Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manual de Instruire Montessori PDF

    Uploaded by

    Camelia Cismaru
    15 views58 pages

    Original Title

    MANUAL-DE-INSTRUIRE-MONTESSORI-pdf.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views58 pages

    Manual de Instruire Montessori PDF

    Uploaded by

    Camelia Cismaru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 58
    Manual de instruire Montessori Marolen Mullinax Marieta Dinu Casa Speranta — Constanta, Romania Septembrie 1998 yey ys ). Limbajul ... - Matematica . Aranjarea unei sili de clasi Montessori. . Disciplina pozitiva .. . Apendix CUPRINS Istoricul educatiei Montes: Filozofia Montessori Stadii de dezvoltare Observatia .. Mediu! pregatit Adultul pregitit . Bazele invatarii . Materiale si activititi ale vietii practice .. Materiale si activitati senzoriale A. Dictionar B. Bibliografie ISTORICUL EDUCATIEI MONTESSORI Dr. Maria Montessori s-a niiseut in 1876 ‘ia trait pnd in 1952. Ea a fost prima femeie medic din Italia si un sustinator timpuriu al drepturilor copilului. Dup& obtinerea diplomei in medicina, dr. Montessori a primit sarcina care a indreptat-o spre educatia copiilor mici. Ea a primit misiunea de a selecta copii din azilele pentru persoane cu handicap mintal din Roma si de a-i transfera intr-o clinicd de psihiatrie cu scopul de a le observa si studia comportamentul. La sfargital muneii, dr. Montessori a ajuins la concluzia ca deficienta mintala este mai degrabi © problema de pedagogie decat o problema medicald. La capiitul muncii cu acesti copii, cativa dintre cei cu deficiente cognitive au fost capabili si promoveze aceleasi examene, pe care copiii obignuifi le promovau in scolile publice. Dr. Montessori a fost un pionier in munca cu copiii cu nevoi speciale. Ea ne-a lsat o mare mostenire: filozofia metodei de educaie Montessori. Dr. Montessori a fost destul de inteleapti si anticipeze, de asemenea, preocuparea multor educatori de astizi, si anume aceea de a oferi tuturor copiilor oportunitatea de a se dezvolta la potentialul lor maxim... in 1907, dr. Montessori a initiat un centru de zi, Casa dei Bambini,” pentru copiii ci si lipsti din mahalaua zonei San Lorenzo, Roma. Ea a acceplat aceasti provocare atat ca om de sting cat si ca educator. in ,Casa dei Bambini dr. Montessori si-a testat cunostinfele objinute in munca cu copii cu deicienfe mintale si si-a intirit convingerea ci .metode similare cu cele folosite pentru copiti cu deficienje mintale aplicate copiilor obisnuiti ar putea dezvolta si elibera personalitatea Jor intr-un mod minunat si surprinzdtor.” Acest proiect cu copiii prescolari din Roma a devenit primul dintre multele centre de zi care s-au infiinfat in lume. Munca ei a starnit interesul lumii in 1908 céind au fost publicate rapoartele despre copiii mici care au invafat si scrie si sf citeasca. .Pedagogia stiintifica* (Scientific Pedagogy a dr. Montessori, precum si alte texte Montessori cle baz furnizeaz’ informayii privind motivul pentru care ea a parisit profesia medicald (unde intalnise si facuse fat unei opozitii uriage in legiiturd cu practicarea medicinei de citre o femeie), pentru a-si dedica viata educatiei copiilor Se pare ci nimeni nu a fost mai surprins ca dr. Montessori atunci ‘miici au invatat sd scrie si sa citeasca. In ,,Metoda* (Method) ei, ea a scris: ind acesti copii Am folosit numai jocuri din viata practica si din educapia simjurilor pentru ca, la fel ca toti ceilalti, am avut prejudecata ci era necesar sil incepem cét mai térziu posibil predarea scrisului si cititului si, cu certitudine, si evitim acest lucra inainte de varsta de sase ani. Dar, 7 a | Neen nn en nn nnn LUE EEE EEE se pare, copiii au pretentia si tragi niste concluzii despre munca care a dezvoltat intelectual intr-un mod foarte surprinziitor. Multe dintre mame au venit sii ne roage si-i invitam pe copii si scrie, spundnd .~Aici copiii sunt trezifi intelectual si invatd usor atat de multe lucruri, inet, daca fi invajati sd si scrie si si citeases acest lucru Ie va prinde foarte bine in scoala primara, iar noi vom munci mai putin in acea perioada decat se obisnuieste™. Din nefericire se pare ci dr, Montessori nu a lasat o autobiografie, Cea mai mare parte a muneii publicate sub numele ei se compune din lectiile predate in timpul Congresului International Montessori si cursurile de instruire pentru educatori care au avut loc in Europa gi in India intre 1919 si 1949. in 1931 Ja sfargitul unui curs international Montessori care s-a finut la Roma, dr. Montessori si fiul ei, Mario Montessori, au oferit domnului Iie Sulea-Firu, un educator roman de scoali secundari, materiale pentru a fi traduse in limba roman. Aceste materiale au fost traduse in 1933 intr-o brogura intitutat’ ,Copilul* si astfe] au fost introduse pentru prima data in Romania. Se pkinuia editarea unor versiuni in limba italian gi in alte limbi. Din nefericire in 1934 dr. Montessori a inceput si fie persecutat%, intai in Italia gi apoi in Germania, din cauza principiilor non-discriminatorii si umanitare pe care le practica in munca sa. Toate scolile Montessori au fost inchise si activitatea montessoriand interzisa. in Germania, cartile dr. Maria Montessori au fost arse, in aceste circumstante dr. Montessori si fiul ei s-au exilat, fara si fi dorit acest lucru, mai inti in tirile din Vest, apoi in India, pan’ la sférsitul celui de al doilea Razboi Mondial, cfind s-au putut intoarce in Europa, stabildndu-se la Amsterdam, Olanda. (1) in lucrarea ,Copilul* domnul Sulea-Firu ne spune ,,am devenit un adept convins al acestei metode.” Dr. Montessori si domnul Sulea-Firu au cizut de acord ci aceastii metoda de educatie, ,,desi poartd numele Montessori, nu este numai o invenie a ei, ci 0 metoda stiintifica (cu observare si experiment stiimific) aplicata de ea in domeniul educatiei in familie si in scoali intre 1936 si 1938 au fost tipirite versiuni ale brosurii ,Copilul* in francezi (.L’Enfant"), in englezi (The Secret of Childhood) si italiani (..11 Segreto dell"Infanzia"). in 1938 o versiune noua si mai complet apare in Romania cu titlul ,.Taina copilariei.* Domnul Sulea-Firu serie in editia din 1991 a brosurii ,Copilul”: An mod curent, cand se reediteaza o traducere, ea se face dupa ultima editie apdrutt in limba original. Dac reeditiim acum ,,Copilul conform primei editii (revizutd, desigur), o facem din mai multe motive. Unul din acestea este cd prima editie a acestei scrieri, aparuta in limba romani la Bucuresti, a fost apreciaté mult de Maria Montessori si de continuatorul operei sale, Mario Montessori, ca fiind 0 prezentare foarte concentratd a esentei pedagogiei montessoriene: educatia ca ajutor stiintific al procesului natural al formétrii omului proces care se desfisoarti dupa legile obiective ale antropogenezei si nu 8 dup norme stabilite arbitrar de diversi filozofi, pedagogi, etc. Dar motivul principal al reeditirii acestei lueriri este convingerea cil ea poate fi de folos pirintilor si educatorilor din fara noastri, mai ales astizi, cind ‘totul trebuie luat de Ja inceput’ chiar si in domeniul educatiei.* ‘oul edu tessori ‘Munca dr, Montessori s-a bazat pe principii umanitare si non-discriminatorii. Montessori este,o metoda stiintificd bazatt pe observarea obiectivi. Metoda se poate aplica in educatie atit in scoli cat si in familie. FILOZOFIA MONTESSORI Dr. Maria Montessori a elaborat o filozofie a educatiei bazati pe respectul pentru copil si nevoile sale. Conceptul de respect pentru copil este esenjial in metoda Montessori. Dr. Montessori a fost convinsi ci varsta prescolari, cfnd copilul isi dezvoltt conceptia despre sine, este fundamental pentru implinirea sa viitoare. in ,Secretul copilariei* (The Secret Of Childhood) ea spune ,,inainte ca cineva si-si asume... responsabilititi, el trebuie si fie convins cit este stipanul propriilor sale actiuni si cd rebuie si aib incredere in sine.” Dr. Montessori a accentuat idea ca fiecare copil este-un individ unic. Ea ne-a invajat c& ‘un copil nu este un adult mic, Fiecare copil trebuie viizut ca un individ cu personalitate unica si potential intelectual unic. In cartea sa .Mintea absorbant’ (The Absorbent Mind) dr. Montessori a accentuat cat de important este pentru educatori si paringi si admitd nivelul de dezvoltare si rata progresului intelectual pentru fiecare copil, in mod individual, aga cum este el. In aceeasi lucrare, ca scrie, ,si astfel, noi am descoperit cil educatia nu este ceea ce educatorul face ci este un proces natural care are loc spontan fa fiinta umand, Principiile subliniate de metoda de educatie Montessori sunt rezultatul observafiilor obiective pe copiii care au fost lsati si-si desfajoare propriile activititi intr-un mediu special pregitit. Observatia este in centrul metodei Montessori. Astizi instruirea educatorilor care se pregitesc in metoda Montessori este centrati pe invatarea observarii si evaluarii compor- tamentului copiilor. Metoda Montessori are trei elemente centrale: ‘* observatia, fark ideile preconcepute ale adultului despre cum trebuie si invete copiil; © mediul pregatit, © conceptul de Jibertate individual’. Aceste concepte sunt explicate in detaliu pregitit’ ale acestui manual. capitolele ,Observatia” si Dr. Montessori a subliniat faptul cX in copilaria timpurie copilul ,,iavatd cum si Jn acest timp copii trebuie si stie si-si foloseasci simyurile pentru a invata invete. conceptualizeze. Metoda Montessori ofer posibilitati unice de ajutorare a copiilor pentru a-i face sit ,.simta viaja si sd-si formeze respectul de sine. Respectul de sine vi lor si schimbarilor societatii. (2) ajuta copilul fac fat in mod inteligent prov Dr. Montessori s-a adresat pirintilor ca educatori si i-a avertizat ci nu conteaza asa de mult ce se face pentru ajutorul copiilor. Ceea ce conteaza este cum se face si cat de mult pot face pirintii pentru a-i ajuta. In Ghidul Montessori* (Dr. Montessori’s Ows 0% ea serie: ,,O metodii de educatie care cultiva si protejeaza activitajile interioare ale copilului nu este 0 problema care preocupa in mod special scolile sau educatorii; este 0 problemi 10 | acestor materiale consti in faptul ci ele au fost create in urma observa indi universal, care preocupa familia si este de un interes vital pentru mame." Ea ne spune ci Un copil nu este o fiinfa inert care ne datoreazd tot cea ce stie si faci, ca si cand ar fi un vas gol ‘pe care dorim si-l umplem", Daci pirintii si educatorii vor si ofere un ajutor inteligent copiilor lor, ei trebuie si se conduc dup diferitele stadii ale dezvoltarii mintale prin care tree tofi copiii. Dr. Montessori a elaborat materiale pentru copii cu care a lucrat, Marea valoare a fduale a copiilor, ca rispuns la nevoile si interesul acestora. Materialele au trecut testul timpului si diverselor versiuni si se gisesc acum in multe gridinite din lume. Dr. Montessori a afirmat ci tofi copiii, indiferent de nationalitate sau etnie, au aceleasi nevoi de bazii si invatd in acelasi mod. Munca ci ne arati ci tofi copiii, indiferent daca sunt din Bucuresti, New York City sau Roma, tree prin accleasi stadii cand sunt cy adevarat gata sA invefe un anumit lucru. Ea a numit aceste stadii sperioade senzitive.” 5 Pune! nite. il pect pentru copil este esential in metoda Montessori. -buie vizut ca un individ cu personalitate unicd * Conceptul de Fiecare copi intelectual unic. Copiliiria timpurie este perioada cand ,,copilul invari cum si invefe." @ Varsta prescolari, cand copilul isi dezvolti sentimentul de sine, este fundamental pentru implinirea sa viitoare. Copilul nu este un adult mic. Munea copilului este un mod de a se autoperfectiona. STADII DE DEZVOLTARE Copii trec prin perioade de dezvoltare fizicd si mentali. Ei au perioade de sensibilitate pentru invajarea unor anume lucruri si pentru invijarea unor anume caracteristici. ste important si accentuim din nou ca, in calitate de pirinti si educatori, noi trebuie si tinem cont de diferentele existente in individualitatea copiilor. Fiecare copil este un individ uni¢, cu personalitatea sa proprie si potentialul siu intelectual propriu, Observarea este esentialit in metoda Montessori. Numai prin observare si evaluare educatorii pot recunoaste nevoile individuale ale copilului F Exist patru perioade prin care trece fiinta umand de la nastere pani la dowizeci si patru de ani, la varsta maturititii. Aceste perioade sunt de la nastere Ja sase ani, de la sase la doisprezece ani, de la doisprezece la optsprezece anj si de la optsprezece la douazeci si patru de ani. Fiecare perioadi se imparte Ja randul ei in doud stadii de céte trei ani fiecare. Primul stadiu de trei ani este un timp de mare efort, iar urmatorul, de alti trei, un timp de odihna. in timpul acestui stadiu de odihna copilul isi consolideaz sau isi completeaza experientele dobandite in primul stadiu, cel al marelui efort. in timpul stadiutui de odihn’ copilul va practica si isi va perfectiona ceca ce a invitat in stadiul de efort Dezvoltarea fizic si intelectuala este ritmicd. in timpul primului an al ficcdrui stadiu are loc 0 dezvoltare deosebit’. In timpul celui de al doilea an dezvoltarea este cumva mai lent in intensitate. in timpul celui de-al treilea an este chiar mai putin intensi decat in al doilea, Urmitorul stadiu, de trei ani de odihna, nu este unul de regresie ci unul de cristalizare, calm gi pace. Trecand prin fiecare stadiu de dezvoltare copilul e prin caracteristici psihologice diferite. Modul in care mintea lui lucreazi este diferit in fiecare perioada senzitiva. Directiile de invajare sunt active in toate perioadele de crestere si dezvoltare, dar ele diferi de la 0 perioadi Ja alta si sunt demonstrate in moduri diferite. Mediul pentru invatare trebuie schimbat pentru a rispunde diferitelor perioade prin care trece copilul. Existi diferente nu numai intre petioade ci si intre stadii (trei ani de efort concentrat pentru a invata si o perioadi de trei ani de practica si perfectionare). Noi trebuie si fim atenfi la fiecare stadiu pentru a fi capabili si oferim copiilor ceea ce au nevoie, si cand au nevoie. in wecut se credea ca pe masuri ce un copil creste este mai puternic si mai imeligent, ci un copil de doisprezece ani este mai inteligent decit un copil de sase ani. Exista de asemenea, prejudecata c& educafia nu era posibili pentru un copil mai mic de sase ani. Exista, de asemenea, ideea de progresie liniari fixi a inteligentei si dezvoltarii, cu cat o persoand era mai vairsta, cu atéit era mai inteligenta. Tehnicile moderne de educatie si cunostintele noi despre cum invati copii au demonstrat cii aceste prejudecti vechi nu sunt corecte. In multe parti ale lumii educatia formala pe care o primeste copilul ineepe cu trei ani mai tarziu decit ar trebui i copilul pierde perioade senzitive importante. Copii au nevoie de 12 ajutor la timpul potrivit. Trebuie sit i se ofere copilului posibilititi potrivite de invatare la varsta de doi sau trei ani pentru a face posibil ca el si ating’ nivelul de cunostinte necesar fri cca acest luctu si insemne 0 obosealt prea mare din partea sa, Cind copilul invati la timpul potrivit invatarea se va face fru efort si cu multi bucurie. Este important pentru copil si se bucure cind inva, O greseali frecventa in multe sisteme de educafie pentru copiti prescolari este aceea c& ei sunt pusi si faci Iucruri prea ugor de facut si de aceea se plictisesc. Copiii sunt sinsetati* de cunoastere, Instruirea trebuie si inceapi la o virsti fragedi daci se vrea ,o hrani* pentru minte si o satisfactie pentru copilul care este stipanit de dorinja de a invita. Daci un copil nu primeste ceca ce are nevoie intr-una din perioadele senzitive, pornirea natural spre invititura ‘a copilului va fi distrust si, mai tarziu, se vor ivi multe probleme. (Acest fapt se regiseste tn sistemul institurional din Romania) Filozofia dr. Montessori accentueaz’i importanta prezenttirii de materiale educative potrivite in timpul fiecarei perioade senzitive. iter ni in Dr. Montessori’s Own Handbook ea ne spune ....tofi micufii nostri au impresia unor descoperiti continue in lumea care ii inconjoar’; si in aceasta ci giisesc 0 mare bucurie."* Dr. Montessori ne reaminteste c& toti copii mici dorese si invefe: ei sunt ca niste bureti, absorbind in mod constant informatii despre lumea lor cea nowa. Este important si ne dim seama cil invitarea incepe de la nastere; creierul copilului incepe imediat procesul de crestere si dezvoltare. Procesele fundamentale ale inviitarii incep st se construiasc’ chiar de la inceputul vietii. Este esential pentru pirinti, ingrijitori si educatori si inteleag’ cum invati copii. In timpul primilor ani de via copiii invati prin joaca, prin propria experien(& cu lucrurile din jurul lor. Toti copiii invatat prin participare activa, flind implicati intr-un mod practic: prin incercarea de a face ceva de unii singuri folosindu-se, in mod particular, de méini, Aceasti interactiune cu mediul si experientele senzoriale oferi copiilor mici stimularea mental de care au nevoie. Dr. Montessori a pus un mare accent pe aceasta conexiune intre creier si migeare. Dr. Montessori se referea la perioada dintre nastere i varsta de sase ani ca la un ,timp de transforméri.”* Ea spunea ci un copil are 0 ,,minte absorbant in timpul acestei perioade. Ea ne spunea, de asemenea, ci un copil absoarbe in mod constant impresii din mediul in care tdieste. El igi formeazi inteligenta absorbind toate imaginile, sunetele, mirosurile si senzatiile care fae parte din lumea sa. Ele devin o parte a sa fird nici un efort de constiint’. Gradual, vointa sa va iesi la iveali si fi va ghida dezvoltarea. Acum el poate actiona in mediul lui si, in mod constient, si foloseasci ceea ce a descoperit in jurul siu pentru a continua autoconstructia.* Primul stadiu de dezvoltare este un timp de mari transformari. Acesta este timpul cand se formeazi o mare parte din caracterul copilului. In timpul acestei perioade corpul copilului se transforma rapid exist o rezistenta scdzuta 1a imbolndviri si sunt multe boli caracteristice acestei varste, Se produce o dezvoltare fizici, emotionala si social’ intensa. In jurul varstei de cinci ani copilul incepe si faci distinctia intre realitate si famtezie. Aceasta este ‘Varsta cénd copilului i se spun basme. 13 a Dr. Montessori ne invati eX ,.dacd s-a muncit mult cu copilul si acesta a avut conditiile optime de a se devolta, el va avea aproape caracterul unui adult. Buna dezvoltare din timpul primei perionde senzitive usureazi munca ce trebuie depusi in timpul celei de a doua perioade senzitive. in timpul primei perioade copilul mic este, ‘in mod special, sensibil la: 1. Nevoia de ordine Dr. Montessori ne invata eX in jurul varstei de doi ani copilul manifest o nevoie putemicd de a avea toate jucrurile intr-un loc anume. Desigur, copiti creazat dezordine, dar in Wei un all timp ei mu vor fi aga de receptivi la dezvoltarea unui simp al ordinii. Daci noi, educator’ si patinfi, incurajzm aceasti dorin} natural de ordine Ia un copil de doi ani si pregitim um mediu simplu si atractiv, unde copii pot si pun lucrurile fa locul Tor, ea se va perpetua de-a lungul intregii vieti a copilului. ‘in ,Secretul copilariei* (The Secret_of Childhood) dr. Montessori spunea ,plicerea consti in a gisi lucrurile Ja locul lor." Ordinea este importanté pentru copil, si asta nu pentru sigurania curateniei ci pentru ed ordinea din jurul iu il ajuti si-si organizeze procesul de gandire. 2.Limbajul Dr. Montessori estima ci perioada senzitiva pentru limbaj este de la nastere aproximativ trei ani, Niciodata o persoanii nu va fi mai invefe o limba cum 0 face in acest timp. Ca adulti, noi recunoagtem copii mici, aparent fir efort, sunt capabili si inveye 0 limba. Trebuie nostri; nu spre ei, ci cu ei si si incurajim acest proces natural. vorbim cu copii 3. Scrierea sicititul Stadiul de la trei la gase ani este, in mod particular, esenfial pentru scriere si limba, Sunt extrem de molt lucruri de ofert copilului in timpul acestui stadiu, Mediul trebuie si fle bogat in posibilititi de invljare. Copilul mic va absorb tot ceea ce i se oferd in mediu. In timpul acestui Praia copitul este interesat de Iumea care il inconjoarl si wrebuie si i se ofere o gam’ potrivitt pentru aceasta perioada de memorare. fn lucrarea Dr. Montessori’s Own Handbook dr. Montessori Explica cum toate experienfele anterioare perioadei cuprinse intre tei i sase ani ies la veal’ in tned automat in timpul acestui stadiu de dezvoltare. Ea ne avertizeazi cX trebuie si rezistim tentaie! de a grfi copiful in aces stadin, bucuria descoperii find foarte mare atunci cind cop'ul atinge acest punct lucrand in ritmul stu. Altfel, poate fi diundtor sine impunem pretentiile in fata copilulni. ,,Suntem aici si oferim acestei viel. cele necesare pentru deavoltarea sa i- dacd am fiicut acest lucru, trebuie sii asteptim cu respect aceasta dezvoltare. Dr. Montessori a simtit ci trebuie si dim copilului intre nastere gi varsta de trei ant posi- bilitatea de a explora, de a face activitati, de a manui side a se migca. Trebuie pregitit un mediu special pentru a ajuta natura inconstienti a copiului la tnvijatura. Activittile in explorarea senzorial trebuie si fie baza invataturiit copilului mic. Exist 0 tendint& natural pentru explorare. Este chiar 0 nevoie (nu 0 dorinta) si nimic nu il poate opri pe copil de Ta acest lucru. Dela {in timpul acestei perioade senzitive mintea copilului are caracteristici diferite. Acum copilul incepe si infeleagi lumea. Aceasti perioada este, in_general, una de pace $ de 14 obignuinte (amintiti-vi, fiecare copil este unic si perioada poate fi diferit, cu un an sau mai ‘mult, in functie de maturizarea fizic’ si de aparitia pubertiti). Nu au loc transformiri majore si din acest motiv este 0 perioada a puterii si forfei mentale, 0 perioady de munc& si de silin mental. in timpul acestei perioade copilul este serios si matur, mult mai implicat in a intelege sia judeca. Copilul nu mai absoarbe realititile asa cum o ficea in stadiul anterior. Din cauzi ci mintea copilului devine mai injeleapta, din nou, este important un mediu special. Mediul trebuie si fie pregitit pentru a lisa loc tuturor intrebitilor care iau nastere. Copilul cu varsta intre ase si doisprezece ani va cduta motive pentru care lucrurile sunt asa cum sunt. inainte el accepta aceste Tucruri de la sine, fra si caute motivatia lor. La trei ani copilul va observa prezenta stelelor pe cer Si Va accepta acest lucrn, fir si puni intrebari. La gase sau sapte ani va intrebat ,,De ce sunt stele pe cer? De unde vin ele? De ce nu cad?" In timpul acestet perioade, intre ase si doisprezece ani, copilul exploreazai prin folosirea imaginafiei. In perioada dintre nastere si varsta de sase ani el isi folosea mai mult simturile, In timpul primei perioade, céind copilul mic isi folosea explorarea senzoriald, el a acumulat un tot de cunostinfe, Acum, din cauza faptului c& un copil aflat in perioada dintre sase si doisprezece ani este interesat de ceea ce nu poate vedea, el foloseste aptitudini de invijare diferite. Acum el igi foloseste si mintea, nu numai simjurile, Aceasti perioada este de asemenea una de dezvoltare social. Copilul este interesat de a iesi in lume, experimentand cultura de grup. Aceastti perioadi este de asemenea una de putemic& intirire fizied. Copiii sunt putemici, tari, curiosi si capabili de o imens& cantitate de munca. Noi trebuie si pregdtim mediul pentru explorarea tuturor ariilor cunoasterii si interrelafillor cunoasterii, Din cauza faptului ca un copil de aceasta varstd are o putere imensi, el este capabil si invefe tot ce i se ofer’ in timpul acestei perioade. De Ia doisprezece Ja optsprezece ani Aceasti perioadi, ca si prima, de la nastere la sase ani, este una de mari transforméri, Copilul trebuie si fact fati multor dificultati si caracterul siu se defineste clar. In timpul adolescentei existi un timp special cind dezvoltarea este brusci gi uneori violent. Uneori este numitt ,.criza pubertatii." Ea este mai violent in primii tei ani ai acestei perioade senzitive. Adolescentul are nevoie de un mediu foarte special, mai ales in timpul primului stadiu al acestei perioade. Un adolescent intie cincisprezece si optsprezece ani este intr-o perioadi liniara din viaga tui, ela I isi i Aceasta perioada este, in general, calmé, in care adolescentul se transforma in adult, nete fe i i a“ ‘+ Exista patru perioade de dezvoltare, fiecare avand aproximativ sase ani. * Fiecare perioadi are doui stadii, un stadiu avand trei ani. Primul stadiu este un timp de mare dezvoltare. Al doilea stadiu este un timp de practica si perfectionare. 15 ————— « Filozofia Montessori accentueazi importanya prezentirii de materiale educative potrivite in timpul fiectrei perioade senzitive « Mediul pentru invatare trebuie si fie adaptat nevoilor copitului din timpul fiecirei perioade senzitive si stadiului de dezvoltare. Procesul de invaitare incepe de Ja nastere. Dr, Montessori a estimat ci perioada senzitivl pentru inviarea limbajului este perioada dintre nastere si trei ani. De la nastere la sase ani copilul are o ,,minte absorbantit si invata far efort, {ile in explorarea senzoriali trebuie si reprezinte baza invataturiicopilulut mediu 1 ajuti pe copil si-si organizeze procesul de gandire. & La varsta de cinci ani copilul incepe si fack distinetia intre realitate si fantezie. 5 Stadiul dintre tei gi sase ani este foarte important pentru invitarca scrierii si a limbajului. 's De la sase la doisprezece ani mintea copilului este capabilt sit judece si copilul pune o multime de intrebii 16 OBSERVATIA Dr. Montessori a abordat munca cu copiii mici atat din punet de vedere al omului de sting cit si al educatorutui. Ea a considerat ci trebuie sti observam copiii indeaproape pentru a Ie putea oferi ceea ce ei au nevoie in timpul fiecdrei ,,perioade senzitive", Educatorii Montessori invatii si observe fiecare copil in parte si si fie sensibili la nevoile lui individuale de dezvoltare. in metoda Montessori accentul este pus intotdeauna pe invatare (pentru copil), mai degrabit decat pe predare (din partea adultului). Dr. Montessori ne-a sugerat od rolul Principal al educatorului este de a observa copilul si de a ,pregiti mediul pe baza observatiilor fcute, Ea a Vizut rolul educatorului mai mult in a crea situatii de invatare decat de a preda direct, fiind mai mult un ghid decat un lider. Cand dr, Montessori a infiintat Casa dei Bambini“ ea s-a concentrat pe observarea Copiilor. Ea a cumparat sia creat materiale simple sia observat copiii lucrand cu ele. in timpul acestor observatii ea a ficut niste descoperiri senzationale. 1. Motivarea este natural in procesul de invitare Copii invatii urmare unei dorinte firesti, naturale de a invita, Educatorii Montessori injeleg acest principiu si pregitesc un mediu in care copiii sunt Kisaji si tnvele ceea ce au nevoie si invete si cand au nevoie si invete. in ,Secretul copitiriei* (The Secret of Childhood) dr. Montessori explica c& , orice risplatd exter este inutilf pentru a motiva copii Copiit mici invat Pentru ci este natural pentru ei si invefe, Nu este nevoie si fortim copiii si invefe. Munca natural 4 copiilor mici este si invete, Daci{ este Lisat, un copil, mai degrabl decat un adult, va invita si-si asume responsabilitati in procesul de invitare, Adultii au tendinja de a categorisi activititile copiilor in muncd si joaci. Dar pentru tun copil nu este nici o diferent intre munc& si joacti. Munca unui copil inseamna auto- deavoltare si toate experientele sale impreuni, munca si joaca, sunt cai pentru a invija, Dr. Montessori a folosit cuvantul munca“ in locul cuvantului ,,joacd cand s-a referit la activi. itile copiilor. Pentru ea acesta reprezenta un mod de respect. Ar fi insemnat o discreditare a copilului si-i considere activitatile doar o joac’. daci o activitate rispunde nevoilor Jor si dac procesul permite implicarea fizici, ‘Multi adulti au tendinta de a da copiilor activititi care sunt nepotrivite cu stitul lor de a invita. Educatorii Montessori recunose ci un copil are 0 mare nevoie de a repeta activitatile. Copiii mici au nevoie de libertatea miscarii fizice in timp ce invagi. Activitijile potrivite includ implicarea fizici. Dac 0 activitate este potriviti, ceca ce inseamni c& rispunde nevoilor copilului in aceasta perioadii de dezvoltare si, dacii fiecare copil are aceasti posibilitate, 0 va 7 fiilor incurajeaz ast repetitie a activil repeta pind va deprinde aptitudini particulare. Ace arsta frageda vor invata sd citeasca si concentrarea. Copiii care invati si se concentreze la 0 vé sf scrie mai usor. 3, Copii resping o activitate care nu slispunde nevoilor lor Ja imp Ca piiringi am observat copii nostri respingdnd anumite juciri i cualtele, Acest proces natural de selectie este modul in care copii capata aptitudinile necesare. Copii pot alege sf urce sisi coboare sci, nu pentru ci dorese a ajunge undevss din pentru Ch acest Iueru doresc sil faci. Ghidul interior al copilului ti spune sii uree si si-st foloseasca Tnugchii mari, Copiii pot alege si toare apitdintr-un vas in altul 0 Pun’ ‘bucata de vreme. rota activitate le permite s& invefe coordonarea dintre méng si ochi, concentrarea si CAM si aurete Tichidul virsat pe Ting vas. Dac au posibilitatea si aleagi, e} Yor o= Vor indrepta Gaui spre activi care rigpund nevoilor lor de dezvoltare, Clasele Montessor sunt pregitite intr-un asemenea mod incat Iasi copitul si-si ales propria mance Copilul va Fecpinge in mod natural actvitate care nu spunde nevoil sale in timpal wo ana! stadiu de dezvoltare. El va alege, in mod natural, activitati care ipund nevoilor lui corespunzator stadiului de dezvoltare in care se afl rrebuie si experimenteze in a face ‘Adulfii nu trebuie si fie sursa intregii discipline. Copii In clasele unde educatorul este. alegeri pentru a fi capabili si se descurce in absenta adultul singora autoritate ¢i sursa intregii discipline haosul se instaleazt adesea atin! cand educatorul plriseste clasa, Dr. Montessori a descoperit ca acei copii cu care 8 Jucrat erau capabili sa-gi directioneze propria invatitur’, atat in grup cit si in mod individual. Acesti copii mici si-au dezvolat un sim| al autodisciplinei;clasa a continuat si lucreze si atunci cind educatorul a jesit din clas. Prezenta educatorului nu trebuie sii insemne contrglul suprem. in clasele Montessori copii au libertatea de a-si alege o mune’; si repete o munca de atatea ori de cdte ort Vor sto fac’; apoi si pund lucrurile inapoi in locurile potrvite. Aceast libertate de alegere. repetarea si ducerea la bun sfargit a unei activititi permite si incurajewzii copiti mici si se autodisciplineze 5, Educatorul nu este sursa tuturor invatitur andbook dr. Montessori spune: ,,Educapia nu este ceea ce -zvoltd spontan in fiinta umand, Este necesar jessori's face educatorul, ci este un proces natural care se des a vucatonal sf ghideze copilul fri asi face sinyitd prea mult prezenf; el treuie jintotdeauna $d fie gata 58 sprijine copilul ori de cate ori acesta are nevoie, dar niciodat! m4 trebuie sa fie tin obetacol intre copil si experienja sa”.O clasi Montessori oferi un mediu ft eile copilul poate simi plicerea de a inva in mod spontan. Educatoral Montessori

    You might also like