UNIVERSITATEA TEHNICA GH. ASACHI IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTIH SI INSTALATIL Prof.univ.dr.ing. IGNAT JAN INSTALATII SI RETELE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE IASI 2008Yo BIBLIOTECA UNIVERSITATH TEHNICE “GHEORGHE ASACHIT DIN 14S) LnIntroducere ‘Aceast& lucrare este destinat& studentilor Facultatii de Constructii si Instalatii care devin specialisti in domeniul instalatiilor pentru constructii. ‘Aparitia aceastei a IlI-a edifii a ucririi a fost determinati de epuizarea celei precedente, de modificarea nora dintre actele normative aferente domeniului de instalatii, de aparitia unor tebnologii noi de realizare a aparatelor si echipamentelor electrice si indeosebi de solicitirile studentilor. Introducerea unor anexe noi permite documentarea studentilor pentru elaborarea proiectelor de an si de diploma. Lucrarea este utila gi specialistilor care proiecteaz’, executi sau exploateazi instalajii si refele electrice de joasi tensiune, ale consumatorului de energie electrica respectiv, obiective aflate sub incidenta reglementirilor Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor Energia clectricé necesard consumatorilor din teritoriu se asigura de c&tre Sistemul Electromagnetic National - SEN — care apartine altui domeniu, ce are la randul siu reglementari specifice. Datorita incidentei celor doua domenii, dar cu pastrarea unei separdri nete intre furnizorii si utilizatorii de energie electrica, 0 problema deosebits o reprezint4 terminologia folosita Ca urmare, lucrarea contine un dictionar de termeni specifici si cu referire la interdependenta celor doua domenii. Pentru a clarifica zona de interes pentru specialistii cdrora li se adreseazi aceasta Jucrare trebuie, inca de la inceput, explicati “relatia” dintre refeaua electricit si instalasiile electrice. Reteaua electricd este o notiune mai cuprinzatoare si se defineste pentru o anumité regiune delimitaté : mare ansamblu urban, imobil tum, aglomerare urbani sau rural, consumator industrial si are functia de a transporta (tranzita) energia. Instalatia electricd, din punct de vedere al furnizorului de energie electric, este 0 component a retelei electrice ce are rol de punct de conexiuni si care are denumiri particulare in functie de complexitate si nivelul tensiunii (statie de conexiune- interconexiune, instalatie de distributie, punct de alimentare, tablou de distributie). fn acest caz, instalafia electric& este implicat& in transportul energiei electrice, cu un rol functional bine definit, acela de a primi si redistribui energia electric’. in reglementirile emise de AN.R.E. se defineste: « Instalatie electric’ de utilizare (a energiei electrice) drept ansamblu cuprinzand4 totalitatea receptorilor electrici precum gi cdile de curent de alimentare a acestora (refeaua electricé a abonatului n.a.), inclusiv echipamentele aferente, care apartin unui consumator si sunt situate in aval fata de punctul de delimitare cu reteaua distribuitorului » Din punct de vedere al relatiei cu cladirea, pentru un abonat (consumator), se pot defini doud categorii de instalatii electrice: - functionale — integrate in constructii si care asigura functionalitatea si confortul acestora (de ex. de iluminat, de incalzit, de transmitere informatii, etc.); - tehnologice — amplasate in constructii si care asiguri energia electricd unor instalafii tehnologice. Instalatia electricd, astfel definitd, este formata din circuitul electric de alimentare (din tabloul secundar al retelei electrice), echipamentele de control, semnalizare, automatizare, etc., integrate sau nu in tabloul electric al utilajului. Ca urmare, pe seama definitiilor mentionate si a continutului, lucrarea a fost intitulaté: “INSTALATH $1 RETELE ELECTRICE de joasé tensiune ” O pondere important, constituita in PARTEA -I- a lucrarii, o detine asigurarea confortului luminos respectiv, sistemele electrice de iluminat interior si exterior. Partea a II-a a lucrarii este destinati retelelor si instalatilor electrice de joas& tensiune, fiind abordate probleme legate de proiectarea si executia acestora, in conformitate cu cerintele Legii nr. 10/95 privind calitatea in construct Partea a III-a prezinta instalatiile electrice cu destinatie speciala. eee5 Pentru studenfii sectiei de Instalafii, in special, pentru ingineri, in general, este necesar s§ cunoasc4 opinia unei personalititi, ce nu poate fi suspectati de subiectivism, cu privire la valentele profesiei de inginer. INGINERIA "Este o mare profesiune. E fascinafia de a vedea cum o plismuire a imaginatiei se transformi, cu ajutorul stiintei, intr-un plan pe hartie. Ca apoi si se materializeze in piatri, metal sau energie. Ca apoi si creeze locuri de mune si locuinte pentru oameni. Ca apoi si ducé la cresterea standardului de viati si la sporirea confortului. Acesta este inaltul privilegiu al inginerului. Marea responsabilitate a inginerului in comparatie cu cel de alti profesie este ci operele lui se afl sub vizul tuturor. Actiunile sale se concretizeaz, pas cu pas, in material palpabil. El nu-si poate ingropa greselile ca medicul. El nu le poate face nevizute si da vina pe judecitor ca avocatul. El nu-si poate ascunde erorile cu pomi si ieder’ ca arhitectul. El nu poate, ca politicianul si-si_ascunda lipsurile dand vina pe opozitie, sperdnd ci oamenii vor uita. Inginerul pur si simplu, nu poate nega ci el a fficut-o. Daci lucrarea nu este bund, e condamnat.. Pe de alti parte, spre deosebire de medic, viata sa nu se scurge intre oameni slabi. Spre deosebire de militari nu distrugerea e scopul vietii Iui. Spre deosebire de avocat, nu-si cistigi painea din conflicte. Inginerului fi revine menirea si imbrace scheletul stiintei cu viatS, confort si sperante. Desigur, pe misurd ce anii trec, oamenii uiti care inginer este autorul lucririi, chiar dac& au stiut odatd. Sau un politician oarecare isi pune numele pe ea. Sau oamenii o atribuie unui promotor care s-a folosit, de fapt, de banii altora... Pe cdnd singur inginerul priveste inapoi spre binele nesfarsit ce se desprinde din succesul su cu 0 satisfactie pe care o cunose putini profefi. Iar verdictul colegilor sii este singura recunoastere pe care si-o doreste” (Herber Hoover, presedintele SUA 1929-1933 )6 DICTIONAR EXPLICATIV 1.] Abonat | Client legat de intreprinderea furnizdnd energie (DTFDE) | prin conditii contractuale privind livrarea si : utilizarea (tarife si calitatea livrarii) care raman constante petimpul intregii_durate a ontractului | 2.| Aparat | Sistem de piese care serveste pentru o operatie mecanica, (DEX) tehnica, stiinfificd; sistem tehnic care transforma o forma de energie in alta 3.| Calitate | Totalitatea insusirilor si laturilor esentiale in virtutea (DEX) _| c&rora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri 4.|Casnic | Care fine de casi, de gospodarie (DEX). 5.| Circuit Ansamblu de fire si dispozitive bune (DEX). | conducitoare de electricitate care, impreund cu sursa curentului, formeaziun traseu inchis pentru trecerea unui curent 6.| Circuit | Ansamblu de conductoare care formeazA un electric | Sistem electric integrat, prin care poate trece (DTEDE) | energie electrics 7.| Client Persoand fizica sau juridici careia ii este furnizati (DTFDE) | energia finala 8.| Cofret Un fel de firida inchis& cu o usa metali (DEX). | grupate sigurantele unei instalatii de curent electric de putere relativ mica ( din fr. coffret) 9.| Configu- | Forma exterioara a unui lucru : infitisare ratie Totalitatea relatiilor dintre partile unui sistem sau dintre (DEX). _| mai multe sisteme de aceeasi categorie 10 Consuma | Persoana care consuma bunuri rezultate din productie -tor (DEX) 11] Dispozi- | Ansamblu de piese legate intre ele intr-un anumit fel si tiv care indeplineste o functie bine determinata intr-un sistem (DEX) _| tehnic. 7 Echipa- | Ansamblu de piese, de dispozitive si de mecanisme, ment impreund cu elememnte de legatura, apartinand unei (DEX) _ | instalafii, unei masini, etc. si indeplinind o anumita functie in cadrul acestor sisteme tehnice. 13 Edilitar,4 | Privitor la administratia sau la lucrarile de (DEX) _| folos public ale unui oras (localitate-n.a.) 14 Edilitate | Disciplina care se ocupa cu studiul, executarea (DEX). | si exploatarea lucrdrilor de interes public, destinate si asigure un mediu salubru si un anumit grad de confort intr-o localitate7 15 Firida | Adancitura de forma unei ferestre oarbe Jasatd intr-un zid (DEX). _| in peretele unei sobe eto, cu scop utilitar sau decoratiy.(din Ib.bulgar’ —firida) 16 Iluminat | 1-faptul de a ilumina; Tehnica producerii si a (DEX). | Raspandirii luminii 2-Luminat cu lumina artificiala 4 Iuminare | Actiunea de a ilumina si rezultatul ei. (DEX) 18 Instalatie | Ansamblu de constructii, masini etc. montate (DEX) _ | astfel incat si formeze un tot in seopul executirii unei anumite functiuni sau operatii in_procesul de productie 19 Instalatie | Instalatie a abonatului exploatata de acesta, laabonat | servind a-i furniza energia de la retea, pornind DTFDE) | de la dispozitivul principal de intrerupere a |_racordului la acesta . 20 Instalatie | Ansamblu de echipamente, celule si elemente legate electricé | functional intre ele, de regula, amplasate intr-un spatiu (DEX) | comun si exploatate de aceeasi formatie operativa; notiunea o cuprinde, in sens restrans si pe aceea de instalatie electricd de utilizare (a energiei electrice) 21) Instala- | Ansamblu cuprinzAnd totalitatea receptoarelor electrice tie precum si c&ile de curent de alimentare a acestora, electric’ | inclusiv echipamentele aferente, care apartin unui de consumator si sunt situate in aval fata de punctul de utilizare | delimitare cu refeaua distribuitorului (a en.el) (DEX) 22 Instalatie | Este instalatia situata in aval fata de punctele de electric’ | delimitare cu refeaua furnizorului de energie laconsu- | electricd gi care este in exploatarea mator consumatorului.(I-7. MLPAT). 23 Instalatie | Ansamblu cuprinzand totalitatea receptoarelor electrice electricd | precum gi cdile de curent de alimentare a acestora, de inclusiv echipamentele aferente, care aparfin unui utilizare | consumator si sunt situate in aval fati de punctul de (AN.RE | delimitare cu refeaua distribuitorului 1) 24 Instalatie | Ansamblu unitar de conductoare, aparate, | electrica ini, etc. destinate producerii SAU (DEX) nergiei electrice8 28 Instalatie | Ansamblu unitar de constructii , dispozitive, electric | aparate si echipamente servind la producerea, (DTFDE) | transportul, distributia, stocarea $¥ utilizarea energiei electrice. Uneori se infelege prin acest termen numai Ansamblul masinilor gi aparatelor electrice si a circuitelor electrice 26 Instrume | Unealti, aparat cu ajutorul caruia se efectuiaza ‘ nt (DEX) |_0 anumitA operatie 27 Joasa Tensiune a carei valoare intre faze este egala tensiune | sau inferioari unei tensiuni specifice, care (DTFDE) | variazi de Ia o fara la alta si care in general este inferioar’ valorii de 1000 V 28 Linie Ansamblu de conductoare, de izolatoare si de electric’ | accesorii destinate transportului si distributiei (DTFDE) | energiei electrice 29 Luminat | 1-Care primeste lumina; pe care cade lumina (DEX) __[2-Faptul de a lumina 30 Lumina | A revarsa, a arunca lumina asupra unui lucru; a (a) face cuiva luming, a lumina calea in intuneric (DEX) 31] Lumina | Radiatie sau complex de radiafii electromagnetice emise (DEX) | de corpuri incandescente sau luminescente si care impresioneazi ochiul omenesc ; efectul acestei radiafii 32, Masin& | Sistem tehnic alc&tuit din piese cu migcari (DEX) | determinate, care transforma o forma de energie in alti formé de energie sau in lucru mecanic util, 33 Mecanis | Sistem tehnic alc&tuit din mai multe piese m mobile si fixe care sunt angrenate intre ele, (DEX) astfel inct unele elemente mobile transmitand fortele de la elementul conducator la elementele conduse, pot antrena miscarea acestora 34 Motor | Masin& de fort& care transforma o forma de (DEX) | energie oarecare in energie mecanica ; care pune ceva in miscare, care produce 0 miscare, care comand’ o migcare 35 Pies& Parte demontabila a unei masini, a unui (DEX) __| mecanism , a unui_ instrument, a unui aparat. 36 Proprie- | Trisdturd predominant care caracterizeaz un tate lucru, un fenomen, etc. si care diferentiazi un (DEX) | ncru de altul, etc, caracteristica, tristtura, insusire.9 2] Releveu Masurarea, desenarea si reprezentarea la scar a | (DEX) | elementelor unei constructii, ale unui ansanblu de constructii sau ale unui detaliu constructiv ; schita in care sunt reprezentate, la scara, aceste elemente. 38 Retea Impletitura de fire de ata, de sfoara, de sérma, (DEX) __| ete, lucrati_cu ochiuri_mari 39 Reteade | Ansamblu de conducte prin care se distribuie distribu- | Consumatorilor (abonatilor ~ n.a.) dintr-un tie oras apa, gazele, electricitatea (DEX) [40 Retea ‘Ansamblu de linii si instalafii electrice | electric | conectate intre ele care folosesc la | (DTFDE) | transmiterea energici electrice de la producere la_consum | 41) Retea Retea care serveste la distributia energiei electrica | electrice in interiorul unei regiuni delimitate de distribu- tie (DTFDE) 42c transfor- | Instalatie electrici a carei functiune este mare de a transfera energia electric intre doua (DTFDE) | retele de tensiuni diferite. 43 Schema | 1.Plan redus la cateva linii sau idei generale (DEX) _ | principale 2.care permit o vedere de ansamblu asupra unei lucrari. 2.Reprezentarea graficd simplificati a elementelor sau caracteristi- cilor structurii unui aparat, ale unei masini, ale unei__instalafii, etc. 44 Sistem | 1.Ansamblu de elemente (principii, reguli, (DEX) _ | forte, etc., dependente intre ele si formand un intreg organizat, care pune ordine intr-un domeniu de gandire teoretica, reglementeazd clasificarea materialului intr-un domeniu de stiinte ale naturii sau face ca o activitate practic si functioneze potrivit scopului urmérit ; 2. Totalitatea relatiilor pe baza carora este constituit un sistem 45 Urban Care {ine de oras, privitor la oras; oragenesc (DEX) 46 Urbanism | Atitudine, comportare plind de politete, de bund (DEX) __| cuviinga10 47 Urbanist | Specialist in domeniul urbanisticii a (EX) | 48 Urbanisti | c& (DEX) 1 $tiinta al cdrui obiect il constituie sistematizarea istic sau_urbanist + sufixul DEX _ - Dictionarul explicatiy al limbii romane.1998. DTFDE -Dictionar de termeni folositi in domeniul energici, editat de Consiliul Mondial al Energiei — Editia 1995.1 CUPRINS Introducere Dictionar explicativ. CUPRINS... Cap.1. PROBLEME GENERALE PRIVIND PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE... 1.1. Evolutia producerii, transportului si distribufiei (eecigiel Cleciice neg 019 1.2. Evolutia instalatiilor de producere, transport si distributie din Roma: 1.2.1.Dinamica puterilor unitare instalate in centralele electrice 023 1.2.2 Din istoria utilizirii curentului electric la Iasi, . 023 1.3. Configuratia sistemului electroenergetic 1.3.1 Necesitatea formarii SISTEMULUI ELECTROENERGETIC ...028 1.3.2 Definitii de baz .. 1.3.3.Clasificarea retelelor electrice. PARTEA I-A LUMINOTEHNICA CAP.2.FOTOMETRIE. 2.1. Marimi si unitati fotometrice. 2.1.1. Flux luminos 2.1.2. Intensitate luminoasa. 2.1.3. uminar. 2.1.4. Excitanta 2.1.5. Luminanta 2.1.6. Energie luminoasa, Expunerea luminoasa 2.2. Masurari fotometrice. 2.2.1. Metode de masura subiectiv. 2.2.2. Metode de masura obiective. 2.3. Proprietati fotometrice ale materialelor. CAP.3, SURSE ELECTRICE DE LUMINA . 3.1. Liimpa cu incandescenfi ..... 3.1.1. Corpul negru- sursi de lumina 3.1.2. Scurt istoric al evolutiei lampii cu incndescenta 3.1.3. Constructia limpii cu incandescent& 3.1.4, Caracteristicile lampii cu incandescent... 3.1.5. Lampa cu incandescent cu ciclu regenerativ 3.1.6. Lampa pentru proiectoare. 3.2. Liimpa cu desciircare in gaze si vapori metaliciav 3.2.1. Principiul de functionare ... Lampa cu descarcare in gaze in regim de I 3.2.3 Tuburi cu descrciiri in regim de licdrire folosind coloana luminoas& pozitiva 3.2.4. Lampa cu descircari in arc 3.2.4.1. Lampa cu vapori de mercu . 3.2.4.2. Lampa cu vapori de sodiu 3.2.4.3.Lampa cu halogenuri . o71 3.2.4.4. Lampa flourescenté. 071 3.3, Limpa cu inductie.. 080 Principiul de functionare 080 Caracteristici tehnice. 3.4, Lampa cu lumina mixti 3.41. Principiul de functionar. 3.6.1. Lumina solard ‘un dar al naturi 3.6.2. Structura sistemului bazat pe tubul solar 3.6.3. Caracteristici tehnice 3.7.Lampi electrice si costul ut 3.7.1 Eficacitatea luminoasa neti . 3.7.2.Durata de viata economica CAP.4, CORPURI DE ILUMINAT 4.1. Caracteristici fotometrice ale corpurilor de iluminat . 4.2. Clasificarea corpurilor de iluminat ... 4,3, Calculul fluxului luminos al corpurilor de iluminat 4.4, Corpuri de iluminat pentru interio 4.4.1. Corpuri de iluminat pentru lampi incandescente. Corpuri de iluminat pentru kimpi fluorescente 4.4.3. Corpuri de iluminat pentru Hampi cu descarcari in vapori metalici 4.4.4. Corpuri de iluminat pentru destinafii speciale 4.5. Corpuri de iluminat pentru exterior... CAP.5. SISTEME ELECTRICE DE ILUMINAT INTERIOR. 5.1. Caracteristici ale sistemelor electrice de iluminat interio: 5.1.1. Sistemul electric de iluminat normal.. .. Sistemul electric de iluminat de siguranta.. $.2. Calculul fotometric al sistemelor de iluminat interio: 5.2.1. Parametri care caracterizeazA un sistem de iluminat . . Calculul fotometric cantitativ (de predimensionare)..13 5.2.2.1. Metoda factorului de utilizare ... 5.2.2.2. Metoda reflexiilor multiple. 5.2.3. Verificarea sistemelor de iluminat interior. 5.23.1. Metoda punct cu punct pentru calculul componentei directe in sisteme de iluminat cu surse punctiforme... 5.2.3.2. Metoda punct cu punct pentru calculul componentei directe in sistemele de iluminat cu surse liniare . 5.2.3.3. Aprecierea aspectelor calitative .. 5.2.4, Metodologia de analizA a unui sistem de iluminat interior.131 5.2.5. Utilizarea calculului automat la dimensionarea sistemelor de iluminat interior ... 5.3. Managementul sistemelor de iluminat Cap.6. SISTEME ELECTRICE DE ILUMINAT EXTERIO! 6.1. Clasificarea sistemelor de iluminat exterior... 6.2, Parametrii care caracterizeazA un sistem de iluminat exterior .... 6.3, Dimensionarea sistemelor de iluminat exterior 6.3.1.Dimensionarea sistemelor de iluminat stradal in functie de iluminare . 6.3.2.Dimensionarea sistemelor de iluminat stradal in functie de luminanta 146 PARTEA A I-a RETELE $I INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE Cap.7. STRUCTURA RETELELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE .. 7.1. Consideratii generale 7.2. Tensiuni standardizate . 7,3. Tipuri de receptori . 7.3.1. Receptori de forta 7.3.2. Receptori de ituminat 7.3.3. Prize monofazate .. 7.4. Tipuri de consumatori .... Cap.8. SURSE DE ALIMENTARE PENTRU RETELELE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 8.1. Postul de transformare 8.1.1, Elemente componente, structura 8.1.2. Solutii constructive si echipari electro-mecanice pentru posturi de transformare 8.2. Grupulelectrogen 8.2.1. Grupul electrogen - sursa de rezerva14 8.2.2. Grupul electrogen — sursi de baz .. 8.3, Surse de energie electric neintreruptibile .... Cap. 9. RETELE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE IN CLADIRI CIVILE ... 9.1. Brangamentul electric 9.1.1. Brangamentul electric individual 9.1.2. Brangamentul electric colectiv 9.2, Retele electrice de alimentare la consumatori casnici 9.2.1. Retele electrice de alimentare monofazate ... 9.2.2 Retele electrice de alimentare trifazate ... 9.3 Retele electrice de distributie si alimentare la consumatori mici sau mari .. 9.3.1. Scheme electrice generale de distributie 9.3.2. Scheme electrice secundare .... a 198 . 198 204 Cap.10. MATERIALE SI APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE .... 10.1. Materiale electrice 10.1.1. Conductoare si cabluri electrice, definiti simbolizari ..... 10.1.2. Tuburi izolatoare si de protectie 10.2. Aparate electrice de joasi tensiune 10.2.1. Tipuri de aparate .... 10.2.2. Caracteristicile aparatelor electrice. 10.2.3. Aparate electrice de conectare si separare 10.2.4. Aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice ..214 10.2.5. Aparate electrice de conectare de protectie 10.2.6. Aparate electrice de masura .... 10.2.7. Aparate electrice de protectie la supratensiuni 10.2.8. Aparate electrice pentru control si observare , tipuri, Cap.11. DIMENSIONAREA RETELELOR SI INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE | 11.1. Dimensionarea conductoarelor si cablurilor . 11.1.1. Alegerea conductoarelor si cablurilor 11.1.2. Verificarea sectiunii conductoarelor si cablurilor 11.2. Dimensionarea aparatelor de conectare si separare 11.2.1. Alegerea aparatelor de conectare gi separare . 11.2.2. Verificarea aparatelor de conectare $i separare . 11.3. Dimensionarea aparatelor de conectare si protectie 11.3.1. Alegerea aparatelor de conectare $i protectie 11.3.2. Verificarea aparatelor de conectare gi protectie . 11.4, Dimensionarea aparatelor electrice de masura ...15 11.4.1, Dimensionarea transformatoarelor de masur’ de curent. 257 11.4.2. Dimensionarea transformatoarelor de masura de Tensiune .... 11,5. Dimensionarea transformatoarelor Transformare ..... 11.5.1. Determinarea puterii instalate 11.5.2. Regimul optim de incarcare al transformatoarelor de fort 11.5.2.1. Regimul optim de inedrcare al unui transformator de forfa..260 1.5.2.2. Regimul optim de incdrcare al mai multor transformatoare efor 261 11.6. Dimensiunarea aparatelor ‘de protectie la supratensiuni de origine atmosferici transmise prin retele si supratensiuni de comutatie .... 11.6.1 Tipuri de supratensiuni si zone de protectie 11.6.2.Adoptarea sistemului de protectie impotriva supratensiunilor de origine atmosferica sau de comutafie, transmise prin retele ..... . 258 Cap.12. EXECUTIA INSTALATIILOR SI RETELELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 12.1. Cerinfe de calitate si eri ice inferioare de fort 12.4. Executia tablourilor electrice de distributie 12.4.1. Blocuri electrice pentru apartamente .. 12.4.2. Tablouri electrice pe cadre metalice pentru circuite de iluminat .. 12.4.3. Tablouri electrice de distributie tip dulap 12.4.4. Tablouri electrice de distributie tip panou 12.4.5. Tablouri electrice de distributie capsulate 12.5 Executia liniilor electrice Cap.13. ADAPTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE LA MEDIU .. 13.1. Categorii de mediu 13.1.1. Medii normale 13.1.2.Medii cu pericol de explozie 13.2. Adaptarea instalatiilor clectrice la mediul ambiant 13.2.1. Adaptarea instalatiilor electrice la medii normale . 13.2.2. Adaptarea instalatiilor electrice la arii periculoase cu atmosfera exploziva gazoasa 13.2,2.1 Analiza si clasificarea ariilor p exploziva gazoasé = 13.2.2.2. Tipuri de protecsie antiexploziva cu care pot fi previizute16 aparatura electrict eesesssssseesessees ses sensnnennnnenneeees 293 13.2.2.3 Alegerea aparaturt electrice pentru arit perialase cu atmosferdi explozivié gazoasit 298 13.2.3,Adaptarea instalatiilor electrice la arii perculose cu atmosfera exploziva de praf combustibil . 13.2.3.1. Clasificarea ariilor periculoase cu atmosferd exploziva de praf combustibi 1. 13.2,3.2. Alegerea aparaturii electrice pentru arii periculoase cu atmosferd xploziva de praf combustibil ... 301 13.3. Adaptarea cablurilor electrice la arii periculoase 303 Cap.14.RENTABILIZAREA TRANZITULUI DE PUTERE PRIN RETELELE ELECTRICE . 305 14.1. Consideratii generale 305 14.2. Rentabilizarea tranzitului de putere prin controlul puterii reactive .... : 14.2.1. Structura puterii ce strabate o cale de curent-factor de putere . 14.2.2. Efectele unui factor de putere redu: 14.2.3. Echivalentul energetic al puterii reactive 14.3. Problema factorului de putere ... 14.3.1. Metode de ameliorare a factorului de putere .. 14.3.2. Mijloace de ameliorare a factorului de putere 14.3.2.1. Mijloace tehnico-organizatorice (naturale). 14.3.2.2.Mijloace radicale de ameliorare a factorului de putere. Cap.15. RETELE SI INSTALATI ELECTRICE DE *SANTIER . 15.1. Stabilirea puterii electrice necesare ......... 15.2. Surse de alimentare cu energie electricd a 15.3, Refele clectrice exterioare 15.4. Instalatii electrice de iluminat t 15.5. Protectia impotriva socului electric 15.6. Instalatia delegare la pimant . Cap.16, PROTECTIA IMPOTRIVA SOCULUI ELECTRIC in RETELE SI INSTALATI ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE ore . 326 16.1. Considerafii generale 326 16.1.1.Efectele fiziologice ale curentului electric 326 16.1 327 330 .- 330 imite admisibile ..... 6 Condifii in care se produce socul electric17 16.2.2. Atingerea directa .. 16.2.3. Atingerea indirect 16.2.4. Tensiunea de pas .. 16.3. Misuri si mijloace de protectie 16.3.1 Masuri tehnice si organizatorice 16.3.2.Mijloace tehnice de protectie . 16.4. Sisteme de protectie impotriva socurilor electrice 16.4.1.Consideratii generale .. 16. Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte . 16.4.3. Protectia impotriva atingerilor directe .... 16.4.4 Protectia impotriva atingerilor indirecte pentru receptori fixi ........... 359 16.4.4.1 Sistemul de protectie ~legarea la mu 360 16.4.4.2 Sistemul de protectie -legarea la pimént . 364 16.4.4.3 Tipuri de dispozitive diferensiale de protecjie—DD ..R.. 368 164.44 Sistemul de protectie -legarea la nul aplicat consumatorilor Castict sn = 36 16.4.5. Sisteme de protectie pentru echipamente electrice portabile .... 16.4.6, Sisteme de protectie pentru echipamente electrice mobile .... 371 16.4.7.Asigurarea protecti menaj, birouri 16.4.8.Asigurarea protectiei pentru incdperi medicale si spatii anexe .... Ja aparatele electrice folosite in 16.5. Instalatie de legare la pimant ... 16.5.1.Elementele componente ale instalatiei de legare la pamant .. 16.5.2. Dimensionarea instalatiei de legare la pamAnt 16.5.3. Masurdri in instalatia de legare la pimant 16.5.3.1. Masurarea rezistivitajii solului . 16.5.3.2, Masurarea rezistenfei prizei de paman 16.5.3.3, Masurarea tensiunilor de atingere si de pa 16.5.4.Verificarea condifiei de actionare a PACD in schema TN PARTEA a II-alNSTALATI ELECTRICE CU DESTINATIE SPECIALA Cap.17. BATERIA DE ACUMULATORI 17.1. Elemente componente . .. 17.2. Caracteristicile elementului acumulator cu plici de plumb 17.3. Metode de incArcare 17.3.1, Incdrcarea la curent constant ede » 387 ~~ 387 389 39018 17.3.2. inedrcarea la curent constant in trepte 17.3.3. Inc&rcarea la tensiune constanta 17.4. Regimuri de functionare ale bateriei de acumulatori 17.4.1, Regimul de functionare ocazional . 17.4.2, Regimul de incarcare permanenti . 17.4.3. Regimul de functionare tampon . 17.4.4. Regimul de functionare floating 17.5. Dimensionarea bateriei de acumulatoare 17.5.1. Determinarea numarului de elemente acumulatoare conectate in serie... 17.5.2. Determinarea numarului de tip 17.5.3. Verificarea numirului de tip 17.6. Formarea si intretinerea bateriei 17.7. Instalafii de incdrcare a bateriei de acumulatori 17.8. Montarea bateriei de acumulatori ....... Cap.18. PROTECTIA CONSTRUCTIILOR LA EFECTELE TRASNETULUI .. 18.1. Producerea trisnetului 18.2. Parametrii curentului de trasnet .. 18.3. Efectele trisnetului 18.4. Intensitatea manifestirilor atmosferice .. 18.5. Metode de protectie impotriva loviturilor directe de trisnet : 18.5.1. Metoda de bazati pe modelarea fizicd in laborator a zonelor de protectic .... 18.5.2.Metoda modelului electrogeometric. .. 18.6.Instalatie de protectie impotriva trisnetului 18.6.1. Definitii gi termeni specifici 18.6.2.Stabilirea necesititii prevederii instalatiei de protectie la trisnet si alegerea nivelului de protectie impotriva trisnetului 18.6.3 Dimensionarea instalatiei de paratrisnet 18.6.3.1 Dispozitive de captare 18.6.3.2.Conductoare de coborare 18.6.3.3.Priza de pamént : 18.6.4 Dimensionarea instalatiei de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare ... ALD Anexa I . Anexa II Anexa II Anexa IV .. Bibliografie19 CAP. 1. PRODUCEREA, TRANSPORTUL, DISTRIBUTIA. SI UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE Pentru a putea fi utilizati la consumator, energia sub forma de energie electrica trebuie, in primul rand obtinut din alte forme de energie si apoi distribuita fiecdrui consumator in parte. Datorita unor considerente practice si tehnice a aparut si problema transportului energiei electrice 1a distante apreciabile. 1.1.EVOLUTIA PRODUCERII, TRANSPORTULUL, DISTRIBUTIEL SI UTILIZARIT ENERGIEI ELECTRICE Dezvoltarea industriala si agricola din ultimele doud secole, a determinat o crestere considerabili a consumului de energie. Daci la inceput, necesitatile reduse de energie determinau amplasarea consumatorilor langa sursele de energie (eoliand, hidraulica), introducerea masinilor cu abur a mirit independenta omului de formele de energie (vant, apa) si puterile utilizate in procesele de productie. Constituirea unor centre industriale si asigurarea acestora cu resurse de energie a determinat necesitatea transportului acestor resurse, deoarece centrele de consum si cele cu surse de energie nu coincideau. A aparut astfel problema gasirii cdilor prin care aceste resurse sa fie transportate de la sursd la locurile de consum. Transportul energiei mecanice de rotatie, obfinutd pe cale hidraulica sau pneumaticd a inregistrat la timpul respectiv recorduri (750 - Schaffhausen cca. 200CP. - de la o instalatie hidraulica 1a o filatura) care astizi servesc doar pentru comparatii. La Londra instalatia hidraulicd de transmitere a energiei avea in 1894 o lungime totala de 112 km. Prima transmisie pneumaticd s-a construit in 1845 pentru s&parea tunelurilor si a minelor. Parisul avea inainte de 1890 o central de 2000 CP si o retea de aer comprimat de 60 km. Unele descoperiri ale stiintei_ au permis realizarea primelor surse de energie electrica, a primelor receptoare de energie electric si apoi a tuturor instalatiilor de transmitere a energiei electrice la distanta. Bazele teoretice ale noului domeniu ce incepea s& se dezvolte a impus constituirea unui nou capitol al fizicii, electricitatea, iar ulterior electrotehnica. Fizicienii specializati in acest domeniu devin electrotehnicieni. Electroenergetica a invins initial in competitia cu celelalte sisteme energetice in mare datorita iluminatului electric, " regele abur " a fost invins si datorita celorlalte avantaje ale energiei electrice in comparatie cu celelalte forme de energie.20 in continuare, se va prezenta pe scurt istoricul producerii si a transportului energiei electrice. Astfel in 1795 apare pila Volta, care permite 84 se intrevadi posibilitatea utilizdrii energiei electrice in iluminat. Pe vremea lui Napoleon la scoala politehnic din Paris, exista o pila de 500 V si lA, in 1831 N. Faraday descoper’ fenomenul inductici electromagnetic si realizeaz4 primele dispozitive de laborator pentru producerea curentului electric pe baza acestui fenomen: cc) we = dt dt tt B-l-v dy in 1832 Pixii realizeazi in Franta primul generator de curent alternativ monofazat. Ulterior realizeazd si o masini de curent continuu. Realizarile de acest tip devin apte pentru aplicatii industriale abia in anul 1871 prin dinamul lui Z.T.Gramme. in 1838 E.H. Lentz stabileste principiul reversibilitatii masinilor electrice, deci posibilitatea realizirii motorului electric. Inginerul francez H. Fontaine impreun’ cu Gramme demonstreaza in 1873 la Viena c& dinamul poate functiona ca motor electric fig. 1.1. Dinam ‘ina O20 S20 Cablu telefonic de apa ‘Motor cu ardere intemma Motor Fig. 1.1 Dezavantajul acestui prim sistem de producere, transport si utilizare a energici electrice l-a constituit randamentul scdzut. Din expresia pierderilor de putere: Ee P=2RI’ = 2——p— 12 Us (1.2) rezultau doud c4i pentru reducerea pierderilor in refeaua de transport: cresterea sectiunii sau a tensiunii de transport (reducerea valorii curentului). in 1874 inginerul rus F.A.Pirotkii face mai multe experiente privind transportul energiei electrice la distant. Utilizind ginele unei ci ferate cu 0 lungime de 3,5 km, ajunge la concluzia cé transportul energiei electrice se poate face numai cu conductoare cu sectiune mare. in 1880 M.Deprez si separat D.A Lacinov dovedesc cf transportul energiei electrice este posibil fara pierderi mari prin cresterea tensiunii. in 1881 Deprez, cu ajutorul firmei AEG construieste 0 linie de transport in curent continuu fig.1.2., cu care realizeazi un randament de 25 %,21 in urmatorii doi ani in Franta s-au obtinut randamente de 62 % cu aceeasi instalatie, crescdndu-se tensiunea pana la 6000 V. in perioada 1870-1881 interesul pentru iluminatul electric a stimulat producerea de energie electric. fn 1883 au ap%rut primele sisteme de curent continuu cu trei conductoare alimentate de generatoare care aveau la borne tensiuni de 2x220 V sau 2x110V, fig. 1.3. Dinam Motor L=57 km ©) 2000V P=3CP S) Misbach Munchen Fig. 12 Instalatii de distributie a energiei electrice in curent continu au existat la noi, in Franta, Anglia, SUA, pana in a doua jumitate a sec. XX. Dupi 1880 cand MDeri, O.Blathy si Kk.Zipemovsky au perfectionat transformatorul si motorul de curent alternativ monofazat, au existat toate elementele pentru realizarea unui sistem de producere, transport, distributie si utilizare a energiei electrice. Acest sistem a fost realizat in 1884 Ja expozitia de la Torino de catre L.Goliar la tensiunea de 2 KV, L= 40 km si P= 20 kW. Aceste sisteme monofazate corespundeau cerinfelor receptoarelor de iluminat, dar nu si celor de fort4, datoritA caracteristicilor necorespunzatoare ale motoarelor monofazate. SERIES Fig. 13 Se impunea deci rezolvarea problemelor legate de motorul de curent alternativ, care sa aiba un cuplu de pornire mai mare. in 1884 N.Tesla realizeazi un generator de curent alternativ bifazat si un electromotor corespunzator, prev4zand si posibilitatea oricdrui sistem polifazat. Acest sistem bifazat a fost aplicat de firma Westinghause in 1896 la hidrocentrala Niagara, cea mai mare centrald electric’ din acea vreme. Acest sistem nu s-a impus datorité celor patru conductoare de care avea nevoie, pentru doar dou faze. In 1889, M.O.Dolivo-Dobrovolski, sesizind avantajele sistemului trifazat fat de cel bifazat, a reusit si rezolve problema motorului asincron trifazat, cat si a transformatorului. Ca urmare, realizeazi in anul 1890 un22 sistem, fig.1.4., pe stdlpi de lemn gi cu izolatoare de portelan, care a funcfionat cu un randament de 80 %. Aceeasi instalatie a functionat ulterior si la 25-30 kV si este considerata c& a deschis drumul electroenergeticii contemporane. Sistemul trifazat permite ridicarea si coborérea cu usurinfi a tensiunii si deci permite cresterea distantelor si a puterilor transmise. 1.2 EVOLUTIA PRODUCERH, TRANSPORTULUI SI DISTRIBUTIEI ENERGIEI ELECTRICE IN ROMANIA Evolutia electrotehn’ din fara noastré a urmarit indeaproape realizarile pe plan mondial. Astfel la un an dupa punerea in functiune de c&tre Edison la New York, se realizeazi la Bucuresti primele instalatii demonstrative de iluminat electric. La 1 noiembrie 1884 se pune in functiune Uzina electrici de la Timisoara cu 4x30 kW pentru iluminat, care alimenta 731 limpi electrice pentru iluminatul strazilor. Prima centralé si reteaua de distributie de curent alternativ monofazat s-a pus in functiune la Caransebes in anii 1888-1889 avand frecventa de 42 Hz si tensiunea de 2000V. 175 km Frankfurt pe Main oBy 200KVA 3x B4 Cu Laufen 4oHiz 95/15200V 230KVA Tluminat Forti MA.100¢.P. in 1897 la Doftana sunt alimentate cu energie electrici primele instalatii de foraj din lume, de la hidrocentrala din Sinaia printr-o lini trifazati de 10 kV si un post de transformare de 10/0,5 kV. in 1897 se construieste pe valea Sadului o hidrocentrala, cotatA ca a treia in lume la acea vreme. Prima linie de 25 kV din fara noastra este linia trifazati Campina- Sinaia de 31,5 km cu conductoare de cupru de 35mm? pe stalpi metalici pusd in functiune in anul 1900. Pand in 1900 s-au construit centrale electrice cu refelele de distributie respective si in oragele: Galati (1892), Craiova si Sibiu (1896), Braila, Iasi, Arad (1897), Sinaia si Alba Iulia (1890), Piatra Neamt (1895), Bacéu (1900), iar in perioada 1906-1908 s-a realizat refeaua de 5 kV in cablu a Bucurestiului.23 in aceeasi perioada isi face aparitia si tramvaiul electric: Bucuresti (1894), Timisoara (1899), Iasi (1900). incep sa creasca si valorile tensiunilor liniilor de transport, ajungnd in anul 1930 la 110 kV. Prima linie in cablu subteran de 60 kV se construieste in 1950 intre Giurgiu si Russe. in 1961 se pune in functiune linia electric& aeriand de 220 kV intre Bicaz si Ludug, iar in 1963 linia aerian& de 400 kV intre Ludus i Mucacevo (URSS). 1.2.1.Dinamica puterilor unitare instalate in centralele electrice Primul grup de 20 MW este instalat in centrala electrici (C.E) de la Doicesti in anul 1951, urmeaz4 grupul de 25 MW la C.E. de la Borzesti, in anul 1954, 50 MW Paroseni (1956), 100 MW Ludus (1963), 150 MW Paroseni, 200 MW Ludus (1966), 315 MW Isalnita (1967), 330 MW Rovinari (1974). Cresterea puterii instalate in centralele electrice, determinat’ de cresterea puterii instalate la consumator, extinderea considerabila a liniilor electrice de transport, cAt si rezolvarea problemelor legate de asigurarea continuititii in alimentarea cu energie electrici a consumatorilor a impus crearea S.E.N. la 13 iunie 1955 si a organismului central de conducere si supraveghere a instalatiilor de producere, transport si distributie a energici electrice: Dispeceratul Energetic National (DEN). Aceasta s-a realizat prin interconectarea sistemelor energetice ale Ardealului si ale Munteniei. 1.2.2 Din istoria utilizdrii curentului electric la Tasi Cronologie 1800 - Prima sursd de curent electric - pila Volta 1801 - Descoperirea arcului electric - sursi de lumina (Davy) 1838 - Utilizarea filamentului de carbune pentru iluminat electric — studii teoretice (Jobart) 1840 - Brevetarea telegrafului electric (Morse) 1844 - Prima linie de telegrafie electricd din lume (Statele Unite) 1854 - Proiectul liniei telegrafice Iasi - Cernauti 1855 - Deschiderea biroului telegrafic din Iasi 1873 - Lampa cu incandescenta (Lodaghin) 1876 - Brevetarea primului telefon (Bell si Grey) 1877 - Lampa electricd cu arc (Iablocicov). 1878 - Experimentarea iluminatului electric la Paris. 1878 - Lampa cu incandescenfa si filament de cirbune ( Edison). 1879 - Primul Tramvai electric (Germania). 1881 - Transmisia la distant a energiei electrice (Deprez). 1882 - Prima centrala electricd orageneascd (Edison - New York),24 1882 - Primele telefoane la Iasi 1883 - Iluminatul festiv la Bucuresti . 1883 - Prima lampa electric cu arc la Iasi. 1883 - Expozitia de electricitate de la Viena. 1884 - Iluminatul electric al orasului Timisoara. 1894 - Prima central electricd din Iasi la Spitalul Sf. Spiridon. 1896 - Iluminatul electric al Teatrului National si al Pietii Teatrului din Iasi. 1897 - Iluminatul electric al Liceului Intern: 1897 - Inaugurarea noii clAdiri a Universitat proprie. 1898 - Iluminatul electric al Pietii Unirii de la uzina Teatrului National. 1899 - Darea in functiune a uzinei electrice a orasului Iasi. 1900 - Primele tramvaie electrice la Iasi. 1905 - Darea in functiune a uzinei de la Atelierele C.F.R. Nicolina. 1906 - Montarea primelor Diesele (Centrala atelierelor C.F.R. Nicolina) la Iasi. 1910 - Prima scoala de electricitate la Iasi. 1912 - {nfiintarea inva{amantului electrotehnic superior la Iasi. 1923 - Darea in functiune a uzinei electrice de la Fabrica de Tigarete. 1924 - infiintarea Societétii Comunale de Electricitate din Iasi. 1925 - Trecerea la sistemul trifazat 6kv in Iasi. 1926 - Alimentarea cu curent electric a tramvaielor de la uzina centrala. 1927 - Darea in functiune a uzinelor electrice de la fabricile Tesdtura si Textila Rosie. 1928 - Darea in functiune a uzinei de la Palatul Administrativ si de Justitie (Palatul Culturii). 1945 - infiintarea intreprinderii Comunale a Uzinelor de Electricitate — Iasi. 1948 - Nationalizarea uzinei centrale. 1952 - Prima linie de 6 kv pentru electrificari rurale (Iasi - Holboca). 1957 - Interconectarea Iasului la sistemul energetic national (Statia de 110/35/6 ky - Iasi. 1961 - Infiintarea intreprinderii Regionale de Electricitate (LRE.). 1966 - Intrarea in functiune a Centralei electrice de termoficare (dou grupuri de 25 Mw). 1974 - Darea in functiune a statiei de 220/110 kv la Iasi. 1978 - Darea in functiune a statiei de 110 kv - Galata, viitoarea statie de sistem 400/110 kv. "C. Negruzzi" Iasi. iesene avand uzina25 Scurt istorie Tasul, acest oras bogat in marturii ale trecutului, ale monumentelor istorice, al culturii, a fost la fel de receptiv la promovarea unor acte de cultura, cat gi in introducerea noutatilor tehnice [1]. La inceput a fost telegraful electric inventat de Samuel Morse in 1840, iar in 1844 se realizeazA prima linie telegrafica de utilitate public& din lume, intre Washington si Baltimore cu o lungime de 63 km, iar la numai 10 ani telegraful este introdus in Romania, Iasul fiind printre primele orase racordate la circuitul telegrafic european. Aceast realizare este legati de numele lui Costache Negri - director al Departamentului Lucririlor Publice din Moldova. Prima linie telegraficd din Moldova a fost construitd in colaborare cu Austria, interesati si aiba o legatura directi intre Viena si principalele centre ale Europa. Nota adresata la 2 octombrie 1854 Sfatului Administrativ arati "importanta de a ne uni politia (oragul) lagi cu Cernduti . prin care lasii vor intra in nemijlocita comunicatie telegraficd cu Viena, Berlinul, Parisul, Londra ". Constructia liniei telegrafice Cernauti - Iasi -Galati in lungime de 185 km incepe in 1854, iar in februarie 1855 are loc deschiderea oficiala. a biroului telegrafic la Iasi (in prezenta domnitorului Grigore Al. Ghica)in vechea curte domneasca (locul actualutui Palat al Culturii). Aceasta linie se va prelungi pana la Tecuci si Focsani. La sfarsitul anului 1857 existau birouri telegrafice in :lasi, Galati, Tecuci, Focsani, Barlad, Roman, Falticeni, Bacau, Piatra Neant si Vaslui. La 14 februarie 1876 , ins, este brevetat telefonul (Graham Bell si Elisha Grey), iar la numai doi ani este semnalati existenta in Bucuresti a unui post telefonic, la fabrica de aparate telegrafice ; prima relatare oficiald in legatura cu existenta in tari a unui post telefonic in Monitorul Oficial din martie 1886. in Moldova, primul oras in care se introduce telefonul este Iasul, instalat in locul aparatelor telegrafice. intr-un raport din 1898 al serviciului tehnic al Primfriei Iasi se arati " chestiunea infiintarii si intretineri posturilor telefonice comunale se agita incd din 1882, cénd s-au inlocuit aparatele telegrafice, de la sectiile politienesti cu aparate telefonice". Din 1896 incepe instalarea retelei telefonice pentru public, iar in 1936 se introduce telefonia automata la Iasi. Cea mai spectaculoasa aplicatie a electricitatii a fost in domeniul iluminatului_ electric. Acest miraj al noii tehnici s-a facut "inaintea altor nevoi de salubritate si edilitate publica si, poate, in detrimentul lor " dupa cum arati D.Hurmuzescu in 1919. in sedinta Consiliului Comunal din 23 octombrie 1883 se arati . “Iasul merge sciznd in privinta populatiei si in privinja generalei stiri a economiei, a populatiei ", principala cauzi fiind considerat lipsa apei potabile.26 Noaptea de Anul Nou 1880, cand Edison aprindea cele 700 becuri electrice, vestea lumii o dati importanti : inceputul utilizarii publice a electricitatii. In capitala Frantei iluminatul electric se experimenta din 1878, dar nu se ajunsese la concluzii definitive asupra eficientei acestui sistem de ituminat public. O perioada de timp s-a considerat cé iluminatul electric la Iasi a fost introdus in 1896. Un anunt din ziarul "Curierul de assy” din 26 ianuarie 1873 mentiona iluminatul cu " un soare electric" a unui patinoar. O alti mentiune se refer la utilizarea unei lAmpi electrice la Iasi pe 5 iunie 1883 la iluminarea gradinii Copou la inaugurarea statuii lui Stefan cel Mare; in urma acesteia, primarul orasului Leon Negruzzi este trimis la expozitia de electricitate de la Viena din 10 august 1883 "........ pentru a observa progresul pe care |-a facut electricitatea in eclerajul oraselor. Este demn de remarcat cA introducerea iluminatului electric si a tramvaiului electric la Iasi se datoreazi_unor personalitati ale vietii culturale si politice (V.Pogor, N.Gane, L. Negruzzi) care alaturi de oamenii de stiinté (P.Poni, D.Hurmuzescu) au contribuit efectiv la adaptarea cerintelor tehnicii, astfel Tasul a adoptat de la inceput iluminatul si tractiunea electricd in timp ce la Bucuresti se optase pentru iluminatul cu gaz si tramvaiul cu cai. Leon Negruzzi a fost desigur un precursor; in raportul din 23 septembrie 1883 dovedeste 0 surprinzitoare aprofundare a problemelor tehnicii mentionand, cu lux de amanunte, descoperirile lui Davy, Volta, Edison, Iablocicov, Siemens, precum si informatii despre stadiul lucrarilor din Timisoara, primul oras din Europa, care avea s& introduca iluminatul electric al strazilor ( 12.11.1884). Acelasi Leon Negruzzi avertizeazA asupra inerentelor greutati de adaptare a noilor metode, deoarece .......tipicul este un adversar ce nu este de dispretuit, cdci prinde radacini in capete si trebuieste putere de convingere pentru a lupta contra deprinderilor. Disputa in jurul solutiei cu care si se asigure iluminatul public la Iasi s-a incheiat la 10 august 1895 cAnd primiria dispune intocmirea unui caiet de sarcini pentru " eclerajul electric al oragului ". Printre variantele propuse au fost : iluminatul cu petrol, cu gaz aerian. in 1890 Ministerul de Interne recomanda adaptarea ofertei pentru " iluminatul cu gaz aeroform" facuté de Emil Delon "licentiat in drept si inginer civil" (P.Poni, consilier al primaverii, nu a fost de acord), Un alt sustinator al introducerii ituminatului electric a fost V.Pogor, fiind primul care I-a si introdus in propria locuinta. Prima uzina electrici mentionat este cea a Spitalului Sf. Spiridon (1894) de la care trebuia s4 se asigure iluminatul Teatrului "Sidoli", in care se sustineau spectacolele Teatrului National, dup4 incendierea Teatrului Mare de la Copou. Odata cu inceperea constructiei Teatrului National, Nicolae Gane, primarul orasului, incheie la 13 noiembrie 1896 un contract cu firma AEG pentru executarea uzinei electrice a teatrului, pentru iluminatul pietii27 teatrului. La 1 decembrie 1896 s-a inaugurat noul edificiu cand s-au aprins 12 limpi_ electrice cu arc de 12 amperi (uzina electric& era prevazuté cu doua grupuri electrogene de curent continuu de 54 kw fiecare si 108 volti). in februarie 1897 profesorul D.Hurmuzescu realizeazi iluminatul electric al Liceului Internat C.Negruzzi, utilizind 0 masini. dinamoelectric& si o baterie de acumulatori. in acelasi an, in luna octombrie, fa inugurarea noii cladiri a Universitafii se realizeazi iluminatul electric exterior prin doi stalpi ornamentali cu cate trei candelabre, care se pastreaza si astizi. Uzina electricd. a Universititii avea dowd grupuri electrogene cu abur a 65 kw fiecare. in anul 1898 Primaria Iagului contracteazi executia instalatiei de iluminat din Piata Unirii si a str’zii Golia (actuala Cuza Voda) montand 24 lampi_ cu arc. Instalatia a fost executatd in mod gratuit de cdtre " Uzina centrala de clectricitate" care isi incepuse lucrarile in iunie 1898. Aceasti "Uzind de lumina", cum era denumit de locuitorii Iagului I-a avut ca prim director pe Laurentiu Teodoreanu (unchiul lui Jone! Teodoreanu) intre anii 1898-1907. Luerarile au fost executate de Societatea din Niimberg. Inginerul Teodoreanu a facut studiile in Germania gi a fost angajat la Serviciul tehnic al primariei ca "inginer comunal".Uzina electrici de pe strada Motoc (azi Uzinei) in incinta actualei F.R.E. Iasi a fost dat in functiune pe 6 mai 1899 si era dotaté cu trei masini de abur Erste-Briner de 400 CP, antrendnd generatoare Schuckert 285 kvA, 3000 V(monofazat). Reteaua de 3000 V, in cablu, alimenta in 1899, 36 de posturi de transformare 3000/300/150 V, cu transformatoare, far cuva, de (7-85) kvA. Reteaua de joasi tensiune 300/150 V era in majoritate in cablu. Iuminatul public utiliza lampi cu arc, montate pe stalpi ornamentali confectionati, in parte, la Scoala de Arte si Meserii din Iasi. Aparitia ulterioar& a refelelor electrice aeriene de inalté (3000 V) si joasé tensiune a displicut cet&tenilor. Locuitorii din strada Veche (C. Negri) reclamau in 1899 cd strada lor "este condamnata la eclerajul cu cablu aerian care se va lisa pe ea cao panzA de paianjen, spre a intuneca mai mult decat ao lumina" [1]. Adoptarea curentului altemnativ de inalté tensiune a permis extinderea refelei electrice pand la periferia oragului. Astfel, in 1899 existau 10,8 km de refea de 3000V si 20,4 km de retea si 171 limpi cu are pentru iluminatul public si 239 abonati (in 1909 numarul acestora a ajuns la 1086. Pe seama cresterii puterii instalate in Uzina electric& (1907 - primul grup cu motor Diesel de 225 CP pand la 1913 ine& dou’ grupuri Diesel de 420 si 750 CP) au fost dezafectate uzinele electrice ale teatrului (1900) si Universitatii (1906). incepand cu anul 1902 s-au introdus limpile cu incandescent& la iluminatul public. Supravegherea functionarii iluminatului strazilor in timpul noptilor se mentioneazi ci in 1899 era asiguraté de "lampisti" ce28 inspectau cdlare zonele respective. in timpul primului razboi mondial, uzina electricd a intrat in stipdnirea statului roman, find administrati de Departamentul Industriei si Comertului din cadrul Ministerului de Interne . in anul 1920 reteaua electrica a lasului se prezinté astfel : 24,3 km de refea de 3000V, 54,7 km de refea de joasi tensiune, 52 posturi de transformare, 290 mpi cu arc, 734 Kimpi cuincandescenta, 1200 abonati, iar Uzina electrica este trecuta in administrarea Comunei Iasi si in 1921 se uneste cu uzina de tramvaie. Datorith suprasolicitarii din timpul rézboiului, s-a ajuns ca in 1923 Uzina electricd s& functioneze numai 8 ore pe zi si cu mari restrictii la consumatori si chiar la introducerea limpilor cu petrol montate pe stalpii retelei electrice. Ca urmare, la 8 iunie 1924 s-a infiintat Societatea Comunala de Electricitate Iasi (SCEI) care a elaborat si realizat proiectul de refacere a instalatiilor electrice. De _la omnibuz la tramvaiul_clectric. in 1848 se consemneazi existenfa la Iasi a unei linii de omnibuz tractati cu cai intre " Tuffli" si Gradina Pester (aproape de Scoala Normal "Vasile Lupu"). Preocupari pentru organizarea transportului in comun in interiorul orasului rezulta din "Dosarul drumurilor de fer americani ce au a se construi in aceasti urbie Tassy (1874)". La 21 ianuarie 1874 s-a primit oferta firmei "English Tramway Company " pentru tramvaie cu cai, ce se folosea la New-York din 1859, Timisoara 1864, Paris, Viena-1865, Bucuresti -1872. intre anii 1894-1897 se primesc oferte pentru introducerea tractiunii electrice. in 1897 se acordi Societitii " Alegmeine Electricitaets Gesellschaft (A.E.G.) concesiunea pentru construirea, intretinerea si exploatarea unei refele de tramvaie la Iasi pe timp de 40 ani. Pentru alimentarea tramvaielor se construieste o uzind electricd cu trei grupuri electrogene cu masini cu abur de cate 160 CP, Alimentarea s-a facut inca de atunci, in curent continuu la 550 V, iar prima linie, intre Gara si Hala s-a inaugurat la 1 martie 1900. Locuitorii orasului au reactionat pozitiv la prezenta tramvaiului electric soliciténd extinderea continua a acestuia. 1.3 CONFIGURATIA UNUI SISTEM ELECTROENERGETIC 1.3.1 Necesitatea formarii unui SISTEM ELECTROENERGETIC Pentru ca energia, in forma ei cea mai evoluatd, energia electricd, s& poata fi asigurata la utilizator (consumatori) trebuie in prima instant si fie produs&, in centrale electrice, prin transformarea energiei primare (din combustibili fosili, atomic, c&deri de api,etc.) printr-un lant intermediar de transformari in forme intermediare de energie(calorica, mecanica de rotatie). Asa cum este cunoscut, stocurile de energie primari se afla, de regulé, in locuri improprii unor amplasiri urbane si ca urmare, este necesar29 transportul energiei intre locul in care existA stocaté in stare naturala si centrele de consum. Dac& transportul energiei reprezinti o necesitate, problema urmiatoare care trebuie rezolvaté este : sub ce forma este rentabil sa fie transportata aceastA energie. Solutia depinde de mai multi factori si anume : - posibilitatea transportirii energiei primare; este evident c& transportul la distanta a energiei potentiale a c&derilor de ap’ este practic imposibil. - transportul la distanfe mari a combustibililor fosili nu este rentabil atat timp cat randamentul transportului energiei fara transport de masa (sub forma de unde electromagnetice). - in cazul centralelor electrice nucleare, desi energia primara este usor de transportat, necesitatea unei surse mari de ap si problemele de securitate impun amplasarea acestora in zone bine definite. Fie si numai pe seama acestor argumente globale, rezulti c& forma sub care energia este cel mai rentabil sa fie transportata, este cea electricd. Ca urmare, intre centralele electrice (centre in care energia primar’ se transforma in energie electric&) si centrele de consum, au aparut caile de transport a energiei electrice, retelele electrice de transport (RET) fig.1.5. Centrale ELECTRICE Retele electrice de TRANSPORT Fig 15 Amploarea si structura RET depinde de : cantitatea de energie electricd transportatd, distantele la care se transporté, siguranté in functionare,etc. La randul lor centrele de consum pot fi mai mult sau mai putin concentrate; centre urbane cu platforme industriale, consumatori casnici- edilitare, pe de o parte, concentrati in edificii, iar pe de alta parte desfasurati pe aria geograficd a aglomerarii urbane, concentrari rurale, unde densitatea consumului de energie este mai mic. fn cazul unui mare consumator industrial, in perimetrul acestuia pot fi distribuiti mai multi consumatori. Rezulta, din cele de mai sus, cA, cel putin in cazul centrelor urbane si a consumatorilor industrialidupa ce energia electricé a fost transportati pana la“intrarea in acestea”, in perimetrul acestora “ se impune “ distribuirea ei pentru alimentarea fiecdrui consumator (edificiu casnic edilitar, consumator industrial,etc.)cu ajutorul refelelor electrice de distributie (RED). Deci RED pot fi atat ale fumizorului de energie electrica(ELECTRICA) in cazul centrelor urbane, dar si ale beneficiarului, in cazul unor consumatori finali industriali sau similari importanti.30 Evident si in acest caz, amploarea si configuratia RED depinde de Configuratia centrului de consum, energia tranzitata, siguranta in functionare ce trebuie asigurata, cerinte legate de confort ambietal, etc. Configuratia unui sistem electroenergetic, in forma cea mai complexa este cea prezentata in fig.1.6 in primii ani de utilizare industrial a energiei electrice in curent alternativ, elementele implicate in procesul de producere, transport (eventual distributie) si consum a energiei electrice, erau situate intr-o zona geograficd de dimensiuni limitate si functionau izolat conectate intre ele dupa o schema. simpla, aga cum se prezint& principial in fig. 1.5. Cresterea continua a numarului si puterii consumatorilor, diversificarea acestora si a amplasarii lor geografice a determinat cresterea numarului de centrale electrice si extinderea refelelor de transport. si distribute. Functionarea izolati in continuare , dupa schema simpla generator ~ refea~ consumator, nu mai era justificata si rational din punet de vedere economic si tehnic. Avantajele cooperdrii s-au impus si in acest domeniu economic si ele au determinat interconectarea zonelor functionand izolat, formandu-se astfel sistemul electroenergetic (fig.1.2.), sistem care se dezvolta continuu calitativ si cantitativ pe masura adaugarii de noi instalatii. Prin sistem electroenergetic (SEE) se infelege deci, totalitatea instalatiilor care concur la producerea, transportul, distributia si consumul de energie electrica; existenta SEE presupune realizarea unor conexiuni deo forma oarecare intre toate elementele sale componente. Deci, din sistemul electroenergetic fac parte ca elemente principale generatoarele electrice din centrale, transformatoarele, liniile de transport si distributie si consumatorii de energie lectrich Ia nivelul sistemului. Notiunea de sistem clectroenergetic implick existenta unui numar suficient de mare din elementele mentionate. in prezent, practic toate farile dezvoltate posedi un sistem electroenergetic national, functionarea in schema izolati practicandu-se in zone restranse, slab dezvoliate de pe glob. Se menfionez deasemenea cA pe lang& componentele principale amintite anterior, din cadrul SEE mai fac parte si alte elemente cum ar fi elementele de comutatie, automatizarestc., necesare pentru indeplinirea scopului propus. Avantajele si dezavantajele formirii SEE Formarea SEE a fost impusi de avantajele ce le prezinté functionarea interconectatd in raport cu functionarea izolat a elementelor ce concura la alimentarea consumatorilor. Totodata formarea SEE prezinta unele dezavantaje si introduce unele aspecte functionale noi, inexistente la functionarea izolati a elementelor amintite.Existenta SEE prezints urmitoarele avantaje [3] :31 -determini reducerea varfului de putere la nivelului sistemului ; astfel, datorita faptului cA varfurile de putere ale consumatorilor componenti nu se ating simultan, varful de putere simultan la nivelul sistemului va fi mai mic decat suma varfurilor de putere ale consumatorilor componenti : Pe (13) Tensimea ‘reptei 74 400k G = By = 9 @ | id port Repele trans] 20kv o- &) ez) F deed region Retele de distributie > to ral consumaton elem. transversale ale retelei dis (| tributie la uf joasa tensiane ox Fig.1.6 Configuratia unui Sistem ElectroEnergeticed Cao consecinta a acestui fapt, puterea instalati total necesara la nivel de sistem este mai mica decat in cazul functionarii izolate si ca urmare cheltuielile de investitii si exploatare se reduc; -determina cresterea sigurantei la alimentarea consumatorilor. intr- adevar in cadrul sistemului, scoaterea din functiune a unui element nu inseamna neapirat nealimentarea consumatorului, acesta fiind in general racordat prin mai multe trasee la sursele de energie electrica. in schimb, la functionarea izolata (fig.1.1), pastrarea alimentarii consumatorului este posibilé numai prin cresterea numarului de elemente din schem& (de ex. dublarea lor) cea ce evident este neeconomic; -determina aplatizarea graficului (curbei ) de sarcind. Deoarece graficele de sarcina ale consumatorilor componenti ai sistemului difer’ intre ele , prin insumarea lor se obtine la nivelul sistemului un grafic de sarcind mai aplatizat, golurile si varfurile de la diversi consumatori compensandu-se reciproc. Ca o consecinté a acestui fapt, se usureazi sarcina elementelor de reglaj care trebuie s& intervina la modificarea consumului si se reduce uzura acestora. De asemenea, existenta unui grafic de sarcina mai uniform permite o utilizare mai economicé a centralelor din sistem; -permite utilizarea economicaé a instalafiilor din sistem. Astfel, datorité existentei conexiunii intre toate elementele componente ale sistemului, este posibil ca in fiecare moment de functionare, in functie de valoarea totalé a consumului, si se menfini acele componente care, in conditiile date, permit furnizarea energiei electrice la costul minim; -permite wfilizarea cu eficacitate marita a resurselor energetice. Existenfa SEE extins pe intregul teritoriu al unei {ari permite ca centralele amplasate langa resurse si-si poaté evacua energia produs’ chiar dac& consumul este la distanta, fapt care nu se putea realiza economic in conditiile functionarii izolate; -permite wtilizarea resurselor energetice sporadice (gaze de furnal, gaze de sonda, energie coliana, energie solara,etc) in conditii avantajoase. In lipsa SEE aceste resurse nu pot fi valorificate integral; ele neavand un caracter permanent nu pot fi luate in considerare la calculul puterii instalate si astfel ele se pierd total sau partial; ~permite cresterea puterii unitare a grupurilor din sistem si a puterii instalate in centrale, cea ce determina reducerea cheltuiclilor de investitie si exploatare. in cazul unei centrale sau a unui grup de centrale de putere limitaté, introducerea de unititi cu puteri unitare mari nu este posibili, deoarece prin avarierea acestora o mare parte din consum rimane neacoperiti; -permite 0 planificare judicioasé a reviziilor si a reparatiilor clementelor din sistem, deoarece in condifiile existentei unci interconectiri intre elementele componente, deconectarea uneia din ele la momentul si pe33 durata necesara nu afecteaz4 alimentarea consumatorilor, functiile sale fiind preluate de alte componente; -SEE reprezinti o intreprindere unicd, cu potenial economic ridicat, ceea ce fi permite si angajeze investitii mari, extinderi de anvergura, introducerea de automatiziri si tehnicé noua pretentioase,etc., in concordanta cu necesitatile si cu solutia optima rezultata. Pe langa avantajele amintite, odati cu formarea SEE au aparut probleme noi, iar altele au devenit mai complexe : -cresterea puterii de scurtcircuit la bare ceea ce impune perormante deosebite pentru aparatele de comutatie si alte instalatii din sistem; -introducerea problemei stabilitajii care reprezinti problema functionarii sincrone a generatoarelor din sistem, problema care la functionarea izolata nu exist; -complicarea tuturor aspectelor funcfionale de regim normal (determinarea circulatiei de puteri, reglajul de tensiune, reglajul de frecvenfa, functionarea economicd,etc.) si regim de avarie (determinarea curentilor de scurtcircuit, calculul regimurilor nesimetrice,etc.) pentru a caror rezolvare se cere formarea unor modele matematice foarte complicate si utilizarea mijloacelor de calcul puternice. De asemenea supravegherea regimurilor de functionare este mai dificila; -necesitatea utilizdrii unui aparataj de protecfie si automatizare foarte complex care s& tind cont de corelatia care trebuie respectati la functionarea numarului mare de elemente componente ale sistemului. Rezult& 0 sarcin& permanenta pentru personalul care proiecteazi, si exploateaza sistemul electroenergetic pentru a gasi solutii pentru reducerea efectelor dezavantajelor amintite sifructificarea avantajelor pe care le prezint& sistemul electroenergetic. 1.3.2 Definitii de bazdt Prin sistem energetic se intelege totalitatea instalatiilor care participa la procesul de producere, transport, distributie si utilizare a energiei electrice si a altor forme de energie. Deci, din sistemul energetic fac parte resursele de energie primard, cu instalatiile de obtinere si transport, centralele electrice, liniile de transport si distributie, instalatiile de distributie si statiile de transformare, precum si consumatorii de energie cu receptorii lor. Conform [9]: Structura tehnico-economica ce permite satisfacerea cerintelor de energie ale agentilor economici. Prin sistem electroenergetic se infelege sistemul energetic in care se produce numai energie electric sau in principal energia electricé. Conform [11] , sistemul electroenergetic reprezinta :”ansamblul instalatiilor pentru producerea, conversia, transformarea, transportul si distributia energiei electrice, care au un proces comun de functionare”34 Sistemul electric. este acea parte a unui sistem electroenergetic in care se intélnesc numai marimi electrice, cuprinzand deci generatoarele electrice si toate elementele pana la receptorii de energie electrica. Prin retea electricd se intelege partea din sistemul electroenergetic destinati transportului si distributiei energiei electrice. Practic, este constituitd din linii electrice aeriene (LEA), linii electrice in cablu (LEC), si posturi de transformare (SPT), puncte de alimentare (PA), tablouri de distributie (TD). Conform [9]: Ansamblul de linii si instalatii electrice conectate intre ele, care folosesc la transmiterea energiei electrice de la producere la consum, Prin consumator de energie (utilizator final ) se intelege [9] persoana fizicd sau juridica care utilizeazi energia finala livrati pentru nevoile sale proprii. Evident, din punct de vedere energetic, reprezinti ansamblul receptorilor de energie, acestea transforma energia(electrica) in alte forme de energie. 1.3.3.Clasificarea retelelor electrice Criteriile dupa care pot fi clasificate retelele electrice sunt: tensiune, functie, natura curentului, constructie . a) Clasificarea dupa tensiun in prezent se foloseste 0 plajéi mare de tensiuni de la cativa volti la aproape un milion de voli. Din motive de normalizare si coordonare a fabricarii diferitelor echipamente ca: transformatoare, intrerupatoare, stalpi, izolatoare, etc., este necesar sa se aleaga un numar limitat de tensiuni. intreg domeniul de tensiuni este imp&rtit in clase de tensiuni, tabelul 1.1. in cadrul fiecérei clase de tensiune exist’ mai multe tensiuni niminale normalizate adoptate in diferite tari. Prin tensiune nominal a unei lini se intelege valoarea efectiva a tensiunii dintre faze(compuse sau de linie), care figureazA pe specificatia unei masini, instalatii sau aparat si dup care se determina conditiile de incercare si tensiunile limita de utilizare. Retelele de foarte joasi tensiune sunt cele utilizate in instalatiile interioare umede, cu mare pericol de electrocutare. Retelele de joasi tensiune se folosesc in instalatiile interioare din constructii civile si industriale pentru alimentarea nemijlocita a receptorilor de joasd tensiune precum si in refelele de distributie comunale si industriale, Retelele_de_medie tensiune se folosesc in centrele urbane, industrial si rurale pentru alimentarea unuia sau mai multor posturi de transformare sau a receptorilor de medie tensiune.35 Tabelul 1.1 Tensiuni nominale Limitele de Clasa refelei adoptate tensiune la no Rejele de foarte joasé tensiune 50 12-24-36, 48 220/12f; 380/220; Refele de joasd tensiune 50-1000 V 500(660 V) 3,5, 6, 10, 15, 20, Retele de medie tensiune 1- 35 kV 25, 30, 35 kV Refele de inalt& tensiune 35-275kV | 60,110, 220kV Retele de foarte inalté tensiune 300 KV 400 kV Retelele de inalt& tensiune ( 110-220) au avut initial rol de retele de transport, pentru ca ulterior si fie si pentru distributie in marile centre industriale. Retelele de foarte inalt& tensiune servesc la transmiterea la distante mari a puterilor de pani la mii de MVA. b) Clasificarea dupa functie . Retele_de_utilizare pentru alimentarea unui numéar de receptori casnici de joasa tensiune si motoare cu puteri relativ mici. Retele de distributie, [9] :refea care serveste la distributia energei electrice in interiorul unei regiuni delimitate. Retele de transport, conform [9] retea care serveste la transportul interregional de energie electrica spre retele din aval. Clasificarea dupa structura are la bazi complexitatea refelei determinaté de caracteristicile consumatorilor din punct de vedere a asigurarii necesarului de energie, a calitAtii acesteia, etc.36 CAP.2 FOTOMETRIE 2.1. Marimi si unitati fotometrice Lumina reprezinti o undi electromagneticé cu caracter dublu, corpuscular si ondulatoriu, care impresioneaza retina ochiului, Undele electromagnetice considerate ca un fenomen ondulatoriu se caracterizeaza printr-o anumité lungime de unda (2 ) vitezi de propagare (©) $i frecventé de oscilatie ( f ), Viteza de propagare a undelor clectromagnetice in vid este acecasi pentru toate lungimile de undé si este aproximativ 3 - 10° mys, iar intre aceste mirimi existh urmAtoarea dependent : Az (2.1) 7 @.1) Din spectrul larg al undelor electromagnetice cu lungimi de unda cuprinse intre (10° +10" ) m, undele luminoase sunt cuprinse in intervalul : 2= (0,4 + 0,70)10-° m= (0,4 + 0,70) . Acest interval formeaza spectrul radiatiilor vizibile. in fig 2.1. este Prezentat domeniul spectrului electromagnetic in functie de frecventa, Radiatiile vizibile se impart in radiatii monocromatice, emise pe o anumit lungime de unda si radiatii complexe sau policromatice formate prin suprapunerea mai multor radiatii monocromatice. O radiatie monocromatici produce asupra ochiului_ omenesc senzatia unei anumite culori care depinde de lungimea de unda si se schimba cu aceasta, in mod conventional spectrul radiatiilor vizibile este impartit in gase Zone, corespunzatoare culorilor : Violet: (0,4-0,45 ) p; Indigo : (0,43-0,46 ) un; Albastra : (0,45 —0,49 ) is Verde: (0,49-0,55) p; Galben: (0,55 0,59) p: Portocaliu : ( 0,59 ~ 0,63 ) p; Rosu: (0,63 — 0,70) u. Fluxul energetic O sursi de radiatii emite in mediul inconjurator o cantitate de energie “Q.”. Cantitatea de energie emisa in unitatea de timp se numeste flux energetic “O,” ( putere radiata ) : Q = Se 2.2) : 4. oy 2.2) In studiul radiatiilor se defineste si densitatea spectralé de flux energetic pentru o anumitA lungime de unda : ag. ¢ 8 aa (2.3)37 Fluxul energetic emis intre lungimile de undi “A,” si “Az” de cdtre o sursa de radiatii rezulta din, utilizind reprezentarea continua : ¢.= Jo. 1d’ tw (24a) Ay iar utilizind reprezentarea discontinua : @.= 3D 64°44 m (2.46) 2.1.1 Fluxul luminos Sensibilitatea ochiului variazi cu lungimea de unda a radiatiei, cu nivelele de iluminare a suprafefelor observate, difera de la om la om si chiar la aceeasi persoan’ in functic de starea fizica a acesteia. Fluxul [uminos este o marime legat direct de fluxul energetic al unei radiatii si este evaluat dupa senzatia luminoas& pe care o produce asupra ochiului. Pentru o sursé de radiatii complexe, fluxul luminos emis “Oy, ” se obtine ca produsul dintre fluxul energetic emis in domeniul spectrului vizibil (0,4+0,76 ) 1 si coeficientul de vizibilitate relativa n= VA)> Ba. (2.5) in fig. 2.2 este reprezentata variatia coeficientului VQ), a cérui valoare subunitari evidentiazd cit se vede din ct se emite pe o anumiti lungime de unda. Se observa, din fig. 2.2, c& intreg fluxul energetic este vizibil pentru : 2 =0,555p , (Oa=On) Din expresia (2.5) rezulta unitatea de masura pentru fluxul luminos “watt — luminos” unitate abandonata, find prea mare in raport cu marimea cantitatilor de flux cu care se opereazi in mod curent. S-a ales ca unitate de misura “lumenul” (Im), de 683 ori mai mica : 1 ln = 46 2 2.1.2, Intensitatea luminoasé Intensitatea luminoasd “1” a unei surse de lumina, intr-o directie, este raportul dintre fluxul luminos “d@” emis intr-un unghi solid elementar “do”, care confine directia, si respectivul unghi solid : oe da o38 Pentru o surs& neuniforma se poate defini intensitatea medie sfericd = Ge I = 4n . med (2.8) 4x — unghiul solid, la centru, in steradiani, pentru o sfera ; :— fluxul total emis in spatiu, Frecvent§ (cic pe secunaa) 4.2 . cosmice Rave eamine nazex Utiraviolet ~[ vem sof velo Unde ae suminoese we agar °F ra Unde TY radio +a Fig.2.1 Desi fluxul luminos este 0 marime determinanti in iluminat, dificultatile de realizare a unui etalon au facut sA fie aleasé ca marime fundamentala (conventional) intensitatea luminoasa, Unitatea de masura pentru intensitatea luminoas& este candela (ed) care este intensitatea luminoasi dupé directia normala a unei suprafete de 1/60 cm? a radiatorului negru integral (corp negru) aflat la temperatura de solidificare a platinei (2046° K), in functie de unitatea de masura pentru intensitatea luminoasa (cd) Unitatea de masurd pentru fluxul luminos, lumenul, este fluxul luminos39 uniform repartizat intr-un unghi solid de un steradian, de un izvor punctiform, care are intensitatea luminoasa de o candela, dupa axa unghiului solid. 2.1.3. Huminarea Daca intensitatea luminoas4 caracterizA sursele de lumind, fiind o densitate spatiala de flux, iluminarea este o densitate de flux luminos receptat de o suprafata plana. Tuminarea “E” intr-un punct al unei suprafete, este raportul dintre cantitatea de flux luminos primita de un element “dS” al suprafetei ce contine punctul si aria elementului de suprafata : d¢ 2 dS timm’] (2.9a) 1,0 08 te 06 Os 0.4 03 0,2 0,1 400, 450 500 550 600 650 700 A(nm) Fig.2.2 Pentru cazul general, in care fluxul “@” nu este uniform repartizat pe suprafata de arie “S”, valoarea medie a iluminirii este : vot i med =~ = — |Ep-dS 2.9) 0 gue (2.9b) unde: E, - este iluminarea intr-un punct al suprafetei “ds” ; Integrala se poate transforma intr-o suma, impartind suprafata “S” in “n” arii suficient de mici pentru care iluminarea se poate considera constant :| E nea = re i AS: (2.9¢) Sth iar pentru : AS,= AS = constant : le Enea = —>, Ep (2.94) net Folosind relafiile (2.7) si (2.9a) rezulta expresia iluminarii intr-un punct in functie de intensitatea luminoasa a sursei pe directia punctului (I,) (fig. 2.3): gp -%_ I, cos @ _ 1,008’ @ (7.19) ne a a cos *a@ Din relatia (2.10) rezulta cele doua legi care sunt utilizate in studiul iluminarii : a) Legea cosinusului (Lambert), conform cfreia iluminarea intr-un punct al Unui plan scade cu cosinusul unghiului pe care planul fl face cu directia razei incidente, fig. 2.4. (2.11) b) Legea pitratului distantei (Kepler), conform céreia iluminarea int un punct, pe o directie, este invers proportionala cu patratul distantei dintre punct si sursa de lumina (2.10). Expresia (2.10) in forma finala, sintetizeazA cele doud legi, exprimand iluminarea intr-un punct in functie de marimile cele mai accesibile, “h” fiind indltimea de suspendare a sursei de lumina fata de planul ce contine punctul considerat.41 Ei Eo Ei Ade, Fig.2.4 E, — este iluminarea in punctul “P” cand raza incidenta este perpendiculara pe planul ce confine punctul ; E;— este iluminarea in acelasi punct cdnd raza incident face unghiul a, cu planul ce confine punctul. 2.1.4, Excitanta luminoasit Excitanta (Emitanta), este raportul dintre fluxul luminos “d@”emis de o suprafati “dS” si suprafata elementard dS : aad Mes (2.12) Unitatea de masura pentru iluminare este “luxul” (Ix) si conform relatiei (2.9a), este iluminarea suprafetei care emite un flux de un lumen, repartizat pe o suprafafa de un m2, Daca suprafata emite (reflect) un flux incident, atunci: M = pE, Unde p este coeficientul de reflexie al suprafefei (2.28) 2.1.5. Luminanta Luminanta este. mirimea fotometricd ce caracterizeazi o sursi de lumina din punct de vedere a senzatiei ce o produce asupra ochiului. Daca, se considera o suprafati luminoasi “S” plasati in fata ochiului unui observator, fig.2.5, iluminarea produsé la nivelul unui punct al pupilei observatorului, considerat perpendiculara pe dla, este : dl a aE, = Sf = (eos a = 1) (2.13) Pe un element de suprafafa a retinei ochiului dS,- ajunge numai o parte din acest flux, in functie de coeficientul de transmitere al mediului transparent al ochiului “7” : cS dore =r .p = ze dl, (2.15) Tluminarea la nivelul retinei, determinata de sursa de lumina, va fi : = bn _ Sp da ~~ GSre TP dSre 2.16)42 Fig, 2.5 Fluxul elementar primit pe suprafata pupilei va fi: di, db, =S,-dE,=S, a (2.14) Tindnd cont c& atét d@, cat $i dQ. sunt cuprinse in acelasi unghi solid do dSre dS cos a 7 = do = era a I rezults :17 - dSre = a?dS cos a unde dS cos a este proiectia elementului de suprafati ds pe un plan perpendicular pe directia ochiului. Rezulta: « Ny —— =k 2. a dscosa *™ oe unde :- a—adancimea ochiului, fig.2.5; canny : . : - termenul k=—~*, contine numai elemente ce caracterizeaza a ochiul observatorului, : da ic ee [4 (2.18) ce caracterizeazi sursa de lumina din punct de vedere al ochiului observatorului, a fost definit ca luminanta intr-un punct al suprafetei unei surse luminoase intr-o anumiti directie si este raportul dintre intensitatea luminoasa in directia respectiva si proiectia suprafefei elementare a sursei pe directia considerat’. Din relatiile (2.7), (2.9a) si (2.18) rezulta : Le—4 (2.19) da-ds-cosa da Din expresia luminantei, pentru corpurile a cdror luminanté este constanta in toate directiile rezulta : I, =L-S-cosa =I, cosa (2.20) care este legea Lambert pentru sursele perfect difuzante.43 2.1.6. Energie luminoasd. Expunerea luminoasa Energia luminoas (denumita si cantitate de lumina ) este integrala, in functie de timp, a fluxului luminos : oO = few {Im - s] (2.21) Aceasti mirime reprezinta energia debitatA de o surs& de lumina sau primiti de o suprafaté, masurati dup senzatia luminoasd pe care 0 produce, intr-un anumit interval de timp. Expunerea luminoasi este cantitatea de lumina ce cade pe unitatea de suprafafa sau este emisi de o unitate de suprafafa intr-un interval i aon | : detimp 1 = 22. Je «dt (Ix-s] (2.22) 2.2 Misurari fotometrice Masurarile fotometrice se efectueazi prin metode subiective (fotometrie vizuala) si metode obiective (fotometrie fizica). Aparatele de masura utilizate se numesc, in general, fotometre si in functie de metoda de masurare aplicatd sunt vizuale sau fizice. Fotometrele realizate prin masurarea anumitor marimi fotometrice poarti denumiri in functie de utilizarea lor astfel : -lumenmetru — pentru masurarea fluxului luminos; -luxmetru — pentru masurarea iluminarii; -luminanjmetru — pentru masurarea luminantei, etc. Maisurarile fotometrice se bazeazi pe existenta etaloanelor, evaluarea mirimilor fotometrice facdndu-se in comparatie cu etaloanele, direct sau indirect. Etalonul primar international de intensitate luminoasd, este un aparat realizat pe baza principiului corpului negru (radiator integral) care functioneaza la temperatura de solidificare a platinei (fig.2.6.). Creuzetul 3 este introdus in vasul de cuart 5, complet inconjurat de oxid de toriu 4. Platina 2 este incalzitA pana la fuziune prin curenti de inalta. frecventa. Cand platina s-a topit se intrerupe alimentrarea cu energie elctricd a infasurarilor 9, de pe tubul de cupru 6.in continuare platina se riceste incet pana la temperatura de solidificare. La trecerea din starea lichida in cea solidd, temperatura ramane constant circa 20 minute si luminanta etalonului este de 60 cd/cm?. Etalonul de intensitate luminoasi il constituie suprafata interioara a tubului de oxid de toriu 1 privit prin lentila 7 din exteriorul vasului trononic P.OT AW ow Fig. 2.6 2.2.1. Metode de misurd subiective — fotometrie vizualé Metodele de masurare subiective utilizeazi ca element de masurare ochiul omenesc care compari luminanta provenitA de la o sursi de lumina etalon cu o luminant& proportionala cu cea de masurat, Pentru realizarea unor masuratori de luminaté in care ochiul s& distingd diferente de luminanté de pana la 1% trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii: -suprafetele care se compari s& aib& aceeasi culoare, sA fie alaturate si privite sub acelasi unghi; -luminanfa suprafetelor care se compara s4 nu fie mai micd de “3 nt” pentru a se evita variatia vizibilititii relative; -ochiul observatorului sa fie adaptat la intuneric cel putin 15 minute; Egalarea luminantelor a doud suprafete alaturate se poate obtine prin : -variatia distantei dintre placa fotometrului pe care cade lumina si sursa de lumina; -variatia unghiului de incident dintre raza de lumind si placa fotometrica; -variatia fluxului luminos care cade pe placa fotometricé. a), Masurarca intensititii luminoase cu fotometrul Brodhun —Lummer in functie de raportul dintre luminantele celor doua surse Se si Sx, fig. 2.7, observatorul vede in ocular una din cele trei imagini din figura 2.8. : -un fond luminos pe un fond inchis “1”, cdnd luminanfa sursei “Se” este mai mare decAt a sursei “Sx”; -un disc intunecos pe un fond luminos 2, in caz contrar; -un disc cu aceeasi luminanta 3, cdnd cele dou surse au aceeasiai luminanta. Pentru a egala luminantele, sursele fixate in spatiu se deplaseazi fotometrul astfel incat si se obtind imaginea 3. C4nd luminanfele sunt egale si iluminarile sunt egale si ca urmare : | |45 ix cos @ Te -cos a eee (2.23: yx? ye? (2.23a) 2 ad ko = ke 1° (2.23b) ie Masurarea intensit&tii luminoase este utilé pentru trasarea curbelor fotometrice. a) Masurarea ilumindrii cu fotometrul Macbeth (luxmetru) Acest aparat, fig. 2.9, compari luminanta unei suprafete din interiorul unei plici de incercare P asezati in pozitia in care se cautd iluminarea. Prin variafia distantei dintre lampa L si cubul Bodhun — Lammer (masurati pe rigla R) se modifica iluminarea E. Fata cealalta a cubului primeste razele de lumina de la placa P pe suprafata S a c&rei iluminare se determina. Filtrele F1 si F2 au rolul de a diminua iluminirile, iar citirile se inmultesc cu coeficientul de absorbtie al filtrului. Print-o etalonare corespunztoare rigla R se gradeaza direct in Ix. b) Masurarea fluxului luminos Mé&surarea fluxului luminos se efectueazi cu fotometrul Ulbricht cunoscut $i sub denumirea de lumenmetrul Ulbricht. Acest aparat poate avea o forma sfericd, cilindricd sau poliedrica. Lumenmetrul sferic, fig. 2.10, este alcdtuit dintr-o sfera goalé cu diametral de (0,5-4) m, vopsit& in interior cu vopsea alba matd, astfel incat suprafata interioar’ s& poati fi consideraté perfect difuzanti. Se considera ci suprafata interioara are coeficientul de reflexie p < 1. Sfera este format din doud semisfere, din care una culiseaz4, ficdnd posibil accesul in interiorul sferei. in peretele sferei este practicat orificiul O pentru vizarea sursei L a carui flux luminos se masoara. Acest orificiu are suprafata AS si este acoperit cu o sticla cu factor de transmisie t. Sursa L se plaseazi intr-un punct oarecare, iar intre ea si orificiul O se plaseaz4 ecranul E. Tinand cont de fenomenele de reflexie ale fluxului luminos din interiorul sferei produs de sursa L, se demonstreazi ci iluminarea pe suprafafa AS produsa de fluxul @ al limpii are valoarea : ,unde (2.24) S = 4nR? — suprafata interioara a sferei; i - numérul de ordine al refexiei.Observator Fig, 2.7 Fotometru Brodhun - Lummer Fig. 2.8 Observator Fig. 2.9 Luxmetrul ( fotometrul Macbeth ) Ca urmare iluminarea rezultant& pe suprafata AS va fi : E=£E,+E, +E, te +8, = ee 347 Dac in punctul O se plaseazi un luxmetru, atunci inmultind indicatia luxmetrului cu factorul K se obfine fluxul luminos al limpii plasate in interiorul sferei. Pentru ca m&suratorile si fie precise este necesar ca dimensiunile sursei, ecranului gi ale orificiului O s fie de cel mult 1/10 din diametrul sferei. Dac& se dispune de o lamp etalon atunci, facdnd doua masuratori rezulta : o-oF (2.25b) 42R? ee (2.25a) d) Masurarea fuminantei Pentru masurarea luminantei unei suprafete S se aseazi in fata ei un ecran Q, fig. 2.11, cu o deschidere de arie AS si se msoara intensitatea luminoasa I sau iluminarea E intr-un punct P aflat la distanta d, destul de mare, pe normala la Q Fig.2.10 Lumenmetrul sferic 5 Eades Rezulta : see AS (2.26) 2.2.2 Metode de mésurare obiective — fotometrie fizicd Metodele obiective utilizeazi drept element de miasurare un element sensibil la energia luminoas’. Schema bloc a unui fotometru fizic, fig. 2.12, contine elementul de masurare sensibil fat de energia luminoasi (traductor electric) 1, un amplificator 2 si un aparat de masura 3. In fig. 2.13 este prezentat luxmetrul pentru masurarea ilumindrii care foloseste ca traductor o celulé cu seleniu, Cand celula se afla sub influenta unui flux luminos @ in stratul de seleniu 2 se produce o emisie de electroni care poate trece numai in sensul seleniu- aur.48 in circuit apare un curent cu sensul din figura. Conform caracteristicilor celulei 1 fig. 2.14, intre curent si iluminarea E exista o dependenté, astfel scara galvanometrului 3 se etaloneazi direct in Ix. Alte fotometre utilizeaz’, ca traductoare, fotodiode sau fototranzistoare. d Fig.2.12 Ss 2.3. Proprietitile fotometrice ale materialelor Fig2.1 Daca fluxului luminos, pe directia propagarii, intdlneste un corp, acesta il influenteazd, schimbandu-i marimea gi caracterul propagirii in spatiu. In cazul general, o parte din fluxul care cade pe suprafata corpului Se reflect, Op ,o parte trece prin corp Q, si o parte este absorbiti de acesta Ba. Notand cu @; fluxul incident si aplicdnd legea consrvarii energiei,fig.2.15,rezul Q,+O,+ By (2.27) Reflexia lumin Se defineste p — coeficientul de reflexie pentru culoarea alba conventional, care este emis de corpul negru la temperatura de 5000°K, deoarece coeficientul de reflexie a unui material depinde si de compozitia spectrala a fluxului incident.Pentru toate tipurile de reflexii : = %o 2 4 (2.28) in functie de modul repartitiei in spatiu a fluxului reflectat sau transmis prin corp reflexia poate fi : dirijata, difuzA i combinata. a) Reflexia dirijata, fig. 2.16a, se supune legilor cunoscute, ale reflexiei si anume: -raza incidenta si raza reflectati sunt in acelagi plan cu normala; ~unghiul de incidenta 6, si cel de reflexie 6, au valoarea absoluta egala; -direcsia razei reflectate depinde de directia razei incidente pentru suprafete lucii plane (oglinzi).49 SZ KXXXXXX I 3 BA LPiaca de otel 1, Celula foteclectrica, ‘éPelicuin tansparebta le aur, platina sam ox de cans S.lnel metalic de colectare;6-Filtrn optic . Fig2.13 Catia ewselenia Fig.2.14 senema bloc a fotonnetralni Fig. 2.15 Fig. 2.16 b) Reflexia dirijat difuzi, fig. 2.16.b, se caracterizeazi prin concentrarea fluxului reflectat intr-un anumit unghi solid a cdrui valoare depinde de proprietatile suprafetei, directia axului unghiului solid fiind determinata de legile reflexiei dirijate. Intensitatea luminoasa maxima este indreptati dupa axa acestui unghi, de aceea repartitia fluxului luminos reflectat depinde de directia fluxului incident. ©) Reflexia perfect difuza, fig 2.16.c, se caracterizeazA prin repartitia fluxului reflectat in toaté emisfera dinspre partea suprafetei reflectante. Lambert a demonstrat ca locul geometric al extremititii vectorilor intensitate luminoasa este o sfera si ca urmare valoarea vectorului intensitate luminoasa care face un unghi @ cu normala este : 1, . ie cos 6 (2.29) Pentru acest fel de reflexie luminanta este aceeasi indiferent din ce directie este privitd suprafata lumonoasa :50 - 10 a Jn0089 In 5 As-cos@ As-cos@ As @30) sau: In = L-AS Pentru suprafetele perfect difuze rezulti o alti lege, cu multe aplicatii in luminotehnicd, dedusa din evaluarea fluxului reflectat si raportarea lui la cel incident : L=2 B= qE=M/n 2.31) = in care L este luminanta, E -iluminarea, M = p E -emitanta iar p coeficientul de reflexie al suprafetei. Coeficientul de luminant q are aceast& valoare particulara in cazul suprafetelor difuze. fn cazul general are valori determinate de particularitatile fenomenului de reflexie [4]. d) — Reflexia combinati (mixt& — fig. 2.16.d) se caracterizeazi prin prezenta simultana a reflexiei regulate si perfect difuze, respectiv este 0 reflexie dirijat difuza la care fluxul se reflect in toati emisfera superioara (unghiul solid este de 2m steradiani) B. Transmisia luminii Pentru un anumit material existA o dependenfi strict intre valoarea fluxului incident si cel transmis, caracterizaté prin coeficientul de transmisie : wh (2.31) oi in mod analog fenomenului de reflexie, fenomenul de transmisie prezinta aceleasi forme: a) Transmisia regulat, fig. 2.17a, se caracterizeazA prin pastrarea marimii, formei gsi directiei unghiului. solid la trecerea fluxului luminosprintr—un material. Din grupa acestor materiale face parte stica colorati si necolorati. b) Transmisia regulata difuza, fig. 2.17.b, la care fluxul transmis este cuprins intr-un anumit unghi solid (specific fiecdrui material), directia axului acestui unghi fiind determinata de legile transmisiei regulate. Intensitatea maxima este dirijatA dup’ directia axului unghiului solid. c) Transmisia perfect difuzi, fig. 2.17c, se caractetizeazi prin repartitia fluxului transmis dupa legea lui Lambert. Intensitatea luminoas’ dupa un unghi @ fata de normal are expresia : Ip=In cos (2.32) d) Transmisia mixta (fig. 2.17d) se caracterizeazi prin prezenta simultana a transmisiei regulate si perfect difuze, respectiv este o transmisie dirijat difuza la care fluxul transmis se difuzeazd intr-un unghi solid este de 2n steradiani. Materialul cu astfel de proprietati este o sticla opalina.51 : 2, Ae IE, 1 oS 1 nae Me em | 1 a) b) c) Fig.2.17 C. Absorbfia luminii Fenomenele de reflexie si transmisie a luminii sunt insofite si de pierderi de flux luminos, datorate fenomenului de absorbtie al materialului prin care trece. Fluxul luminos absorbit se exprima in functie de fluxul incident prin intermediul coeficientului de absorbtie : bu 41 Gp +40) Go Aplicand legea conservarii energiei rezulta: $= bo +b, +g =O(PHT+O) sau ptt+a=1 (2.34) a= (2.33)2 Cap. 3. SURSE ELECTRICE DE LUMINA Fenomenele aplicate in prezent pentru producerea de lumina sunt incandescenfa si luminiscenta. Incandescenta este starea unui corp care, datoriti temperaturii Tidicate la care se afl, emite radiatii si in domeniul vizibil. Luminescenta este proprietatea unor substante de a emite radiatii He datorita excitirii atomilor si moleculelor lor pe alt& cale decat prin incAlzire (lumina rece). in functie de natura energiei primare, care exciti electronii, luminescenta poate fi: fotoluminescent’, electroluminescenta, etc. in mod curent se foloseste fenomenul de fotoluminescenté, in care caz excitarea electronilor este produsa de radiatii electromagnetice. in functie de durata luminescentei dupa disparitia sursei de radiatii excitatoare, fotoluminescenta poate fi: ~ fluorescent, cnd remanenta este de ordinul (10°- 10° secunde ; - fosforescenta, cAnd remanenta este mai mare de 10° secunde. Fluorescenfa este un fenomen specific unor lichide sau gaze, iar fosforescenta este specifica unor cristale i pulberi de cristale. Luminoforul este o substanta care are proprietatea de a emite unde luminoase cénd este expus actiunii radiafiilor electromagnetice. Emisia luminoas& a tuburilor luminiscente cu descdrcéri electrice in gaze este o form’ de fotoluminescenta determinati de actiunea radiatiilor ultraviolete (produse prin electroluminescenf4), asupra stratului de luminofor depus pe suprafata interioara a tubului de descrcare. 3.1, LAMPA CU INCANDESCENTATA : 3.1.1. CORPUL NEGRU- SURSA DE LUMINA Studiul corpului negru a relevat calitatea acestuia de a emite energie, sub forma de radiafii ( unde electromagnetice), in functie de temperatuta la care se afla in starea de incandescenté, Corpul negru, radiatorul negru integral, sau radiatorul Planck [5,6] este un corp ideal care este cel mai absorbant si cel mai emisiv. Acest fenomen a fost studiat de Planck care a emis legea ce fi poarta numele, respectiv: Ma,= 1 2° [o(S)-a] (G1) aT -unde c; si cz sunt constante de conversie. Legea lui Stefan Boltzmann, evalueazi fluxul total emis pe unitatea de suprafata, numita excitanta energetica (M- ), cu relatia: M. =oT* — [w/m’y (3.2) Unde : o = 5,710 * [w. m? K“] este constanta lui S. Boltzmann33 in fig. 3.1 sunt prezentate curbele lui Planck care prezinti conditiile in care se poate obtine maximul emisiei luminoase. Fluxul energetic luminos (cota parte din cel energetic) creste pana la temperaturi de 6000- 7000 °K , dupa care incepe si scada. Eficacitatea luminoasa atinge un maxim de 90 Im/w. Me fon 1. me? ume!) jo 200500 7000 «1500 ~200) 2500 3000 lr) Fig. 3.1 in fig. 3.2 se prezint& aceeasi dependentd insi limitati numai la domeniul vizibil. In tab. 3.1 sunt prezentate caracteristicile corpului negru. Tabelul 3.1 Tempe- | Excitanti Excitanti | Eficacitate | Lungimea | Proporfia ratura | energeticd M, | luminoasiM | luminoasi | deundia | cnergici [to Wm] | [10%lmm?) | fim] | maximului | radiate in IK] [nm] | domeniu! vizibil [%} 1000 5,7 8.10° 0,001 2800 1500 32,9 2,4.10" 0,07 1900 <0,2 2000 91,3 1,44 1,6 1400 | 2 2500 223 18 8 1150 5 3000 462 95 20 960 12 3500 857 320 37 820 19 4000 1460 790 54 720 26 5000 3570 2830 = 580 38 6000 7400 6670 90 480 44 7000 13700 12300 89 410 44 8000 23400 19500 83 360 43 10000 57000 37500 | 66 290 3554 Pentru corpul care nu este negru (gri), caracteristicile difera de cele al corpului negru, acest aspect find evaluat prin emisivitatea spectrala, fig.3.3: =Mi/ Mp (3.3) unde: Mj este excitanta energetica a corpului gri, iar Mp este a corpului negru. 3.1.2 Scurt istoric al evolutiei Kimpii cu inendescenti Primele izvoare electrice de lumina utilizate au fost limpile cu incandescenfa, la care elementul principal il constituie filamentul din metal sau carbune. Filamentul, adus in stare de incandescent, pe seama efectului Joule ~ Lenz, transforma energia electrica in energie luminoas’. La inceput filamentul a fost din platina, care are avantajul de a nu se oxida in aer la temperaturi ridicate. Avand insi temperatura de topire scazuté (2046°K) eficacitatea luminoasa a lampilor cu filament de platina era de 0,3 Im/W. S-a utilizat apoi filamentul de carbune care are temperatura de topire ma mai ridicat& (3770°K). Ins& datorita volatilizarii - [ ah 200: “200 505 00 705 down) Fig. 3.2 ridicate nu s-au depdsit temperaturi de 2100 °K, obtinandu-se eficacitati de 3,3 Im/W. in anul 1902 apare lampa cu filament metalic, mai intai din osmiu, apoi din tantal si in sfargit din wolfram (tungstem) cu rezistenté mecanic& mare si volatilizare redusi. Temperatura ridicati de topire a wolframului (3660 °K) a determinat cresterea eficacititii luminoase. Datoriti calititilor deosebite ale wolframului acesta s-a impus constituind, in prezent, singurul metal din care se confectioneazi filamentul lampilor cu incandescenté. Dispunerea filamentului in spirala, introducerea gazelor inerte in balon,55 construirea filamentului dublu spiralat, imbunatitiri aduse pe parcurs, au facut, ca temperatura filamentului si ajunga la 3000 °K, eficacitatea luminoasé la 20 Im/W, iar durata medie de utilizare la 1000 ore. M eh Dh Corp negru es a Corp gti M, by » x 04 076 x Fig. 3.3 Fig. 3.4 in tab.3.2 sunt prezentate caracteristicile lampii cu incandescent& cu filament de wolfram. La aceste impi, ca in cazul general al fenomenului de emisie termici a corpului negru, eficacitatea luminoasd creste cu temperatura filamentului, deoarece cu cresterea temperaturii creste maximul fluxului radiat, deplasindu-se totodaté gi spre domeniul vizibil, fig. 3.4. Eficacitatea luminoasi maxima a impilor cu incandescenf’ cu filament de wolfram, se obfine la temperaturi de 6500 °K si este de 87 Im/W. 3.1.3 Constructia Limpii cu incandescent in mod obisnuit o lampa cu filament incandescent, fig. 3.5, este compusi din urmatoarele elementele principale: filament, electrozii si elementele de sustinere a acestora, balonul de sticlé si soclul. Uo 1056 Tabelul 3.2 T M, L K | [K] [10 Wm?) [10 cd m?] {im W"'} 2400 57,3 164,5 873 | 2600 83,5 365,3 13,8 | 2800 119 TS 195 | 3000 162 a 25,9 3200 221 2217 33 | 3400 291 3518 41 | Filamentul limpii 1 este un conductor din wolfram ce se executa simplu sau dublu spiralat. Temperatura filamentului atinge valori in intervalul 2400 — 3000°K. Oxidarea acestuia se evit prin vidare, iar volatilizarea se diminueaza prin asigurarea in jurul filamentului a unei atmosfere de gaze inerte. O altA masura ce se utilizeazA pentru reducerea volatilizarii este executarea filamentului dublu spiralat. Astfel lampile cu incandescent cu puteri mici, au filamentul simplu spiralat in vid gi o temperatura a acestuia de 2400 °K, iar lmpile cu puteri mari se execut4 cu filament simplu sau dublu spiralat in atmosfera de gaz inert (azot + cripton sau azot + argon) avand temperatura filamentului de 3000°K. Electrozii 2 de sustinere si alimentare a filamentului se executa din nichel si sunt sustinuti de lopatica 5 care este din sticla si face corp comun cu balonul. Pe portiunea de trecere electrozii 3 se executd dintr-un material (amestec de cupry, fier si nichel) ce are acelagi coeficient de dilatare ca si al sticlei prin care trece. Filamentul este sustinut si de unul sau mai multe cérlige 8 din molibden, incastrate intr-un disc de sticla 4 ce se sprijind pe lopatica 5. Balonul de sticlé 6 are rolul de a asigura filamentului_ mediul 10 necesar pentru o utilizare cat mai indelungata — vid sau atmosfera de gaze inerte. in fig 3.6. se prezinti compozitia spectral a radiatiilor emise de lampa cu incandescenté in functie de natura mediului din balon. Forma balonului poate fi foarte diferiti in funtie de putere lampii, destinatie etc, dar se umareste si reproduc o suprafata izoterma, Balonul se videazA prin orificiul 9. Soclul 7 susfine balonul si asiguri legétura electrozilor de alimentare, care strabat lopatica, la sursa de alimentare cu energie electric, Soclul cuprinde contactul superior 12, executat din alama sau tabla de ofel, contactul inferior 13, executat din plumb sau staniu, izolatorul 14, si masa de fixare 11. Se utilizeazA doua forme de soclu: - tip Edison (E) cu filet ; -tip baioneti (B) se utilizeazA in special pentru lampile supuse trepidatiilor si vibratiilor.ay Fig.3.6 3.1.4. Caracteristicile Kimpii cu incandescent Eficacitatea luminoasa are valori reduse, cuprinse intre 5 si 20 Im/W, deoarece randamentul acestui tip de sursi este foarte scAzut (1-3%). in incercarile de laborator, cu filamente apropiate de corpul negra, randamentul nu depaseste 14%, intrucdt marea majoritate a radiatiilor emise sunt in afara domeniului vizibil. Luminanta \impilor cu incandescent& este foarte mare, datoriti dimensiunilor relativ mici ale filamentului, find cuprinsa intre (2-12)10%nt., provocand cu usurinta fenomenul de orbire. Introducerea lor in baloanele opale reduc luminanta in dauna eficacititii luminoase. Compozitia spectrala a radiatiilor luminoase emise de filamentul incandescent este bogata in radiatii cu lungimi de unda mari, galben si rosu (radiatiile calde). Radiafiile albastru-violet (radiafii reci) sunt intr-o cantitate mici. Din acest motiv sursele de lumina cu filament incandescent denatureazA intr-o oarecare m&sur culorile naturale ale corpurilor pe care le ilumineaz’. Temperatura de culoare. Pentru corpul negru se defineste culoarea aparenti conform triunghiului culorilor, al CIE. Lumina consideraté alba este plasat in centrul triunghiului culorilor. in cazul corpului gri, respectiv al unui corp oarecare, puntele de culoare sunt situate sub cele corespunzatoare corpului negru(la aceeasi temperatura). Ca urmare este posibil si se defineasci ca referinti unicé : temperatura corespunzitoare corpului negru pentru domeniul de temperaturi 2800-6500 °K, respectiv si se compare culoarea emis& de o sursi cu cea a corpului negru adus la o anumiti temperatura. Temperatura de culoare a lampilor cu filament de wolfram este sc&zuta find cuprins& intre (2500-3000 °K) cea ce face ca aceste surse si58 fie utilizate numai pentru nivele de iluminare de pana la 100 Ix. Temperatura balonului este cuprinsa intre (100-150°C). Tensiunea nominald este tensiunea pentru care a fost construita lampa astfel incat si functioneze in regim nominal, respectiv celelalte mérimi caracteristice, determinate de aceasta, si aibi valorile predeterminate ca fiind nominale. Dependenta marimilor cu tensiunea este reprezentatA in fig. 3.7. Tensiunile nominale ale lmpilor ce se produc in Romania sunt: 6, 12, 24, 32, 42, 65,120, 220, 230 V. Puterea nominalé, reprezinti puterea absorbiti de lampa la functionarea in regim nominal. Lampile uzuale au puteri nominale cuprinse intre(40-200)W. Lampi cu puteri mai mici de 40w sunt utilizate in semnalizari luminoase iar cele cu puteri mai mari de 200w, sunt utilizate pentru echiparea proiectoarelor. Fluxul luminos nominal, este fluxul emis de lampi in regim nominal dup’ primele 100h de functionare. Durata de functionare (Df) reprezinta timpul efectiv de folosire a lémpii din momentul punerii in functiune pnd la fntreruperea filamentului. Acesta se estimeati prin valoarea medic stastisticA si este de aproximativ 1000h, pentru limpile de utilizare general in sistemele de iluminat. iar 20 D- durata de functionare ; Dyeq — Durata medic de functionare ;F- fluxul luminos ; I~ intensitatea luminoasi ; P — putertea electrica absorbita ; R — rezistenta filamentului ; U — tensiunea de alimentare ; 1 — cficacitatea luminoasi. Fig. 3.7 Durata de utilizare (Du) se defineste ca intervalul, din timpul de functionare, in care fuxul luminos al lampii este mai mare de 80% din valoarea nominala. fn acest moment are loc o modificare insemnati a compozitiei spectrale a fluxului, rezulta: (Du S Df). Tofi parametrii limpilor cu filament au o mare dependenta fata de tensiunea de alimentare, fig. 3.7. Fluxul luminos si eficacitatea scad cu sc&derea tensiunii, crescdnd si mai mult ponderea radiafiilor calde (rosii) in dauna celor reci (albastru). Aceasta determina o redare incorecti a culorilor. iceieeineasiainiesiaiaiae59 Cresterea tensiunii de alimentare determind cresterea fluxului, a eficacitatii luminoase si imbunatatirea compozitiei spectrale, apropiindu-se de spectrul luminii zilei, ins{ determina sciderea insemnatd a duratei de functionare. Datorité acestei dependente accentuate a parametrilor limpii cu incandescenta fata de tensiune, variatia admisibila a tensiunii de alimentare este de 8% din tensiunea nominal. S-au stabilit si relatii de apreciere a dependentei parametrilor lampii 1/2 ao fafa de tensiunea de alimentare: 1.) Uj}; PU)"; U, P, AU, n Bs ue 7 U, G4) Bilant energetic Pentru o lamp standard cu puterea de 100W, _ bilantul energetic este urmatorul [6]: -11,5 W- pierderi in gaz; -1,3 W. -pierderi pe caile de curent ale mpi (electrozi de alimentare, sustinere) ; -5.2 W_-caldura absorbita de soclu si balonul de sticla ; 18 W in total Din cei 82 W ramasi, numai 10W sunt emigi in domeniul vizibil, ca urmare, lampa cu incandescent este in primul rand un radiator termic in infrarogu. in ee) Mey) n 3.1.5. Lamp cu incandescent cu ciclu regenerativ (halogen) Aceasta lampa a fost realizata in anul 1960, dupa o idee elaborat in 1949, Introducand in balon, de o anumit& geometrie (mai mic decat la Jampa clasicA cu incandescent), 0 cantitate micd (in general sub forma de compozit cu un gaz rar) de halogenuri ( brom, iod sau derivate), acestea initiaz un ciclu regenerativ. Acest ciclu regenerativ intre wolfram si de ex. iod, se produce astfel, fig. 3.8: - la temperatura filamentului incandescent, moleculele de iod disociazé in atomi, imprastiindu-se in balon: I-21, particulele de wolfram condensate pe balon sau aflate in imediata lui apropiere (la temperatura mai redus’) se combini cu iodul, rezulténd iodura de wolfram (Wh), halogenura, volatila care se raspAndeste in tot balonul; -in vecinitatea filamentului iodura de wolfram (Wlz) se descompune eliberand wolframul metalic care, in parte, se redepune pe filament, iar iodul raméne disponibil pentru o noua reactie.60 Ciclul regenerativ este descris de relatia: 250 sveresrsee] 300° C Wee Wp @.5) 1300.. 1500°C in tub se pot delimita doud zone delimitate de izoterma de 1300°C. in zona exterioar& izotermei predomina reactia de formare a iodurii de wolfram, iar in zona interioara este predominanta reactia de descompunere a ei. o—- Wolfram = iod atomic 8 iodura de wolfram Filament de wolfram (2800 JC Suprafata it (1300) C Baton de cuart (250) C Fig.3.8 Rezult’ o concentratie mare de particule de wolfram in vecinatatea filamentului, care reduce fenomenul de volatilizare. Durata medie de functionare creste numai pand la 2000 ore datorita deprecierii neuniforme a filamentului. Lampile cu halogen, fig. 3.9, au urmatoarele caracteristici: - fluxul luminos constant pe parcursul intregii durate de functionare, deoarece balonul este curat; - dimensiuni mici; - eficacitate luminoas& de 25-35 Im/W, cu cca 70% mai mare datorits cresterii cu cca. 200 K a temperaturii filamentului. Cresterea temperaturii este posibild datorit& cresterii presiunii din tubul de desc&rcare 2, care este din cuart ; pentru al proteja este introdus intr-un balon de sticla. -au luminanta mai mare, fiind apte pentru a echipa proiectoare. Aceste Kimpi functioneazii in pozitii orizontale, pentru o mai bun’ repartizare a temperatuii in tub si se utilizeaz pentru iluminarea terenurilor de sport, aeroporturilor, pietelor, etc. in tab 3.3 sunt prezentate caracteristicile Limpilor cu incandescent clasice gi a celor cu halogeni, folosite cu precadere la automobile, pentru a evidentia performantele superioare ale celor cu halogeni ; 3.1.6, Lampa pentru proiectare Aceste lampi au filamentul in forma concentrata gi de puteri mari (3000W). Se obtin straluciri mari (pana la 10” nt) si eficacitati luminoase de (20-24) Im/W. Durata de functionare medie este ins redus la numai 100h. Filamentul spiralat este in forma de dreptunghi cu dimensiuni mici. Balonul este cilindric, ingustat uneori la mijloc.Fig. 3.9 Lampile pentru proiectoarele pistelor de aterizare a avioanelor sunt cu tensiune redusi (11 sau 23V), cu balon sferic gi soclul de constructie speciala. Au durata de functionare medie de 30h, eficacitatea luminoasi ridicata, 26,7 Im/W si stralucirea de 2,97 +10”nt, Tabelul 3.3 Caracteristici ale lampilor cu incandescenta pentru automobile clasice Caracteristici Th it Tluminat Tluminat de de intalnire | de drum drum Tensiunea nominala [V] ae 12 12 12 Tensiunea de servici [V] i f 132 13,2 Putereanominala — [W] 40 45 5 65 Puterea de serviciu _[W] - / 625% W+5% Fluxul lumionos [Im] 400 + 550 >600. 1000+15% 1650+15% Durata de serviciu [ore] 150* oo 200 100 * incercari la 13,2 V In afara limpilor prezentate se mai fabricd o gama larga de lampi cu destinatie speciala: pentru mijloacele de transport, vapoare, cinematografe, semnalizare, etc. 3.2, LAMPA CU DESCARCARI iN GAZE SI VAPORI METALICI 3.2.1. Principiul de functionare Din studiul Limpilor cu incandescenta, cu filament de wolfram, s-a constatat cresterea eficacitatii luminoase cu temperatura, limitati ins la T=6500°K pentru care eficacitatea este de 87 Im/w. Aceasta se explicd prin faptul ci este imposibil, conform legilor radiatiei termice, si se emiti radiatii numai in domeniul vizibil. Randamentul scazut al limpilor cu incandescenta si culoarea diferiti de cea naturala au determinat cdutarea unor noi izvoare de lumina care s& se bazeze pe alte fenomene decat radiatia termica.62 S-a observat c& transformarea altor forme de energie in energie luminoas& poate avea loc direct, independent de starea termicd a sursei de lumina. Aceasté nou& metodi de producere a radiatiilor luminoase se bazeazi, asa cum s-a aratat, pe fenomenul de luminescent. Fenomenul de luminescent consta in producerea luminii ca urmare a socurilor provocate de particulele, asuprea electronilor unei_ structuri atomice. O particula incarcaté electric, de masa (mp), acceleratd intr-un cémp electric, capatd o energie de migcare: m, v2 wee 3.6) 2 -unde Vp, Wp sunt viteza si energia particulei de mas& mp. Daca o asemenea particula ciocneste un electron, care se roteste pe un nivel energetic stabil al unui atom, fig.3.10, fi va ceda o cantitate de energie (AW) pe seama céreia electronul va parasi nivelul energetic stabil, sarind pe un alt nivel energetic, superior : AW=e'AU (3.7) unde: -e~ sarcina electricd a electronului; -AU-diferenta de potential electric intre nivelele energetice ale electronului. Nivelele energetice superioare, ale unei anumite structuri atomice, find instabile electronii revin pe nivele energetice de pe care au plecat, eliberdnd energia primita, sub forma de cuante de energie (fotoni). Aga cum se cunoaste [5] aceste cuante sunt emise sub forma de radiatii cu lungimea de unda bine determinata, conform legii lul Planck: c AW=h- — 3.8) x G.8) x h-c 1239 e-AU AU Deei se pot obtine radiatii a cdror lungime de unda este in domeniul vizibil alegand atomi a c&ror electroni efectueaz salturi energetice AU, adecvate. Pentru un anumit atom, nivelul energetic cel mai apropiat de nivelul de baz, de pe care revenind emite o cuanti de energie, se numeste nivel de rezonanta. Daca energia primita de un electron, in urma unei ciocniri este mare, aceasta poate prisi atomul, devenind electron liber. in concluzie fenomenul de luminiscentd este conditionat de: -existen{a unor particule electrice libere (electroni, ioni) care, accelerate de o surs& primari (cmp electric), capt o energie de miscare; GB.9)63 nivel de fonizore Fig. 3.10 -prezenta unor atomi care, excitati, prin ciocnire mecanic&, de particule accelerate,si emita radiafii in domeniul vizibil. in fig. 3.11. este prezentat caracteristica tensiune curent a unui tub de descarcare in gaze sau vapori metalici. Pe aceasta caracteristic& se definesc urmatoarele zone: -AB-in care cresterea insemnata a tensiunii, aplicaté intervalului de descarcare, este insotiti de cresteri neinsemnate ale curentului, determinat doar de actiunea unor agenti exteriori ; Tabelul 3.4 [Niveluri energetice caracteristice pentru diferifi atomi ulilizasi ea surse de lumina Neon | Argon _| Kripton [Xenon | Sodiu | Mercur ‘Masa atomica 20 40 84 131 23 200 Nivel de rezonanja (eV) | 16.6 116 10.8 84 21 | 49:67 Niveluri metastabile 16,5 11,5 99 83 47 (eV) 16,6 116 10,5 94 : 54 Nivel de ionizare (eV) | 21,5 15,8 14 21 5.12] 104 -BC- de tranzitie, putin stabila. in B, in tub, se amorseati o descarcare, pe seama electronilor liberi accelerati de campul electric determinat de Umax; incepe s& se ionizeze gazul din tub si ca urmare, curentul prin tub incepe sa creasca; -CD-in care incep s& aparé in tub radiafii luminoase, alterdnd zonele luminoase cu cele intunecoase. Curentul prin tub creste mult, datorité numérului mare de purtitori de sarcina, electroni, ce apar. Este zona de functionare normal a lampilor cu descarcari in regim de licdrire ; -DE-de functionare anormala si de tranzitie; -FG-adescircarilor in arc, cu panté negativa, care se impune a fi stabilizata cu ajutorul unui balast inductiv sau rezistiv. Pentru functionarea in zona FG, in lungul tubului, se pot defini zonele luminoase din fig.3.12. Lungimea acestor zone depinde de lungimea tubului, prin scurtare, dispardnd coloana luminoasi pozitiva, aceasta crescind direct proportional cu cresterea lungimii tubului de descarcare.64 TENSIUNEA INTRE ELECTROZII TUBULU! DE DESCARCARE AU Descarcere Zona ce ne [ete j Functionare norma Functionare 1 [1 Zona decescercare | cescarcae n Icarre 300: 200: 5 1? 10? 10” 10? a0 i! a 1 1 10 0? Al Fig.3.11 3.2.2, Liimpa cu descdrcdri in gaze in regim de licdrire La aceste limpi lumina este produsf de lichrirea negativa concentrat uniform in jurul catodului. Coloana luminoasa pozitiva este inlituratd prin apropierea celor doi electrozi. Descrcarea are loc la o presiune de 5+25 mmHg in atmosfera de neon si heliu. Spectrul este format din linii galbene de heliu si rosii de neon. Lampile functioneaz4 in curent continuu sau alternativ, au puteri de (1-2)W, flux de 1 lm si durata de functionare medic cuprinsé intre (1000+2000)h. Se utilizeazd pentru semnalizari luminoase, avand o inertie Iuminoas& neglijabila, sesizand orice variatie a curentului ce le stribat. La aceste limpi nu este necesar un mijloc suplimentar care s& pregiteasca amorsarea descarcarii sau stabilizarea acesteia. 3.2.3. Tuburi cu descArcari in regim de licirire folosind coloana luminoasi pozitiva Aceste tuburi se utilizeaz’ pentru reclame luminoase, iluminarea decorativa a sililor de receptie, ale teatrelor, etc. Sunt formate din tuburi de sticlé cu lungimi de ordinul metrilor si diametre de (10+45)mm. Functioneaza in curent alternativ, la tensiuni de (6+9)kv, care depind de lungimea tubului: Usim =E+G- 1 (3.10) unde :- E —cAderea de tensiune pe electrozi;65 -G ~gradientul de potential in lungul tubului (V/cm), cu valori de 3+4 V/em pentru neon, (2,1+2,9) V/em, la mercur, ete ; -L—lungimea tubului. Presiunea in tub este de (1+10)mmHg, eficacitatea de (12+18)lm/W, iar durata medie de functionare de 5000h. COLOANA LUMINOASA LUMINA NEGATIVA Port AU fy \ LUMIRU ANODICA Luna caroo.cA BALAST U Fig.3.12 Pentru amorsarea tubului este necesari o tensiune mai mare cu (25+30)% decat tensiunea nominal de functionare si care este asigurati de regimul tranzitoriu initial. Alimentarea acestor limpi se asigura cu transformatoare proprii, a c&ror tensiune secundar (Uzim) depinde de caracteristicile lampii (lungime, culoarea luminii, etc). Evident, functionfnd intr-o zona (CD, fig. 3.11) stabild nu sunt necesare mijloace suplimentare de stabilizare a regimului normal de functionare. 3.2.4, Limpa cu descarciri in are La aceste lmpi descircarea in arc (zona FG, fig. 3.11) se produce in atmosfera de vapori metalici. Atomii excitati, care produc cuante de lumina, sunt: sodiul, mercurul, cadmiul, zincul, taliul, potasiul, rubidiul, cesiul. Aga cum rezulta din caracteristica tensiune-curent, fig. 3.11, aceste limpi au caracteristici specifice si anume: a) descarcarea in regim de arc (zona FG) find cu pantd negativa (instabilé) impune introducerea in circuitul lampii a unui element stabilizator, cu caracteristic’ U(1) pozitiva (AU = + ZI), astfel incat in punctul de functionare (P): U= AU tampa + AUsatast = Uatim = ct G.11) b) cdderea de tensiune pe o lampa in regim de descarcare in arc, poate fi stabilizati la valori mai mici decat ciderea de tensiune pe o lamp& in regim de licdrire (fig. 3.11), zona CD;66 c) la zona de functionare FG se ajunge dup o supratensiune ,,de amorsare” care are valori sensibil mai mari decét cea corespunzdtoare varfului B, necesaré descrcarii in regim de licdrire. Aceste caracteristici impun asigurarea unor condifii, pe de o parte pentru amorsarea Kimpii, iar pe de alt parte pentru stabilizarea unui punct de functionare. fn acest scop lampa cu descArc4ri propriuzis’ este insofit’, in circuit, de o serie de elemente, ceea ce a facut s& se introducd notiunea de ,montaj” al unei lampi cu descarcdri in gaze sau vapori metalici. Elementele unui asemenea montaj pot fi: -balastul (B), elementul stabilizator, respectiv un element pasiv cu impedanta Z, = R+ j @ L. in practic se utilizeazi, de regula, balastul inductiv (Z) + joL) la care wL >> R, pe de o parte, pentru a creste eficacitatea montajului (Im/W), iar pe de alta parte pentru a stimula, asa cum se va vedea, amorsarea limpii; - un element suplimentar care si asigure preincdlzirea limpii in scopul generarii de electroni liberi; - un element exterior care si stimuleze amorsarea prin generarea unor supratensiuni. Cercetarile experimentale au evidentiat faptul cd eficacitatea juminoasa a lampilor cu descarcari in arc, in atmosfera de vapori metalici, depinde in mod sensibil de presiunea din tubul de descarcare. in fig. 3.13. este reprezentata variatia eficacitatii luminoase (Im/W) cu presiunea din tub. Ca urmare, din punct de vedere a presiunii vaporilor din tubul de descarcare aceste ampi pot fi: de joas4 presiune, de inaltd si foarte inalt& presiune. 3.2.4.1. Lampa cu vapori de mercur in fig. 3.14. se prezinti Kimpa cu vapori de mercur si schema de montaj si alimentare a acesteia. Din punct de vedere constructiv lampa este format dintr-un tub de descarcare 2 din cuarf, in interiorul acestuia se gaseste mercurul (lichid in stare rece) $i o mic cantitate de gaz inert (argon). La extremitatile tubului sunt montate dou sisteme de electrozi: E;, E2 — electrozi principali intre care se va amorsa si stabiliza descdrcarea in arc (punctul P, fig. 3.11.) si electrozii auxiliari E3,E’;, amplasati, cate unul in vecinatatea unui electrod principal. Fiecare cuplu de electrozi E1,Es si ExE’3 formeaza cate o lampa cu descarcari in regim de licdrire (zona CD, fig. 3.11.). Tubul de descarcare 2 este amplasat in balonul de sticla 1, impreuna cu doua rezistenfe R (1K). Balonul asigura, prin intermediul soclului, alimentarea lampii. Montajul impii confine balastul inductiv B si condensatorul C (acesta filtreazi, din punct de vedere al sursei de alimentare cu energie electrica, armonicele generate de lampa si amelioreaz si factorul de putere al montajului).Fig.3.13 Fig.3.14 La punerea sub tensiune a montajului se produce amorsarea descarcari in regim de licarire dintre cele dou cupluri de electrozi (E1Es ; E,E’3). Aceasti desc&reare genereazi cildura necesari incalzirea electrozilor principali, respectiv emisia de electrozi liberi si volatilizarea mercurului. Desc&rcarea in regim de licdlire se produce in atmosfera de argon si atinge presiunea de cca. latm. Rezistentele R asigura functionarea in zona CD, fig. 3.11. La un moment dat, datoriti sciderii rezistentei intervalului dintre clectrozii principali (cresterii contuctibilitafii pe seama generarii de electroni si a volatizarii mercurului) se amorseaz4 descdrcarea in arc intre electrozii principali E,Eo. Din momentul amorsarii descarcarii intre electrozii principali, desc&rcarea intre cuplurile E1-Es si Ex-E’3 se intrerupe deoarece caderea de tensiune intre acestia scade sub cea corespunz&toare zonei CD, fiind mai mic& si decdt caderea de tensiune dintre electrozii E,-E> (P, fig. 3.11.) datoriti efectului de limitare al rezistentelor R. Regimul normal de functionare se stabileste in (5~10) minute. Daca balonul de sticl& ar fi clar, culoarea luminii este alb-albastri- verde, eficacitatea luminoasi este foarte redus& si luminanta foarte mare. Pentru cresterea eficacitafii luminoase si reducerea luminantei, pe interiorul balonului, se depune un strat de luminofor. Acesta, prin fotoluminescenta (atomii lui sunt excitati de radiatiile luminoase emise prin electroluminescenta de tubul de descar-care), modifica compozitia spectral a luminii emise, imbundtafind si redarea culorilor. O imbunatitire sensibila a culorii se obtine prin introducerea, in tubul de desc&rcare, a unor adaosuri de halogenuri metalice [7;8]. in continuare se vor prezenta caracteristicile principale ale lampilor cu vapori de mercur, pentru fiecare domeniu de presiune.68 -lampa cu vapori de mercur de joasi presiune, fig. 3.14, are tubul de descarcare 2 cu atmosferi de argon si cateva miligrame de mercur. La temperatura de functionare a limpii (500°C), presiunea vaporilor de mercur este de (107 +10") cmHg. Atingerea regimului normal de functionare are loc dup (6~7)min. La aceste lampi, dup’ un timp de functionare, amorsarea se intrerupe, iar Teamorsarea se produce numai dupa raicirea complet a Kimpii. Eficacitatea luminoasa este cuprinsa intre (30+40)Im/W, iar durata medie de functionare este cuprinsa intre (6+7000) ore. ~ lampa cu vapori de mercur de inaltd presiune functioneazi la © presiune a vaporilor de mercur cuprinsi intre (1+10)atm. Coloana luminoasa pozitiva devine o vani de lumina de mare Tuminant’, a cirui temperatura atinge 600°C. Din punct de vedere constructiv sunt similare celor de joasa presiune, dar au dimensiuni mai mici, iar tubul de desc&rcare este din cuart topit pentru a rezista la presiunea ridicata din tub. Regimul normal de functionare se stabileste dupi 4=5 minute, iar durata de functionare medie este de (1000+2000)h. In fig.3.15 se prezinta distributia spectral, in valori relative, pentru lampa cu vapori de mercur de inalti presiune [7] Pentru 0 asemenea lamp, de 400W, bilantul energetic este urmatorul [7]: 281W sunt pierdufi sub forma de céildura, dintre care 30 pe electrozi. Din cei 119 W ramasi 59W se transforma in radiatii vizibile, iar 60W in radiatii infrarosii. - lampa cu vapori de mercur de foarte fnaltd presiune Pentru a obtine 0 eficacitate Iuminoasi si mai mare s-a marit Presiunea din tub si s-au micsorat dimensiunile acestuia. Presiunea din tubul de descarcare variazé in functie de puterea lampii, (75+ 900W), intre (20+120)atm., eficacitatea este de (40=55)im/W, iar durata de functionare este cuprinsa intre (1500+20)h. 100: T en TTT T “ {| “a } 320 360 400 440 480 820 560 600 640 680 720 760 600 rm) Fig.3.15 3.2.4.2, Lampa cu vapori de sodiu A) Lampa cu vapori de sodiu de joasé presiune Principiul de functionare al acestei impi este similar cu cel al lampilor cu vapori de mercur, insa exist unele deosebiri in cea ce priveste69 realizarea practic’. Tubul de desc&rcare este in forma de U, figura 3.16, pentru a creste lungimea intervalului de descarcare si este realizat din alumina sintetizata, inert& chimic la actiu- nea vaporilor de sodiu (nu se utilizeaza din acces motiv cuartul). Presiunea din tub este de 3-10° mmHg. Amorsarea este asigurat fie cu un singur electrod auxiliar Es, ca in cazul limpilor cu vapori de mercur ( descircarea in regim de lic&rire se produce in atmosfera de neon si argon, culoarea radiatiilor fiind rosie, specific neonului), fie utilizind un circuit de amorsare extern. Utilizind un amestec Penning ( argon+neon) [7;8] tensiunea de amorsare este relativ ridicat, cca 650V, pentru o lampa de 180W. Balastul este tip hybrid, cu functie de stabilizare si amorsare, pentru care se utilizeazi si un amorsor electronic, igniter, fig.3.17. Autotrasformatorul este usor ridicdtor de tensiune, iar condensatorul C asigura ameliorarea factorului de putere, fiind acordat cu reactanta balastului inductiv. La temperatura de 270°C, care este temperatura de functionare a limpii, radiatiile emise sunt galbene, specifice electroluminescentei sodiului. Fluxul luminos emis atinge valoarea nominala dupa (5=10)minute. Lampa functioneazd numai in pozitie orizontala sau cu o inclinare maxima de 20°, pentru a asigura o repartitie convenabila a sodiului, care condenseaza. Spectrul radiatiilor emise este foarte restrans (0,5890+0,5896), pentru care coeficientul de vizibilitate relativa V, = 0,77. Ca urmare eficacitatea luminoasi, teoreticd, ar trebui si fie: 1) = 0,77 x 683 =526 [Im/W] G.12) in incercarile de laborator s-au obtinut (370420) [Im/W], iar in productia de serie (60100) [Im/W]. Gama de puteri nominale este cuprins& intre (18+180)W. fae NN Ce > ) | cS B T A P A-balon de sticli; B-proeminenta ; C-soclu tip baioneti; E- electrozi; G- getter ( substantit care mentine vidul) ;P- punct de vidare; R- resort pentru Jfixare; T- tub de descircare, in formi de U. Fig 3.16 Temperatura ridicati a tubului de desc&rcare determina pierderi insemnate de energie, reducind randamentul energetic gi de conversie al lampii. Din acest motiv se aplicd o izolatie termic4, respeciv se introduce tubul intr-un balon de sticla, care pe partea sa interioara are aplicat un strat ie = MC > = ¥70 ultrasubtire de oxid de indium. Acesta este transparent pentru radiatiile vizibile, dar reflectant pentru cele infrarosii, care sunt reflectate spre interiorul tubului, recuperindu-se astfel o insemnata cantitate de energie. Bilant energetic Pentru o lampa de 180 W [7], 108 W sunt pierduti sub forma de radiatie termic, din care 15 W pe electrozi. Din puterea diponibila de 72 W, 64W sunt convertiti in radiatii vizibile, iar 8W in radiatii infrarogii. Dezavantajul major al acestei_ limpi consti in redarea necorespunzatoare a culorilor, domeniul de utilizare fiind limitat la iluminari exterioare rutiere $i interioare a locurilor de parcare, hangare, etc, A- igniter;B —balast inductiv; AT- autotransformator; E- lampa cu vapori de sodiu de jousa presiune Fig. 3.17 B) Lampa cu vapori de sodiu de inalté presiune in cazul Limpilor cu vapori de sodiu de inalth presiune, fig.3.18, pentru amorsare se foloseste o supratensiune produs& de un circuit electric care genereaza impulsuri de tensiune (1500+2000)V numit igniter. Balastul, inductiv, genereaza, la amorsare, 0 supratensiune pe care apoi o prelucreaz& igniterul, fig, 3.17. c A-balon de sticli; C- soclu, E- electrozi de alimentare; G-Getter; T-tub de descitrcare;S- suport pentru tub; Fig. 3.18n Bilnat energetic Pentru o lampa de 400W, 202W se pierd sub forma de cildura, din care 24w pe electrozi. Din cei 198w ramasi, 118W sunt utili, iar 80W se tmsfoorma in radiafii infrarosii [7]. 3.2.4.3.Lampa cu halogenuri Aceast lampi face parte, impreun’ cu lampa cu balon fluorescent si lampa cu vapori de sodiu de inalta presiune, din asa numita categorie a lampilor de intensitate ridicat, categorie distinct& fata de cea a limpilor de joas& presiune, putere mica si luminanta redusi [7;8]. Radiatiile luminoase sunt obtinute de la un tub de descarcare in atmosferi de mercur de inaltA presiune. Culoare alb’ se obtine prin adiugarea de metale ce emit radiafii in domeniul vizibil. Aceste metale permit s& se atingaé temperaturi superioare, cu cca 600+800 °C, celor din lampile cu vapori de mercur de inalté presiune. Introducerea halogenurilor este indispensabili pentru a evita alterarea peretelui interior al tubului de descarcare provocati de ionii metalici rezultati din disocierea halogenurilor, la temperaturi foarte inalte. De regula, se asociaza trei halogenuri, sodiu (2,09 eV); indium (3,01eV) si taliu (3,27eV), care determina spectrul de radiatii din fig. 3.19 dar, pentru a obtine 0 anumit& compozitie spectrala se pot adiuga sau combina si alte halogenuri. in fig.3.20 se prezinti acest tip de lampa, tubularé cu o putere de 400W. Pentru a mentine vidul in balonul de protectie, se utilizeazA o substanta adecvati, G (din franceza si englezi : getter) Pozitia de functionare nu este indiferentd, impunindu-se verticala sau orizontald, pentru o repartitie adecvat a temperaturilor in tub. O alt caracteristicA este aceea cA nu este necesar un electrod de amorsare. Tija metalica B este protejati cu ceramica, la actiunea ionilor de sodiu ce traverseqazi tubul de cuart. Amorsarea descdrcatrii, la impile de putere redus’ (<100W), se asigura numai cu amestecul de gaz inert (Penning: argontneon ), iar la puteri mari se foloseste bobina B si igniterul A, fig.3.17. Bilant energetic, pentru o lamp’ de 400W, 180W se pierd sub forma de caldurai, 40W pe electrozi, iar puterea care rimine este convertit’ astfel : 130W in infrarosu; 10W in ultaviolet si 80W in domeniul vizibil [7]. 3.2.4.4, Litmpa flourescentit Lampa fluorescenta cu aprindere normald (LFA), fig.3.21, este o lamp cu descarcdiri in atmosferd de vapori de mercur i gaz inert (argon) la © presiune scdzuti (5+10) 10“ cm Hg (mai mic& decat la Kimpile cu vapori de mercur de joas& presiune). Gazul inert este necesar in etapa de pregatire a amorsarii. Electrozii lampii sunt din wolfram si ating o temperatura, in regim de functionare, de (1400+1500)K.Ta ato 40-490 520 580 80H A(nm) Fig.3.19 Ga T § c A- balon din sticlis durit;T,- ti metalicé de sustinere;C- soclu;E- electrozi;G- substanti: care mentine vidul, S-supotr; T- tub de cuarf. Fig. 3.20 Descircarea este tip ,,coloana luminoasé pozitva” majoritatea radiatiilor (95%) emise prin electroluminescenti apartinand domeniului ultraviolet si doar 5% in domeniul vizibil. Eficacitatea maxima se obtine la © temperatura a mediului ambiant de +40°C si o presiune in tub de 5-107 cm Hg. Datorit& eficienfei reduse a fenomenului de electroluminescenta se utilizeazi fotoluminescenta luminoforului depus pe peretele interior al tubului. in functie de compozitia luminoforului se obtin diferite compozitii spectrale ale radiatiilor luminoase emise, tab. 3.5. Lampa fluorescenté fiind o lamp cu descarcari, pentru amorsare si stabilizarea regimului normal de functionare sunt necesare elementele auxiliare mentionate anterior, grupate intr-un montaj specific. Montajul care asigura cerintele amorsarii lampii se numeste montaj de bazii, fig. 3.22. Elementele montajului de baz sunt:73 - lampa fluorescent cu aprindere normala (LFA); - balastul inductiv (B); - starterul (s). Pentru o buna intelegere a functionarii montajului, in ansamblul siu, este necesar s& se prezinte, mai intai, functionarea de sine stititoare a starterului. Aceasta este o lampa cu desc&rciri in gaze, fig.3.23, in regim de licdrire, in atmosfera de neon care, din punct de vedere a montajului din cre face parte, se comporta ca un element cu trei stiri si anume: - neamorsat (impedanta echivalenta Zs = 0); - amorsat (impedanf echivalenta Zs = Z1); - suntat (impedanta echivalent& Zs = 0). Aflat in stare rece (8 = © mediu ambiant) $i pus sub tensiune, starterul se amorseazi fiind parcurs de un curent I), fig.3.24 si avand o cadere de tensiune AUs pe impedanta Zy. Descarcarea in regim de licdrire este insotiti de degajare de cdlduri care incalzeste, in mod deosebit, mediul din incinta (tub) de descarcare, respectiv cei doi electrozi ai starterului, aflati initial la o departare ,,d” unul de altul (de valoarea lui ,,d” va epinde valoarea tensiunii de amorsare). Datorité incalzirii, electrodul mobil (bimetal) se va deplasa in sensul apropierii de electrodul fix. Timpul At; dup care cei doi electrozi vor face contact metalic (Zs = 0) va depinde de: - valoarea curentului I; care, la randul ei, depinde de caracteristicile montajului din care face parte starterul; - distanta dintre electrozii starterul; - temperatura mediului ambiant (0 mediu ambiant): Daca, pentru montaj, primi doi parametri (113d) sunt practic constanti, cel de al treilea © meaiu ambiant * este 0 variabila si ca urmare, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant suntarea starterului se va produce foarte repede (Ati > 0), iar la temperaturi scizute At; va fi foarte mare. Din momentul suntarii, prin starter, curentul va creste la valoarea In > I). Dupa suntare (Zs = 0) inceteazé degajarea de cAldura, incinta din tub incepe si se rliceasc& si ca urmare, dup un interval de timp At, bimetalul se va desprinde de electrodul fix, iar curentul prin starter devine nul. Este evident ca valoarea lui At, depinde, pentru un anumit starter, numai de temperatura mediului ambiant © mediu ambiant, intr-un raport invers decdt At). Daci dupa indepartarea electrodului mobil de cel fix exist condifii pentru o noua amorsare aceasta se va putea produce. in continuare, se prezinti functionarea montajului in ansamblul sau. Considerand elementele montajului in stare rece, la punerea sub tensiune a acestuia, neexisténd conditii de amorsare a LFA, se va amorsa starterul (S) aflat, din punet de vedere electric, in paralel cu intervalul de descarcare al LFA (dintre E; si E2), fig. 3.22. Curentul hy, fig. 3.24, ce parcurge circuitul (BE;, S, E2), preancalzeste electrolizii LFA un timp At, (ct starterul este14 amorsat) dupa care, prin acelasi circuit, un timp At, (cat starterul este suntat) va trece curentul I; > Ij. Acesta va incdlzi mai intens electrozii care vor emite electronii necesari amorsarii descdrcarii in LFA. Este evident cd durata incdlzirii electrozilor lampii va depinde in mod sensibil de © mediu ambiant, fiind practic cu atat mai putin incdlziti cu cat acesta este mai mic. Dupa T, =At; + Aty, starterul se intrerupe, curentul prin montaj are tendinta Radiatii luminoase Radiatii ultraviolete a ae i f \ Electroni Atom de mercur ‘Electrod Cristale luminofor Fig.3.21 si devina nul, iar intervalul de descircare al LFA dispune de o cantitate insemnaté de electroni liberi, generati prin emisia termicé a electrozilor. Variatia insemnata de curent (Ai = In), ce are tendinta si se product practic instantaneu (At ~ 0), va autoinduce o supratensiune in bobina Ai Ay) a Suprapusd tensiunii de alimentare, se balastului inductiv (e aplicd spatiului dintre electrozii LFA determinand, de regula, amorsarea. Dac& lampa nu se amorseaz& procesul amorsirii se va relua. O asemenea eventualitate este cu atat mai probabilé cu cat © mediu ambiant eSte mai mic deoarece, in timpul Ta si pe seama lui I; si In, nu se asiguri emisia de electronici necesaré amorsarii. Este deci evident faptul cA pentru un anumit starter o LFA se va putea amorsa, chiar si prin preincdlziri repetate, numai pana la o anumita valoare a © mediu ambiant minim (+5°C pentru cele fabricate in Roménia). La temperaturi ridicate ale mediului (peste +40°C) exista riscul si nu se menfina starterul in starea neamorsat sau si se mentina in starea suntat (Zs= 0) si ca urmare, LFA sa nu aiba conditii de functionare normala. Se impune incA o precizare, in legaturé cu comportarea starterului dup amorsarea LFA. Este evident cA acesta trebuie si se comporte ca si cum nu ar exista, deci si nu se reamorseze, desi i se aplici o cddere de ;75 tensiune practic egala cu cea de pe LFA, fig. 3.22. Pentru aceasta, asa cum rezulti si din fig. 3.11, punctul de functionare (P) al LFA (cdderea de tensiune pe lampi) trebuie s& se giseasc& sub zona CD de functionare a starterului (cAderea de tensiune pe o lampa in regim de licarire). Us _ \, J =, z Fig. 3.22 Din cele de mai sus rezulta cd montajul de bazd al unei LFA are urmatoarele dezavantaje: a)-efect stroboscopic (datorat palpairii lampii) respectiv, a variatiei fluxului emis corespunzator variafiei periodice a curentului prin lampa, Eliminarea efectului stroboscopic este posibila, in principiu, prin producerea simultand a doua fluxuri defazate, astfel inct, in orice moment, suma lor si fie cat mai diferita de zero; b)}-factor de putere redus. Acesta este un indice de calitate ce caracterizeazi structura puterii absorbite de un receptor sau consumator, valoarea lui fiind impusi consumatorului de cdtre furnizorul de energie electrica. Tabelul 3.5 4000 eee 6500 4300 2900 Tndicativ i ix 2 2x 3 3x Alb wD | | Tipul de | ring | lumina | gy, | Albde | Atb | Alb cad | culoare | NIN | zilei de lux | cald | de lux © ux. _ ald ae rece rece neutri | neutré | calda | (plicuts ) Usor a Foart Aoetee | Stbi | ametirats | Accepts | Foarte | yg | acceptn | “°) fata de [1] | bunt Eficacitate j luminoasi | 575 | 53,75 | 67,5 | 4625 | 70 | 4475 | 80 fiw}16 Electrod Condensator pinetal Electrod fix oe a ae Fig.3.24 ae t Pentru montajul de baz, admitand cd balastul nu este pur inductiv, f respectiv: Pg = 0,1P; si AUL = AUp = 3 Uatim rezulti, pentru puterea activa absorbiti de montaj expresia: i Pu=Ph+P=1,1P)=1,1- oe 1, = 0,55 U, * Im= 0,55 Sy 3.10) deoarece, montajul fiind serie, I IL Ca urmare, din Py = Sycos @yp rezulti : cos Omp = 0,55< 0,92 care este factorul de putere neutral impus de furnizorul de energie electrica ; ©)- dependenta amorsarii de Omediu ambien Tespectiv, neamorsarea la temperaturi joase (sub +5°C), Eliminarea parfiali sau totali a unuia sau mai multe dintre dezavantajele mentionate este posibilé cu ajutorul unor montaje speciale, care se vor prezenta in continuare, Montaje speciale cu limpi fluorescente a) Montajul capacitiv Prin montarea, in serie, a unui condensator (C), fig. 3.25a, in primul rand, nu trebuie si se modifice matimile ce se aplica limpii, respectiv7 curentul ce o strabate gi ca urmare, impedanta montajului capacitiv trebuie si aibé_acelasi modul cu cea a montajului de baz, respectiv: Reo +X} = RR + (Xm - Xe)" G1) de unde rezulti : X_ = 2X. in aceste conditii, asa cum rezulté din diagrama fazoriala a montajului capacitiv, fig. 3.25b, factorul de putere al acestuia este practic egal, dar de semn contrar cu cel al montajului de baz. Montajul duo: Prin conectarea in paralel a unui montaj capacitiv cu unul de baz se obfine montajul duo, fig. 3.26.a. Asa cum rezulti din diagrama fazoriali a montajului duo, fig. 3.26.b, factorul de putere al acestuia are practic valoarea unu, deci montajul duo se comport ca un receptor activ. iXoL Fig. 3.26 Pe de alta parte, deoarece defazajul dintre curentii prin cele doud montaje este practic 27/3 radiani, se elimina si efectill stroboscopic ¢) Montajul limpii cu aprindere rapidé Asa cum s-a aratat, unul din dezavantajele montajului de baz, precum gi a celorlalte montaje speciale ale lampii cu aprindere normal (LFA) (cu starter tip lampa cu descarcari in gaze si bimetal) il reprezint& domeniul limitat al temperaturilor mediului ambiant (Ojpeaiu ambiant) pentru care aceasta poate functiona (+5 + +40°)C. Deci, in afara acestui domeniu78 lampa LFA, (ca parte activa a montajelor aferente), pe de o parte, nu se Fares ca74, iar pe de alti parte nici nu se poate mentine in stare de functionare. Cauza primari o reprezinti emisia termoelectronict insuficienta pentru generarea de electroni liberi, respectiv valoarea curentilor li, I, fig. 3.24 si durata lor (At,,At) este insuficienth Pentru producerea amorsirii, iar incalzirea electronilor in timpul functiondrii de curentul I;, nu este suficienta cand Simei abiant Scade sub limita de +5°C. in principiu, inlaturarea acestui dezavantaj se poate asigura printr-o {ncdlzire mai intens& a electrozilor in faza de preincdlzire (Iy, Ip-valori mai mari) si printr-o incalzire suplimentare a electrozilor in timpul functionarii (© componenti suplimentara de curent, suprapusi peste I,). Solutia consti int-un montaj special, fig.3.27, care, pe de o parte, foloseste un alt tip de lampa (LFR), cu aprinders rapida, iar pe de alt& parte inlocuieste starterul, specific montajului de baz, cu un circuit LC neliniar care poate, la un moment dat, (pentru o anumiti valoare a curentului ce-[ Strabate) sa devin’ rezonant serie (impedanta echivalenta nula). c a Fig.3.27 Montajul lampii cu aprindere rapida confine un balast special, cu doua bobine, (B, Xx), cuplate magnetic a cdrui reactant (Xy) din circuitul condensatorului (C) este neliniara. La Punerea sub tensiune a montajului prin circuitul (B, E, Xm, Xo, 2) circula curentul TP; (mult mai mare decat qh din fig. 3.22), Pentru aceasta valoate a curentului Xm = Xc si ca urmare, E; si Ep sunt practic suntati, pe partea extremitatii 2, (astfel se obtine valorea mare pentru 1°). Dupa un interval de timp At’), in care E, si Ep sunt intens incalziti, incepe sé se initieze descarcarea din tub, stimulata gi de ciderea de tensiune AU}; =AUg: + AUss. Curentul prin bobina B a balastului devine Ig + Toupt » unde Igupi este Curentul prin circuitul C, Xx, in conditii de nerezonant&, curent care asigura incdlzirea permanenti a electrozilor, in timpul fanctionarii montajului. Lampa cu aprindere rapida este diferita de LFA pentru ca are electrozi confectionafi dintr-un material (pe baza de bariu) mai rezistent decat wolframul la Socurile termoelectrice de la amorsare, iar pe parte SA Aaeiceacthasiiacecia ys79 exterioaré. a tubului are depusi o bandi metalicd care determina o intensificare a cémpului electric din interiorul sau. in literatura [7] sunt prezentate si alte montaje pentru lampa cu aprindere rapida, in fig, 3.28 se prezinti o schemi, rapid starter , care asigura incdzirea permanent a electrozilor, prin intermediul a dou mici infigurari ale balastului. A B- ballast; C— condensator; Sh — sunt magnetic; T- tubul ; X- elemente metalice ale corpului de iluminat Fig. 3.28 Pentru ca amorsarea sa fie sigura este necesara o stimulare a acesteia, cu ajutorul efectului capacitiv obfinut prin legarea la pamint a suprafetelor metelice din corpul de iluminat, apropiate de tub. Tuburile sunt sistematic siliconate, prin reacoperirea cu un film ultrasubfire (1 ym) de silicon pentru a evita depunerea unui strat conductor continuu care sa anuleze efectul de condensator. in Europa tuburile rapid starter au o acoperire metalica pe tubul de sticla, legata la unul dintre electrozi printr-o rezistentté de 1 MQ, amplasata in soclul tubului. Tuburi flourescente miniaturizate Criza enegetici din 1973 a stimulat producerea de lampi cu consum energetic redus si care s4 poat inlocui lampile cu incandescenté, stiut find faptul c& tuburile flourescente normale, datorit’ dimensiunilor mari se folosesc doar in buc&tirii, bai , fiind inapte pentru iluminari decorative. Astfel au aparut tuburile flourescente miniaturizate, cu diametrul de 10+12 mm, dar cu o lungime care s& necesite o tensiune de arc convenabila si un ballast de dimensiuni mici. Luminoforul este de buna calitate, de tipul trei benzi, [7].80 in fig. 3.29 este prezentati Iampa care confine un tub flourescent, in dublu U, un balast si un starter. Durata de functionare este de cca 5000 ore, iar eficacitatea luminoasa de 50 Im /W. in fig 3.30 este prezentati o lampa care are dou parti drepte, paralele si legate la partea superioara. Aceasti lampa se foloseste la echiparea corpurilor de iluminat interior ,concepute a asigura o buna ambiant& optic’. Lampa are inclus starterul si condensatorul iar balastul este amplasat in corpul de iluminat; eficacitatea luminoasa este de 60 Im/W. t—}- 15- Fig. 3.29 Fig.3.30 3.3. LAMPA CU INDUCTIE in deceniul noua al secolului XX s-au initiat cercetiri intr-un domeniu nou, in scopul obtinerii de radiafii luminoase gi care s-au finalizat prin lampa cu inductie. Acest nou tip de lampa, in prezent, este produsi de doua firme: PHILIPS LIGHTING si GENERAL ELECTRIC. in anul 1992 prima firma a lansat lampa cu inductie denumita QL”, iar doi ani mai trziu cea de a doua firma lanseazi lampa cu inductie ,GENURA R80”, care are acelasi principiu de functionare, ins performantele si forma de prezentare sunt diferite. 3.3.1. Principiul de functionare Radiatiile luminoase se obtin pe seama aceluiasi principiu ca in cazul limpilor cu desc&rcari in gaze si vapori metalici respectiv, electroluminescenta si fotoluminescenta. Daca in ceea ce priveste fotoluminescenta fenomenul este similar, deoarece se bazeazA tot pe fotoluminescenta luminoforului, fenomenul de electroluminescenti este diferit, in ceea ce priveste modul de obfinere si accelerare a electronilor liberi. Lampile cu descdrcéri in gaze si vapori metalici obtin, asa cum81 este cunoscut, electronii pe seama emisiei unui filament incandescent, iar epuizarea acestuia este cel ce determina, in principal, durata de functionare a lampii. Accelerarea electronilor este produs4 de cémpul electric (E) generat de diferenta de potential dintre electrozii lampii. Asa cum s-a subliniat mai sus, principalul dezavantaj al lampilor fluorescente, durata de functionare, este determinat de utilizarea emisiei termoelectronice, pentru obtinerea electronilor liberi, Evident solutia ideal ar fi obtinerea de radiatii in domeniul vizibil numai prin fotoluminescenté. Pentru aceasta sunt insi necesare unde electromagnetice care sa excite luminoforul. Cunoasterea stiintificd universal permite obtinerea acestor cuante de energie prin electroluminescenta. Ca urmare, in ultimul deceniu al mileniului trecut s-au initiat cercetéri in domeniul lampilor fluorescente la care electronii liberi sé nu mai fie obfinuti prin emisie termoelectronica. Dac atomii unui gaz sunt inc&lziti, creste agitatia lor termica. Ciocnirile dintre atomi devin mai frecvente si mai violente. in urma acestor ciocniri are loc un transfer de energie de la un atom la altul. Apare astfel posibilitatea extragerii electronilor din structura atomica. Evident numéarul acestora poate fi mai mic decat cel obtinut prin emisie termoelectronic’, dar acest aspect poate fi compensat, fie prin cresterea intensitétii cAmpului electric, care fi accelereazi si/sau prin reducerea dimensiunilor limpii. Aceste aspecte, calitative, stau la baza unei noi lampi fluorescente intalnité in literatura ca “lampa cu inductie”. Montajul Kimpii fluorescente contine, fig.3.31 : 4 2 Fig.3.311—balon de sticlit pe care este depus luminoforul; 2-convertorul de putere, pe care sunt bobinate spirele unui solenoid; 3-generatorul de inaltéi frecventé. Curentul de inalti frecventi care trece prin spirele (n) ale solenoidului 2, fig.3.32, produce c&ldura prin efect joule (rl?), dar si prin curenti Foucault, in miezului feromagnetic pe care sunt bobinate spirele. Aceasti caldura este iradiaté mediului inconjurator, respectiv gazului din tub. Prin cresterea agitatiei termice, in urma ciocnirilor numeroase si82 intense, se genereaza electroni liberi. Electroni liberi, sunt supusi actiunii cémpului electromagnetic de inalté frecventi, respectiv a cémpului electric generat de cel magnetic, fig.3.33, conform : -d J Bds = Ede (3.12) v dt unde campul magnetic de intensitate H si inductie B, fig.3.33, este generat de bobina 2 (n), fig.3.32, conform : ., doe i — i+——=4fHd 3.13 nit a flde G.13) L.miez de feritii; 2. bobind;3.element de transmitere a cilldurii; Sicare;5. cablu coaxial Fig.3.32 Convertorul de putere Deci convertorul de putere pe langi conversia, energiei electrice a curentului de inalti frecventa, in radiatii electromagnetice, asigura si emisia de electroni liberi pe seama caldurii iradiate de elementul de transmitere a cAldurii 3, fig.3.32, prin fenomenul agitatiei termice a atomilor gazului aflat in balonul de sticla 1, fig.3.31. Electronii liberi, accelerati, determina fenomenul de electroluminescenta a atomilor gazului din balon, iar cuantele de energie hv, emise prin electroluminescenta (radiatii ultraviolete, fig.3.34) produc fotoluminescenta luminoforului. Prin eliminarea starii de incandescenti s-a obtinut o crestere semnificativa a duratei de functionare (60.000 ore) si eliminarea influentei numarului de conectiri (soc termic la amorsare). La o variant de realizare a acestui tip de lampi (GENURA R80) se remarcé 0 valoare relativ micd a temperaturii de amorsare (0°C) deoarece numérul electronilor liberi care apar in urma agitatiei termice este direct Proportional cu temperatura gazului, cea ce face ca descarcarea in plasma de joasi temperatura si se producd pani la o temperatura a mediului .flansit de83 ambiant strict determinatd de calititile convertorului de putere ( la varianta QL 85W aceasti temperatura este de minus 20°C). f / Lalimentare electrici; 2.generator de inaltit frecventit Fig.3.33 secson ie Radatin, as ula shat Tino ‘revlete Roti ealrse —~_baon ho Tearorogneae Fig.3.34. 3.3.2 Caracteristici tehnice in tab. 3.6. sunt prezentate unele caracteristici luminotehnice ale lampii ,QL”, care este produsi in doud variante, iar in tab. 3.7 sunt sintetizate caracteristicile electrice, energetice, si luminotehnice pentru cele dou’ tipuri de kimpi QL” si ,GENURA R80” 3.4, Lampa cu lumina mixta 3.4.1. Principiul de functionare Stabilirea descircarii este asiguratd de filamentul de wolfram, care este in serie cu tubul (intervalul de descarcare), ceeea ce permite o alimentare directa la tensiunea de 220 V.PASSES CORO SADE Ie i aaa 84 Tabelul 3.6. Sursa/culoare Temperatura de | Flux luminos [im] | Eficacitate culoare luminoasa (im/w] QL 85 W/84 T=4000K 6000 70 QL 85 W/83 T=3000K 6000 70 QL 55 W/84 T=4000K 3700 67 QL 55 Wi83 T=3000K 3700 67 Tabelul 3.7. Caracteristici sursa QL 85 W GENURA R80 Dimensiuni Diametru 110mm 82mm a) Lungime 192mm 101mm Greutate 1000gr 200 er Pozitie functionare Orice pozitie Orice pozitie Durata de functionare 60000 ore 10000 ore Putere 85 W 23 W Tensiune alimentare 200-240 V85 200-240 V Temp.minima amorsare -20 grade C 0c : Temperatura amorsare | 3000K QL 83; 4000K 3000K QL84 Flux luminos 6000 Im 920 im Eficacitate luminoasa 70 im /W 48 Im /w Redarea culorii =80 : Pret de cost estimativ 3608 208 3.4.2. Tehnologia de realizare Pentru reducerea pretului de cost a tubului cu descarcari, se urmareste cresterea duratei de functionare medie la 6000 ore. Stabilizarea descdrcarii impune o anumita repartizare a puterii limpii pe cele doud modalitafi de obtinere a luminii respectiv, pentru o lampa cu puterea de 500W, 275W sunt repartizati pentu incandescenfa, iar 225W pentru luminescenté. Rezulti o eficacitate luminoasa de 21 Im MW, pentru lampa de SOOW, mai mare decit a lampilor cu incandescen{a, (18 Im IW, dar mai mica decat a celor cu descarcari . 3.4.3.Aplica Gama de puteri in care se produce este de 100=S00W. Singura facilitate in exploatare este durata de functionare mare, in raport cu lampa cu incandescent’, fiind utilizata acolo unde lampa cu balast incorporat nu poate fi utilizata. 3.5. LASER Laserul (light amplification by stimulated emission of radiation ) emite un fascicol de lumina ingust si intens, utilizat din ce in ce mai mult pentru85 iluminari decorative. Principiul de obtinere a radiatiei luminoase este cel de luminescent respectiv, prin agitarea unei mase de atomi aceasta capatd nivelul energetic W2 si susceptibil de a reveni pe un nivel energetic inferior Wi emite radiatii de frecventa v, radiatie ce nu este aleatoare ca in cazul lampilor cu descarc3ri, iar stimulat’ capiti o caracteristic exceptional pentru o radiatie emisa, coerentd de fazd. Solutia de realizare practica,fi.3.35, confine un rezonator sub forma unui volum cilindric (cu un gaz sau cristal ca rubinul), delimitat prin dowd oglinzi pozitionate foarte precis, pentru ca ecartul lor sA fie acordat cu lungimea de undi a radiatiei de frecventi v. Una din cele doud oglinzi este semitransparent& pentru a transmite radiatia. Ling rezonator este amplasat un sistem care permite, printr-o tehnicd de descarcare electricd, dezvoltarea masei de atomi cu nivelul energetic W2, necesara functionarii laserului. E}; Ep—electrozi exteriori legati la generatorul de oscilatii de inalta Srecventit G;F - fascicolul emis de laser;M,- oglindd sferici; Mz — oglindé sferici semitransparentit;T — tubul care contine amestecul gazos. Fig. 3.35 in lampile cu descarcari masa de atomi de nivel energetic Wo este intotdeauna inferioar celeia de nivel W, si actiunea radiatilor de freeventd v se exerciti asupra celor din urm&. La lasere se aranjeati s& se obtin’ o majoritate de atomi de nivel W. ( inversiune de populatie). Rezonatorul, prin reflexia de la cele dou’ extremititi, intensificd radiafia in fazd si laserul emite, pe directia axei tubului, un fascicol de radiatii riguros paralel, cum nici un sistem optic nu poate furniza, utilizind 0 sursa clasica. 3.6.TUB SOLAR 3.6.1. Lumina solaré un dar al naturii Organismu!l uman s-a adaptat de-a lungul timpului la condi mediului natural, in care lumina solara a fost si este o componenta esentiald pentru mentinerea vietii si a sinatatii fizice, mentale si emotionale. Cercetarilor efectuate pe plan international au ardtat c4 asigurarea confortului luminos interior, numai pe cale artificiala, nu este capabilé si rispunda cerintelor fiziologice, mentale si emotionale ale omului, deoarece tehnologia actuala nu este capabild s4 produc surse de lumina electricd care86 s4 reproduca spectrul de radiatii vizibile si invizibile corespunzitor luminii solare incidente la nivelul suprafetei terestre. in contextul preocupirilor pentru reducerea emisiilor de carbon, a incdlzirii globale, a prelungirii duratei de viatA a cladirilor, precum si a eficiente energetice superioare a cladirilor, conceperea sistemelor de iluminat interior trebuie si-si propund utilizarea eficienti a eneregiei, in general, a celei electrice in special. Prin implementarea tehnicilor si sistemelor de iluminat natural modeme, se poate reduce considerabil consumul de energie electrici, concomitent cu o crestere semnificativa a confortului luminos interior. O solufie in acest sens o reprezinti utilizarea luminii solare care se bazeazi pe tubul de lumind — sursd secundara de lumina care transmite lumina de la sursa primara (natural sau electric4) in spatiul de interes, cdtre un obiectiv specific sau cdtre anumite suprafete reflectante sau transmitatoare [12]. Transmisia luminii se realizeazi la capatul tubului, unde lumina este distribuita sau directionatd, in functie de particularitatile sarcinii vizuale, sau prin transfer lateral c&tre obiectivele specifice. Existi trei tipuri principale de tuburi de lumina: -tubul din aluminiu anodizat; -tubul din aluminiu cu filmul optic polimeric multistrat 3M montat la interior; -tubul flexibil spiralat din aluminiu. Un system modern, lansat recent de o firma din Marea Britanie, este supranumit Super Silver SunPipe — tubul solar super-argintat (SSP) si const& intr-un tub oglindat din aluminiu Reflectalite 600TM de 0,5mm grosime, impregnat cu argint pur si stabilizat prin depunere de vapori, avand coeficientul de reflexie 0,98. 3.6.2. Structura sistemului bazat pe tubul solar Acest sistem se bazeazi pe concentrarea luminii directe solare si a luminii difuzate de atmosfera terestra, prin intermediul tubului din aluminiu oglindat la interior fig.3.36. si impregnat cu argint pur. Acest ansamblu poate fi montat, pe acoperis, perpendicular, fig.3.36.a sau inclinat, fig.3.36.b. in partea superioara a sistemului se afl un dom in forma de diamant, fabricat din policarbonat stabilizat, montat etans, impiedicandu-se astfel patrunderea in tub a apei condensului sau prafului, Forma de diamant a domului superior, fig.3.37, permite captarea eficienta a luminii solare gi a luminii difuze a cerului si dirijarea acesteia spre interiorul tubului de c&tre prismele plane. Prismele verticale de pe circumferinfa domului asiguri captarea luminii solare dimineaja devreme si dup’-amiaza tarziu. La nivelul plafonului, un difuzor din policarbonat difuzeazi uniform lumina naturalé in incdpere sau in spatiul de interes. Acest sistem este extrem de efficient atat in conditii de cer87 senin, ct si pentru cerul acoperit sau chiar atunci cand ploua. Tubul oglindat din aluminiu este garantat 25 de ani impotriva decolorarii si are o durat de functionare estimata la 35 de ani. Pentru controlul fluxului luminos transmis in interior se folosesc doud solutii, fig.3.38. si fig.3.39., prin inchiderea unei clapete de obturare. Aceasta poate fi comandati de la un intreruptor sau de la un panou de control pentru reglajul nivelului de iluminare in spatiul respectiv. Pentru obturarea completa a tubului solar se poate utiliza un difuzor opac, actionat manual, plasat peste difuzorul existent la plafon. Pe timpul seri si al nopfii sau atunci cand contributia de lumina naturali de la soare si/sau cer scade sub valoarea necesara asiguririi nivelului de iluminare dorit in spatiul interior, se poate pune in functiune sistemul de iluminat interior artificial electric suplimentar, prevazut cu o lampa cu incandescent& cu halogen de 50W, montat& in interiorul tubului, imediat deasupra nivelului plafonului, fig 3.40, care poate fi comandati cu senzori de lumina si/sau de prezenta. Pentru a nu fi afectaté transmisia fluxului de lumina naturala in timpul zilei, soclul limpii si dispozitivul de prindere al acestuia pe tub sunt fabricate din aluminiu oglindat. Lumina naturala este uniform difuzati in spatiul iluminat, datorita texturii tamponate a difuzorului, disponibil in varianté clara pentru un flux luminos maxim si in variant opal pentru un flux luminos mai redus. 3.6.3. Caracteristici tehnice Tubul de lumina este disponibil in sapte dimensiuni, asa cum se observa in tabelul 3.8. Cantitatea de lumina produsa de un tub solar este variabila, depinzand de tipul de cer (senin sau acoperit), ord, data, lungimea tubului, conditii exterioare (prezenta arborilor sau a cladirilor mai fnalte in jur etc). in tabel sunt prezentate valorile maxime ce se pot obtine pentru un tub solar, lung de 600mm, montat pe un acoperis orizontal. Tabelul 3.8 Diametra Cer senin Cer senin Ceracoperit | Suprafa (mm) | Vara (105 Klux) | Vara(45Klux) | Tarna- 20 Klux _| iluminata E o | E(x) | © E ® (mp) 0) | umeni Jumeni | (lux) | tumeni 230 420_[ 2320 | 200 [1230 [75 425 75 300 780_{ 4580 | 340 | 2000 | 130 [757 14 450 100 _| 10650 | 840__| 4940 [| 320 | i886 22 330 2600 | 15410 | 1200 | 7160 | 460 | 2730 40. ‘Alte dimensiuni cu domuri semisferice 750 3850 | 22640 [2100 | 12350 920 [5500 [50 900 5200 | 30590 | 2600 |” 14800 [1250 | 7360_[ 60 1000 | 6300 | 37060 | 3800 | 21800 | 1600 [9422 [70 Aceste valori sunt valabile pentru Marea Britanie si au fost misurate in proiectia axului tubului pe un plan orizontal situat la 1,5m sub nivelul88 Dom superior tip diamant " Garnitura etansare condens ee a Placa de sustinere la acoperis Tub solar Placaj de sustinere la plafon Extensie de capat glisabila Difuzor si inel de fixare finisat in alb, crom sau bronz Fig.3.36a difuzorului, ceea ce corespunde nivelului mesei de lucru pentru o inc&pere obignuita de indltime 2,4m. Cercetiri efectuate la universitatile din Nottingham, Brunel, Liverpool si altele au aratat ci 99% din radiatiile UV (ultraviolete) sunt absorbite de domurile din policarbonat sau acril. De asemenea, radiatiile IR (infrarosu) sunt gi ele absorbite de aceste domuri si de tubul de aluminiu insusi, in urma reflexiei repetate de-a lungul acestuia. Studiile au aratat cé economia de energie ce se poate obtine prin utilizarea tuburilor solare este semnificativa si depinde de destinatia cladirii sau a spatiului iluminat. Spre exemplu, in cazul institutiilor de invat&mant, aproximativ 70% din energia electricd consumati este utilizata pentru ities Repeal iia ehcaslo aa89 iluminat electric. Deoarece activitatea in aceste spatii este predominant in timpul zilei, rezulta ca prin utilizarea tuburilor solare economia de energie este substantiald, ajungdndu-se la 75% . 3.7.LAMPI ELECTRICE SI COSTUL UTILIZARII LOR 3.7.1 Eficacitatea luminoasi nett in tab. 3.9 sunt prezentate caracteristicile lampilor cu care se pot realiza sisteme de iluminat, find sintetizate principalele caracteristici [7]. in paragrafele anterioare, eficacitatile lumonoase ale lampilor s-au considerat ftira a tine cont si de pierderile de putere pe balast. Cunoscind si piederile de putere pe balast se poate determina o eficacitate luminoasi neti pentru o sursa de lumina, Dom superior tip diamant Garnitura etansare condens 5 Placa de sustinere la acoperi: Piesa de legatura Cot variabil 30° Tub solar Placaj de sustinere la plafon Extensie de capat glisabila Difuzor si inel de fixare, finisat in alb, crom sau bronz Fig.3.36b90 3.7.2.Durata de viata economici. Durata de functionare a limpilor este influentata de numerosi factori: numarul de conect&ri-deconectiri; variatiile de tensiune; temperatura mediului ambiant ; conditiile de amorsare; eventualele vibratii, in cazul sistemelor de iluminat public, AFT Fig. 3.37 - Domul superior in forma de prisma Fig. 3.38 - Sistem motorizat de obturare gradata Ca umare va exista o diferent intre durata de functionare estimati prin incercéri in laborator, in condifi bine determinate si durata de functionare real. De regula, durata de utilizare nu coincide cu distrugerea lampii. Se admite, in mod curent, c& scoaterea din funotiune trebuie deciea atunci cAnd fluxul emis este mai mic de 70% din cel nominal.ge eisai = Fig. 3.40 -Sistemul de iluminat electric local suplimentar Valoarea investitiei in sistemul de iluminat se stabileste in acord cu beneficiarul, cu care se stabileste o durati de utilizare economicé, aleasi tindnd cont de toti factorii care o determina. Un model matematic cu care si se estimeze costurile de exploatare ale unui sistem de iluminat este urmatorul : B=Nn( ve") 2 +npH A +E G.14) D 1000 Unde :- N- numédrul de limpi (surse) ale sistemului de iluminat; - W-prequl unei lampi; - ¥?-costul schimbérii unei limpi; - H-durata anualé de functionare,in ore; - D-durata de utilizare adoptaté; - P-puterea unei surse (lampéi + balast); - K-pretul energiei electrice ; - E-costul de intretinere periodic (operatii de curatire). O importanta deosebitd o au condifiile in care se efectuiati inlocuirea limpilor in cazul sistemelor de iluminat industrial, comercial, si a sistemelor de iluminat public. Daca se adopt, ca operatic de intretinere, schimbarea globala si sistematicd a Limpilor se evi -efectuarea continua a interventiilor;92 -schimbarea cnd s-a distrus un anumit procent de Limpi ; -solicitarea unei interventii, lamp cu lampa, marea majoritate functiondnd fara incindente perioada lung’, logic prevazuta. inlocuirea globala este, in aceste conditii, solutia mai economica. Tabelul 3.9 Tip lampa mixti | Vapori de flourescenta | Cu | Cu vapori de mercur de inalt& halog | sodiu cu presiune Caracteristici presiune enuri_[fnalti | joast lalalDliale. | | Putere 250 | 400 40 W] Pierderide | 0 | 20 8 30 35 35 putere Eficacitate. | 21 | 54 71 7 10 | 160 luminoasa Im/W] Culoare Alb | Alb Alb Alb Alb | galben Ra= | Ra= | Ra=65-90 | Ra=70 | galben 60_| 4093 CAP. 4. CORPURI DE ILUMINAT Corpurile de iluminat sunt dispozitive in care se monteazi una sau mai multe limpi electrice (surse de lumina) si care realizeazi, in totalitate sau in parte, urmatoarele functiuni : - distribuie fluxul luminos in spatiu dupa necesititi; - modificd componenta spectrala a luminii; - diminueazi luminanfa surselor cand aceasta are valori periculoase pentru ochi; - asiguré alimentarea cu energie electricd si izoleazi electric sursele de celelalte elemente constructive; - asigura sustinerea mecanici a surselor de lumind si a accesoriilor acestora ; - asigura pretectia mecanicd si impotriva diferitilor agenti nocivi. Elementele componente ale unui corp de iluminat sunt : 4) sistemul optic, care poate fi format din : - elemente reflectante (oglinzi); - elemente transmititoare (abajururi, globuri); - _elemente selectiv absorbante (filtre de culoare), 4) armatura care confine elementele de fixare mecanicd a: limpilor sistemului optic, conductoarelor electrice de legaturi, a aparatelor necesare functionarii surselor electrice de lumina (diferite montaje); ©) sursa electricd de lumina, 4.1,CARACTERISTICILE FOTOMETRICE ALE CORPURILOR DE ILUMINAT a) Curbele fotometrice Mmiarimea fotometrici de bazi, in fotometrie, este intensitatea luminoasa care, pentru o sursi de lumina, se materializeazi intr-un vector definit pentru intreg spatiul volumetric din jurul acesteia. Locul geometric ale extremitatilor vectorilor intensitate luminoasa pentru un unghi solid de 4m formeazi o suprafati fotometricA (corp fotometric). Definirea unui vector al suprafetei fotometrice se face in coordonate polare respectiv, valoarea vectorului gi coordonatele unghiulare a si B, I(ca,B), fig.4.1. Prin intersectia unei suprafefe fotometrice cu un plan meridian (B) rezulta o curba fotometricd - I(a)p-ct Din punct de vedere a formei suprafetei fotometrice corpurile de iluminat pot fi : - simetrice, cind suprafata fotometric rezult& prin rotirea unei curbe fotometrice in jurul axului meridian 1(c,8) = [(a) si ca