ICS 75.140;91.100.50 ash SR EN 1427 lunie 2002 STANDARD ROMAN Indice de clasificare A 52 BITUM SI LIANT! BITUMINOSI Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel gi bila Bitumen and bituminous binders - Determination of softening point. Ring and Ball method Bitumes et liants bitumineux - Determination de la température de ramollissement .Méthode Bile et Anneau APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 iunie 2002 Standardul european EN 1427:1999 a fost adoptat prin metoda traducerii si are statutul unui standard roman Inlocuieste STAS 60-69 CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu —standardul european NN : 1427:1999 standard is identical with the European Standard EN: 1427:1999 La présente norme est identique & la Norme européenne EN :1427:1999 DESCRIPTORI TIT — | Produs petrolier, bitum, caracterizare,penetratie Ref.: SR EN 1427:2002 Editia 1Preambul national Acest standard european prezintd metoda de determinare a punctului de Inmuiere cu inel gi bil, aplicatd la caracterizarea bitumurilor. Inlocuiegte STAS 60-69. Corespondenta dintre standardele europene si standardele internationale la care se face referire gi standardul roman este urmatoarea: EN 58.1984 IDT — SREN58 +A1:1997 Luarea probelor de lian bituminogi EN 12594:2000 - - EN 12597:2000 IDT — SREN 12597:2002 Produse petroliere. Bitum si lianti bituminosi.. Terminologie EN 22592:2000 - - EN ISO 3696:1998, IDT —_ SRISO 3696: ‘Apa utiizata pentru laboratoarele analtice, Specificati si metode de analiza Pentru aplicarea acestui standard se utlizeazS standardul european la care se face referire (respectiv standardele romane identice cu acestea). Simbolurile gradelor de echivalenta (IDT - identic,), conform SR 1000-8 Standardele europene respectiv internationale la care se face referire si care nu au fost adoptate ca standarde romane pot fi consultate sau comandate la Asociatia de Standardizare din RomaniaSTANDARD EUROPEAN EN 1427 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Octombrie 1999 ICS 75.140; 91.100.50 Versiunea romana Bitum gi lianti bituminosi - Determinarea punctului de inmuiere - Metoda cu inel si bila Bitumen and bituminous Bitumen et liants Bitumen und bitumenhaltige binder - Determination of bitumineux - Détermination Bindemittel . Bestimmung softening point. Ring and de la température de des Erweichungspunktes. Ball method ramollissement. Méthode Ring und Kugel-Verfahren Bille et Anneau ‘Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 1427:1999. ‘Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea (CEN/CENELEC, Acest standard european a fost adoptat de CEN/CENELEC la 5 septembrie 1999, Membrii CEN/CENELEC sunt obligafi sa respecte Regulamentul Intem CEN/CENELEC care stipuleaza conditjile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare, stele actualizate gi referinjele bibliogratice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute de la ‘Secretariatul Central sau de la orice membru CEN/CENELEC, pe baza de cerere. ‘Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traducerea, sub responsabilitatea unui membru CEN/CENELEC, in limba sa natjonala si notficata Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale, Membrii CEN/CENELEC sunt organismele nationale de standardizare si respectiv comitetele nationale electrotehnice din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Isianda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia. Olanda, Portugalia, Republica Cena, Spania si Suedia. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE, European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee flr Normung Secretariat Central: rue de Stassart 35, B-1050 Bruxelles Ref:EN 1427:1999 ROSR EN 1427 Preambul Acest standard european a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 19 'Produse petroliere lubrifianti $i produse tnrudite” a carui secretariat este detinut de NNI Acest standard european trebuie 4 primeasca statutul unui standard national, fie prin publicarea unui text identi, fie prin fl3 de confirmare, cel mai tArziu in aprilie 2000 i toate standardete nationale contradictori trebuie retrase cei mai tarzu pana in apriie 2000, Conform Regulamentului Inter al CEN/CENELEC, organismele nationale de standardizare ale tarilor rmatoare sunt obligate s@ puna in aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Isianda, Iranda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda Portugalia, Republica Cena, Spania si Suedia In acest standard Anexa A este normativa.SREN 1427 1 Obiect si domeniu de aplicare Acest standard specificd metoda de determinare a punctului de inmuiere pentru bitum si lianti bitumunosi, aflat intre 30°C gi 150 °C. NOTA - Metoda descrisd este aplicabilé de asemenea $i lianjlor bituminogi recuperat) din mixturi bituninoase, de ‘exemplu prin extractie. ATENTIONARE - Utilizarea acestui standard poate implica materiale, operatii si echipamente cu grad de periculozitate . Acest standard nu se adreseaza tuturor problemelor asociate utilizarii sale. Este responsabllitatea utilizatorulul acestui standard sf stablleasca, anterior utilizarii lul, practicilo adecvate privind securitatea gi sandtatea gi s4 determine aplicabilitatea limitarilor obignuite. 2 Referinfe normative Acest standard european contine prin referinte datate sau nedatate prevederii din alte publicati. Aceste Teferinte normative sunt mentionate in locunle corespunzétoare in text gi pubicafjile sunt enumerate mai jos, Pentru referinjele datate, modificdrile sau revizuirle ulterioare ale uneia din aceste publicatji nu se aplic& prezentului standard european decst dact au fost incluse in ele prin modificare sau revizuire. Pentru referintele nedatate mentionate, se aplica utima edite a publicate la cere se face referre ENS8 Sampling bituminous binders. EN 12504 Bitumen and bituminous binders - Preparation of test samples. prEN 12597-1996 Bitumen and bituminous binders —Terminology EN 22602 Petroleum products-Determination of lash and fre points - Cleveland ‘open cup method (ISO 2592:1973) EN ISO 3696 ‘Water for analytical laboratory use-Specitication and test methods (180 3696:1987) 3 Termeni si definitii Pentru scopul acestui standard european, definitille prezentate in prEN 12597:1996 se aplica astfet: 34 punct de inmuiere temperatura la care materialulafat in condiile standard de incercare ajunge lao consistenta specificata 4 Principiu Doua discuri orizontale de lianti btuminosi turnate in inele bordurate de alama, sunt incalzte in mod controla, in imp ce fiecare sustine o bila de ofel. Punct de inmmuiere este considerat temperatura la care fiecare din cele doug discuri se inmoale suficient pentru a permite fiecare’ bile, acoperita de lianti bituminosi, ‘88 coboare pe o cistanta de 25,0 mm + 0,4 mm, 5 — Reacti materiale 5.1 Generalitati Se folosesc numai reactivip.a. i aps conform gradului 3 din EN ISO 3696, dacéi nu exista alte specificaSR EN 1427 6.2 Bala de lichid 5.2.1 Api proaspat distilata sau apé deionizati NOTA - Utizarea apei distlate sau a apei delonizate este esenfiald pentru a evita incorporarea de bule de aer la ‘supratata probei de incercat, ce ar putea afecta rezultatele 5.2.2 Glicerina, densitate 1250 kg/m? + 10 kg/m’ la 20°C, de puritate 99% (m/mn). ATENTIE - Glicerina are punct de inflamare 160 °C, mAsurat conform EN 22592. 5.3 Agent de separare ~ un amestec de glicerina si dextrin sau talc mineral, sau oricare alt agent de separate disponibil in comert. NOTA - Pentru a preven lpirea lianflor bituminosi de placd cand se toama discurle, suprafata de metal trebuie sa fie ‘acoperta, chiar inainte de folosire, cu agentul de separare. Aplicarea agentului de separare se face mai usor cand placa este incalzita la 40°C. 6 — Aparatura 6.1 Aparat inel gi bila , poate fi manual, semiautomat sau automat si trebuie s8 contind elementele de (26.1.1 pand la 6.1.9. Inele, doud, bordurate cu profil rectangular (patrat), conforme cu dimensiunile ardtate in figura 1 6.1.2 Placd pentru turnare (de baz3), piat3, din metal, avand aproximativ 50 mm x 75 mm si cu o grosime de 1,5 mm pana la 2 mm, cu muchiile indoite in jos. (a se vedea figura 2) 6.1.3 Bile, doua, cu un diametru de 9,50 mm + 0,05 mm, fecare avand o masa de 3,50 + 0,05 9 6.1.4 Sistem de centrare al bilelor, dou, din alama, pentru a centra bilele de ofe!, cate unul pentru fiecare inel NOTA- Ca exemplu, in figura 3 este ardtat un aparat al crui aspect general gi dimensiuni sunt de dort 6.1.5 Ansamblu de prindere al inelului, un stat de alama (A) apt de a sustine doua inele in pozitie ‘orizontala, conform aspectului si dimensiunilor ardtate In figura 4, ce se sprijind in cadrul ansambiului, aga ‘cum se araté in figura 5. Baza inelelor bordurate trebuie sa fie la 25,0 mm + 0.4 mm deasupra felei ‘superioare a placii de baz (B) (a se vedea figura 6); muchia superioard a inelelor trebule sa fie amplasata la 50 mm + 3 mm sub suprafata bail de lichid. NOTA - Int-un laborator unde se incearcd multe probe, poate fl avantajoasé ullizarea unui inel circular ce poate susfine (prinde) pana la 6 inele pentru probe. Distanfa ineleior pana la axa centrala nu trebuie sa fie aceeas! ca in cazul ‘sistemului ce susjine doud inele, dar incercari repetate cu un astfel de instrument au ardtat c3 se obfin rezuitate ce concord’ practic cu cele objinule cu sistemul cu doud inele; atentie ins, acest aparat se utilizeaz numai pentru ‘operati de rutin’, 6.1.6 Baia, o cuva (cilindru) de stic'a ce poate fi incaizité, avand un diametru interior de minimum 85 mm $i ‘© adancime de minimum 120 mm de la baza cuvei, aga cum se arata in figura 5. NOTA - Este de dorit un paralelipived cu capacitatea de 600 mi 6.4.7 Termometre 6.1.7.4 Termometre, aga cum sunt specificate in anexa A 6.1.7.2 Un termometru potrivit este cel care poate fi suspendat in cadrul ansambiului, asa cum se arata in fig. 5, astfel ca baza bulbului s8 fie la acelasi nivel cu baza inelului si la cel mult 13 mm de inel, dar s& nu atinga inelul sau sistemiul de sustinere al acestuia,SREN 1427 Se pot utiliza si alte sisteme de masurare a temperaturii in afara termometrelor cu mercur. Oricum, sistemul de referin{s trebuie sa fie termometrul cu mercur gi oricare alt sistem alternativ de masurare se calibreaza pentru aceleas! ctin ca cele ale termometrulul cu mercur, avand un timp de rsouns pentru recuncasterea $i afigarea modifcarilor de temperatura comparabil cu cel al termometrelor cu mercur, NOTA - Pentru metoda descr, in care cregteres temperatuni se citeste in timpul Incereari, corectile, documentate, trebuie 8a fle determinate in avans 51 se aplica la citile observate. 6.1.8 Agitator, agitator cu elice care se roteste in plan orizontal, sau un agitator magnetic / piits de incaizire, avnd 0 lungime de aproximativ 40 mm si un diametru de 8 mm, asigurand o incaizire uniforma a b&i, Agitatorul trebuie amplasat astfel inc&t s3 nu deranjeze proba in timpul incercairii. Viteza de rotatie a agitatorului trebule sa fie de aproximatiy 100 min”. NOTA - Elicea agitatoruli este preferabil sa fie plasatd la un nivel allat Intre baza placli ce sustine ansamblul de prindere al ineluli gi baza paharului de laborator (a se vedea figura 5) ATENTIE - Daca agitatorul este actionat electric, urafi-va ca este legat la pat 6.1.9 Echipament semi-automat sau automat Se pot utiliza in locul aparatelor descrise de la 6.1.1 pand la 6.1.8 orice alt aparat automat sau semi-automat, dupa ce fost calibrat, Rezultatele objinute trebuie 3 fie identice cu cele obtinute prin metoda manuald si trebule 88 fie in limita exactitéiti prezentate de metoda manual. Daca se foloseste un echipament automat, acesta trebuie calibrat de cate ori este necesar, dar cel putin o dat pe an. In car de Iitigiu, metoda de teferinta este cea manual, cu aparatul prezentat fn figura 6. NOTA - Atunci cdnd se utlizeaza aparate automate, este posiil ca bile s& declanseze inireruperea razel de lumina la 0 dstanfé de 25,0 mm 20,4 mim sub pavteninferoard a nell 7 Pregatirea si pastrarea probelor de laborator si a egantioanelor de incercare Egantioanele pentru laborator se preleveazs conform EN 58, ludndu-se toate masurile de siguranté necesare $i asigurandu-se cA eganticanele sunt reprezentative penitu probele de laborator din care sunt luate. Se regatesc egantioanele de incercare conform cu EN 12594 NOTA - Pentru bitum modifcat cantitatea de prob trebuie corectata pentru a umple patru inele, tn caz c& Incercarea ‘rebuie repetatd (a se vedea nota de a 8.6). Se inc&lzesc cele doua inele bordurate, dar nu si placa de baza, cu aproximativ 90 °C deasupra punctului de ‘inmuiere preconizat si se pun pe placa de baza tratata cu agentul de separare. (a se vedea nota de la 5.3). Se adaugi o cantitate micé suplimentara de liant biturninos incalzt in fiecare dintre inele gi apoi se lasa S8 se raceascd in mediul ambiant cel putin 30 min, Pentru produsele care sunt moi la temperatura camerei, probele se racesc cel putin 30 min Ia o temperatura cu cel putin 10 °C mai mica decét cea preconizat punct de inmuiere. Intre momentul de turare a probei si cel de incercare nu trebuie s treacd mai mult de Are. Cand probele s-au récit se Indeparteaza excesul de liant bituminos cu un cutitincalzit sau o lama, astfel incat fiecare proba sa fie la acelasi nivel cu marginea de sus a ineletor. 8 Prezentarea procedurii 8.1. Pentru incereari de rutina, se aleg baia de lichid $i termometrul pentru punctul de inmulere preconizat astiel 2) Pentru puncte de inmuiere cuprinse intre 30 °C $i 80°C, se utiizeaz apa proaspat distilatd sau apa delonizati. Se foloseste un termometru cu subdiviziuni de 0,2 “C. Temperatura initiala a baii tebuie s& fie §°C + 1°C. b) Pentru puncte de inmuiere mai mari de 80 °C si mai mici de 150 °C, se utlizeaza glicerina. Se foloseste un termometru cu diviziuni de 0,5 °C. Temperatura initial a bai trebuie sé fie de 30 °C + 1°C. 5SR EN 1427 Ca tip de referinta, toate punciele de inmuiere mai mici de 80 °C se determina in baie de apa. Punctele de inmuiere mai mari de 80 °C dar mai mici de 160 °C se determina in baie de glicerina. 8.2 Se monteaza aparetura cu inelele pentru incercare, sistemul de centrare al bilelor $i termometrul in pozitile indicate si se umple baia astiel ca suprafata bail de lichid s8 fie cu 50 mm + 3 mm deasupra marginii Superioare a inelelor. Se utlizeazé un cleste pentru a amplasa cele doua bile de otel In bale sau int-un recipient separat, la 5 °C. Se asigur& ca bilele sa aib& aceeasi temperatura cu restul ansambll 8.3 Se amplaseazé baia (cuva) in apd cu gheaté pentru a o rici ta § °C + 1°C (atunci cand apa este cea care formeaza baia de lichid) sau se incdlzeste ugor pand la 30° Cs 1 °C (atunci cand glicerina este cea care formeaz’ baia de lichid), pentru a se stabil corect temperatura initial a ball gi se mentine la aceasta temperaturé cel putin 15 min cu aparatul montat. Se asigurd s& nu se contamineze baia de lichid cu alta substanta ce ar putea afecta rezultatele 8.4 Se utilizeaza clestele pentru a se plasa fiecare bilé in sistemul de centrare al bilelor. B.5 Se agitd baia de lichid gi se incalzeste la baza astfel ca temperatura s8 creasca uniform cu o vitezs de 5 °C/min (vezi nota). Se protejeazd bala dacé este necesar cu ecrane protectoare. Nu se mareste viteza de incdlzire in timpul incercarii. Variatia minima permis pentru flecare minut ce urmeazé dupa primele 3 minute este de + 0,5 °C. Marimea maxima a variatiei temperaturi la sfarsitul intregii masuratori trebule sa fie de cel mult #1 °C. Se arunca orice proba la care viteza de crestere a temperatunii nu se incadreaza in aceste limite, NOTA - Respectarea exacté a vitezei de crestere a temperaturi este esentiala pentru reproductibiltatea rezuitatelor. Se poate folosi un bec de gaze sau o plté electrica Daca se utiizeazA un bec de gaze, acesta trebuie protejat cu Paravane. Daca se ullizeazd o pid electricd, aceasta trebuie 88 fie echipata cu un sistem care s& permité mentnerea vitezei de cregtere a temperaturi 8.8 Se inregistreaz pentru fiecare cuplu inel | bild temperatura indicata de termometru in momentul ‘cand liantul bituminos care inconjoara bila atinge placa de baz, daca este utlizaté metoda manuala sau cand se intrerupe raza de lumina daca se utllzeazS aparate semi-automate sau automate, Nu se corecteazé indicatia din partea emergenta a bulbului termometruli. Daca diferenta intre cele doud temperaturi depageste 1°C pentru puncte de inmuiere mai mici de 60 °C sau depaseste 2 °C pentru puncte de inmuiere mai mari de 80°C, se repetd incercarea. Pentru bitumuri modificate se repeta incercarea dacd a) diferenta dintre cele dou temperaturi depaseste 2°C ; b) bila rupe stratul de bitum inconjurator inainte de a atinge placa de baza (sau de intreruperea razei de lumina) sau se observa ca filmul de bitum ce inconjoara bila se intrerupe. 8.7 Se raporteaz rezultatele dupa cum urmeazé NOTA - Punctul de inmuiere a unui bitum dat, determinat in baie de apa este cu aproximativ 4 °C mai mic decd punctul 4 inmuiere determinat in baie de gicerind. In consecinf& schimbarea de la apa la gicerind pentru determina mai mari de 80°C poate cies 0 discontinutate ce poate duce la ambiguil). De exemplu, pentru un bitum avénd un punct de Tinmuiere de 78 °C determinat in baie de apa ne pulem astepta la 0 valoare Ge 82 °C daca 7! determném in baie de jicerind. De aceea se recomanda insistent s& se defineasca exact in contracte (protocoale) rezultatee ce se situeaza in jurul valoré de 80 °C. Aste! de protocoale sunt define la punctele 87.1 pind la 8.7.4. In cadtul acestor conirace "unet de inmuiere” se referd la valoarea medie sav valoarea medie corectata celor doua temperaturi de incercare, ‘eterminate conform 86. 87.1 Punctele de Tnmuiere cuprinse intre 30 °C gi 80 °C determinate in baie de apa. Se raporteazd rezultatele obtinute. 8.7.2 Punctele de inmuiere de peste 80 °C determinate in bale de ap. Se anuleaz rezultatele ca find gresite gi se repeté incercarea in baie de glicerind 8.7.3 Punctele de inmuiere de 84 °C sau mai mici determinate In baie de glicerina. Se repeta determinarea in baie de apa. Dac& rezuitatele determinate in baie de apa au valoarea de 80 °C sau mai micd, se raporteazé aceste rezultate alfel, se raporteaza rezultatele obtinute in baie de glicerind,SREN 1427 8.7.4 Punctele de inmuiere de peste 84 °C determinate in baie de glicerina. Se raporteaz’ rezultatele obtinute. 9 Exprimare rezultate Pentru puncte de inmuiere mai mici sau egale cu 80 °C, se exprima rezuttatul cu 0 aproximatie de 0.2 °C fats de valoarea medie inregistrata la. 8.6 ca punct de inmuiere. Pentru puncte de inmuiere mai mari de 80 °C, se exprima cu aproximatie de 0,5 °C fata de valoarea medic Tnregistrata la 8.6 ca punct de inmuiere NOTA - Trebuie notat c@ rezutatele obpinute conform acestul standard sunt cu pana la 1,5 °C mai mici decat cele ‘obtnute conform unei metode comparabile care nu foloseste un agitator, cum ar fi ASTM D 36. 10 te 10.1 Repetabilitate Diferenta dintre rezultatele a doua incercari succesive objinute de acelasi operator, cu aceeas! aparaturd, Condit de lucru identice gi pe acelasi produs, pe parcursul unei lungi serii de determindri efectuate, aplicand corect si normal metoda de incercare, nu trebuie s& depaseasca valoarea din tabelul 1 decdt odatd la douazeci 10.2 Reproductibilitate Diferenta dintre doua rezuitate unice si independente, obtinute de operatori diferti, lucrand tn laboratoare iferte pe acelasi produs, pe parcursul unei lunai serii de determinari efectuate, aplicand corect gi normal metoda de analiza, nu trebuie sa depaseasca valoarea din tabelul 1 decét cdata la doudzeci Tabelul 1 - Fidelitate Repetabilitatea Reproductibiltates Tipul bali de ichid | Tipul de bitum r | R _ _ (Ce) | _we 2p nemodifcat 1 2 ‘apa [modiicat 35 glicerina oxidat 55 NOTA - Precizia datelor estimate pentru biturnurile nemodificate gi modificate provine din programele conduse de CEN Working Groups. Datele pentru bitumur oxidate provin din testele conduse de UK's Insitute of Petroleum gi au fost ‘adoptate de CEN TC 19/SC 1 \VG 1. Datelo nu sunt valabile pentru bitumuri moaificate sau nemodificate cu puncte de Inmuiere mai mari de 80 °C, sau pentru bitumuri oxidate cu puncte de Inmuicre mai mici de 80 °C. Este practic imposibil ‘88 se cada de acord pentru astfol de materiale decarece sunt rareori intalnite. Pentru astfel ce materiale, precizia \alorilor refertoare la tipul de baie utilizat trebuie 8a fle utiizata numai ca un ghid 41 Raport de incercare Raportul de incercare trebuie s& contin cel putin urmatoarele informatii a) tipul gi identificarea completa a probei de incercare; b) oreferinta la acest Standard European; ©} 0 referinfa la tipul de aparat utizat; 4) tipul de baie utlizata, ) rezultatul incercérii (a se vedea 8); f) orice abatere, prevazuta prin contract sau in alt mod, de la modul de lucru specificat, Q) data la care s-a facut incercarea,SR EN 1427 Dimensiuni in milimetni & 1085, 1.5 ping ia Figura 1 —Inel Figura 2~ Placa pentru turnare Dimensiuni in milimetri sem 55. 35 ry i Figura 3 - Sistem de centrare a bilelor Figura 4 ~ Sistem de prindere a ineluluiSREN 1427 Dimensiuni in milimetst SS 120 pind ta 150 1S pina ia? Figura 5 — Cele doua inelo asamblato Figura 6 ~ Placa (pentru turnare)SR EN 1427 Anexa A (normativa) Caracteristicile termometrelor Caractenstica Puncle de inmuiere uncle de inmuiere <80°C 280°C Tntervalul de temperatura [— =2+80 30 = 200 Marcajul scalei ] subdiviziuni | 02 08 Iii tung la flecare | 8 1 1 numere la fiecare °C 2 5 eroarea maxima a scalei °C. 02 03 Total J Total | c 130 250 Lungimea fotaia 300 pana la 400 380 pana la 400 steam cutside diameter 6.0 pana ia 8.0 6.0 pana la8.0 Lungimea bulbului mm 9 paid fa 14 9 paid fa 14 Diametrul exterior al bulbului mm: 45 pana 5.5 25 pana ia 5.5 Delimitarea pe scala Intre vaeful bulbulul gi linie °c ° 30 distanta mm 75 pana la 90 75 pana la 80 lungimea scalei mm 245 pana ia 280 245 pana la 280 NOTA 1 Termometrul tip ASTM 15C IP 60C poate f utlizat pentru puncte de nmuiere mai ici sau egale cu 80 °C si termomeirultip ASTM 16C IP 61C poate fi ulitzat pentru puncte de inmuiere mai mari de 80°C NOTA 2- Termocuplele pot fi utilizate ca termometre daca sunt calibrate cu regularitate 10