Gs partea a T-a Elemente de rationament analitic 27 de intrebari Concurs admitere INM si magistratura iut-oet 2016 Timp alocat pentru Partea a Il-a: 120 min Pagina 1 din 25Gs partea a Il-a gcoalli de dans trebuie si stabileascA perechile pentru pregtitirea unui now dans. coala are inscrigi opt dansatori: patru fete (Paula, Ramona, Silvia, Tatiana) gi patru baieti (Florin, George, Horia, fonut). ‘in stabilirea perechilor trebuie respectate urmatoarele condifii: Fiecare pereche este format dintr-o fat si un bia. Florin face pereche cu Paula. Daca George face pereche cu Silvia, atunci lout face pereche eu Tatiana. George nu face pereche cu Ramona. 1. Care dintre urmatoarele aranjamente este o combinatie posibilé a perechilor? (A) Florin gi Paula, George $i Ramona, Horia i Tatiana, Ionut gi Silvia. (B) Florin si Tatiana, George si Paula, Horia si Ramona, Ionut gi Silvia. (C) Florin gi Paula, George si Silvia, Horia gi Tatiana, Ionut si Ramona. ¢ ( 1D) Florin gi Ramona, George i Silvia, lonuf si Tatiana, Horia si Paula, ) Florin si Paula, George si Tatiana, Horia si Ramona, Ionut i Silvia, 2 Care dintre urmatoarele afirmatii trebuie si fle adevirata? (A) Horia face pereche cu Silvia. (B) lonut face pereche cu Sil (C) George face pereche ori cu Silvia, ori cu Tatiana, (D) Horia face pereche ori cu Ramona, ori cu Tatiana. (E) Florin face pereche cu Paula, iar Ionut cu Tatiana. 3. Care dintre urmatoarele afirmagii NU poate fi adevarata? (A) Horia face pereche eu Silvia (B) Horia face pereche eu Ramona. (C) Tonuy face pereche cu Ramona. (D) Horia face pereche cu Tatiana, (E) George face pereche eu Tatiana. 4. Daca Horia face pereche cu Silvia, care dintre urmatoarele afirmatii trebuic s4 fie adevarata? (A) lonut face pereche cu Ramona, (B) Ionut face pereche cu Tatiana. (C) Florin face pereche cu Ramona, iar George cu Tatiana, (D) Ionut face pereche cu Tatiana, iar George cu Ramona. (E) George face pereche cu Paula, $, Dac fonut face pereche cu Ramona, care dintre urmdtoatele afirmatii NU poate fi adevarata? (A) George face pereche eu Tatiana, (B) Florin face pereche cu Paula, iar Horia cu Silvia. (C) Florin face pereche cu Paula, iar George cu Tatiana (D) Horia face pereche eu Silvis (2) George face pereche cu Silvia. Concurs admitere INM si magistratura Timo alocat pentru Partes a [-a: 120 min ful-oct 2016 Pagina 2 din 25G partes a [ea Sapte cicligti - F, G, H, J, K, M gi N — vor lua startul intr-o proba de contratimp, unul ete unul, Ordines in care cei saple vor pleca de Ia linia de start trebuie sd respecte urmatcarele condifii: M va lua startul al doilea sau al saselea. N va lua startul al cincilea. G va lua startul edndva inaintea lui J, iar J candva inaintea lui K. intre F si K, indiferent care dintre ci va lua startul primul, se va intercala un singur ciclist in ordineade start. 6. Care dintre urmiitoatele este 0 ordine acceptabili a plecirilor de la linia de start? (A) G, HJ, FN, K, M. (B) G,J,F,N, K, M,H. (0) G,M,4,F,N, KH. (D) H, GJ, F,N,M,K. (6) J.M,G.F.N, KH. 7. Care dintre urmatoarele afirmafii poate fi adevarata? (A) G ia startul al teilea. (B) Jia startul al doilea. (C) Jia startul al sasclea. (D) K ia startul al patrulea (E) K ia startul al gaptelea. 8. Care dintre urmatoarele afirmatii trebuic si fie adevarata? (A) F ia startul al patrulea, (B) Gia startul primul. (©) Gia startul al doilea. (D) K ia startul al patrulea, (E) K ia startul al gaselea. 9, Daca F ia startul al patrulea, care dintre urmatoarele afirmafii poate fi adeviratt? (A) H ia startul al treilea, (B) H ia startul al saselea. (C) Jia startul al doitea, (D) M ia startul al doilea, (E) M ia startul al gaselea, 10. Cte aranjamente ale ordinii in care iau startul cei gapte concuren{i sunt posibile? (A)2. (B) 3. )4. (D) 5. 6. Coneurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea a U-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 3 din 25Gs parteaa Il-a Opt licee participt la Cupa Liceelor la fotbal. Patru sunt din Bucuresti: Lovinescu, Moisil, Neculce si Preda, iar patru sunt din alte orage ale Yariit Rebreanu, Sadoveanu, Topérceanu, Vianu. In primele patru zile ale jor avea loc patru meciuri intre aceste echipe, cate un moci in fiecare zi, astfel ined fiecare echipa sf joace exact cdte un meci. Programul meciurilor din aceste prime patru zile trebuie si respecte urmatoarele conditi: Lovineseu nu joaed cu nigiun liceu din Bucuresti. Lovinescu si Moisil joaca in zile consecutive. Neoulce joac intr-o 2i anterioarii celei in care joack Rebreanu. ‘Toparceanu joaea cu Moisil sau cu Vianu, Sadoveanu joacd in prima sau in ultima 2i 11, Care dintre urmatoarele este un program acceptabil al meciurilor din cele patru zile? (A) Ziua 1: Lovinescu — Rebreanu Ziua 2: Neculce — Preda Ziua 3: Toparceanu ~ Vianu Ziua 4: Sadoveanu Moisil. : Neoulce - Preda Ziua 2: Toparceanu - Vianu Ziua 3; Lovineseu - Rebreanu Zina 4: Sadoveanu - iL. (C) Ziwa 1: Neculce - Preda Ziua 2: Toparceanu - Vianu Ziua 3: Lovinescu - Moisil Ziua 4: Sadoveanu - Rebreanu. (D) Ziua 1: Neculce - Preda Ziua 2: Topareeanu - Vianu Ziua 3: Sadoveanu - Rebreanu Ziua 4: Lovinescu - Moisil. (E) Ziua 1: Neculce - Vianu Ziua 2: Topfrceanu - Preda Ziua 3: Lovinescu - Rebreanu Ziua 4: Sadoveanu — Moisil. 12, Dac Moisil joac& eu Toparceanu fn ziua 4, care dintre urmatoarele afirmatii poate fi adevarat? (A) Lovinescu joacd cu Vianu in ziua 1 (B) Lovineseu joacd cu Vianu in ziua 3. (C) Sadoveanu joaed cu Rebreanu in ziva 1. (D) Sadoveanu joaci.cu Vianu in ziua 2. (E) Sadoveanu joaca cu Rebreanu in ziua 3. 13. Dac Lovinescu joacd in ziua 1, iar Moisil joaca cu Neculce, care dintre urmitoarele afirmayti trebuie s& fie adevarata? (A) Sadoveanu joagi in ziua 1. (B) Sadoveanu joaciin ziua 4. (C) Topateeanu joaea in ziua 2 (D) Topareeanu joacd in ziua 3. (E) Toparceanu joaca in ziua 4 Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea a H-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 4 din 25G3 partea a I-a 14. Care dintre urmétoarele afirmatti poate fi adevarata? (A) Lovinescu joacd cu Rebreanu in ziua |, iar Toparceanu joac ca Vianu fn ziua 3 (B) Moisil joacd cu Sadoveanu in ziua 1, iar Neculce joaca cu Vian in ziua 3. (C) Sadoveanu joaed cu Neculce in ziva 1, iar Lovinescu joacd cu Rebreanu in ziua 3, (D) Sadoveanu joact cu Neculce in ziua 1, iar Lovinescu joaca cu Preda in ziua 3. (E) Topareeanu joaed cu Moisil in ziua 1, iar Lovinescu joacd cu Rebreanu in ziua 3, 15, Dacit Moisil joaci cu Rebreanw in ziua 3, care dintre urmatoarele afirmagli poate fi adevarati? (A) Lovinescu joacd cu Sadoveanu. (B) Lovinescu joacd cu Vianu, (C) Sadoveanu joaca cu Neculce, (D) Lovinescu joaca fn ziua 2. (B) Vianu joa ziua 4. ‘Coneurs admitere INM si magistratura ‘Timo alocat pentru Partea a [I-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 5 din 25G3 partea a Ia Sapte persoane ~ L, M,N, O, P, $ si T ~ urmeaz a fi programate pentru susfinerea 2 edie un interviu, in decursul a sapte zile, numerotate de In. | Ia 7. in fiecare zi va fi intervievata exact o persoand. Programarea celor sapte interviuri trebuie si respecte urmatoarele condifii: L este intervievat in ziua 2 sau in ziua 6 M este intervievat intr-o zi anterioara celet in care este intervievat 0. Neste intervievat intr-o 2i anterioara celei in care este intervievat T, Ziua interviului lui M si cea a interviului lui P sunt desparjite de exact o singurl alt zi, indiferent daci M este intervievat inainte sau dupa P. Ziua interviului lui N i cea a interviului lui § sunt desparjite de exact o singurd alt 2i, indiferent daca N este intervievat inainte sau dupa S, 16. Care dintre urmitoarele reprezinti 0 programare acceptabild a celor sapte interviur, in ordine cronologica, de la ziua | la ziua 7? (AYM,L, P,N, 8, T, 0. (B) M,S,P,N,T,L, 0. (©) N.M,8,0,P, LT. (D) N,P,S.M,O, TLL, (©) T,L,M,N, P, 8, 0. 17. Daca $ este intervievat in ziua 6, care dintre urmitoarele aficmagii trebuie sf fie adeviratl? (A) M este intervievat in ziua 1 (B) M este intervievat in ziua 3 (C) Neste intervievat in ziua 4, (D) O este intervievat in ziua S. (E) T este intervievat in ziva 5. 18. Care dintre urmitoarele afirmatii poate fi adevirata? (A) O este intervievat in ziua 2. (B) © este intervievat in ziua 6. (C) Seste intervievat in ziua 5. (D) T este intervievat in ziua 2 (E) T este intervievat in ziva 3, 19. Daca N este intervieve (A) M este intervievat in ziua 5 (B) O este intervievat in ziua 4, (C) P este intervievat in ziua 5. {D) T este intervievat in ziua 2. (E) T este intervievat in ziua 6. in ziua |, care dintre urmitoarele afirmayii poate fi adevarata? Coneurs admitere [NM si magistratura Timp alocat pentru Partes a []-a: 120 min iuleoct 2016 Pagina 6 din 25GB partea a Ila 20, Care dinire urmAtoarele este o list& corectA si completa a tuturor zilelar dintre care oricare poate fi ziua in care este interviewat 0? (A)2, 4, 5,6. (B) 3.4.5) (C)4,5,6, (D) 4,3, 6,7. () 5,6, 7. 21, Dack T este intervievat in ziua 4, cate programari ale celor gapie interviuri sunt posibile? (A) Una, (B) Dou’. (©) Trei, (D) Patra, (E) Cinei, ‘Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea a Wea: 120 min duil-oet 2016 Pagina 7 din 25G3 partea a [ea Intelegerea unui text scris ‘Concurs admitere INM si magistratura iul-oct 2016 35 de intrebari Timp alocat pentru Partea a [-a: 120 min Pagina 10 din 25Gs partea a I-a ineste haosul. El.a inceput fn secolul al XIX-lea sub irfluenja acelei revolufii industriale despre pasionagi de povesti glorioase, nici nu pomenese. $i totugi, ea este tot att de importanta in cotidiene ca Revolutia francez& pentru drepturile politics. Ea a introdus masinismul, cu tot ceca ce implicé acest cuvant in materie de noutafi r&scolitoare. Uitim prea ugor c& aburul, gazul si electricitatea au numeroase aplicayii care schimbi radical formele de existenya ale oamenilor. Ritmul viefii lor se accelereazt sise va aecelera mereu, Blazat in aceasti privint, omul secolului XXI accept fari aicio emoftie cifte fantastice care seapa fnfelegerii sale. Dar calea ferata, de pild8, nu s-a impus fra greutiji. La afirmatia lui Stephenson c& este fn stare s4 construiascé o locomotiva care poate parcurge 20 de mile intr-o ora, revista Quarterly Review" riposteazd; Ce poate fi mai ridicol si mai naiv decat si promiji cd vei construi 0 locomotiva care si mearg’ de doua ori mai repede decét un postalion!” Se cunose si parerile lui Victor Hugo, prietenul entuziast al progresului: ,, Viteza este uluitoare. Florile de pe marginea drumului nu mai sunt flori, sunt pete sau mai degraba dungi; oragele si clopotnijele danjuiese $i se amestecd nebuneste Ia orizont. Crezi & visezi." Si cu toate acestea, reactia poetului este normala: pana atunci, ritmul viefii nu se schimbase. Cénd Napoleon pomise campania din Rusia, inaintarca sa nu se deoschea de cea a lui Alexandru cel Mare. Galopul calului era cea mai mare vitez4 rezervats omului. Masina pomeste batalia impotriva timpului Acestei bitalii i se mai adauga gi alta, la fel de importanta, care intentioneaza sa il inlocuiascd pe meseriag, nu cum ni se dau explicafii uneori intr-un fel idilic, pentru a usura munca omului — aceast® problema se va pune cu adeviirat abia in secolul al XX-lea, cu ajutorul automatiziri: — ci pentru a permite o productie masiva care, desfScuta ls un pret mic, va da nastere unor averi uriage Este comnia marfurilor produse in serie. Aici atingem nodul problemei. De la instaurarea maginismului, gustul este nu numai jignit in diferite sectoare, dar intt-unele dintre ele pare att de compromis incat te fatrebi cum o vei scoate la capt. Se poate replica, desigur, c& esteticul este o chestiune personala gi nu este mai exact, dar mu este mai putin adevarat c& el poate fi ameliorat gi rafinat, fnte-adevir gustul se schimba si acest Iucra nu simplified problema. Dar trebuie facut o deosebire intre acest gust care este efectul unei mode gi atitudinea transcendent care triumf¥ asupra piedicilor trecitoare pentru a patrunde, oticare ar fi semnele exterioare, in miezul luc-urilor. Aceasta este singura manifestare autenticd a gustului estetic. ‘Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp aloeat pentru Partea a H-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 11 din 25Gs partes a Ha 28. Care enunj dintre cele de mai jos exprima cel mai corect ideea principalil a textului? (A) Efortul oamenilor se schimba odati cu avansul tehnologie. (B) Schimbarile tehnologice nu au ficut decét sa altereze percepfia camenilor asupra vitezei (C) Gusturile oamenilor an fost afectate de revolutia industriala gi revoluyia francezs. (D) Victor Hugo a fost un sustin8tor infocat al schimbirilor tehnologice, (E) Evenimentele majore din istoria ultimelor secole au avut un impact direct asupra modului camenii percep frumosul. 29, Potrivit textului, care dintre urmétoarele enunfuri redi principala schimbare adusi de revolufia industrials? (A) Pereeptia asupra unor elemente precum timpul s-a schimbat radical, (B) Timpul trece mult mai repede. (C) Masinismul a afectat piaja forjei de munca. (D) Oamenii au devenit mai pretentiogi (E) Operele de arta nu mai sunt apreciate in acelagi mod. 30. Care este seopul eu care autorul foloseste citatele din paragrafele 2 5i 37 (A) Pentru a defini noile percepyii asupra timpului, (B) Pentrit a descrie sentimentele oamenilor fat de schimbirile preduse. (C) Pentru a expune dous pareri diferite cu privire la aceeasi tema, (D) Pentru a explica diferenjele de injelegere a schimbari tehnologice. (E) Pentru a artta importanfa analizarii mai mulior puncte de vedere 31. Care este, cel mai probabil, sensul cuvéntului .,idilic”, asa cum este folosit in paragraful 4 al textului? (A) Rustic, (B) Naiv. (C) Cémpenese. (D) Singuratic. (©) Pastoral 32. Potrivit ultimului paragraf, care sunt cele dou’ tipuri diferite de gust identificate de autorul textului? (A) Gustul individual gi cel impus de sovietate, (B) Gustul trecdtor si cel cu adevirat estet (C) Gustul personal si cel impus de o anumnita epoca. (D) Gustul necultivat gi ee! elevat, (E) Gustul omutui educat gi cel al omului needucat, Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea a H-a: 120 min iuleoct 2016 Pagina 12 din 25G3 partes a I-a 33. Aga cum reiese din text, care este legtura pe care o face automa textului tntre schimbirile provocaie de revolujia industriala $i evolujia gustului? (A) Revolutia industriald a schimbat perceptia estetied a oamenilor din eauza lipsei esteticii din produsele masini (B) Revoluria industrials nu a avut efecte asupra simfului estetic al oamenilor, dar acestia au renunfat sé mai fie preocupati de latura estetic’ a luerurilor (C) Revolutia industriala a dus ta uniformizarea gusturilor oamenilor, ceca ce a permis producerea dee marfis ‘in serie. (D) Gustul a fost influentat negativ de perceptia masinisté asupra timpului gi a lucrurilor. (E) Gustul oamenilor a fost schimbat de contextul social gi politic «| Europei ultimelor doua seeale, 34. Care este, cel mai probabil, scopul cu care autorul a seris acest ext? (A) Pentru a introduce ideea de schimbare a perceptiei estetice a oamenilor din cauza schimbérilor tehnologice. (B) Pentru a explica lipsa de interes pentru dezvoltarea gustului estetic. (C) Pentru a demonstra 0 abordare noud a progresului tehnologie. (D) Pentru a invinui schimbarile tehnologice pentru disparijia eongtiinfed estetice. (E) Pentru a explica modul in care mintea omului este afectala de schimbarile tehnologice. ‘Coneurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea a [-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 13 din 25G3 partea a Il-a curiozitate a povestirilor polifiste este faptul cf ele sunt cel mai prizate de acele categorli de oameni care, in general, sunt imuni la alte forme de fietiune literard, de regula, doctori, preoti, savanti sau artisti, adic& oameni cu oarecare succes profesional, cu. preocupari intelectuale si cu un standard de lecturd de specialitate, persoane care insi n-ar citi deloc povestirile din suplimentele literare de duminied, Se spune gi c& povestirile politiste sunt citite de cetijeni care respect legea pentru a-si satisface pornisi ucigase $i violente pe care nu pot sa le traducd in fapte. Acest lucru este probabil adevarat in privinja thrillerelor, dar nu este adeviirat $i in. privinta povestirilor polijiste. Dimpotriva, satisfactia magica pe care © provoac& acest gen de literatur’ este iluzia de disociere de crimi, ceea ce o transformé in literatura de evadare, nu in opera de arta. Formula magica a povestirilor polijiste este: un tip de inacenta care se descoperd a fi ascuns vinovatia, apoi suspiciunea de vinovatie si in final adevirata inocenfa pe care cei vinovati au exclus-o, o corijare ficut& nu de cltre cititor, ci de intervenfia miraculoasit a unui geniu exterior care indepirteaz’ vina aducind informatii suplimentare. Povestirea politista se subscrie de fapt viziunii socratice: “Ignoranjae un picat.” Daca ne gindim la 0 operd de arta care implic o omucidere, de exemplu Crimd si pedeapsd, efectul asupra cititerului este de a se identifica cu ucigagul, desi nu recuncagte acest lucru. Identificarea cu fantezia ste intotdeauna o incercare de a evita propria sufering’; identificarea cu arta este impartasirea abligatorle a suferinjei alteuiva. Procesul lui Kafka este un alt exemplu de diferen{a intre o opera de arta si o povestire polifista. in aceasta din urma ¢ sigur c4 s-a comis o crim si pentru moment nu este sigur cui i se atribuie vina; de indata ce se descoperé vinovatul, inocenja celorlalti este un lucru sigur. in Procesul, pe de alta parte, vinovatia este siguri, iar crima este nesigura; telul investigrii facute de erou mu este de a-si dovedi nevinovatia (Iucru imposibil pentru c& el stie ca este vinovat), ci s&descopere ce anume a ficut, dack a fcut ceva, ficdindu-se astfel vinovat. K, eroul, este de fapt portretul unei persoane care citeste pavestiri politiste ca mod.de evadare din realitate. Genul de fantezie in care se cufunda eititomal pasionat de povestiti politiste este fantezia edeniea, cea care restabileste inocenfa si cunoaste iubirea ca iuhite, nu ca lege. Mocorul acestei fantezii este sentimentul de vind, a cirei cauzi nu este cunoscutd de visitor. Fanteria de evadare este mereu aceeusi, indiferent in ce termeni este explicati vina, crestini, freudieni sau de orice alt fel. Fe de alta parte ins, modul in care eineva Inceared SA facd fajd realitatii depinde foarte mult de credinja fiecdruia, ‘Coneurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat nentru Partea a [l-a: 120 min dul-oct 2016 Pagina 14 din 25,Gs partea a Ila 38. Care este, cel mai probabil, scopul pentru care fast scris articolul? (A) Denigrarea povestirilor polifiste ca literaturli de evadare. {B) Stabilirea diferenfei intre povestiri polifiste si povestiri criminaliste, (C) Clarificarea diferenget intre 0 povestire politisté gi o oper de arta (D) Determinarea valorii reale, ca oper de arti, a povestirilor polifiste. (E) Discutarea profilului cititorilor de povestiti politiste, 36. Care propozitie exprima cel mai corect ideea principal a articolului? (A) Degi nu sunt considerate opere de art&, povestirile polifiste sunt apreciate de cititori cultivati ca mod de evadare din cotidian, (B) Pentru ca.o povestire despre o crima sf fie considerat opera de art ea trebuie si-i stémeasca cititorului un sentiment de empatie cu fiptagul erimei, (©) Specificitatea structurii povestirilor polifiste este un criteriu important de selectare a acestora de catre cititori. (D) Povestirile de tip thriller sunt preferate de o categorie larga de cititori pentru ef lectura lor creeazi catharsis, (E) Toate povestirile care sunt construite pe marginea unei crime comise se subscriu principiului socratic potrivit cdruia ignoranfa este un pleat. 37, Pe baza textului, se poate deduce ¢& autorul articolului considera cA suplimentele literare de duminica: (A) sunt o sursi de date faptice din societate (B) sunt periodice moderne de valoare, (C) constituie forme de literaturi de evadare, (D) reprezint& o forma tipict de Literatur de specialitate, (E) nu ereeaza dependent la fel ca literatura polifista. 38, Autorul articolului afirma 4 cititorii de povestiti polifiste pot, cel mai corect, s4 fie descrisi ca: (A) adepfi ai teoriei arta pentru arta” (B) persoane inclinate si-gi satisfacé o sete de singe din subconstient, (C) visatori ineapabili si infrunte monotonia realititii cotidiene, (D) persoane in efutarea unei eliberdri de un vag sentiment de vinovatic. (E) idealigti atragi de mangéierea unei forme organizate de teligie, jot ficel mai bine inlocuite cu: 39, in contextul paragrafului doi, cuvintele ,s& trad (A) si descifreze. (B) s& mist, (C) st explice. (D) si transmits, (B) si wanspund, Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat nentru Partea a Ha: 120 min iuboct 2016 Pagina 15 din 25G partea a IT-a 40, Autorul articolului face referire la Procesul lui Kafka cu seopul de a: (A) dramatiza intriga unei povestiri polifiste. (B) opera o distinefie intre doua forme de soriere literara, (C) respinge o parere general despre eititorii de literatura poligist (D) demonstra geniul investigatorului extern in dowd ipostaze diferite. (B) discredita o teorie despre opera katkiana, 41. Atitudines autorului articolulni faa de literatura politist’ poate fi cel mai bine desoris§ ca fiin (A) dezgust mofturos. (B) scepticism deschis. (C) venerare profunda. (D) distanjare indiferenta. (E) apreciere reala. Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea a W-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 16 din 25Gs partea a Ia Pe tot parcursul istoriei se dovedeste ci, pe misurli ce a devenit posibila stocarea informatie’ pe un mediu extern, oamenii au incetat si mai memoreze eantiti,i uriage de informagii. In Antichitate epopeele se transmiteau exclusiv pe cale orala, iar minjile stilucite se mandreaa cu o memorie de neegalat, la fel cum in Evul Mediu erudifii obignuiat: si memoreze pe de rost earti intregi. Acest Iueru s-a schimbet odati cu tiparul inventat de Johannes Gutenberg, ce a redus costul cArjilor si a permis aparijia acestora in tiraje mari. Specialistii estimeaza ca in 50 de ani de la aparitia tiparului au fost tiparite la fel de multe carqi cate au reugit sii product scribii din intreaga Europa in cei 1.000 de ani anteriori, Accesul publicului larg la tehnologie $i alfabetizarea, de-a lungul secolelor, a unui procent din ce in ce mai mare a popula {irile moderne a dus la transformarea congtiinjei umane gi la renunjarea la tradijia memoriii, tendinta ce este accelerati in ultimele decenii, odati cu aparitia de noi tehnologii. Revolujia electronica si aparitia Intemetului au dus Ja sedderea costului in timp si bani al accesului In informatie, reduciind 31 mai mult nevoia de a memora. Un studiu efectuat anul trecut in Marea Britanie a arditat cd fenomenu! intitulat "“amnezie numerica", adic incapacitatea de a tine minte numere de telefon, este din ce in ce mai raspandit. Astfel, 47% din populajia adult a Marii Britanii nu stie numérul de telefon al partenerului pe de rost, iar 61% nu |-a memorat pe eel al celui mai bun prieten. Acum 20 de ani, cind telefonul fix consituia principalul mod de a comunica la distan\a, majoritatea oamenilor cunostea numerele de telefon ale persoanelor apropiate, Astiizi, ins, agenda telefonului mobil a preluat sarcina memorarii acestora. Acelagi studiu a relevat faptul c& 4 din 10 persoane au recunoscut ci, atunci ednd si-au picrdut telefonul mobil sau le-a fost furat, nu aw putut s& ja legitura cu persoanele apropiate, deoarece nu stiau pe dinafard numarul de tele on. Rezultatele acestui studiu au fost eomentate de un specialist in asihologie, Dr. Glenn Wilson: "Odatii ce tehnologia devine mai sofisticaté, propriile noastre amintiri dispar pe masur ce ajungem si contim pe informafiile stocate pe telefoanele mobile sau online. Pe Kinga faptul c& aceastii dependent de tehnolagic poate deveni problematicd in clipa in care memoria externa devine inacesibili sau este pierduts, existd riscul ca agilitatea mentala a indivizilor s& fie afectat&. Ca in cazul multor alte competente, memoria trebuie exersata daca dorim sa nu se atrofieze". Un studiu efectuat pe un csantion de 3.000 de persoane de catre reputatul neurolog, [an Robertson, a evidenyiat faptul ca persoanele tinere au o capacitate mai redus3 decit cele mai in varsta de aegi aminti detali personale despre oamenii din viaja lor. Cand au fost intrebate daca stiu data de nastere a unei rude, 87% din persoanele de peste 50 de ani au stiut réspunsul, Iueru valebil pentru doar 40% dintre persoanele mai tinere de 30 de ani, pentru care astfel de detalii sunt transferate tehno.ogiilor de tip Facebook, care stocheazi informagii esentiale despre © persound, Pe misurii ce accesul la Internetul devine din ce in ce mai facil, iar telefoanele mobile inteligente permit accesul la intreaga cunoastere a omenitii in aproape orice moment, va fi din ce in ce mai gren s&i rezistim tentafiei de a externaliza memoria, Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat nentru Partea a [-a: 120 min iubeoct 2016 Pagina 17 din 25Gs partea a Ila 42, Care enn} dintre cele de-mai jos exprimd corect ideea principala a textului? (A) Memoria umand s-a deteriorat odata cu aparifia intemetului, {B) Anticii aveau o memorie mai bine antrenata si mai profunda decét omul modem. {C) Tiparul nu a modificat semnificativ modul in care oamenii se raportau a valoarea amintirilor. (D) Dezvoltarea tehnologica favorizeaz’ externalizarea treptata a memoriei umane. (E) Telefoanele mobile si internetul pot ajunge s& stocheze amintirile noastre cele mai personal. 43. Pe baza informatiilor din text, se poate deduce c&: (A) Nevoia de a memora seade invers proportional cu facilitatea accesului la informatie. (B) Relatia cu apropiatii nostri s-a schimbat radical prin aparitia telefoanclor mobile. (C) Anticii fi pretuiau doar pe aceia care posedau 0 memorie exacti si detaliaté a evenimentelar. (D) Cantitatile uriage de informafii care au inceput si circule datorit’ aparitiei tiparului au fost memorate mai ugor (E) Revolutia electronic a fost posibila doar datorité faptului c& oamenii au incetat si. mai memoreze informagii, 44. Conform studiului ncuropsihologului lan Robertson: (A) oamenii in varstd sunt mai apropiati de familiile for dec&t tineri. (B) tinerii memoreaza mai pusine informatii personale despre-cunoscufii lor deeat varstni (C) cunoscufii nostri depind de accesul nostru la mijloacele care ne permit si stim informatii esensiale despre acestia, (D) capacitafile cognitive ale tinerilor sunt mai reduse decdt cele ale persoanclor in varsti. (B) mai mult de jumatate dintre persoanele care isi pierd teleforul mobil pierd gi informayji esentiale despre ccei din agenda acestuia, 45. Conform paragrafului 3, procentul celor care nu au memorat numarul partenerului de vial este de: (A) 61%. (B) 20%. (cae (D) 10%, (B) 47%, 46. Care este, in-economia textului, rolul paragrafului 4? (A) Combate o idee din introducerea textului. (B) Ofera un exemplu contrar pentru o idee enunfata in paragraful anterior. (C) Reia si dezvoltd o idee mentionatit in paragraful anterior, (D) Introduce o idee noua, ca alternativa la o teorie prezentatl in paragrafcle amterioare. (E) Iustreaza o ipoteza prezentata anterior in text, Concurs admitere INM si magistratura Timo alocat pentru Partea a [I-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 18 din 25Gs partea a Ika 47. Pe baza articolului, care dintre urmatoarele reprezinta, cel mai probabil, plirerea autorului? (A) Revolufia electronica reprezinta mai degraba un pericol pentru individualitatea oamenilor. (B) Dependenja de mijloacele tehnologice ne impiedieii s& ne pastrim activa memoria de scurté duratd. (C) Comunicarca la distanfa ajutd la pastrarea amintirilor personale, dar deterioreaza agerimea mintii, (D) Tendina oamenilor de a-si extemaliza memoria este © consécin}a fireasca a modului in care evolucazit tehnologia. (E) Amintirile tinerilor sunt mai supuse pericolului de a dispiiren decfit cele ale varsinicilor. 48, Care este, potrivit paragrafului 4, © solujie pentru diminuarza efectelar negative ale dependentei de suporturi exteme? (A) Antrenarea memoriei in alte moduri, pentru pastrarca agerimii mentale a indivizilor. (B) Remunjarea la aparemtele beneficii aduse de mijloacele tehnolagice mademe, (C) Memorarea zilnica a datelor istorice si a detaliilor stiingifice a ct mai multor evenimente. (D) Cresteren accesibilitajii informatiiler, pe suport tehnic sau personal. (E) Sporirea securitatii tehnologici folosite si diminuarea riscului de defectare sau distrugere a acesteia. 49, Conform paragrafului 1, un efect vizibil in prima jumatate de secol dupa inventarea tiparului a fost ¢&: (A) oamenii au ineeput sa relafioneze diferit la diferite niveluri. (B) clirgile au inceput s8 inlocuiased memoria umand. (C) volumul gi accesibilitatea cailor au crescut substantial. (D) calitatea informatiilor memorate de oameni a scfzut simfitor, ceea.ce se intdmpla gi azi. (E) capacitatea intelectual a oamenilor s-a diminuat semnificativ. Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea a Ha: 120 min iuf-oct 2016 Pagina 19 din 25GS partea a Ia Conform unor cercetiiri recente, camenilor le place muzica din acelasi motiv pentru cate sunt atragi de droguri, de anumite feluri de mincare sau de jocuri de noroc, Un studiu a revelat faptul ci, atunci cdnd ascultim muzica preferaté sau un cantec care ne impresioneazd, creierul nostru elibereaza dopamina, un. compus chimic care induce sentimentul recompensei anticipate. Este ceca ce le face pe animale si caute rand inainte s& le fie foame. $i, de asemenea, este ceea ce-i face pe unii oameni s& nu poat& trece pe lng’ cofetaria din cartier fara s4 intre ca cumpere o prajitura, Fie gi mumai cand anticipam primele acorduri din "Anotimpurile” Iui Vivaldi, creieru! nostru ajunge si elibereze substanta care ne creeaza starea de bine, a conchis studiul cu pricina, care a reugit si stabileascd pentru prima oar o legiturA’ concreti tntre sceretarea de dopamina si placerea generata de muzica, Cercetiirile oferd, astfel, o explicatie biologic pentru faptul ch muzica a jucat un rol atét de semnificativ in diverse culturi ale lumii, de la inceputurile omenirii. De asemenea, prin intermediul muzicii, studiul ofera $i noi idei despre cum funcfioneazl sistemul placerii umane. Ascultam. un céntec si anticipam ce urmeaz sit auzim gi dacio sine eonfirme asteptirile sau o si ne surprinda, si toate aceste fine nuanje cognitive sunt cele care ne dau placerea aceea nemaipomeniti”, spune Valorie Salimpoor, cercetétor neurolog la Universitatea McGill din Montreal, "Senzajia de placere sau sentimentul recompensei apar aproape exclusiv datoratii dopamine’. Asta explici de ce muzica armas cu noi atita vreme™, adaugA ea. ,,Placerea pe care o simjim cand ascultam muzica se intensified biologic in creierul nostru, iar acum avem gi dovada.” intr-un experiment anterior, Salimpoor si colegii si stabiliser cauzalitatea dintre plicerea generat de muzicd si un val de excitare emojionala, inclusiv accelerarea pulsului, a respiraiei st alte misurdtori de acest tip. Odata cu aceste schimbari fizice, subiectii experimentului au semmalat si frisoane sau fiori in timp ce ascultau muzicd, Salimpoor sf echipa sa au gasit dovezi cd, in timpul unui asemenea episod, sngele ajunge la zone din creier responsabile cu secretarea de dopaming. "Este extraotdinar c& secretim dopamina in agteptarea unui lucru complex gi deloc coneret precum muzica”, a declarat Salimpoor. “Acesta este primul studiu care dovedeste ef dopamina poate fi secretati ca raspuns la un stimul estetic.” “Aceste descoperiri sugereazé cd muzica, la fel ca drogurile sau jocurile de noroc, poate crea dependent”, declari David Huron, cercetitor muzicolog Ia Universitatea de stat din Ohio. Datoritt combinatiei sale inovatoare de tchnici, spune Huron, studiul canadienilor oferd o nowd modalitate de analiza relatia dintre dopamina si sentimentul motivagiei, al recompensei si al plicerii. , Muzica va fi un instrument util in tentativa de a explica tot felul de aspecte legate de plicere si de dependenta”, spune Huron. "Ce au ficut acesti cercetitori este un tur de forfa din punct de vedere al tehnicii. 2ur si simplu cred c& au facut o treaba nemaipomenita.” ‘Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea a I-a: 120 min dutl-act 2016 Pagina 23 din 25G3 partea a Ila 57. Asa cum reiese din text, dopamina este @ subsianfi care: (A) genereazii placere in asteptarea unui lucru eunoscut. (B) este secretati exelusiv de creierul uman, nu si de cel animal, (C) este generat doar cand ascultim m clasica. (D) este molecula responsabila de accesele de dependenta umana. (E) nu poate fi controlaté prin intermendiul unei analize rigurosse. 58. Conform textului, studiul cereetatorilor faptului ck: Montreal a stabilit toate cele de mai jos, CU EXCEPTIA (A) dopamina induce senzafia de recompensi. (B) creierul intensificd biologic sentimentul de plicere. {C) oamenii sunt dependenti de muzica preférata pe intreg parcursul vietii. (D) in timp ce ascultam muzica preferata, apar simptomele de excitare emotional, (E) sccretarea de dopamina se produce gi in anticiparea unui lucru abstract. 59. Autorul articolului il citeaza in ultimul parageaf pe muzicologu! David Huron cu seepul de a: (A) stabili o noud legdtura intre muzica gi istoria umana. (B) testa valabilitatea studiului condus de Salimpoor. (C) contrazice una dintre coneluziile studiului canadian. (D) sublinia valoarea studiului cercetitorilor canadien. (B) releva o teorie alternativi la studiul cercetatorilor din Montreal 60. Conform textului, analiza muzicii in relafie cu dopamina este relevant pentru ca: (A) ofera solutii pentru stoparea dependentei umane de maneare i jocuri de noroc. (B) aduce o perspectivé noud asupra istoriei umane recente. (C) poate releva noi aspecte despre modul de funcfionare al plicerii umane. (D) identifies elementele esentiale ale unei opere muzicale de valocre, (E) rezolvi.o problems mai veche a infelegerii biologice a muzicii. 61, Asa cum reiese din text, una dintre concluziile inovatoare ale studiului efectuat de cercetittorii canadieni este ca: (A) dopamina nu este secretati ca reactie fa luerurile eare nu ne pla, (B) creierul uman poate secreta dopamina datorita unui factor estetic. (C) animalele incep si caute hranil datoritd unei nevoi de recompersi, (D) ,,Anotimpurite” lui Vivaldi sunt cea mai apreciata oper muzicala, (E) schimbatile fizice care insojesc eliberarea de dopaminil au loc coar in cazul tineriler. Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea a [-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 24 din 25Gs partea a Ia 62. Conform textului, coca ce ne creeazi plicere ciind ascultam muzica este: (A) anticiparea urmatoarelor secvenje muzicale si a probabilitiii ca ele si ne placa sau nu. (B) sentimentul eliberator in faya unui element pur estetic, (C) presupuncrile privind elementele muzicale prezente si tehnicile de realizare a acestora. (D) recompensa pe care o primim. (E) irigarea creierului si generarea ulterioard de fiori sau chiar frisoane. Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea a [l-a: 120 min jul-oct 2016 Pagina 25 din 25