Biserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,

care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului.

Arhanghelul
(M. Eminescu)

Revistă trimestrială de cultură și religie rurală, editată de Asociația ,,Arhanghelul” din Birda, 2020, an IX, nr. 2(34)

Editorial:

Misiune dindinvremea
Misiune pandemiei
vremea pandemiei
Lazăr au fost pomeniți toți cei adormiți din Birda și
În prag de primăvară și peste România s-au Lazăr au fost pomeniți toți cei adorm
Sângeorge.
abătut norii negrii ai unui nou virus care a străbătut Anul acesta Sfintele Paști au fost pregătite de
e primăvară
din Orient și și pânăpeste România
în Insulelele Britanice, s-au
Asia și Sângeorge.
fam. Scrofan, la Birda și fam. Ofilat la Sângeorge.
grii ai unui nou virus care a străbătut
Europa, apoi America cu urmări din cele mai grele. Anul acesta
Au fost distribuite Sfintele
400 de pahare cu Sf. Paști
Paști prinau fo
Numai în România, potrivit statisticilor oficiale au voluntari atât în parohie, cât și în filie. Tot prin
pânăfostînconfirmate
Insulelele18.283 Britanice, Asia
de cazuri, din care și
în județul fam. Scrofan,
intermediul voluntarilorla Birda
a fost și fam.
adusă Sfânta LuminăOfilat
a Au fostdedistribuite
Învierii la Ierusalim 400 și dusăde lapahare
casele cu
America
Timiș cu urmări
au fost 498 de din cele
cazuri, 390 mai grele.
confirmate și 51
credincioșilor. La Praznicul Izvorului Tămăduirii a
decese.
mânia, În potrivit statisticilor
fața acestui oficiale
pericol, autoritățile auau
oficiale voluntari
fost atât mică
sfințită aghiasma în parohie,
și distribuită cât și în
la casele
e 18.283 concretizatedin
de cazuri,
luat măsuri prin care înurgență
starea de județulși cea intermediul voluntarilor a fost adusă S
credincioșilor.
de alertă, în care s-au impus O rugăciune aparte a
498 câteva
de cazuri, 390 Unele
reguli stricte. confirmate și 51 a Învierii de constituit-o la Ierusalim
cea denumită și du
din acestea au adus atingere credincioșilor. Rugăciunea
La Praznicul
00
comună Izvorulu
de la
activității bisericești în ora 12 , când a fost
estuigeneral.
pericol, autoritățile oficiale au fost sfințită aghiasma micăsaușiPara-
săvârșit Acatistul distrib
ncretizate prin starea
Sărbătoarea Sfinților de
Mu-urgență și cea credincioșilor. clisul Maicii Domnului, al
cenici din Sevastia (9 martie), unor sfinți tămăduitori și al
are s-au impus
a fost ultima slujbă oficiată în celor români. O rugăc
stricte.
prezențaUnele
credincioșilor. De Au fost constituit-o
pregătite
acum și până în Duminica a diferite cuvinte de învăță-
u adusV-a atingere
după Paști (17 mai), tură ocazionale Rugăciunea
și predici c
isericești au fost
slujbele în oficiate la 1200,
ora mărturii
tematice, opinii,
începutul pandemiei și la care au fost realizate prin
finalul ei, în parcul bisericilor săvârșit șiAcati
înregistrarea Evangheliei
a predicii zileiclisul Maicii
sau în scris.
a Sfinților
din Birda Mu-și Sângeorge, iar
De asemenea au fost lectu-
vreme de mai bine de două
astialuni
(9 martie),
în biserici, dar fără rate sinaxareleunor sfinți tăm
sărbătorilor
Duminicilor, celor români.
praznicelor și
ujbăparticiparea
oficiatăcredincioșilor.
în cele ale sfinților. De-a lungul acestei perioade sub
Rugăciunea publică nu a fost întreruptă nici în
incioșilor. De Au fost oficiate Sfintele Liturghii
această perioadă. forma unor scurte note au fost în(scrise) importanțaAu fo
în Duminica
(a Darurilor mai a înainte Sfințite, a Sfinților Vasile diferite
cinstirii unor sfinți: ,,Moș Alexe, purtător al cheilorcuvin
cel Mare și Ioan Gură de Aur), laudele bisericești anului” (17 martie); ,,Sfânta Drosida, fiica lui
aști (Vecernia
(17 mai), și Utrenia), slujbele Deniilor. Prin Traian” (22 martie); ,,Duminica tură Sfintei ocaziona
Cuv.
ost intermediul
oficiate pomelnicelor
la trimise on-line au fost Mucenice Maria Egipteanca” (4 aprilie); tematice,
,,Sfântul op
pomeniți cei vii și cei adormiți, iar în Sâmbăta lui Mucenic Sava de la Buzău” (12 aprilie); ,,Sfântul
ndemiei și la Ierarh Teotim al Tomisului” (20 aprilie); care,,Sfântul
au fost
arcul bisericilor nostru: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” înregistrarea(23
1
Sângeorge, iar a predicii zile
bine de două De asemenea
aprilie); ,,Sfântul Cuvios Părinte Irodion de la
Lainici” (3 mai); ..Un model de conducător:
Constantin cel Mare (280-337)” (21 mai).
Pe plan cultural au fost realizate mai multe
activități care au fost prezentate prin intermediul
internetului, pe pagina parohiei dar și pe cea
destinată copiilor intitulată ,,Hristos împărtășit
copiilor”.
În 19 martie a fost realizată o activitate
dedicată unei actrițe ,,Remember Irina Petrescu”
printr-o prezentare, fotografie și vizionarea a unui
film: ,,Facerea lumii” (1971).
La Praznicul Bunei Vestiri a fost comemorat
marele filantrop bănățean Emanuil Ungurianu (†25
martie 1929) printr-o cateheză și o expoziție de
documente și fotografii. Activitatea se înscrie în
tematica Anului Comenorativ
dedicat filantropilor ortodocși
români.
În 27 martie a fost
sărbătorită Unirea Bucovinei
cu României în cateheza ,,O
zi minunată: 27 martie 1918”
în care a fost evidențiată
contribuția Bisericii Ortodoxe
Române din această provin-
cie la înfăptuirea idealului
național.
Pe 2 aprilie s-a încheiat
Concursul Național Catehetic
,,Iubirea lui Hristos în familia mea” prin realizarea
portofoliului cu activitățile religioase, culturale și
filantropice de către elevii din Birda și Sângeorge.
Revista de cultură și religie rurală
,,Arhanghelul”, nr. 33, 12 p. a fost așezată la
bisericile din Birda și Sângeorge pentru credincioși,
iar pentru colaboratorii externi și biblioteci a fost
trimisă prin intermediul poștei.
Ziua Independenței de Stat a României a fost
scoasă în priveliște prin oficierea unui Tedeum de
mulțumire și susținerea unei cateheze ,,Contribuția
Bisericii Ortodoxe Române la cucerirea
Independenței României”. Tot pentru această ocazie
a fost realizată o expoziție de documente și
fotografie tematică și a fost pregătit pentru
vizionare filmul artistic ,,Pentru Patrie” (1977).
Tot pentru credincioșii din Birda și Sângeorge
au fost prezentate trei cărți și câteva filme artistice.
Pe plan gospodăresc s-au început lucrările
pentru realizarea unui sistem de încălzire centrală la
biserica filială și s-a întreținut curățenia în interiorul
lăcașelor de cult și în curtea acestora, prin tăierea
ierbii și întreținerea parcurilor de flori. La casa
parohială a fost așezat un covor de pietriș.
Chiar în vremuri grele Biserica a încercat să
fie aproape de credincioșii ei. Candela rugăciunii nu
s-a stins, iar clopotele bisericilor le-a amintit
enoriașilor de timpul consacrat rugăciunii.
Binecuvântarea lui Hristos a fost dusă la casele
credincioșilor prin materiile binecuvântate și
sfințite: Sfintele Paști, Lumina Învierii și aghiasma
din Săptămâna Luminată. Materialele catehetice la
rândul lor au fost pregătite pentru a evidenția:
mijlocirea sfinților pentru noi, de a aminti de
contribuția Bisericii Ortodoxe Române în vremuri
de cumpănă pentru neamul nostru și de a aminti de
activitatea unor personalități ale românilor și din
cultura universală (profesori, avocați, oameni de
știință, actori ș. a).
În încheiere aducem mulțumiri tuturor
credincioșilor care s-au rugat
în rugăciunea comună de la
ora 1200, s-au împărtășit de
Sfintele Taine, au lecturat
diversele materiale religioase
și culturale pregătite. Toate
aceste activități au fost
evaluate de credincioși obți-
nând 4.252 aprecieri, 925
comentarii și 97 distribuiri pe
o rețea de socializare.
Pr. Valentin Bugariu
Inimă curată față de oameni
Demult trăia un rege care vrând să afle ce
inimă avea poporul său se deghiză. Așa că se
deghiză într-un cerșetor și se duse la o casă. Acolo
trăia un om nu tocmai bogat. Și atunci regele l-a
rugat să-i dea o bucată de pâine. Omul îi dăduse o
pâine și niște bănuți. Atunci regele îi mulțumi și
plecă. Merse până ce dădu de o casă frumoasă,
acolo locuia un om bogat. Regele îl rugă și pe
acesta să-i dea o bucată de pâine. Omul acesta îi
dăduse gunoaie și îl alungă. Atunci regele se duse la
castel și porunci să se organizeze o petrecere la care
să fie invitat tot poporul. La sfârșitul petrecerii,
oamenii primiseră pachețele. Omul la care se duse
regele prima dată primi ce i-a dat. Iar omul la care
se duse regele a doua oară primi și acesta ce i-a dat
regelui. Atunci regele le spuse că indiferent de
persoană bogată sau săracă ei trebuie să se poarte
frumos. Fiindcă nici lor nu le-ar plăcea dacă cineva
s-ar purta urât cu ei.
Atunci omul bogat promisese că niciodată
nu se va mai purta urât cu nicio persoană.
Băniaș Daniela
2

Documentar:
Gânduri la sărbătorirea satului
Sângeorge
Împlinirea a 700 de ani de la prima atestare
documentară cunoscută este fără îndoială, un prilej
de bucurie pentru locuitorii satului Sângeorge și de
ce nu pentru întreaga comunitate rurală a Comunei
Birda și pentru fiii satului plecați departe de casa
nașterii și a copilăriei.
Este și un prilej de bucurie și pentru cei adoptați
de comunitatea sătească din Sângeorge între care mă
număr și eu. Am cunoscut în puținii ani de când
slujesc aici, câteva din trăsăturile spirituale ale
oamenilor de aici: religiozitatea, hărnicia și căldura
sufletească arătată cu fiecare prilej.
Satul este scăldat de râul Bârzava cel care
izvorăște din Munții Semenicului și trece prin
mai multe localități urbane și rurale. Înainte de a
ieși de țară, râul scaldă satul
Sângeorge, comunele Denta și
Partoș și primește ca ultim
afluent de dreapta, pârâul
Birdeanca. În acest aret (zonă) a
Bârzavei s-a temeluit o adevărată
civilizație a locului. Cel mai
cunoscut reprezentant al acesteia
este protopopul și scriitorul
Mihail Gașpar (1881-1929), care
a realizat cel mai izbutit portret al
dorului după locul nașterii în
schița În vraja trecutului.
Permiteți-mi să citez un fragment
în care fiecare –cred– din
participanții de astăzi pot
idetifica copilăria petrecută la Sângeorge: ,,Unde
sunteţi voi senine zile de copilărie? Unde sunteţi voi
nădejdi tainice, hrănite cu atâta căldură?
Aţi trecut, v’aţi perdut în zbuciumul luptelor
grele, v’aţi întors îndărăt în lumea aceea de fericire,
în raiul sufletesc, în care omul ajunge a trăi o
singură dată numai... în copilărie. (….)
Fericiţi ani de copilărie!
Mărgăritare scumpe voi, a sufletelor obosite, de
ce treceţi atât de repede? De ce nu remâneţi pe vecie
aproape de suflet, mângându’i sinamăgirea fericită a
crederei în toate, îmbrăcând şi cele mai urite lucruri
în vestmântul auriu al idealului.

Cuvânt susținut cu prilejul sărbătorii împlinirii a 700 de ani
de existență neîntreruptă a satului Sângeorge (21 decembrie
2019).
După ani de zile mi’au remas intacte primele
impresii, câmpiile netede ale frumosului colţ de
ţară, a iubitului meu Banat, cu satul naşterii mele
ascuns în dosul unei pădurice de băgrini, cu
casele şiruite bine, cu coperişele cu muşchiu
verde, scăldate în năpraznica căldură a verii. Pe
undeva, pe de laturi, se scurg încet la vale
valurile leneşe, galbine ale Bârzăvei, aducând
nisipul galbin tocmai din ,,codru” de la Bocşa.
Prin urechi, pare că aud şi acum sunând,
accentul moale al graiului nostru bănăţenesc, din
gura oamenilor pururea veseli, pururea dispuşi
la cântece şi veselii”1.
Din această zonă a râului își localizează o altă
schiță gașpariană izvodul (obârșia) : nu departe de
Pădurea Mănăstirii s-a aflat birtul Săndulesii.
Localizat în drumul ,,bine bătut” pe drumul dinspre
Bocșa spre Timișoara, era un loc de refacere după
greul drumului, un han unde călătorul de la sfârșitul
veacului al XIX-lea a găsit cele necesare hranei:
,,Prin negura deasă se vădi o dungă neagră. Păreà o
pată murdară pe întinderea curată a covorului de
zăpadă. Simţi o uşoară
înfrigurare. Prin suflet îmi
tremurau în goană toate
poveştile copilăriei mele,
poveşti crâncene de încălcări de
hoţi, de lupte cu lupi, cari au
avut loc tocmai în prajma acestei
păduri urgisite” (La Birtul
Săndulesii)2.
Numele satului, Sângeorge
se înscrie în toponimicele des
întâlnite în Transilvania și
Banat și anume acela de a
boteza satele (și alte locuri) cu
nume de sfinți3.
Există o ipoteză de lucru a
originii satului Sângeorge, care la prima generație
de locuitori au fost lucrătorii Mănăstirii Sf.
Gheorghe din imediata apropiere. Această
presupunere este întărită de un istoric bisericesc care
afirmă fără tăgadă acest lucru. Satul a aparținut
Mănăstirii și doar în lipsa actelor doveditoare a
trecut în propietatea administrației financiare a
statului: ,,Cum Mănăstirea Sf. Gheorghe și-a pierdut
în războiul austro-turc, început în anul 1716
documentele doveditoare asupra pământului, a avut
de înfruntat mari greutăți în apărarea posesiunilor
1
Mihail Gașpar, Dʼale vieții, Ediție critică, studiu introductiv,
tabel biobibliografic și note de Valentin Bugariu, Editura
Eubeea, Timișoara, 2008, p. 34-35.
2
Mihail Gașpar, op. cit., p. 159.
3
Iorgu Iordan, Toponimia românească, Editura Academiei
Române, București, 1963, p. 243.
3
sale uzurpate de sătenii din Ciacova și Berecuța care
au ocupat tot pământul lăsând mănăstirii doar
pădurea. Aceste neînțelegeri cu locuitorii satelor
amintite, au fost facilitate, în cea mai mare măsură,
de faptul că erariul încă în anul 1722 a luat de la
mănăstiri 1174 jugăre și 800 de stânjeni cu satul
Sângeorge, care, de atunci s-a numit Sângeorge
Cameral, fără să se acorde mănăstirii nicio
compensație”1.
Mănăstirea în vremea stăpânirii habsburgice a
avut o situație bună. În momentul în care s-a pus
problema închiderii unor vetre monahale, la 16
ianuarie 1777 Mănăstirea Partoș a fost închisă, iar
călugării și odoarele au fost trimise la Mănăstirile
Sf. Gheorghe și Vodița. Cu acest prilej
a ajuns la Sângeorge un Minei slav
care a aparținut Sfântului Iosif cel Nou
de la Partoș. Cartea a avut și o
însemnare: ,,Acastă carte este a
Mitropolitului Iosif al Timișoarei”2.
Prima atestare documentară o
avem din 1319 când este pomenită
villa Sancti Georgy, într-o diplomă în
care magisterul Gallus se plânge că:
,,…Gregorius i-a luat 16 căpițe de
fân și le-a dus în satul Sanctus
Georgio”3.
Mănăstirea Sfântului Gheorghe
este ctitoria ultimului despot din
familia Brancovici, Iovan (coregent
1493; despot între 1496-1502). Sub
presiunea otomană a căzut Belgradul,
cuibul domniei lui Gheorghe
Brancovici care a fost despot (1427-
1456), gospodar al Belgradului și al
împrejurimilor. În Banat, despotul Gh.
Brancovici a organizat primirea
refugiaților sârbi din Serbia care a fost
așezată pe domeniile familiei.
Despotul Gheorghe Brancovici a stăpânit în
zona aceasta o moșie și un castel în localitatea
Uifalu (Satu Nou) între Folea și Șipet4.
Este interesantă familia ctitorului Mănăstirii Sf.
Gheorghe, Iovan Brancovici care a fost căsătorit cu
Ielena Jakșici și a avut 5 fete. Despina Milița s-a
măritat în jurul anului 1505 cu domnitorul Neagoe
1
Vasa Lupulovici, Mănăstirile sârbești din Banat (1865-
1918), Ed. Mirton, Timișoara, 2007.
2
Valentin Bugariu, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș,
ocrotitorul Banatului, Editura Tiparnița, Arad, 2016, p. 30.
3
Remus Crețan, Vasile Frățilă, Dicționar geografico-istoric și
toponimic al județului Timiș, Editura Universității de Vest,
Timișoara, 2007, p. 116.
4
Sașa Iașin, Familiile nobiliare sârbești din Banat, în secolele
al XV-lea și al XVI-lea, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015, p.
90.
Basarab, iar Ielena a III-a a fost soția lui Petru Rareș
între 1529-1936. Fratele despotului Iovan, Dorde s-a
călugărit și a primit numele de Maxim. În 1504
Maxim Brancovici a ajuns în Țara Românească
unde a fost ipopsifit mitropolit al Țării Românești de
către Sf. Nifon, patriarhul Constantinopolului.
Mitropolitul Maxim Brancovici l-a convins pe
domnitorul Radu al IV-lea să mute capitala țării de
la Bistrița la Târgoviște. Tot aici a fost adusă
și Mitropolia. Ajuns Patriarh al sârbilor în 1516,
Maxim l-a trimis la Târgoviște pe ieromonahul
Macarie care a tipărit aici primele trei cărți de slujbă
în slavonă: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și
Tetraevanghelul (1512)5.
Prin despotul Iovan avem
Mănăstirea Sf. Gheorghe, prin
fiicele Despina Milița și Ielena,
avem două familii domnești în
Muntenia și Moldova cunoscute
prin valorile spirituale ale familei
nobiliare românești din Evul
Mediu: credință, educație și
păstrarea tradițiilor. Fratele
despotului Iovan, Maxim, abil
diplomat și gospodar a dat Țării
Românești o nouă capitală și un
tipar local, care a imprimat primele
cărți pe teritoriul românesc.
Importanța acestor tipărituri este
una deosebită pentru cultura
românească. Prin Maxim
Brancovici a fost tipărit pentru
întâia oară Liturghierul, grecii și
latinii l-au imprimat mult mai
târziu la Veneția și Roma în 1526.
Sfântul Mare Mucenic
Gheorghe este hramul nu doar al
mănăstirii, ci și patronul întregii
comune Birda. Stema localității îl
reprezintă pe Sfântul Mucenic al lui Hristos într-o
reprezentare des întâlnită6: Sfântul care învinge
balaurul.
În calendarul popular românesc Sângeorzul are
o însemnatate deosebită. El împarte anul pastoral
în două anotimpuri simetrice: vara – între
Sângeorz și Sâmedru, și iarna – între Sâmedru și
Sângeorz. El poartă la brâu cheile anului cu care
5 Ljubivoje Cernović, Sârbii din România. Din evul mediu
timpuriu și până în zilele noastre, traducere din limba sârbă:
Ivo Muncian, Uniunea Sârbilor din România, Timișoara, 2005,
p. 21-22.
6
https://lege5.ro/Gratuit/gm4dmmztga/hotararea-nr-912-2013-
privind-aprobarea-stemelor-comunelor-birda-pischia-sag-si-
tomnatic-judetul-timis, accesat 8. 11. 2019.
4
Sângeorz închide iarna și deschide vara la 23
aprilie1.
Tot în cadrul culturii sătești, una din
preocupările locuitorilor din Sângeorge o reprezintă
oieritul. Dincolo de finalitatea materială, meșteșugul
acesta este făuritor de limbă românescă. Un Dascăl
timișorean nota: ,,Cum de la văraticul din goliştea
Carpaţilor până la iernaticul de la şesuri e drum, nu
glumă, care trebuia bătut periodic se poate afirma
răspicat că acest neîntrerupt cutreier dinspre munte
către câmpie şi invers, ritmat nu numai de zvonul
tilincilor, ci şi de perindarea anotimpurilor, a
contribuit în mare măsură la statornicirea graiului
mioritic”2.
Iată doar câteva motive să ne bucurăm împreună
de sărbătorirea satului
Sângeorge. Nostalgia după
casa părintească și copilăria
fericită, nobilitatea locului,
prezența Sfântului Iosif cel
Nou de la Partoș, ocroti-
torul Banatului, calitățile
sufletești și unele ocupații
sunt elementele viețuirii
omenești pe acest ,,petic”
de pământ românesc. Ca
semn al prețurii asupra
acestor valori, apare din
2012 revista de cultură și
religie rurală ,,Arhanghe-
lul”, botezată astfel de la hramul bisericii ortodoxe
române cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavriil” din Sângeorge.
La mulți ani satului și gânduri de lumină
locuitorilor și fiilor satului!
Pr. Valentin Bugariu
Restituiri:
Povestea eroului necunoscut
Cu toţii ştim, sau cel puţin ar trebui să
cunoaştem, faptul că românii sărbătoresc în fiecare
an la Înălţarea Domnului (Ispas) Ziua Eroilor, când
în biserici se înaltă rugăciuni pentru eroii cunoscuţi
sau necunoscuţi, iar autorităţile statului depun
coroane de flori la monumentele eroilor şi la
1
Ion Ghinoiu, Calendarul țăranului român. Zile și mituri,
Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2017, p. 144.
2
G. I. Tohăneanu, Ciudata viață a cuvintelor. Publicistică,
vol. I, Ediție îngrijită și selecție de Valentin Bugariu, Editura
Tiparnița, Arad, 2018, p. 18.
,,Mormântul eroului necunoscut”. Dar, cine este
eroul necunoscut şi mai ales care este povestea sa ?
La 12 mai 1923, zece eroi necunoscuţi au
fost dezgropaţi de pe câmpurile de luptă unde şi-au
pierdut viaţa, iar sicriele cu osemintele lor au fost
aduse la Mărăşeşti, cu trenuri speciale, fiind aşezate
în biserica ,,Adormirea Maicii Domnului”. Aici au
fost întâmpinaţi de Ministrul de Război, generalul
Mărdărescu, de alţi generali şi militari participanţi
la Primul Război Mondial, de preoţi, în frunte
episcopul militar Teculescu de la Alba Iulia, care a
oficiat serviciul religios şi de numeroşi locuitori din
zonă. La sfârşitul slujbei, cel mai bun elev al şcolii
militare din Craiova, Amilcar Săndulescu, orfan de
război, a păşit în faţa celor zece sicrie şi, cu privirea
copilului care-şi caută
părintele, s-a oprit în faţa
unuia dintre ele şi a zis:
Acesta este tatăl meu!
Sicriul cu ose-
mintele eroului a fost
transportat la Bucureşti,
unde a sosit chiar de Ziua
Eroilor, fiind întâmpinat
de Principele Carol,
moştenitorul tronului, de
generali, autorităţi, de
delegaţii unor ţări străine,
prezente la Bucureşti şi
de numeroşi locuitori ai
oraşului. Carul mortuar tras de opt cai avea în
fruntea cortegiului regimente din toate armatele şi
un escadron din escorta regală. El a străbatut
bulevardele capitalei, în sunetul clopotelor şi al
,,Imnului eroilor”, precum şi sub privirile îndurerate
a locuitorilor ce-l aşteptau de-a lungul drumului
până la Parcul Carol. În faţa mausoleului a fost
întâmpinat de regele Ferdinand şi de Regina Maria,
care cu ochii înlăcrimaţi au depus pe sicriul eroului
o coroană de flori, l-au decorat cu ,,Virtutea
militară”, după care regele a ţinut un scurt şi
emoţionant discurs.
Serviciul religios a fost oficiat de
mitropoliţii Miron Cristea şi Pimen, după care a
vorbit Primul Ministru I. Brătianu, arătând
recunoştinţa poporului român faţă de eroii
neamului. La ora 12,00 armata a dat onorul şi în
toată ţara s-a păstrat două minute de reculegere în
cinstea eroilor. Sicriul a fost coborât în mormânt de
patru ofiţeri, în timp ce sunt trase 101 salve de tun.
Prof. Octavian Gruița,
Giroc
5
 trecut în veșnicie în ziua de Buna Vestire a anului
1929 la Timișoara. Avocatul, bancherul și
Anul comemorativ: filantropul bănățean s-a născut în casa părinților
Jivan și Roxa Ungurianu din Satchinez. În
localitatea natală a făcut școala primară, apoi
Emanuil Ungurianu – un filantrop Gimnaziul la Timișoara (1860-1868) și Dreptul la
bănățean Budapesta între 1869 și 1872. După doi ani de
practică în capitala Ungariei a promovat examenul
de avocat în 1874 la Tabla regească din Budapesta.
Anul 2020 a fost proclamat în Patriarhia A revenit la Timișoara unde a practicat avocatura
Română Anul Comemorativ al filantropilor timp de 35 de ani până în 1910 când s-a retras,
ortodocși români. Pentru a evidenția acest lucru ne pentru ca din 1926 să fie reînscris la cerere, în
vom aminti de marele filantrop bănățean Emanuil Baroul din Timișoara3. A deținut funcția de director
Ungurianu (1845-1929). executiv al Băncii ,,Timișana” din Timișoara în
Această scoatere dintr-o nedreaptă uitatare două mandate: 11 ani (1885-1897) și 3 ani și
are la temelie o poruncă dată de Sfântul Apostol jumătate (1915-1918). În ultimul mandat a fost și
Pavel: ,,Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care președintele instituției.
v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu Avocatul Emanuil Ungurianu a participat la
luare aminte cum și-au încheiat Marea Adunare Națională din 1 Decembrie 1918 de
viața și urmați-le credința” (Evrei la Alba Iulia. A fost membru al
13, 7). Contemporanii săi au dat Partidului Național Român, apoi
mărturie despre sprijinul dat Național - Țărănesc în deceniul al
culturii bănățene în diferitele ei treilea al secolului trecut. A
ipostaze. Nicolae Iorga îl candidat și a fost ales senator în
considera Patriarhul bănățenilor: primul Parlament al României
,,Emanoil Ungureanu, patriarhul Mari4. După 1918 Emanuil
bănățenilor, reprezintă unul din Ungurianu a fost și inspector
cele mai interesante tipuri din cultural în cadrul județului Timiș-
acele ținuturi sub stăpânirea Torontal.
maghiară. Făcea parte dintre Emanuil Ungurianu a
aceia cari aduceau și cele mai sprijinit cultura românească,
mari servicii poporului lor fără să Școala și Biserica Ortodoxă
arate aceasta cu o vorbă, cu un Română din Banat. A oferit
gest, cu o atitudine”1. Valeriu sprijin juridic și financiar în cele
Braniște, cunoscutul ziarist al trei inițiative.
presei românești din Banat, cel A fost ales director al
care a lucrat direct la periodicul Despărțământului Astra din
timișorean ,,Dreptatea” i-a făcut Timișoara (1898-1906). În această
un portret: ,,Holtei era în calitate a ținut diverse întruniri
Timișoara avocatul Emanuil organizatorice și conferințe de
Ungurianu, pe atunci directorul popularizare în diferite localități:
Timișanei (acum e din nou!). Și-a Ciacova, Buziaș (1902), Oravița,
testat întreaga avere, de aproape o jumătate de Giroc (1904) și Chevereșu Mare (1907).
milion de coroane, diecezei Aradului pentru scopuri A contribuit la dotarea celor 10 biblioteci
culturale. Era unic în felul său. Bun la inimă, dar existente în 1901 cu 64 de tomuri (lucrări de istorie,
aspru la vorbă. Ne dicta să fim zilnic după masă în igienă, agricultră și literatură). Pentru scopuri
cafeneaua «Kranpriz», la masa lui, unde își luă culturale a donat 400 de coroane.
cafeaua neagră”2. Prin grija sa au fost înființate noi biblioteci
Emanuel Ungurianu s-a născut în urmă cu poporale în satele Dragșina, Sinersig, Vucova,
175 de ani, în 21 decembrie 1845 la Satchinez și a
3
Ioan Bude, Emanuil Ungurianu. Prinos de cinstire și
1
Nicolae Iorga, Oameni cari au fost, Ediție îngrijită și note de neuitare, Editura Învierea, 2009, p. 11. (Se va prescurta în
Ion Roman, vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1967, continuare Emanuil Ungurianu. Prinos de cinstire…).
p. 245. 4
Vasile Rămneanțu, Emanuil Ungurianu (1845-1929), Editura
2
Valeriu Braniște, Amintiri din închisoare, Ediție îngrijită de Mirton, Timișoara, 1996, p. 65; 76-77. (Se va prescurta în
Alexandru Porțeanu, Editura Minerva, București, 1972, p. 227. continuare Emanuil Ungurianu…).
6
Cerna (1901), Lucareț, Topolovățu Mic, Belinț,
Ictar (1903), Chevereșu Mare (bibliotecă parohială,
1907).
În 1905 au funcționat în cadrul
despărțământului 20 de biblioteci cu 1772 opuri,
fondul cultural fiind de 5000 coroane, către școli au
mers 280 de coroane și 1150 de volume destinate
premierii elevilor la sfârșit de an școlar în 108
localități1.
Emanuil Ungurianu a fost preocupat de
apariția unor ziare românești în Banat sprijinindu-le
financiar pentru a supraviețui. Așa au apărut:
,,Luminătoriul” (1880), ,,Dreptatea”, ,,Duminica” și
,,Banatul”. E de reținut că în cazul ,,Dreptății” a
trebuit să ofere o garanție de 5.000 de florini pentru
corectitudinea politică a articolelor. Tot el a sprijinit
publicarea unor articole
culturale și economice
despre românii din
Imperiu în ziarul francez
,,Lʼ Europé”2.
După 1918
Ungurianu a sprijinit la
restaurarea Scocietății
Istorice și arheologice din
Timișoara (1922), s-a
preocupat de soarta
Muzeului Banatului, a
inițiat apariția Societății
pentru cultivarea Științelor Naturale (1928) pentru
care a donat și o sumă de bani. A fost membru
fondator al Casei Naționale din Timișoara care și-a
început activitatea în 1921. Datorită intervenților
sale, Ministerul Agriculturii a acordat acestor
instituții spre folosință pe o perioadă de 3 ani, câte 2
jugăre de pământ pentru a-și aduna capital. Până în
1927 au fost organizate astfel de așezăminte în 96
de sate românești din județul Timiș-Torontal3.
O atenție deosebită în viziunea socială a lui
Emanuil Ungurianu a avut-o Școala cunoscându-i
îndeaproape rolul educator: ,,«Al cui este pământul
a aceluia este țara» enunța el cu autoritatea unui
apostol cuvântător peste multe generații, iar cum
«sărăcia și prosia locuiesc împreună», numai școala
cu învățătura ei –adăuga dânsul cu mult îndemn–
poate păstra Românului averea moștenită”4.
Situația Școlii românești din Banat în timpul
dualismului austro-ungar a fost deosebit de grea. În
1
Vasile Rămneanțu, Emanuil Ungurianu…, p. 14-15.
2
Vasile Rămneanțu, op. cit., p. 34.
3
Ibidem, p. 50; 52.
4
Ludovic Ciobanu, Emanuil Ungurianu. Omul școalei și
pedagogul social, Editura Tipografia Românească, Timișoara,
1932, p. 8. (Se va prescurta în continuare Emanuil Ungurianu.
Omul școalei…).
întreaga provincie nu exista niciun gimnaziu ori
liceu românesc. Ba mai mult parte din școlile
confesionale au fost transformate în școli comunale
sau de stat cu limba de predare maghiară. În cele
rămase a existat presiunea exercitată de cele două
legi inițiate de ministrul Învățământului, contele
Albert Apponyi în 1907.
În suburbia Fabric a funcționat pe lângă
parohie, Alumneul, un institut de ajutorare al
tinerilor care a fost condus timp de 12 ani (1872-
1884) de Emanuil Ungurianu. Statistica acestui
institut demonstrează faptul că președintele lui era
bun chivernisitor. În timpul conducerii sale
fondurile au crescut de la 200 de florini în 1875 la
22.000 florini în 1884. A donat personal pentru
aceste fonduri 500 de florini.
O mare realizare a
reprezentat-o sprijinul acor-
dat învățătorilor pentru
formarea lor profesională.
A inițiat ,,Statutele Reuniu-
nii învățătorilor de la
școlile poporale gr. ort.
române confesionale din
protopopiatele Timișoara,
Belinț, Comloșu Mare și
Lipova” care în 1901 au
fost aprobate de Ministerul
Învățământului. De acum
dascălii români au primit dreptul de a se perfecționa
în specialitate și de a-și ameliora astfel starea
materială5.
Ca răspuns al legilor inițiate de Apponyi,
Ungurianu într-o conferință a propus și apoi s-a și
apropat susținerea materială a școlii de către
Biserică prin introducerea dării de cult cu
următoarele clase:
a). clasa I. cu contribuire anuală de 40
coroane;
b). clasa a II-a … 28 coroane;
c). clasa a III-a …. 20 coroane;
d). clasa a IV-a …. 12 coroane;
e) clasa a V-a… 8 coroane;
f). clasa VI…. 4 coroane;
g). clasa a VII-a… 2 coroane6.
În 1908 a contribuit la crearea de către
Episcopia Aradului a unui fond de ajutorare al
școlilor confesionale și a depus pentru acesta suma
de 10.000 coroane.
După Marea Unire, Ungurianu a sprijinit
Școala Reală din Timișoara căreia i-a dăruit 280 de
5
Vasile Rămneanțu, Emanuil Ungurianu..., p. 20; Ludovic
Ciobanu, Emanuil Ungurianu. Omul școalei…, p. 14.
6
Ludovic Ciobanu, Emanuil Ungurianu. Omul școalei…, p.
13.
7
opuri în 342 de volume, Școala de Băieți cu 71
volume. A propus înființarea învățământului
superior prin Institutul Politehnic, Academia
Comercială și Universitate1.
Cea de-a treia contribuție notabilă a fost
sprijinul acordat Bisericii Ortodoxe Române din
Banat. După o luptă de 15 ani, Sfântul Andrei
Șaguna a reușit reînființarea Mitropoliei Ardealului
cu două eparhii sufragane: Aradul și Caransebeșul.
Parohiile bănățene au intrat în componența celor
două episcopii. Ideea reînființării Episcopiei
Timișoarei l-a însoțit permanent pe
marele filantrop. În 1875 a fost
notarul unei mari reuniuni a
românilor din comitatele Timiș și
Torontal. Tot el a redactat și
moțiunea adresată Mitropoliei de la
Sibiu pentru reînființarea eparhiei
timișene.
L-a convins pe episcopul
Ioan Ignatie Papp al Aradului care a
dat o circulară în vederea strângerii
de fonduri pentru reînființrea
episcopiei. Episcopia Aradului și-a
dat acordul în 1898 pentru apariția
Episcopiei și cedarea a patru
protopopiate (Timișoara, Belinț,
Comloșu Mare și Lipova) către
aceasta2.
A creat și a susținut constituirea ,,Reuniunii
pentru crearea unui fond pe seama înființândei
episcopii greco-ortodoxe din Timișoara”. Fondul a
fost destinat construirii catedralei precum și a
instituțiilor eparhiale și a fost alimentat de ctitorul
lui cu suma de 10.000 coroane.
A participat în Comitetul de inițiativă la
apariția a două parohii timișorene: Cetate și Iosefin,
fiind ,,president” al ambelor Consilii Parohiale3.
După cinci ani (1920-1925) de corespondență între
Emanuil Ungurianu și Primăria Timișoarei s-a
obținut din partea Primăriei o suprafață de 5 jugăre
pătrați în centrul orașului (Cetate) destinată
construirii catedralei și a edificilor administrative,
precum și un milion de lei plus 250.000 lei dobânzi.
Terenul a fost transcris în Cartea Funduară ca
proprietate a viitoarei Episcopii4.
Prin memoriile adresate Ministerului
Cultelor și Artelor de către Emanuil Ungurianu cele
1
Vasile Rămneanțu, Emanuil Ungurianu…, p. 24.
2
Vasile Rămneanțu, Emanuil Ungurianu…, p. 38.
3
Ioan Bude, Emanuil Ungurianu. Prinos de cinstire…, p. 28-
29.
4
Vasile Rămneanțu, Emanuil Ungurianu…, p. 40.
două parohii Cetate și Iosefin au primit 2.000 jugăre
cadastrale, teren agricol pentru susținere financiară5.
Emanuil Ungurianu poate fi considerat cel
mai mare filantrop al Banatului, cu inițiative
culturale, școlare și bisericești la care a contribuit
atât financiar cât și juridic. La plecarea sa din
această lume, într-o zi de Buna Vestire a anului
1929, fruntașul bănățean Sever Bocu nota: ,,Cu
dispariția lui Emanuil Ungurianu înmormântăm nu
numai un om, ci și o epocă. Nimeni n-a putut să-l
întreacă în strălucirea ce-i era proprie, în autoritatea
sa morală”6.
Redacția
Cronica parohială:
 Rechizite pentru
copii din Birda și Sîngeorge. La
debutul anului școlar 2019-2020
prin grija Parohiei Birda au fost
donate Școlii Gimnaziale din
Birda: rechizite (caiete, instru-
mente de scris și colorat, culori de
apă) necesare elevilor.
Prin grija Direcțiunii și
a profesorilor a fost întocmită o
listă cu copiii din familii cu posibilități materiale
reduse din Birda și Sîngeorge.
Pentru acești copii a fost pregătit câte un
set de rechizite. Fiecare copil a primit 10 caiete la
care se adaugă vocabular și bloc de desen, stilou,
creion, liniar, ascuțitoare, culori de apă și pensule.
 Hramul bisericii din Birda.
Duminică, 8 septembrie, a fost sărbătorit hramul
bisericii ortodoxe din Birda. Sărbătoarea Nașterii
Maicii Domnului a debutat vineri 7 septembrie cu
oficierea Slujbei Privegherii (Vecernia unită cu
Litia și Utrenia). Cu acest prilej a slujit P. C. Părinte
Codruț Matei de la capela Spitalului de Psihiatrie
din Gătaia.
Sărbătorirea Nașterii Maicii Domnului a
continuat în ziua de prăznuire cu Acatistul Maicii
Domnului ,,Bucuria tuturor celor necăjiți”, Sfințirea
Mică a Apei și Sfânta Liturghie.
În cadrul Sfintei Liturghii s-au împărtășit cu
Trupul și Sângele Domnului mai mulți copii.
Cuvântul de învățătură cu tema: ,,Chipul
Maicii Domnului în rugăciunea Bisericii” a fost
susținut de către părintele Valentin Bugariu, parohul
5
Ioan Bude, Emanuil Ungurianu. Prinos de cinstire…, p. 69.
6
,,Analele Banatului”, IV, apr-dec., 1931, p. 64-65.
8
locului. În cadrul predicii chipul Maicii Domnului a
fost ilustrat prin stihurile și paremiile Vecerniei și
pericopele evanghelice citite cu acest prilej.
După otpustul Sfintei Liturghii a fost
săvârșită rânduiala tăierii și binecuvântării colacului
hramului. Anul acesta, nașul Rugii a fost
credinciosul Florin Cohuț care a pregătit cele
necesare prăznuirii hramului: colacul și felurite
dulciuri, băuturi răcoritoare, precum și florile care
au împodobit biserica parohială.
Au fost prezenți la rugăciunea hramului un
grup de credincioși de la parohia Sărcia din
Banatului istoric. La finalul slujbei din partea
Consiliului Parohial al parohiei românești din Sărcia
au fost dăruite bisericii din Birda o frumoasă icoană
a Nașterii Maicii Domnului și câteva numere din
revista ,,Sărcia”. Din
partea Bisericii din Birda
oaspeții au primit numere
din revista de cultură și
religie rurală
,,Arhanghelul” și din
Micromonografia
Parohiei Birda, Editura
Partoș, Timișoara, 2019
tipărită din inițiativa
Înaltprea-sfințiului
Părinte Ioan, Mitropolitul
Banatului.
Ziarul ,,Timi-
șoara” a avut reprezen-
tanți la această prăznuire
a hramului Bisericii Ortodoxe din Birda.
O Duminică de rugăciune euharistică, de
comuniune și de bucuria primirii goștilor reunită
sub cuvintele poetului din Mărțișor: ,,Niciodată
toamna nu fu mai frumoasă”.
 Parohia Birda a fost reprezentată
la ITO Craiova. Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din
România a devenit o manifestare a credinței în
rândul tinerilor nu doar din România, ci și din alte
țări. Au fost prezenți tineri români din diaspora
europeană și americană.
Arhiepiscopia Timișoarei a fost reprezentată
de o delegație condusă de părinții Consilieri ai
Eparhiei.
Programul activităților a fost bogat și
diversificat: primirea participanților, workshop-uri,
conferințe, procesiune, concerte de muzică, ateliere,
expoziții și vizitarea centrului Craiovei. Programul
a cuprins și rugăciunile dimineții dar și participarea,
împărtășirea cu Sfintele Taine cu prilejul sfințirii
bisericii Mănăstirii Maglavit (jud. Dolj).
Din partea parohiei Birda a participat elevul
Călin Oniea. La reîntoarcere ne-a împărtășit câteva
impresii: ,,Întorcându-mă de la ITO 2019, pot
afirma că acest eveniment a fost cel puțin de neuitat.
Am avut parte de surprize plăcute, de oportunități,
de revederi cu prietenii pe care i-am făcut în anii
precedenți dar cel mai important, am avut parte de
ceea ce noi, participanții, îl numim ,,sentimentul
ITO". O emoție care greu poate fi descrisă în
cuvinte și care se întâlnește exclusiv în cadrul
acestor Întâlniri a Tinerilor Ortodocși.
Vă mulțumesc încă o dată pentru că îmi
acordați în fiecare an ocazia de a participa la acest
eveniment. Vă sunt profund recunoscător!”.
În 2020 gazda Întâlnirii Tinerilor Ortodocși
va fi Arhiepiscopia Timișoarei.
 Comemorarea Mitropolitului
Nicolae Corneanu în parohia Birda. Vineri, 27
septembrie a fost
organizată activitatea ,,Dor
de cei ce nu mai sunt” la
Școala Primară și Grădinița
cu Program Normal din
Sângeorge, jud. Timiș. În
cadrul acesteia, a fost
comemorat Mitropolitul
Nicolae Corneanu de la a
cărei trecere în veșnicie s-
au scurs cinci ani.
Comemorarea a
debutat cu o cateheză
susținută de de P. C. Părin-
te Valentin Bugariu cu
tema: ,,Contribuția Mitro-
politului Nicolae Corneanu la dezvoltarea culturii
teologice bănățene”. Vorbitorul a prezentat viața și
activitatea Înaltului Ierarh timișorean aflată în grija
Maicii Domnului. Născut la Praznicul Intrării
Maicii Domnului în Biserică și plecat în veșnicie cu
trei zile înaintea Praznicului Acoperământului
Maicii Domnului, Mitropolitul Nicolae (1923-2014)
a fost Părintele duhovnicesc al credincioșilor din
Mitropolia Banatului și arhiepiscopul Timișoarei.
A fost ales și apoi instalat la 4 martie 1962
în Duminica Ortodoxiei ca arhiepiscop al
Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al
Banatului. În această calitate a vegheat la buna
desfășurare a vieții bisericești în cele două județe
ale Banatului. A avut contribuții remarcabile la
dezvoltarea culturii teologice, a învățământului
religios și teologic precum și la statornicirea unor
relații frățești cu celelalte confesiuni și chiar religii
la Timișoara.
În partea a doua a activității a fost vizionat
filmul biografic ,,Mitropolitul Nicolae Corneanu,
Mitropolitul Banatului” produs de Trinitas Tv. Aici,
9
elevii au putut observa fotografiile, înregistrările și
mărturiile despre Mitropolitul Nicolae.
La final copiii au putut remarca câteva
volume realizate de Mitropolitul Nicolae, precum și
un volum omagial și două comemorative închinate
Părintelui Mitropolit. Tot cu acest prilej au fost
expuse mai multe fotografii care îl înfățișează pe
ierarhul Banatului în diferite ipostaze: slujire
liturgică, administrativă precum și în mijlocul
copiilor și tinerilor.
Această activitate a fost realizată prin
sprijinul doamnelor prof. Maria Miron și prof.
Daiana Curea care au sprijinit nemijlocit acest
demers.
 Taina Sfântului Maslu în parohia
Birda. Duminică, 20 octombrie a fost oficiată Taina
Sfântului Maslu de obște, în biserica cu hramul
,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda,
protopopiatul Deta.
Cu acest prilej au
slujit P. On. Părinte Ioan
Prisăcean, protopopul Detei,
P. C. Părinți Codruț Matei
(capela Spitalului de Psihia-
trie din Gătaia), Zoran
Milovanov (parohia Berecu-
ța), Dragan Giorgiev (parohia
Voiteg), Călin Negrea (paro-
hia Gătaia), Sebastian Andrei
Petrescu (parohia Percosova)
și Tiberiu Gherasim (parohia
Ferendia) și Valentin Bugariu
(parohul locului).
Cuvântul de învățătură a fost susținut de P.
On. Părinte Protopop care a scos în evidență
importanța Tainei Sfântului Maslu pentru iertarea
păcatelor și tămăduirea de boli sufletești și trupești.
S-au împărtășit de bucuria comuniunii și a
rugăciunii, precum și de eleoungerea cu untdelemn
sfințit mai mulți credincioși din parohie și din cele
vecine comunei Birda.
 Hramul Bisericii Ortodoxe
Române din Sărcia. La sărbătoarea Sfântului Mare
Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, credincioșii
creștini ortodocși din filia Sărcia și-au sărbătorit
hramul bisericii. Un moment deosebit de rugăciune,
comuniune și bucurie între credincioșii din
localitate precum și cei veniți din satele românești
din Voivodina și orașe și sate din România l-a
reprezentat cinstirea Sf. Mucenic Dimitrie. Pentru
români Sânmedrul are o importanță deosebită, el
împreună Sângeorzul împarte anul pastoral în două
anotimpuri simetrice, vara și iarna, între 26
octombrie și 23 aprilie.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor
de șapte preoți condus de P. On Părinte Protopop ic.
stavr. Petru Berbentia (parohia Sfinții Apostoli
Petru și Pavel – Govândari, Reșița), Prot. Gabriel
Bandu (parohia Ecica, protopop de Torac), P. C.
Părinți Ciprian Costiș (parohia Bocșa Montană),
Dumitru Popa (pens. de la parohia Dobra, jud.
Hunedoara), Valentin Bugariu (parohia Birda),
Emanuel Mojic (parohia Toracu Mic) și Cristian
Popi, parohul locului.
Cuvântul de învățătură a fost pregătit și
susținut de părintele prot. Petru Berbentia care a
accentuat importanța credinței și a mărturisirii ei de
către Sf. Mc. Dimitrie și martirii mărturisitori ai
poporului român.
La momentul potrivit s-au împărtășit cu
Trupul și Sângele Domnului mai mulți credincioși.
După otpustul Sfintei Liturghii a fost
înconjurată biserica rostindu-se rugăciuni sub formă
de ectenii și s-a intonat
troparul Sf. Mare Mc.
Dimitrie. În biserică s-a
săvârșit ritualul frângerii
colacului, cu alegerea nașilor
hramului bisericii pentru
anul viitor.
Au fost rostite scurte
alocuțiuni și s-au oferit
gazdelor daruri sub forma
icoanelor și a cărților
bisericești. Părintele Petru
Berbentia a subliniat faptul
că adunarea românilor
laolaltă în rugăciune reprezintă un motiv de bucurie
în vremurile de astăzi.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corul
bisericesc al parohiei Toracu Mare.
Au fost prezenți la rugăciunea euharistică
credincioși din Sărcia, precum și cei din parohia
Govândari și Bocșa Montană înfrățiți cu aceștia,
credincioși din Dobra și Birda. Asociațiile Culturale
,,Armonia” din Săcălaz și ,,Reșița Română” au avut
delegați la această sărbătoare a satului Sărcia.
Cuvinte de mulțumire se cuvin Consiliului și
Comitetului Parohial pentru organizarea acestui
eveniment, nașilor hramului pentru jertfa arătată,
corului pentru răspunsurile date, credincioșilor
prezenți cu această ocazie festivă.
 Taina Sfântului Maslu la
Sângeorge. În Duminica a 22-a după Rusalii a fost
oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica
cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din
localitatea Sîngeorge, filie a parohiei Birda.
Cu acest prilej au slujit P. C. Părinți Iliia
Pavlovici de la parohia Mașloc, Călin Negrea de la
10
parohia Gătaia, Zoran Milovanov, de la parohia
Berecuța, Sebastian Andrei Petrescu de la parohia
Percosova și Valentin Bugariu, parohul locului.
Cuvântul de învățătură a fost pregătit și
susținut de preotul Valentin Bugariu. Tema predicii
a reprezentat-o: ,,Vindecarea prin Sfintele Taine în
Biserică”.
S-au împărtășit de bucuria comuniunii, a
rugăciunii și a eleoungerii mai mulți credincioși din
filie și parohie.
Oficierea Sfântului Maslu a fost prima
împărtășire cu Sfântul Duh care anticipează
prăznuirea hramului bisericii filiale.
 Simpozion Internațional de
Teologie ,,Maica Domnului, ocrotitoarea
creștinilor la Mănăstirea Timișeni - Șag. Luni, 4
noiembrie cu binecuvântatea Înaltpreasfințitului
Părinte Ioan, în organizarea Arhiepiscopiei
Timișoarei și al Facultății de Litere, Istorie și
Teologie din cadrul
Universității de Vest
din Timișoara, s-au
desfășurat lucrările
Simpozionului Inter-
național de Teologie
,,Maica Domnului,
ocrotitoarea creștini-
nilor” la Mănăstirea
Timișeni-Șag.
Manifestarea
științifică a debutat cu
Acatistul Acoperă-
mântului Maicii Dom-
nului săvârșit de P. C.
Părinte Adrian Covan, în biserica cu hramul
,,Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul
din incinta așezământului monahal.
Simpozionul a fost deschis printr-o sesiune
comună care i-a reunit pe toți participanții. În cadrul
acesteia au fost rostite cuvinte de bun venit de către
organizatorii acestuia: Conf. univ. dr. Valy Ceia,
prodecanul Facultății de Litere, Istorie și Teologie,
P. C. Părinți Conf univ. dr. Constantin Jinga din
partea Catedrei de Teologie Ortodoxă și Zaharia
Pereș, consilier eparhial al Arhiepiscopiei
Timișoarei.
În sesiunea plenară au fost susținute cinci
comunicări de către: Prof. Rasko Iovici (Facultatea
de Teologie din Belgrad – Serbia); Pr. prof. univ.
dr. Dumitru Megheșan (Facultatea de Teologie
Ortodoxă din Oradea); Pr. prof. univ. dr. Mihai
Himcinschi (Facultatea de Teologie Ortodoxă din
Alba-Iulia); Pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru
(Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași) și Lect.
univ. dr. Stelian Pașca – Tușa (Facultatea de
Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca).
În partea a doua a Simpozionului a urmat
susținerea tuturor comunicărilor în cadrul a două
secțiuni moderate de Pr. conf. univ. dr. Gavril Trifa
și Pr. lect. univ. dr. Adrian Covan. Referatele
prezentate au vizat subiecte de teologie biblică,
patristică, istorică, catehetică, omiletică și misiune
referitoare la Maica Domnului susținute de
profesori de teologie din Târgoviște, Arad, Craiova,
Oradea, Constanța, Galați, București, Reșița,
Timișoara, alți cercetători, cadre didactice, preoți și
doctoranzi.
Din partea parohiei Birda, preotul dr.
Valentin Bugariu a pregătit comunicarea ,,Maica
Domnului în cateheza ortodoxă”.
 Conferință preoțească de toamnă
în prototopiatul Deta. Marți, 5 noiembrie de la
orele 9,30 a avut loc în biserica cu hramul
,,Pogorârea Sfântului
Duh” din Deta cea de a
doua conferință preo-
țească pe anul 2019
închinată Anului Co-
memorativ în Patriarhia
Română.
Conferința a
debutat cu Acatistul
Domnului nostru Iisus
Hristos oficiat de P. C.
Părinți Călin Negrea
(parohia Gătaia), Ionuț
Mania (parohia Lie-
bling) și Radu Ilie
(parohia Cerna).
În prima parte au fost discutate câteva
chestiuni administrative între care numirea a doi noi
preoți pentru parohiile Folea și Moravița din cadrul
protopopiatului. Noii slujitori ai altarului au fost
prezentați de către Preaonoratul Părinte Ioan
Prisăcean, protopopul Detei
În prezența Înaltpreasfințitului Părinte
Mitropolit Ioan, preotul Călin Negrea a prezentat
referatul conferinței cu tema: ,,Anul Comemorativ
al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Justin
Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”. În
cadrul lucrării referentul s-a oprit asupra
biobliografiei patriarhilor comemorați, asupra
contribuțiile religioase, misionare și cărturărești dar
și a relațiilor cu regimul comunist.
Părintele Valentin Bugariu de la parohia
Birda a expus câteva date cu privire la rolul satului
natal în viața Patriarhului Nicodim Munteanu dar și
asupra credinței părinților și a importanței acestora
în formarea viitorului slujitor al Bisericii Ortodoxe
11
Române. În partea de Patriarhat a arătat relațiile
încordate cu regimul comunist și participarea
Patriarhului la sfințirea Catedralei Mitropolitane din
Timișoara în toamna anului 1946.
La inițiativa Părintelui Mitropolit Ioan a fost
săvârșită o slujbă de pomenire pentru Patriarhii
Nicodim și Justin. Chiriarhul Banatului a insistat pe
latura duhovnicească și culturală a patriarhilor
comemorați care rămân exemple vii în activitatea
oricărui preot.
 Întâlnirea monografiștilor bănățe-
ni la Giarmata Vii. Joi, 7 noiembrie 2019 a avut
loc la Giarmata Vii a XI-a ediție a reunirii
monografiștilor bănățeni.
Manifestarea a debutat cu slujba
Tedeumului de mulțumire săvârșit de P. C. Părinți
Vasile Suciu, parohul locului și organizatorul
acestui eveniment, Valentin Bugariu (Birda), Călin
Negrea (Gătaia) și Ioan Mermeze (Giarmata Vii) în
biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” a
parohiei Giarmata Vii. La finalul slujbei, părintele
Vasile Suciu a împărtășit câteva date din
Monografia bisericii: ridicarea bisericii în perioada
interbelică prin aportul preotului Filip Doboș și apoi
împodobirea cu pictură. Maestrul Ion Sulea Gorj a
realizat pictura Pantocratorului, Maicii Domnului cu
Pruncul și a icoanelor așezate pe iconostas.
Lucrările Simpozionului au avut loc la
Căminul Cultural din Giarmata Vii. Cu acest prilej
au fost prezentate nouă volume iscălite de membrii
Asociației Monografiștilor bănățeni. Primul
volum, Cenad. Documente de arhivă (2019) a fost
prezentat de Dușan Baiski. Tot autorul cenăzean a
vorbit de cele două reviste ale comunei: ,,Morisena”
și ,,Cenăzeanul”.
Preotul dr. Valentin Bugariu a prezentat
cartea Din pridvorul credinței. Studii, note și
însemnări parohiale (2019), un volum care reunește
contribuții catehetice și istorice din 2011 și până în
prezent. Materialele sunt rodul unor activități
realizate în biserica și școala din Birda și Sângeorge
cu scop educativ și religios.
Profesorul Livius Vasile Ianoșev de la
Pișchia, autor de poezie religioasă, cultă și
dialectală și-a prezentat cele din urmă
realizări: Marius Munteanu (memorialistică)
și Murani. Monografie. Scriitorul Ion Marin
Almăjan, editorul volumului Priceps al poetului
dialectal, Cântări dă noapce bună, Timișoara,
Editura Facla, 1984 a vorbit de oferta poeziei lui
Marius Munteanu: imagine mustoasă și cuvântul
care face explozie în mintea cititorului.
Profesorul Gheorghe Lungu a prezentat
volumul Mihai Roșu Martinovici (1750-1822). Un
bănățean de altădată, (2019). Scris de Vasilie
Iacob, autor a altor două izbutite studii monografice
închinate satului Cornești și lui Ioan Ioviță (1842-
1867), cartea oferă cititorilor o privire completă
asupra vieții și activității iluministului bănățean. În
încheiere, prof. Gh. Lungu și prefațatorul volumului
a citit auditoriului portretul Mântuitorului dintr-o
lucrare iezuită tradusă de Roșu Martinovici.
Ing. Vasilie Iacob a recenzat cartea prof.
Gheorghe Lungu, Zestrea satului Sacoșu Mare din
județul Timiș (2019). În două capitole cartea oferă
celor interesați culegeri și prelucrări de folclor.
Vasilie Iacob aduce în prezent zestrea folclorică a
satului cu șezători, cu tot atâtea taine, în care
descântecul are rol tămăduitor, cu doine de bucurie
și cătănie. În încheiere vorbitorul afirmă că Zestrea
adunată de prof. Lungu este o comoară care va
deveni parte a culturii bănățene.
Artistul fotograf Dan Buruleanu a prezentat
ultima relizare, Dudeștii Noi. Albumul monografic
realizat împreună cu Liliana Păun, este o ediție
revizuită care reliefează ultimele reușite edilitare și
care împreună cu tezaurul vechimii formează un
topos distinct în Banat.
Prof. Ioan Traia, președintele Asociației
Publiciștilor din Banat a realizat în calitate de
coordonator un nou volum intitulat Publiciștii
satelor bănățene. Articole (2019). Cuprinsul este
format din 49 de contribuții ale publiciștilor satești
cu o tematică diversificată. În ,,Argument” prof.
Ioan Traia notează cu amărăciune și una din
problemele demersului asociativ inițiat: ,,Din păcate
în ultimii ani se simte o serioasă pierdere de elan, o
anumită letargie a cuprins pe unii din colegii noștri,
sunt tot mai rar văzuți la activitățile asociației, ceea
ce nu-i onorează. Nu trebuie să uite stimații mei
colegi că, pentru, avantajele de care au beneficiat în
asociație există o reprocitate ce trebuie îndeplinită”
(p. 6).
La final s-au făcut schimburi de cărți și
reviste. Părintele Vasile Suciu a oferit celor prezenți
mai multe cărți și alte publicații editate de Parohia
Giarmata Vii.
COLEGIUL DE REDACŢIE:
Dr. Nina Ceranu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel
Boldureanu, Dr. Florin-Corneliu Popovici, Prof. Ioan
Traia
Redactor-şef:
Pr. dr. Valentin Bugariu
ISSN 2284 – 7731
Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel.
0729145610, cod postal:307187, jud.Timiş, e-mail:
parohiabirda@yahoo.com
12