FASCIILE UMARULUI $I ALE REGIUNII AXILARE in cadrul acestor fascii se descriu fasciile musculare si fast FASCIILE MUSCULARE Fascia pectoralului mare se insera pe marginea anterioara a claviculei si pe fata anterioara a sternului, de unde se indreapta lateral acoperind fata anterioara a acestui muschi Fascia este separaté de tegument printr-un fesut celular lax, in care la femeie se afla glanda mamara. La nivelul marginii inferioare a muschiului, fascia se imparte in doud foite a. 0 foit profunda, care acopera fala posterioaré a muschiului, intregind astfel Intecuirea marelui pectoral; b. 0 foifa superficiala, care merge spre marginea inferioara a mugchiului dorsal mare, cu a crui fascie se continua, dublénd tegumentul si tesutul subcutanat, ludnd numele de fascia axilara sau fascia bazei axilei. Fascia muschiului mic. pectoral (clavi-coraco-pectoro-axilara). Se insera pe fascia ™ugchiului subclavicular si pe coracoida gi coboara, acoperind spaliul clavi-pectoral, pand la Marginea superioaré a micului pectoral. Aceasta prima portiune se numeste fascia clavi- coraco-pectorala (fascia clavipectoralis), find traversata de vena cefalicd, artera acromio- toracica si vasele si nervii pectoralului mare. Ajunsd la marginea superioaré a micului pectoral, fascia se dedubleaza dnd o foil care trece anterior pectoralului mic si o foit& care trece posterior acestui muschi. Cele doud foite se unesc la marginea inferioara a pectoralului mic, formand astfel teaca pectoralului mic. De la marginea inferioara a pectoralului mic, fascia coboard pana la baza fosei axilare, formand figamentul suspensor al axilei (GERDY) sau fascia pectoro-axilaré, Alte fascii musculare sunt: - fascia dintatului anterior, + fascia deltoidului: - fascia muschiului supraspinos; - fascia muschilor subspinos, rotund mic si rotund mare; - fascia dorsalului mare; fascia subscapularului; ~ fascia subclavicularului acopera fata inferioaré a muschiului in intregime, ‘ntinzandu-se de la o margine la alta a claviculei, formand cu fata inferioaré a Claviculei o lojé osteo-fibroasa in care se afl muschiul subclavicular. FASCIA BAZEI FOSEI AXILARE Baza fosei axilare, limitatd de marginile inferioare ale celor patru perefi ai axilel, este Inchis& de catre doud lame aponevrotice, una superficiald si cealalta profunda: Fascia superficiala este formata din tracturi @ponevrotice subtiri care se intind de la marginea inferioara a pectoralului mare la marginea inferioara a dorsalului mare si rotundului mare. Ea reprezinta la baza axilei, fascia superficialé a membrului superior care acoperd anterior pectoralul mare, iar posterior dorsalul mare. Fascia profunda acopera toata baza axilei gi ea continua posterior foita profunda a ligamentului suspensor. Este o lama patrulaterd care, dupa ce acoperd baza axilei, trece anterior muschilor rotund mare gi dorsal mare gi se insera pe toata intinderea marginii axilare a scapulei, in porjiunea sa mijlocie fascia este mai subjire, nivel la care prezinta fosa oval, pentru vena cefalica. ile bazei fosei axilare.FASCIA BRAHIALA \conjoara bratul ca un manson. Superior continua fasciile umarului si bazei axilei, iar distal ia insertie pe olecran si pe epicondili si se continua cu fascia antebrahiala. Fascia brahial prezinta orifici pentru trecerea nervilor si vaselor, dintre aceste orificii, cel mai mare fiind cel al venei bazilice. De pe suprafata profunda a fasciei se desprind doud lame fibroase, rezistente, orientate transversal: septurile intermusculare medial si lateral. Septul intermuscular lateral se inser pe creasta tuberculului mare, pe ramura anterioara a tuberozitatii deltoidiene, pe marginea lateralé a humerusului si pe epicondilul lateral. Septul intermuscular medial se insera pe creasta tuberculului mic, pe marginea mediala a humerusului si pe epicondilul medial. Cele doud —septuri_intermusculare formeazi impreund cu humerusul un sept osteo-fibros care imparte bratul in dou loji musculare: una anterioara si alta posterioard. Cele doua loji comunicd una cu cealalt& prin numeroase orificii starbatute de vasele si nervii care trec dintt-o oj in alta. Cele mai importante orificii sunt: unul pe septul intermuscular medial prin care trec nervul ulnar si artera colaterala ulnara superioara din artera brahiala; altul pe septul intermuscular lateral, situat in vecinatatea extremitati inferioare a santului nervului radial, prin care trec nervul racial si artera brahiala profunda. FASCIA ANTEBRAHIALA Inconjura antebratul ca un mangon si de pe parfile laterale ale fetei profunde a fasciei pleacd numeroase prelungiri fibroase care acopera muschii antebratului Foita profunda a tecii flexorului superficial al degetelor este mai groasé si mai rezistent&, fiind numita si fascia profunda a regiunii anterioare a antebratului. Printre numeroasele prelungiri ale fasciei antebrahiale sunt inca doua mai importante. Ele iau nastere de pe partile laterale ale fasciei antebrahiale si se fixeaz8: cea medial pe marginea posterioara a ulnei, iar cea laterala pe marginea posterioara a radiusului. Aceste dou’ prelungiri formeaz, impreuna cu scheletul si membrana interosoasa, planul de separare intre cele doud regiuni antebrahiale, anterioara si posterioara. RETINACULUL FLEXORILOR Este o banda fibroasa, transversala, patrulaterd, care prin extremitaiile sale laterale se fixeaz’ pe marginea santului carpian: extremitatea medial se insera pe eminenta carpiand mediala (pisiform si procesul uncinat al osului hamat), iar prin extremitatea lateral pe eminenta carpiana laterala (tubercului scafoidului si tuberculul trapezului). In felul acesta ia nastere canalul osteo-fibros carpian. De pe fata profunda a retinaculului se desprinde o lama fibroasd care se fixeaza pe fata anterioara a scafoidului, trapezului si a osului capitat. Aceasta lama fibroasa imparte canalul carpian in doua culise osteo-fibroase: una medialé pentru tendoanele flexorilor si nervul median si alta lateralé pentru tendonul flexorului radial al carpului. RETINACULUL EXTENSORILOR ‘Are 0 forma patrulaterd, inserandu-se lateral pe radius, la nivelul santului lungului abductor si scurtului extensor ai policelui. Medial se insera pe ulna, piramidal si pisiform. De la fata profunda a retinaculului se desprind lame verticale care se inserd pe crestele osoase ‘care separa diferitele santuri ale extremitatilor distale ale radiusului si ulnei, transformand aceste santuri in culise osteo-fibroase, care sunt in numar de sase. Dinspre lateral spre medial, aceste culise sunt: culisa abductorului lung si extensorului scurt al policelui; culisa lungului extensor radial al carpului gi scurtului extensor radial al carpului; culisa extensorului lung al policelui; culisa extensorului degetelor si a extensorului propriu al indexului; culisa extensorului degetului mic; culisa extensorului ulnar al carpuluiFASCIILE MAINII Sunt dispuse atat pe fata palmar’, cat si pe fala dorsala a maini Fasciile palmare sunt in numar de doua: una superficiala si alta profunda. __ Fascia palmara superficiala se compune din trei portiuni: 0 porliune mijlocie sau fascia palmara mijlocie cu caracter net de aponevroza si doua portiuni laterale care acopera eminentele tenara si hipotenard. Aponevroza palmar mijlocie este o lama fibroasa, rezistenta, triunghiulara, al carui varf se continua cu tendonul palmarului lung, iar baza sa corespunde bazei celor patru degete. Aponevroza palmara mijlocie este situatd dedesubtul tegumentului de care este legata prin numeroase tracturi conjunctive. Ea acopera tendoanele flexorilor, vasele si nervii fetei palmare mainii, find format din fibre longitudinale si fibre transversale. Fibrele longitudinale. Unele continua tendonul palmarului lung, iar altele provin din fetinaculul flexorilor. Ele se indreapta radiar spre ultimele patru degete, mergand anterior tendoanelor flexorilor, formand bandeletele pretendinoase, unite intre ele prin Jamele intertendinoase, care sunt mai subtir Fibrele transversale sunt dispuse intre benzile pretendinoase, find acoperite de fibrele longitudinale, cu exceptia parti inferioare a aponevrozei palmare, unde se grupeazé sub forma unor panglici sublir, intinse intre capetele metacarpienelor Il - V, formand ligamentul metacarpian transversal superficial. Acest ligament, impreuna cu bandeletele pretendinoase, determina acele tunele aponevrotice, arcade sau teci, care sunt in numar de sapte: patru in dreptul degetelor, pe sub care trec tendoanele flexorilor si trei in dreptul spatilor tale, pe sub care trec lombricalii, vasele si nervii digitali. De pe marginile mediala si laterala a aponevrozei palmare milo un sept conjunetiv, care patrunde in profunzime. ‘Septul palmar medial trece lateral de muschiul opozant al degetului mic si se insera pe marginea anterioard a metacarpianului V, fiind perforat de ramurile profunde ale arterei si nervului ulnar. ‘Septul palmar lateral trece medial de muschii scurt flexor si opozant ai policelui si se inserd pe marginea anterioard a celui de al treilea metacarpian. Astfel se delimiteaza cele trei Ioji musculare ale mdinii: laterala (tenara), mijlocie si medialé (hipotenara). Porfiunea lateral a fasciei palmare superficiale acoperé muschii tenarieni si se inserd lateral pe marginea laterala a primului metacarpian. Porfiunea medial a fasciei palmare superficiale acopera muschii hipotenarieni gi se intinde de la marginea anterioard la cea mediala a celui de al cincilea metacarpian. Fascia palmara profunda este situata sub tendoanele flexorilor si acopera fata palmar a muschilor interososi. Ea se ingroasé in portiunea distald, anterior de capul metacarpienelor, unde formeaza ligamentul metacarpian transversal profund. Acest ligament se intinde anterior de articulaille metacarpo-falangiene, de la al doilea la al cincilea metacarpian si aderd strans de fibrocartilajul glenoidian. Teaca osteo-fibroasa a degetelor. Tendoanele flexorilor, superficial si profund, sunt situate pe toata lungimea degetelor intr-o teacd osteo-fibroasd. Aceasta este format de fata anterioard a falangelor, care este usor concava si o lama fibroasa semicilindricd, care se ‘ntinde de la o margine fa alta a falangelor, trecdnd anterior de tendoane. Tendoanele sunt legate de fata anterioard a falangelor prin bride membranoase subjiri si inguste prin care trec vasele destinate tendoanelor. Aceste bride se numesc mezotendoane sau vincula tendinum. Fascia dorsal a mainil este subtire si acopera tendoanele extensorilor, Ea se intinde transversal de la marginea lateral a primului metacarpian la marginea medial a celui de al cincilea metacarpian, Aponevroza dorsal a degetelor este un complex fibros care se formeaza prin latirea fiecdrui tendon al extensorului sub forma unei lame aponevrotice care adera de toate falangele degetelor. Pe marginea acestei lame aponevrotice se insera tendoanele interososilor si lombricalilor. Aponevroza dorsald a degetelor are rolul de a mentine pozitia dorsala a tendonului , se desprinde cate