te le una care i intemeiata wit t intilaires cl ma vada, @ amine’ ; un’ general chineZe Fap: » mine din prietna Moscova gf S0> legatura fprobabil chiar pe : 7 a tantigtii", si pe toy Wrectetengit, La ce folos? Numaf $m @azul unei tneinte ménie ar putea sonimbaneal folos regimal | 1 \lieti). In privinga acested se cars ara nu se poate lipsi ss» Va rauane le ry 0in& la cap&t. Tar dacd englezii vor birui, ory 2ii sint un nean de "gentlenendls vor resp li “ maregalulud, gi tot cu el vor trataess tce pare « Nici nu are putere se sim stovite Toat& ambijia lui e 6& pezdste pind Pind atuned, doregte s& salveze tob ce mal poal ammata cea noWMy Bren jarii, aural, viega elitelors va sa, pe neuji, care {1 urmapése ou neinerede cu urs In treacht, el las% si cad& urmateamele cuvintey pin& la ureghea lui Dulles: coauea ard Negre, galia, este pizita ound Deepre vizita aut aceasta a prilejuit multe glume, ea atbe “achipa®, = cu forya, case e nevoiee 1 "de trangigiell, 1S septeni M3 (wee) De la "lLiberarea® senzayionala me pentru germano-itelieni. H » in Itelda: flota, in intregdmey eee predate. scompunere; unele u Litigd lupt& alaturi de ndurile germane; restul trupe! s spares % ia, Nemjii eu rcaciicnat vielent gd grabnd le sint fn st&pinirea lor. La Rotlay aalepest iva clementelor 1iberale. Un comand ~a agezat in fruntea unui regi ient, de armata german&, gi ¥ (eee) Ocuparea Italro a7 > care inainteast in marg forjat epre Wi Tarent, Brindisi gi Baris” Firegte, aceste fenomene™ fringerea nemjilor e inseriek in timp. Bi nil& traédarea't «ay eis! * Cei ca au urechi de auzity ga auGHe 18 septembrie ; yes & tuajia s-a indreptat, 1a Salemmo. lie in faye oragulad Neapole. Rugii inad t spre Kieve _— Discutam roman eme: 1/ Problema romémeal i opzitiel. Dulles a fost ie lui Ic&%, gi a earut nod instractiuni Te si cer lui stanley s8 objin® instracyiun@ Alfajilor in Baleand. (...) 3/ Pro despre convorbirile mele cu Sokolin, § tuia". Dulles ou este convins (ca §4 § iegiturile lui Sokelin cu Noscova, = d roblema 44 pare interesanta. “iy # 2 20 _septenbrie {We of Pellal), Imi vorbegte ae manem jale a intelee ear 98 englez& impotrive c&rgdi pusegti. Trebu ‘sine g soluyie de echilibru, de eomediiere, intre imperii. Trebuie, dech eas ‘Slo-saxonii, nu sint suficientes Numat daca prea mult gi lovese fn interese ce ne leag& de anglo~saxo; itdm "gprijinul" occindentaldlons Pine atune: oe ineevedm 0 ganel directa 1a RAsipiee mueyy stint capabili de oarecare generozitate, ca ei. Dup& unele informatii pe care 1,a 6 ee *, Dulles nu este convine (ca gt stanley; 4° *=" == ie = aar se va informeg fiinde scOVay ile lui inteleetualilor primejdios 8& gue sti. Trebude s& gntre inte- reouie si fim ga ic flirt t&inudt, neo= dac& rugii cer anglo=saxoai, pu= Pint atuned, e nie rugii sint maguliti,- eva st& de vorba » sovietigii sint intrat im vorbaé: =< nglezii trebuie jinuti la eurent. 0 po= crebuie si acyioneze de ambele pargdet “in ca Pella gi cu wine s& pastpém un con~ 25 septembrie (eee) Consulul Mieu, curier al Ministeralui ae imi aduce © solie de la Maniue 1) Profesor Universitatea din Bi ) Profesor a Universit wouresti, mindstral Romén; a1 A j e ei la Bernay $n acea vraie.inere= Pp) imi exprimd simj&mintele gale de e ia de acest indemn, nici um em&nunt, nici © pe w&spunderea mea, Inainte de a pleca J& OscOva, P. roag& s& stabilese o legdituraé cu el. Bram deci “un gind cu Pe, mean intilnit eu Sokolin. M& voi simi ai la 4, mai bine sprijinit, (degi nuemi fac mari 410aem 2 o politic atit de departat), efnd voi vorbi au B reat), 5 la c& "soliat jui\Meniaye fin legitura cu vie r a stirait cea mai vie ane t pe Mussolind, tncreaing ane tk dragostea lor recuncsctoares jistrus tot ce a nai rémas tm urma bonbardae ° ticanese Armatele lui clark gi M ontgomery inainteaza glio gima constituit un nou guvern Nord, Bado gi s-a alipit ublica fascistan, undeya ) in Wordul Italiei. 6 de Aliati. Mussolini gi-a instalet / A.cetombri ¢ ————— 1) General seman, prigonier in Rusiasder git Myeto", Veto sovietic? Payot a eflat c& exista un ascmenea re mu el, nu se intinde decit da Bulgaria, pe of Sstreze pentru ele Discut aceast& chestiune cu Nubar Paga, tot= + Sintem de acord c4 problema @ gravd pentru Invee privegte zvonurile despre putinya uned ietice, Nubar Paga e de acord cu mine cd, gi Hitler, niei o intelegere nu e posibilé. Un raze ar *egit dintrsun compromis, nu poate duce J& un compro= iin si von Seidlit » cine gtie?d (adicd, intre > ga cum o vrea el, gi care dear inlesni tele lui, 0 pace e cu pus rmane, pentru © pace se~ ganda regimului 4& acum (+++) Toda Ginut un discurs foapbe miei ran ‘at, deoarece misura nu i; xact atra $m posibilita. ilejul aniversSrii Pactului Tripartit (jelnica vorbit aga cum, de mit, 1. dui), cu pr aniversarel). A om sf&tuit sh vor. Deasc&: nu a mai tunat, niod fulgerat, impotriva 1g evisnului, cid Aoastre, gi am fo@t atragd, 1 Trdpartit, ed @ stéruit asupra caracterulud Pagnic al politi, astpra $elurilor nationale ale r&zboiulud 4n care Ic& afirm& astfel oa adeziunea Romaniei, 1s Pactu aD 1) General german, prizonier tn i,“nu a fost atft luarea uned po i % veam de ales intre dou& ipoteze 2 & a 2 din aceast& adeziune (1a Pactul Pripertit) un - 22 sau o luare de pozitie mondiala(#$), = ehiar gi care Sicuser& din noi victima agré@siumad lor, gi cal ienbrie 1940, (la eiteva zile dup& adeziunea noastra vit), in instracyiunile date prin telegrama nr.78e aostru, Gafencu, le Moseova 8A comunice: 1/ strié la Pact nu poate fi privit& ca um aet in conti si 2/ c& sinten gate gi astizi, ca gi fm trecut, sa a rile noastre eu UsK.S.S.". rea insulelor din brajul/ chilia, trerea armatelor sovietice la Ic au-1 poate invoca, gi anumes | Suiui_de la Meseovas executa: ca de-a dila, ayes vina in brajele cord, ¢putere, purtat p c la sfirgit. A zimbit spre Moscova, e zimbeasc&. si a trimis instruc}iuni bois A procedat prin gurprinderey ea gi ene E i. Acum cind luerurile au mers proeby; ies s@ Sct ineascd un act de "conservayiune social". In real: a, fiindeA nu mai putea face altfels 9) u Destinul nostru fusese fixat prin invo: neni gi sovietieh.e In Ziua judecdpii, vom paces on ), s& arétaém ce @ insemnat seorged ao de Mo scova. de n&zuingele lud Ie’, vegheaz’ von Kil: jamin cu jumatagl de masuré, gi cu Eau interesul gi voinga de a scé Aflu c& nen orice origine), care se afleu Stan Golestan ...1) tragicd a arid noastre gi au ne precupeyesc aie insa nu ne darté alianja noastra, gi sint suparat: cat niciodat& glasul pentru apdrarea Franjei adev Herriot?) @ restituit decorsjiile gale romfnegti, stérainyelor unor prieteni nu leea trimis la legatii ingat consulului Rom&niei, care le gine "in pa 12 octombrie 19/2, (.++) La Lausanne, intiinese pe preun& facem drumal pind la Martigny. Comanddm masa J in dosul girii.s pupa o jumitate de ord sosegte Sokol: intinerit, bine dispus. Sokolim m& intreab& dac& ag putea gi nunte despre "proiectele romanegtd asupra Transilvanie: indicerea nodi linii ae hotar la ¢, @ Ne-am gingit. Qu te de autonome g1 de independenta; g4 spune c& a luat ac tal c& Romfnia respinge o asemenea idee. Last sk ge ange @ satisface 10 "linia" precisa Mad atit: Roménia nu poate pecuno: Sovietele ar dori si cerceteze putinta de maniei, - "eel putin la Vest" R&spund 0% ny cunoge c&rilor rom@ne, Stiu ou Ty Goupozitor poy, . Italia Doatraugty Seeiat ota Pranga ocupata de 27 2) Bauang i 2 Herpyy ea tonty Vol, Logt optowtotst ig Leiaiului hotar de de ®rdanon! = Soi doritor si giseso&, la Apus, un teren ogurilor, Profit, ca s& d folesul ears ar put viitor, dee& Rusia ne-arDiktetul Dack Dilkta: cade, hotaril de la @rfanon. (...): Sokolin pa: shiaré nu ar vrea autonomia Ard min pentra @ arate deosebirgal iire@ veehiului hotar de a > Pare domitor s& ; sesc&, lay 1 pare favorebil ungurilersvrea © intelegere, o al: dic& inchiderea strimto siel c& nu va fi ndpistuit (strimtorile nu au, pentma Bis sone listd} = ef defonsi vid)» indy en In schimbs problema Duna jdia e mad a tS; Rusia nuare un "porta: ovea Snerederc. Trebiie si albl& singurd grija el c ad eG loases, suranga Maérid Negre, la (Prietenie turco-romang. slay + gi se poate a Loate $arile Marii Negre). Rom ea & gi jinut sh se sprijine pe o inst: imbolizeaz’ ideca de paaee gi de lip 1 Jropeama. Numai cind echildbma prin Agordul de 1a Moscovay Ron cd tradipionaly atesVorbim apod din Gow asupra faptulud § ivatee, ci opeante (R t ua rol hotéritor - pent iatiads o in@lueng& binefae le regionale au lueri).e Ar&t o% stel ordini, gi si allele trebuie atins: ig, c& sear putea gist lor, cu toatay interaicyia Mo, vor voi, 2n niedlea ap jeten Pi utill, i converbiri. Recuaoastam vat gh dispus, aie 1773 Ul - 19 ele Italied y Daregalul foarte violenta *% aieta vepede, gi dack va $it!. Declar ct sint ga oie", dack ag c&pita posdb: la intoarcere, télmsedmy ele Italiei gi aa aratig e foarte violen an va fi pardsit teritoriul Ty a. SeSe nose Italia ca pe o jaral icei si ge ageze alituri de ctombrig (see) Kopateky vine 64 1 iP ne Sokolin. Primese lémuriri linigtitoa: ina lxa jueat la Geneva, a turarea lui Litvinov de la pute ae Moseova, deoarece a re trait tn Blveyia, ret:Moscovay g4 aceeptt si ia contacte cum n-a yorbit nicdodata pind u Ministral Litaan Care m4 tulburds bietul lituanian | ei, se zbate ca unosindit la m Dut. 9% piarad 4! opmgtacyrot chinditoare cuai mad si fact” inski, cu un stat Major de 45 de ativee De pe acum, gé poate” & vor putea pAstra, cu spr. cerit eu ajutorul nemyilor), gi mad ales tomagiel eagleze, sovietici reporturi diplomatice eu Polonia, gi au polon, care czint& marea majoritete care Aliatii sint datori s&1 apere) Za 3 eae be tick a intrecut toate marginil Pegi mai indranet . si fact acclagi joc, ca Al tai situstiet fn ueGMbenenas Ghibete control -espectiv © competenta strict 1, cu un stat Major de 45 de tovar . Pp vee De pe acu, @e poate vedea ginski: el va sprijind pe de Gaulle, (di Aceeagi nepotrivire de ve otriva e4rora sovieticii cauta 1ise e& vor putea pistra, jutorul nemgilor), gi mad juinyele diplomagied eagleze plomay ? care reprezinta marea major pe care Aliatii sint datori s&1 apere). In ce privegte statele ticd a ut toate marginile. Pe cind an 88 nu recunoasca nded © anexiune terit P&zboi (este programul precis gi cate plecat la Moscova) 5 sovieticii ou admit nj 21 Ja aga zisul ior ae‘i 4 sprijin& pe audejdea ca “Aliajii nu sovistice, e gubred. 17 octombrie Dulles m& ingtiing Wasnhingtone Ne intruaim to rue des Gr ia guvernul siu. Tata raspun, 1. Gercurile respon, informajia trananis4;1) nului stetelor Unite, in “consultarel Aliati. 8. Degd oingura nul Statelor Unite 0 poate lua an «Wire. care le a Imi dau sprijin& pe n&dejdea c& Al: sovietice, @ gubred. (eee) Nu e rs 4 _adeva: tru oricine, de a intemeia o politic& pe credi i+ Gercurile responsabile din § et not de informatia transmieh;2) 3. Degi o: aul statelor Unite o poate lua t& de cepitulare Necondif dona 2 torizat ala rand soniaRusiei, gi iau Motive asenen@a, \liayilor, cum ar fi tratamentul laborare cu Germania. i ou corespunde naturid "informapiei" date in yla dorea, este ca gavernul statelor scord e@ r&ésturnarea regimlud, din Romgnd ey d imprejuririle vor fi prielaice uned asemene ° © Gctiune dnediaté. RXepunsal: american vey » added toomai ce opoziyda @ hotirite eX 7 ae 18 octombrie (eee) R&spunsul a trivegte cu atitudinea pe care Amba: menjine faya de Al. Creteanu, care opozizie s& da contact, gi da » Poo) Sbatele xga ineepe. Sovietic: wnt Me frlimtata problena ol in public, sau au? 20 cgtombrie Roosevelt declar& cd, la Mf agelegere "neasteptata" de desivirsitay gia na sa mulgumire. Nenjit, vadit “surpringt de covas pretind c& anglo-saxondd au dat ‘continen Deocamdat&, nici o precizit B probabil, c& problemele © politice au fost tipiu" (care dup& cum se gtie, trebuie s& 4 eondijii"), iar chestiunile mai ugoare auva fi limita Rusied de mfine? | mul spre o fntelegere, sau gp: 21 octombrie MA friminta peoblaae 04st clammy to vote 30 ogtombrie am 1 oe) Roosevelt declara eiy da egere "neagteptata" de desdvirgtitaly gf tei na sa muljumipes Nenjii, vaait aumpringt de vegt: cova, pretind eA anglo-saxonii ‘au dat eombinentu: lui. SS ORAM Nai, Deocamdats, nied o preedziune gi bil, c& problenele politice eee gee in pudlie, sau nu? #4 t covey Seara, la s ce Londra ia!special pentru afacerile itali la care va lua parte gi Franta, ( de la celelalte consiliil! ); 0 vestaurarii independentei Aust: e ingtiingare pentru nemji c& vor trebud si restitu! sustria?...); prevederi severe (gi ingtdinyard!) pe de razbol, ce vor fi judecayi de tribunalele j4rii ur crinele lor; gi un angajament colectiv in vederea une a pacii de miine, pe temeiul securttapit Gol ectives Pentru noi, e un tept insemnat 8 labordrii fn Tred ea inving primejdioasa idee a "zonel tig $a". Iat® articolul 1, care ne privegt i ei se angajsez% pentru contiaguarea resvectivis va fi urmatt gn gia securitapiin, Sovietic&, ef gi cu anglo~saxoniid, vom as den-a-fs Puteri tntrunite tn ziua péeld. Vom Wi din partea lore Putem, agadar, de pe a rézbol, s& ne adrestim uneia din a seze pe celalalte dou’, = ca gi c Ne adresim pos antai sovieticd: Pizboi, gi st ajungen, cu vola ins& c& vom face pe ost In faya de hot lor germch. Se va vorbi, desigur, degp: evizat, prin turci; n&aajaut v primi, in effrsit, vegtd 6 no: RS arian ej Felul cum "Migoerea de rezd aia Gee ae duct lupte de represiune impotriva franc t wie woiald ou autorititile de oaupagde, trezest ou numad $n rfndu tin now dezlantuite, AMiger, o matord, dinte au ocupanti ¢ ®, sabatardtrei ani, = oyif fa Ural, < 2 preamirit g ices (eee) @ laudet simpul a implindt toate s: otele de barbar@avintele ccle a lard: “R&zbolul a ajuns” nemtit Vor Pi goniyi eu 2 se apropie cind Rusia Ab » - ca gi Grimees, Letoniay Agee st& cnuneratden toate inimile romfaogta; Cam gi chem&ri la telefon). Stelin {in stabilit tn 1941. Letonte ccont& din acest teritoriu, oe nu numad’ ef nue dat cigtig des endente yarilor baltie se 1guda Roosevelt?) . © Ep ee ne priv: tul poate df rol ain 1941) v& pink la bise gi Foxeum dod and}e ; Gavintere cote € stein declapls "R¥zbolal 2 ajung tudines of Wempia "Vor £1 zoni;f eu eee ye de D8 ; Rusia Alba §1 Uereine vo! gi crimces, Latomigy Eataania gi Mo ropie cf cecstt chumerayie val Stiri o art gti; (am gi primit, 2: chemMri le telefon). stolin {ine s@ arate e& hotaral t 241, Letonda, Batonia, Lita nta din a oriu, ca gi CGrimees 91 Ue Je altfel, mirzini orecis Ueraimarys Agadar, eo s u numad e& nu « zit, aeg@sta Boot intransigents (Unde este, pitor. Piragte, "Moldova, l coate Sngemne Republice Moldove rul iin 1941)3° @l poate, insemna ga vé pind la Gampagi, adict acea mt bise gi Foxy @'be care am semua: Bucuregtivi annemcum dod and). Cavinte: stalin déelers: “Razbotad ofad Rusia Alba 91 Ueraia tugman, =e gi Grimees, Letemde, Ti tuania’ gd oo) Sth chumerajde va strat le romfnegea; (am ¢t primia tru. S1ipe se apro Lefon) stolin [ine BaP arate e& hotel Lit tn 1941, Detonta, Betoniay rante L teritoriu, ca gi Crimea” oste, de ater oscova AU numal cX nu @ Gatl@agbig de cance ent salva dna joijs parilor baltice, aah nu! ald rtru mai t2r2da, aceastt pouting nes intransigent. (unde e: velt?)s In c® ne pPivagte’ pe noi’, cb veningitore Firegte, "Moldova" ere!mad multe tal poate fnsemne R #in°2941); el poate, tng v& pind la Garpayi, adick's bisegi Box, = pe care am Bucuregtis”a porait triunts pre Inesputurile se, der tra im a6 la vo 1-e opbit ps el. Deoarcca nu Rusia, om" tinge, ard limits. pin mim {Storal razboi. Nu alg: totputernicia, izbinda dest epoceld si nilenard = pentru dinsul 34 paauaae % - "o surprig&l pentru ol 34. penteal © g-a trezit din. comme ‘Os OQ pedeapsd pentru el, . 18 caplt, PBrk ca nimend shag Discursul euprinde cuvin o deertey dar Anglia sta 1 Angle vom strin,sprijinal sovietic gi anti sie Rusiel, Angiia tral ulud. Si"6i trebuisse strtagd as gate uriat ca s& strings de git Gneugd de: cul, ingelStorul déstin, care aupa um inee mbrinelt aventure nazisté In eee Had +: 10 noienbrie Ghurehill vorbegtei-a incureat socotalile, tee bugit sub Wedg&toarele 1u: Ur& gi raabunared = blestengle lui Hitler x atec al unei legende germane, um fel de ni 2 cazy un sfirg agi ton @@ ura gi ra 2t& impotriva "criminelilop germani" care ~ului. Si ei trebuiese stringi de gite J oculud Gnfuriet ca s& stringa’de git tnaigd AQ_noieabrie Gaurebill vorbegte 1a Mension Sftuiegte insk pe Aldayi,qndkrat'. Fou 1? tulip, ORS Geea ce m& doare — Age simpagtt tn staal otimile r&zboiulud gi victimid at ei lui Hitler gi ad nel: nous, odat&, rindul s& p&rerea cu priviiurind sau, in orice eazy aminind proiec yirilor mici, - interzieerea acelor grupari fnsemna un "cordon senitart, = adici o 4n; ireptata impotriva UsReSsSe Cs Ministrul Finlandei vine si a 2 mele priviad "contactuim sete aceste idei gi le su care nu 2 luat pind acum © hot@rire fn ; cutaém problema la ordinea a arseresus de toate, doresc ‘tele Unite). Sugerse ud Payot id itudingas (see)Me Tate atu, © gh a amtnariie 4 ervat. vopierea frontulud de lup Acate, dup% uncle info! se Ategte si mosr& pe pozizid. shosrom’ne, care ap ptigite: succesele gemmam se efatiere gi ing el toar lor sogtri, gi Sie@mping 1a, actem legranele germang trimbiteazt, aigum Le aeferieigiler gi eroicilor mi in mregjeLe unui eroisiy veme (oe), ba politica; el rezervele de politied vorp=rtagie) pera P&strez. conv: si Un om hotarit tn pars de Geneva, shia mteas oi dew. seane ini vise grou, din deoirtare lore Ind daw seama insa, in a i vitae, Viorel Tiles ape se aibl-a duc jar athax a oa ‘al abodtl, §1 Sar aauce aa aseulte, sndeiiiul aut ‘Wandaray sou chiar le agen: eoadiyidie.es rogte, acu seama eit de anor. este ire, = gi tnd vine grou, ain. ovéirea lors, Inmd dau seama Mad mult riscuri ocarii uned raz one at abe aestagt sot af wetepaneatta pe rt ae ajied cehoslovece. cored “telegrand (Care a of Benogl)$ 17! WBineve iu 68] (.e-) Thpatee ateiennees: vog stanjie dv. ecupcs nari paimejaid capes ai — = aad °ostfel de gituayte, on: cereale @tos har imag s) Quvintele Ind Stelin, (stelin a vorbit atuned @ itetivy 'b)! Avert: sen til @teueebnaD amomanl ait curente. (2)ile) Atiendajares lui rsul dé le 8 noleubpse, uy Wee Repet, acestea sint argumen soluta eii_schimbarid i precis, in doaa rinduri; cd sehit pelegerea cu Aliayids fndemnul ‘american’ rte interesant& gi folositoare cohdipie. Mi: hot&ririi de a schimbapolitica gi pregitd schimbiri, ca sd poat® fi indepianata 62 liveaunid acord eu Aldatidy privitor la: politics; an sfirgit, agteptamea selnaluiud | la Londra, sau de afl a ragazal necesar; pentra’a € F Giyid), Tiles continkae”tn miinile pat Ne (Ade deck Aldatdi au Ge Dertea lor act: voie de sprijinul Gag “Derente"? sau > » cA migearea 1ad’ Madu ar pt : th, pe un thdemn cui r'svretirea politic’ a tarid condash @eManiul) 2/ ** va duce {m curing 1a Moscovay umde va vorba temele rom&negti, cu cea mai mane eimpatie. 3/ ct eventual fnskreinaté si se ceupe g1 de alte! 7 iiteranede Ba se va ocupa, 1a faja leculud, de jcii \lisydlor, gd ya £1 in msura sa preginbe propun siune este definita prin | EY ', geea e@ inseamnesz% mad mult deeat simpiul) if Se sia loudonez& a ctrei este pentru: 101 mai insematie Ba poate rings Ambasadorilor, care a lucraty dupa celal Trebuie sk fie prezentate problemele Anedebeateeatetrétirea politicé a { va duce fn curing 1a Moscovay unde iemele rom@negti, cu cea mal mape £ fi eventual insireinaté 68 6a coup ei- Ha se va ocupa, la fay atdlor, gi va fi in migurk joudonez& a cured misiune este definita pr ', ¢@¢a ce inscamneszi mai mud: iva", este pentru: ood mai insemath. Ba poate { fie prezeatate probleneles faye acest i uniform gi serios, dacé& vrem ee oiungenge evreti ain Rom ade Dombardament. stiria cartiere au fost q 8 3 ese sk eeriu o now’ prefat: Prin Conferinta ae le We cum citeva zile, Buropa a i@git din ciclu. rile de la Minehen gf de la Moscovay creat o dualitate fn treburile europene: jelegere in centrul Buropefl, iar Moscova (1 2: rit soarta Orientulud, gf @ fost ruptd, $4 mur : atunel, nici unitateay ie dndivizibilit aga dum fusese privita Ja etetee Nat! Germaniel =, 2 creat a 4este ch s-a streaudt s4 pund eapstracel eipiul unei organiz&rt comune gi unitare 1itice 31 economice, = sub obladu ‘leat gi Oceddent. acest fapt now \cordulud de 1a Moscovas emake ‘ ve Us, definitiv, eapat politicii, Acordului de la Mo Rimine, acum de vazut, dac&i Rusia, 1 vechea cale geneveza (pe care pretindea, eA @ fost din pricina "trid%rii Oceidentulud™, da Minehen)) | fi cere - pentru digekora} fa cup: echilibru de forges ou parteneriiingeles s& le slujim totdeauna, aven tot mai repede intr-o asemenea ordine. “iéaswse p s Si deoarece Natiunilt > Unite ae oe Re! noastre. Se impune, de asemenea, pote a dea atequa, x m fdeut, fn cartea mea, Acordul de la Moscovay + \ 0 usd deschis& c&tre viitor, gi pentru a deslugi de ~ < oot de ce avem dreptul s& trecem prin aceasta ug, fara a n se, pe care nu le meritan. ( 27 noienmbrie vadie E etenii sii. Bl imi d& nele 1&muriri Anters secretar a fost). Imi gpune intre altel este de dat& recenta: Laval este de d or tee Pactul cu Moscovas . fost tmpotrivemy es ae pretinde ca armele necunoscute ge pozitid: dacd englezdi nu se smpac nod enbri dks ss aes Payot a scris articolul pe care i 1. Unele sluzdi stravezii nu sint pe placul meue(e«-) In 5 tui erticolulad imi convine de minune, f4dndeX reproduce: supra celor dou& Pacte care au pricinuit eriza mondialé cul (ordinea unitar& despre care a fost vorba 1a confe: oscova).s Payot serie: "Atunei eind urmarim evolujia E 1939, se constatd ci acest curs a fost determinat. event te: Acordul de la Munchen gi Acormul de la Mose amindouS ay naufragiat, ventra 0% ele nu respectau drept lo gan. Acordul de la Munchen gtergea eu buretele ap: ceedeclor potrivnice cutumelor internayionale; Acordul punea 44rile nevinovate la bunul plag al rede oare cia ndoard, of 2 situajia in gan nu iver £1 api prin fraze consideraté caoane sovietice, 2 impotriva unui atae ogi ept scoop unde de a ae Vest#™, peatru a fi 11Dbegte despre va a implind o misiune @ crucdi 4 undi prizonterd engiezd), tacat Polonias Nu putes s& lese §ntre German: omne sovietice, aceste yard cane nu erat ce impotriva unui ate Moscova avea are * gareine de 1a Vest®™, , oe ei A toria la Bst".(1) Acest acord mai tirziu, sta sivé iminenta),grits.) vajn: qui, este acd dat&. Bl vorb: at’ de Freata, in peinalteres ai). Smuts jin od, au vor2022 "oea vasheWy pantma < io dudoasé an viitor). alaturs cu acebagi om d jul Marilor Put nt depagite de desfisurarcs cele trei pirghii al g Unite, UsR.SeSe gd) Mamea Britande (rmpl See oS lumii et@em& deci de acordul amr aee!) 9e A uriage Put.t8 trad in page gi in libert acest echilibru s& #4 Smats se teme Ingk = g4 aceasta a t&, der desigur hotgritogre a cuvintarii sale regurse gi rezerve ale Stat alta parte, (ale aceled re "domin’ continentalM)e faae inde, th trad fn pece gi in liber Pentru ea acest echilibru Saute se teme anei = 94 aceastal zur hotarte @ cuvintardd & i regerve alle Statelor Unite @ alta tc, Cale aceled Rusti, noul "eo: "domia’ continental) stulsteare. Si atuned! lida pozitiile pe con’‘spostul carsda "libertetile sf dames aged din noUese? Nt eat % ce se iitatea a mrit". Dar atadedyite ' int 3 Trei Puteri au poate viejul, @ osindit de ma qonsecing&: peatra e ou lisa cadavmeuimere pute= » gi Smuts se ga erabeste Buropa Oceidantala. » dar gindirea 1 se ghicegte prantre intinde departes pana am i= - lar & opa wa muri, deci = "2 dup& expresia ‘au trecut" Italia gi Germamdas) (impinsa » teoria SmutseGarr aduce stific’ teorda Wapeparia cu minednoas4 41 eyire de altfel, de brinagt rn z rii" atot ce e netted, (adick obi este imparyit) duce dewa Greptul la coal duplecaté lupta de influen$a, le o ivelit ; oare intre "Marile Puteri 7 = adte® duce acolo a ul de la Misit gi Acordul de ui Moscova, gi gi vor duce totdeguna tendintele de "amp Smuts deolsra c& nu va mat py + Asta inseam o& nu va mai put nied siguranys, - 91 o% echilibra intre cei 7. litate in luman,sint sortite si infloreased dim molese? Neutralitatea a mrit".s Dar inde intre cele Trei Puteri au poate vieguly | gonsecinga: pentma = au lisa & > sotul trebade smpantit, gi sau inte, partea Anglied: Buropa ¢ qunt&, dar gindirea 1 seg! i rus se va intinde depar r redivivus, lar Baropa ", cum a treout Franga" 3) rdele consecinge, teoria yionigtilor, gi justified teommt ® tot ee este "mort", deck au Sate amparyit) due cea mai erincend gi mai neinduplecata fae de utitoare intre "Marie Puted, unde au dus Tretatul de la maett! si see rivalitete necrCe inscam&’ asta? O afizmare 4 S| care faimo, "trindtatel e che id MDostul "lipertapite gi Trei Puteri re chilibra 4 sigurangds = 94 08 tre cel Tred Ip wate vorba Ge Pratatal dintre Napoleon x siel, faghelat tn 1807, in ova fluviul Niemene au’ Ve Mai putes ma o& Ad va mad putea gt Al gul-Tilait, ag @ netnorederegu nata so sbator= democrat iile® sie (Impins& aduee arid tfel, de tral, (adios -2 dreptal a | fi "neutras *1 nict ordiing, Ma ri na se va2 a putes gerante eee iouri ale omlud de avea o pace Ge Sob3- sari Puteri vor ,» pentru @ Au Pro cubeziboare, ~ autolimitaril, cum gea 1hudat g-o infaptudasct) ; ¢ ry - adic& prin telor=tampon ’ at i mari, = tuned rivalitates un stright 84 alunece apérat pind la cepat, si] ila. indivi: Aceastaé pace a fost de la Minchen gi n “replica” ud ori- le Moscovee (R&spund se imparte intr @ run i, - acegtia din urm& fiina f pricina ‘pring, & care coayine sovisticiior). Ge a Aceste pacte au prilejuit o confuzie 94 zordine = arbitraje, 4% a” aryiri de teritorii, ascciatad 4, (Pactal tripertit, "ordinen Woud"), care au tmpam, a 8 Roman: calea pe care nu voia sh see (see) Romani: . 8 este victina pact Be Pert lovatbes (Dupé cum 9 fea "Ordinii Noi, lui) « pierderea Bagarabiei, ciopirpired ardealu separate (germano- Jui celor dou *@ pentru anchelerea unei 5 spirit suropene gi deci BY 4mi comuniéd Pentru Gafecu: imediat leg&tura cu Uniu- iredu, nod am spe ni nied un ajutor a Statelor Ui jac nu ludm inipia= i c& dl. Mandu ar trimite un mandatan ziere.s (eee) enea, Un mesaj de lin chestia Transilvanies s B unieatul gntz AInirji agupra acestel conferinte dgtomce oi aq se de John Wallis, tin&ral corespondent al Agenylel Reuther, ginerele prietenului meu Mohemed Seed, ¢ » fost ambagador al Iranului la Moscova gi ezi ministry de Betern Ne, —_—————_———— 1) Foat consilier de pres& 4a Londra.@ desSvirsit, vor zice ae cumingi. oe evitor la rizboiul care va fa aus pima le victorte. | a Est, de le Vest gi de aa) pui de ar bine stabilit" (deci: front Belgia, gi front fa Belound)y G& ce: "se. sinten sigurd, of inyelegerea Gintre mes . Y epline r: oi oo care s& se sprijine pe bundvoampe qi s& alunge, peatra multe Un citeva cuvinte anal: ite, unde stim > : > lui Stalin, se imbin& cu aigomm 1 itelui Roosevelt: "Vom céuta Gomme wuror poposrelor, mari si miee ea gi popoarele noastres din lume tirenia, opresiunea g4 1ip a de tolerantis vor voi s& intre, in fanddde Privim eu ineredere sore zing tréi libere, ferite de tirgnie, Ro- : eepy entra a dlustra aceasta voinga, @ popoerele lumii yor eum p intr-o pilda eloeventa, vele trei Mari ty Put: ondiale proclama dorinja lor de a mentine inde endenga " ma suveronitatea gi integritatea teri torial @ Tranuluit Aci fas 9 un apel catre toate popoarele domice de pace g4 de libertate, 2 Di 4 contribud 1a agezarea nei orindutrd rodniee, dupa razboq Comunicatul intareste eredinga tn inten care domnegte intre cele trei Mari Put; iete, 1 : - af » 20 0 inyelegere priving toate problemeles = G47 6° : do INLOL SHES, are « ptotra un oxgma uniter) 0 97096 Maas cupringul c&rora si se poaté rezolva toate pro? lenele viitoare), nirea lui stalin eu eet dod fruntag? GBs intre ei S=0 Iatai i, confruntarea intre ideile lor, diseuti@ ea generalas Firegte fomsulele SOii= nek 0 conceppie uniterd intre cet lor, se pot stre= nou, in comuni ite nu aleatai ine& un inceput: pe urna formule. & aled- le. Marea comunitate a popoarelor nu este ine’ G poste, de a se alcktui (+++) (see) René Payot duce mai departe lupta cea confuziunea de azi, ce in= tiile” maregalului Smuts ii occidentale, Payot serie: deita; 1 se pot opune doud obi= nn doud jumatati, efed ¢ fiind englezi, cealalta, prin fora lucrurilor, sub ocirmuirea sovieticd. S-ar objine astfel douk bllo= ar sffirgi prin a se infrunta reciproc. expusé in concluziile c&rjii mele: Smpirjirea aaa ca dup Tilsit, gi ca dup& Acordul CS : vrea sh s@be: ddoi res Britanie nu are nici um Sngeres tul. Este nevoie de idei pentra a reerea nu blocurd af tagoniste, of © comunitate a popoarelor. Ging Le va furntadias ei © idei, fructe ale unei lungi experienje politice, ale uni i a psihologiei si a unui just sentiment al valorilor o ti? Este de ajuns s% pui o asemenea intrebare, pentra aq forja material’ nu va juca um rol exclusiv, in orgas ii viitoare. Este cea din urm& obiecjiune care se DO! or unui soldat distins care a ui= impotriva concept el de combinayid de uns, (uneori chiar m&rturde - ara Imperiul Britanic gi Oeeanul Atlentie,y salem u ated o ineredere in forza ae nee ta s& consolddaze pozitiile Iumid gal socoteala Baropet. ve Socoteale © gregit&. Mai intti Biropa, ehiap cum @azd, are @ putere de Hezdstanty materiaia, meme tualé ault mai mare decit igd anehipuie anglo-saxondd ay gau din América. ‘ga cum Europa Gntreacs rei sta ui Hitler (e&mite 4-a spus categorie gi definitiy; nul), to risle, 9) eetfel va rezigta eu puterile ei suflete at “gi mate: rad cote Biropa are obicetul er avieya nabanuits si cu o reserva de idei (cum nu 682 continent) - din fundul pr&pastisl, spre culmi. In al dodlea rind, anglia ars neved 1 ei cel maf puternice nu ve mai atewae decit o la ua conflict. etarea dreptulud "e "Puterile Mondiabe™ s& se arangie de pace 9 zon tineat compus din continent, astfel | gale di vildzatde gi de | recise gi respectate, indunbmangauameeeames dupa efte mi spu- cele c@ ge@u hotarit ~dundrene, Rooserelt. eran, p@ pregedinte- evedere’ par @ si fi fost deosevit de c&ldu- ii au fagiduit ceva: - 0 eooperare activa slieté in Balai. Dup& cum @ probabil, ani imi confirm’ aceasty ipotez&), turcii - gi ne pot oferi prilejuri binevenite pentru o schimb dines Cu paying pricepere, ne-am putea lega, fie de) a babaie « - re Buropei Centrale vinute de Ben:curd, in noua rinduisld a lumii. Din plcates traps lupté la Cherci, (cind rugid au ajuns la Kerson)« cunde orice adevir gi este mai departe in slujba propt ne; cirmires e alaturi de nenjd, pind 1a "vietorda fimalals tam 0” ji neinformata, urneazd o politic tndodelnics, in= gia sfioast rith exelusi considerajiid de ordin teritorials oombrie icatul german (transmis telegrafie gi trim te succese insemate ale trapelor rom4ne, 14 » gtiri staraitoare ce pareau e& vin din tard losite de propas noastraé in stréindtate), ves nda gi-au retras toate trupele de pe fronts Se dadeau ziile din Crimeea au fost duse im Paras pé@ apes A acum, = nu firs o vadit gatiefactie, = ejuit de aceste intra i gi ziarele rom@negti. "Timpull! una pe patru coloane: ™Lg Zaza pelor romne, bolgevicii ax fost gevod: etrack la _coastt, suferind pierderi_singerogse. Urmeaz’ o telegramd de la Berlin, preandrind avintuly ismul, ab- negatia trupelor r Ce e de facut? Inghiyin toate hapurile ce ne vin de la Berlin, platim cu singele vitejese al ostagilor aogtrt aeeee@ geriie ajute conferinta de la Teheran cheamd toate "doraice de livertate" — tn aumele uaor puteri uriage, = 84 14 noua rindaiela a lund. Wod Jertfim puyintt ostagl ee meal MSs rimas intr-o lupti depirtata, gi ne félim cu leudele interesate, pe care ni 1 un "gliet" trufag, lovit de moarte; Pivaiad ne tragd cu el in ,i ault, sierele geneveze sore Nicolaev gi supra Bucuregtiului, & ro o a, au log mani+ politica; ingri- tece, ~ gi maregalal ntare; numai “sueeese mi= ~& este o schimbare de atitudine, i vewhi li, dack Aliayii gi tureid aback an neo fi ea tiraiuy prea tirziu, binenjeles, pentm 4 eca pe sovietici. O telegram din Moscova, tranem4si de pre inde c& sovieticii aa adoptet o atdtudiine mai atr- 2&8 faji de Ungaria, Finlanda gi Romania, - aup& Conferinya de la Teheran. Moscova s-ar fi conving, la Teheran, c& Londra gf Washington $31 dau seama cA aceste trei yard "nu vor putea £4 te undid lor comned 11 gecanbrie7 © 48 moa olanas ‘sal care Ge eflx do gase lund la Foreign Officey Plarele cars circulad pe ascume in Biveyitay! Oprité de cenzura, gf de usele sorupule p: Cordell Hull, intmeum dissurs jinue > 2 lamrit, sstfel jii statelor a "Reprezenten i Sovietios gi al chine! 6-aW t aproape ". Sent) e platforma ideela, pa in buelugs Marile puteri s-au pi egerea dintre ele s-a pu 3.1 de la Minchens Accasta "regdsinal G4 deplind gata sestd, dup care "chiululttras de Occidentalt, siritene, a pricinit toate pelele care ay 4totaenune ’ 0 covieticdd pretind, ef 1-au susyinut SANGRES sit, deott din vine Apusenilor)s) ame rain gi E col mai nimerit prilej, c@ s@ ne afirads $ imbarid porits ror interese peple- ark in lames) menea ording uniter: it, gi el Ja a- ceea ee slabeg- ta lui oblectdvatate gt 1, de ieri, 10 decembr: > de publigdtate: oa osteo undtete, iipe economics, Hey nu se poabe impaamaMs fi cu putdnga, dar unitatea guropeana, Lor noi, prim eare sport si de gchimb, or. ryul - vor putea fi agesaeennib Gn vede nece: uned clopirgird a Ger= va fi o putere mijlocie), f de& vede in Acoraui vican © conditie de pace. (@ale elauzk in— x imparyitd, ed privita ca o unitate, ¢4 + intre cele trei forte mona gi dreptul st i tates poath denvelta). A ¥ suayinind teoria @ ar’ ele pé care Carr le-s publicat or de influ enya guste gi Pirenne."Times" gusyine ci aceasta teal eorespunde pa~ rilor maregeluiod gute gf "eninentulud economies Garett © TSA Aceas- : re "o pace lipsita de garantie forpel este @ siuatels Le nu este intrutotu adevirate. Bete aPapey om SmaBe Se inja) ea pacea de maine oh 1 celor trel forye won~ sn& le ultima ei consecin= ato ¢ linttata brig, noyiuad itetea tutelar& a uned ° i at %> cl UR S9Rd intre tray | = tit mad mare nevote este 1 : ste, ce nopduad : er ‘duatle de drept: 31 de a » pouderind g4 Mechdldbrina" ceaie tral, forge at ’ ) at stator. 3 torsfrigurate ot . Apatcects fund rept gi de Liber- ot referd sumed gi i" (aa 14 34 12 re la vititogment oy "0 4@Gi@ *ae T° praveda gi dorsst2 desimpdpsa Buroped 0 dout ees Leg iaduSe@ies) amp Brttanie, dan cealalbs parte, : 2 vole Rusfel), g1 toca mea, despre uadtetes vechiuauma foarte puyini intebessuait oceideataldy aes 4 si gtit ou nisurty i - t wiotlor", fiiadet om ae S a an sovietdod) 2 : 2 2 din ape | Pate i el eondame i 4 e Puteri Sage : % i” ‘ : is, in Vests) gi 2 viatul ¢ 2 Gee) a » ont ¥ ietrugerdd Burepei, (un contaniae a ro tradigie de ¢ e ostl). A ve servi Im Panne Gijloscele Paincioase penta easels 31 inlinyud GRmaatae Toate clviagm le ot= f lvrea, de pilds dordell Hull; cum 11 vreayueemmemm ~ impotriva tezel Smite-Carr), gi 64) amumbae al continentaluds . Bourquin 2 intervens® I agi 2 nei aojiund undwer=) ig ‘ Bese giile istories ga 5 Zz , » Vor vota, toate, — pentm vae Va £4 pregul pe sontinentul greu incercat 41 va pla- tulud invingitor: UsReSeSe 133 de ssovied gi de Bossy) c& Cordell Hull ar fi adresat un Lee atatele idmitrofe, pentru a fegd @in rzbod, oct nad @ ms atodbad apeat spel ar1J11 pe cae BArbatal ae stat, aq : vacit~o 4m diggureal su, ae @ puteaRibbentrop a vorbit gi el la radi inerit de a se folosi de tulburapeay pricinudte de de 1 ai Smuts, pentru a are discurs "europeans in Pranga, afige cu jalni sen Smuts). national-socialigtd au oi sine polijiste: tneurcay tate de singe, cu sufletad ia zbundtoare; eu mintea apasata) al ei au pot rosti cuvintal ¥i rop s-a mulgumit "s& deaunte™ ill gi ele lui Roosevelt, care n-ar aveag cit "si cotroprasc& comis imprudenje st rosteasc& din Meu, cuvintul bucluge falimentar de: spajiu vital"! = Biaba Buropal... 64 ; Tori, dup& andazily 1 ora 5, an pr te lui Dulles. se intereseazé de steam en ia "Journal de Genéve". 11 rog s& tras din goeast& soricoare (acseama de argumentares cuprins® fn sorisoarea Urmarile direete ale Conferiny: °y pentru Balcani, per a fi ummatoareler le Moscova, gi cel pe care § in octombrie 1939, din pricing) ot, bare st £1 moljumitupeM i. (Menemenciogiu se ji exact: 8 aimic nf sea sohim lomat. Tureia ¢ prinst de at sfioase gi m&surate, én talpa gi si joace gi ea). 2 O recumoagtere de citre sovi eirii iugoslave a lui Tito, = gi © apropiere @ enial comunist, care a gi format us guvern clanind prineipiul (ademenitor!) el federalizaria, Petru, eu guveraul Puricd, aw ae et lacaparat, s& PenGdieze in favoarea isn preuee ca Se! de maregalul Smuts. Aud 1a radio, e& Ua “mare avocat” std a sf protestat in "eurental™), proclavind gloria! eil (In "qurental" - gloria Franjel, apérata; 14 31 sub oerotirea ocupantilor nempd, im 2daral lichelid vil vor gti, de asaneni, st se foloseascd de uneltinaa vhiste ale soviettlor, in Grecia gi im Tugoslavias Lo-sexoni, se poate dezvolte $n aventajul nosteu. | fonds refacercs situaiiei care a d&inuit, tnainte de La Moscovas Acoastt situajie @ ingidult Inyelegerii B sk 88 sprijine, pe englo-sexoni 91 pe rugiy numai dup cen au dat intreaga situajie peste cap, ineheind Acoraul ou paryind pe rugi, de taret, 91 invrajbindu-4 ca anglosga yelegerea Baleanic& a fost a peesry din anii 1939-41; armatele 1ud amenintau, iar RiB ilegea iscilituri 1a Pactul Tripartit). Diplomajia tu dea un sprijin hot&ritor acestei achiuni de “atractd » bulgarii se miget, goviiese, se pregitesc si-3i pozigiile. (0 schimbare de pozigie a bulgarilor e mai .tra Aliati, decit un atac turcese imediat, care ar pu 1i pe bulgari s& se apere!) we Numat, dac& ar gti sh se a de succes: 0 areapté prejuire totul. unea lud Beneg la Moscova. Barbatul de stat ceho, te terenul pentru desprinderea noastraé din Axx ot privinga, se petrece 9 restab lovacied in brayele Gernaniei «Rusias Metoda lui (pe ar putes face altfel?) pare @& tindé 1a p aii de state, legate pee rooraart de asisten cu Rusia. (Tridareb, atrigh multe suflete frico: dentel De ce tridara? Beng vede situatia aga ou RAstrit, firé invoirea Ri cea de mtine, = tnving&tos: Geott cu_voia ei. cine doregte, - ce si poate trad, = trebuie sf ad ingeleagl ou ea). voleste sf pun’, 22 Mogeovagantmeaas Va vorbi si de Romendengaudelar= cyiunea lui Benes, diplomatiauiamams a {4 ale ini rii Dar de “aaqiey o ian ane); 0 clavz& de mesmestec in trebandal "Ini etante" (ge. njie de ing vse)s 0 elauzl, in eftreit, ¢ altor state vecine (victdme ele Sgresiunit corm 8% adere le pactest abuzene fe acaacta © primejate, nu nunai pentm| treaga Burepa. (De pe acum 24am mane gi cele nga primejdia tin erislisnulud govietic, 31 P Slev" tinge st cupring& tmed seerturi ain Bur vee Pasunet fn Gane). De alte parted fe pot patmunde dm asociayies gf le = va @ fnarea gi ds yiel, ea acest si zentanté® pe ita, gi gpayle echilibralu se vor putea bucura de nay ie tactstotelor mick dnldtarata, ’ , ondree Unut nou sf brfeg Primase vizita ui Franasovied ¥; Skis, dup’ inPormapdiile de care dispuny ord, gi imi cer un gest de das “aud sctual. Deck nu gk Hetimise = epun Walaa ji", adie® vor ofute gi vor Sam dogis In gain priveste, imiivm bes Bo politic 9) init: pinzels albe & nimby s8 codegte gi govite.s Uy tomtall $a Yeni unet pork si obj iny d@ ta americant, 6:a, i Cinacmae “a croveant, Te Ankara, au. ant grag. impotrive mgidor, squ in afara d fara regultate 18 dec ombris Paal Zinccou”) Sm Gal Sere Vary itcrlogutordd mete (Aatoas r nu m& sprijind; ma 0 pkstreaz& opozitia noast cumva "eineva" sk discute P une mad amabil, cM mA ba je aga ceval), gi abiei. Problema hoterslor = erede Meniuy = se involasc& cu pierdereaun ronfa etit de nebua, inoft. of menuayey aa sa te din teritoriul najional, el a-ar avea c2 se vor trasa (gi discuta) deott le pace, adic& de a4 de armistijiu, de ocupajie gi.de fel de fel de candata, Aldajii nu cer decit un eingur lucra: capie dijiie Atirad ins& felul eum gi cind vom capitulas ca apune nuscidectt, ef fle mai ugor sau mai greuy J le politice gi teritoriale, ee ai se vor impune 1a pac se scu mai aspre. Se cuvine deci ca reprezeatanyt izolayt, oare nu pot tmplin’ deena (gi anumey r spevire a atmosferet, cf tagigi geek ye fie prin tmputerniciji autorigayi)) ea tay i Eg tol ou reprezentanjii ai Neydumilom Unites spre hotare, ci pentru a restabili reportart gi de incredere, care s& — moan puting’), c& Aliajii aw vor ebuza de victoria lom,) Gay ne un regim de rigoare gi de razbunare, gi cH nu se) tn ce nepriveste, de principiile Ghartel Atlanticulmd declarajii asendndtoere), cind vor avea de stabilit, statutal nostra politic gi teritorial. Un asemen fi gtebilit - jin s-o repet cu toaté stdruinga ~ poztyiel, fiiaded numal ef pot lua asupra lor rasp A schimba atitudinea si 7! dar sta de vorb& (in afara 8 greutate) decit cu cine p