) Depteaaie ee Astfel, guvernul francez este depozitarul Trat: Fy . i. Tratatelor CEE si CEEA. ratatului CECO, iar guvernul italian a 2.3.2. Dreptul derivat — sursi a dreptului comunitar Actele institutiilor comunitare in conformitate cu prevederile Tratatelor, institutiile comunitare, adic& Consiliul si Comisia in Tratatul CEE si Euratom, si, respectiv, Comisia in Tratatul CECO, pot adopta, in cadrul procesului legislativ comunitar, o serie de acte normative, in scopul indeplinirii sarcinilor ce le-au fost incredintate. Astfel, in conformitate cu art. 249 CE (fost 189 CEE) si art. 161-164 din Tratatul Euratom, Consiliul si Comisia pot ‘adopta regulamente, directive si decizii ce au forta juridicd obligatorie si pot emite recomandari sau avize ce nu sunt obligatorii. De asemenea, conform art. 14-15 din Tratatul CECO, deciziile si recomandirile inaltei Autoritati au fort obligatorie, dar opiniile nu. De asemenea, derile Tratatului CECO disting intre ,,deciziile care au caracter individual* si le cu caracter general“. Mai mult chiar, in sistemul Tratatului CECO, recomandarile trebuie diferentiate de recomandarile fara forta obligatorie prevazute de Tratatele CEE si Euratom, deoarece prin natura lor ele sunt identice cu directivele (aga cum acestea din urma sunt definite de Tratatele CEE si Euratom). Spre deosebire de directivele CEE, recomandirile CECO pot fi adresate nu numai statelor membre, ci si intreprinderilor. Observim ca Tratatele institutive prevad o multitudine de forme pe care actele comunitare le pot avea. Fiecare din aceste acte indeplineste o functie specifica pentru dezvoltarea dreptului comunitar si de aceea, de regula, Tratatele institutive mentioneaza in concret ce fel de act trebuie adoptat intr-un anume caz. in acelasi timp, aceste acte joact un rol esenfial in realizarea integrarii Europene si astfel confinutul lor si condifiile in care se desfasoaré procesul decizional la nivel comunitar par si fie tot atatea garantii de protectie legala acelora c&rora dreptul comunitar li se adreseazii si sunt chemati s&-I aplice. De asemenea, mai subliniem cf lista actelor comunitare prevaizuta in Tratate i fi: ,Comunicarile’, nu es iva. Exist’, astfel, categorii de acte, cum ar fi: ii te exhaustiva. Exist, ‘Rezolufit* adoptate de reprezentanti ~Declaratiile*, ,Concluziile™ ,,Programe* si »Re | ; ‘ euvemelor stator membre in eadrul Consilulu sau de »gefi de stale $i guys care nu produc efecte juridice, dar cont maa sh ae bazeze. Astfel de particulare sau prineipit pe care actele comunitare trebuie sf S° Orme To ate au trisituri proprii ee fac imposibila ineluderea Torin vo nn ate acte mentionate de Tratatele institutive. De aceea, ¢ © categorie speciali a actelor ,,sui gener's « Tot in categoria actelor comunitars | se m pentru determinarea regulilor de procedurd si ori pentru adoptarea bugetuluis actele emise mai includ actele emise de Consiliu pentru a infiinja diferite comitete, Comisie pentru a anunta criteriile Scanned with CamScanner| Be de examinare a cazurilor individuale in domeniul concurentei, a ajutoarelor de stat sau pentru a descrie exemple de cazuri/situatii considerate a fi incompatibile cu dreptul comunitar etc. in general, aceste acte nu creeazi direct drepturi si obligatii pentru cei c&rora li se adreseazi si de aceea legalitatea $i continutul lor nu poate fi analizat de Curtea de Justitie. Datorita insi continutului lor, aceste acte sunt considerate esentiale pentru dezvoltarea Comunitatilor si de aceea este acceptata la nivelul doctrinei ideea ci importanta politica a deciziei ce trebuie luaté reduce formalismul procedurii de adoptare si a formei actului. in prezent, se constata tendinta de a multiplica forma actelor comunitare, a procedurilor de adoptare si a organelor emitente, astfel incat procesul decizional la nivel comunitar si devind cat mai flexibil si si sporeascd participarea statelor membre in realizarea integrarii Europene. ‘Asa cum mentionam anterior, nomenclatura oficiala si definitiile legale ale diferitelor categorii de acte comunitare sunt prevazute in art. 14 CECO, art. 249 CE (fost 189 CEE) si art. 161 Euratom. Aceste texte precizeazi doar ca, Consiliul si Comisia, respectiv Comisia (in sistemul Tratatului CECO) pot adopta anumite ,acte pentru realizarea sarcinilor lor in conformitate cu acest Tratat®, fara a impune o categorie de acte pentru anumite feluri de decizii. In aceste situatii, CICE a subliniat ci categoria, de acte depinde de conjinutul puterilor conferite institujiilor comunitare de un anumit articol al Tratatelor si de interpretarea acestor prevederi*. Prin aceasta interpretare se determina daci un act astfel adoptat poate avea caracterul unui regulament, a unei directive sau decizii. Rezulti ca, intre actele comunitare exist o serie de diferentieri bazate pe efectul lor legal, pe protectia lor juridic’, pe modalitatea lor de publicitate si intrare in vigoare. Astfel, spre exemplu, persoanele fizice nu se pot adresa direct Curtii de Justifie pentru revizuirea continutului unei directive, decizii sau unui act ,,sui generis“, deoarece exceptia de nelegalitate poate fi invocati doar impotriva unui! regulament. In mod similar, in lipsa unei prevederi exprese in chiar textul sdu, regulamentul intr in vigoare in a 20-a zi de la data publicarii lui in Buletinul Oficial al Comunititilor, in timp ce decizia trebuie comunicati partilor interesate si va intra in vigoare producdnd efecte juridice conform prevederilor legii nationale a parti. In sfarsit, din textele Tratatelor institutive mai rezulti c& fiecare categorie de acte comunitare are propriile sale caracteristici si astfel ocupa un anumit loc in sistemul dreptului comunitar, q In fapt, Curtea de Justitie a subliniat deja cu diferite ocazii ci ,distincfia dintre diferitele categorii de acte (comunitare — n.a.) fine mai mult de substantit decat de formi, de aceea, ,nu forma sau numele pe care institugia il utilizeact pentru a denumi un act sunt decisive pentru determinarea statutului si efectelor fegale, cit obiectul si continutul lor* $i ,este iu atribugia Curtii de Justitie de a clasifica misurile legate dupii natura lor, mai mult decdt dupa forma lor". Deoarece Tratatele institutive au prevederi similare relative la principalele categorii de acte ale institujiilor comunitare, textul de baz al analizei noastre va fi Hes akg dal Mee Scanned with CamScannerart. 249 CE (fost 189 CEE) si, acol r (f i, acolo unde e diferente prevazute de Tratatul CECO. ste cqzul yom prezenta, evennale icolul 24 ‘i 5 ae 9 CE prevede ci: ,,Pentru indeplinirea atributiilor lor in conformitate cu prevederile acestui Tratat, Consiliul si Comisia adopti regulamente $i directive, ia decizii si formuleazd recomandari sau avize. __ Regulamentul are o aplicatie general. El este obligatoriu in intregul situ si direct aplicabil in toate statele membre. Directiva leaga toate statele membre destinatare in ceea ce priveste recultatul ce trebuie obfinut, lisdnd instangelor nationale competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele. " Decizia este obligatorie in intregul ei fatit de destinatarii cétrora li se adreseazit. Recomandarile si avizele nu leaga. in conformitate cu acest articol, rezulté ci instrumentele legale pe care institutiile comunitare le au la indeménd pentru indeplinirea atributiilor lor sunt regulamentele, directivele si deciziile care au forté obligatorie si, respectiv, recomandiarile si avizele care nu au’o astfel de caracteristic’. Mai reamintim c& toate aceste instrumente legale alctuiesc asa-numita jnomenclatura oficiala* a actelor comunitare. 2.3.2.1. Regulamentul Din definitia data de art. 249 CE (fost 189 CEE) rezulta ca regulamentul are urmatoarele trei element caracteristice: > aplicabilitate general; > caracter obligatoriu in intregul siu; > aplicabilitate directa in toate statele membre. | are aplicabilitate general comunitar nu are acest caracter. De aceea, racteristica ce deosebeste regulamentele la dispozitia institutiilor comunitare. i cf el se adreseaza unei > Regulamentul Se observa cA nici un alt act aplicabilitatea generala este principala cat de toate celelalte instrumente legale aflate |: oz wAplicabilitatea generala* a regulamentului inseamnet categorii abstracte de persoane, find un act normativ prin definitie 1 dog nate __ Caracterul intrinsec general Cs Fee pe een a aan i Jurid jonala, urmand a primi efectele ) , teia din urma. | acest fel, sion ae + rfc unor ysttatiiobiective determinate si implica ii ivite in mod abstract, consecinje juridi ategorii de persoane pri abstr weneral fa ek soa ee I ST fe determinate sau determinabile. al, iar nu pentru Timitat de Peo itudine lard gi De aceea, ,,patologia® i a determinat 0 ati regulamentului ni "cla constanti din partea Curfii de justifie in a trasa linia de demarcatie dintre Fegulament si decizie. Astfel, in sistemu actiune judiciar’ introdust itor CEE este imposibilé ,strieto sensu. 0 1 preveder fara (lized sau juridied) impotriva de o persoand partici Scanned with CamScanner| Bs ee : Vij ioole aa tou ae prevederilor unui regulament. Persoanele particulare pot porni doar procedurile legale indreptate impotriva deciziilor, chiar si sub forma unor regulamente, care prezinta pentru ele un interes direct si individual. Conform interpretirii Curtii de Justitic, scopul acestei prevederi este ,,de a preveni pur si simplu institutiile comunitare de a alege forma unui regulament pentru a exclude actiunea unei persoane particulare impotriva unei deciziicear avea pentru el un caracter individual, direct, si asifel de a face clar cii alegerea formei nu trebuie si altereze natura mésurii adoptate*. intr-adevir, Curtea de Justifie a considerat in mod sistematic ci scopul si continutul unui regulament sunt determinante, iar nu forma sau denumirea folosita. De asemenea, trebuie examinate, in particular, si efectele pe care actul adoptat le produce sau urmeaza si le produca in viitor. fn acest sens, in ciuda caracterului siu normativ, regulamentul poate confine prevederi care se adreseazi unci anumite persoane, astfel incat aceasta sa poatd fi determinaté in mod individual. Spre exemplu, in Cazul 6/68 Zuckerfabrik Watenstedt GmbH c./Consiliu, Curtea a decis ci: ,dacd ar fi sd refuzdm recunoasterea unei mésuri privind regularizarea prefurilor ca find de natura unui regulament doar pentru ca ea se referd la un produs particular $i afecteazét producétorii pe motivul circumstantelor prin care ei se diferentiazé de alte persoane, conceptul deciziei ar fi intr-atata de extins, incat ar periclita sistemul Tratatului care permite indivizilor sit porneascit actiunea in anulare doar impotriva deciziilor individuale adresate lor“. intr-o alt& spetd, CJCE a observat ca, referitor la obisnuinta Comisiei de a da deciziilor sale forma de regulamente, nu este vorba de prevederi cu caracter general, ci sunt colectii de decizii individuale si astfel ele prezinta un interes individual pentru solicitant. in fapt, era vorba de a stabili daci actul Comisiei denumit ,,regulament* are caracterul unei decizii individuale sau nu, de vreme ce se refera la garantarea licentelor de import pentru mere de desert, fiind astfel adresat unui numar limitat de solicitanti. > Regulamentul este obligatoriu in intregul siu Aceas | east caracteristici diferentiaz’ regulamentul de directiva, care este obligatorie doar in cea ce priveste rezultatul ce trebuie obtinut. Inseamna, asa cum Curtea a subliniat deja ca, nu poate fi acceptat ca un stat membru sit aplice intr-0 manierd incompletét sau selectiva prevederile unui regulament astfel incdt sd inlature anumite aspecte ale legislajie’ comunitare De asemenea, inseamna ci prevederile aceeasi fort juridica in toate statele membr Totodat, trebuie injeles ci, regulamentul poi situatii speciale dintr-unul din statele memb teritoriului lor. Astfel, Curtea”® a decis ca, eee eee ea emcee ** fn Cazul 30/67, Industria Molitoria Imoless SpA c./Comisie. unui regulament se vor aplica cu” , pe data intrarii lor in vigoare- ate confine prevederi care vizeazA re sau chiar doar dintr-o parte 4 | yin ciuda spatiutui teritorial limitat a Scanned with CamScanneraplicarii sale, un astfel de regulament are o aplicare extinsé la nivel comunitar“, deoarece sistemul pe care, in virtutea Tratatului, un regulament il introduce a fost integrat in fiecare sistem de drept national. ‘ > Regulamentul este direct aplicabil in toate statele membre __Aceasta inseamna ci statele membre nu pot adopta masuri nationale care si modifice scopurile sau si adauge prevederilor sale, cu exceptia cazurilor cénd insusi regulamentul prevede astfel. De asemenea, nu este permis sa se transforme confinutul unui regulament in norme juridice nationale, deoarece astfel de ,masuri de implementaré* ar avea drept efect si creeze un obstacol si sa pericliteze aplicarea uniforma si simultand a masurii in intreaga Comunitate. Chiar dacé anumite prevederi continute intr-un regulament pot avea nevoie de méasuri nationale de implementare pentru a deveni aplicabile, regulamentul insusi nu trebuie transformat intr-o lege nationala printr-un act national, chiar posterior actului comunitar”. ‘Aceasta inscamna cA prevederile dreptului comunitar au prioritate fati de cele ale dreptului national al unui stat membru. in situafia in care autorititile nationale rispund de implementarea unui regulament comunitar, formele ‘si procedurile prevazute de dreptul national al frecarui stat membru se vor aplica dac& sunt compatibile cu dreptul comunitar si 1n tratament neechitabil al subiectelor de drept. ‘Astfel, in conformitate cu art. 5-din Tratatul CEE, statele membre sunt obligate si adopte misurile administrative si procedurale nationale necesare penta a asigura respectarea prevederilor dreptului comunitar si si prevada sanctiunile pentru nerespectarea acestora. in orice caz, statelor mem evi bre nu li se permite si emit reguli obligatorii privind interpretarea prevederilor regulamentelor comunitare. Mai mult chiar, in misura in care puterea legislativa intr-un anumit domeniu a fost conferita Comunitatii prin Tratatele institutive $i a fost exercitata de ea, statele eo mai sunt imputernicite s& emit’ norme juridice in acest domeniu far a fi fost autorizate prin reguli comunitare speciale. e aan cc Pe de alt& parte, trebuie sa subliniem faptul c& »aplicabilitatea directa" A prevederilor dreptului comunitar (si a regulamentului ca act normatiy aparinand dreptului comunitar derivat — n.a.) nu trebule confundati cu ,efectul direct* al acestora. . se Efectul direct al unui regulament inseamnii cA el creeazi drepturi si a; ; ne particulare ~ fizice sau oblige et Set rsoana subiectelor de drept (persoane atte te Fad) ee Te adreseazd si care se pot prevala de cle direct in fafa instantelor Judecatoresti nationale. in acsten azul 230/78 Eridania ¢/Ministerul Agricultur » in acest sens, este Hotardrea Curtin C Scanned with CamScannertroduicere in dreptul comunitar Regulamentul este, astfel, prin natura si functia sa, in sistemul dreptului comunitar, capabil s4 creeze drepturi individuale pe care instantele judecatoresti nationale sunt obligate si le protejeze. Dar, pe de alt& parte, fiecare sistem national are abilitatea si determine care din instantele judecdtoresti nationale are competenta si asigure aceasta Protectie, Totusi, prevederile regulamentelor comunitare, ca si ale Tratatelor institutive find direct aplicabile in ordinea juridica national (,,efectul direct vertical al normelor comunitare ~ n.a.), ele creeaza cetitenilor comunitari posibilitatea de a invoca regulile comunitare in fata instantelor judecitoresti nationale, ca si orice alte norme juridice nationale, . Conform principiului de drept binecunoscut, fieciirui drept fi corespunde o obligatie corelativa*, rezulta ca, ori de cate ori un regulament comunitar sau 0 prevedere a Tratatelor comunitare impune o obligatie specifica in sarcina statelor membre, inseamna cd garanteazi cetitenilor acestor state dreptul de a avea o conduité contrara (drept corelativ), chiar dac& acest drept nu este prevazut cu claritate. in acest fel, persoanele particulare se pot baza pe prevederile unui regulament impotriva autoritatilor nationale pentru a-si exercita drepturile conferite lor de dreptul comunitar primar si/sau derivat. Acest ,efect direct", consecint& a aplicarii directe a dreptului comunitar, a fost subliniat de nenumirate ori de Curtea de Justitie si a fost recunoscut de jurisdictiile nationale prin intrebarile cuprinse la deciziile preliminare adresate Curtii de Justitie pentru interpretarea dreptului comunitar invocat in fata lor. De asemenea, efectul direct al dreptului comunitar poate fi analizat si pe orizontala (,,efect orizintal*) in relatiile dintre particulari. Problema este daci persoanele particulare pot invoca prevederile dreptului comunitar care se refera la_ statele membre? La aceasta intrebarea, Curtea de Justitie a retinut ca, orice prohibitii continute in Tratatele institutive sau 7 fundamentalé a integrarii comunitare, adica a nediscrimindr Spre exemplu, in Hotirrea sa din Cazul 43/75 Drefrenne c./Sabena, Curtea de Justitie @ retinut c& , principiul platii echitabile pentru bérbati si femei pentru muned egald este aplicabil nu numai la acfiunile autoritifilor publice, dar si la y plata muncii colective, si in acelasi timp ‘ontractelor dintre persoane individuate, : discriminarea deschis, p I ‘ in mésura in care, in aceste caturh “este mai mult implicata decit cea indirectit yi deghizate. 2 2. Directivele 7 oo Siena as fort Cbligatorie pentru fiecare stat membru cdruia fi este a Priveste rezultatul ce trebuie obtinut, lisind 4 inatarilor ei c priveste rezultatal cc » lisind inst d ; membre) libertatea alegeri forme sau a metodelor deim econ Urmand definitia te ee nplementare necesare, 3 . gal previzuti de aN urmitoarele tei caracteristici, C° AM 249 CE, reaults cd drectiva Scanned with CamScannera) are fort obligatorie in ceea ce priveste rezultatul ce trebuie obtinut; b)statele membre sunt libere si aleaga forma si. mijloacele necesare implementirii prevederilor unei directive: ©) directiva are efect direct, i Directiva poate fi emist/adoptati de Consiliu sau de Comisie. Ea este in acelasi timp un act normativ si, de aceea, un instrument al interventiei comunitare folosit in special cu intentia de a armoniza diferitele norme juridice nationale sau atunci cdnd prevederile Tratatelor institutive sunt atat de vagi, incat nu permit obtinerea nici unui efect juridic, Directiva are forti obligatorie in cea ce priveste rezultatul ce trebuie obtinut Spre deosebire de regulament, directiva are drept masura a obligativitatii sale stezultatul ce trebuie obfinut“. Aceasta nu’ inseamna ins& cA directiva are mai putine efecte obligatorii decat alte norme comunitare. intr-adevar, corecta implementare a unei directive este foarte important, deoarece ea limiteazi competentele institutiilor comunitare si in schimb extinde responsabilitatile statelor membre la realizarea constructiei comunitare. Remarcim ins ca aceasti limitare este esentiala numai in conectie cu prevederile Tratatelor institutive care definesc domeniile in care, si in interesul carora, institutiile comunitare pot interveni prin adoptarea directivelor. Mai mult decat atat, subliniem ca, in ceea ce priveste forma si metoda nationala aleasi de autorititile nationale pentru obtinerea rezultatului impus, directiva nu are prevederi obligatorii. Astfel, criteriul ,rezultatului. ce trebuie obtinut* limiteazi interventia comunitara, dar nu in sensul consecintelor acestei interventii (care corespund rezultatului_ce trebuie obtinut), ci in sensul aspectelor ce pot face obiectul interventiei comunitare gi a reglementarilor statale. : ae . oO Totusi, directiva poate defini ,,rezultatul ce trebuie obtinut* ca fiind o situatie legala sau fapticd care corespunde interesului_comunitar in conformitate cu prevederile Tratatelor comunitare. Aceasta poate fi, spre exemplu, tratamentul egal al resortisantilor farilor membre a Comunitatilor Europene privind ery de Pale in una din aceste ari pentru desfigurarca de activitati profesionale sau ibertatea de circulati rilor in piata comuni etc. : os in os a Tegiuitorul national a fost obligat si find cont de interesul comunitar céind a adoptat acte CT re trebuie obfinut necesiti Deoarece, cel mai adesea, ,rezultatul ce Ut dz amendam (i dificari) ale legilor nationale, directiva trebuie si prevadi instructi ems ae a I unor astfel de modificari. In acest sens, directiva Structiuni privind confinutul un +i autoritatilor nationale de a alege forma Poate si impuna anumite limitari a puterit a i are, Sau metodele, daca astfel de constrangeri sunt neces ationale. Scanned with CamScannerrec OTL an AS uc cee Pe de alta parte, relatia dintre ,rezultatul ce trebuie obfinut* si respectiv _forma si metodele nu este cu strictefe previzuta de directiva, ci poate fluctua in anumite limite. Astfel, 0 directiva nu poate niciodata obliga statele membre si introduc un set exhaustiv de reguli, total nelegate de normele juridice nationale existente in domeniul avut in vedere. Dacé nu s-ar admite aceasta interpretare ar insemna c& autoritatile nationale nu au nici o libertate de a implementa ,,rezultatul ce trebuie obtinut" in legislatia lor. Asa cum Curtea de Justitie a recunoscut, ,directiva poate confine instructiuni obligatorii privind detaliile amendamentelor normale nationale (in cazul armoniziri legislaiilor nagionale), dacd ,recultatul ce trebuie obtinut impune aceasta in functie de natura specialé a domeniului supus reglementiirii*. ‘Tinand cont de scopul claritate ca directiva trebuie s determinata prin propriile sale prevederi. previzuti se aplica si in cazurile in care instantele j cu actiuni bazate pe prevederile unei directive. fn acest sens, CJCE a admis c& perioada de implementare a directivei se impune si instantelor najionale, cici altfel egalitaten de tratament dintre statele membre ar fi prejudiciata, In plus, trebuie si reamintim cd, in conceptia CICE, transpunerea con{inutului directive’ in dreptul national nu inseamn’ ,receptarea dreptului comunitar, deoarece acesta este deja integrat sistemelor nationale prin simpla semnare a tratatelor institutive. vident, in cazuri de spefi, este posibil ca un drept national si cuprind’, directivei, dispozitii care si rispunda prescriptiilor actului {isi faca lipsita de sens aplicarea sa in acel stat. | directivei in sistemul legislativ comunitar, rezulta cu % fie implementati intr-o perioadi de timp ‘Acecasi obligatie de a respecta perioada tudiciare nationale sunt sesizate anterior adoptitr comunitar si in consecin Statele membre au libertate de a alege forma si metodele necesare obfinerii rezultatului prescris de continutul directivei ‘Aceasta pune problema: care trebuie si fie forma si metodele apte s& asigt atingerea rezultatului prescris de directiva? Cu consecventa, Curtea de Justitie subliniat c& ,forma si metodele de implementare a recultatului prescris trebuie fie alese intr-o manierii care si asigure functionarea efectivii a directiver*. Aceasta inseamni ci statele membre au o posibilitate limitata de aleget determinata de rezultatul ce trebuie obtinut. Astfel, statele membre sunt obligate transpuna prevederile directivei in acele tipuri de acte normative nationale satisfac cerintele de claritate si securitate juridicé (insemnand forta obligatori n.a.) necesare obfinerii rezultatului prescris. _ Spre exemplu: circularele, instructiunile oficiale/ministeriale sau practi administrative, care prin natura lor pot fi schimbate cand si cum autoritifil ose ae exci de 0 publicitate satisfaicdtoare, nu pot constitt Ziitoa metoda adecvati pentru a implementa o dire Scanned with CamScannerfossa vial Ge Prevederilor unei directive trebuie realizata printr-un : gal (printr-o forma) care si aibi aceeasi forta juridi i normative nationale anteri i Fe acter ett Fors Juridicd af actete jormative nat joare si trebuie asigurati cunoasterea lor nemijlocita. in situatiile in care actele normative nationale anterioare au forma ,circularelor" (asa cum a fost situatia de fapt analizati de Curtea de Justitie in Cazul 102/79 Comisia c/Belgia, sau Cazul 147/86 Comisia e./Grecia), implementarea directivei printr-o circulara ,,frebuie sd fie suficienta daca prin emiterea circularei statul nu declara o lege anterioard sau un decret inaplicabit*. In acelasi timp, prin alegerea formei si a metodelor de implementare, statele membre isi indeplinesc o obligatie generalé prevazuti de Tratatele institutive. Totusi, faptul ci, in anumite circumstanfe, actiunile judiciare in fata instantelor nationale se pot baza pe prevederile directivelor, nu elimina obligatia statelor membre de a implementa directiva in perioada de timp prescrisa. Directiva are efect direct Presupundnd masuri nationale de implémentare, directiva nu este direct aplicabila ca regulamentul, insd trebuie s-i recunoastem efectul direct, din moment ce creeaza direct drepturi si obligatii de care persoanele particulare se pot prevala in fata instantelor nationale, iar acestea din urma trebuie sa le protejeze. in conformitate cu decizia Curtii de Justitie ,art. 177 CEE imputerniceste instantele nationale sa trimité Curtii de Justitie orice intrebari referitoare la validitatea si interpretarea tuturor actelor institutiilor comunitare, fara nici 0 distinctie, cea ce implica cdi si persoanele particulare pot invoca astfel de acte in fata instangelor lor nafionale™. Altfel spus, CJCE a recunoscut efectul direct al directivei in relatiile, dintre statele membre si resortisantii lor (,efect direct vertical), Mai mult chiar (cum a fost Cazul 262/84 Beets-Proper c./Van Lanschot Bankiers), Curtea a admis c4 directiva poate avea si un ,efect orizontal direct’, bazat pe raportul juridic dintre dou’ yterte part persoare particulare-resortisanti ai aceluiasi stat membru sau a unor state diferite. In alte situatii similare insd, Curtea de Justitie a respins un astfel de efect. Trebuie subliniat cA efectul direct al unei dit de natura, , litera si spiritul prevederilor sale. Asti = neconditionate si suficient de clare si precise pentru 8 chr Tt a direct, nu are nici o relevanfi dacd ele av fost cuprinse (NES " nu are, in mod automat, efeet direct in intregul siu. De asemenen, asa cum Curtea a subliniat in eat ~ ermite perso ei directive lacd nu se permite . ‘4 °f bute directive poate fi redus dad M0 *7acestea dint uron nu ar fi abilitate st Maze; ne el in fasa instantelor nafl tar“ ivarea unei astfel iain cdnctdoreve directv ea glement de te co Seniesa de interpretari facuté de Curte™ s-a azat pe fay rective depinde, de la caz la caz, fel, daci prevederile sale ,sunt capabile si product efect tiv care 1 Van Duyn ,efectul direct anelor particulare sit se son & Kamann o/Land Nordrhein Westfalen. ols x . ° Spre exemplu, in Cazul 14/83 Von C Scanned with CamScannerUntrodicere tn dreptul comunitar a obtine un anume rezultat prevazut de directiva, ca si obligatia lor de a lua toate masurile necesare pentru a asigura obtinerea acestui rezultat obligi toate autorititile nationale inclusiv instantele lor judiciare. In plus, aplicand legea lor nationala, in special acele prevederi ale sale introduse pentru a respecta continutul directivei, instantele nationale sunt obligate sa interpreteze normele nationale in spiritul si litera scopurilor directivei, cici altfel rezultatul ce trebuie obtinut prin implementarea directivei nu se poate realiza. Mai mult chiar, instantele nationale trebuie si ,examineze, in primul rand, dacd pot interpreta o prevedere national intr-o manierd corespunzdtoare prevederilor respectivei directive, mai inainte de a vedea daca prevederile directivei pot sau nu sii se bazeze pe prevederile normelor nationale. Ulterior, Curtea a subliniat ci ,,obligatia de a interpreta si aplica legislatia nationala in conformitate cu prevederile directivei este supusi principiilor generale de securitate juridica, Asifel, prevederile directivei nu pot fi aplicate la situagii ce s-au produs anterior adoptirii ci, dar care sunt obiect de litigiu dupa aceasti adoptare“ (aceasta inseamni recunoasterea aplicdrii _principiului neretroactivitatii unei norme juridice). 2.3.2.3. Decizia in conformitate cu art. 249 CE, o decizie este obligatorie in intregul ei pentru ceia carora li se adr Destinatarii deciziei pot fi in egala masura statele membre, ca gi persoanele fizice sau juridice. Deciziile sunt mijloace juridice prin care institutiile comunitare adopta acte individuale sau administrative, Altfel spus, prin utilizarea deciziei institutiile comunitare asigura aplicarea Dreptului comunitar la cazuri de speti. Decizia poate fi adoptatd de Consiliu sau Comisie. Aga cum practica comunitara demonstreazi, exist o mare varietate de tipuri de decizii, cum ar fi: @ acelea care autorizeaza statele membre sau intreprinderile de a face ceva (si utilizeze clauzele de salvgardare, si stabileasca exceptiile la interdictiile privind cartelurile etc.); Q acelea care impun obligatii statelor membre (sa abroge sau si modifice un anumit ajutor de stat) sau intreprinderilor (de a inceta incalearea interdictiilor privind cartelurile); Gacele asa-numite ,decizii declarative care acordi _,eliberarea negativa™ in cazurile de compensatii (cand, la cererea expresd a partii interesate Comisia certificd ci “pe baza faptelor aflate in posesia sa nu exist din partea sa motive pentru a initia o actiune la Curtea la Justitie); G acele acte explicative atasate unei decizii existente, care ele insele pot fi considerate decizii, Scanned with CamScannerPe de alta parte, deoarece nu exista conditii speciale in ceea ce priveste forma deciziilor, Se pune problema cum pot fi ele deosebite de alte acte neobligatorii? Curtea de Justitie a rispuns la aceasta intrebare*!, definind decizia ca 0 misurd Ce emandi de Ia autoritatea competentit, cu imtentia de a produce efecte juridice si constituind incheierea procedurii cu acea autoritate, prin care aceasta din urind dé hotirdrea sa finalé intr-o formé a caérei naturi. ' poate fi identificabilit*. Pe baza definitiei legale continuta de art. 249 CE, decizia are urmatoarele | caracteristici: a) se adreseaza unui numér limitat de destinatari; b) are efect direct deoarece este obligatorie in intregul ei. Decizia se adreseazA unor destinatari determinati Astfel, prin caracterul siu individual, decizia difera fundamental de regulament. Decizia trebuie sa se aplice la un ,,numir limitat de adresanti* persoane fizice sau juridice, specificati sau identificabili. Astfel, expresia ,cei cérora li se adreseazi* semnificd persoane clar determinate sau care pot fi identificate dupa anumite criterii. problema speciala se pune in cazul deciziilor adresate statelor membre. in aceste situafii, caracterul legislativ al actelor nationale adoptate in baza unei decizii face ca statele membre si nu poaté extinde sau reduce aplicarea deciziei. Astfel de decizii pot confine o autorizare, o prohibitie sau refuzul de a acorda o autorizare care implica adoptarea, abrogarea sau neadoptarea unui act normativ national. Astfel™, Curtea de Justitie a decis c& este admisibila actiunea unei persoane particulare impotriva unei decizii uate de Comisie prin care a fost refuzat unui stat membru (Germaniei) acordarea autoriza(iei. In fapt, prin aceasti decizie, Comisia a refuzat cererea Germaniei de a fi autorizati in baza art. 25(3) CEE si suspende partial anumite taxe vamale. Refuzdnd si autorizeze suspendarea partiald a anumitor taxe vamale, Comisia nu a permis Germaniei si adopte norme juridice nationale contrare. Decizia este obligatorie in intregul sau igatoriu, deciziile creeazd drepturi si obligatii ‘ot fi invocate direct in fata onsiderare ca element de Datoriti caracterului lor obli c direct in persoana celor cirora li se adreseaza si astfel p instantelor judiciare nationale care trebuie si le ia in c Drept comuni : rept ae uurtea de Justitie a decis ci ,imterdictia introducerii sau adresataé statelor membre printr-o decizie este capabilit st produca efect reintroducerii anumitor taxe, pte! neconditionata si suficient de clara, $f de precisa, ges de Chatillon, Commentry et Neuves " Spre exemplu, in Cazul 54/65 Compagnie des For Maissons /inalta Autoritate. Cacul 25/62 Plaumann & Co ¢/Comisiei Cazul 9/70 Grad ¢./Finanzamt Traunstein Scanned with CamScannerBie : direct in raporturile juridice dintre statele membre si subiectele de drept aflate sub jurisdictia lor. Mai subliniem ca, in sistemul Tratatului CECO, deciziile pot fi generale, asemanatoare cu directivele CE, sau decizii individuale., Adoptarea lor este de competenta Inaltei Autoritati (Comisici). 2.3.2.4, Recomandarile si avizele in conformitate cu ultimul paragraf al art. 249 CE, recomandarile si avizele nu au for{a obligatorie. Recomandarea este, de regula, folositi pentru a obtine o anumita actiune sau conduit din partea destinatarilor ci. in schimb, avizul este folosit pentru a exprima un punct de vedere. Deoarece, in mod normal, recomandarile si avizele nu au forta obligatorie, ele nu pot fi supuse controlului de legalitate al Curtii de Justitie (aga cum sunt regulamentele, directivele si deciziile) si nici nu pot face obiectul unei decizii preliminare privind validitatea sau interpretarea lor. Nu mai putin insd faptul cA recomandarile nu au forfa obligatorie (adic, nu creeaz drepturi si obligatii ce pot fi invocate in fata instantelor nationale), nu le lipseste de orice efecte juridice. Intr-adevar, judecatorul national trebuie si ia in considerare prevederile unei recomandiri dacd aceasta |-ar ajuta s interpreteze alte masuri juridice nationale sau comunitare. De asemenea, atunci cand un stat membru omite si ia masura recomandata, Curtea de Justifie poate sa examineze daca acea recomandare are sau nu efecte juridice. 2.3.2.5. Motivarea, publicarea si intrarea in vigoare a actelor comunitare a) Motivarea actelor comunitare in conformitate cu prevederile Tratatelor institutive, regulamentele, directivele si deciziile adoptate de Consiliu sau Comisie trebuie s& arate motivele Pe care se bazeazi si si indice propunerile, sau avizele a caror obfinere a fost solicitat de Tratate. Astfel, din practica constaté a Cur(ii de Justitie a rezultat ci declaratia de motive trebuie si mentioneze faptele pe care miisura se bazeaza, ca si argumentarea acelora care au fost decisive pentru adoptarea miasurii. Aceasti conditie se consider indeplinit& si atunci cénd motivarea este cuprinsa intr-un act anterior adoptarii actului comunitar, . Indicarea propunerilor sau verificarea indeplinirii cerin{elor avizelor obligatorii previzute de Tratate permite rifles | procedurale impuse gi a necesititii adoptirii acelel masur! pentru atingerea obiectivelor comunitare. in acest fel, Curtea de Justitie Va putea sai rcite functia ei de control. De asemenea, reamintim ca in acele functii/atributii care sunt explicit humai urmAnd procedura anume indicata. tutiile comunitare pot si-gi exercite doar previizute de Tratate si, in acelagi timp, Scanned with CamScannerPaka Gradul_ de detaliere @ motivarii actului comunitar depinde de, natura respectivei masuri si de circumstantele in care ea a fost adoptata. in plus, motivele trebuie si fie clare si neambigui, astfel incat partile interesate si fie in masurd s& le infeleaga, Daca actul comunitar nu este motivat sau este insuficient motivat, el poate fi anulat de Curtea de Justitie pe baza incalcarii unei cerinte procedurale esentiale. in ceea ce priveste indicarea propunerilor si avizelor obligatorii se considera cd este suficient si se mentioneze daca’ ele au fost cerute, find irelevant daci au fost favorabile sau nu, De asemenea, doctrina si jurisprudenta comunitara au subliniat ci natura actului adoptat este relevant pentru gradul de acuratete al motivarii lui. In acest sens, declaratia de motive a unui regulament nu trebuie sf fie atat de detaliaté ca aceea a unei decizii. Dar, detalierea declaratiei de motive a unui act comunitar permite Curtii de Justitie sa analizeze legalitatea actului, dup& cum destinatarii actului sau orice alte persoane afectate de adoptarea lui pot cunoaste motivele pentru care el a fost adoptat. Cu diferite ocazii, Curtea de Justitie a subliniat c& ,,0 decizie care urmdreste o bine cunoscuti linie de decizii poate fi mai putin motivata si poate doar si indice practica administrativa anterioard a Comisiei*. b) Publicarea si intrarea in vigoare a actelor comunitare Publicarea si intrarea in vigoare depind de actul avut in vedere, astfel: > regulamentul se publicd in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, care apare in cele 11 limbi oficiale ale Comunititilor. In ceea ce priveste intrarea sa in vigoare, se considera ci, de vreme ce regulamentul se adreseazi unui grup neidentificabil de persoane, trebuie si se permit ca prevederile sale sa ajunga la cunostinta oricarei persoane interesate. De aceea, regulamentul nu poate intra in vigoare decat la data expres prevazuta in continutul sau sau, in lipsa unei astfel de date, in a douazecea zi de la publicarea sa in Jumalul Oficial al Comunitatilor. in anumite cazuri ins, Curtea de Justitie a subliniat o& sprincipiul securitigii juridice interzice ca un act comunitar sa producit efecte juridice la un moment in timp anterior publicdrii sale, cu exceppia cazului cand scopul ce trebuie realizat ar cere altfel si cdnd asteptarile legitime a celor interesati ar fi respectate cu strictefe. a . Ie prin caracterul lor individual trebuie notificate direct f refer Ia un numar limitat de persoane — iridice. Ele vor produce efecte juridice > Direetivele si dec adresanjilor lor, din moment ce ele se F state membre sau persoane fizice, ori ju doar dupa aceasta notificare. : : ‘ ‘Tratatelor, notificarea se face prin in conformitate cu prevederile 1 i it a comunicarea direetivei sau deciziei fiecdrui adresant si dupa omen cin if luat efectiv eunostinfa de confinutul actului. De asemiine tt ste iziile pot face obiectul controlului de legalitate al Curt : Scanned with CamScanner— = TE LG ee etc suficienta notificarea lor, ci ele trebuie si fie si publicate in Jurnalul Oficial al Comunititilor. in acest fel, destinatarii unei directive sau decizii, precum si orice persoane care ar avea ,,un interes individual si direct‘ vor fi informati de confinutul actului. Subliniem insa ca publicarea directivei sau deciziei in JOCE nu inlatura obligativitatea institutiilor comunitare care le-au adoptat de a le notifica adresantilor lor. c) Punerea in aplicare a actelor comunitare Pentru a produce efecte juridice, deciziile Consiliului si ale Comisiei care contin obligatii pecuniare in sarcina persoanelor particular, cum ar fi cele prin care Comisia impune amenzi sau alte pedepse pecuniare, trebuie ,,puse in aplicare". in lipsa unor norme juridice comunitare exprese, ,,punerea in aplicare“ este guvernata de regulile procedurale civile, in vigoare in statul membru unde aceasti obligatie se va executa. ,Punerea in aplicare“ reprezinta procedura prin care autoritatile nationale desemnate de fiecare stat membru verificd autenticitatea actului comunitar ce trebuie aplicat. Spre exemplu: autoritatea nationali desemnata este Ministerul de Externe in Italia, Portugalia sau Luxembourg; Ministerul de Justitie in Olanda, Danemarca, Spania si Germania; grefierul-sef al Curtii de Apel din Bruxelles pentru Belgia; Curtea Supremi a Anglici si Irlandei de Nord in Anglia; primul- ministru si Secretariatul General al Comitetului Interministerial in Franta; presedintele Tribunalului de Primi Instanta a Atenei in Grecia ete. Institufiile comunitare care emit acte ce necesita punerea in aplicare, trebuie si o solicite autoritafilor nationale desemnate si, in acelasi timp, si fack cunoscuta cererea lor Comisici Comunitatilor si Curfii de Justitie. Apoi, autoritatea national desemnata va trimite actul comunitar si ,decizia de punere in aplicare* autoritatilor nationale (instante judecitoresti — n.a.) subordonate lor, care vor dispune printr-un ,ordin® punerea in aplicare. Din acest moment, punerea in aplicare va urma regulile nationale de proceduri civili. Prin exceptie, suspendarea punerii in aplicare poate fi hotarata doar de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene. De asemenea, introducerea unui apel, impotriva unei decizii care a fost pusd in aplicare, poate avea efect suspensiv de executare daca ,partea interesatit a plitit partea de amenda sau penalitatea cuvenité perioadei de suspendare gi dacd exist o garantie bancard care s@ acopere intreaga sumé a amenzii™', 2.3.3. Principiile generale de drept in cea mai mare parte a lor, surse nescrise, princi | E 7 a ile generale de drept s-au impus ca izvor al dreptului comunitar atét prin jurisprudenta CJCE, cat si prin unele dispozitii ale tratatelor comunitare. * Camul 86/82 R. Hasselblag ¢./Comisiei Scanned with CamScannerEle sunt rezultatul interpretarii date de judec’torul comunitar textelor, contextului si finalitatii actelor normative comunitare. Astfel, folosind in mod sistematic 0 anu interpretare pentru rezolvarea cazurilor pendinte ui, judecatorul (CJCE) a creat anumite norme cu valoare de principiu care s-au impus ca izvoare ale dreptului comunitar, Mentionam ci, CICE aplici mai multe categorii de principii de drept, cum ar fi: Q unele principii generale de drept international folosite doar in masura in care nu sunt incompatibile cu structura juridicd a Comunitatilor, spre exemplu, principiul teritorialititii; Q principiile axiomatice inerente sistemelor juridice ale statelor membre, cum ar fi: principiul securitatii juridice, principiul increderii legitime in reglementarea existenti, principiul respectirii dreptului la apirare, principiul legalitatii si al bunei-credinte etc.; Q principiile rezultate din dispozitiile scrise ale tratatelor comunitare: nediscriminarea pe baz de nationalitate (art. 12 CE fost art. 6 CEE), libera circulafie, principiul echilibrului institutional, _principiul loiale (art. 10 CE, fost art. 8) etc.; Q principiile deduse din drepturile statelor membre, cum ar fi: principiul egalititii in fata reglementirii, principiul ierarhiei normelor sau principiul dreptului la recurs etc. Subliniem ins& c& selectia acestor principii este intotdeauna facut de CICE in strins& concordanfa cu structura si obiectivele tratatelor, urmarindu-se ca printr-o interpretare constructiva si poata fi realizate obiectivele integrarii europene. O categorie particulara o reprezinta drepturile fundamentale ale omului, care completeazi dispozitivul de protectie juridic& a particularilor in ordinea juridica comunitara, in acest sens, recunoscénd ca particularii trebuie si se bucure in ordinea Juridic& comunitara de o protectie echivalenti cu cea care le este oferita de Sistemele juridice nationale, Curtea a indicat ci ea insdsi_asigura respectarea drepturilor fundamentale ale omului inspirdndu-se din traditiile constitutionale Comune statelor membre si din instrumentele internationale relative la drepturile omului (Conventia europeand a drepturilor omului) la care statele membre sunt Parte, Cu timpul, Conventia europeana sus-numiti a devenit o sursi important a dreptului comunitar, si chiar TUE si Tratatul de la Amsterdam fac referire la 4ispozitiile sale, Folosind principiile enunfate in Conventie, judecdtorul comunitar NU mai trebuie si cerceteze el insusi principiile comune ale ‘statelor membre “plicabile domeniilor libertitii de circulatie a persoanelor, libertatii exercitarii de clivitaqi profesionale, libertitii de expresie si de informare etc. Scanned with CamScanner