8 of DENTR 12101-5 pl at fi tEMbIHAL007 STANDARD ROMAN soe Sisteme de control a fumului si gazelor fierbinti Partea 5: Ghid de recomandari functionale si metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti Smoke and heat control systems. Part 5: Guidelines on functional recommendations and valculation methods for ey tiNaf! . smoke and heat exhaust ventilation systems «Systémes-de controle de fumées et de chaleur, Partie 5: Guide .de .recommandations. fonctionnelles . et..de—caicul pour les ‘systémes d'exutoires de fumées et de chaleur APROBARE®: - ? @°5|:Aprobatde:Directorul General al ASRO la 30'septembrie 2007” see igtete 2005 | Raportul:tehnic: CEN/TR 12101-5:2005 are statutul unui standard roman Inlocuieste SR CR 12101- 2002 CORESPONDENTA |:Acest. standard este identie cu. raportul » tehnié 2eO8 CENITR 12101-5:2005 a: This standard iis identical with the Technical Report CEN/TR 12101-5:2005 - La présente norme est identique a le Rapport Technique CEN/TR 12101-5:2005 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa postal: str. Mendeleev 21-25, 010362, sector 1, Director General: Tel: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia de Standardizare: Tel, +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312.47 44, Fax: +40 21 31558 70 Directia Publicali- Serv. Vanzari/Abonamente: Tol. +40 21 316 77 26, Fax + 40 21 317 26 14, +40 21 312 94 88 Servicii! Redaclle- Marketing, Drepturi de Aulor + 40 21 916 99 74 @ASRO — Reprodscerea sav uti ‘rocedeu (electronic, SRO. Ref: SR CEN/TR 12101-5:2007 Ediia 4 egal sau parold 9 prozeniuli stondard in arco publeai gl prin ofc Toloceplre, miroirmare el.) este lercis8 decd nu exists eoordul sris atPreambul national Acost standard reprezinta versiunea romand a textului in limba englezé a-reportului tehnic CENMTR 12101-5:2007. Acest report tehnic furnizeazd recomandéri $i orientéri asupra metodelor funcfionale gi de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului si gazelor fiorbinfi pentru incendii modelate tn stiri stafionare, Este util pentru o varietate de tipuri de cdr si aplicafi care include cladiri cu un etal, etaje la mezanin, depozite cu depozitare paletizala sau pe stelaje, malkuri, cladiri cu atium gi complexe, parcaje aulo, sili de spectacole si de diverlisment si incdperi cu aglomerzii de persoane gi spafiu necompartimentat i cladiri multiotajate, Acest standard SR CEN/TR 12101-5:2007 inlocuieste si anuleazd SR CR 12101-5:2002. CCuvintele “raport tehnic” din textul acestut standard trebule citte ,standard roman",© RAPORT TEHNIC CEN/TR 12101-5 TECHNICAL REPORT RAPPORT TECHNIQUE TECHNISCHER BERICHT Octombrie 2005 IS 13,220.99, 23.120 Inlocuiogte CR 12101-6:2000 Versiunea romana Sisteme de control a fumului si gazelor fierbinti Partea 5: Ghid de recomandari functionale si metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea furnului si gazeloy fierbinti Smoke and heat contol __Systdmes de contrdle de fumées _ Rauch- und Warmefrelhaltung - systems'- Part 5: Guidelines...» etde chaleur ~ Partie 5: Teil 5: Anleitung zu ‘on functional Guide de recommandations _funktionetien Empfehlungen und recommendations and fonctionnelies et de calcul pour Rochenvorfahren fOr calculation methods for smoke _ tes systémes d'exutolres do Anlagen zur Rauch- und ‘and heat exhaust ventilation; * -*fumées et de chaleur _Warmetreihatung systems, Acest standard reprezinta versiunea tomang a raportulul tehnic CEN/TR 12101-5:2005, Raportal tehnic a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale gia fost publicat cu permisiunea CEN. Acest raport:tehnic a fost adoptat'de; CEN fa'30 septembrio 2005. A fost elaborat de comitetul tohnic CENITC 191, Membrii GEN.sunt organismete nallonale de standardizare din wrdtoarele (ari Austria, Belgia, -Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finland, Franla, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, Halla, Luxemburg, Letonia,-Litvania, Malta, Marea Britanié, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungeria. CEN : COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitte fOr Normung Contrul de Managemen rue de Stassart 36, B-1050, Bruxelles 2005 GEN - Toale droplurio de oxploatare sub orice forma gin orice mod sunt rezervate in Intreaga lume membrilor nafionali CEN, Ref: CEN/TR 12101-5:2005 ROSR TR 12101-5:2007 Cuprins pagina Preambut Introducere. 1 - Domeniu de aplicare, 2 Referinte normative. 3. Termeni, dofinifi, simboturt gi units! de masura.. 3:4 Terment si definifi.. 3.2. Simboluri si unitafi de masura 4 Recomandari generale... 44 Obiective de proiectar 4.2. Siguranta in functionare 4.4 Secvenfé de functionare a dispozitivelor care contin un singur SHEVS. 4.5 Interactiuni dintre diferite zone de fum dintr-o claire 4.6 _ Protectia cu sprinklere smn 4.7” Documentatie 4.8 Instalare, intrefinere gi siguranté. 5.2 Zono de prolectar 5.3 Etape suplimentare in calcul 5.4._Compatibilitate .. 6 Recomandari de performanfa.. 6.1 _Incondiu ca baz pontru protectare. 28 6.2 Pene de fum care se ridicé direct din incendiu intr-un rezervor de fam s.r 30 6.3 _ Debitul de fum sl gaze fierbinfi in afara unel incaperi incendiate intr-un spafiu adiacent 32 64” Flux de gaze fierbin{i din fum sub un ecran care il proiecteaza dincolo de fereastra sau deschiderea unel incaper incendiate .. 6.5. Pana de fur de disipare 6.6 _ Rezervor de fum si ventilatoar penned 6.7 Influente externe 7 .dmisio ( 6.9 _Bariere de fum suspondate liber. 6.10 Plafoane suspendate..... 6-11 Depresurizarea atriumului raniiengnnis BT 28 Interactiunea cu alte sisteme de protectie la incendiu gi alte sisteme ale construcel.....47 4 Sprinklere ap “aT 2) 2 Sisteme do detectare a fumului si flécaril 3 Sisteme de presiune diferontiala 4 Sisteme de anunfare a publicului si de alarmare vocal 7.5 lluminat st indicatoare de securitate 7.8 _Sisteme de controt computerizate 7.7 Incalzire, ventilare gi climatizaro (HVAC) 7.8 Sisteme de securitate ‘Anexa A (informativé) Valor ‘Anoxa B (informativa) Pana de fum care se ridiea direct din incendiu in rezervorul de fur. Anoxa C (informativa) Curgerea gazelor fierbinfi din fum fn afara inc&peril incendiate intr-un. spatiu adiacent ‘Anoxa D (informativa) Curgerea do gaze fierbin{i din fum sub un plafon al cornigei care ies consol dincolo de deschiderea sau fereastra Incéperil incendiate ... ‘Anexa E (informativa) Pana de disipare.. ‘Anoxa F (informativa) Rezervorul de fum gi ventitatoare. mise pentru fluxuri de degajare a cilduritSR CEN/TR 12401-5:2007 ‘Anoxa G (informativa) Influente zonelor de suprapresiune giisau a zonelor de aspiratie asupra unui SHEVS, 69 ‘Anexa H (informativa) Devierea barierelor de fum suspendate liber.nm Anexa | (informativa) Spafiu aparent inchis 0m Anoxa J iformativa) Depresu Anoxa K (informativa) Interacfiunea sprinklerelor, a unui SHEVS si a acfiunilor de stingere ‘Anexa L (Informativa) Efectul stratului ascendent asupra presiunii minime recomandate pentru un sistem de presiune diferentiala BibliografieSR CEN/TR 12101-5:2007 Preambul Acest raport tehnic (CEN/TR 12101-5:2005) a fost elaborat de comietul tehnic CEN/TC 191 ,Sisteme fixe de stingere” al carui secretariat este asigurat de BSI, Acest rapor tehnic Inloculeste CR 12101-6:2000, Acest raport tehnic se bazeaza pe textul standardulul britanic BS 7346-4:2003,SR CEN/TR 12101-5:2007 Introducere 0.1 Introducere genorala : : aera Sistemele de ventilare pentru evacuarea furnului gi gazelor fierbin{i (SHEVS)*” creeaza un strat (Gra fum deasupra pardoselil prin indepéilarea fumulul. Prin urmare ele pot s& imbundtijeasca condifile pentru a permite ovacuarea in lguranfa sisau salvaroa oamenilor si animatelor, pentru a proteja bunurile gi pentru a permite ca incenciul sa fie stins chiar din fazele inifiale. Sistemele de ventilare pentruvevacuarea fumului se folosesc do asemenea pentru evacuarea simuitand a calduri $! a gazelor fleibint| degajate de Incendiu in etapa de dezvoltare. A devenit raspandit utlizarea unor asifol de sisteme pentru a crea zone féré fum sub un strat de fum care se propaga ascendent. S-a stabil clar importanfa lor in a ajuta la evacuarea oamenilor din cladiri, reducénd distrugerile provocate de incendiu si piorderile financiare prin prevenirea acumuléri furmului, faciltand stingerea incondiulvi, reducdnd temperaturile la acoperig si intérziind propagarea faterald a incendiulul. Pentru a f oblinute aceste avantaje este esential ca ventllatoarele de evacuars a fumului si gazelor fierbin{i s& funclionoze la intreaga lor capacitate si in siguranfa oricand este nevole pe intreaga lor durata de funcfionare. i Componentele pentru SHEVS trebuie sé fie instalate ca parte a unui sistem de evacuare a fumutul gi o gazelor fierbin{i proiectat adecvat, SHEVS cu evacuare naturala funciioneazé pe baza flotabilitfil QO lermice a gazalor produse de incondiu, Performanja acestor instalafii depinde, de exomplu, - > “temperatura fumnului marimea focarului do incendiu; - suprafafa liber aerodinamica a.ventilatoarelor sau volumul de fum evacuat de ventllatoarele mocanica; = Influenta vantulul <.-umrimea, geometria si emplasarea deschiderilor de admisle a acrului, =. cmmrimea, geometria gi amplasarea rezervoaretor de furn; = imipul de aetivare; rozislenja fa curgere a lul A, aluncl © nu este protejet. Figura 6 ilustreaza aceasta situafio. | Figura 5 - Rezistenta la curgere prin deschideri intr-un atrium t *®) NOTA NATIONALA ~ In figura 5 B poate fl cel din partoa dreept, 48SR CEN/TR 12101-5:2007 Totus! este adesoa cazul ca arhitecfil vor sé méreascd la maximum utlizarea spaffulul ateiumulul. O cale de a realiza aceasta este s& permitd o libertale mai mare a prolectulul pe etejete inferioare, cu ‘mai pufina libertate po fafadelo neetange permisa prin tehnica depresuriza. In acest proiect hibrid raportul ariel ventiletorului de evacuare supra aria de admisie @ aerulul proaspait este determinat de nocesitétile de depresurizare, intrucdt valorile reale ale acestor arii sunt in concordanjé cu recomandérile pentru SHEVS adecvat. Intr-un asitfel de proiect hibrid, temperatura stralulul de fum th atrium recomandaté pentru caloulele de doprosurizare este un rozultat natural al calculelor de anlrenere a penei de fum necesaro pentru calculul de extragere a fumulul (a se vedea 6.6). NOTA 2° Proiectele hibrid este posibil si fle similare c&nd sunt ullizate ventilatoare mecanice pentru evacuarea furnutui din ateium, a) Proiectele hibrid urmeaza ca tip una din cele dous ipoteze. ») Pe baza dobitulul masio, unde atriumul este proiectat cu o pané de fun do inaiime specifics. Pe baza temperaturi, in scopul réciril unui strat de fum potenfialfierbinte printr-o antrenare deliberat& 2 aezulul ambiant in pana caro se ridic3. Aceasta poate permite utizarea materialelor de fafad\ care ru pot rezista la tomporaturiInalte, do exomplu sticlé turnala. 7 6.11.2 Recomandari 6.11.2.4. Undo osto propus un sistem de depresurizare a atriumulul, proiectantul trebule 6% determine dacd atrlumul poate fi privit ca avand o intrare dominant NOTA - Un exemplu de motodé este indicat in anexa J. 6.11,2.2 Proiectantul trebuie, prin examinatea desenelor clad, sd stablleasc’ amplasarea calor mai inalte oi de scurgere-vulnerabile prin care fumul poate trece de fa atrium la spafile adiacente . 6.14.2.3 ' Proiectantul trebuie si demonstreze- prin calcul c& cea mai tnalt& cale de scurgere Vulnerabila sufera 0’ diferent de presiune:care conduce aerul curat In atrium cu plan neutry c& presiune deasupra celei mai inalte ci de scurgere vulnerabile ludnd in considerare efectole presiuni vantului, NOTA - Cateva exemple de metode de calcul sunt indicate fn anexa J. 6.41.24 Proiectantul trebuie si puna la:dispozille Intreaga documentalle de sustinere tn conformitate cu 4.7.3. 7° Interactiunea cu alte sisteme de protectie la incendiu si alte sisteme ale - constructiei 7A Sprinklere Sprinklerele sunt eficlente ia reducerea pierderilor cauzate de incendiu prin mentinetea fooulul la o matime controlabila sau la stingorea incendiulul. Un SHEVS admite mat multe protectil efective gi sisteme de stingere a incendiulul pe caile de evecuare din cladir, Este important o& unde sunt amplasate impreund sprinklere si SHEVS, eficienja protecfiet ta incendiu (care include acjiunea serviciior de pompiori) oste marita si nu redusa. ‘Daca sunt montate impreuna sprinklere si SHEVS, trebule avut gras se asigure performanta optim a sistemutul combina. NOTA - Anexa K conjine un gh privnd Interacfunea dnt sprinkler, sisemele de venilare de avaciace a fu i gazolr fron! lacuna de eligere a Ireoncu a7SR CENITR 12101-5:2007 7.2 Sisteme de detectare a fumului si flécar 7.24 Comentariu ‘Mullo SHEVS sunt proiectate sé fie acfionate automat de sisteme de detectare a fumului si incendiului. Sistemul de detectare trebule s& fle capabil sé emité semnale la SHEVS inte-un mod care permite funcffonarea zonalé a SHEVS unde este posibil. Este important ca SHEVS sé fie inifiat prin detectarea cat mai curdnd posibil a incendlulul. Unele spafit mari, de exemplu alriumurlinalte, prezinté o colectare de aer cald sub plafon din cauza funcfionérit sistemului HVAC, Incdiiril solare @ acoperigului vitrat etc, Cand so intémplé aceasta pana de deasupra incendiului, in special dacé aceasta este in faze incipiente cénd incendiul este inc mic, poate deveni mai rece prin antrenare cand se rida $i conduce la un pat do fur stratifcat inainte ca ol 's8 ajunga la plafon, NOTA - Figura 6 ilustreeza sleatffcarea fumulut in fazele Incipiente ale incendiulu. In astie! de circumstanfe, detectoarele de fum montate aproape de plafon nu semnalizeazé corect cexistenfa fumului. Adesca nu este posibil s8 se prevada inaifimea fa care se straliicd primul fum, de ‘exemplu aceasta este adesea dependent de vreme. Este important ca defectoarele sé fie emplasate in poziti caro vor dotoota astfel de pat! stratiicat. PIII Neg Legenda 1 Aer cald : 2 Skeatifearea fumutul “ Figura 6 - Stratificare timpurle (sau prematura) a furnului 7.2.2. Recomandari 7.2.24 — Sistemul de detectare a fumului 5 facdrtitrebuie si fie conforme cu BS 5839-1. 7.2.2.2 Sistemul de detectare a fumulul gi fidcari trebule 88 fie capabit sa localizeze incendiul intr- ‘un mod care s& permita zonelor diferite ale SHEVS sa raspunda adeoval cénd aceasta se recomandé prin protect. 7.2.2.3 Tipul gi amplasarea detectoarelor de fum tn spall inaite, unde aorul cald, curat este fosibil si se str€ngé sub plafon cand nu este incendlu, trebule sa fle astfel alese pentru a fi capabile s& detecteze fumul sub astfel de straturi de aer cald, NOTA Pent informati mal dtalite a se vedea BS 6839-4, 48SR CEN/TR 12101-:2007 7.3 Sisteme de presiune diferentiala 7.34 Gomentariu Sistemele de presiune diferenfiaté oferd 0 metoda de protectie @ cailor de evacuere si allor ari ale lunel clédlii Impotriva intrérf furauiui prin men{inerea unei prosiuni diferenfialo relative tn zona incendiului astfel incét aerul este determinat sd curga din spafii neafectale in zona incendiulti si in spafile asociate acesteia. Este posibil ca un SHEVS sa interacfioneze cu un sistem de prosiune diferenfialé cénd spajiul protejat, cde exemplu 0 casa de scari presurizata, ia coniact cu stratul de fum ascendent termic prin calle de scurgere, de exemplu crapaturiie ugil. Un exemplu de astfel de situafic este cand 0 casi de scéri presurizati are usi care se deschid pe balcoane care sunt fa réndul lor deschise la un atrium si acel atrium are un SHEVS cu 0 bazé a stratulul de fu sub unole din acosto balooane. Inéifimea in stratul de fun profectat la care presiunea este egal cu presiunee eerulul exterior se stabileste prin calcul (a so vedea 7.3.2.1). Aceasta este cunoscuta conventional ca inaitimea planului noutru de presiune. Deasupra acestel indifimi miscarea ascendenlé a stratulul de fum face ca resiunea s& creasca peste valoarea presiunil ambiante. Sub aceasti indime migcarea ascendent’ a stratului de fum provoaca 0 reducere a prosiunil sub presiunea ambiant. > Sistemul do presiune diferentiala pentru casa de sciri trobulo sé so conformoze BS 5588-4, ‘exceptand cazul cénd suprapresiunea minima projectata in casa scéirlor trebule s& fle marité pentru a J ‘compensa migcarea ascendenta suplimentard In stratul de deesupra planulul neutru. 7.3.2 Recomandari 7.3.2.4 Undo so doroste 88 so prosurizeze spafiie Invecinato stratului do fum, indilimoa planulul neutru de presiune in stratul de fur trebuie sé fie evaluat prin calcul. NOTA - Un exemple metoda do caleul poate f gst in anexa 7.3.2.2 Diferen{a dintre presiunca ascendonta si prosiunoa ambiantdi la cea mai inalt cale’ de scurgere cate conecteaza stratul de fur si spafiul presurizat trebuie sf fie evaluala prin calcul. NOTA - Un exemplu de metodd de calcul poate fi gin anexe L. 7.3.2.3 Suprapresiunea minim’ protectaté in spafiul presurizat trebule s& fie cu 40 Pa mai mare deca cea calculaté in 7.3.2.2, NOTA - Aceaste include o mild de siguran(é arbilrard similar la supraprestunea minima proiectalé specifcala tn BS 5566-4, 2 : fos € 7.3.2.4 Nu trebuie permis’ nici o cale de scurgere tnlre stratul de fur si orice spatiu presurizal dac& suprapresiunea minima prolectata calculata ta 7.3.2.3 depagesto 75 Pa. NOTA - Acest criterly asigura 3, suprapresiunea minim’ nu se apropie prea mult de suprapresiunea maxima acceptabil care provoacd forfe de deschidere a usil la manerul orcdrel usi care depagesc 100 N. 7.3.2.8 Toate coletaite crterli pentru spafiu presurizat trebuio sa fie conform cu BS 5588-4. 7.4 Sisteme de anunfare a publiculul si de alarmare vocala Nivolele sonore ale sistemelor de anunfare a publiculul si de alarmare vocal $i cele ale SHEVS ttebuio 88 fie astfol Incdt cind SHEVS este activat, mosajole s se auda clar si intoligill. Proioctanfi SHEVS, al sistemetor de anunare a publiculi si de alermare vocala trebuie sa se consulle reciproc in ‘etapa do protectare pentru a optimiza performantele sistomelor combinate. 49SR CEN/TR 12101-5:2007 7.6 lluminat si indicatoare de securitate inalfimea stratului fra fum aleas& pentru scopurile de proiectare trebuie s& fie suficient de mare peniru ca baza stratului ascendent de fur sé fle deasupra iluminatului de siguranfé si indicatoarelor de evacuare de urgent. 7.6 _ Sisteme de control computerizate 7.6.41 Band functionarea SHEVS este condus’ sau legata la un sistem de control computerizat, orice modificéri la softul caro controleazé funcfiunile do securitale ta incendiu sau modificdri ta calculatorul pe care se ruleazé softul nu trebule 8 afecteze funcfionarea SHEVS instalat. 7.6.2 Cand sunt facute astfel de modificdri, trebuie 8 fle festat intregul SHEVS prin detectare de incefdiu simulat, de exemplu prin introducere de fum in detectoare pentru a confirma funclionarea corespunztoare a SHEVS in conformitate cu proectul. 7.6.3 Modul de secutitate la incendiu trebuie sé ignore modul de ventilare generala zilnica. 7.7 Incilzire, ventilare 1 climatizare (HVAC) 7.7.4 Comentariu Un sistem HVAC (sau un sistem de climatizaro 9i de ventilore mecanica) este proiectat sé realizeze objective diferite in comparafie cu un SHEVS. Nu doar cantltifte de gaze sunt de obicei mai mici, dar fe sunt in goneral deplasate in diferte direcfil. De exemplu, pentru sistemele HVAC este normal s& se introduc aerul proaspatt po la partea superioaré a inc3peril si sa se evacueze aerul uzat pe la partea inferioara); este opusul a cea co se recomend pentru un SHEVS. Chiar cénd un sistem HVAC a fost oprit, tubulatura sa pot oferi cai pentru o deplasare nedorité a fumului daca nu au fost date mésurl pentru a preveni sé so Tntimple aceasta. Sistemele HVAC pot fi incorporate, in totalitete sau partial, In-un SHEVS. Undo s-a facut aceasta ~ esto necesar s8 se izoleze acela pari netncorporate $i S8 se asigure ca parjile care sunt incorporate Indeplinese aceleasi standarde de performan|é ca $i restul SHEVS. Clapetele care pot fi resotate numal menual pot face incercarea funcliondrii corespunzétoare a SHEVS fosrte dificlé. Prin urmare, ‘este necesar ca acesto clapote de fum s& fle capabile a fi atét deschise, cat sf inchise prin mecanisme acfionate mecanic. Dacii temperatura aerului in interiorul unel clédiri, de oxemplu intr-un atrium, este mai scéizuté decat cea exlemné astfel Incét stratul de fun ascendent inifal fierbinte este el Insus! mai rece decat aorul exterior, deschiderea unui SHEVS face ca stratul de fum sé fie evacuat po la partea de jos. Aceasta poale afecta negativ caile de evacuare. 7.7.2 Recomandari 7.7.2.4 In cazul unui Incendiu intro olédire sau intro zond de control al fumulul, ventilatoarele HVAG trebuie si fio oprite automat print-un sernnal de la instatatia de detectare, numai dacd sistemul HYAG este incorporat in SHEVS. 7.7.2.2 Pentru a impiedica deversarea fumului dintr-o zoné de control a fumului in alta prin | tubulalura HVAC, clapete de fum trebule si fie instalate Ia limitele zonelor de control al fumulul. Aceste clapete trebule s& funclioneze la primiroa unui semnal care este emis de sistemul de detectare, Alternativ proiectantul sistemulul de control al furnulu trebuie s& demonstreze prin calcul ci \ fumul nu este posibil s& treaci de la o zona de control al fumului in alta gi s& dovedeasc’ cu ) documente aceasta tn conformitate cu 4.7.3. 7.7.2.3 Toate clapetete de control al fumului din acea parte a sistemulul HVAG care corespunde zonel de control al fumului afectate trebuie sé intre in funetiune in pozifile lor operationale in caz de i incendiu simultan cu ventilatoarote HVAC. 7.7.2.4 Funcliunite descrise de la 7.7.2.1 pand la 7.7.2.3 trebule s& fle Intens verifcate dupa ce a | fost instalat sistemul, prin crearea unui somnal de detectare a fun 50 |SR CEN/TR 12101-5:2007 7.1.25 Dacé pani din sistemul HVAC sunt utlizate in SHEVS, acele pri din sistemul HVAC care sunt Incorporate in SHEVS trebuie 8 respecte toate recomandérile corespunzaitoare din acest report tohnic. 7.7.26 Toate clapetele de control al funului trebuie sé fle capabile s& fie deschiso $i inchise printr- un dispozitiv mecanie, 7.7.2.7 Dispozitivelo de evacuare naturalé a fumului s1 gazelor flerbin{i nu trebule sa fie utilizate acolo unde SHEVS deserveste un spay Inalt intr-o claire care este climatizaté la 0 valoare mai mare d 10°C sub temperatura anticipatd a aorulul ambiant exterior. 7.8 — Sisteme de securitate Sistemele de securitate nu trebuie si afecteze negativ funcltonarea SHEVS. De exemplu, acolo unde se recomanda ca usile sa aclioneze ca admisil de aer gi pot fi blocate o perte din zi, ele irebuie #8 so deblocheze si sa se deschida automat cénd este activat SHEVS. Dispozitivele de securitate nu trebulo si blocheze calle de evacuare sau s8 fmpiedice accesul pentru stingoro a pomplerilor. 5tSR CENITR 12101-5:2007 | Anexa A (informativa) | Valori admise pentru fluxuri de degajare a caldurii Desi s-au defintivat unele cercetéri asupra fluxurilor de degejare a caldurii pentru un numar de materiale analizate individual, acestea nu sunt relevante pentru un incendiu in toate situafile, Este : posibil ca o gama larga de materiale combustible 58 fe implicata in orice incendiu. De aceea nu oste Aplicabilé o valoare specific’ a unul matorial, dar este necesar s4 se evalueze fluxul de degajare a cAlduril atat a valoritridicate cat gi a celei sc&izuto, pentru a determina co rezult Tn cazul cel mai dofavorabil. Urmatoarole valori gi ecuati pot fi ullizate pentru a calcula fluxurile de degajare a eélduril ridicaté gi scdzut& pentru situatia cu sprinklere sav fara sprinklore, dupa caz. + Pentru incendii cu sprinklere: a 1 seam = 260 Km? tad) = 625 KW? Pentru incenadii fard sprinklere cu focare combustible pesto 2 Gitectry = 260 KW’? teas) = 1260 KEM? Pentru incon ri sprinklore cu focare combusti ts octeu = 250 (hy) Ke? cay = 1250 » (hy 1) WE? ‘Aceste ecuatii nu se aplicd la deporitele cu rafturi i stive Inalte descrise tn 6.1.2. 52SR CENITR 12101-5:2007 t ¥ Anexa B (informativa) Pana de fum care se sidica direct din incendiu in rezervorul de fum “BA Péne de fury,deasupra, incendillor mari - unde tnaltimea de aer curat este specificata 1 a 4 § _ ‘Ponele de fim deasupit!incendilorrhati sunt cele unde: : ¥s10.(4p)" @.) ‘Antrenarea do aer'in pana (care este cantitatca de aer amestecat tn gazele degajate din incendiu ‘cand se ridicd) este mare. Pentru toate scoputte practice masa produselor de ardere existento poato fiignorats gi,gazote din fum pot fi tratate in Scopulcalculuul ca aer fierbints contaminat, Viteza eerul ‘antrenat fn lana de fu care se ridicé deasupra incendiulul (Mj, exprimatd in kilograme pe secunda {kg's") poate fi obtinut folosind ecuatia 8.2: My Leer (8.2) unde “iy este egal cu 0,19 péiitru incdperi mari precum sali de spectacole, stadioane, spaiii.mari deschise 10x(4,P5 (B.4) Antrenarea aerulul in pana de deasupra unul Incendiu mic poate fi aflata asttel virtuale @ penel masurat&i deasupra parti superiéare a. a) _ Se calculeaz’ intl z,, Inailimea orig combustibilului care arde, folosind ecuafia B.S: 29=-102- D1 0082-084 (85) 54SR CEN/TR 12101-5:2007 b) Se exprima tnallimea libera Z, misuraté deasupra parti superioare a combustibitului care arde. ©) Se calculeaza debitul masic care intré in stratul de fum folosind ecualia B: My 0071-099 .(2—20)}"| 14-0,026-099" (2. =n (8.6) B.4_ \Pene deasupra incendiilor mict - prolecte de control al temperaturii Procedura de calcul, care este foarte aseménatoare cu cea de la B.2, este urmatoarea: Se calculeaz’ M, folosind ecuafia B.3. Dacd trebule calculata indltimea liber’, so utlizeaza aceasta valoare a lui M; in ocuafile B.5 si B.6 pentru a afia Z si apol Y. B.5_ Pene deasupra incendiilor la depozite cu stive inaite inate paramotri de incendit: protectati caro'rezulté din 6.1 au valori stabilito pentru perimotrul de incendiu accesibil aerului din vecinatate (P) si pentru temperatura stralulul deasupra ambientului, de deasupra incendiului (©,). De asemenea este speciticata pozitia bbazel stratulul de fur ascendent in rezervor, obfinandu-se o valoare pent Inatimea liber’ Y. Debilul masic de gaze din fur care intra in:strat (Mj) poate fi caleulatfolosind ocuaiia B.2 cu Cy egal cu 0,19, NOTA - Aceastai evaluare esto aproximativa, Daca este necesar.sé se calculeze fluxul'de céldura prin conveciie care intra in stratul de fur (de obicel aceasta nu este hecesard):poate fiutlizat& accasté valoare a lui M, cur ecuatia B.3 pentru a calcula Q,. ‘ B.6 "Mall-uri'cu un singur‘etaj (monoetajate) — incendiu Tntr-un magazin invecinat Debitul masic al gazetor din fum care intr Tn rezervorul de fun intr-un mall cu un singur otaj de ta un incendiu intr-un magazin adiacent este’ aproximativ dublul canttaji care ar corespunde daca incendiul ar fi localizat in mall, aceeasinailime la baza stratului de fum, adiod dublut rezultatulul ecuatiel B.2 undo G, este egal cu-0,19, Figura’.2 ilustreazé ventilarea funuiut intr-un mall cu un singur etal 55SR CENITR 12101-5:2007 Legenda 4. Mall 2” Magazin (Incsperea incendiats) 3)" Magazin Figura B.2~ Ventilare a fumulul intr-un mall cu un singur eta} Rozulté cd debitul masie al gazelor din fur care inte tn stratul de fum din mall este dat de urmatoarea ecualio: . M, =o38rr8 (8.7) Acesta este rezultatul ine! corelalii empirice care devine nevalabilé daca baza stratului este prea sus fa{a de partea superioara a deschiderii magazinulul. Dac& aceasta diferenta de inéil{ime este mai mare ‘de 2 m este necesar s& se calculeze antrenarea folosind metoda pentru pene de furn (a se vedea 6.3, 6.4 $16.5), 56SR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa C (informativa) Curgerea gazelor fierbinti din fum in afara incaperii incen: adiacent €.1_ Incendli controlate de suprafata combustibilulul Un model de incenciu este controtat de suprafata combustibilulul daca in strat rezullé temperaturl prea ‘scazute pentru a induce flashover, Toate cololalte incendii sunt (sau vor deveni rapid) generalizate, Debitul masic in afara deschideriiinc&perii (sau ferestrel) poate fi caloulat astfel. Debitul masic al gazelor din fum care trec printr-o deschidare vertical’ (M,), exprimat in k's", oste doterminat din urmatoarea ecuatie: (C1) NOTA‘1 - Numérul.2* in ecualia C.4 este rezultatul combina diverslor paramotr glare dimensiune. Daca fluxul de'fum se-apropie direct: deo. margine de disipare, dar nu de eoran, de exemplu unde plafonul este ta nivolul parti:superioare‘a doschideri, Cy = 1,0. Pentru alte scenarii poate fl adoptata urmatoarea procedura ‘My calculat mat’sus este ulilizat cu: valoarea:corespunzatoare a Q,, pentru modelul de incendiu i ecualia’ B.3, pentru:a’calcula:temperatura: medio, a gazului deasupra ambientului, Oy la deschidore. Dacd ©, <-68 °C, alunci:nd:-este. valabilé ecuiaia C.1 si in loc trebule s& fle adoptate metode ~~ ingineresti de securitate la'incendiv in. acest ulin caz, trebule s& fle oferta Intreaga documentatio de sustinere. Inditimea stratulut urmator de‘fum prin deschidere (D,), exprimata In metti (m) este determinata din: Lm Dye ch. * 02 wn (He i (2) unde Dy este Indilimea stratului urmator de fum in planul deschiderii, mésurat sub partea de jos a ‘ecranului in retri (m) sau sub plafon al cornisel dace! acesta nu este ecran la deschidere (a se vedea figura 1). NOTA2 - Numarut 2" in ecuata C.2 este rezultatl combina diversi paramoti s ere dimenslune. 87SR CENITR 12101- :2007 Legenda 1 Marginea de distpare 2 Deschidere Figura C.1 ~Curgere in afara unel deschideri cu balcon inalt KZ pa eeeeacae Legenda 1 Marginea de disipare 2 Deschidere Figura C.2 ~ Curgere in afara unei deschider! cu balcon cu ecran si aparent Parametrul Cy din ecualia C.2 este un cooficient de descarcare care afectoazd curgerea tn exterior a gazelor ascendente la deschidere (a so vedea figura C.2) si reprezinta efectul unui ecran existent la acoa deschidere. 58SR CEN/TR 12101-5:2007 Daca fluxul de fum se apropie diract de marginea de disipare fer ccran, adic unde plafonul ajunge la partea de sus a deschiderl, Cy = 1,0. Aceasia corespunde la fuxul de furn care ajunge la marginea de Gisipare din figura C.2. Dac exist un ccran fa marginea do disipare, perpendicular pe directa de curgere, grosimea ecranului (D3) este definité ca find grosimea ecranului fa deschiderea inc&pori, msurata sub plafonul ‘cornigei in interiorul inoperii incendiate, Pentru alte scenari pot fi adoptate urmatoarele proceduri: a) Se face 0 evaluare inilialé a debitului masic folosind ecuatia C.1 si o valoare experimental a Cy 65) si astfel poate fi culd o evaluare initelé a inalimii stratului care de curgere Dy din ‘ecuafille C.1 gi C2. Do menjionat c& eoualia C.2 este simplificaté $i aproximata. Cand este suficient de exact pentru scopurile procedurit iterative descrise aici, este mai potrivit 38 so Utiizeze ecuafia D.3 unde a fost calculata grosimea realé a stratulul. b) Dac& Dy < 2 Dy [pe baza valoril calculate a lui Dy de la punctul a)] se continu’ cu valorile calculate fa punctul a) in restut calcululu. ©) Dac Ds < 0,26 Dy [pe bazavalo caleuat a at Dy do ta punctl al} atuncl so considers! Cy egal cu 1,0 si se recalculeaza nolle valori ale My gi Dx. Se ullizeazél noile valori in caloulele ulterioare. 4d) Dacd 0,25 Dy 2 Dy {pe baza valorit calculate a tui X do la punctul a)] atunci se considera G, ogal cu 0,8 si se recalculeaz’ noile valoti alo My gi Dy. Se ullizeaza noile valori in calculele uterioare. NOTA 3 - Uneort aceasta metoda da crestere tn. anumite silva, cand recalculatd, valoarea lui Dy ing tnte-un domeniu dlferit, care aparent sugereazi 0 valoare diferiti a lui Cy, Limitaile inerente In aceasta motodai do ovaluare fac:astel de situafi inevitable. Pentru scopul calcululul astfl de situaji sunt ignorate si sunt uilizate valorile lui Osdate de pracedura dotaliat’ de laa) pand la d). _NOTA 4 - Esto de dorit ca aceasta procedura pentru evaluarea unel vaori a lui Cz pentru eorane intermediare - ‘gr01s0, <8 fie Ilocuitd de o procedurd mal precis’ fn lumina cercetsiforulterioare, C2 Evaluarea flashover Sunt posibile cateva metode. Este aproximat urmatoarea procedurs, Folosind valoarea lui-M, calculala din ecuatia C.1 $i fluxul de c&ldura prin convectie la deschidere, Qu, 0 calculeazé temporatura stratului deasupra coloi ambiante folosind ecualia C.2: es Me Se celculeaza temperatura stratulutfolosind ecualia C.3: (y= Oy Homie Daci ty 2:50 °C, incendiul se generalizeaza in tntreaga incapere, C3 Incendil generalizate Nu este o practica uzuali si se bazeze proiectele de ventilare de evacuate a fumulul pe Incdperi Ccuprinse de incendii genoralizate, deoarece ele Implied de obleet facéiri care trec in si printraun spaflu mai mare. Radialia termicé de la aceste facéri poate roprozenta un perico! semnificativ in spatiul adiacent, Este de dorit ca sistemele de ventilare de evacuare a furului gi c&lduri bazate pe Incendit flashover In Incperi s& fie analizate separat, cu dovezi detallate furnizato de proiectant pontru a justifica aceasta aproximare in condijile profectulul sau C4 Fant de extractie Esto posibil sa se previna treceroa gazelor din fur prin deschiderea incaperil prin evacuarea tumulul si aerului print-o fanta fa partea de sus a deschideril care lraverseazé inireaga léime @ deschideri NOTA - Acest principiu este discutat mai pe larg In anexa D, 59SR CENITR 12101-6:2007 Anexa D {informativa) Curgerea de gaze fierbinti din fum sub un plafon al cornisei care iese in consol dincolo de deschiderea sau fereastra incdperii incendiate D1 Fluxurile de masa gi de caldura in gazele din fum Daca partea suporioara a doschiderii sau forestrei Incdporii incendiate este la aceeasl tnaitime cu plafonul comnigei care iase tn consolé, nu este antrenare fn fumul care pardsaste acea deschidere. De aceea se aplic’ urmatoaroa ocualio: (O41) Daca este un ecran care determina ca gazele s8 se ridice pentru a inidini plafonul comigol este antrenere, Pentru scoputile proiectului tehnic debitul masic de fum care intra in stratul ascendent de sub plafon al cornisel poate fi considerat ca aproximativ dublul debitului masic sub ecran adic: Mp = 2. My (0.2) Ecuafile 0.1 s1 D.2 se aplicd atat la flukurile de gaze din fum care se deplaseazd sub marginea de disipare cat sila fluxurile de gaze din furn care intra intr-un rezervor de fum creat sub plafonul comnigoi prin care se impiedic& pana, fn toate cazurile fluxul de calduré:-sub plafon at cornigel poate: fi Considerat a fi acelasi cu cot de la deschiderea incdiperii incondiate. D.2 — Grosimea ecranelor de dirijare Esto necesar pontru eoranele de ditijare sai fio la fel de inalte ca si gazele care curg intre ele sub marginea de disipare (@ se vedea figurile D.1.s1 D.2). Cunoscand valorilo Mg gi Qs ca si aspectele geometrice ale cladiri, proiectantul poate solecta cistanfa de separare (L) a ecranelor de dinjare la marginea de disipare. Inallimea stratului care curge este de ascmenca influonfala de prezenta seu absenja oricarui ecran la marginea goiului deoarece aceasta modificd coeficientul do descércare: Pentru fluxul la marginea de disipare. Indlfimea fluxului este data de ecuatia D.3: 0,67 036 (__ Mp. yO ge 03 OG (ee (03) fam. unde Qs 6. este egal cu 7 cM, Te este egal CU Tenn + Osi Cy ia fle valoarea 1,0 daca nu esto un eoran transversal pe flux la marginea golulul, fle ta veloarea 0,6 daca este ecran transversal pe flux la marginea golulul. Inaltimea minima a ecrenuiui de dirjare trebuie sé fie (de + 0,1) m. 60SR CEN/TR 12101-5:2007 Figura D.2~ Fum limitat la 0 pana de legire compact prin ecranele de dirijareSR CEN/TR 12101-5:2007 D.3.__ fnaltimea barierelor de fum la marginea golului pentru a preveni deversarea Daca un strat escendent de fum fierbinte curge sub un plafon sl intaineste o barieré transversal, se propaga langa acea barierd si, cAnd gazele sunt aduse la un obstacol, energia cineticd a stratului care avanseazé este transformata in energie potenfialé ascendent’ lang barlerd. Cénd se proiecteazé un sistem de vontilare de ovacuare a fumulul si gazelor fierbin{i tn care ecranele aparente aciioneazé ca rezervoare, este adesea necesar s& se controleze calea de curgoro a fumulul folosind ecrane bariore de fum. Do obicel acestea sunt instalate fn jurul margin goluclor pentru a proveni curgerea fumului fn sus prin golurl, Dac& marginea golulul este inchisé spre tnedperea incendialé aceasté indljime locala poate face ca fumul s& curg’ sub bariera de fum gi sd urce prin gol, putand afecta capacitatea de evacuare de la alle elaje. De aceea este necesar ca ecrancle de la arginile golurilor 88 fie suficient de inalte pentru @ cuprinde nu numai stralul stabil cl si pe cel suplimentar local din afara incaperilincendiate, Marimea inaifimi locale poate fi determinata din ecuatia D.4. Inallimea stratului stabilit (da) sub balcon imediat in aval de inallimea locala se dotermind 1n primul rand folosind procedura de prolectare dat in6s. NOTA: De obicet aceasta inseamna\ indilimea stratului stabilt in canalul format intre ecranul do ta marginea golului si fatada Incaperi Inditimea cuplimontard, Adg, poate fi apol doterminati fotosind ecualia D.4 care permite s& fe calculate inaifimile totale minime necesare (dg + Ads) ale ocranuului de la marginea golului. 1-0e,(26") 7 i 7 (0.4) wo) Ad, = 04-1 unde Heste inaitimea do ta pardoseala la plafonisl cornige! tn mete (m). D.4_Capacitatea unel deschiderl de evacuare necesara pentru a preveni trecerea furnutul Deschiderea de evacuare trebuie si fie la fel de lung ca gi deschiderea prin care gazole din fum ar putea trece, Figura D.2 ilustreaza principiul deschideril de evacuare. Daca aici nu sunt alte evacuart do fum, toate gazele din fum curg spre deschidere, adicd: Maa = Mp (0.5) 62SR CEN/TR 12101-5:2007 — 4 7 rm z 3 = ~ h ‘Legenda EEE = soe Deschidro do evacuate 3 Gilly de aise a sort 2 « Berandovezerr de bacon 4°” Goteoattum FS Bh eye one Figura D.3 ~ Deschidere de evacuare Daca este 0 oricare alla evacuare din rezervorul de fum care insumeaza un debit masic de M, [kg's"], alunel se aplicé urmaioarea ecualie: Mot = Me = Mz (8) S-a aratat cd evacuarea mocanicii print-o deschidere perpendiculara pe directia de curgore a stratulut ascendent termic poate impiedica complet trecerea prin acea deschidere, provazénd c& viteza de evacuare la deschidere este de cel pufin 1,67-ori viteza de curgere a gazelor din strat care se aprople de deschidere.-Rezulta 0 pentru a impiedica trecerea furului se aplic ecuafia D.7: Mactesraust = Mao 7 63SR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa E (informativay Pana de disipare E41 Xntrenarea in pana de disipare ‘Sunt cAteva ipoteze alternative pentru a calcula antrenarea in pana de disipare si alle proprietati asociato, atat pentru pene de disipare libere cat si pentru penele de disipare adorente, Pentru 0 discufie mai complet’ a se vedea, de exemplu, reportul BR 368 [21], E.2__ Sisteme de control al temperaturit Cand este specificata temperatura maxima a stratului in rezervorul de, furn,se aplic’ urméitoarea procedura: fa) 0 solocteazd o valoare exporimental’ a lui X (indl{imea efectiva de.ridicare @ penei de disiparo deasupra marginii de disipa b) se calculeaza debitul masic care intré in stratul ascondent din rezervorul de fum; ©) so calculeaza noua temperatura a stratulul, @, folosind urmitoarea ecualio: a “€4) My-¢ 4) Se compara 0, cu valoarea specificata a temperaturl stratulu; e) Se repel aceasté proceduré pana realizeaza concordanta. 0%, 64SR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa F (informativa) Rezervorul de fum gi ventilatoare F.1 “Temperatura stratului de fum ‘Temperature medio a gazelor din stratul de fum (aproape de punctul de inirare in pana de fum poate fi considerata a fi: =m (F.4) eM, Dac& nu sunt sprinklere in rezervorul de fum si au fost urmate recomandarile de a limita aria rezervorului $i de a preveni formarea regiunilorstatice, aceasti valoare a lui 8, poale fi consideret ca valoarea pentru tntregul rezervor. . Daca sunt prozente sprinklere, poate fi considerat efectul de racire astfel: ~ __un sistem de evacuare mecenicé, cu 0 aproximafie rezonabili, Indepartoaz un volum stabil de fum indiferant de temperatur’. De aceea, dacd este supraestimata mérimea sprinklerelor de racire, sistomul poate fi proiectat subdimensionat; > "Un sistem care foloseste dispazitive pentru ventilarea naturala depinde de forfa ascensional a 2 hy atunct Day = 2 hy: daca by <2 hy atunci Dou = by. Zona de aspirafi intense se extinds pana ta 2 de ta marginea limité a fajadel gi nu este potrivt s& 5 ‘se instaleze deschideri de admisie in aceasta zona, 7SR CENITR 12101-6:2007 ‘Anexa H (informativa) Devierea barierelor de fum suspendate liber 1.1 O bariera de fum care nu atinge pardoseala Daca exista o deschidere mare sub batierd si baza stratulul de fum este blocaté la parte de jos a barierei,for{a datorité ascendenjel slratului de fum aclioneaza orizontal (neglijand efectele de curbare sil forfel ascensionate aerodinamice) la centrul do presiune, NOTA 1 - Aceasta oste 0 aproximare simplficatoare rezonabila tn majortatea proiectelor, Do obicel profectantul trebuie s& calculeze {ungimea materialulul barierei (d}) pontru a se asigura c& bariera de fur refine inca stratul de fu fra sourgore chiar eénd beriera este in pozitie deflectats In practic’ bariora se curbeaza spre exterior precum paniza unel corabii cu panze, dar analiza care lurmeazé presupune ca bariera ramane rigldé $i se curboazd dacd este suspendal de marginea superioara. La finaiul analizei se introduce inten{fonat un coeficient de siguranta peniru a compensa curbarea. Forjele care aciioneaz& asupra unoi barlere de fur suspendate liber sunt justrate in figura H.A. Momentul de rotalie dincolo de stratul de fum pe motru de lungime pe orizontala este dat de ecuaiia HA (Hi) Momentul de revenire este dat de eculi 6, =(mem Sed, (2) 72SR CENTR 12101-5:2007 Legenda 1 Guia batirel fun 2 Forte ascendents 3 Bera inforoaré 4 Mo. fora de grettate) Figura H.1 ~ Forte care actioneaz asupra unel barlere de fum curbate Cand este tn echilioru, deftectia este data de eouafia H.3: (12)-Pams Ord (4,2) este 0 constanta empiricd care ia In considerare curbarea barieral d Ha) unde Bariera este curbata fala de verticalé ta un unghi astiet: B= wn-( 4] ay Lungimea total a barierel necesara pentru a refina, stratul cnd so curbeaza (ch) este data de ecuatia HB 73SR CEN/TR 12101-5:2007 (HS) Metoda de rezolvare pentru dh este urmatoarea: a) sbla ovaloare pentru oy = ds b) se calculeazs d, folosind ecuatia H.3; ©) se calouleaz’ dy folosind ecuatia H.5; 4) se repeti etapelo do la a) pana la 0) cu noile valori considerate alo lui dh pand ce valoarea dh calcula tn etapa ¢) este acceptabil de epropieté de valoarea iuaté in elapa a) 2 aceleagi NOTA 2 - Se recomanda ca diferentele mal mic de 1 % 8& fie acceptate. Aceasta este valoarea corectii a lul dh, ©) se aplica un coeficient de siguranfa pentru a permite curbarea bariorel, prin adéugarea unel ‘ungimi suplimentare Ach = 1,7 (ch,~d), uncio constenta este empiric’. Decl lungimea instalata totala este o, + Ack, H.2_ Bariere care inchid o deschider © alta aplicatie a unoi barlere de fum este s& realizezo Inchideroa nei deschiderintre un etaj $i un strat de fum mal inalt, de exemplu 0 deschidere a unui eta) mai inall spre un atrium In care stratull de fum este mai tnalt decét acea deschidere (a se vedea figura H.2) Aceasté bariord de fum so poale curba fala de verticals sub acfunea portantol gazelor din strat de o fala, intr-o manlera similara cu coa do la bariora suspendata liber discutata fn H.t. 14 y)SR CEN/TR 12101-5:2007 Legenda 1 Culla barierel de tum 2 Forte ascendentis 3 Bara inferioara 4 Mg. (lorfa de groutate) Figura H.2 ~ Forfe care actioneaza asupra unei bariere de fum curbate care inchide o deschidere {nlr-o maniera simara cu H.1, momentul de rotaie dincolo de stratu de furn pe metru de lungime pe orizontala esto dat de ecuatia H.6: (H.6) Momentul de revenire este dat de ecuatia H.2. Cénd este in echilibru, curbarea orizontalé oste data ce: 7 (H7) unde factorul (1,2) este considerate fl acalasl cu cel pentru ecualia H.3. Lunglmea tolalé a barierel necesara pentu a refine stralul clnd se curbeaza (dh) este data de ecuatia He: 75SR CENITR 12101-5:2007 | } y= dy, ts (ray l Metoda de rezolvare pentru d, este urmatoarea: a) sela ovaloare pentru dy = do; \ ») se calculeaza d, folosind ecualla H.7; | ©) secalculeaz’ d, folosind ecualia H.8; 4) se repetd etapele de la a) pana fa ¢) cu noite vatori considerate ale lui dh pan co valoarea dy | calgulata in etapa c) este acceplabil de apropiata de valoarea luald in etapa a) a aceleiagl : rete | NOTA2- Se recomend ca diferente mai mic de 1 % 88 fe acceptate, Acoasta este valoarea ll dh {] fe) se aplicd un coeficient de siguranta pentru 2 permite arculrea barierel, prin adéugarea unei | Jungimi suplimentare Ach = 1,7 (ch~do), unde constanta este ompiricd. Decl lungimea Instalata total este ch * Ach. 76SR CENITR 12101-8:2007 Anexa | (informativa) Spatiu aparont inchis 1 Generalitati Un spatiy eparent inchis este un spa tridimensional intr-un rezervor de fur sau intr-un spaliu care online rezervorul de furn. Este imitalé fa parlea de sus de un plafon nepertorat, de exemplu acoperis sau balcon ¢i lateral de structuri otange fa fum, de exemplu pereti, plafoanele cornisei structurale sau ecrane de fum si la partea de jos de un plafon suspendat care are mal pulin de 25 % din aria geometrica libera capabllé de @ fl penetrala de fum. Intr-un spaliu aparent inchis 0 suprapresiune este Provocala de ventlare de ovacuare naluralé sau mecanica astfel incat furul din interiorul acestui Spafiu este indepéirtat direct, Fumul de sub plafonul suspendat este condus in spatiul inchis aparent prin deschidorie din plafonul suspendat in spatiul din cate este indepéiriat prin ventlare de evacuare aturala sau mecanicd. Figura |.1 ilustteaz acest principiu. Legends Evacuare prin ventilare nalurala sau mecanics Ay Gy 8a Von Pe Baza stratuly de fum Barioré do fom Coneii ambiante Figura L4 ~ Spafiu aparent inchis Pot fi Identificate dou tipuri de spaffi: spafiu aparent tnchis ventifat natural gi spatiu aparent inchis ventilat macanic. 7SR CENITR 12101-5:2007 12 Spafiu aparent inchis ventilate natural Pentru scopurile protectulul spafiul aparent inchis ventilat natural poate fi privit ca un dispozitiv natural echivatent care are urmatoarele caracteristic. Limita sa inferioara, adic’ limita de jos a spafiului aparent inchis, este plafonul suspendat. De ecooa adancimea stratulul de fun, ¢, pentru scopurile de proiectare a rezervorului este masuralé in jos de la plafonul suspendat la baza furnului de sub el, NOTA - #515, pont a calcula performanfa dispoztvetor pentru ventlare natural a fumuli, niimea staulu ble epociicalé@ f'coa cub contul ventlatoarelor de evacuaro a gazelor cin fum cn spa aparent inchs pan inestoror. Efectul spatiulul aparent inchis asupra ventiiril de evacuare poate fi exprimata ca un coeficient de performanta echivalent, care este aplicat la aria totala a ventiatoarclor caro evacucaza din spatiu spre exterior. Acosta combina ofectul deschiderilor din plafonul suspendat si ventilatoarele care evacueaza din spatiul aparont inchis la exterior, Aria fiberd ofectiva a combinatiel, Cacrvaen Aver poate fi doterminata din ecuatia’ 1 Gon EG AF Coron bl Falta Glee aan aaibaita alti ta tt poate fi ulllzata in eoualia F.6 seu F.7 c&nd se calculeaz’ performanta de veniilére naturalé a SHEVS. (ty 1.3. Spafiu aparent inchis ventilat mecanic Partea superioara a stratului de fum ascendent din rezervor este considerat din nou piafonul ‘suspendat (in acelagi mod ca sila spafiul aparent inchis ventilat natural). Vontilatorul(ole) mecanic(o) care ovacueaz’ din spati aparent inchis, provoacd o diferent do presiune, Apr, Tnire spafiu $1 partea supertoar’ a stratul de fun de dedesubt. Debitul volumic proiectat, V, care este evacuet din stratul de fur de sub spaiiul aparent inchis, poate fl calculat in conformitate cu 6.6 si este egal cu suma debitelor volumice, Vu, prin deschiderile separate din spatiul eparent inchis, prin plafonul suspendat. Debilele volumice, Va, cauzate de Apis gi plarderite de prosiune rezultate, Ap2, datorité impedantei de curgere pot fi calculate folosind metodele obignuite de calcul HVAC, adic& Apia, este adaptat asttel {ncat pierdorile de presiune, Apa, a deschiderle de evacuare sunt dopasite gt: Dia (hay Veloarea maxima, Apa, este ullizaté de proiectant ca sistem de baz de presiune diferentialé: neceser pentru a realiza o presiune diferentiala. in icSR CEN/TR 12101-5:2007 ‘Anexa J {informativa) Depresurizarea atriumului JA Principii de depresurizare J1.1 Depresurizare naturala in orice structurd cu deschideri de ventiare natura Ia nivelurie superioare gi inferioare $i cu 0 cantitate de c&idurd prins& tn interior, este creata o viteza de ventilare datorita efectului de cos. Penitu ca acrul s& so doplaseze spre exterior prin deschiderca de la nivelul superior, presiunea inter ta nivelul superior este mai mare dec&t presiunea externa, altfel nu ar fi nici o deplasare a zerului. In mod similar, pentru ca aerul s& curga spre interior la nivelul inferior, presiunea interna fa nivel inferior este mai mic’ decat coa din exterior, Astfel este o pozife in structur& unde prosiunea din interior este egal cu cea din exterior. Aceasta este cunoscuti ca plan neuttu de presiune (NPP). Deschiderie situato la NPP nu au curgero do aor prin elo deoaroce nu este prosiune diforonald la acel punct. In cladirile unde este instalat un sistem de ventilare si aria orificiului de intrare este egalé cu aria orificiutul de evacuare, NFP exista aproximativ ta milloc in stratul de fun (a se vedea figura J.1). Oacdi aria orificiului do intrare esto mai mic docét aria orifciulul de evacuare, atunci NPP se deplasoazé in sus (a se vedea figura J.2). Legenda 1 Deschidere de ventilare 2 Seurgere 3 Plan neultu de presiune 4 Orifciy de admise: egal cu aria orifciuul de evacuare Figura J.1 - Plan neutru de presiune - ventilare longitudinal 73SR CENITR 12101-6:2007 1 Legenda 1 Deschidere de ventilate : 2 Scurgore 3 Oriiciu de admisie cu aria mai mica decal era orificiulul de evacuar 4 Plan neutru de presiune Figura J.2 - Plan neutru de prosiune - ventilare longitudinal Deschiderile de deasupra NFP sunt sub o presiune pozitiva (definilé ca pozitiva din afard de la atrium). Astfal este © curgere de fum de la atrium in inodiperi deasupra NPP prin orice cale de ‘scurgere care poate exista. Totugl, manevrarea atenté a NPP il poate ridica la o indiltime sigur’ deasupra nivelurilor sensibile, unde este mic sau nu afecteazdi presiunea pozitiv’ de deasupra (a se vedea figura J.3).. , 1 4 2 ore %) ~ = Legenda 1 Deschidere de ventilare 2 Plan neutr de presiuna 3. Orificiu de admiste muit mat mic dec8t aria orfculul de evacuare Figura J.3 - Plan neutru de presiune deasupra celui mai de sus etaj cu scurgeri Presiunea in atrium sub NPP este mal joas’ dacét presiunoa ambiantd, astfel cd orice curgere de aer i este de ta incdpere in atrium, Astfol niveluriie de sub NPP sunt protejate de contaminare cu gaze fierbingi sifu. 80SR CEN/TR 12101-5:2007 ie £8 intindo urdeva in tnalimea stratulul ds fur in atrium depinzénd do factori precum caportl artllot de admisie/de evacuaro, temperaturle gazelor, presiunile vantuiul ete, El nu este bace reele o Stratului de fur, desi poate aparea accasti confuzie. Ecualja care dascrio dependenta de mai sus, in absenfa efectelor vantulu, este urmétoaroa: way seuala 1.1 reprezinté condita cAnd alrlumul aro 0 calo dominanté de admisio a scurgorit din exterior, de exemplu usi de acces, dar cai de scurgere mai mici inte atrium, restu clad gi exterior, Sak iif sa so dea © simpli regula generald pentru a identifica cand 0 cladiro poate fl prvité ca aero noua Cale de admisio dominanté. Cu toate acesioa poate fl sufient sa se adopie Gu fehrica de mai sus este posibil ca alrlumul sd fle umplut in intragime cu fum tn care caz dy $6 propia de inallimea alriumului (H), adica chy ->H. 269 unde a fost dotorminats temperatura stratulu de fur, de exemplu din 6.6, esto 0 sarc simple 88 se celeuleze vitezele do ventilare pentru un sistem pur de depresurizare folosind ecualia ht Fac Pa coborat sub nivelu dort prin prolest alunci unele din etale mat tnatte pot f ameninfate. Aceasta poate creste prin maritea ariel reale de acimsie prin scurgare dicponibile, Ge exernplu vase In ls, este posibi ca incondul s8 pont provaca spargoroa feresrlor aldt pe falada extern ct 1 Be folada spre aliium a inc§pert Incendiate, In acest caz arile spare pol aclions prosum o ee dominanta de scurgero do la exterior, Astol esto necesar s& se evalueze toate calle poteniiale de admisie a scurgeri folosind ecuatia J.1. Sinbre abordare aplicala aic nu este valabid acolo undo cdile de scurgere transversal prin marginea atriumulul au aril apreciabilo po unele elaje (des! toate ariie de scurgere de sub baza stratlul de hicy fof Insumate ca find ta baza stratulul pentru scopurile caloulululfolosind ecuatia J.1), Daca sunt oat seoncere aprectebile pe uncle elajo deasupra bazel stratulul poate fi folost acelas! princpu de dopresurizare, dar atunci este uilizat un calcul mult mal complicat al relelel de curgore, Acacia ceto afara scopulul acestul raport tehnic, 1.2 Depresurizarea naturala gl prosiunile vantulul NPP ste sonsibil la efectele vantulul si presiuni de vant contrare pot face ca NPP s4 cada into Boal Inferioard pe latura dinspro vant a clad, contaminand posiblletajlo colo mai de sus dingpre vant Rozulti c& procedura de depresurizare prolectata trebule ad ia tn considorare forta Vantuls Fonts @ ovalua ficienla funciondit sistemuiul de deprosurizare este necesardi cunossteroa Cocficientilor de presiune a vantulul care aclioneaz’ asupra clk NOTA - Acasii coeficionti desctiu presiumea vantuhi cope inde supra clédiri la viteza vantulul la nivelul Au fost misurali de multe or! coeficienfi de presiune a véntului astiol tnedt poate fi calculate Incdrcarea la vant structural, EN 1991-1-4 descrie 0 astfel de procedura Unde so. doresto cortitudine depling pentru o clédire noua sau complicaté sunt utlizabile rezullatele observatilor In tune! aerodinamic folosind modelo la scars. In practied este nocesar si ee identifies atSR CEN/TR 12101-6:2007 valorile cele mai defavorabile pentru flecare etaj, caz tn care problema poale fi redusa la o problema bidimensionala, Pentru 0 deschidere de admisie dominanté, pentru a preveni pana de fum tn etajele superioara oxpuse la vant pentru toate vitezele vantulul, se aplica ecuatile J.2 si 3.3. (@Q-1-c,,-2-C,+C,)s0 2) Presupunand 08 valorile ecualiei J.2 sunt satisfacuto, un sistem de ventilare naturala functioneaza la toate vitezele vantului. Aceasta implica faptul ca sistomul de venfilare de acoporig este supus la Presiuni de aspiratie alo vantului in orice moment. Totusi, daca este imposibll ga se foloseasea un dispozitiv pentru ventitare naturala pe 0 anumita clidite, in loc pot fiutlizate ventilatoare mecantee. J.3 Depresurizare mecanic& . Este mai dificil 8& se calculeze capacitates necesara de ventliare, Cel mai eficiont ventilator este acela @ cdrul evacuare nu este afectaté de presiunilo vantulul, Totusi cu un ventilator mecanic, viteza maxima a vantului este infotdeauna evaluat pentru scopurle. prolectulul. Debitul volumetric Fecomandat poate fl calculalfolosind ecuafia J.4: 112 2-g-0, [e-ca) vies | way i unde Mi este capacitatea recomandaté a ventilatorului in moti cubi pe secunda (m*.s Vian, este viteza vantulul proiectata In metri pe secunda (rvs). Un sistem natural de.control al furulul este afectat de presiunile vantulul care aclloneazé asupra tuluror deschiderifor din siructurd. Astfel, diferenfele de presiune variaz cu directa vantulul gl pozitia eschideri, iar curgerea do aer variaza cu viteza vantutul Totugl, cand golul din acoperis este inlocult cu un ventlator, este necosar sa so madice diferenfele de prosiune in cladire pe cale mecanica ce afectoaza curgoroa de aer si sd se prolecteze sistemul cu Oo vilezai de project maxima a vantului pentru a satisface toate condiile semnificativo, © abordere mai sofisticala poate fi realizala prin utiizarea unui anemometru $i avand grupuri de ventlatoare, flecare grup funconand fa 0 viteza diferté @ vantulul. Astfol daca vitoza vantalul este ‘scazuté, trobule s& funcfioneze un grup de ventilatoare $i, daca viteza vantulul creste, pot fi activate rupuri suplimentare cnd este necesar, v2 Depresurizare combinat’ cu un SHEVS (un sistem hibrid) 3 4.2.4 Sistem bazat pe debit de masa NOTA - Figura J.4 iustreaza un exemplu de sistem bazat po debit de masa, Pentru un sistem bazat pe debit de mass se aplica urmatoarea proceduré: 2 pune cotermina inaltimea do ridicare @ penei de fum, cu un model de incondiu ales sa fle pe nivelul deschis cel mai do jos. Aceasta d& de asemenea inaitimea stratulul de fur (d,), masuratti de fa linia centrala a ventitatorutul; b) So determina debitul masic (M4) care Intra in baza stratulul folosind procedure indicate e de la 6.4 pand la 6, 82‘SR CENITR 12101-5:2007 ©) Se determina temperatura stratulul de fur, folosind procedura indicaté in 6.6. Dacd temperatura Stratulul de fun este poste temperatura ambianté cu o valoare sub 20°C alunci poate fi necesar sf se reconsidere indllimea de ridicare a penel de fum, sau unele (sau toate) nivelurile de Jos evacuate independent de atru 4) Se stabileste inallimea NPP (¥) aga cum s-a recomandat in 6.11.2.3 deasupra bazei stratulul de fu si se determina valoarea (Cy Aal/(G; Ai din ecuafia J.1; 2) Folosind valorila (C, Ayal/(Gi A)*, dy, Mi si @, 8@ calculoazii aria de ventilare folosind procedura data 19.8.6; f) Cu valorile (C, Ava)(C; A)? $i Cy Ava Cunoscute, se calculeazé capacitatea de ventilare de ‘admisie. In cazul In care aria de admisio realé disponibilé este mal mare decat cea recomandata pi calcul, atunc! este necesar sé fie marta aria de ventilare pentru a menfine raportul de (Cy Awa)l(G, A); 9) Folosind ecuatile J.2 si J.3 gi coeficion funclionarea sistemului cu privire Ia efectete vantului, de presiune a vantului adecvali, so verifies hy __ In cazul in care ofactele vantului pol afecta negativ funcjionarea sistemulul de ventllare naturals sau dac’ din alts ratiuni este folosit un sistem de ventilare de evacuare macanic& a fumului si gazelor fiorbin{, so caiculeaz’i capacitatea ventllatorulul folosind ecuatia J.4 cu 0 valoare corespunzatoare a vileze! din proiect a vantull; i) So vorifica faptul ca proslunea de aspiratio anticipata sisau vilezele de intcare a aorulul sé nu ‘ameninfo utiizarea tn siguranta a orictire! cl de evacuare din atrium (a se vedea 6.8). 1 1 rT Leyenua 1 Deschidere de ventiiare 2 Linia centralé a ventilatoarelor AVC, 3 Plan nevi do presiune 4 Admisia A, Figura J.4 - Principiile sistemului hibrid de ventllare a fumulul - bazat pe debitul masic 4.2.2 Sisteme bazate po temperatura NOTA. Figura JS tistroaz8 un exemplu do sistem bazal pe temporatura Pentru un sistem bazat pe temperatura se aplicd urmatoarea procedure: a) Se decide asupra cresteril temperaturllstratutui de fum (©) compatibilé cu materialul de fajad& ulliza; 6) Se determina fluxul masic folosind ecuatia B.3; ¢) _ Folosind procedurile indicate de la 6.1 pand la 6.5 so dotormind inaiimea de ridicare (¥) la baza Stratului necesaré pentru a da fluxul masic calculat; 83‘SR CENITR 12101-6:2007 9) Ciedolul de incendiu la cel mai soézut nivel gi ludnd tn considerare Inailimea necosara de fidicare (¥) pentru scopurii de race, se determina adancimea maxima a stratull! de fur (d,), Se Stabileste inallimea NPP ('¥) la cea recomandata in 6.11.2.3 deasupra bazel acestel adéncmni a Stratului de fur $i se determina valoarea (C, Ayy)/(G, A) din ecuatia J.1; © pan Naloarea recomandata a lui ¥ se determin adéncimea coa mai mic& a straului de fum (cy), compalibila cu conceptul de depresurizaro;, 8 oe Seeste vale alo (Cy Ava)(Ci Al, chy M; $i O, 80 calculesza aria de ventilare folosind 6.6, in azul in care aria de admisto roala disponiblé esto mai mare decat cea recomandala prin caleuletunel aria dé ventilare trebule sa fie marta pontru a menfine raportul (Cy Ava! CA); 9) Folosind ecuatile J.2 gi J.3 gi coefcien| sistemului referitoare la ofectele vantulul; sdecvali de presiuno a vantului de verific’ functionaroa h) In cazut in caro efectele vantului Pot afecta negallv funclionarea sistemului de ventilare naturala ‘sau daca este folosit din alte considerente un sistem de ventilare mecanic& de evacuare a fumului, se calouloaza capaciatea ventlatorului folosind ecualia 4 cu valoarea corospunziloare. 4. vies Prolectate a vantuiui; Boe ince aie’ ca prosiunea de sucfune anlicipa sifsau vitezelo de afiux al aerului nu amenin( le inselouliizarea tn siguranfa a oricBror eal de evacvare din alrlum (a se vodea 6.6), 1 z ie i Legenda ' * 1 Deschidere de venitare 2 Linia centralé a ventilatoaretor 3 Ofificiul de admisie AC, 4 Situatia (pozitia) A 5 Situafia (poziiay 8 Figura J.5 —Principlle sistemuluihibrid do ventilare a fumului~ bazat pe temperaturaSR CEN/TR 42101-5:2007 Anexa K (informativa) “interactiunea sprinklerelor, a unul SHEVS si a actiunilor de stingere KA Obiective si sisteme unice Ket Protectia ciilor de evacuare (securitatea vieti) Pentru a proteja caile de evacuare este adesea ullizat un SHEVS, i sosire a pompierior. rent de limpul preconizat de Un SHEVS nu este capabil sa fact! fal la incendii mai mari decat mérimea adoptata prin prolect. ‘Sprinklorete (Féré un SHEVS) nu sunt totdeauna indicate ponttu @ protoja cdile de evacuare din cl, desi este recunoscut faptul ¢& clo pot avea o contribule ulilé, ca o laturd favorabild a controlului Incendiului, prin tntérziorea apariliel fumului si c&lduril. Sprinklorele cu réspune rapid sunt mult mai eficiente in directia securitati viefil decat sprinklercle cu r&spuns standard. KA.2Protectia bunurilor Sorinklerole reduc posibiltatea ca un incendia si se dozvolte, Un sistem sprinkler ajuté pompier! prin ‘menfinerea incendiulul la o dimensiune mic’, decerece lo este mai usor sa sting mai eficlent Incendi ‘mici cu pierderi mai miei. {n general SHEVS ajuti. pompieri prin crearea unei zone fér& fum. SHEVS nu poate controla dezvollerea incendiulul. Fle intérzie inundarea cu fum a oir gi intirzie crosterea temperaturil ,gazelor In stratul de fum ascendent termic. K.2 — Obiective gi sisteme combinate K.24 Protectia caitor de evacuare (securitatea viol) Prineipatul sistem combinat pentru protecjia evacualutlizatorlor In caz de incendiu consti dinte-un SHEVS asistat de sprinklere, al carui scop principal este s controleze incandiul functio de dimonsionarea SHEVS. Sprinkierele pot reduce de asemenea ameninfarea vieli pompierior prin Controlul méirimii incandiutul. Deschidorilo de ventilare pot reduce amenintarea viel pompierilor prin provenirea posibiltatil de backdratl si de asemenea prin reducerea posiblitafi pompietiior de a devent ezorientat! gi pierdufi in fum. 22 Protectia bunurilor 8 In practicd, multe incendii sunt controlate de sprinklere, dar sunt stinse de pompierii si sprinklerele: care actioneaza impreuna. SHEVS pot constitui un ajulor extraordinar pentru pompleri, De asemenea SHEVS sunt utile numal pentru protectia bunurilor cdnd acjioneaza impreund cu pompieri. De aceea cle sunt privite ca un auxiliar la stingerea ofectiva. Sprinklarele si deschiderile de ventilare lucreaza Impteung dar in absenja interveniel pompietilor, in mare maisura, sunt la fel de eficiente ca in cazul in care acjioneaza numai sprinklerele. Dac’ timpul de réspuns al pompieriior este de asteptal sa fie mare poate fi mai bine s& se limiteze venfilarea incendiulul pana la sosirea pompierlor 51 s0, poate ac{iona SHEVS print-un buton manual, 85.SR CEN/IR 12401-5:2007 3 Catova considerafii suplimentare pentru combinarea SHEVS si sprinklerelor K3.1 | Efectole locale ale conulul de pulverizare a sprinklerulul asupra dispozitivelor pentru ventilare natural epropiate poale reduce eficienta acestor ventilatoare. Desi este improbabil ca do oblce! inte un Giclee! reusit s@ fie afectat mai mult de un dispozitiv pentru ventilare naturald, este posibl sd so adopto solulia de reducere a unul ventilator. Este necosar ca intotdeauna si se monteze ce! putin un ventilator in plus fala de ce este recomandat Prin caiculele de proiectare incat s@ nu se ia tn considerare interaclivnile SHEV/sprinklor, Hae ie aocate orfciu de admiste a ventilatorului poate fi privit ca echivalent la un dlspozitv pentru ventilare naturala a fumulu! pentru scopurile de ia K.3.1, NOTA - Este necesar ca proiectanficlr¥or cu SHEVS $i sprnklee 8 evile delberat sa creeze situatli cand Prin tra nvers se poate Inunda cu fum 0 cale de evacuare din alli zona a cla 86SR CENITR 42101-5:2007 Anexa L {informativa) Efectul stratului ascendent asupra presiunil minime recomandate pentru un sistem de presiune diferentiala L1 Evaluarea mnaiimil planului neutru de presiune (NPP) Lad Gonorattagi inaitimea NPP este evaluaté din indlfimea, D, calculati din 6.6, temperatura, ., stratulul de fum ascendent si din ventilator si parametrii de introducere, care includ viteza masicd de evacuare a gazelor din fur (M,) LA.2 Cuo introducere dominant ‘Are loc 0 introducere dominant cand aria totald a introducorilor de sub baza stratulul de fum este mai mare decat dublul ariel totele a tuturor deschiderior, allele decat veniilatoarele Insele, de deasupra bazei stratului de fur, Inaitimea NPP deasupra bazelslratuui de fum pent ventlatoare de evacuate natura a fumult i gazelor fern (negliand efocioe vantuli) este daté de ecuafia Lt (a 30 vedo do asemonoa gira ries (lt) unde C1 A, este aria liberd aerodinamica totala a admisio! dominante, adicd a tuturor orlficilor de admisio de sub baza stratulul de fur. a7SR CEN/TR 12101-5:2007 1 1 Evacuarea furnulul Me (A, Cydaca este ventilator natural) 2. Inatimea call do scurgere celel mal de sus spre spafiul presurizet 3 Spaliu presurizat 4 Inaitimea planuiu neutra do presiune | 8 Introducerea AG, Figura L.1 — Planul neutru de presiune si prosiunea stratulul ascendent Pentru ventilatoare de evacuare a fumulul si gazolor fiorbint Mi negliiand efectele vantului se aplica ecualia L.2 (a se vedea do asemenea figura Lt): U2 “AR (2) LA.3 Fara introducere dominanta 8 Tralfines, 232 Inlroducsre dominanta nu este un calcul simplu si este necesar #8 40. calovleze {nalfmea folosind © analizi de rejea de curgere caro la in considera loco vane principale de Scurgere, Aceasia nu constituie obiectul acestui raport tehnic, 1.2 Crosterea de presiune fa o ndltime specificatd deasupra NPP Presiunea ascendenta la o tnaiime y deasupra NPP este exprimata astfol ®, Apy = Pens By (3) 88SR CENTR 12101-5:2007 Bibliografie {1} EN 671 (all parts), Fixed firefighting systems — Hose systems [(loate parille), Sisteme fixe de stingere a incendillor ~ Sisteme de furtunuti} (2)_ 5, EN 1991-1-3, Eurocode 1: Aclions on structures — Part 1-3: General actions — Snow loads {Eurocéd 1: Acfluni asupra structurilor. Partea 1-3: Actluni generale, incdreari dato de 28pada} (3) EN 1991-1-4, Eurocode 4: Actions on siructures —~ Part 1-4: Genoral actions — Wind actions [Euroced 1: Acfiuni asupra structurilor. Partoa 1-4: Aclluni generale - Actiuni ale vantulul} [4] __EN 1991-15, Eurocode 1: Actions on structures — Part 1-6: Genoral actions — Thermal actions [Evrocod 1: Actiuni asupra structurilor (clédirilor) - Parle 1-8: Aetiuni generale — Ac{iuni termice) {5} __EN 12004, (all parts), Fixed frofighting systems — Components for gas extinguishing systems {loate parjle), Sisteme fixe da lupta impotsiva incendillor. Componente pentru sistome de stinger cu gaz} [6] EN 12404 (ail parts), Smoke and heat contro! systems [(toate parilo),[(loate parle), Sisteme Pentru controlul furnului gi gazelorflerbingi] 7] EN 12269 (all parts), Fitod firefighting systems — Components for sprinkler and water spray systems {(loate pale), Sisteme fixe de stingere a incendillor ~ Componente pentru sisteme sprinkior sicu apa pulverizatay {8} EN 12416 (all parts), Fixed firefighting systems — Powder systems [(toate partie), Sisteme fixe de lupta impotriva incondilor. Sisteme de stingare cu pulbere} [9] __ EN 13565 (all parts), Fixed firefighting systoms — Foam systoms {(toate parle), Sisteme fixe de lupta impotriva incendillor, Sisteme cu spurn8) [10] EN 26184 (all parts), Explosion protection systems [(loate parle), Sisteme de protectio impottiva exploziiior] . [11] 180 14520 (all parts), Gaseous fire-oxtinguishing systems — Physical propertios and system design [12] | BS 5306-2, Fire extinguishing Installetions and equipment on premises — Pert 2: Specification for sprinkler systems [19] BS 5588-4, Fire precautions in the design, construction and use of buildings — Part 4: Code of practice for smoke control using pressure differentials {14} BS 5588-6, Fire precautions in the design, construction and use of buildings — Part 6: Code of practice for places of assembly [18] BS 5588-7, Fire precautions in the design, construction and use of bulldings — Part 7: Code of rectice for the incorporation of atria In buildings [16] BS 6588-10, Fire precautions in the design, construction and use of buildings — Part 10: Code of practice for shopping complexes {17] BS 8888-11, Fire precautions in the design, construction and uso of bulidings — Part 11: Code of practice for shops, offices, indusirial, storage and other similar buildings [18] BS 5839-1, Fire detection and alarm systems for buildings —- Part 1: Code of practice for system design, installation commissioning and maintenance 89SR CENITR 12101-5:2007 Bh of 742001, Application of fro safoty engincering principles to the design of buitcings - Code of practice [Ro] NATIONAL FIRE PROTECTION ASSOCIATION. Guide for smoke management systems in malls, airla and large areas, 2000 edition, NFPA 92B. Quincy, MA; NFPA, 2000, [21] MORGAN, H. P., GHOSH, 8. K., GARRAD, G., PAMI SCHOONBAERT, L. R’ Design methodologies for smoke at BR 368, London: CRC, 1999) LITSCHKA, R., de SMEDT, J-C., and ind heat oxhaust ventilation, BRE Roport 90SR CEN/TR 42101-6:2007 (pagina alba) 4Raportul tehnic CEN/TR 12101-6:2005 a fost accepial ca standard roman de cétre comitetul tehnic CT 216 ~ Echipament de protectie contra incondillor, Membrii comitetului tehnic care au verificat versiunea roméné a raportului_tehnic CENITR 12101-5:2005: Progodinte: {GSU - Inspectoratul General pentru Situatii de dl, Sorin Calotd Urgent’ Secretar: CNSIPC - Centrul Najional pentru Securilate la dna. Cana Carag Incendia si Protectie Civils Reprezentant CT ASRO dina. rina Mogan Membri CNSIPC ~ Centrul National pentru Securitate ta dl. Florea Grigore Incendiu si Protectie Civils IGSU ~ Inspectoratul General peniru Situatii de , di. Lucian Anger Urgenté S.C, Automatica S.A, dl, Leonard Sarbu MADN - Ministerul Apa Nationale ‘na. Marieana Cernat Versiunea romana a acestui standard a fost elaborata de dl. loan Vale de la Inspectoratul General pentru Situajii de Urgen|a. Pompieri Uf, Slanderd roman nu conjine neaparat totalitatos provederilor necesare pentru contractare, Uilizatorlstandardului sunt raspunz8tori de aplicarea corectd a acestuia Este important ca ullizatorstandardolor roméne sa se asigure & sunt in pososia ultimo! edit si a tuturor modificarilor sacral refertoaro la standardele romane sunt publicate In Catelogul Standardolor Romane gl in Buletinul Standardizér.