Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Strategii Didactice Interactive PDF Oprea PDF

    Uploaded by

    Lucas Silvea
    25 views151 pages

    Original Title

    strategii-didactice-interactive-pdf-oprea.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    25 views151 pages

    Strategii Didactice Interactive PDF Oprea PDF

    Uploaded by

    Lucas Silvea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 151
    ctor univ és, CRENGUTA-LACRAMIOARA OPREA, STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE Fe EDITURA DIDACTICA §1 PEDAGOGICA, R.A. CColeta Idi Pedagogce Contemporane” ene nip de Of univ Constantin Fre! 9 coordooat Se rot univ de Sovin Crise, ORDP 2006, Toate dept asupra settle eumtregervate Edna Diactice si Pedagogice RA., Bucuresti. Orice preluare, paisll sau integral, a textultsau a material gra dim aceathJoerae f° fe ura cu acordl serial eit, Deserierea CIP a Biiiteclt Naflonsle 3 Romdnieh J OPREA, CRENGUTA ‘Strate didactice interactive: repereteortie gt practice /Creagus Opre. - Bucur Edman Didactics ‘Pedsxope, 2006, ISBN (10) 973-30106-7; ISBN (13) 978.973.30.1506-2 303 EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, RA. ‘Ser. Spira Harel, x. 12, setoal 1, c04 010176, Bucaregs Tel: 021315.38.20 ‘Tel/Fax: 021 312.288; 021.315.7398 E-mail edp@ibastalro webs ww eiradp.ro Comencile pntr aceastslcrres primes: * prin posts, pe adese edit + prin coma: comenzi@edinuredp ro, edpcom@® atalra + ris telefonfax 021.313.7398 (comercial) fin elefon: 021.315.3620 Reactor: Cornette Turcayia Technoredacare compucrizatl: Gabriela Mihaela Zaharia ‘Coprrta: Elena Drigulelel Dumitru CUPRINS Carte a = ita Sein nce onpedamersoe fyoara nea H Le onepalttarage ates mired Tr coset em mune cn? Cacent cn ee 112 Renna Soe ang a 113 Pear ene dpi pans Cenotr acs cates ‘Coker ec n 1s tepansnengh el sibo on [E-Rangs ae stm eee eae compen eatoritnna 1 Rapin se a ah roves ena a2 Rapaneneg io| pentose 123 Rae a yi (ume mane} 134 Ata ee ee ima pe 1 procende nize. 1A Rott al fuel stratepor dace interactive la stvitatea nerve educatva a 1. Crt de apreiere afin eile ‘ek rep BE 7 » 16. Vartan stration Ale predare= nvfare- ead nn 3 IHL 2, Strate date deviate aera —eeativ, Ce st 17. Ratti are strate zee a favaarea interacted? ane tatried tia ae devon ~ - satan de nerve 1a, Rea entre sate ice deternie Pippa emer a ele crea bier RAL nen ‘Pro ee sce conn nnnenrne 6 4.9. Stnutaresiatsigetlr spe . 1 Factor ae shen revi ein stratgl ace iterative ono . fecal lever eal 1s 110-Teora comtracivbit in dteate a ‘ernest inet de vd rev onc 169 tori dace tract “ [MLA Exerspe de meted eh interactive an Fektte de ivertieare»strtgior eae nteracivg Iowa atergrupae,compoacot esaile {a ycoala modern 5 potmaderabt re alesteteilr interactive mm Capit: Scogenera cane asp 3, Med cc Se per ine rcv Bg = 1A Fastratel idciceineractive a Meda dis repo nesnnnn rn A Ta Moment erotarea rior exo = aa Meds mors Gis) hs La Dela contracts cogitindvial Mende Schnbs prt” (are pa des) oon Teconsteaciamel cogs sone 2 ne Meds pam i es ‘np, teat cpa i perspctva lateracti comer 1.3.2, Meo ec ere pss seamed eaeretare de prOPes SDIEY een 0 Seuoriier, pcp deri 13 4. Strep dace twteratve de proveare Diagrams cer yee nnn firaotuee a coca soocogalt i cas, Testes Lows Fone ml) 15 ncurs e progres coe antl 1.3. Mate ei de soared robin 11s. Corti tere paper ca tori ogni ‘in silence 2m Stemi praca cai ‘Bonarasg = =” fin perspec petnoerasth ee Esperia aad Sebring) 2s capital is Rosato dase tteratve Maca ir gone Im procesl de predates insane 0 7 (Thinking ae Edward d B00) 206, is. stntep ice iterative baat eine are® Teta 65 aaa) princotaborarescooperare enn ABT Pais 08 — a1 "Conte wet rin cobra eB nnn Meta Fie. 21s “eta doe tne rin cooper Si eeca fia prin open ~ rar 218 Poni fi pia cope nm ‘capa IV: Dea strate interactive de predareinafare Gia tment onl a pn Cone Intrateginteracive de evauare Ey TE van prin oopere IW tmportona ante ear stnaaren {sree false nei pin oopere tv vrei deze 1 Canpetee poten nese Cacia de anteater aed st ane save i pin coupe 12, Strate nterntive de eh an aie dae eros in, ales format evahaes sama = IVA, Valente format ecg ale etedelor aon Desi scent curt cpio a, Mew Bovina hn Nel jal rei, tice 2.1; mods RAT. ‘aud deca oberevee sistema acti Fraconportimenit lee; ga penne : ‘tree ponomal eens: prota 2s Cuvant inainte 1A. Condit nel statep de evalua ficete ners oe ne 6 Premise didaccicd 5 organizatoricl de l cares pleet in ebaborrea fanera? ae a Iucrt de fh a fost aceee conform cea, ivarea mu este un simple Bibograie 7 mB oes de inmagaritare de cute, ct ai de gabl 9 sctitte ce pled efor cogaiay, voltv t emoforal scare se realized oy mat ul efile sup tne elo individ ete ang Into rele ‘neramand, ta cadel catia 3€ produce coorinarea eforturor pin schinbadreciproc de mesaye ‘Consdecmm asl o& cratelle didctice erative (de prea Invijre-evalure) ofS ocazi benefice de ganna Pedsgogick nel Tavifiedlemeinice, ijoae 91 plicute, ta ae! timp, cu un pronuiat farce act-particpatv din pares elevlotenior,o8 post de ‘cooper fi de commicae eftiente. Obiecavele Ruan webule st fe ‘soncorénll eu pal de iteraciune poset pent lexi especiv: inte lewitadent ~elestudom gs grapal de elewstadenp (po orzomcl), Inte profesor 9 eleituden! sau gral de elewstulet (pe vertical) si Inve elesstden - conynut in ca proseelor instruc edseave, Folosten sstomavied a strategie de ileachune faze partepuni by vias, presupune detipraea utor cela de comanicare efiients gh onsrctvs fe endrl chore, tf cei eae iau parte le disuti, a obins benefit in planale copntiv, ACosiv-mosivational, aad, social ratcapleai Este vasa de o asfiae reclroct de inflontare ogni ‘ia socal i fetid ts cadralgrapuror,dcoree satel mec e gop dozvolé o relahe dirarnch, de comamcare gi de sim de informa inte indivi, elie cae depide de infuenfle, conduit, confctele sociocogntve destisuate 5 de stall sup ‘ 7 iit eam tinge flor ebcatonae gi poina tee arated, no nepl ek il h e seseach anal perenne acl etre pe gape a te a pt oupore cae oe rile coma uteri parolee ee radu ote avi destgure op pote 6 contac pin cooperte, Acasa plc a 08 Blatt Sar fot componente convergent, ona de atc dt ea mun ganz ceo 9h ices covepareiare a enue feline tad ak pls area de reli ie ce Im fue J prtipre orb ‘Sire esau gledpe cewote oe ccd ee modstinsa cite pin cre peor sis pe sh cenit emesis se exo cope TOPE torent, cowie sails centile oma ictepsiae dan aan compe cea de mode Hoe cjuman! 41 forme de cngoare & ei, a tam crs ote eboret ploy de Meru SRI vets renee lesa, a eatery cr ras peso ne cont de are de fact cae cae et ana sess acfunion de productos, cea er educa de cri de organize fol chiar Ferret set Penta ce acinen st fe sian, export et hE revel pliers eleven eben nes pl coer Ses deve ne Yosa we act colori a a poteor ‘acestia completing planul de ie ap ee ‘cr dm ent ey man nae rae ca ef ah sl il pt A eo ‘materale didsctice pe care si le foloscascl, pentru anumite -metode,, a ae et cand a ed i yee Se piece i a eh erie ei es ns tage tic Sere tere ra feeb era or a tee eee : clevlo, este util gi se realize prin patciparea ecru elev in procestl cost proper Infeeger ‘Consider strate ddactie interactive de grup ca Sind rodal- tile de orantare a atv prin cae se fvorizezsschinbusle atone lntionale inte participant la act prin process inerumane de coope- rae gi competiiecorstuctiv (eduat() ~ educa), edveat) ~ profess, educa) ~ a), stnulind scion sbicemll fn ineracionen 8, mt ‘una ou celal, cig eu material de std (educa) ~ coin), pia proces de acho tanafommarea informa. "Tendinjle de diversificare a strateilr didactic interactive in scoala posmademi in vedere redimensionare rlaii pe verticals, dire ‘profesor lewstadent, pundnd accent pe dslog, pe procesele de nego- ‘ere, fvorfand invalarea autonomd. Hlevalstucentl intervine perma: tent in decizile privind oe vrea tf invele, cum va loti ceea ce a a mod inelastic € ew 36 se Indes de propria spans din can un snp suns conte ‘chine copntve ltr tn eractimne cu eta pent s2ot cepoi sk post Infura suerom peenele cogutae ot Perce ls inteeton ttt compere Intecjites soviet ponte prodctoue de oi coordont cogaitve, fst mu orice intacone ar inlet semnfeave supe deol copstive ini, iar eect interac sacle sept testi gogive tt papitata su ne Shel univ oder cove, ‘Numerous ti de spciaiate demontrenl sperioriatn set: flor dite cooperate he cele coment y idle seavotreaproeair cognitive spcio, stir de comic, in iruniiieamotvajie el de sin, ip dervlarea ponent Plcind dela seats prewst ar analiza ten pn coopera ot ‘stg pedagogic ce ncucntclviandn ob entrees ‘crogrpar fs Yee Ider um ap eomun, sma ot 0 Invite prin compete, practi care ceils Sn goosla conten porand ambel ie necesare eoaree strategie didacticeinverative presupun 5 atv ests ‘urate in mcrogrup ne-om pos urmdtoarele ined: Cand este idjarea mai producthd,otacicndelevverudent ereac singur sau anc cand Se ofl in rap? ‘ ce dijerene par ix interacfanes nie slviteudent stn caitatea procsului de inséjare, dtortarelailor de eolaborare sau @ celor competive dare el? ‘Rispasurile ne-au determina analiza fcr favre vii in coopeace,precom fi pe ce care ingreuneazactviatea de Plecind de Is idees conform cies profesorl are un rol decisiv in creareaocazilor de interelajonare diate elevi, am propus 0 serie de onpstene necesare sutinerit invajic prin cooperate, cum at fi conpeteneencrizante, enpetce,ludice, ngerizsonee interelatonle, slats de cele tinjfice, psihopedagogice, metodiee, manageriale fi paosscal (ase vedeasubesp TL.) Un alt concept propus de noi este cel referer la idjren ners creat care se fealizeah ih relaje cu cell cu matenafl de sti $i are i bad procese de consruie gi deconsuri creat, iovatoare. Ea fspue ea mate 2 efortuilor iividsle i elective, ab ntracimi imerumane (elev/student-clevstudent, pe orizontl, elevstadent- profesor, pe verieals) intermaterale (lewatoden-coninst), bazin- ‘re pe schimburile sociale n dobndives noul i stinulindconstriea 1 reefinien sensu, recepitaten faa de experienote no, culate» ‘eaolate prin explorare, deduce, anal, snes, generalize, sbsrae- tare, coneretizae, pundnd accenal pe retires conerianior ite ofan i sliciind © profunds impliowe intelecuala, psibomotorie, eat §i volitional. "Apa cum afemam anterior, ineraciviatea are la baat relaile reeiprce se refer I prosesol de inva activ, In carl lia el ‘are Ivf anjonearSasupra informatie penta 0 tamer ints ‘nous, prsonalé§ triorzat In sons constructivist, cel ce Inv r= onsruege™ sean. prin exploares medi inconjurdtoedcatin, fecal probleme au apliind informatia didi in siti no Din acest punct de vedere principle care Saw Buea constalll serategllor interactive st: 0 Bem ie en eet sh vor a ia tne i me rea et wae ove se ene i al icin 8 meen ie i a mina etd iemeeae ai et ies ‘secret pe ate om wt rae cn sees vendo bee tan ee eam pg pte ame Senor cer natant cee ane, tt we eihe te aces pce apa ne ttc Simtcade dle ewe gies he Ties eae ter ce eke ae eee 150 SES ds tg ee an lnteracfune intre edvcator-compuser-educal, enalizind avantajele $i -dezavantajele acestui tip de interactiune. i i nem ng dee iat rns ree Cee eeeesear ee cane Se ay es pce pe ayer eS cancer acne ney ly eee Se a a ‘oul dimensiune a evaluici formtive, si amame, cea formatcar, confirm caeiaIniatva de Tavita si, implicit, de evalare apatne ‘levl/sudentua care reflects asupeareruttelor sci se, i profesrul ti umireste evolu, ofrindt sprjin gl indrmae Evaluaren formatoare ae 7 de reglare ¢ euoreglae 2 sctivii eo ‘sprinl anbiloe parevet a acini educaonae. Ea auth pe elev ‘vee cerindas sl antiipeze ‘Un al termen pe ea il propunem ess cel de evalaare dalogatt care exe prvi ea paste integral proces de dezvolae i schimbore 4 evuluinadeani si implied Judecata roflecd a acestia.asupea ropiior demersuri cognitive. Fanejiaprinepal acest sate este fe energizare din interior 9 procesuli, depasind concepia prin care fvaluaren ate un proces de" contol care acjonesz3 Gin extriorul rocesuui de invijre. Elev partcips activ Ia procesl de evaluare Brinn proces n cae negociciea gi consensul constiule elemento ‘importante, ir profesora! iscuta cu lew rezatele, ofennduie recomandii sine end aceytis au nevoie. ‘Nojiunes de evalure it lrgesesfere de cuprindere, cuprinzind pe lingh evaluates produsclor sf pe cea a procesuful predirivTavlin, rmigind de la cea eensats pe iiiativa profesorult la cea eentath pe Inifauiva eleudulstadentuli, stiulénd Tovafre. Evalurea ucbie Priv a un pres care promoveuzt invtares Gnu ca un contol exten, Feaiat de eve profesor, asupea yo crea ce face” si cum face eleva Tela in isup ctl de invajare aoeastanectsit oma but ater, din partes smblor agen educational, asupra proceselot cave au oe in Invijire, anope cauelor care deteoning crore si agp factor ‘vorizany al ewoastei TReaizind o stanss legitrd eu inviere, meodele akemative de ‘evaluae confer state deevaluare, un aad iat de activism, rin Promwovare intatelehionri i colabore dnte profesor $i clevistuent ‘Deoareceevalarea mu este un seop fin, trebue «8 conduct a optiazatea Tnregulut proces destaurat in goal, ips alternativelor ffeeezi_ rutin, conformism gi mu dice Ia completa dewwoare a pesonalitii, Plein dela deea confor cheia moda in care este 330 Fine evaluat elevalsudentl infuenfeszd prformanfele si reujits sa {cola dine cone pe care tebuie ile indeplineases evalures, ‘fiend sunt umatomrele D «+ exaluare si feo expern de inva: 1 Sofie mvivant,nesuesan, sb fi © Bacuie 1 5 tna mult constuctvd deci distract: 1 chee bazeze pe dialog interpersonal insapersonal, 1 Sise concetreze pe cera mvt pe een ce 5 ren 1-55 se cesflgoare inch de In faeputa programulu, consid ameliorin pe parcurs gi doar la sft, ‘sk fevorizae fi sf pemid clevulu/smdentlud +8 invefe sb constrwiaset forma so pecsonall de realiae a inv, > shofereoporuni de gladie, elecie i revinuie; shfie cla, explicit, 1 sie in concorde cu paricularitiile educat; : 1b stimuleze prcestle de co-nahere inee profesorcley, ote levelew, ‘sk promovecedezvotarescapactilor de sutnevaluare a elev 1 sk valorizene eoures ea un pas necesar pen evaae; «+ evaluate efelenth nu se pret Ia frail procesui of evens noi altemaive, studaa impact preconizeaa no demersun ‘Eouluareainteractivd are in vedere aprecierea, dezvolaes, pefec- ionaren contin, contol, mputeicrea edocatli ex capaci mene SE ack pal snl saci hop comin autoevaluze) proceele de Fnvijre, dalogal penanent ine pate ind bazat pe Ineedee rec proch gi pe resonsbiliate. Dezoliarcs capactijilor metaevaluatve Presupene simulres grocesclor de relecfe a celui fnvath asupra rope procese de evalua. ‘Chis died le suut recunoscute srospe fe unanimitate valefcle formativeducative, statepile diactice imeractve sunt folosie ‘eszional din ders motive: dificult i evaleen exact «contribu feces elev in ez “iu tate confnatrle se pot pred flotnd srategile didactice Y difculi modal de dicjare a peosesuui de predarednvijare In clas ‘7 fapornl supraordonat Tae timpul neeesr aplicti lor gi timpul solar dspenbil pene nin spin nts Factor ce core tepid orgenzare i digareeecrier ‘baza folosiril strategiilor interactive sunt urmatori io ‘tor eer independn de prefs de en: {ie det dpa fe hie tee spt cnc ps ean, Pimp gente dupont {cota peanpcl pr cori tc, 2 Sendgt cations nase ue © Coren signer smu oe npn nan pla ere ca fins ee ce ‘Fate open profes > Soin eden deena de consis pede seis pono Spee teneicopnctsk in den ccs alt, spring camper, Sop verte ocd eas as Tepe Sah ce rofl inl serch efi eee pei (ane trae ep oe Pel ner re nga dc rail de comes en se nt cer ep decile p ce ea xe ca peti ech lege continue ice a siporuros dtc ia emcee ce co ‘ie npn conn comers! eft! ser a Sngees tl pont tt prop ee ge nesses lei modeler de Iucru frontale - individuale ~ grupale; ae Se tenies de pectin le pote i compeer {ele/abilitasile profesionale gi metodice; 2 ats cer hn fi neces neo eevee de tpiare cope, proiarn estan Scorer 9 coyotes pte copy oa sna ae transmitral cnoafeedi gf acivitgle in cae role eental I revine eleva, ce elieaed activi de deseoperie de const a jroprie cuneasiens 1» concepia profesor 5 derail dnt elev profesor: > Stemvite pi deschierafeceptivitatea cara diactc (ope rine) fag de ovate in dome "Factor intern, corfinde elev Fela fi paticularle de dezvolare cognitiv’, social si sfectivemoionalé ale elev, se tai, donee ioteresle lor decunoastee i setune Seat discie interactive neces, poate rai rut dectt ate sigur un efot de prolectare in aspectele esata, genta deoarece le a ee din ess, manifest sponane nepun’ fi revit Ele Tesoro conbinare sen a resurselor Sn concordani ow metodele, Tiel st forma de cepanizre a ocuvitti, pnt dentine consto!f fou a ult inp tcesulcevs pen sarcing In pst ast aoa ge partipere din paren elevilot pent a colors wa Tera aretnk, mrtegile dhacioeInterecive mist sister coniile de ete de efeaciate dite “Fa cnt de fap ch scope interactives ce de simulae 8 paitepdni In inteacini ste gistea unor solu pio coopera rere de ivatmt uebuic 38 se conse fa factor de spine a Tecra a grup pi de stiolre atv nda coe “Pheieng mail depinde gi de ct se aytapl si ot se prime in pone” color, di ageni-cdwcatonali implica! In proses de ‘rian, Ele i receptionesz4 pe profesor nu dour oo srelizvor de a efe ci et managet ol aetvkirpropse tm concordan cerewoe drnfele st interesce lei, nto award sprijin Incredere reiproct Seagal didectice interactive de predate, iavijoe i evaluwre indoplinere exigenele de aigarare 2 cali fave, avind Tool promovare clabrii dint age educational intro skmosfers pti, relaxants, de respect i prin re, Te eenla deca, alt elev citi profesor Ts Gores 68 actinides, oti fe corespunzatoare i fiiteze Weica iar ewategile de predare,tnvsare oi cvalunre <8 aibe bez mises Mme clei gi profeeon i simuleze dezvolarea pesso- ‘ale indvidue wrerabie daligate pe baz floss strazgilor iferactive de Sees ale ee srr cps ii pen unre, eon thrid social-afective a personalitigi, : eee ee ete eee Sipura pan an ee tet ee PE meta ee eee coin tegen eee ‘controll gindiri). ie ee oe ‘bilitifilor in pir}! malt mai ugor de realizat, ‘ Shans tc cei erate rezolvasilor pe cont propriv. me : bee corona mat ‘mult in tnvagare. ee fone rein tn a ee eeaet ee Seco tes eae Steen sean eee Br ocr eg eer keane eee + promovarea une atmosfere opie de incredere in forte propi se sespect recipes: ‘+ stimulaea nei titan poitive fade lural im micrograp 4 oeurajarea inv reciproce, prin colabrae i spin reeree; + descurajarea negativismaa egosmuli ‘+ rezolvrea In med constuci conflitelorscioeogitv: + stimulaea proceselor negociative, « dalogului tre siden i Inte studen 51 moderator. ‘Neveu inovini ga pereeioni continue a preitti profsinale a eadelor didactice,rezln din prezera conti f permanent = nolr folic peovocticomunicatonale¢infermationale neces cchimbte, 1a nivel atidnor, concepilor carclor diactice, consomitent cu lversificarearolurlor gi bogies repertorilul static de realize ‘optima predaiinvinvealu nso nitive ins sporien efccoel acestia sunt cerute de fap 8 potential de inviare ts mos moder eesct conser nivelul de pregitize s-dezvolat continue i pia produelo neceste ‘isi sa diversiicat Se impune tot mai mult teri constructivist ‘iain cotdiand, In care massmediaillunfea23comportmentl, da sila! de a raion, de a perepe reatatea. (vedi Horst Sieber, 2001, pp. tt- 115) ficienasetivitididactice est dat de fea care cara didactic Inpelege sh revjerte sh aplice qi sh acaptere sategile. de pre darefinvijreevaluate, condiiloe th care lsreazd (mane, materiale, do timp te). Swatpile imeractive ao un carcter Nex, namie # eschis, Ble sur modified pe parcursal delet lr, fa netic de ‘onde cae apa, er adeptares lor eorespancitore opin depnde fn mare misur de reatiiates de experena profesor ‘Nol timpari pe cae le win soit not madele arti didactce ficient cares promovere “®angjares in invarestemeini a eleviler si promovares sate itor cooperate, “ ancoraeanvtitntu fn realtae, prin propuneres de siti ena nea mae epee sn! ne nwa de ote © invoducerea olor ehaologi de invjare gi comuncae ‘Aces erie spar necosae ca mate a nevon de » forma indivi april de 0 gindive eres sh aategied fp rezslvarca problemelor. Individal uebuie sb vee rapid gh continu peat a face 7 noler provocs,coastuindusi propria cunossere, apelin la diverse arate Suse peru ase adapta acti, ficient cea Tah eiteva cevinge pentru ca inifarea tn clash i fe Interactivl, dex ctv i partcipatv: 1) elevivsuudenii 8. Se implicaWangajayi ty sarcini de tnvatze entice g muldsepinae; 2) specail 4 se bazez pe performantele eae; 3) Shae didactce sk abe ta baz infeelaionara eciprock 4) prune de hans i eterogene; 5) profesoals fe wn filial inv 6) levis inveteebutind,descopeind,explorind nu numa snguri igi imprent; 7) eed backal se conse, rapid i consuctiv. Copii care inva imped, inva saab imprewnh Action si ‘notin’ In pereci ain grap mm mar, eleistoenf sunt car ‘i commice sh utlizeze multiple Si de intracme. Dezvoltarea ‘siudinor pozisve,creurea nereder ta propeile fre sunt eiteya rire Benefcile flour stategilor doce interactive. Rolle ‘rofesorilr, ca manager a difertelor par de imran fo clas, Aiversified tn sens spins munci colhorative discipair lr ‘Cadrul didactic este moderator, faihistr, constant, Ste, parcpant ‘Goo ltr de cursuni i, drumitr gh promotor al uel etnostere tomulstoare, positive $i constructive. Hlevi/suei ft profeson lor ‘cums impround reeponsbiliatea pent proceso Invat. Inetind a ‘aii doar un furnzoe de informati, rofesorl wateazteleval ea pe wa subject eaabi is esume diferiterolun (Be cercettr, de analist)# responsabli, laminindu calea cite eunesterea prin proprile fore. Suaogile interactive se consis din mers, deoarece mo inotdeauna pot fi prevazte react snbierior. Ele sunt dinamie gin acelai timp ‘enible,Cadrl didace icurajead spontanetaeacursanr si, did Imacelai inp dovads de ceatitte, deschidere pi lenibiiaie SDL a la ba principle constructivism Ta eda, oferind enzt subi filor de ai ssua rispundees proprilor demersiri cognitive, de 2 Dartspa enuciast la propa formate, dea colsbors penu a abjine cle ta bone erate in noel pe care le presupun, prin metodele, thsi si formele de orgizare a cecil in snes eoeelaie cu resusee daponiile (mane, materiale, de mp, de couiout et), strategile didacice Interactive comps un le important rindal factorlor tenia ai Succes in vice in dezvoliaencunoaster la levi. Capitotul I STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE IN CONTEXTUL PEDAGOGIEI MODERNISTE. ‘$I POSTMODERNISTE, LL. CONCEPTUL DE STRATEGIE DIDACTICA INTERACTIVA Leceaea ii propune st spunds la nteii de genul (Ces srateile didaciie? Care ete spel strategilordidactice interactive variable de care depind protectant dexfararea lor? ‘Care sunt rou, loc! facile rater didactce Interactive tn ceadralprocesulu de inant? Care sunt factor care, implica ix aloturea siraepe! dace conrbel.0 ai Bund dezvoarecogni soca-fetv india? (Cerolau soatgile duscice meracmve nsceogencza cancastr inane? (Ce meiode st tehncl ineractive de predareinéjare poute folos cadral didactic cu ele saw student 33? Cum se pot concrtiza In rected sraegille de evalare ineractini? (Care af onmes practice de dewoliare profetionala ce ar putea condce profesor sd predea iste entrat pe cle? (Gm s-ar puica imbue mtodica si pracica pedagogic’ pena @ casiqura cretereaefcenesatitlor de predare~ ivijare evahare? ‘Sun stravegiledidacice interactive o eale de optimizare accsor procese 710 sursd de consraire « propriel canoer, in vishned ‘pedagogiel posimoderiste? Care sant tendinfele de divertifcare @ slegilor interactive tn sevala posimodernisia? “a eteaes de a ofr eispunsun cht mai complexe si complete Ia seese Iebisi ne propunem elaborrea st verfewea, dimensunlor {nice apictve se srategior didactic, In general sae tater Siactice interactive n special. Vom avea in vedee fundamen teotetice ' conclu ezltate in ura certnior practice ineprinse ‘Deoarece noliunea de suategie diac, te general, este destul de ceomtroversat, ne propane mai iti, oabordare tore a concept LLL Cesenflee prin strategie didactia? ‘Care exe special rater didactic interactive? ‘Tenmenul de strategie ae origine nm-an cuvint reves cu sem nificajia de generlitate gi pn de eurind a ayt un infles set malta: aca pln gi conduceri rizboiulu." Stee, Ghidpropus de The eonorist Books, 1998. 168) DEX-uf india originea land a owvntu, din atineseulsraropia— funcfia sroigul;aptisdinen de a comanda;leyitrs ex Oecia Ani Se face prin stratep”. comancani malt at unor eet, DEX-al de _egle stestegaca pate component a ae mitre eae se oupl co Po blemele pregit panies ducer raboiuu i operailemiitae" (1998, p.1024) levortt din eora si practice wits, temmenul de ,tatepe”, se efert Ia planficaren 3 directives migctror mitre macve sau 8 ‘opera (in contrast eu wtactca", domeniu cae presupure proestl ‘etal al mica fol” (The International Eneclopedia of Edveation, 1985p. 5148) in ‘sens general, suatepa se rfid la conducerea (management) ciilor, a metocelor implicate int-o activate im vedetea angen ut ‘seep storia termenull in eduaje curinde acceptin sinonimize inte Suategie, metoda sau proceee. (Sexi The International Encyclopedia of Education, 198, p- 5148) Asta, concept de strategie eres Taw et Ge actu de predate orientate intenjonat clue atingereaunoe fai specific, in timp ee mcfodele snt cise prin care amt stinse acete, Wzind objective concrete, ir procedele wink wnstomeniele de her, ‘ubordonatemetodsior. ‘Strategie mila se seer ls organicarea uti plan de sae sa de sapirare, realzat infer Ue constringeie fnnciare, mate, uname 4 de Bator poiict™ Prin analopie, siegia r educa, presapune selaborarea de plamir, de programe, de pioiecte penis a tinge ‘biesvele generale 91 specific, depisind dificult pariulare sae fezolvind problemele cu sare st contumt eisteml ecativ (Gaston Mint, 1973, p44) The American Heritage Dictionary of the English Language (1969) scoste in evident faptl e8 flosirenstratgior In ecucie inplick rises std cau, capeiate (bitte, pricepere) i floes lor igerciai ch profesor tebuie sf vee aceasta "Mat prei,prinsratope pate: si nelgem un sistem de opera pe termen lng, madimensionaleginteractve > pe termen hing sateile ve ding sc de sti, cre se concep pe temen sear le implica] inmod la evolu vou, > mulidimencionate:devzile mae recue la simple optimizin, i ‘pn in jo et intregideabictv,mijlace i constnger > imeracive: decile sust lute ipereand. ah se anicipere inijativele i reactile" parcipnilr ta activate (ale clevilor yi stuenilor- (Bemard Gate, 2003, p.9) Prime constatare care rez din cecearea 5 documentareaytinick sopra arate aidactice a fort accea plait semantce & ‘oneep att cum sunt definite srareil didactic de eae diver stor 1 ansamblu de resus ji metode planfcategorganizate de profesor 1 seopul de a permite elevlor st atinga obieetvele date, Pesoanele, localuple, materiale gi echipamenele fermeszd resursee, ta timp ce rmodunle'de intervene (abordare), fomele pedagogice #1 telmicile podagogiceconsttie metodele™ (Parent, Ch. Neo, 1981), ‘yun ansamblu de forme, meiode, miloace teiice gi princpli de Uttizae a le eu ajutorul errs se veiculeazaconjimuturil n vegerea stinger obeetivelor (Miron Tones, Vasile Chi 1982, p. 6); ‘ansabll mjleacelr pust in leru peau a ange scopal fxat Inoepind de Lx onganzaten materials i slepren sports, pd Ia ewrminarea sarcinit de mvijre gi 4 condor de cealizare. Toate esta vor depinde de obiectivele propose af tins de fazele forms tre de subset" (G, Nunzio, 1990), 1 yansambla de atu opera de peda dnvare in mod dlibert “mycrate sau programate, rena in directa tinge I condi de ‘rman efcacstate a obiectvelr presale lan Cerght 2002p. 276, 0 seine devorpaaailé ino suit de deci operat deci aaigrind tecerea I seovenja wamoete pe be78 valorifictit nformagilor dabéngie in etape anterioaa. In acest sens, stategia ‘Sevine on model de agjnme s acfivne, care accepth w ab initio posblitaea schimblrt upurilr de oper si succesiunen tor” (Dan Potoes, 1989, p. 148); ‘2m gp de dou soni mule metode gi procedce integrate intro strvtid opal, angajath la nvelul sctvtiit de pedare-nvaare- ‘hla, panes relzaea obieciveloepedagogice generale, speifice st ‘Sonarte ale aecsea, a parent de caliatesupenons” (Soi Crista, 2002, p. 380), Pamala Ge deceit wiind desigurares proces instruct. ceivaty, in vedere anger unor abective, deca adevate sisi ‘Sonsrete (ctrl care influeneszd supra cezllatlor proicetate)” {Eugen Noweams, 1983, p. 58% Sr food de stordare gi rezolvare a srcinor concrete de intaire™ ion Aiblesc, Mae Albulescu, 2000, p80) ‘a ingen genera, sategia poste f defn ca igs aau arts de & conbina 1 ceordonsattunle in vederea stinger uosi scop, Ea Soreapunde une! plane entra a ajunge Ia un relat, ropunind ‘bicetive de tne mloae vzate penta Te atinge™ (Gaston Mitaret, 1978, 4M). Th icumea noair,satgin didactic este modaltatea ecient prin care pofeona il ajld pe eles #8 accend la cunontere sisi decvoie apeciajile intelecale, pricepeie, deprindeie, aptitude, sensi imentele i emojile, Ex se constiue dingan ansambla complex ‘relat de meode, ene, miloace de nvtdnt forme de oganiace Seis completectce, pe baa cor profesor elaborenc un plan de fuera eu een vedere realiatit u ecient, Th cibortea acest plan de luer,prfescal fine cont deo serie de {actert car condiioneezh buna desfiguare a ajinilor de prodaresinvt- ffrvevalste Yariablle ce fin Je elev, de ctsriulum, Ge organizes [roars chia de profesora insu (ase vedeasubsap- 1.13). Tieparang ene ea prfeson st peevads implicares elevilor in ealigued aves pln de furan caitate de subioc atin oe ents JE darren prope’ canoayer. Stratepia didactic ~ th vizio posto ‘Semin devine ate dul une partcpiicolaborative desta de » profesor imped cv clei, acesa compen pant de hers Fro itres, dove cwoatere i de act inten ‘at cea po ei ome igs dea inia pin cooper fa ‘cht cele su ina, pot of ope pent site marae ‘cetos pe ens le lovee, pea anatate cadet frocedes Ge cr, slementeenasbajale ane sete Bindi gas e'> ace ase de opis, profes! cntsie Te ‘region aims Sein ren propioediio ar Stalega diac, vest din comionaensmonicas 3 or Ector imple poste conde en suerte angen deidertlor, ‘ropa in rns! id ele agra vt. ore vere, toe ten, cae are legis cu reali cb interste gine ‘Silo exe ll ae tealucasA pan parciparea ect cv fo rowel conus proper legen ip cet en oun Crp loaf ol sige ches carta modnllorpracce 8c angst tinh reste #80 Slows nor insmumente de hc (202.273). Ln cone {hs de satel nos pts conta cree tees respoe + node de boar afi”, 1 Tenet poet + Thine de dea {levine opting Inne sate de rede gst de nvr der 278). ‘Ack sor pve stile didactic: adopt 4 und amit rood dy aborare 9 St rin bleating cinch sgnnins ete experts) opine pente tm annst mod de conbiare 2 meteor, pocedcor mine dentin feo de ognize a leno’ md de pogsmae (alec edoate 9 tretier) int 9 scene opts sor etaeler enim) pop proce de desfigurare a lecfici date" (1983, p. $9). ae Tec ser enya sc opti de parce i aingsea vice, state acts se casters pon flit. ap UGnduce la stunts conde spite sportan,Acea etactrre ‘Mop depne in re msi de cette ide spontaneates actu dian de eapactata seein desert rapid pel sabe $e remediating sl ore raport ow cae se deinesestratesa in opin Ia nate, ipa eset rises) 3 roll stnupit eae sui epetve (ede egal ‘atone coferd aj an gd sport de pobbine d euy, Sy stro ste een de pet ep, reps de decee 7 (985, p 148) Tair Vlscear (198, pp. 260 ~ 261) anaizaetparett de conse ane aep didesin comin se ere ete We + orznizaca evo 1 tron deerme -asinie note 2 feovena connate intervenor prtesor 5 de progamare a xereiibapeae: inne pbelr de eve Srmagiteddecce teracve ste de sup, presupun munca Incaabone onl ogaiea pe microg sa cep ee essen anger unr obese econ liso problems ares {Ge atermivo, Se tse pe Sim reso i etter {tv stmiesh prep dnl, mend sebiet ou wat Persmaltaten lr (i copie, fect, yl, oie). Sls ‘Sort despa formes e gp etn a opal nee ‘Sle, told cope autocrat, Sunt oui nic frame ard fe prtipanit In stv (lever, cle profesor, enters sant peson Seteie dace mera resign crearea oor propa are sf corespundénevoit de inten de raspans drei Ia fea lero, nractvite in cat (scemce) sete at la Feomoaves llr nr nragpel tnae profesor ew In aul tvindorh t diana tee), intracute se consti tneeun vei care rispnde ino mane! rena Ia varie eu tare mwa” (Pence Rey, Asin Rane, 197, pp. 174 ~ 175) Pru crees ura prog intact profesor webu cunt 3 oreaoce bine till de sv, so imgibene sl diverse fs 26 ‘eacjilerispunsurle elevilo gi s8 conceapl assce de invtare dife- rent, adapate clever poten. ‘Staieile didactic intractive aut vedere provocarea 5 susinesea Affi active in cade cea, ext ce invals aioneacd apa info. matiet pena a @ transforma inane nous, peisonal, propre, bn sens consructiviy,folosindaceste ste, profesora Il determi pe elev sb eviod rispunzdtor fi participant in proceed] constuitheensurlor ‘nformayionae, prin rezolvirt de probieme, prin expr i cercelan sau aplicind ceea ce a dnt in coatexte no, iene Interachuea soil (nteracuivitte) fvorizeackemergeia confi ‘clr socio-copntve, stimulative pens invitee, modifica repezentile persone fvorzer dous princi de nviere 1). pri principi est dedus din comsrucivismol ingen: pein ‘terme aunt esopeaobietler se modifies schemel de asiare seomodare~eclbare (Confit copmtiy, 2) Goileaprinepi ese deus din psibologia social a eevee: confrutarea pusctelot de vedere posle x8 opereze transcend le ‘eprezentiilor prin conflict socio-cogntv sf restustrare copnitiva (vers, Francoise Rayal, Alin Ricurier, 1997, p. 159). ‘Consruiten uel crea ize legStrle pelnsocale ale ope g structura eogntivd « grup cleat resirse de progres fw indie Penns toi elev. Interechmea social semmificd © acjiune resiproct de infuenare ogi, Socal fect in cadrl grupurlr In ptologs soca, 0 interacfune e reiaiedinamicd, de comunicare gi de echimb de infor ‘maf inte ov sama li indivi terior ui grup, eae pind de nfuenele, conditele, conflitele socio cognitive desisurate $i de sinaitatea grap Cerceitor’ ca Vignst in Rusie, Braner fs SUA, Wallonia Fran pun accent pe intereiumie sociale gi pe socialieare, ea fie Inport in dezvolare si tnvjare. Primal vorbeste despre ivijarea fa ‘elie cu adul $1 despe .2onaproximei dzvolii, al ila debate Problem iran de petra. ‘Deoarce itractimes interpersonal are Ia bars inden mata schimburle verbale sau noavettle de tip cog, afecv-eroforal #1 social, en are 5 valoreterapentics pentru membr gpl, deoarece au n toe proces de aro, tnt, daar, ei, cose de “Godin conver (ousjeval ale schenelar cognitive is: SENSE senate edcare cat inset te. ‘retour in cir gpa Ia Hneraclone pte even a bak uments ele aa, fl print,cne nica dil, ce Tpdenthinburt nan relteCne erable sande, cine opr thn deep te fattoal mediaar ete un fetal a ior ebvaponle oni Joma etre raed asin SOIREE SSS cooper, Ura in aie wi an mesaor STE Geet nem ov ek cove tvs" ancoie Raye, Alin Reunie,1997, 9.222) Saupe ie imaor ineractiv simscazkparipeesbieilor semaines one cn Or CUENNitate people de jeepee pr eulevaine Matador psinahlor pin fasten metoelr eine, ln Podagosie: Teele de emerps els dpprenisags formation epoychologie ogni meta sive et ste ode cre mph rll Sleeved sh fac aces costar ings opr goa plead de esti de coo dea, sina prope de seem fear pores de iplcre eeci ce ete teih" (997, 265) 111.2. Blemenele componente ale wne stag didacice naires nel ste disso se conse ca un exes de ave aes swe sinp-roblensc mpc abr ss stole complexe din parts profesor ‘Seutde osaare a ole ns tropus de Dan Ftslen w9tprp Ub) cand emda cmpoent (OS ol args + err (ovis, ips ‘on ena Sli dare comnsiena ‘jane ovate (onto emndpendent, dependents stop mice. a Profesor loan Cerphit (2002, p. 279) emumerd 4 catogorh de lemente componente ale uel sategi didactic: ‘+ module de abordare (pure de experenge de invfare: pin "epi esoeri, pn proba, rn ape ope + sete; + Tssporturle didactice (materiale didctce ‘einil audio-video, no tehnoli, echipemente et)"; ormele de organizate a sett (ronal, coleeti, micro= ‘ruplin preci, individual, nit ee Report dine seategia didactic yt metada didactic evideiaad metodee, considerate yconubtartisleerateilor in calitatea lor de element operaionle sau tctice" (Dan Potolen, 1969, p. 14), > silrileedvestionale, de up autora, permis sau democratic, care plasezd decizin profesruli tun emp pihosocal fora 520 efaorabl situa de invaare concrete > resusele de optiizare a acti" (Sorin Chistes, 2002, ¥p.350-351), Metoda este 0 ,sccesime de etpe mari prin cae suticn clei 54 ndessedo canon sau stipdneasd eapacitate." (Dictionnaire Encyclopaique de Pedagogie Moderne, 1713, pp 198 ~ 199) Srategie didactioe presopan selejonare, organizrea metodelo, tehnclor gi miloncelor 51 apicaen lor in incerearea dea atinge sbicetivele pedagopice specific (vezi Francoise Rayna, Alain cunt, 1997, pp. 47 ~ 349). fn laboratea une ste dace, acca ator exist umnitoarele varie pe eae le poate alge potesoral 1) Tipul de demersstionament (induc, deducti, dilectic si saelogio, 2), Mecodee (expaztve,iaverogativ,etive et), lasce $1 modeme, 3) Tebnicte: de animate, intebae sinttizare, formulae, incurs: jt, stinulae, event; de experimentre, exposiive; exert aplcative; ~ de declangere, ée insure programa. 4) Mifloacle yi materiale diactce 3). Motul de organizareacolectvuu: font, grupal, individual 6) Nivel de pesfoomant atin de elev Combined acesteelemente se pot concepe dfeiteswategi. Alegerea strategie didatice se va face farctie deobectivele specific prion are, onderea une variable din ele enue, situa (contextl pedagogic) tlre didactic Td care este gi opfimea nosstt ox privite In clementele cae determing opgime’ pentru o enumith satgie ddsctict tn gener # tntractiva in spe sill de conducere al activa instuctv ~ eveatve: > modu in cae se we prchce invijren (prin cooperae, prin competi, prin colaborare, prin cece, prin descoperre, prin wroteon, pn expat in sb peo psp “Delle gi modatiaile care vor conduce la provocrea inti ovte: metodele,procedece eicl,mijloaele de invsmant (materi lel didacice, ecipamente, 01 tetnologt te) “Y Tormel de organizare a actif (ronal, eoletv, pe grape in micropro, inavidal, mint), ‘B todul de prccipare al elevilor ia active; inp necesae epic strategic ales; > tipul de dezvotare vieat(copritva,afetivg, socials, practic. eplicgtva); “> rodal de prezentare a conjnutuctr (de Ia fat sroctuate cite cele mai putin strcturate, del algontmce edie cele eursce,inluzind ‘i nivelunieintermedire); “cade i care aloe experients de inven clas, in ara laa, in lborator ete) Hart concept « unei srategitdidactice interactive reprezints tcjelele coneepule care se stabilese ive acete element ila dire aetstea (Wel igura uma) ig. ne 1: Strtegia dacs ora 113, Factoritvertabille de care depinde organzare srtegior lidacce th genera ta strategitr didacice erative, in speci int oumeros factor stu variable de eare depinde organiaren cent dapostiv diate sdapitsitupilor de instuire, variable Sejeente eau independent de profesor, de elev, de organizare yor, de curneulom: 12) Varin eae jin de profesor: ie dae, care exe © rezant a tmpletinsconcepiet peda- -gogicepersanate cu ces acu soe contemporae ic fstoni {Ecpesonaliasw resort ') aril casein de colectvaldeelew 2 Nantelaradyle. clase ssaatea gropulu nevoie, cen, ernie spose 3 experinle copstive, sociale yi afetv~ ‘emojonae ale elvis, eimaimes colecivali, gail de omogenitate, posible de rupere or de sr otal su individ, pode movie al elevlr# reece pentru fvera fn grup, tn perch, eolesti a indivi, septal 9 nivel do pregtr pent un anit omni ) Varabl ote find eric alae msrestrocnale 1 icrostuctrele uri, grad de ‘ccusbtte gi modaltiie de verfcare a indeplinini xestora: Venice i cei aie cet de arene ert 5 se ne est rte Ta ase 3 Sone deine > (pel ater > eae eivico, relic aciziiecuente le acest {inpertnja asta pena activist Mperinfle de indjorepropse el nivel de neracivitate solicit. <2) Vasibile care finde organizarea geolard: ‘dnp geoler_ svat Ia spoil aport cu timp soit de 0 unit strategie didnt puja! yolar et fa dspiie tn rport ea timp sts de 0 anit rateie didactic, vesuae meierole (Got aera, echipamente disponibile eto) foloite i sail gimpul spon Precentaes schemated a wer arable este roid fo figure esr rane > Side or, > ‘ioe de plone lee aii cre fin de prafioe Vorb cares eter 2 » ‘Fig. nr. 2: Varable factor ce cone la prolectareas\ aplicarea strategilordidactice 1.2. BTAPELE FLABORARII UNEI STRATEGUI DIDACTICE EFICIENTE Jn conceperea, claborree, folosires si evalunres wei srategi idatice eficiene profesorul are de pavers. mai multe faze de repoiecture, protect, apicae 9 aprectre. Propuner urcatorce ‘tape samme: 1)" Examinareascopurilor sa obectivelor de ata. 2) Algeen comimunilar corespecitsre, adap, sistematane, orpanizare acesora. 3) Examinarea exigentelor gi ocentirlor impure de normale #1 principe didactice '4) Examines alterncivelor meiodlogice de predarmjare! valuare disponibile '5)_ Aliza resurselor doponibile: umane (particularities), steal (miloscedidactce, mateile diate), de contin (mansie, hid eset ip, materiale bibliograice), dep ola et. '8) Optareapetruo anu form’ de grapareacolectivli de ele 7) Alegeren melodelor tehaclor de insure, mileacelordidctice J funcie e stata de instruire propa, dup prinipil complemen. tari al itedependenfl a spin epee '}) Elaboraes uno slut alternative asvpra poet gieilr ‘optime de combinare a metaelor, mijloaceloe i formor de organizare a colctvu, pe bazaanalize puncelor foe gf celar sabe i ealiares 0 efcen activa pofesorul eu clei 3 9) Optunewdecsia asupra strategie didoctice de urmat, 10) Apticarce sreepiet didactice, mpod Hleibl 3h partly, tm ‘dul sctiviitineructi-educsivedeslpuse cu elev 11) Bvalnaren permanent a demerssiloeIneprinse, costes i adaptarea sratepetciactice la nese elelor gil stile spon- tne, neprevize 12) Aprcierea final a efeentel atest Adacticedesfigurate (in facie de eal eur sn sri levi de fete inca lea pleut am Inve, de progesele 1 peformanteiobinue de aoe, de ealiarea bioevelon, s de efcienimbanit metodelor, tte, mjlonclor at, aml de xia cl in pent ou 13) Britrea de pred care vizeash modul cum va ft folostt strateiaGxacted im acta nstructveducatve vitae. ‘Statega ddactick devine sill teorie# atanejnpliate In tezol- area opal a uel sitat de izle. Presipane obordare eoreted ta insur in care vlorfios a mod eretiv coneptapedsbogics a soled, In general pi pe ces 2 peofescrlus fm special, expeinfa Umparaia de colectval de cadre didctice anupra moduler eiciete de oncepere @ emersulordhdctice Impich 0 abordatepracled stuns cind se face fopfunes coneredt snopes combing cfiiele inze metode, mjloace Gldstce gi formele de orgnizare (ronal, eoleciva, individual, pe frupurniro-grupu, mix) a ctv, ‘Gratin dhactich ete o ypoters de scime, 2 cre) valabilitte umeszt sh Se confit lero, oda eu apliesrea ei. (loun Ceri 2002, pp. 273 ~ 274) Ea repeats un fel de ,ingnerie pedsgogicd destigua ce expen von de traducere a inteniloe nstutiy= ‘ducatve i ate pedagogic, dea stp suse de nmr, dea face fag indian} sou bszardului in soluionaea optics » nor asf de siti idem, p. 278) ‘Stategin didscieS ese, powivit leet Encelopeda pedagogica un mods alemativ pentru feolvarea. cd sucoes 2 unei probleme.” (988; p. 11532) 13. RELATIA DINTRE STRATEGIE DIDACTICE $I (CELELALTE COMPONENTE ALE FROCESULULDE. INVATAMANT GFINALITATI, CONTINUTURI, RESURSE, FORMELE DE ORGANIZARE A ACTIVITATI INSTRUCTIV.EDUCATIVE) Sttepile didactce ocupd wn foe camial in eadrl process de ‘nvsyimant,Poicetarea gt opanizarea lee se deface gis infuse ‘in fneie de deczia ategcaeprofesoruli.Procesul de invitimint se conatiue dingo sei de srategi™ (oan Corgi, 2002, p. 274) Acest fapt cemonstreszcaacteral crganizat st stategie al activiilor Tnveprinee de profesor eu seus, opus celui haote gi tnimplstor. De sccen lechia ~ 68 fond. principals de orgaizae a procesulal de ‘nvijgmnt = repezitl cara predict acre pot fvalorficate una sau ‘a male sustegi" (Dan Potoen, 1989, p14), Ea 131. Reloyia dire srategiledidactce finale procesuli de ‘nanan Ase cum am preci seri, aston Minlart (1979) apreci fp i cnn nes ete sa aa et eonbin Gd 8 ooo Sesunlen vedts anger sop Ea corspunde vei planta enews ajnge l'un feat a acond cv butte dears Dilosele ermine pou Te ates.” Maton lod proveteas o stoic 3 acne, pofson are in vedere relznea wor aia ine restate, seine concise [8b fama de oblectve Tune ince stg 9 obectiae ce dein 0 posi rinoralt tn cual eter de ecleh etueaonlt fd vam #seuleilor ae ogent in schona oman IRVATAREA PREVDESCOPERIRE [VATAREA BIOUROS OmATA ign 3 Rela seta ~ part de obiective (an Posnes, 1989,9. 159) Modell nteror elboret de Dan Potten privnd relia inte strate i ipa de biective ne-a sugerat schema urmitoare de redare 4 telailr dint satel duiacice interactive gi obiectivele cognitive i ele sociafective, Leam numit yi sategit multidireeionale, referia- dle la muadinea do tla pe ear le presupun, pe cid cele cate mt felicitschimburi ince agen educational sunt unidoojonale, mesjul Cirelind dinspre profesor! ~enititr lite elevl ~ receptor Relajile Aine suategile didactce iteractive fi obiecsvele cognitive gi cale Secioafectve sunt reprezenae in schema urmitoar. ‘STRATEGH DIDACTICE INTERACTIVE (MULTIDIRECTIONALX) Stinulacs proces ‘STRATEGH DIDACTICE CU GRAD SCAZUT DE ACTIVISM. ‘SL DEINTSRACTIUNE (UNIDIRECTIONAL) Fig art Rela strait didactice interactive ~ obtectve ” DibosooiaresicatS (inesctiviae — activ rodus) are Ia back ciel posi al rola pe earl jac cleretsentl in ativitte: do ta sipht receptor che cel Ge paricpantimteract. Ratu profesrul! fa azul suatepitor de tip exponits, de exemply, se rezums Is cel Je femihoefransmittor al mesajulai eiesjonaL fn ‘ear etateilor Aidotice ecuve 9 interacve roluile cade dduete se diversi, 56 Inbopies, asl cb el devine aviator, constr, moderator, participant lites de eleit si ta solujonareaprblomsoe, membru in cehipele de Tuer ete. Peerizntal holon sbategilor ar putea frepezeats ate Fig nr. Disersifearearoturior profesor scresterea gradu de ctv finpicare a eleva oda cn cera de la satel ma afin ‘cttamt cle ele interactive Inveractvitatea presse i aitidine privé fai de eile una, ‘ays de porn manci im ecb go dschidere fh de coopera, © Mitte deiner ado parte pin claborare cu cela Malieaionalates specified static dar ie tractive sable Inte profesor (P) gi elev, ine elev (E i colgi " Dupl nature acids pot dstnge: (©. trates copie (de prelscrare a informa); © sategi acfonae sau psihomerori ©. state afecth-emoronale (le ntae pin mie afc). > spi inplicaresereaoarelnonreatonre a profesor i ative (aes didactic (© stegibazate pe oblpmuntl, pe automatism; © satezit bazte pe complexe de deprinderi: © state moyatoare, oe dau fr imagine yi intligentel profesor, aes patind combine i mod creatae not ‘ipa de prt, penta asigarn ein aun ©. srategi imiave. > ups open sind propet elevior: 5 © Sete indie; © Stale deductive (axiomance) in vrianele: stein academict, svategiaexplicaiv,srategia explcati~ fntuitiva (emonstativa), staegia conversaty-cwistic, Steg peoblematiznt, sintepa explctvseprodicatva (epoaiiva): (stati waneductive, vergone, care conduc Ia elabo- ‘area de eoloifalierative raorigale,stulod gindi- tea Tete: ‘© Sate dialectce, cu acent pe iteraciie/onexiunile ‘roblematizante dite id, (0 fest ipoterice (recov), care simuleazd gfindirea , Dep gradal de dire al ivijari elev aver: lgori > Depioriginea motive nei: ‘0 sategiexiome, active sunt susfioute motivafinal dinexeio, de ete profesor, (stati interne, de Suoconsinure a proprisi eunasteri, motivate din interior. > Dup mod de grupare a eleior, aver: stetegifromile, samtegi de grap olectve); stati de micrograp chip; stati de luen a perech (Sule); ste nde (nal pul inva dependent) stati mite Un oe spate osupl, fm acest arpa} ~ afr prof. fou Cerghit agile introctive,efciene pin aceea ch earjeal iteacicile positive dine membrit grupulu (clap de cooperre, de, competi), 2 zat, dei, pe nvtaren prin colaborae ox prin competi just ineleas.* (2002, p. 28°) Profesor Dan Potolea considers un dnt cele mai importante crite pera definiea gi odonareastrapilor, Il eonstiuie radul de lrjre seu de cutonomte confer elevilor in proces inv3ti Din acest. net de vedere ssatepile se Inser pe un continam de Ia inves ‘gues prescrsi, contolatt de profesr, la avira prin descopeie, trecind prin diferite forme ilermoditre de prodarerinviare de tp si" (1988, p31) Tr fincpe deine predominant nad ctv de reas ‘nvaje’, fon si Mizela Albulescu disting mal mule pri de satel Aidactice, care, de rego, preiau denumires mctodei Je baal sleek ‘special penta realiza sarc instretv-dveatv = site expzitive; * sratpi euntce, + step tazaeproritar pe aciunes de cereee a clevilor, * stati algrimice, ‘+ ratept de manifestare a personliti elev; 4 soatgi de evaluate" (2000, p95) Opiaia noastrd In ceca ce. privesto claiicarca strategitor Sdacice este wrmatoares: CCrterat 1: Duph rolapia pl spul de ineractune a subietul cu smoeriaal nformapional now Stinger 1) Strategll de ransmitee $i recepare x noulsl material inform “ 2) Stratell de cdatare si confruntare eu noul material informa: lena. 3) Strateil de acpiane i resructurare x nou raateril informa: 4) Steategi de inovere $f reaizare de nol materiale informations. ‘Toate cele pate tipus de stalegi implica fn ondine erescttoare simulaea poten creav gi partcpare educatulu to eonstrarea opr: cuncemter.Inviarea flint pin define un proces activ de Ineyare aril euntine In sistem celor exisente gt de recteturare 4 seestora ty lumina eclor noi, ace sath didactic: a la baz fe ‘tvs individual, fe sunt ineracive,presupunind desiguraren de tel inte indivi, 2 1) agri cx, al srtepfor de eramsmiere si recepare « nou ‘materia roll cera in fverzazea vir pn ansrtree infra deine cade didcic La reve esposibises selec, organi, ‘apr resend nouli atonal elevir- Acasa reeepponeaz infer ral fet am putea spun .de-a gti sin od pos Responbilistes elevlel i ive const in acest caz in a tece rin leu propris noe dae, de a Te inte, gicind-lecorespondent in {steal st cognitv. Aetvieral ntelecilsetfel manifenay, conduce la laborre uno nfelegen personal la ealzarea une avi temenice, ‘ile apicabie i oce context ‘Metodeleflocite cu predlete sunt cele expoctve, iar forme de ocganizar x acti poh gropale, individual sv role: frontal, stupe\ cand profesor prezint tuuror elevilor noul ‘matral, olsind metode azae in spel pe comunicare oral: grapol si mcrogrape, tune cand eYealizezatnvjarea in colect 8 cada! grpulor me, flosind-se de exer, meta interactive cesini/nvtiereciproce In eaal acese forme de organi2area,rluile Aidacticesufek tenets: un elew poate f profesor in eadral grup thu, ranaitind canastinfle pe care el -tasimia, cera elev Inteactivitaten este foarte ficient, infin dela cole lo, elev as sansesporite de i limurineijelegelle pnd Hr ati cesta ati protesona = feiidual, snc cind wansmivrea se realized peru un sigur individ. Logie pots fe facia intermedite de un eaeultor, ‘de exerpl, fn acer ean, intraivitates oo refed le diversiaen majlon- ‘eslor eae fac comenicare mi eficien au, vdeo ef.) gs determin ‘pe subieeiagenf a coopereae 1) Sirateple de chutare si confruntare cu noul material, resus stimulerea intiativei ducal de-8 merge cle surzee de informa, esponsabilises ivr evenindic! fa mae mivur, Rol prfesoal ‘ste do a fvorza aoeste ocaivexperienfe de Invite pein caute, tatonare,descoperite fi a4 of sprinul Metodele principale sunt ecle bazatepe exesare pi pe aeiune, in sriach legitrd cu cele disogae ‘Clutaren ponte #8 informe individual (deriguratl pe cont prop), cu foots clasa sali mictograpale Gn echip) ~ineactive.O conde penny ‘lcinja acest strate o conte disponbiates si bogiia materi Icio formations, spotarordidacice 3) Strategie de aciune gi restructarare a motor continual wa origine dora tndvadulu do © sdapie ga face acceuil materai informajionl, de oper restructure i odin i aord ce propile pil. Actionand pra milo coninit, clevl’tdentl se situencd ‘ej pe nivel mat inal al cunoasteri i nelegei, ye ce ate defeats {gi esur ineag responcabiliate in invaare. El pote exrage esenalal, face rezumate, completes informaile, Te achalizesal, I particule: riceazt sus le genralizea2s $1 e poate valisa in practci, Metodele foosite sun: cu pretere de atime, da impletite cu cele de exer de comuncare oral sau sonia. Activitaie pot imbrica forme indive ‘hse, fonale, grpale, microarupae,duale {mise Pofecorul ete ce ‘are unaegte demeraunl elevlor i sri la neve ‘4 Sirtgie de tnovare gi de creare de noi materite(comtnuturh “nformasionale $i factuce) W's bok cimoayeres 9 folsites metolor fWtehniglor de mauned inlecruall. Rlutdgutor al profesor eee ‘eds la minimum, el devenind un alt membra al echipes creative, Ree ponsabiliatea cunoaser i revine in totals cell ce mad care poate ‘opiate a cra interact cu cell coleg sau individual. Metodele ‘ehnicile sunt bere de orice consuinger sant in special cele de ‘imulare a potenti cree individual glsau cole. bransor- ming, straburstng, telnca lotus, pli gndioare, sinectea, Pips 615, thie 314/,meoda FRISCO ee “Am putea spune cf acest par tipuri de state se Tnseraf rindul cxlor preponderant informayionale, doarece, in fee de erleral al Tea! tial de acksipi i realtcicle dove a bjt, pet fice ‘urnitcrea clase: 1) Strategt de dobindire de not informasilcunostnge (prepon- erent informative). 2) Strate de exersare/aplicare a nollor tformati x de decrol- ‘area abiltilor practice (preponderent aplicatie). 3). Strate de evaluare 4 woior achiaGinformationale gl prac- tice (prceper si deprinder, abit) $i de drvolare capacitor ‘auioevalaatve ipreponderent evaluative ‘Am opiat pein folosiea termenuat ,preponderent (cu sensel de orinant),deoaece in cade fieciei strate se pune accent pe ceva famume (pe cunogtinfe toretce, pe abit de plicare pectic, pe apacit de (avlojevaluae), inst, ditneile sunt realize dn rian veoretice,deoarece ms pot face delimit conecte Inte echiz informofonile,dezvolavea copnitva i abiitile prctce. $i anes se exereaal gi oe apicd in pracich sau se evlueazl se dobindese informa overs. "Tate acetecstegidiactice pots brace haa interatvti ta smdsura in ear aula bcd interclajionares reiprcd. Astfl strategie Ioractve de dobdndire de nol cnoylinje presupun etode” de predarfinviare recipoct, implcareaclevli in actif de. emu, Parcipareaadrull didactic La aciviate ca rediator al eventualelor ‘onflitesociocapitiveconsitve sau coparipan alta de ele Za ‘onstruirea cncastert ‘Strategie interactive de exerare 1 aplicare noir informa se refer ta onpaizaea unor acivti practice care sf se bazeze pe onlurars eleilr in cooperate sau tn commpesic in vederea forma ‘ezvoltii priceprlor, deprindrlor gi abilitiloe dea plea tn pactch ‘coma o& 6 india Metodele sunt cele de exerare ide acne practcd Interctvd (roiectele de ceeetare-acfiune, investigpil, exereifl, st il deca, hile conceptual ete). ‘Strategie inforactive de evaluae const tn implicare elev ta procesul propre evalu, stmulind refleiapesonall supra propie elit de iviare, conglentiand eronte# modalitile de scoperre a Tacimelor. Acstea sb ect dezvolyes capaci autoevalative $i ‘imlaeaInrederi in sine gin propre puter. Sategie imeractive de ‘valuae at ca seop primordial amelorres #1 coretaes. procul, Soldat cu imbundjives remltaelor gi stimulerea infin pe mal ‘departs, st sameponare, $i dn fap ela grepteleval poate inva ceva. Metodsle interactive 41 alterative de evalvare vizate sunt pot fof, jonah rfleiy, ice conceptual, thnica RAL, metoda 321, proectl, sade! de caz ete. ‘Oa clasifcare a sategiorprocesului de nvimint se poate reaica In fmesie de proces po care! soar de ee care le iia. Cele wei ‘cj importante ale procealu de iviimiot eit: predaren nvare, valuaroa ae aver rate! de prdare Ueijre 9 de evabare Crier I: in punt de veer l cela care le na per diings 1D strate ale profesor strate de conducere « ectitipl, exprimate pin stud pedagogic personal, arie larg de acoperie,reteinduse ‘6 1a specifcal muregit activa a profesor de Iungal cere didactic, avind profinde ridin in personaltatea 1 io concepja ss pedapopica. Acesiea dau 0 anumith ‘anf, cleue acivitiler deafurae cu elev, difents dela un profesor la alu > siateit dace, cu aie resrish de acoperze, alicia Ase tn cadra ned activi woe lec su uni ans Diu de lec, adaptinds-2e in Tuncie de obictivele vient, de conjiet, de pariculaiie clevilr, de seportie ante In dsponiie (mijloace de invapimdnt,resurse de timp, cadrl de defigurare te). Aceeten cunt mut sa “lsiile adaptable I chi ce po sf apa ned $i pot fps prin schimbiri de experieni rndl ‘adclor dductice. Aces strate didactioe ot © eateg de predare 3 de sineare imei (urna de wansmnreeoepie« canopinlr) 1 strate de evaluare $i de impulsonare a inp ‘iioare a elesilor: state ate eleilor: "stati de vtfare car se refers dl coneret neare eval reueyte ol fvefe (metode gi wehnici de munch fnflectul) p38 apice coca ce inva eligi practice) = Stl personal de twvdtare (despre care vor vort ta Subcaptolele mates), + srategide(euta)eraluare, care se refer capacijie de {41 (auo)evalua munca efortal 9 rezlatele obynate tn ‘or individual isu coleci Ca subiect care Invatl ste pefectonenzh continwy, gi profsorul ejne srategti de iavifres de auoevalare’a activi progr. (Ceca ce ne ineresena i lucearea de fot sunt ind rep didace, in geen, i in special cele ineractve, care stimslear’ implicaea mat rofundleclevuli in irre colaboreca dre elevistudntpoesn 3 ince clevsuaens 9 coli shi, $i aname suegile de predare gt de ‘madare a inigant Co acu ean) eset we agen ‘itcabonal) gi sraragile de ealuare gi de impusonae a invifireletor (a sensei celabora cooper dine cel care ras poten), ‘Aceiea din arse baz in spel pe foloniea metodeloraleratve de a vale, ca mile de erties scape dea elects ava proces delindjare de aconguentn gel cle doe leremeds. 17. RELATIA DINTRE STRATEGHLE DIDACTICE $1 SSTILURILE DE INVATARE ALE ELEVILOR up cum se ti, care elev vin ngcols coun ackaround” fet In fel cum difete aut 91 iteresele, peferinfel, neveile sh ailiile. Pent a ftémpina cu succes aceasta diversiate, profesor face sella 0 arcae de stun deactiviete didactic see de predare = nvr cvafuare. Adapaea strategie ddactice, elemente esenial ale tor {de predare, la sure de ntare ale elerior, ese 0 cen ce a impune pentru sporteaefiienjel gi caracieus aetv al act) Sunt doud ‘imensi pe cre le putem dentin caraterzaren sailor de ava ale levilornfaete de patiularile gai 1) elev ncinay cate gina activ (inamis\eleniv (retin), 2) lev fnclinai cies gin sbstacveonre. Tabelul mr. 1: Comparajia intr still predominant activ $4 sit (predominant reflex Stal predentin) ] Sioa cea wen) dari & eapormecte aciva, | + pede, bare, poomveenl, Se ctare@deeoperte pointe |” Shc see eolres prop ec + leiea demertorpatie; | Se ewe ce cai cae ase vind cine, pera seins gas Secpeunatt fpeweporen foun de 2 Fez her comple cre at Mb espn speci dataset eae le na Invi pce xen ae, stints de amor coe fio trot sol, eum Feacted sue fv Cle dou’ dimensun’ se pot combina fecare cu densiunen conceit say ov cou absoacl stilt esfel putem aves: sil predominant activ (dinar) ~ eoneret su stil predominant atv (Cinami) abseact st ‘predominant reflenv (creaty) ~ eoneret gi sil predominant reftexiv {creativ)~ sbsract Tebelol nr, 2: Comparajia re stitul predominant concret gs ‘predominant abstract ‘Sia predominant emcretse ‘il predomanae abate se ‘arate pie ‘arated pr + tidal espe aOaEGe [© wel abet prepa Seenaeelmpeaea pesos |" lopsk + Hele ieee da raponanent spe bua deseo terest Sabha te peoew a aldne pop Era sg come + fe eerste go a ‘sentiment nie ce Acer sti wt desig preter dat cu flexi se asapcnl in sue de hve, apo st, Perse {rota soul tputiaw"s cola peso wiser seg Sita: De exempts plese te spl alae seo ce $imeiune sur lr Sei se peste dimension chev Dosa isc oo poste conteton ia cele # dominate ele Esai dese er nk omit see (amie) +s ptivese stile tate pe prozcte, ait, si de cn sm, nae po dcop, Teshe Ge pobene, jel 6e rl, inn reioes rl dependent “Pommanct rele (vai) ise pone segie tate pe dict, bttorng cabot deal ean etre Donnas core se povess sei fet pe Ir, cxenplitn, expenment icine pin Steps. sala, je Sidhe, al athp pacts te “SHpomnne shirt se pene stgile beat pe eto cexpoatve Greer expe et) tl in ee. ‘Sill cognitive se efrd la mosh prefer de procesareinividuald lnformape. Ele desi modul proonal de pind, de a refine gi «i amit sou de 2 cezolva'o problema, abiiileintelectunle spciice “nul individ Stele cognitive sunt deserve mai ales ca find dimen- Simea personals ce inflenieazd aitudinle, personlieazh vale $i ‘colores interac so ‘Teac, stile cogutve gi de tovijare sunt importante pentru rescrieeastrategilordidactice (de preare~inviare~ evaluate) optime, ‘ficients, adapting sari inividale de lnare ‘Sategile de inv eneneazA capaci individu de apresia situa de tavajre 9 de a reacionacorespunctor a acest. O static

    You might also like