Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Pii - G4 (18.09.2016) PDF

    Uploaded by

    roxana stoica
    3 views20 pages

    Original Title

    PII - G4 (18.09.2016).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views20 pages

    Pii - G4 (18.09.2016) PDF

    Uploaded by

    roxana stoica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    G4 partea a Ia Intelegerea unui text scris 35 de intrebari ‘Concurs admitere INM si magistratura hul-oct 2016 Timp alocat pentru Partea a II-a: 120 min Pagina 1 din 25 Ga partea a l-a Astiizi domnegte haosul. El a fnceput in secolul al XIX-lea sub influenja acelei revoluti industriale despre is pasionati de povesti glorioase, nici nu pomenese. $i totusi, ea este tot atit de importanté in planul vietii cotidiene ea Revolujia francezA pentru drepturile politice. Ea a introdus maginismul, cu tot cea ce implied acest cuvaint in materie de noutati rascolitoare. Uitim prea usor eA aburul, gezul si electricitarea au numeroase aplicafii care schimba radical formele de existenfi ale oamenilor. Ritmul vietii lor se accelereazd ise va accelera meren, Blazat in aceasti privin\a, omul secolului XXI accept fir nicio emotie cifte fantastice care scapa injelegerii sale. Dar calea ferati, de pildd, nu s-a impus fara greutzji. La afirmafia lui Stephenson c& este in stare sf constnuiascé o locomotiva care poate parcurge 20 de mile intr-o ord, revista ,Quarterly Review" riposteaza: Ce poate fi mai ridicol si mai naiv decét si promiji ed vei construi o locomotiva care si mearga de dou’ ori mai repede decét un postalion!”. Se cunose gi parcrile lui Victor Hugo, prietenul entuziast al progresului: ,,Viteza este uluitoare. Florile de pe marginea drumului nu mai sunt flori, sunt pete sau mai degrabi dungi; oragele gi clopotnifele diinjuiesc gi 8¢ amestecd nebuneste la orizont, Crezi cd visezi." $i cu toate acestea, reactia poetului este normal’: pin’ atunci, ritmul viefii nu se schimbase, Cand Napoleon pomise campania din Rusia, inaintarea sa nu se deosebea de cea a lui Alexandru cel Mare. Galopul calului era cea mai mare vitez rezervati omului. Magina porneste batilia impotriva timpului. ‘Acestei batalii i se mai adaugs gi alta, la fel de important, care intenfioneazii si il inlocuiases pe meseriag, nu cum ni se dau explicafii uneori intr-un fel idilie, pentru a usura munca omului ~ aceasti problema se va pune cu adevarat abia in secolul al XX-lea, cu ajutorul automatizirii ~ ci pentru a permite o productie masivi care, desficut la un pret mic, va da nagtere unor averi uriage. Este domnia miirfurilor produse in serie, Aici atingem nodul problemei, De la instaurarea masinismului, gustul este nu numai jignit in diferite sectoare, dar intr-unele dintre ele pare atat de compromis incat te intrebi cum o vei scaate la capait. Se poate replica, desigur, cA esteticul este o chestiune personala si nimic nu este mai exact, dar nu este mai pufin adevarat c& el poate fi ameliorat si rafinat. ‘ntr-adevar gustul se schimba gi acest lucru nu simplified problema, Dar trebuie ffcutdi o deosebire inire acest gust care cste efectul unci mode gi atitudinea transcendent care triumf& asupra piedicilor trecatoare pentru a patrunde, oricare ar fi semnele exterioare, in miezul Iucrurilor, Accasta este singura manifestare autentic& a gustului estetic. ‘Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea a I1-a: 120 min iuleoct 2016 Pagina 2 din 25 cs partea a Tea 1, Care enunt dintre cele de mai jos exprima cel mai corect ideee principali.a textului? (A) Efortul oamenilor se schimba odaf cu avansul tehnologic, (B) Schimbarile tehnologice nu au facut decdt s8 altereze perceptia oamenilor asupra vitezei (C) Gusturile oamenilor au fost afectate de revolutia industrialé si revolutia francezs. (D) Vietor Hugo a fost un sustinator infocat al schinbatilor tehnologice. (E) Evenimentele majore din istoria ultimelor secole au avut un impact ditect asupra modului in care oameaii percep frumosul. 2. Potrivit textului, care dintre urmitoarele enunfuri reda prineipala schimbare adusi de revolujia industrials? (A) Percepfia asupra unor elemente precum timpul s-a schimbat radical. (B) Timpul trece mult mai repede, (C) Masinismul a afectat piata forjei de munca. ¢D) Oamenii au devenit mai pretenfiogi. (E) Operele de arta nu mai sunt apreciate tn acelasi mod. 3. Care este scopul cu care autorul foloseste citatele din paragrafele 2 si 3? (A) Pentru a defini noile percepfii asupra timpului. (B) Pentru a descrie sentimentele oamenilor fata de schimbérile produse, (C) Pentru s expune dou pareri diferite cu privire la aceeasi tem. (D) Pentru a explica diferenjele de injelegere a schimbarii tehnologice. (E) Pentru a arta importanta analizirii mai multor punete de vedere. 4. Care este, cel mai probabil, sensul cuvantului ,idilic", aga cum este folosit in paragraful 4 al textului? (A) Rustic. (B) Naiv. (C) Campenesc. (D) Singuratic, (E) Pastoral. 5. Potrivit ultimului paragraf, care sunt cele dowd tipuri diferite de gust identificate de autorul textului? (A) Gustul individual gi cel impus de societate. {B) Gustul treedtor si cel cu adevrat estetic. (C) Gustul personal si cel impus de o anumit epoca, (D) Gustul necultivat gi cel elevat. (E) Gustul omutui educat si cel al omulul needueat, Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea a II-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 3 din 25 G4 partea a I-a 6. Asa cum reiese din text, care este legltura pe care 0 face autorul textului intre schimbrile provocate de revolutia industriald si evolutia gustulai? (A) Revolutia industriala a schimbat perceptia estetica a camenilor din cauza lipsei esteticii din produsele masinilor, (B) Revolutia industrialé nu a avut efecte asupra simtului estetic al oamenilor, dar acestia au renunjat s mai fie peeocupati de latura estetica a lucrurilor. {C) Revolujia industrial a dus la uniformizarea gusturilor oameni or, ceea ce a permis producerea de marfa jin serie. (D) Gustul a fost influentat negativ de percepfia maginist’ asupra timpului gi a lucrurilor. (E) Gustul oamenilor @ fost schimbat de contextul social gi politic al Europei ultimelor dou secole. 7. Care este, cel mai probabil, seopul cu care autarul a scris acest text? {A} Pentru a introduce ideca de schimbate a perceptiei estetie a oamenilor din cauza schimbarilor tehnologice. (B) Pentru a explica lipsa de interes pentru dezvoltarea gustului estetic: (C) Pentru a demonstra o abordare noua a progresului tehnologic. ¢D) Pentru a invinui schimbarile tehnologice pentru disparijia congiinei estetice. {E) Pentru a explica modul in care mintea omului este afectata de schimbarile tehnologice. Concurs admitere INM si magistratura “Timp alocat pentru Partea a 11-a: 120 min iul-oct 2016 Pagina 4 din 25 G4 partea a Ia © curiozitate a povestirilor polifiste este faptul ca ele sunt cel mai prizate de acele categorii de oameni care, n general, sunt imuni Ia alte forme de fictiune literard, de regulé, doctori, preoti, savanti sau artigti, adica cameni cu oarecare succes profesional, cu preocupari intelectuale gi cu un standard de Lectura de specialitate, persoane care fnsa n-ar citi deloe povestirile din suplimentele literare de curninica. Sc spune gi ci povestirile polifiste sunt citite de cetfjeni care respect legea pentru agi satisface porniri ucigase si violente pe care nu pot si le traduca in fapte. Acest lucru este probabil adevarat in privinja thrillerelor, dar nu este adevarat si in privinta povestirilor politiste, Dimpotriva, satisfactia magicd ne care 0 provoacd acest gen de literaturi este iluzia de disociere de crim, ceea ce 0 transforma in literatur’. de evadare, nu in opera de arta. Formula magica a povestirilor polifiste este; un tip de inocenté care se descopera a fi ascuns vinovatia, apoi suspiciunea de vinovatie gi in final adevarata inocent& pe care cei vinovati au exclus-o, 0 carijare ficuta nu de oitre cititor, ci de interventia miraculoasd a unui geniu exterior care indepirteaza vina aducdnd informafii suplimentare. Povestirea politista se subscric de fapt viziunii socratice: “Ignoranja € un pacat.” Daca ne géndim la 0 opera de aria care implica o emucidere, de exemplu Crima si pedeapsa, efectul asupra cititorului este de a se identifica cu ucigasul, desi nu recunoaste acest lucru, Identificarea cu fantezia este intotdeauna o incercare de a evita propria suferingii; identificarea cu arta este imp&rtBsirea obligatorie a suferinget altcuiva, Procesul lui Kafka este un alt exemplu de diferent fnire o opera de arti si 0 povestire politista. in aceasta din urmé e sigur c@ s-a comis 0 crima si pentu moment nu este sigur cui i se atribuie vina; de indata ce se descoperd vinovatul, inocenfa celorlalfi este ur lucru sigur. In Procesad, pe de ali parte, vinovijia este sigurd, iar crima este nesiguré; {elul investigarii fEcute de erou nu este de a-si dovedi nevinovatia (Iucru imposibil pentru ce’ el stie c¥ este vinovat), ci si deseopere ce anume a fiicut, dact a fcut ceva, ficdndu-se astfel vinovat. K, eroul, este de fapt portretul unei persoane care citeste povestiri polifiste ca mod de evadare din tealitate. Genul de fantezie in care se cufunda cititorul pasionat de povest ri politiste este fantezia edenicd, cea care restabilegte inocenja si cunoaste iubirea ca iubire, nu ca lege, Motorul acestei fantezii este sentimentul de vind, a cirei cau2i nu este cunoscuti de visitor. Fantezia de evadare este mereu aceeasi, indiferent in ce termeni este explicata vina, crestini, freudieni sau de orice alt fel. Pe de-alt& parte ins, modul in care cineva Incearca s& facd fata realitatii depinde foarte mult de credinya fiecaraia. Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea a Tl-a: 120 min iu-oet 2016 Pagina 5 din 25 G4 partea a I-a 8. Care este, cel mai probabil, scopul pentru care a fost scris articolul? (A) Denigratea povestirilor politiste ea literaturdi de evadare. (B) Stabilirea diferentei intre povestiri politiste si povestiri crimincliste. (C) Clarificarea diferenjei tntre o pavestire polifista gi o opera de art, (D) Determinatea valorii reale, ca opera de art, a povestirilor polite. q (E) Discutarea profilului cititorilor de povestiri palitiste. 9. Care propozitie exprima cel mai corect ideea principalii a artigolului? (A) Degi nu sunt considerate opere de arté, povestirile polifiste sunt apreciate de cititori cultivaji ca mad de evadare din cotidian. (B) Pentru ca o povestire despre o crimi si fie consideraté opera de arté ea trebuie si-i stimeasel cititorului un sentiment de empatie cu faptagul erimei (C) Specificitatea structurii povestirilor potitiste este un criteriu important de selectare 9 acestora de eatre sititor (D) Povestirile de tip thriller sunt preferate de o categorie larga de cititori pentru c& lectura lor creeazi catharsis. {E) Toate povestirile care sunt eonstruite pe marginea unei crime comise se subscriu principiulul soctatic potrivit ciruia ignoranta este un picat 10. Pe baza textului, se poate deduce cA autorul articolului considera ca suplimentele literare de duminic8: (A) sunt 0 sursi de date faptice din societate, {B) sunt periodice modeme de valoare, (C) constituie forme de literaturd de evadare, (D) reprezinté o forma tipica de literatura de specialitate, (E) nu creeaza dependenta la fel ca literatura politistt. ‘IL, Autorul articohului afirma ca cititorii de povestiri politiste pot, cel mai corect, s4 fie descrigi ca: (A) adepti ai teoriei ,arta pentru arta”. (B) persoane inclinate s4-si satisfaca o sete de sange din subconstient. (C) visitori incapabili s infrunte monotonia realitatii cotidiene. (D) persoane in cdutarea unci eliberari de un vag sentiment de vinovaie. (E) idealist atragt de méngdierea unei forme organizate de religie. 12. in contextul paragrafului (A) 88 descifreze. (B) $8 migte. (C) sa explice, (D) si transmita, (E) sf transpuna. uvintele .,s4 tradycd™ pot fi cel mai bine inlocuite cu: Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp aloeat pentru Partea a [-a: 120 min ib-oct 2016 Pagina 6 din 25 Ga partes a Ika 13, Autorul articolului face referire la Pracesul lui Kafka eu scopul de a: (A) dramatiza intriga unei povestiri polijiste. (B) opera o distinejie intre doua forme de seriere literar’. (C) respinge o plrere generald despre cititorii de literaturi polifist&. (D) demonstra geniul investigatorului extern in dowd ipostaze diferite. (E) discredita o teorie despre opera kafkiand. 14. Atitudinea autorului articolului fafa de Literatura polifista poate fi cel mai bine descrisé ca fiind: (A) dezgust moftutos. {B) scepticism deschis, (C) venerare profunda. (D) distantare indiferenta. XE) apreciere reals. Concurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea a H-a: 120 min iut-oet 2016 Pagina 7 din 25 Ge partea a Ia Pe tot parcursul istoriei se dovedegte ca, pe misurii ce a devenit posibill stocarea informatie! pe un mediu extern, oamenii au incetat si mai memoreze cantitifi uriage de informatii. in Antichitate epopeele se transmiteau exclusiv pe eale oral’, iar minfile strélucite se mandreau cu o memorie de neegalat, la fel cum in Evul Mediu erudijii obignuiau si memoreze pe de rost cr{i intregi. Acest Iucru s-a schimbat odat& cu tiparul inventat de Johannes Gutenberg, ce a redus costul canilor si a permis aparitia acestora in tiraje mari. Specialistii estimeaza ci in 50 de ani de 1a aparitia tiparului au fost tiparite la fel de multe citi cate au reusit ibii din intreaga Europ in cei 1.000 de ani anteriori. ui larg Ja tehnologie gi alfabetizarea, de-a lungul secolelor, a unui procent din ce in ce mai mare a populatici din farile moderne a dus 1a transformarea constiinjei umane si la renungarea la tradisia memorarii, tendint& ce este accelerata in ultimele decenii, odaté cu aparitia de noi tehnologii, Revolutia electronica gi aparijia Intemetului au dus a sciderea costului fn timp si bani al accesului Ja informatie, reducind si mai mult nevoia de a memora. Un studiu efectuat anul trecut in Marea Britanie a ardtat ei. fenomenul intitulat "amnezie numeriea”, adica incapacitatea de a fine minte numere de telefon, este din ce in ce mai rispandit. Astfel, 47% din papulatia adult a Marii Britanii nu stie numérul de telefon al partenerului pe de rost, iar 61% nu lea memorat pe cel al celui mai bun prieten. Acum 20 de ani, cfind telefonul fix constituia principalul mod de a comunica la distant, majoritatea oamenilor cunostes numerele de telefon ale persoanclor apropiate. Astizi, insé, agenda telefonului mobil a preluat sarcina memoririi acestora, Acelagi studiu a relevat faptul cd 4 din 10 persoane au recunoscut cA, atunci cand gi-au pierdut telefonul mobil sau le

    You might also like