3 SENIORUL - CONDUCATOR DE FIEF Uupa teoria specialistilor n drept feud: soniorul era denumit cel cars primind investitura de la rege, stapanul unic al Intregii {ari chinezesti, era insarcinat s& ‘conduca un fief. El fi conducea Tm nu- mole Fiului Cerului, respectind $i {cind sa fie respectate regullle pe care acesta le-a emis, in fiecare fief, demnitatea senioralé apariinea tunel famili, Totug, la moartea detingtorulu! puter succesorul su nu primea insemnele demnitati decat dupa ce capata investitura regelul, Suzeran al tuturor seniorlor din China, regele purta pe vesmin- tele sale doudsprezece Insemne emblematice. Pri- mele trei (Soarsle, Luna, constelajia) erau rezer- vate doar lui. Dreptul de a le purta pe celelalte (sau CHINA ANTICA, $5 es mai curnd pe céteva dintre ele) era acordat diferitior senior investiti. Numarul de embleme atribuit flecaruia din ei varia dupa calitatea Investi- tur, rangul ocupat fm lerarhia feud Seniorli erau impair fm cinei clase (duci, mar hizi, confi, viconti gi baron), suprafaja flefuiul tor variind (Yeoretic) proportional cu titlul lor, Domeniul Personal al Fiului Cerului masura o mie de /iatat in lungime, eat gi fn lajime. © eutd de I! era marimen, domeniului unui duce sau marchiz, cincizeci de li cea a unul viconte sau baron, Un domeniu mai mic era tot un fief, dar care nu aparlinea direct regelui. Titular era vasalul stapanu- lui unui domaniu particular. Seniori gi regele di domenii ereditare, gi filor-salaril, repartizatl fa cine! clase, purtau titlul de mari ofijer!("'a-fu) eau de ofiferi (eI), Aceste titluri au avut Ia Inceput, ca toate titlurle feudale, o sernnificafie militara, dar flecare din ele a Sorespuns, pana ia urma, unul grad de lerarhie feu- dald. Cuvantul offer (37) desemnand ultimul grad de oblefe, a luat sensul general de nobil. Titi de duce (ca si prin) era valabil pentru orice senior, cel putin In intetiorul senioriel sale. ‘Specialistii in feudalism considera cf regele avea dreptul de promovare sau de retrogradars seniorilor In funclie de merite. Aceste merite se re- fereau la mentinerea In buna stare a altarelor Pamantului si Templelor ancestrale, la aplicarea, corectd a edictelor regale referiioare la moravur, la muzica, la unitati de masura gi la Imbracaminte,96 CIVILIZATH DISPARUTE Numirea sau promovarea (de cre rege gi de catre print) trebuia facuta in Consillu gi dupa dezbater, cu aprobarea vasalilor. Pedepsele (cal putin cele grave: moartea sau surghiunul trebuia sa fie anunfate In piaja publica gi ecesitau adeziunea intregului popor Teoria constitulionala implica ideea o& nimeni ru defines puterea fara o investitura acordata de un suzeran 9i féra consimamantul vasaliior gi supu- silor. Regele-suzeran insugi dejinoa puterea atat de Ger, cat gi de la popor. El avea sarcina de a susline o actiune de civilizare a féril, a cérel valoare se evalua prin manifestarile Naturil I sentimentele, camenilor. El tsi exercita de cus sarcina sa. dele {gand diferijior vasall o autoritate de un grad Inferior dar de aceeagi natura, Seniorii, pe care genealogia lor Ti lega do o di nastie domnitoare eau de o dinastle mai veche, era calificall s& conduca fn fieful lor doar in virutea In- vestituri primite odinioard de ut etrtimos, confirmata la fiecare eucceciune, Autoritatea, ca si numele veneau de la ‘stramogi Numele de familie, legat de teritoriu, ara mostenit de la stramogi; numele parsonale se dadeau dupa un contro! al vocil (vocea reprezinia sufletul) dar gi dupa o consultare a stramosilor. Autoritatea, ca gi numele, venea de la predecesori gi investitura oricdrul act deosebit de putere trabuia CHINA ANTICA eee precedata de o consultare a voinfel acestora. Un senior nu avea dreptul de a actiona decat ca urmare a unul mandatde la stramogii sai, Intr-adeva, destinu! edu gi al famlioi sale depindea strict de Vir" tutea intemeletorlor familie. Exista o cantitate precisa de putere a carei valoare era fixata chiar de aceasta Virtute. Suen, suveran desivargit, care a trdit o suté ge ani, a transmis descendentilor sai puterea de a face sacriici senioriale timp de 0 suta de generati tn dugman care a vrut s& distruga familia lul Suen inainte de a se epuiza cantitatea ea de genaralli princiare, n-a putut s-o facd." 0 forld omenease’ nu avea puterea de a sourta durata destinaté unei famnili. Atdta vera cat © familie pastra o cantitate de Virlute, ea nu putea fi ‘smulsa din jara Tn care aceasta virlute era inraidici nati. Destinu! unei famili era legat de o fard anum de o capitala, de un loc sfant. Ea se baza pe stapanirea tuturor genealogillor propri, a legende- lor, a dansurilor, a privilegillor oulturale, a talls- manelor si a bijuterilor. Pe scurt, ea corespundea Unul [ot da emblame gi de puteri ce semnificau un spirit specific, in timp oe Investitura euzeranulul sermnifica doar o demnitate si un rang, ‘Suzeranul, cfd déidea investitura, confirma un decret (ming) al Cerului: el .2 deschis doar calea’. Se traduce prin cale cuvantul chinez tao. Acest ou: vant este unul din cele mai bogate in semnificajie din vechea limba chineza. Pentru fllozofll t20lgt, el Inseamnd o putere de realizare. in limba comund se folosea cel mai adesea In98 CIVILIZATII DISPARUTE a combinatle cu cuvantul fo. To gi tao sunt notiuni ge- ‘mene gi oare, totusi, se opun. Folosite independent sau combinate, tao gi fo exprima idel referitoare la autoritate gi putere, Ia ef cacitate, fortd, avers. Expresia fao-to nu se poate reda decdt prin ou- ul Virtute, conceputa ea 0 forta de migeare de esenfa universala chiar cfnd ea ee gaseste Intr-un individ. Ea este caracteristioa gefului caruia Cerul fi deschide calea (t20) 1 pe care-| investaste (ming) eu un spirit specific (to), Inzestrandu-l eu destinul (ming) caracteristic unul senior. Seniorul era, s-ar Putea spune, animatorul unic si universal puternic, {Sri asupra cdrela spiritul sau specific a destinat 6& domneasca. Tao-to-ul gefulul era principiul prim al oficarui succes, averea gi norocul fefulul Altarul Paméntului era identic cu patria Altarul Pamantului, un simply patrat de paimant aflat In regedinfa princlara, confinea in el toata Vir- {utea paméntului seniorial. E! era identic cu patria Pairia nu mal exista c&nd acest altar se trancforma Pentru apérarea lui, vasalul trebuia 28 gtie of ‘moara cu prinful in fruntea lui. Dar vasalll nu'aveau. obligatia sa se sacrifice pentru prin} decat in cazul ‘cand acesta, trdind ca un adevaral eenir, s-a identi- ficat cu patria. Altarul Pamantului era dublat de un altar al Culesului recotte Sef al razboinicilor gi stapan al plugaritor, (CHINA ANTICA 29 seniorul asigura perenitatea patriel gi hrana locuito- flor. PamAntul tsl putea da fructele sale din abun- denja daca seniorul, din mijiocul oragulul sau, a pparticipat la luc vorbeas Nimeni nu avea voie Seniorul era omul e&ruia nimeni nu-i vorbea, nici macar la persoana a treia. Se vorbea doar in prezenfa lui gi cand ise dédeau, indirect, statu, tre- ‘80 dea ,pe 0 calle ocoli s Soapta une! voci netrebnice nu avea vole si murdareasca puritatea princiard; sfinjenia gefului nu putea suporta o mustrare sau un sfat direct, oricat de drepte arf fost ele, deoarece veneau de jos. ‘chil vasalului pu puteau privi spre prin} rai sus decat partea de jos a barblel, dar el raméneau Indreptati drept spre el. Fiecare era obligat si se lage patruns de Virtutea care lumina ochii gafulul. Ni- ‘meni n-ar fi Indrdznit 64 suporte strdlucirea lor. Ni meni n-ar fi Indraznit s8-si amestece privirea cu aceasta privire sacra. Un ofijer stdnd alaturi de stapanul eau trebuia 188-31 find corpul Tnelinat, extremitaile centuril sale atingand pamAntul, picioarele calcdnd pe partea de jos. vepmintelor. Barbia se jinea intinsa ca ‘streasina unul acoperig; mainile stéiteau tmpreunate ‘At mai jos posibit" ‘Sctlbul care th prezenfa prinfulul ar fi indréznit 488 Indeparteze praful de pe carjile sale sau, pur si100 CIVILIZATH DISPARUTE SE ‘simplu ,s8 le pund in ordine*, merita sa fie pedepsit, Acolo unde se giisea prinjul, totul trebuia s& fie oF: onat gi cura. \Vasalii sai cei mai intimi (mari ofifer) trebuia 8a-9i spele mainile de cinci ori pe zi, Inainte dea ‘pares tn fala gefulul ,el se puriicau printr-o abst nent severd; nu intrau in apartamentele femeilor, {gi spalau parul si corpul". Cel care.i dadea senioru: lui felurile de mancare gata preparate avea grilé oa aiba la indemand ,plante cu gust astringent, o ra- murd de piersie gio maturd de-papura’: influenjelo rele pe care in josnicia lui nu se putea a nu le pro- voace, puteau fi asifel Indepariate de pe mancarea dostinata sa intre in substanja sfanta a seniorulul Seniorul tréia sub amenintarea Istoriel i mai minuioase. Era Ineonjurat Petmanenfé de cellalti si oricare din credinciogii lul trebuia, la cea mai micd Inodleare a elichetel 8-1 cheme ta ordine. Analisill erau acolo pentru a nota tolul, gi gesturile sale cele mai neinsomnate, §1 cole ‘mai banale cuvinte. El traia sub ameninfarea Istoriei. Venind de la un senior, cea mai marunta din aetiuni era plind de consecinfe incalculabile. Un gef nu trebuia nicl sf se joace, nici sa glumeasca: ce-a facut el era ideut, Ge-a zis el, era zis. El rebula 4 asculte doar muzica CHINA ANTICA 101 permisd; trebuia oi se find foarte drept; nu se putea, ageza decit corect, pe 0 rogolindi corect pregati Nu trebula s& manance decat dupa regullle pres: crise; nu putea merge decdt ou pas egal, perfect masurat. Precautia era prima sa datorie, In timp es, In prezenfa lui, credinciogi sai, Ineullef{i de maretia ‘serviciulut lor prinoiar, se grabeau pardnd ca zboard, ‘stdpAnul, pe care prestigiu! edu Tl condamna la gravitate, trebula ef raman& nemigoat, inactiv gi ‘broape rnut. : Selul se marginea, In Consilu, 68 spund .da", dar avest ,da" princiar era un decrat care angaja actinal Viriutea prestigioasa si trecditoare a gefului nu ramanea in el decat daca viata de la curte $i etichata © pastra. Prizonier al curfil, legat de etichet seniorul nu domnea decat cu condijia sd ramand pasiv, S4 nu se amestece in detali, s8 nu conduc 0 administratie. El nu acjiona decat prin simpla eficaci- tale a prestigiulul sau. Activitatea reald era treaba vasalilor. Puterea princlaré era bazata pe existenia tunel Virtuji de esentd religions gi magica. Seniorul cera geful une lerarhil gi nu un gef de slat Ordinea militara statea la baza ordinii civile Seniorul era in fruntea vasalllor g1 el fi timitea la luptd. Cele doud mart obligalil ale unui vasal erau Consilul $i serviciu! la curte. Morala nobillor 6-a raf nat fn urma contactului cu viaja de la curte, dar ea,102 CIVILIZATH DISPARUTE. -a format in campusuril Statea In baza ordini civil. Caracterul predominant al ordinii miltare oe manifesta pritr-o disciplina sermnificativa. Recensamantul, care hotara in detaliu ran- utile gl birurils pe pamant ei oameni, era o sarcind Miltard, decarece ora o lucrare grou de realizat, chiar nefast8. El angaja destinul farit Doar un prin} feat doric de lpi arin stare 08 porneasct cu fla sine putere la numararea populatiel, acjiune tare era sgn cu luarea ou foqia nnd lr eore ducer! si a fark, Responeabiltatea unul act atat do Ccurajos trebuia, th mod normal, 24 fie ldsata in sar- Unul omoare gi-a Inchinat toata viata razbotulu Ministrul de razboi era insdremnat sa sta bileaeod impozitele, 24 numere cuirasele si armel Ih acest soop, ol inseria pe un registra numaral de terenuri arabile, padurile din munfi, mlagtinile gl lacurile, munti gt dealurile,terenurile oase si saling- is. El fmparjea lerenurle drepte dintre digur, repar- tiza locurile do pagune gitorenurile culivablle. Apoi hotara impositele ce trebuiau platite, El fixa numarul do care $1 de cal, ca gl col al razboinicilor care urcau in care, pedestrasii care Ie ineojeau, cuiracele si scuturile. Operaliilo de cadastru gi cele de re- cansémant 98 imbinaw. Putorea miltard se extindea asupra pamantulul «ca gi asupra camenifor. Plugaril nu dadeau armatei decal pedestrasl. Vasall, avand tn domeniu cuprin- 24nd terenuri de vanatoare ¢i pagui, aveau sarcina 88 echipeze un anumit numar de care de razbol ‘Acost numar ardta marimea fiefulul sau sia miltare, Ordinea militard CHINA ANTICA 103 demnitai sale. A face numarétoarea populatiel putea duce la tun rézbol civil $i acest act de sfidare trebuia sa fie compensat printr-un gest de Tmbundtajire a ‘condor, gi de aceea recensdmédntul era Insofit de masur' liberale. Cea mai important masur era am- histia. .Dupa ce s-a {aout marele recenedimant, au {ost eliderali datornioil, s-a ugurat situatia viduvelor gl a celor edracl, au fost amnictiai vinovatil: armata Intreaga sia dat sprijnul © armata formata din pedestrasi gi care de lupta Armata se compunea, pe de 0 parte, din oa- meni cdrora li s-a preschimbat o pedeapsa tn obli- gajia de a ucide In razboi gi, pe de alta parte, din \vasali care erau razboinici Inndisculi, de 0 fide totala faté de gef. Cand armata era rounit deschideau arsenaiele si se imparfeau armele. Ar~ mele teoretio apartineau seniorului care le pastra, Tnchise cu gril si aceasta nu numai din motive de pravedare, ci pentru o& armele raspéndeau o Virtute: inarma daca nu te 18, ca sa fil ferit de Acest contact de temut, Postul se tinea in Templul ancestral si provoca © stare emotionala Incat se prea ca intri In contact cu sirmosi. Cel care simjea atunci c& inima fi este tulburata, stia cd este destinat 24 moard. Ungerea, armelor cu s€nge le déidea o noua putere.