taiwan crete 078085139 BALTAG Stela_ ~ BRAGHIS Maria Sedinte > cu parintii i ! |Proiecte Mets eter }din sistemul educational INTERPRINTEAVACTIVITATII Cowunicarea eficienta tn relatia pdvinte-copil Asemenea unei flori gingase, strdlucitoare, dar fara miros, sunt MOTTO | cuvintele delicate, dar goale, ale celui care nu faptuieste dupd cum vorbeste. (N. Iorga) COMPETENTE 1. Identificarea conditiilor i modalitatilor de desfagurare a unei comunicari eficiente. 2, Aprecierea importantei unei comunicari eficiente in relatia parinte-copil. OBIECTIVE OPERATIONALE La sfirsitul sedintei parintii vor fi capabili: ~ si explice ce inseamna a comunica eficient cu copilul; ~ si identifice conditiile unei comunicari eficiente si unele sfaturi pentru 0 comunicare relevant cu propriul copil; ~ sa descopere propriul nivel al comunicarii eficiente; ~ si sesizeze importanta comunicarii bine structurate in relatia parinte-copil; ~ si manifeste abilitati de comunicare eficienta si responsabilitate in rezolvarea sarcinilor de grup. 1. Activitate de captare a atentiei: Dramatizare 2. Activitate in grupuri: Comunicarea eficientd. Conditii de bazé ale unei comunicari eficiente in relatia parinte-copil 3. Chestionar pentru elevi/parinti 4. Comunicarea eficienta parinte-copil (prezentare Power Point) 5, Meditatii, Textul: Povestea Iepurasului 6. Activitatea: Cartonasul buclucas 7. Discutarea problemelor de ordin intern 8. Evaluarea sedintei METODE $1 | Dramatizarea, discutia ghidata, bulgarele de z4pada, expunerea orala, PROCEDEE | chestionarul, programul Power Point. Costumatie adecvata rolurilor, postere, foi A4, carioca, fisa cu conditiile RESURSE i ae ne : de baza ale unei comunicari eficiente parinte-copil, chestionare pentru MATERIALE Seite a ; aoe * elevi si parinti, cartonase, fis de evaluare a sedintei, laptop. FORME DE Frontalé, independenta, in perechi, in grup. LUCRU P P Brup- hye senses. te@ | o eEeEe fee Ss g PoeeDEscRI! — Motto: Vorba bund, zimbetul si fapta binefiicatoare sint raze ale soarelui rasfrinse in inima omului. (N. Iorga) © Activitate de spargere a ghetii: Dramatizare Se asigura conditiile pentru o buna desfisurare a activitati, Elevii vin in fafa paringilor cu o dramatizare, Pentru a rispunde la intrebari pe baza celor inscenate trebuie sd fim atenti. (Ancufa sti cu castile in urechi si -asculté muzica) Mama: ~ Parca vorbesc cu peretii! Tot ce-ti spun iti intra pe-o ureche gi-ti iese pe alta! Ancufa, de cite ori si repet cd trebuie si-ti faci temele! Ancuta: - Acus, mama! Am obosit de strigatele tale! Autorul: Trecu aproape o or’. Fata statea neclintita cu castile in urechi, ‘Mama; ~ Fata asta parci-i surda! Nu asculta nimic din ce-i spun! Treci in odaia ta gi fi-ti temele! Esti ‘olenesa si jumatate! - Ancufa: ~ Nu infeleg de ce tip’, chiar ma crede surda? De multe ori ni s-a intimplat si auzim sau chiar si participim la astfel de dialoguri. _ 1. Ce pirere aveti despre comunicarea dintre aceste doua persoane? 2. Ce atitudine manifesta fiica fata de vorbele mamei? 3. Cum puteti argumenta comportamentul mamei fata de fiica sa? 4. Dece vorbele mamei nu au avut efect? (Acest tip de comunicare nu a incurajat in nici un fel personalitatea, Nu a fost o comunicare eficiental perre fiicd si mama.) } © Activitate in grupuris Comunicarea eficienta. ifii de baza ale unei comunicari eficiente in ‘relatia périnte-copil = Ce inseamnd a comunica eficient? Parintii, participanti la sedinta, scriu pe fige raspunsul la aceasta intrebare in mod individual. Formeaza perechi (prin aliere cu alta persoana) si fac schimb de pireri. Formeaza grupuri a cite 4 (prin aliere la alte doua persoane) sila fel fac schimb de opinii, Formeaza grupuri a cite 8 (prin aliere la alte patru persoane) pentru a discuta si analiza rspunsurile obtinute. Se desfigoara feed-back-ul cu intregul grup. Invatatorul sintetizeaza cele spuse gi pune in opozitie prezentirile tuturor grupurilor. Problema comunicarii intre doua persoane (in cazul nostru parinte-copil) este una pe cit de ) Ce ai simtit in acel moment? +4. Ce vei gindi daca intr-o buna zi tatal tau ti-ar spune: Daca nu vii acasd cu nota 10, ai cat-o! 5. Ce cuvinte / expresii ai vrea si nu le auzi in vocabularul parintilor tai? 6. Ce cuvinte / expresii fi-ar plicea si auzi de la parinti atunci cind se intimpla si0 ET ANEXA 3 ANED CHESTIONAR PENTRU PARINTI (Nume, prenume) (data) j 1. Ce pirere aveti despre proverbul: Nu exist decit un copil perfect in lumea asta si fiecare mama il are. 2. Cu cine dintre parinti comunicd mai mult copilul Dvs.? (subliniati) a) cumama b) cu tata ' Comunica mai mult cu mama / tata pentru ca: 3. Ce atitudine manifestati in procesul comunicarii cu copilul Dvs.? (subliniati) a) agresiva b) pasiva c) toleranta d) autoritara 4, a) Descrieti un caz in care ati jignit copilul pe nedreptate. b) Ce ati simtit? 5. Cum veti actiona daca intr-o buna zi copilul Dvs. ar spune: Sint urit(a)! Nu ma iubeste nimeni! 6. Ce cuvinte / expresii v-ar plicea si fie spuse de copil la adresa Dvs.?JEXA IANEXA 40 LLL FISA DE EVALUARE A $EDINTEI (Nume, prenume) (data) ta si 1. La inceputul sedintei mi-a fost frica ... ma1) DES CRIEREA ActiviTaTu DESE { q Lectura — conditie primordiala pentru dezvoltarea intelectuald a copilului Cind citim o carte, punem amprente Mo i de timp pe sufletul nostru! (proverb) | COMPETENTE 1. Determinarea strategiilor didactice pentru dezvoltarea interesului pentru lecturé la elevi. 2. Perceperea importantei majore a lecturii pentru formarea personalititii elevilor. OBIECTIVE OP ERATIONALE La sfirgitul sedintei parintii vor fi capabili: ~ si defineascd notiunea de lectura; ~ sd stabileasca strategii de dezvoltare a interesului pentru lectura; ~ si identifice rolul si importanfa lecturii in viata copilului in urma realizarii chestionarii duble, ~ si manifeste flexibilitate, disponibilitate, toleranta in cadrul activitatilor frontale sia celor de grup. 1. Activitate de spargere a ghetii: Asociere cu personajul 2. Brainstorming oral: Notiunea de lecturd 3. Activitate in grup 4. Avantajele lecturii si dezavantajele televiziunii (prezenta Power Point) 5. Chestionare pentru elevi gi parinti 6. Activitatea: Biblioteca virtuala a 7. Discutarea problemelor de ordin intern 8. Evaluarea sedintei METODE $1 Jocul didactic, cercetarea, descoperirea, insuficienta informationala, #" | chestionarul, mesajul oral, explicata, iscuta dialogata, PROCEDEE : programul Power Point. Fige cu personaje din povesti (pentru regrupare); postere; chestionarele RESURSE tru paringi gi elev; fige de evaluare a sedinteis pixuris cariocd; cretas MATERIALE | Petru paring sielevi; fige de evaluare a sedintei; pixuri; 5 cretas laptop. FORME DE Lucru _ | Frontala, independenta, in grup.VITATII diald yrente proverb) ura la elevi. ‘lor. mnarii duble; ontale sia >najul (prezentare marele creta; DESCRIEREA Ai 13 © Activitate de spargere a ghetii: Asociere cu (personajul opt La tabli sint afigate 4 imagini (cocogul din povestea we Pungufa cu doi bani, fata babei din povestea Fata babei si fata ‘mosneagului, Fit-Frumos din povestea Fat-Frumos din lacrima ‘Sicapra din povestea Capra cu trei iezi) ~ Cu care dintre aceste personaje literare va asociati mai bine? ~ Cine se asociazi cu cocogul care striga Cu-cu-ri-gu! ~ Numifi citeva calitai prin care va aseminati cu cocogul? Regula jocului: Nu repetati calitafile! Cine se asociaza cu Fata babei deseneaz cu degetul in aer o inima. ~ Prin ce calitati vi asociati cu acest personaj? — Cine se asociaz cu Pat-Frumos imitd rotirea buzduganului si-1 arunca spre cer, peste nouit mari $i noud fari. ~ Prin ce calitati va asemanati cu Fat-Frumos? Cine se asociaza cu capra celor trei iezi rosteste versurile din cintecul caprei: Trei iezi cucuiefi, mamei| usa descuiefi! ~ Prin ce calitati va asemnati cu capra? © Brainstorming oral: Nofiunea de lecturd Se propun fise cu imagini (cocosul, capra, fata babei, Fat- Frumos). Parintii aleg cite o imagine, dupa care urmeazi segruparea. ~ Cind afi cunoscut pentru prima data aceste personaje lterare? De la aceste personaje ati invafat ce este binele, ce este Eeumosul ice este adevirul. — Prin intermediul carei activitati ati invatat si ati descoperit virtutile? (Prin activitatea de lectura) ~Ce intelegeti prin notiunea de lectura? (Fisa cu nofiunea se acroseaza pe tabla) ~ Care sint sinonimele cuvintului lecturd? (citire, citit) Cavintul invatatorului: Astizi vom vorbi despre lectura, ca fiind o conditie primordiala pentru dezvoltarea intelectualA a copilului Un proverb romanesc spune: Cartea face omul - om, ca altoiul pomul - pom. Aceasta inseamna recunoasterea faptului cd inalfarea la adevarata si deplina conditie a omului se realizeaza prin mijlocirea actiun 7 - 14 raspunsuri (Da) - nivel mediu de agresivitate; 1 - 6 raspunsuri (Da) - nivel scazut de agresivitate.KS ANEXA MoTtIVE $1 CAUZE ALE AGRESIVITATII COPIILOR: 1. Din suparare copii pot sa injure, sa loveasca, sa se bata, nu le place ceva sau nu vor sa faca anumite lucruri. 2. Cind au sentimentul neputintei, nu pot face fata unor cerinte personale sau ale parintilor. De exemplu: Un copil cind nu poate rezolvs o problema complicata poate lovi furios cu pumnul in masa. 3. Gelozia poate fi un motiv al comportamentului agresiv. De exemplt Un copil poate fi gelos pe fratele sau sora sa, din cauza unor cadouri primite sau atentiei acordate. 4. Frica poate fi alt motiv de agresivitate; frica de medicul stomatolog, de intuneric, de unele animale, de foc etc. 5. Reactia fata de un atac. De exemplu: reactia la 0 palma primita, 0 remarca umilitoare, o pedeapsa nemeritata; 6. Abandonul - cind copii sint lasati in spital, prima zi de scoala, moartea unei persoane iubite sau a animalului preferat, divortul parintilor; 7. Lupta pentru putere poate duce la un comportament agresiv. De exemplu: lupta pentru functia de gef al clasei, dorinta de a face numai ct ii place sau de a forta prin violenta un alt copil sa ti dea ascultare. 8, Pentru a atrage atentia. Copilul a observat ca parintii reactioneaza daca el tipa sau musc, astfel va incerca sa atraga atentia lor cit mai des. 9. Plictiseala poate fi alt motiv al agresivitatii. Un grup de copii care are destule posibilitati de distractie, poate incerca ,,o data in viata” sa fac ceva iesit din comun.adouri omatolog, rimita, 0 coala, ctioneaza, it mai des. pi care ni ‘iata” sa fa CUM AJUTAM COPILUL AGRESIV? ‘i pentru parinti: Permiteti ,descarcarea’ inocenta a sentimentelor negative ale copiilor, oferindu-le spatiu sa alerge, sd se catare, sA zburde in voie, s& asculte muzica, fiind supravegheati in momentele de criza. Incercati s& limitati sentimentul frustrarii, formulind reguli clare si respectindu-le. Atunci cind se acumuleaza frustrarile, exteriorizarile nu mai sint controlabile si rolul parintilor este de a-i invata pe copii sa-gi indrepte atentia in alta directie, atunci cind sint suparati sau dezamagiti. Tacercati sa fiti un model pozitiv pentru copil. Nu actionati impulsiv spunind sau facind lucruri in urma carora copilului vostru sa-i fie greu si se apropie din nou de Dvs. Evitati sa manifestati 0 furie si o amaraciune fata de copilul vostru. Faceti-va timp pentru a va asculta cu adevarat unii pe altii. Copiii Dvs vor deveni persoane mai stabile in viata, daca ii veti ajuta sa fac fata problemelor din copilirie si adolescenta.———— K_\\ ANE FIg— CU EXEMPLE DE COMPORTAMENTE AGRESIVE: 1. Pe drumul spre casa vedeti un copil plingind. Mama acestuia il palmuieste cu putere. 2. Petrut este batut de colegi. Tatal il pedepseste. Mama intervine. Copilul refuza sa mai meargé la scoala. 3. Maria se inscrie la un concurs de recital numai la insistenta mamei. Maria nu este premiatd, mama o pedepseste.A637 VE: TEHNICI DE DIMINUARE A AGRESIVITATII: ngind. Za saFIs DE EVALUARE A SEDINTEI (Nume, prenume) (data) 1. Astazi la sedinta am 2. Sint sigur cé voi reusi... 4, Sugestii, propuneri...Prietenia in familie A scoate prietenia din viata e ca MOTTO] si cum am scoate soarele din lume. (proverb) COMPETENTE erminarea importantei stabilirii relatiilor de prietenie intre membrii familiei. Identificarea etapelor de stabilire a prieteniei dintre copii si parinti. OBIECTIVE OPERATIONALE sfirsitul sedintei parintii vor fi capabili: —si constientizeze necesitatea relatiei de prietenie intre membrii unei familii; Si evalueze gradul de sinceritate prin intermediul aplicarii unui test psihologics 's& cunoasca citiva pasi spre prietenia cu copiii sais "— si sesizeze rolul si importanta prieteniei in familie; — <§ manifeste abilititi de cooperare in cadrul unei familii prietenoase gi unite; 1. Actvitate de spargere a ghefii: Daca as fi... 2, Asociatii libere: Prietenia in familie 3. Activitate in grup 4, Chestionar pentru elevi la subiectul: Prietenia in familie 5, Citiva pasi spre prietenie cu copiii nostri 6. Test psihologic: Cit de sincer esti? 7. Experiment: Familia mea draga 8. Discutarea problemelor de ordin intern 9. Evaluarea sedintei Jocul energizant, asocierile libere, evantaiul, chestionarul, expunerea orali, cercetarea, descoperirea, argumentarea, mesajul oral, programul Power Point. Floare (decupata) cu multe petale, fise pliante pentru fiecare grup, chestionare, test psihologic Cit de sincer esti?, tabla, fige, carioca, fise de evaluare a sedintei, laptop. RESURSE TERIALE | FORME DE Ricru | Frontala, individual, in grup.Motto: Familia care traieste in bund prietenie si armonie e mai tare decit orice fortareata. (Antisthenes) © Activitate de spargere a ghetii: Daca as fi... Invatatorul vine in fafa parintilor cu o floare. Se apropie de cineva si intreaba: Ce ai face, daca ai fio floare? Parintele raspunde, dupa care se apropie de alt participant, adresindu-i aceeasi intrebare. (Jocul continua) ‘Aceasti activitate ne ofera ocazia si cunoastem mai multe despre parerea pe care o au pirinfii despre. Avind in vedere c4-si deschid sufletul in fata intregului auditoriu, va trebui si avem o atitudine de resp fat de rispunsurile lor, fird sd incercim a le influenta sau contrazice par Pe tabla este plasata o fig decupata in forma rotunda (mijlocul unei flori), pe care este scrisa expresia: prietenia in familie. © Prietenia in familie Paringilor lise propune si spund cit mai multe cuvinte ce le | vin in minte atunci cind citesc aceasta expresie. In continuare ey vor primi cle o petalé de la floare (decupati), pe care vor scrie cers cu carioca cel mai plicut eveniment ce a avut loc in familia lo, = sgratie relatilor de prietenie. Se citesc ideile de citre paint, dupa care se aranjeazA petalele,obfinind o floare. Gi, DY. Printii sint impartiti in 5 grupuri, prin numaratoare de la 1 la 5. Membrii fiecdrui grup inregistreazi opiniile pe fisa pliant, care circuli din mina in mina. Ultimului reprezentant al grupului ii revine rezumarea tuturor opiniilor. Dupa prezentarea acestora, invafatorul poate interveni cu unele completati, informatii la subiectul discutat (Anexele 1, 2). @ Accivitate in grup Grupul nr.1 Cind doi oameni pot deveni prieteni? (Anexa nr.1)rintii despre adine de respect cris expresia: inregistreaza iirevine ele completa poate intimpla cind nu exista prietenie in familie? pune pentru discutie textul Daca ... (autor necunoscut) (Anexa nr.2) nr3 familii, dupa parerea Dvs, domina mai multa prietenie? ard ‘poate exista prietenie intre copii si parinti? “ mr.5 -cxedeti, cind copiii ne pot considera prietenii lor? Chestionar pentru elevi: Prietenia in familie (Anexa nr.3) ‘spare necesitatea, parintii isi pot impartasi gindurile si impresile. dei, cum ar putea contribui la formarea unor relatii de prietenie in propriile familii, si dorim o relatie de prietenie cu copiii nostri, pentru cd atunci cind se confrunté cu ‘mai mica sau mai mare, si vind la noi si ne ceara sfatul; atunci cind incep dilemele ti sau cind se indragostesc pentru prima data, si ne povesteasca noua despre asta, nu altor strdine, si pentru multe alte motive, la fel de importante. ‘ebuie si fim foarte atenti! E bine si le fim prieteni copiilor doar daca stim cum sa facem acest -daca stim unde sa fixim limitele. Dacd nu stabilim anumite limite, ne minimalizim singuti rolul, eaveghetor si sfituitor, in cel de co-partener: sintem prieteni, deci sintem egali! Neimpunind ‘aceasta relatie (ca in oricare alta, de fapt), ajungem sa fim prieteni neadecvati pentru copi Pasi spre prietenie cu copiii nostri (Anexa nr.4) as, dupa parerea Dvs, este cel mai greu de realizat? De ce? Cit de sincer esti? ipsihologic Cit de sincer esti? (pentru parinti gi elevi) siun cerc in fata voastra. Cu ochii inchisi, plasafi cu pixul unde dori ‘ati plasat in cerc: ‘© 2 puncte (persoani sincera); 3-5 puncte (nivel mediu de sinceritate); 5-8 puncte (lipsita de sinceritate). aplicarii testului, atit parintii cit si copiii isi vor evalua gradul de sinceritate. al Sinceritatea si adevarul sint baza unei relatii de prietenie intr-o familie 8 puncte. i] mea draga parinte va scrie numele fiecdrui membru al familiei \ Siseparate Va suc fll ast inct sinus vad | ge sscris, apoi le va amesteca. Va lua la intimplare una ‘aceste foi, citind numele scris pe ea. Pe parcursul unei - ini pe acest om il va trata ca pe cel mai scump, ti va DEX Conflicte interne: Conflicte care apar in mintea noastra; conflicte cu noi ingine. Conflicte in comunitate: Conflicte care apar in cadrul comunitatii sau care afecteaza. Conflicte in familie: Conflicte care apar intre membrii unei familii sau care ii afecteaza pe acestia. Conflicte intre persoane de acelasi rang (peer conflicts): Conflicte intre prieteni sau persoane cu acelasi grad de maturitate, intre semeni sau tovarasi. Conflicte intre rude: Conflicte intre membrii unei familii, inruditi in diferite grade. Conflicte legate de mediu (ambientale): Conflicte care apar in mediu sau care afecteazi mediul inconjuritor. Aceste conflicte sint adeseori legate de dependenta fat de mediu a omului si a animalelor, in perspectiva supravietuirii. Conflicte scolare: Conflicte care apar in scoala sau care fi afecteaza pe cei din interiorul ei.Zee ge: cesTS ANEXA 4 CEI CINCI PAS] PENTRU A DEPASI UN CONFLICT 1. SA RECUNOASTEM CONFLICTELE Puteti si va spuneti voua ingiva: Hei, se pare cd ceva nue in regula! Dati-va seama, daca va simtiti raniti, rusinati sau daca incercati alte astfel de sentimente neplacute, intrebati-va: Au toate acestea vreo legdtura cu un conflict? 2. SA NE RECUNOASTEM SENTIMENTELE Dac credeti c va aflati intr-o situatie de conflict, puteti sa va intrebati: + Ce simt? De ce? * Ce simte cealalta persoana? De ce? 3. SA NE DAM SEAMA CE VREM. Recunoasteti ce doriti si ce doreste cealalt persoana in acest conflict, intrebindu-va: « De ce este vorba de un conflict? Ce doresc sit obtin din aceasta situatie? + Ce vrea sa obtina cealata persoand din aceasta situatie? + Ince fel ma opreste cealalta persoana sit obtin ceea ce doresc eu? 4, SA PRODUCEM IDEI Ginditi-va la solutii pe baza carora ambele parti s4 poata obtine ceea ce doresc. 5. PUNEJI PLANUL IN APLICARE GAsiti solutia care va impaca pe amindoi. Actionati in spiritul ei.KS a ANEXA 4 | ANED * * * * * * SFATURI PENTRU A DEPASI $1 A PREVENI CONFLICTELE Ascultati-va copilul si incercati si-i ghiciti starile de spirit atunci cind comunicarea este intrerupta. Nu abordati atitudini indiferente sau acuzatoare. Dimpotriva, aratati-va interesati de ceea ce face si crede copilul dumneavoastra (oricit de ciudate vi s-ar parea parerile si gesturile sale). Dati dovada de afectiune si incercati sa intelegeti noile sale preocupari si centre de interes. Toleranta este cuvintul-cheie pentru a detensiona relatiile si pentrua mentine un dialog constant cu adolescentul dumneavoastra. Profitati de momentul mesei in familie pentru a aborda anumite subiecte de discutie, fara ca copilul sa se simt& incomod de intrebari jenante. Nu-i criticati modul de a se imbraca, frizurile ciudate pe care si le alege, felul de a se exprima sau preferintele muzicale. Oferiti-i independenta de care are nevoie gi dat si demonstreze responsabilitatea. Oferiti-i bani de buzunar - acesta este un prim pas catre autonomie, catre constientizarea valorii banului si catre gestionarea unui buget propriu. Nu asteptati prea mult de la copilul dumneavoastra si nu-i impuneti sa devina ceea ce dumneavoastra doriti sa fie. Respectati-i momentele de intimitate. : prin care sa- In locul orelor nesfirsite de morala, oferiti-i exemplul dumneavoastra de comportament: corectitudine, onestitate, limbaj decent, interes pentru cArti si pentru cultura in general, toleranta etc. Nu uitati, adolescentii 3 sint in cdutare de modele. d Fiti politicosi, zimbiti des, fiti atenti cu ceilalti! Renuntati la amenintari! Aveti incredere in ceilalti, in bunele lor intentii! Cereti-va scuze! Ginditi-va ca si voi ati putea gresi! Formulati-va observatiile fara a jigni, referindu-va la comportament si nu la persoana! Incercafi sa va stapiniti nervii! Acceptati ideea ca si ceilalti pot avea dreptate! Fiti atenti nu doar la cuvinte, ci si la mesajele nonverbale!NEXA 4 ANEXA 5 E ind ati-va ciudate pari si La ibiecte ss are sa- 1 este si catre Hi sa stra de ntru ati si nu laC0 ANEXA 6 | DESC FISA DE EVALUARE (Nume, prenume) (data) Ce am aflat la sedinta despre conflictul in familie? « O intrebare neclara asupra subiectului discutat .. Nu voi uita .. La sfir - sic — sic -sha ~ sic =sir Foarte mult mi-a placut ... La inceputul sedinfei mi-a fost frica x Tmplicarea mea in cadrul activititilor a fost... ‘Ce m-a nemulfumit? ‘Te apreciez gi ffi multumesc pentru faptul ca ai ay manifestat astizi la sedinta interes pentru subiectul BROS discutat. RESt MATE! FORM LucCum sa&-i invataim pe copii valoarea banilor Banii sunt un bun servitor, dar si un rau stapin. De aceea trebuie sa-i poruncim noi banului, nu sé-i fim robi. (F. Bacon) MOTTO COMPETENTE 1. Deosebirea valorilor materiale de valoarea banilor in viata cotidiana. 2. Aplicarea diverselor modalitii de gestionare a banilor. 3, Precizarea importantei banilor de buzunar si formarea deprinderilor de gestionare a acestora, OBIECTIVE OPERATIONALE La sfirsitul sedintei parintii vor fi capabili: ~ si distinga produsele muncii, valorile materiale din viata noastra; ~ si defineasca nofiunea de bani si valoarea acestora; ~ si asimileze divese modalitati de gestionare a banilor de catre copii; ~ si constientizeze necesitatea si importanta banilor de buzunar; ~ si manifeste priceperi de a corela necesitatile cu posibilitatile economice. 1. Activitate de spargere a ghetii: Ginduri in lant 2. Definirea notiunii de bani i valoarea lor 3. Lectii despre bani pentru copii (prezentare Power Point) 4, Activitate in grup 5. Discutarea problemelor de ordin intern 6. Evaluarea sedintei Ginduri in lant, puzzle, discutia, CCC, dramatizarea, brainstormingul, METODE $1 | ciorchinele, microfonul magic, jocul didactic, programul Power Point, PROCEDEE eae 7 scrierea liber, sondajul. RESURSE Fise cu tabele, pixuri, postere, carioca, fige cu testele elevilor, cutie, MATERIALE | tabel, biletele, microfon, proverbe, fise de evaluare, laptop. FORME DE cba TUcRU | Frontala, individual, in grupco A ACTIVITATH © aativitate de spargere a ghetii: Ginduri in lant U «(4h Elevii continua: Vreau sa stie toatd lumea, parintii mei .. Print completeazi: Copilul mew ete escump am ca. w om Puzele Grupul parintilor vor — ae imaginea unei bancnote an Grupul elevilor vor obtine imaginea unor mamifere ~ Ce au in comun aceste imagini? ~ Ce relatie se poate stabil intre leu ca valoare gi un leu ~ animal? — Oare citi bani cost un leu? Q Tehnica: $tiu, vreau sa stiu, invap _ f ; ; sl (Fiecare grup completeaza independent posterul.) Dr Se completeaza raspunsurile copiilor cu cele ale parintilor. ee “oY Ce stiu despre bani?] Ce vreau sa stiu?_| Ce am aflat?, ee i Activitatea nr.1: Scriere liberi «+ Elevii scriu timp de trei minute tot ce le trece prin minte, gindindu-se la importanta banului pentr oameni. + Urmeaza relatarea celor scrise. Mesajele citite vor servi drept suport pentru discuti + Cutia gindurilor despre bani, Cei care doresc lasi in cutie ginduri scrise despre importanta banilor pentru oameni. Cuvintul invafdtorulud: Banii au o importanta deosebita in viata de zi cu zi a omului, Acestia ofera posibilitatea de a cumpara cele necesare, marcheaza statutul social, conferi confortul, imbundtitesc nivelul de trai, banii mai sint considerati ca fiind un produs al schimbului de marfuri. Banii nu sint 0 substanta magic’ care umplu in mod automat portofelele. Sint rodul unei munci. Copilul trebuie s& stie si asocieze notiunea de munca cu cea a banilor. El trebuie sa infeleaga ca bani se cistiga muncind sicd nu sint un drept care ne cad din cer (Anexa nr.2). ~ Tata, tata, da-mi zece mii de lei, te rog! Sint pentru o doamna in virsta. ~ E foarte frumos din partea ta c& vrei si ajuti o batrinica, fiule! Dar unde este doamna aceasta? ~ In coltul strazii, tata. Vinde inghetata. Activitatea nr.3: Brainstorming. ~ Lace ne folosesc bani? ~ Cine produce banii? Cine ii fabrica? Putem s& fabricdm bani acasi? ~ Cum fliceau oamenii comert in trecut? ~ Ce putem spune despre oamenii care leagi prietenii in functie de starea materialé a celorlelti? ~ Despre unii oameni se spune: ¢ putred de bogat pentru cai stie sd facdi bani. Ce inseamnia a sti sa faci bani? Este o tehnica speciala? Ceva care se invata? DE‘pentru anilor oferd tesc ‘int 0 esd ncind |} si faci DESCRIEREA ACTIVI TAT 2 63 Activitatea nr.4: Ciorchinele, Haideti sa gisim si noi modalitati prin care putem sa facem bani! Folosindu-va de cunostinfele voastre incercati si enumerati diferite activitii prin care putem obfine bani. completind ciorchinele. Elevii sint ajutati de catre invajator. Se verifica activitatea grupurilor. Concluzie: Nu este usor si faci bani, are grup lucreaz Activitatea nr.5: Microfonul magic. Un copil adreseaza intrebiri parintilor: i citi bani ati cistigat prima dati? ~ Ce salariu v-ati dori? ~ Ce simi cind primiti bani? Activitatea nr.6: Joc didactic: Banca. | Desfisurarea jocului: Se alcituieste un numar de probe-pedeapsi pe care concurentul v-a trebui tle faca pentru a primi o suma de bani, Animatorul va face bilefele cu numere, corespunzitoare probelor existente. Aceste biletele vor fi extrase de concurenti, iar acestia vor savirsi proba corespunzitoare. Observatii: concurentii sA nu se imbulzeasca la proba, probele trebuie sa fie cit mai complicate. Banca ‘ou e un atelier de cistig, cio ultima solutie pentru cei falimentari. Atenfie la bani si nu se fure. Banii ‘rebuie tinuti intr-un loc bine pazit. Trebuie fécute figicuri cu bani care trebuie sa fie pregatiti din timp. Banii: jocul se face cu bani dinainte construiti. Este bine ca sumele indicate sa fie cit mai diverse (1,2, 3,5, 10, 50, 100 ...) si cit mai bine intocmiti, {ncit si nu poata fi copiati (falsificati) La inceputul jocului se va da o sumé atit ct trebuie pentru cistig. be- le) ite un animal; ~ si cintes ~ si atraga atentia (ex. si bata din palme, si strige ceva sau pe cineva); ~ sa se milogeasca sau sa implore pentru banis ~ si facd pe cineva si rida sau si pling’. Activitatea nr.7: Studiul informational. © Studiut informational Se prezinta filmul: Lecfii despre bani pentru copii. hutp://www.didactic.ro/materiale-didactice/132188_lectii-despre-bani-pentru-copii Se listeaza impreuna cu parintii si copiti suportul informational. Activitatea nr.8: Jocul: Ciorchinele. Participantii se plimba prin sala in mod liber, iar atunci cind invajatorul spune un numar, ei trebuie 3 formeze rapid grupuri alcatuite dintr-un numar de persoane egal cu cel spus de citre animator. Jocul este repetat cu numere diferite, ultimul care urmeaza sd fie numit este numarul 5, care permite formarea de cupluri aleatorii. Aceste persoane, vor coopera impreuna in urmatoarea activitate.IVITATH DES Ce pe @ Activitatea in grup *% Grupul parintilor va fi impartit in 5 subgrupe si va comenta proverbele (Anexa nr.1). Adm: * Grupul elevilor va continua gindul: A fost o dati ca nici odatd o bancnota de un lew stii sia Activitatea nr.9: Sondaj. ~ Primesti bani de la parinti? ~ Cit de des iti dau parinii bani? ~ De citi bani are nevoie un copil? (ex: A ~ Ce poate face un copil pentru ca sa primeasca bani? Cuvintul invatatorului Copiii nu infeleg si nu apreciaza de la inceput valoarea banului. Oferindu-le o ,alocatie* siptiminals, parinti ii pot invaa si-si gestioneze resursele, aceasta fiind o abilitate esentiala pentru a se descurca in viata de adult. Banii de buzunar sint cea mai buna metoda prin care arintii fi pot invata pe copii responsabilitatea financiara Chiar si copiii foarte mici au nevoie de o suma pe care -o cheltuiasca cum cred ei de cuviinta. Astfel pot invata si economiseascé, sa ia decizii,sA faca planuri, si fie responsabili si chiar i inteleaga beneficiile actelor caritabile. Alocatia pe care o acordati copilului trebuie stabilita in functie de virsta lui, dar mai ales de posibilitatile dumneavoastra. Tineti cont ci ea trebuie si acopere nevoile copilului, dar nu neaparat orice dorinta a sa. Poate ci cel mai important beneficiu al banilor de buzunar este cA acestia dezvolta gindirea independenta a celui mic: asteptati-va ca el si facd lucruri neasteptate cu banii primiti, dar permiteti-i si gregeasca. Important e ,si nu-I salvati” oferindu-i bani in plus, ci si-1 ajutagi sa gaseasca singur solutii. Unii parinti uneori comit greseli, care pot fi evitate (Anexa nr.3). Activitatea nr.10: Problematizarea. Dacé as avea multi bani, as. Transferul concluziilor: Fiecare isi inchipuie o valiza imaginara. Tau cu mine acasa in valiza informatia despre ... © Discutarea problemelor de ordin intern © Evaluarea sedintei Se distribuie fige individuale pentru evaluarea activitatii (Anexa nr4), Extensie Administrarea banilor. Atunci cind copii primesc bani de buzunar de la parinti se intimpli de multe ori si-i cheltuiascd pe tofi dintr-o data. Cind cer a doua oar bani, parintii le spun ca nu vor mai primi niciodata bani, deoarece nu stiu cum sa-i gestioneze. Astfel, se poate ajunge la discutii interminabile gi la certuri intre parinti si copii.ITATI a. iteleaga virsta »pilului, este ate cu ci si-] 3). DESCRIEREA ACTIVITAT 1/265 Ce pot face paringii? Administrarea banilor este un obicei pe care copilul ar trebui si-1 invefe inca de mic. Doar cind stii si administrezi lucrurile mici poti si le administrezi si pe cele mai importante. Prin urmare, dati-le bani de buzunar gi spuneti-le ca acesti bani trebuie s& le ajunga timp de o saptimina. Daci {i termina mai devreme lisati-l si simta senzatia de disconfort ~ consecinfa natural ~ cauzata de lipsa banilor. Astfel, data viitoare va invafa si fie mai atent in ceea ce priveste cheltuirea banilor. Invatati copilul prin modelare faptul c& exist’ momente cind nu putem cumpara ceea ce ne dorim (ex: Acum mi-ar plicea si-mi cumpér o haini noua, dar avem nevoie de bani si platim cheltuielile, telefonul si sa ne luam de mincare; am sa economisesc in fiecare luna cite putin. Trebuie s& economisim uneori bani, daca dorim sa ne cumparim ceva). ‘Ajutati copilul si-si faca propriul plan daca doreste si-si cumpere ceva - indrumare. Discutati impreuna - explorarea alternativelor — si negociati cum ar putea copilul sa faca rost de bani - contract comportamental. De exemplu, copilul se poate angaja si ude florile o data pe siptimana, iar dumneavoastra ii veti da in schimb o suma de bani pe care o negociati. Incurajati copilul ori de cite ori a reusit sa-si administreze bani.rupa 1 Comentati urmatoarea expresie: plati 2 Banii pot cumpara un pat, dar nu si somnul! ' zg Grupa 2 a : s 3 oi] Comentati urmatoarea expresie: 4 f P juc’ imps Banii pot cumpara un ceas, dar nu si timpul! * rupa 3 Di Comentati urmatoarea expresie: . o Banii pot cumpara o inimd, dar nu si iubirea! en Grupa 4 faca Comentati urmatoarea expresie: Banii pot cumpara o casa, dar nu si un camin! Grupa 5 Comentati urmatoarea expresie: Banii pot cumpara o functie, dar nu si respectul!ANEXA 2 67 CE TREBUIE SA $TIE COPII| DESPRE BANI: + in magazin orice jucarie costa bani si nu putem si ludm orice dorim, daci nu platim. Este bine sa ti spui copilului acest lucru de cind incepi si mergi cu el la cumpiaraturi. + Parintii au bani pentru cd merg la serviciu ca si fi cistige. Cei care nu muncesc nu au bani (cind cresc mai mari le poti povesti si despre exceptiile de la aceasta regula). + Cucit cumperi mai multe lucruri, cu atit iti ramin mai putini bani (pentru copii acest lucru nu este de la sine inteles). Spune-i cd pentru a cistiga mai multi bani, va trebui si stai mai mult timp la serviciu. + Banii trebuiesc impartiti pentru mai multe lucruri: mincare, intretinere, haine, jucarii, etc. Ca sa ilustrezi acest lucru, poti folosi monede sau margelute, pe care sa le imparti in diferite gramajoare. + Este mai important sa cumperi unele lucruri decit altele. Folosind aceleagi grmajoare de monede, arata-i care sint lucrurile care trebuiesc platite neaparat si lucrurile care mai pot astepta. Spune-i ca bani de buzunar nu se inscriu in categoria prioritatilor. Dincolo de informatiile referitoare la bani, copiii trebuie sa inteleagi cum se fac banii si cit valoreaza jucariile, hainutele i dulciurile cumparate. Lata cum iti sugerez eu sa faci acest lucru: + Arati-i cum se cistigd banii. O modalitate ar fi si-l inveti si facd anumite servicii ntru bani. Pentru asta va trebui sa ji oferi bani pentru activitati care nu sint obligatorii ntru el. Exemple de astfel de activitati sint: si planteze un copacel, sa ajute la tenie in bucatarie sau in curte (nu in camera luil), s& ajute un batrin la curafenie .. Nu il mitui pe copil cu bani pentru a indeplini activitati pe care oricum trebuie si le faci (de exemplu sa manince tot, si se imbrace, sa se spele, si doarma la o anumit or’, faca cursitenie in camera). Dac& comiti aceasta greseala, copilul va crede ci este de Ja sine inteles ca ceilalti trebuie s& fi dea bani pentru orice face, si nu va mai face nimic daca nu este recompensat. Riscul de a deveni materialist este foarte mare in acest caz. « Ofera-i banii de buzunar la intervale mai mari de timp. In felul acesta el trebuie si-gi aleaga ce sa-si cumpere si la ce anume si renunte. De asemenea, copilul invafa sa isi planifice cum sa cheltuie bani, si s nu cumpere din impuls. Este foarte important ca suma si nu fie negociabila! Daca copilul si-a cheltuit toti banii intr-o zi, va trebui si astepte pina sAptmina viitoare ca sa isi cumpere ceva nou. + Incurajeaza-l sa isi economiseasca banii, pentru a-si cumpara mai tirziu un obiect mai important. Cu cit asteapté mai mult timp 0 jucarie, cu atit 0 va aprecia mai mult. + Stabileste o list de amenzi pentru fiecare comportament negatiy al copilului. in felul acesta el va intelege ci banii pot fi pierduti daca nu respecta anumite reguli de comportament.ANEXA GRESELILE PARINTILOR A Paringii comit uneori greseli in privinta banilor de buzunar acordati copilului, Fie ii ofera mai multi bani decit e nevoie, fie nu-i ofera nici-un leu, spunindu-i: O sa-fi cumperi asta cind vei munci sau intii invata s@-ti corectezi notele. Ko alta greseata este si dea bani copilului numai pentru a-l risplti pentru yreun serviciu facut, vreo nota buna, cind sint bine dispusi sau cind au chef. Este gresit, de asemenea, ca parin{ii si lase bani la indemina copilului sau si-i dicteze diverse masuri de economisire (de exemplu, stinge lumina!) fara s& explice sensul lor. A-i invata pe copii responsabilitatea financiara poate fi o sarcina dificil’. Dar daca sintem consecventi rezultatele sint pe masura. Ginditi-va intotdeauna ca in felul acesta il ajutati pe copil sa- si dezvolte unele capacitai care ii vor servi pentru tot restul vietii. Abaca oferiti copilului o sum fixa de bani, s4ptaminal (nu zilnic i nici luner), il invatati si-i cheltuiasca rational si chiar si puna ceva deoparte. Va trebui si-l avertizati cA nu va primi nimic in plus fata de suma fixata anterior. Cererile de suplimentare bine justificate trebuie insa acordate. Daca e nemultumit de suma primita, ii veti explica - dar nu des ~ cd suma este in raport cu bugetul familiei si cu necesitatile ei imediate. a Sumele exagerate provoaca tentatii cAtre distractii facile sau cumparaturi inadecvate Pe moment. Verificati discret modul in care copilul cheltuieste banii. Daca o dorinti nu poate fi satisfacuta la moment, trebuie si-] deprindeti cu ideea renuntirii. A incurajatiinitiativele din care pot rezulta bani (de exemplu, valorificarea materialelor reciclate, supravegherea unui copil, mici slujbe de vacanta). In felul acesta, copilul devine mai responsabil si va lua decizii mai bune privind folosirea banilor, Este mult mai indicat sé recompensati eforturile gi rezultatele bune ale copilului la invatatura la sfirstul unor etape (semestru, an scolar) prin daruri semnificaive (nu ait prin pret lt prin valoare simbolica si oportunitate raportata la dorinfele copilului). A statuiti- si-si cheltuiasca banii cu folos, ira grabi, tinind seama de priorititi, pret si bun-gust. Autoexigenta exagerata in privinta economisirii banilor (comuna cu avaritia, zgircenia) trebuie combatuta, pentru c& poate pune bazele unui caracter mercantil, egoist, meschin. Bu aaruiti copitului nimic pentru c& a ficut ceva rau (sau pe baza unor promisiuni), ci numai pentru ce a facut bine. Cind copilul refuza s& facd anumite treburi casnice care ii revin, a-i suspenda banii de buzunar nu reprezinta cea mai buna pedeapsi. Mult mai indicat ar fi, de exemplu, si-i impuneti sa faci acele treburi in timpul destinat jocului, Bo greseala gravi este s8-i cumparayi destoinicia cu bani. Prin urmare, adevacatele motivati ii dispar, se va obignui sa vineze notele bune gi si le obtina prin frauda, Indemnindu-I si economiseasca, este bine si-i sugerati sie ar putea si-si cumpere cu acei bani. Astfel fi invatati si aspire citre un fel si, realizindu-si visul, va fi mindru ca a reusit so faca din propriii bani.EXA 3 Fie uni), se care tt mai lui. le re cu ici ANEXA 320 7 SFATURI Discutiile despre valoarea banilor ar trebui purtate cu copiii cit mai timpuriu, Obiceiurile bune se invat de acasa! 1, Include- si pe el atunci cind faci listele cu banii care intra in casa (salarii, alocatie, bani din diverse activitati ocazionale) si cu cheltuieli (intretinere, facturi, haine, mincare, jucirii etc.) 2. Invata-I si cintareasca argumentele pro si contra de fiecare data cind isi doreste un produs scump (un mic exemplu - cizme UGG originale!) 3. Intreaba-1 cum se simte la citeva zile dupa ce a obtinut ceva ce gi-a dorit foarte mult (o jucarie, o pereche de incalfaminte). I se pare cd a meritat banii pe care i-a dat, e multumit de achizi 4, Discuta cu copilul si intreaba-l care e parerea lui despre bani ~ care sint lucrurile care merita cel mai mult sa fie cumparate cu ei, daca ii place sa fi cheltuiasca sau si economiseasca. 5, Invata-l ca este bine sa ai un fond de rezerva, la care si apelezi in caz de urgenta (0 boala, un accident). 6. Intreaba-I daca ar lua un imprumut la banca pentru a-si cumpara haine de firma. Daca raspunde cu "da", explica-i pe un ton calm de ce nu e bine sé faci asta. 7. Sustine-I daca igi doreste si se angajeze distribuitor de pliante, sa plimbe clini vecinilor etc. si incurajeazi-I si ia recomandari de la cei cu care lucreaza. 8. Intreaba daca pisicuta dragalasa pe care vrea s-o ia de pe strada si s-o aduca in casa are nevoie de bani si daca crede ci familia igi poate asuma responsabilitatea cresterii ei. 9. Copiii adora sa aiba pusculita lor cu bani, ii face s& se simt& ca oamenii mari. Incurajeazi-1 si economiseascé, ajutindu-I cu 50 de bani la fiecare leu pe care-1 pune deoparte (e doar un exemplu). 10. Impartaseste-i care sint metodele tale prin care reusesti si iti calculezi banii in aga fel incit ajungi pentru toate nevoile. 11. Discuta cu el despre lucrurile pe care nu le poti cumpira cu bani. 12, Ajuti-I sa-si ordoneze prioritatile - e mai important si dai inapoi banii prietenului de la care ai luat cu imprumut decit si-ti cumperi un nou joc video. 13. Daca copilul tau a crescut, e la virsta adolescentei, 5 iti cere si fi cumperi haine scumpe de firma, spune-i c& esti dispus sa platesti o suma (cit ti se pare tie rezonabil sa dai pe respectiva hain&), iar el s8 completeze diferenta de bani — care reprezinta, de fapt, costul etichetei. 14, Da-i bani de buzunar ~ 0 suma moderaté, bineinfeles, dar cu care sa igi poat cumpara un suc si 0 prajiturica si care ti va da sentimentul ca ai incredere in el. Important e si nu se simta inferior fafa de colegii cirora parintii le dau bani. Va invata, in timp, s igi economiseasca bani de buzunar, astfel incit sa ti ajungi. 15. Invata-1 ca valoarea unui om nu creste proportional cu numarul bancnotelor din portofel si ca banii nu fin loc de bogatie sufleteasca, caracter, prieteni sau cultura general, 16. Invafa-l sa-si fixeze obiective financiare, sa fie rabdator, perseverent si muncitor, ca si poata avea satisfactia sa si le indeplineasca singur. 17. Discuta cu el care este diferenta dintre nevoi si dorinte. OeEVALUAREA SEDINTEI (Nume, prenume) (data) astept © ‘Scrie 5 sfaturi pentru parinti, Scrie 10 cuvinte cheie din tema studiata.JEXA 4 ANEXA 4 ET 7 O ora cu tine Unom a venit de la muncé tirziu, obosit si nervos, gasindu-si baiatul de 5 ani asteptind la usa. ~ Tati, pot si te intreb ceva? - Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns omul. ~ Tati, citi bani cistigi pe ord? — Asta nue treaba ta. De ce ma intrebi astfel de lucruri? spuse omul nervos. e. - Doar vreau sd stiu ...Te rog, spune-mi, cit cistigi pe ora? — Daca trebuie sa stii, cistig 50$ pe ord. - Ah, a rdspuns micutul, cu capul plecat. — Tati, imi imprumuti, te rog, 25$? Tatél s-a infuriat: Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi o jucarie prosteasca sau alte porcarii, atunci du-te direct in camera ta la culcare. Gindeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din greu in fiecare zi pentru asa copilarii. Micuful a mers in liniste in camera si a inchis usa. Omul s-a enervat si mai tare pe intrebarile baiatului. Cum a putut sa puna asa intrebari, doar pentru a cere niste bani. Dupé o ord, omul s-a calmat si a inceput sd gindeasca: Poate era ceva de care chiar avea nevoie sa cumpere cu 25$ si chiar nu mi-a cerut bani des. Omul a mers la usa baiatului si a deschis-o. - Dormi? a intrebat ... — Nu tati, sint treaz, a raspuns bdiatul. - M-am gindit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatal. A fost 0 zi lunga si mi-am descarcat furia pe tine. Uite aici ai 258. Micutul a sdrit, zimbind. Multumesc tati, a zbierat. Dupd aceea a scos un pumn de bani. Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou. Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatdl sau. - De ce vrei mai multi bani daca deja ai? a intrebat tatal. — Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul. ays9 © ‘tie[20}20 soppanoodsiod eaxoBopo}un ap vpeaop vp « Sdn uy azazony ys a2e|d 1 « ‘ereradoo> uy yrusny nayuad wzeaydo « ‘anf upp 1079 enheanour i jruauIEsoduay apa ]UOUTIUDS P ‘equea-tou 18 feqaa quaroya :24v9 129 (2}0190s sopunsjovsaqus) pjouossadioyus vjuaSyyaquy pysafiunyy “soyMUUyL ¥ opNUO) aoNsA}DeIeD apHenTED ZeIDaIde « sanjeaqga 16 no} “eovznu Gun ‘S}ouNs aanpoadar i$ yzvaaID ‘aySvoUnDaI * ssqeuorjeaqia axedy 1 ayouns vf pgysu9s 9389 « rant vaiaipne nayuad ,2xpes,, nes su9yDs,, axe « siyjnunu v8 rIznW emMnNs ezereude © $9409 [29 po}ups-jor}znUL vjuaSyazut visapuvy “aonauur Henge ze + soqurur 1$ dio azyuip eampB9] 1080 a9ey + smnqndioo apg2srur zeyunyoa pour uy vjosu0> areod + jndio> aye tre sstw euresFord 270 s9409 109 voizaysauty-jo40d109 pjuaSyaqus visefiuoW ‘gamydynos ‘uasap “eimoid usd ayea z08n vyurzoudar + sqetteds aysarqo ourpuyf axe « saxajduros ajnyeo pzeaziyeas + spjqumrxouos x aptfejax aySoatid 99 999 UL JuTEReUADSxp UM UM 27° + fayfp no exon] v ap ‘aurayqosd eajozas v ap vasa2e|d aut © ‘249 129 vayDuiszoui-o9180] vjuoSyosus vIsafiuW “glurnsn nd aonstaSuyeyauu azypeur aey + aniqioa nsiod 48a ‘s0$n BuIA? © ‘spiqeosewios S181 oun UN due + ssn yoqdxa © SJo[a}ULAND [suas 18 vaUTpso aBap>iUl \Soaod vunds ps 18 91198 vs “poswario Ys a2k] £219 ‘a1ep ‘tnd0] ‘eum NjUAd azouLU vung o axe + soqurano uy aySapurd + 12409 J29 vIstASuy]-[OqaaA YjuaSyarut vIsafiuoW 3LN39113LNI YOTI1d LINW 1N-DaV.K_\0 ANEXA 5 (Dest EVALUAREA SEDINTEI (Nume, prenume) (data) Am descoperit 8 tipuri de inteligenta Inteligenta ce favorizeaza copilul Inteligena ce defavorizeaz& copilulcA 5 Sa Rolul tatilor tn educarea / dezvoltarea copiilor Copilul ajunge pentru tatal sau, dupa MOTTO educatia care 0 capata: pedeapsa sau rasplata. (proverb) COMPETENTE 1, Recunoasterea stilurilor paterne de educatie. 2. Stabilirea unor relatii adecvate intre tata gi fiu/fiica. 3. Argumentarea importantei tatalui in cregterea si educatia copiilor. OBIECTIVE OPERATIONALE La sfirsitul gedintei parintii vor fi capabili: ~ sa explice importanta tatilor in educarea si dezvoltarea copiilor; — si descopere stilurile paterne de educatie; ~ s& identifice in urma realizarii chestionarii duble, relatia tata-copil; = s sesizeze rolul si importanta tatilor in cresterea si dezvoltarea copiilor; ~ sA manifeste curiozitate si interes pentru cunoasterea stilurilor in educatia paterna gia rolului parintesc in educarea gi dezvoltarea copilului. 1. Activitate de spargere a ghetii: Servifi, va rog! 2. Activitate frontala: 6 de ce? 3, Audierea poeziei: Leagdnul pisicii, de Harry Chapin 4, Activitate in grupuri: Stiluri paterne 5. Chestionar pentru elevi gi tatici 6. Pentru fii si fiice (prezentare Power Point) 7. Activitatea: O mind calda 8. Discutarea problemelor de ordin intern 9, Evaluarea sedintei METODE $1 PROCEDEE Jocul didactic, 6 de ce?, mesajul oral, chestionarul, explicatia, programul Power Point, cercetarea, descoperirea. 2 cutii (bomboane, boabe de cafea), poezia Leagdnul pisicii de Harry ResuRSE | Chapin, postere, carioca, plicuri, imagini-tatici, fige-modele de masini, MATERIALE | pixuri, foi A4, dictionar psihologic, chestionare, suport informational pentru fiecare grup si fiecare parinte, fise de evaluare a sedintei, laptop. FORME DE TUECRU. | Activitate frontala, independenta in grup.ACTIVITATII © Acctivitate de spargere a gheti: Servifi, vi rog! Se aduc doud cutii (una cu bombonele, alta cu boabe de on cafea). Fiecarui tatic i se propune si ia pe rind din cele dowd we cutii bombonele si boabe de cafea. | = Numiti activitatile pe care le faceti in familie din plicere, tinind cont de numarul bomboanelor luate. + Numi activitajile pe care le faceti in familie din obligatie, necesitate,tinind cont de numarul boabelor de cafea luate din cutie. ~ Credeti ca e bine si ne impunem a face anumite lucruri in familie? Argumentafi. ~ Ce schimbari ar trebui si se produca in familia Dvs., ca sa faceti aceste lucruri din plicere? « Incercafi si va caracterizati propriul copil utilizind 3 insusiri ce ar porni de la prima litera a prenumelui, Ex: Elena (E-emotiva, energic’, exigent) Q6 why? (6 De ce?) aH Pe tabla este scrisa afirmatia: Tafii sint importanti in educarea ies DY si dezvoltarea copiilor (Anexa nr. 5). ine uM In baza acetei afirmati vor urma consecutiv 6 intrebati De | gS ce?, rezultata fiecare din argumentele aduse. Variantele create se enunta si se concluzioneaza. © Leaginul pisicti, de Harry Chapin (Anexa nr.1) (Taticii mediteaza asupra mesajului) Singura cale de a educa copii buni este si devenim parinti buni! Gindirea pozitiva si motivatia parintilor sint factori cruciali in cresterea unor copii buni. Pentru un copil, iubirea se silabiseste T M - P! Da, timpul pe care il petrecem cu copiii nostri este extrem de important ... Copii au nevoie de prezenja tatilui in viata familiar’, Aceasta are un impact pozitiv pe multe planuri, deoarece copiii care cresc avind tatal alaturi au mai putine probleme de comportament, sint mai independent, mai increzatori, obtin rezultate scolare mai bune gi sint mai realizati din punct de vedere financiar. Sub nicio forma nu se minimalizeaza contributia mamei in familie. Ambii parinti joacd un rol important ~ atit tata, cit si mama! Daca in cuplu exist o legaturd puternica, partenerii pot folosi diferentele dintre ei pentru a se completa unul pe celalalt, bazindu-se fiecare pe punctele forte ale celuilalt; exista astfel o mai mare posibilitate ca cei doi atit mama cit si tata si fie parinti buni. Sentimentul de siguranta pe care il are copilul atunci cind este in preajma tatalui creeaza impresia 4 tatal domina lumea exterioara. El este cel care inspira copilului dorinta arzitoare de a deveni ca el. Oricarui copil ti lipseste tatal, daca nu-l poate admira pe al sau. Lipsa tatalui genereaz& disconfort, ins ar trebui si devenim mai constienti side prezenta nefavorabila a tatdlui care poate genera chiar trauma, Q@ Stituri paterne Se ofera taticilor fise cu diferite modele de masini, Se formeaza grupuri dupa modelul masinilor. a) Fiecare grup (din cele 6) primeste cite un plic pe care este scris un proverb. Se citesc si se comenteaza. 1. Cel mai frumos cadou pe care poate si-l faci un tata copiilor séi, este sd le iubeascii mama.ITATII | DESCRIEREA ACTIVI sint st de ni | ia sel. , insa cuma, | mr 2, Femeia mai mult deci oricine l educa pe copil catre omente. Birbatul este creieru omenirii. 3. Copiii vor face in viata cele vitzute la parinti. 4, Copiii trebuie crescufi pentru ei, nu pentru paring §.A-ilduda copilul inseamnd a se lauda pe sin; a-sicerta parintele inseamnd ¢ se veste Pe Sine 6, Copilul ajunge pentru tatal sau, dupa educatia care 0 capatd: rasplata sau pedeapsa. b) In interiorul plicurilor membrii grupurilor gasesc cite o imagine. Se descrie fiecare stil patern. Grupul nr4 (Anexa nr.2) Grupul nr. (Anexa nr4) Tatal ,bomboand” Tatal dominator Grupul nr.5 (Anexa nr) Grupul nr.2 (Anexa n.3) Tatal demisionar Tatal tiran Grupul nr6 (Anexa nr:3) Grupul nr3 (Anexa nr.2) Tatal ideal Tata pricten ©) Pentru studierea stilurilor paterne fiecare grup primeste suport informativ. © chestionar pentru elevi(realizat pin’ la sedinfi) (Ancxa 8) si ttici (Anexa nr7) “Se fac comparatii individuale in baza raspunsurilor) ~ Care raspunsuri v-au intrigat? ~ Ge concluzii puteti trage in urma realizarii chestionarelor? ~ Ce ar vrea sa spun’ un tat, ajuns la o virsta inaintatd, fiului sau? © swudiul informational: Pentru fi si fitew (Ge trag concluzii generale in baza celor vizionate) © 0 mina cataa U < Ta finalal sedinfei titici ii ofera o mind calda, continuind Oo urmatorul gind: ae ‘Obligatia unui cap de familie constd in. Obligatia capului familiei nu const: numai in aceea de a avea pline hambarul si pivnita, ci mult mai mult; el trebuie st ia aminte la tot, sd vada si sd observe cu cine se intovardsesc ai sai, 34 vegheze obiceirile din afara case, fiecare deprindere nesindtoasi a oricaruia din membrii Jamiliei sao indrepte prin indrumarrafionale, nicidecum zilnice si den sfaturi bune acolo unde trebuie, Jari sh ordone, de asemenea s fie la nevoie si sever, neinduplecat si aspru chiar, dar intotdeaunoa of aba in gind dorinta de a face bine, asigurind pacea si linistea imtregi sale fami. (Leone Battista Alberti | © Discutarea problemelor de ordin intern © Evaluarea sedintei (Anexa nr.8) ‘Taticilor li se propune spre completare o fis de evaluare.X_N ANEXA 1 ANED LEAGANUL PISICII Ieri, a venit pe lume copilul ce-1 doream S-a intimplat asa cum o visam. Dar in cilatorii eram plecat mereu $i-a invatat si umble fara sa stiu eu Primele vorbe cind le-a spus, acas nu eram, Sia crescut, si-1 auzeam: »Taticule, ca tine am sé fu cind ma fac mare, Taticule, ca tine am sa fiu? Leaginul pisicii si lingurita de argint cea buna Baiefelul cel trist si omul de pe luna. »»Cind vii acasi, taticule?” ,Nu stiu!, Dar o sa stim de vorba, promit, cind am sa viu Daunazi, baiefelul a implinit zece anigori. »Multumesc, taticule, pentru minge, mi-a spus din ochisori?, »Hai si ne jucim, Hai si ma inveti s-o aruncim’, Lam spus: Nu azi, ci sunt pe graba Siam cam multi treaba’ ln regula”, a grait Sia plecat spasit, Dar zimbetul nu L-a parasit. »Taticule, ca tine am sa fiu cind ma fac mare, ‘Taticule, ca tine am sa fiu” Leaginul pisicii si lingurita de argint cea buna Baiefelul cel trist si omul de pe lund. »»Cind vii acasi, taticule?” ,,Nu stiu, Dar o sa stim de vorba, promit, cind am sa viu? Daunazi s-a intors de la facultate, $i recunosc, ci-i un barbat si jumatate, »Fiule, sunt mindru de tine. Nu poti si stai2” A dat din cap si mi-a zimbit, dar vai, Ag vrea cheile de la masina s mile dai, Sine vedem noi mai tirziu. Ce faci, nu mi le dai?” Leaginul pisicii si lingurita de argint cea buna Baiefelul cel trist si omul de pe luna. »Cind vii acasa, fiule?” ,,Nu stiu, Dar o sa stim de vorba, promit, cind am sa viu”” M-am pensionat demult si baiatul meu a plecat de-acas& L-am sunat daunivi, intr-o dupi-masi, L-am spus: ,,As vrea si te vad, daca n-ai alt program?” Mi-a zis: ,,Cu drag, tata, dar am si eu ceva in plan. Vezi tu, slujba cea noua... si copiii mei au grip’, Dar mi-a facut plicere si vorbesc cu tine, in pripa? Cind am inchis, mi-am dat seama si mi-a fost rusine CA intr-adevar s-a facut mare sie exact ca mine. Baiatul meu cel drag, este la fel ca mine. Leaganul pisicii si lingurita de argint cea noua Baiefelul cel trist si omul de pe luna. Cind vii acasi, fiule?” ,.Nu stiu, Dar o sa stém de vorba, promit, cind am si viu? Harry ChapinANEXA' 2a cos TATAL“"BOMBOANA’ (PERMISIV, INDULGENT) a1 TATAL-PRIETENKK EEE ANEXA 3. ANE! TATAL-IDEAL TATAL-TIRANNIEXA 3. | ANEXA 4 aT 7 TATAL-DEMISIONARX_S) EE ANEXAS ROLUL TATALUI IN FORMAREA COPILULUI Tatal dominator ~ autoritatea lui este expresia personalitatii puternice, exigente, care stie sd se afirme gi si reuseasca gi care se bucura de un prestigiu mare. Acest tip de tata nu accept sa fie contrazis. El vrea s fie ascultat, respectat, venerat. Sotia si copiii apar in ochii lui ca fiinge slabe care trebuie protejate si conduse de citre el. Tatal dominator genereaza doua tipuri de copii: copil timid si supus sau copil rebel si autoritar. Copilul timid nu intreprinde nimic pe cont propriu, asteptind intotdeauna directive din partea tatalui. Acest copil se maturizeaza foarte greu. Copiii acestui tata intimpina dificultati in confruntarile cu viata reala, confruntindu-se deseori cu esecuri in activitatea scolar, viata social sau profesionala. Exista gi situatii in care copilul nu accepta autoritatea paterna gi se revolt: impotriva unui astfel de tata. De aceea au loc ciocniri violente care genereaza o ruptura in relatia tata-fiu. Copiii unor parinti prea autoritari isi critic familia putin, dar disciplina care le e impusa are consecinte traumatice, acest fapt putind fi prezentat in urmatorii supunerea fata de parinti este egal cu rebeliunea fata de ceilalti. Tatal tiran — el este de asemenea un tata autoritar, dar evolutia sa este sinusoidal si deseori apare ca find de fapt timid. Autoritatea si agresivitatea unui astfel de tata sint, de fapt, reactii in fata propriei slabiciuni, Tatal autoritar provoaca nervozitate copilului sau. Copilul tatalui tiran este de cele mai multe ori fricos, nervos, are explozii agresive, bruste si necontrolate. Relatia tati-copil sufera si in acest caz o ruptura, tatal fiind descoperit in cele din urma, iar imaginea lui in ochii copilului este una deteriorata care cu greu poate fi refacuta. Tatal prieten — cauta si formeze o relatie bazata pe stima si nu pe autoritate. Acest tip de tata are o mare slabiciune: el nu se comporta de fapt nici ca tata, dar nici ca prieten, ceea ce il aduce intr-o postura de nesinceritate. Tatal prieten este acuzat de copil ori de spionaj, ori de faptul ca vrea sa-si retraiasca tineretea prin intermediul copilului, ceea ce duce, de asemenea, la o relatie precara. Tatal prieten are insa si o serie de avantaje; copilul, desi il critica, are si sentimente de tandrete si recunostinta fafa de el. El poate s& discute liber cu copilul sau, dar nu trebuie si devina complicele lui in incalcarea regulilor de comportament. Daci tatil prieten infelege c4 a fi aproape de copil nu inseamni a-i permite orice, atunci relatia are sanse reale de reusita. Tatal - bomboana - are raporturi afective armonioase si satisfacatoare pentru moment atit pentru copil, cit si pentru parinte. Totusi copiii unor parinti, gata sa le satisfacd oricind cea mai mica dorinti, tind sa fie rasfatati si intotdeauna nesatisfacuti. Copiii vor fi capriciosi, fara voinga gi foarte greu de multumit de catre oricine. ANE Tati contr Copii niciu prefer Lips preze Tata trebui bun s Ace: Tata fericit buna, ceara cind i Tatal Incur ideal tatal | bucur Pest criter simti tatalu Pent condt priete manic obice’ fine ccare tata spar ator ilul irtea titi lara, iva atia are le neni: i gi int, de i sau. bruste erit in poate st tip ten, nea ce ede ebuie n nse ment ii vor ANEXA 5S ET 5° ‘Tatal demisionar - se lasa pagubas, este absent, este plecat in calatorii, nu exercita un control asupra copiilor, iar atunci cind este ocupat cere cu insistent sa fie lasat in pace. Copiii unor astfel de paringi tind si nu accepte regulile si cerinfele sociale, nu se supun nici unui control - de aceea le va fi foarte greu sa se adapteze in societate. Totusi copii prefer un tata autoritar decit un tata absent, care nu e niciodata cu ei sau lings ei. Lipsa tatalui genereaza disconfort ins ar trebui s4 devenim mai constienti si de prezenta nefavorabila a tatalui care poate genera chiar trauma. Tatil ideal - realizeaza cit de mult conteazd comunicarea cu ai sai copii, de aceea el trebuie sa asculte toate problemele sau indoielile copilului sau, pentru a putea fi, apoi, un bun sfatuitor si indrumator. Acest climat de caldura sufleteasca permite copiilor sa se dezvolte armonios. ‘Tatal ideal nu uita niciodata ziua de nastere a copiilor sai, le cumpara cadouri, ii face fericiti, le organizeazi o zi de neuitat. Copilul trebuie laudat atunci cind face 0 fapta buna, si mustrat atunci cind greseste. Trebuie sa invete ce este bine si ce este rau, sd-si cear scuze atunci cind greseste si deseori le arata afectiunea sa, tatal ideal le si spune din cind in cind copiilor cit de mult ii iubeste sa progreseze atunci cind fac un lucru corect. Tatal ideal igi admira copiii si fi incurajeaza chiar daca ei nu se descurcd de minune. Incurajarea il face pe cel mic sa vrea mai mult, sa stie c& poate gi sa incerce, de aceea tatal ideal ii stimuleaza pe copiii lui si efectueze diferite activitati. Copiilor le place joaca, iar tatal lor ar trebui si-si facd putin timp zilnic sa se joace cu ei, sa-i invete si piarda si sa se bucure atunci cind cistiga. Peste ani, fetele vor cduta la baietii din cercul de prieteni calitatile tatalui. Este singurul criteriu de selectie a amicilor, fiindca alaturi de un baiat care seamana cu tatal lor se vor simti in siguranté, ocrotite, iubite. Vor cauta in fiecare ceva ce ar putea semana cu al tatalui. Pentru baieti, tatal reprezinta modelul de comportament. Tatal trebuie sa aiba 0 conduita ireprosabild in relatia cu copiii sai, sa fie perseverent in proiectele sale, prietenos si amuzant, capabil si actioneze in situatiile penibile, intotdeauna bine dispus, manierat si agreabil. Baietii vor adopta drept model in viata comportamentul tatalui, de obicei vor avea aceleasi reactii, atitudini. Vor incerca sa eticheteze aceleasi masuri si vor tine cont gi de parerea tatalui in luarea unor decizii.CC) ANEXA 6 CHESTIONAR PENTRU ELEVI ANEXA (Nume, prenume) (data) Ji. Cum crezi ca te-ar caracteriza tatal tau? |7. Care este mincarea ta preferata? Ce nu- ti place s maninci? 2. Care sint Iucrurile la care fii cel mai mult? ~ 8. Care sint ocupafiile tale preferate? 3. Cine sint cei mai buni prieteni ai tai? 9. Care este filmul tau preferat? Dar cartea preferati? 10. Ce calitati apreciezi cel mai mult la tatdil tau? Scrie pe spatiile indicate. |5. Cum te comporfi cind esti necajit? Dar cind esti fericit? 11. Ce tritsdturi de caracter ai vrea sé le schimbi la tatal tau? 6. Ce iti place sa faci impreund cu tata? tine in urmatoarele 6 luni?ANEXA 7 9 CHESTIONAR PENTRU TATICI (Nume, prenume) (data) 1. Cum este copilul meu? Scrieti pe spatiile indicate. 7. Care este mincarea lui preferata? Ce nu-i place sa méanince? 2. Care sint lucrurile la care fine cel mai mult copilul meu? sint ocupafiile preferate ale copilului meut 3. Cine sint cei mai buni prieteni ai copilului meu? 9. Care este filmul lui preferat? |Dar cartea preferata? 4, Ce il streseaza cel mai mult? 10. Ce apreciaza cel mai mult copilul Dvs. la tatal sau? [5. Cum se comporta copilul meu cind este necajit? Dar cind este fericit? 11. Ce trasaturi de caracter ar vrea sa schimbe copilul Dvs. la tatal sau? 6. Ce imi place sé fac impreund cu copilul? 12. Care este cel mai important lucru pe care va trebui sd-I discut cu copilul meu in urmatoarele 6 luni?ANEXA 8 DES FisA DE EVALUARE A $EDINTEI (Nume, prenume) (data) I 1. In cadrul sedinfei de aziam 2. Am avut emofii pozitive atuncl cin ==68 DESCRIEREA ACTIVI TAT, 93 Pedeapsa tn educatie Ceea ce nu se pedepseste la inceput, MOTTO] sporeste mereu. (proverb) COMPETENTE 1. Identificarea tipurilor de pedepse si impactul lor in educatia copilului; 2. Valorificarea in viata de zi cu zi a tehnicilor antrenate in cadrul sedintei. OBIECTIVE OPERATIONALE La sfirsitul sedintei parintii vor fi capabili: ~ si defineascé nofiunea de pedeapsa a copiluluis — s& descopere, prin intermediul unui test propus copiilor, ce pedepse dau rezultate; — s& constientizeze cum si cind trebuie pedepsit copilul; ~ s cunoasca afirmatiile interzise in educatie; — si manifeste flexibilitate si tolerant pedepsind copilul. 1. Activitate de spargere a ghetii: Lista descrierilor 2. Elaborarea definitiei cuvintului pedeapsa 3. Test pentru elevi si parinti: Imi cunosc copilul 4, Activitatea: Joc de rol 5. Recompensa si pedeapsa (prezentare Power Point) 6. Scaunul anchetatorului 7. Activitatea in grupuri: Studiul de caz a 8, Discutarea problemelor de ordin intern 9. Evaluarea sedintei METODE $1 PROCEDEE Lista declaratiilor, conversatia, elaborarea definitiei, chestionarul, jocul de rol, programul Power Point, scaunul anchetatorului, studiul de caz. RESURSE | Fis3, poster, pixuri, chestionar, fige cu testele elevilor realizate anterior, MATERIALE | calculator, proiector, ecran, scaun, fise cu afirmatii scrise. FORME DE fucRG | Frontal, individuala, in grup.ACTIVITATII Se asigura conditiile pentru o buna desfagurare a activitatii. Fiecare parinte alege un ecuson pe care va nota numele cu care era numit in copilarie. ot © Aciivitate de spargere a ghetii: Lista descrierilor wo | Parinfii primesc o fig pe care vor marca la inceputul si la finalul activitatii cuvintele care descriu cel mai bine starea lor emotional (Anexa nr.1). ~ Cum va numeau parintii cind erati pedepsiti? ~ Ce simteati in vocea parintilor? Noi, maturii fi ajutam pe copii sa infrunte problemele vietii, le explicim cum sa se comporte in strada, la scoala etc. Nou ni se pare c& totul e sub control. Oare de fiecare data copii sint gata si respecte? Aici apare problema, si pedepsesc copilul sau nu? $i daca si-I pedepsesc, cum si o fac? Iata o| formula care ar sugera primii doi pasi. ‘A pedepsi =a opri + a corecta Q Elaborarea definitiei aS Parintii primesc definitia farimifata si doar restabilind yas Ny cuvintul PEDEAPSA, pe verso obtin definitia. eh oY Pedeapsa este unul din mijloacele pe care parintii le folosesc cee ‘ pentru a se impune, pentru a-l determina pe copil st adopte ‘anumite comportamente, fiind privita ca o sursa garantata pentru succes. Diferena dintre pedeapsa si ghidare spre anumite comportamente este atitudinea pe care o ai tu insuti Exemplu 1: Copilul tau arunca mingea prin casa. Scopul tau este si il inveti si infeleaga faptul ca obiectele se pot deteriora, daca se va juca cu mingea si nu s& ii araji cine este geful in cas’. Exemplu 2: Vlad a stricat ceasul fratelui siu, tata fiind furios il loveste, fara a-i da unele explicati, e ‘mai usor si lovesti decit sa explici si aici apare pedeapsa fizica care este lipsiti de comunicare. Exista si alte tipuri de pedepse (Anexa nr. 2). QO Imi cunose copilul arintii completeaza un chestionar pe care I-au indeplinit anterior si copiii lor (Anexa nr3) Pe flip-chart se listeaza raspunsurile si se compara cu cele ale copiilor, deja pregitite. @® boc de rol Se aleg doi parinti care vor prezenta prin joc de rol, comportamentul unui copil care vine nervos de la scoalé si al mamei care reactioneaza si mai nervos. Dupa discutarea frontala a comportamentului celor dou personaje si evidentierea aspectelor negative, se revine cu un nou joc de rol axat pe comunicarea pozitiva (Anexa nr). © Studiul informational Se prezinta filmul Recompensa si pedeapsa (http://www.didactic.ro/materiale/14773_recompensa- sipedeapsa). Se listeazi impreuna cu parintii suportul informational. Se prezinta pe folie. primit] ului in ¢ negativ afirmat ~ Faia - lia Nu Trans un piri siu de concluz cunoast situatie,[ati o} li, € )s de DESCRIEREA A Vv © Scaunul anchetatorului Un parinte este invitat in mijlocul clasei sii se adreseazd intrebari: ~ Va amintiti de pedepsele din copilirie? ~ Cit de des erati pedepsit? ~ Cine v-a pedepsit mai mult? ~ Cum va simtiti acum amintindu-va de ele? ~ Este bine si ne pedepsim copii? ~ Ce inseamna sa-i pedepsesti? ~ A-i pedepsi este echivalent cu a-ilovi? eae | Q@ Studiu de caz nadiiloe. t ve Se formeaz 4 echipe, in functie de culoarea ecusonului Os primit la inceputul activitatii, Prin tehnica brainstorming- ge ului in echipa, li se cere parintilor sa gaseasca efectele negative ale comunicarii pedepsei pentru urmatoarele afirmatii si si elaboreze un studiu de caz: ~ Fa asta pentru & aga ifi spun eu! ~ iti arat eu tie! ~ Nu esti bun de nimic! — Am terminat-o cu tine! Se cere parintilor sa transforme pedepsele negative pe care ar putea si le aplice, in pedepse pozitive. ‘Transferul concluziilor: Fiecare pirinte primeste o buciica de plastilina fiind rugat si modeleze un pirinte ideal si sa spuna o singura caracteristica definitorie. Dupa ce prezinta celorlalti punctul siu de vedere, ii da figurina invatatorului, Acesta modeleaza toate bucatile primite, intr-o bil mare gi concluzioneaza: Acesta este fiecare dintre voi sau ar putea fil Numai de voi depinde sa fiti deschisi spre cunoasterea propriului copii sia problemelor cu care se confrunta, iar atunci cind va simtiti depasiti de situatie, nu ezitati st cerefi ajutor specializat! (Anexa nr.5).. Discutarea problemelor de ordin intern © Pvaluarea activitagit Se distribuie fise individuale pentru evaluarea activitatii (Anexa nr.6)..ANEXA 1 ANEXA LISTA DESCRIERILOR Marcati cuvintele care va descriu cel mai bine in acest moment 1. DEZAI manifeste copilul po pentru co F oe me timpul 0 < Responsabil Pesimist Plictisit parte, dac cea facut gesturi) c i 3. PRIV/ Vesel Mindru masa, pai Alte me 4. TIME care i-ar zi 7 trimitere Intelegator Urit Agresiv respecta ~ timp! ~ eficie ‘comport Calm. Trist Vorbaret —locul de gura1 A S45 daca m- contrain [ee ° aad greseala Prudent Gelos Generos se angaj 5 seca 6. PED! de care realitate are, Sensibil Comun Dragut intotdea favorize copilirilEXA 1 ANEXA 2 LLL 97 TIPURI DE PEDEPSE 1, DEZAPROBAREA - atunci cind copilul a facut ceva nepotrivit, e bine ca parintele sa se manifeste in concordanta cu ceea ce simte (atitudine de dezaprobare, respingere, din care copilul poate intelege mesajul nu imi place /nu sint de acord cu ceea ce ai facut). Incruntarea sprincenelor, intoarcerea cu spatele, absenta zimbetului, privirea rece, toate acestea sint semnale pentru copil ca parintele nu este de acord cu ceea ce a ficut. Desigur ci, daca pirintele are tot timpul o atitudine distanta, rece fata de copil, aceasta metoda isi pierde din valoare. Pe de alta parte, daca parintele fi spune zimbind copilului ci nu a procedat bine gi ca nu este de acord cu cea facut, sansele ca acel copil sa inteleagi corect mesajul transmis, sint foarte mici. 2, MUSTRAREA - daci copilul nu infelege din semnele dezaprobatoare ale adultului (mimici, gesturi) ci ceea ce a facut nu este bine, atunci adultul poate folosi cuvintele pentru a-si exprima nemultumirea. 3. PRIVAREA de un obiect drag / o activitate placuta - cind copilul se comport neadecvat la ‘masi, parintele poate decide daca acesta mai primeste sau nu desert. Alte metode de privare pot constitui neacordarea permisiunii de a privi la televizor o perioada de timp, de a se juca cu prietenii sau cu juciriile preferate etc. 4, TIME-OUT (scoaterea afard pentru un timp) — aceasta expresie folositd frecvent si in jocurile sportive, se refer la izolarea copilului intr-un loc plictisitor, departe de orice stimul care i-ar putea face placere. Astfel, exemple de time-out pot constitui scaunul neastimpdratului, trimiterea Ja colf sau intr-o camera goali etc. Pentru folosirea eficienta a acestei tehnici trebuie respectate anumite conditii: ~ timpul de pedeapsa trebuie sa fie din timp foarte clar stabilit. in general, acesta este cuprins intre 5 si 15 minute, in functie de virsta copiluluis ~ eficienta folosirii acestei tehnici este mai mare daca se aplica imediat ce apare comportamentul nedorit; = locul in care este trimis copilul nu trebuie si-i ofere satisfactii (exemplu: ce bine cd mai scap de gura mamei citeva minute sau acum md pot juca si eu linistit citeva minute in camera mea sau dacé m-a trimis la colt, toaté lumea poate vedea ce rochita noud am pe mine); = scopul acestei tehnici este de a-1 plictisi, nu de a-1 infricoga pe copil, de aceea este contraindicat de a folosi locurile intunecoase (debara, cimara, beci) ca loc de pedeapsa. 5. REPARAREA GRESELILOR - prin aceasta metoda, copilul va trebui sa igi corecteze greseala prin activititi sau atitudini reparatoare (sa-si ceara iertare, sa-si recunoasca greselile, sa ‘se angajeze ca nu va mai face asemenea fapte etc). 6. PEDEAPSA FIZICA - aceast’ forma de pedeapsa in general presupune disparitia comunicarii, Ea reprezinta forma extrema de solutionare a problemei si este expresia neputintei de care da dovada adultul in educatia pe care o practica. Prin urmare, paringii care se ascund in spatele expresiei ascultd decit de ba, dovedesc in realitate 0 incapacitate de comunicare eficienta. are, prin aplicarea pedepsei fizice, adultul nu cumwva ii sugereaza copilului ci Cel mai tare are intotdeauna dreptate? Oare nu fi sugereaz& acestuia cum sa abuzeze de for{a atunci cind situatia il favorizeaza (cind pirintii vor fi mai slabi, mai neajutorati)? Oare copilul uit cum a fost tratat in copilirie?ANEXA 3 ANE CHESTIONAR PENTRU COPII 1. Credeti ca trebuie sa fiti pedepsiti de parinti? De ce? Persa 2. Ce fel de pedepse primiti de la parinti? Man 3. Dau rezultate pozitive aceste pedepse? 4, Cum ar trebui si fiti pedepsiti de catre parinti? CHESTIONAR PENTRU PARINTI 1. Credeti c& trebuie pedepsiti copii? De ce? 2. Ce fel de pedepse aplicati copiilor dumneavoastra? 3. Dau rezultate pozitive aceste pedepse?SCENARIU PENTRU JOC DE ROL yovestitorul, Daniel $i mama lui. VARIANTA NEGATIVA Intr-o i, Daniel, un baiefel de 10 ani, a venit acasa strigind: = O urtise pe invafatoarea mea, E 0 proasta! e fata lui se putea citi minia; si-a aruncat cartile pe jos si a mai strigat inca o data: = O urdsc! ‘Mama a fost socata de aceasta tirada. A intrat in camera c-o falcd-n cer gi una-n pamint — Daniel, tip’ ea, mi-e rusine cu tine! Nu asa se vorbeste despre 0 invagatoare! = Nu-mi pasa! ripost Daniel. E 0 proasta si o urisc! Destul! Nu-ti mai dau voie sa vorbesti asa! strigd mama si mai tare. Ei si ce-o s-mi faci?! se inverguna baiatul. ~ Te pocnesc imediat peste gurdi (il loveste) Daniel incepe si plings si sa tipe: = $ipe tine te urdsc! Esti o mamd rea! — Nu este bine sa urdsti pe nimeni, iar eu ar trebui sé te spa cu spun in gurd pentru ca ai ftcut pe ineva prost ~ mai ales pe invafatoarea ta. Stringe-ti imediat cdrfile pe care le-ai aruncat prin toata ymera! In acest moment, Daniel era negru de furie. A iesit val-virtej din camera gi a trintit usa. ersonaje: povestitorul, Daniel si mama lui. VARIANTA POZITIVA Intr-o zi, Daniel, un baietel de 10 ani, a venit acasa strigind: = O uriisc pe invafatoarea mea. E 0 proasta! Pe fata lui se putea citi minia; si-a aruncat cartile pe jos si a mai strigat o data: - Ouriisc! ‘Mama nu a fost de acord cu comportamentul lui Daniel. Ea si-a invafat dintotdeauna copilul si-i respecte pe adulti si si nu numeasca niciodata pe cineva prost. Ins ea si-a dat seama ca se afla ceva ascuns dincolo de aspectul exterior, care a cauzat aceasta atitudine si a inceput sé caute problema ascunsa, [ata ce s-a intimplat: ~ Ooo... zise ea, dar esti chiar suparat. ~ Bineinteles ca sint, riposta Daniel. Invafdtoarea m-a facut de ris in fata intregii clase. ~ Te-a supdrat faptul cd ai fost jignit in fata prietenilor tai, nu-i aga? ~ Da, asa ¢. Fata lui Daniel incepu si se destinda, in timp ce el se apleci sa adune cartile pe care le aruncase pe jos. Nu infeleg de ce m-a ales tocmai pe mine. N-a fost vina mea. $i am incercat sd-i spun, dar nua vrut deloc sa ma asculte. {In acest moment, minia lui Daniel a inceput sa se topeasc’. Mama se apropie de el gi il lua in brate, iar pe obrajii lui incepura sa curga citeva lacrimi, Se agezara pe canapea, iar Daniel ii povestise mamei toat povestea. Cind s-a spus tot ce era de spus, dupa ce s-au ascultat toate explicatiile gi dupa ce s-au eliberat toate simtamintele, mama il intreba: ~ Daniel, cum crezi ca vei solutiona problema cu invaifatoarea ta? $i in urmitoarele 10 minute, mama si Daniel s-au gindit impreund la problema, La sfirsit, mama a adaugat: ~ Apropo, Daniel, niciodatd nu iti foloseste, cu adevarat, cd te enervezi. lar faptul ca fi faci pe oameni prosti nu rezolvai nimic. ~ Mda, stiu. O sd-ncerc sa fin minte, $i multumesc ca m-ai ascultat, mama!X_ 100 NN ANEXA 4 COMENTARIUL MODERATORULUI: Un motiv major pentru care copiii se comport urit este acela ci ei ingiduie simtamintelor si preia controlul comportamentului. Un comportament rebel este adesea doar un rezultat. Ei vor si le-o plateascd oamenilor care, cred ei, ii controleaza, vor rizbunare! greseala frecvent intilnita, pe care o fac parintii in disciplinarea copiilor lor, este aceea de a ataca atitudinea care nu le este pe plac, in loc sa-si ia citeva minute pentru a descoperi simt4mintul launtric care a provocat problema. Pentru a nu cadea in aceasta cursa, trebuie sa va instruiti pe voi ingiva, si va ginditi la un aisberg de fiecare data cind copilul face ceva ce nu va place. Voi recapitula putin evolutia aisbergului ca sa stiti la ce ma refer. Intotdeauna se afla o cantitate mai mare din aisberg sub apa decit deasupra. Totusi, cind privesti un aisberg, nu esti constient imediat de partea de jos. Daca incerci s modelezi un aisberg retezindu-i partea de deasupra, el se va reaseza singur in apa gi exista ganse ca o alta cantitate sa iasa la suprafata. Aceasta se aseamana foarte mult cu comportamentul copiilor. De cite ori parintii observa un comportament bazat pe simtaminte care nu le fac placere, fie ci e vorba de niste actiuni distructive, fie de niste cuvinte urite sau rautacioase, atitudini ostile, menite a tachina, ele se asociaza cu virful aisbergului. Tendinta parintelui este de a se elibera de comportamentul ofensator. Ei il bat pe copil, tipa la el sau il avertizeaza sa-si schimbe comportamentul. Uneori aceste tactici par a avea succes. Comportamentul ostil dispare. Dar daca nu ai descoperit simtamintul launtric, care a provocat acest comportament, exist posibilitatea ca un alt comportament sd ias’ la suprafat4, iar acesta s fie mai rau decit cel de care ai incercat sa scapi. In coneluzie, in loc sa retezati din virful aisbergului acel comportament care nu va place, identificati simtAmintele negative - care au generat problema - dincolo de ceea ce se vede. Apoi, daca vorbiti despre ele si rezolvati problema, copilul vostru nu va mai fi nevoit sa si le manifeste, pentru ca, din fericire, ele se vor topi. REGULI PENTRU APLICAREA PEDEPSEI: 1. Aplicarea prompta - pedeapsa eficienta se aplica imediat; 2. Intelegerea pedepsei - care este comportamentul gresit; 3, Prevenirea sustragerii de la pedeapsa — copilul sa infeleag ca nu este pedepsit pe viata; 4, Reamintirea comportamentului dorit ~ Este bine sd te porfi...; 5. Avertizarea — Daca mai faci asa ceva o sa... 6. Consecyenta parintelui — atitudinea fata de acelasi comportament. 1.Inp1 o supri nu solv curatiy durere: vreoda 2. Pede Daca c sau nu prin in intelea mic. 3. Ped care di care ¢ acestIEXA 4 nintelor zultat, ste atru a east ta cind menite yera de mbe ispare. ent, ai ru ANEXA 55 EEE 101 ZECE MOTIVE PENTRU CARE E BINE SA EVITAM PEDEAPSA 1. In primul rind, trebuie subliniat faptul ca in urma folosirii pedepsei rezulta o suprimare rapida si de scurta durata a comportamentului nedorit, dar care nu solutioneaza problema pe termen lung. Pedeapsa nu este ca medicamentul curatiy, ci, doar ca algocalminul cu ajutorul caruia iti poti calma/atenua durerea pentru o perioada scurta de timp. Dar nimeni nu s-a vindecat vreodata doar cu un singur analgezic! 2. Pedeapsa reprezinta o metoda de a rezolva o situatie, una din multe altele. Daca copilul vede ca este pedepsit pentru un comportament cu care parintele sau nu este de acord, atunci la rindul lui va folosi aceeasi metoda (invatata prin imitatie) cind ceva il va deranja. E absolut firesc pentru un copil s4 nu inteleaga de ce tatal sau il poate lovi, insa el nu are voie sa dea in fratiorul mai mic. 3. Pedeapsa poate produce sentimente de revolta, minie, nemulfumire care duc la scdderea rezistentei, la frustrare. De exemplu, unii parinti le impun fiicelor un comportament model de fata cuminte si ascultatoare, nepermitindu-le exprimarea propriilor pareri. Acei parinti se vor mira mai tirziu, dupa ce fetele incep sA creasca si si dobindeasca o anumita autonomie, cA vor exploda dintr-o data atunci cind vor fi criticate, devenind niste rebele. 4, O alta consecinta a pedepsei o constituie dezvoltarea unei stiri de frica generalizate si a lipsei de initiativa. Pedeapsa nu il invata pe copil un nou comportament. Ea doar inlatura/exclude unul nedorit. Nu il invata pe copil ce s fac, ci doar ce nu trebuie s& faca. Prin urmare pedeapsa nu ajuta la dezvoltarea copilului, ci contribuie la inhibarea acestuia. Exista adulfi care se mindresc cu performantele copiilor lor: Nu vorbeste urit, nu minte, nu te contrazice, nu deranjeazd etc. Dar atunci ce face? 5, Pedeapsa poate determina ca persoanele si obiectele asociate acesteia sa devina intiritori negativi. Cu alte cuvinte, tot ce fi aduce copilului aminte de acest eveniment neplacut (pedeapsa) ii va provoca sentimente de ura, frica, respingere. De exemplu, daca incercim sa-l invatam | pe copil sa citeasca, pedepsindu-i frecvent greselile fara a-l recompensa in mod aderat, atunci parintele, camera, cartile, activitatea de citire in general, vor deveni ceva de care copilul se va eschiva. Copilul va avea tendinta de a evita acesti stimuli, aceste activitati.10) NS ANEXA 5 6. Pedeapsa este orientata si stimuleze comportamentul agresiv. Experimentele cu animalele arata ca stimulii durerosi le face sa atace alte animale, chiar daca acestea nu au nicio legatura cu durerea simfita (de ce unii copii sint agresati de necunoscuti, fara ca acestia si fi fost provocati?). Prin urmare, comportamentul violent al copilului se accentueaza daca este pedepsit des. 7. Copilul care este pedepsit frecvent va invata de frica pedepsei, nu din convingere proprie. Acest tip de invatare (dresaj) este ineficient, deoarece copilul nu este convins ca ceea ce invata el este folositor (Fa cum fi-am zis, de nu, te plesnesc!). Prin urmare, atunci cind va aparea o alternativa educationala mai bine argumentata si mai convingitoare, copilul va abandona cu ugurinta valorile impuse de familie. De exemplu, atunci cind copilul va ajunge sa cunoasca viata gastilor din cartier, el va adera la ideile acestora pentru ca acolo i se respecta punctul de vedere si beneficiaza de o identitate proprie, distincta. 8. Pedeapsa are consecinta directa la disparitia comunicarii. Atunci cind un copil se teme sa spuna parintilor ceea ce il ingrijoreaza sau ceea ce il preocupa din cauza ca ar putea fi pedepsit pentru acest fapt, atunci cu siguranta va alege alte persoane carora sa li se confeseze, iar relatia dintre el si parinti se va raci. 9. Copii care sint pedepsiti mai des risca si devina mai incapatinati si mai rigizi. Ei nu recunosc cu usurinta ca au gresit, deoarece se tem ca un egec este intotdeauna urmat de pedeapsa (4x5 este 30! $tiu eu SIGUR!). 10. Pedeapsa duce la scaderea stimei fata de sine gia increderii in fortele proprii. Stima fata de sine reprezinta un factor esential in dezvoltarea personalitatii copilului, a productivitatii in orice forma de activitate sia maturizarii sale afective. Un copil care are un nivel scizut al stimei fata de sine se va confrunta frecvent cu esecuri in activitatea scolara sau cea de grup. Fraze de genul eu nu voi putea niciodata sd rezolv problema asta sint specifice acestor copii. Din pacate, cu cit sint pedepsiti mai mult pentru insucces, cu atit nivelul stimei de sine va scidea mai mult, ceea ce va duce la un alt insucces ... Odata ajunsi in acest cerc vicios, cu greu vor iesi de acolo daca parintele si persoanele din jurul lor nu isi vor schimba atitudinea, folosind frecvent intariri pozitive.EXA 5 ANEXA 6 aT 13 FISA DE EVALUARE A $EDINTEI te ce (Nume, prenume) ti?) este 1 ce zis, de tional rrinta (data) Pedeapsa este dun Reguli de aplicare a pedepsei >ocupa a ise va nai Am inteles ca -c este e a a lS ———_—EE de ——————————— grup. — cifice oo eae ee t cA Mi-a placut ndREA ACTIVITATII Greseli ale parintilor th educatie Cine nu invata la tinerete, MOTTO} Va plinge la batrinete. (proverb) COMPETENTE 1, Precizarea strategiilor educationale incorecte si consecintele imediate si de perspectiva ale acestora. 2. Importanta educatiei corecte desfagurate de catre parinti in cresterea si dezvoltarea copilului. OBIECTIVE OPERATIONALE La sfirsitul sedintei parintii vor fi capabili: ~ si recunoasca strategii educationale gresite; ~ s descopere in urma realizarii unui test relatia parinte-copil; — si constientizeze care sint consecinfele imediate si de perspectiva ale strategiilor de educatie gresites — sA argumenteze importanta educatiei corecte in cresterea si dezvoltarea copilului; ~ sa manifeste atitudini pozitive si responsabilitate in activitatile frontale si de colaborare in grup. 1. Activitate de spargere a ghetii: Bomboana 2. Amintiri din copilarie: Pagina de jurnal 3. Test pentru elevi: Ce fel de relatie ai cu parintii tai? 4, Activitate in grupuri: Consecinfele greselilor in educatie 5. Patrinfi inconstienti (prezentare Power Point) 6. Discutarea problemelor de ordin intern 7. Evaluarea sedintei Pagina de jurnal, chestionarul, observarea, descoperirea, explicatia, compararea, argumentarea, mesajul oral, textul lacunar, programul Power Point. METODE $1 PROCEDEE RESURSE Bomboane de 7 feluri, fise cu tabele, pagina de jurnal pentru fiecare parinte, pixuri, postere, carioca, fise cu testele elevilor, fisa cu strategii educationale MATERIALE | incorecte, proverbe, fie de evaluare a sedintei pentru fiecare parinte, laptop. FORME DE i A Lucru | Frontal, independents, in grup DESCR Motto: Fai edt soe Oaci Chiar da bomboan alegeti cite (Se pra Pentru f lor. De exe Cei care Mama/tat Amintir Q Pag ‘Amintiti de educé partea f Oce Acest te vva desco} Parintii i unei rela Educat realizeaz in forma in proc orientate AS virstii co continua le-ati ing Procest anumite Cu reg realizare activitit unitatea practica importa Se cun hipoprotATI ctiva jului. de rup. DESCRIEREA Motto: Familia este un factor impotant si de raspundere al educatici. Périnfii o conduc si raspund de ea in fafa societatii, a fericirii lor $i a vietii copilului. (A. S. Makarenco) at ot Q Acctivitate de spargere a ghetii: Bomboana a 5 ‘Chiar daca nu mai sintem copii, oricum ne plac bomboanele, V-am adus gi eu niste bomboane. Apropiati-va si alegeti cite una. (Ge propun 7 feluri de bomboane: Bucuria, Succes, Miracol, Dor, Legenda, Masca, Dorinfa.) Pentru fiecare litera din denumirea bomboanei parintii vor spune cuvinte ce-i caracterizeaz pe copiti lor. De exemplu: Dor (darnic, onest, responsabil). ei care au ales bomboane Masca vor incerca si-si caracterizeze unul dintre parinti. De exemplu: Mama/tatal meu este/a fos \ilostiv, ambitios, sensibil, corect, agreabil. ‘Amintirile despre parintii nostri ne fac s zburim cu gindul in copilarie. © Pagina de jurnal “Amintifi-va o strategie] Cum s-a | Cea urmatt | Ce simti de educatie gresita din | intimplat? azi? partea parintilor Dvs. Dupii completarea tabelului, parinfii doritori igi impartigese amintirile discuta, argumenteazasituatile. © Cefel de relagii ai cu paring ta ‘Acest test este realizat de citre elevi pind la sedinta cu parintii. Observind rezultatele, fiecare parinte vva descoperi care sint relafiile acestuia cu copilul sau gice fel de atmosfera domneste in familia lor. Parinti isi pot impartasi gindurile, impresiile si pot propune idei, cum ar putea contribui la formarea unei relafii sandtoase cu copii sai. Educatia multilaterald a copiilor, pregatirea lor pentru viata constituie sarcina principala pe care o realizeaza societatea si familia. Parintii sint primi educatori si invafatori ai copilului, de aceea si rolul lor| in formarea personalititii copilului este foarte important. In procesul de formare a personalitati, o importanta deosebita revine educafiei multilaterale, bine orientate, in concordanta cu virsta copilului si cu particularitatile sale individuale. 'A.S. Makarenco nota: Fundamentul educatiei se pune pind la 5 ani si ceea ce s-a facut pind la aceasta virsti constituie aproape 90 la suta din intregul proces educativ, iar mai apoi educafia omului doar continu, pentru ca in linii generale se incepe culesul roadei a ceea ce afi semanat, deoarece florile pe care le-ati ingrijit au fost stidite pind la 5 ani Procesul de educatie are un caracter complex care presupune formarea unei personalitafi intregi, ci nu anumite calitati si trsdturi de caracter. Formarea personalitafii este un proces multiaspectual si indelungat. Cu regret, insd, parinfii cunoscind si infelegind scopurile si sarcinile educatiei, intimpind dificultagi la realizarea lor practica. Educafiei familiale nu-i ajunge consecventa. Este subapreciat rolul educativ al activitatii independente a copilului precum si contactul plin de confinut dintre paring si copii. Lipseste unitatea de cerinte fata de copii din parte tuturor membrilor maturi ai familiei. In familie, cu regret, se practica impunerea, interdictia. Deseori se admit pedepse corporale ceea ce contravine unui principiu de importanta principala - respectul fata de personalitatea in dezvoltare. Se cunosc mai multe strategii educationale gresite, printre ele fiind: severitatea excesiva, hiperprotectia, rotecti¢ acceptarea, educ rma} condri rer}KX 106 NID ESCRIEREA ACTIVITATII ® consecingele greselilor in educatie (Anexa nr. 2, 3) arin se vor regrupa dupa denumirea bomboanelor alese anterior. Fiecare grup de parinti premeste cite o figé cu una din cele 7 strategii educationale incorecte. Grupul nr.1 (Severitate excesiva) Grupul nr.2 (Hiperprotectie) Grupul nr.3 (Hipoprotectie) Grupul nr-4 (Neacceptarea) Grupul nr5 (Educatia alarmant-hipocondrica) Grupul nr.6 (Educatia egocentric’) Grupul n-7 (Perfectionismul) Dups citirea si infelegerea materialului, parintii vor primi inca o fis cu descrierea unui model de educatie gresita a copiilor in familie. Membrii grupului urmeaz si analizeze modelul, apoi, pe posterul care i s-a repartizat, si-I reprezinte sub forma unui copac, astfel: ‘« ridacini - cauzele situatiei problematice; + tulpina - problema propriu-zis4; + ramurile - consecinfele posibile. In timpul prezentarilor pot aparea divergente de opinii si-si aminteasca de anii copilariei, cum actionau parintii lor in asemenea cazuri, cum se simfzau ei, ca fiind copii, si cum ar actiona acum, indeplinind rolul de parinte. Print original Copil Copil ‘Vom | mari si Oedu NasteTATIU te cite ducatie isa DESCRIEREA ACTIV © Parinti inconstienti (Se trag concluzii individuale, de catre parinti, in baza celor vizionate.) arintii sint indemnati si completeze un proverb cu cuvintele potrivite, dupa care se propune textul original al proverbului si se solicita comentarea lui. Copitul ajunge pentru sai dupa pe care o capati: rasplatat sau Copilul ajunge pentru parintii sai dupa educatia pe care o capata: rasplata sau pedeapsa. ‘Vom incheia sedinja cu nigte ginduri despre copii, parin{i, educatie pe care parintii le vor formula in baza denumirilor de bomboane primite la inceputul sedintei (Bucuria, Succes, sl Miracol, Dor, Legenda, Masca, Dorinfa). Se accepta orice Ow gind expus din partea parintilor.

You might also like

• Educabilitatea Factorii Devenirii Fiintei Umane

  

  Document8 pages

  Educabilitatea Factorii Devenirii Fiintei Umane

  Paula Tătaru

  100% (1)
• Educatia Permanenta Si Autoeducatia

  

  Document8 pages

  Educatia Permanenta Si Autoeducatia

  Lucas Silvea

  50% (2)
• Metode Interactive Folosite În Grădiniţă

  

  Document11 pages

  Metode Interactive Folosite În Grădiniţă

  Lucas Silvea

  100% (2)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Furunculul Si Carbunculul

  

  Document32 pages

  Furunculul Si Carbunculul

  Lucas Silvea

  No ratings yet
• Spirografia, Metria

  

  Document2 pages

  Spirografia, Metria

  Lucas Silvea

  No ratings yet
• Dosarul de Îngrijire

  

  Document3 pages

  Dosarul de Îngrijire

  Lucas Silvea

  No ratings yet
• Dezinteria

  

  Document3 pages

  Dezinteria

  Lucas Silvea

  No ratings yet
• Test Matematica Final Pregatitoare

  

  Document3 pages

  Test Matematica Final Pregatitoare

  Lucas Silvea

  No ratings yet
• Jucăria În Viațacopilului

  

  Document13 pages

  Jucăria În Viațacopilului

  Lucas Silvea

  100% (1)
• Istoria Frumusetii - Referat

  

  Document8 pages

  Istoria Frumusetii - Referat

  Lucas Silvea

  No ratings yet
• Codul Muncii Modificări

  

  Document6 pages

  Codul Muncii Modificări

  Lucas Silvea

  No ratings yet