Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Notiuni de Infertilitate Sterilitate A Cuplului

    Uploaded by

    Loredana Dobrea
    13 views18 pages

    Original Title

    Notiuni-de-Infertilitate-Sterilitate-a-cuplului

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views18 pages

    Notiuni de Infertilitate Sterilitate A Cuplului

    Uploaded by

    Loredana Dobrea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 18
    i 207 Putine domenii medicale au tnregistrat tii ultimele dou decenii o nscmenea evolutie spectaculoasd ca biologia reproducerii, cnpito) vast, incluzdind si infertilitaten cuplului. Atat in aria diagnosticului cAt mai ales tn cea a mijloacelor ternpeutice, legate tn primal rind de tehnicile de veproducere umani asistatd (ARD)pau avut loc progrese uimitonre oferind sansa procreerii cuplurilor care ultidati, datorita unei patologii feminine sau masculine, nu ar fi avut nici o speranti. ‘feitilitarea reprezintd Ceducereminvoluntarsvareapacitapimaeyprocreere: Wifertilitatea este ‘Gelmivi, crerilirarec este tmeapacitaemoralaqdewreproducers. Aceste definifii apartin scolii anglo- sixone. Scoala romAneasc& consider dnfertilitatea ca ineapacitatearmenfineriijsarciniigpandycind ‘GRRNAEVIAENADT, iar sreviliratemca incapacitatearderconcopio; Sterilitaten poate fi primata daca femeia nu a rimas niciodata insarcinati sauq@ecundarigdacd o sarcini’ nu mai poate fi obfinu dupa ce, anterior, aut existat una sau mai multe sarcini duse sau nu pana la termen. ‘Un cuplu este considerat infest i intre cuplurile fertile, 90% obfin sarcina dup’ un | an $1 100% dupa 2 ani, ceca ce face ca intervalul de timp dup& care'st fie demarate investigafifle pentru infe-tilitate poate fi redus la un an. Infortilitatea afecteazd 10-15% dintre cupluri. Ponderea participiirii celor doi genitori esu. ‘urmatoaree: factorul feminin este implicat in 40-55% dintre cazuri iar cel masculin in 25- 40%. Cauze mixte, ce fin de ambii parteneri, se fntdlnesc in 10% dintre cazuri; tn 5-10% din cazuri etiologia rémne necunoscula, © Tulburdri ale spermatogenczei = Afecfiuni ale vaselor sanguine ~ varicocel (12%); — Sperma anormala idiopatic (25% din cazuri) — Boli sistemice ~ insuficienta renala, diahetul zaharat, neoplazii; ~— Boli ale sistemului endocrin ~ disfunc{ii hipotalamice, hiperprolactinemie, tumor. iradiere, traumatisme; - = Tratamente medicamentoase ~ citostatice, steroizi anabolizangi, cimetidina, eritromicina, tetraciclina, spironolactona, nitrofuranii; = Substanfe toxice ~ nicotina, alcool, cafes, droguri (marijuana, cocaina), solyen|s _” metale grele; — Sindromul celulelor Sertoli (aplazia celulelor germinale); .--~ + = Anomaliiciumozomiale.. .sindrom Klinefelter, sindromul diblu” Y, sindrom Kallman, sindrom Kartagener (sindrommu! cililor imobili) * Tulburdri ale transportului spermatozoizilor = Obstructi ale edilor de transport infecfii, traumatisme, vaseetomic; - Anomalii anatomice ~ hipospadias, criptorhidie;s = Disfunc(ii ejaculatorii - ejaculare retrograda fn vezica urinara (diabet zaharat, afecfiunt neurologice, dup’ chirurgia prostatic& sau vezicala); | — Dezordini imunologice — prezentu anticorpilos antispermatozoizi; Scanned with CamScanner 208 : 7 “= Atvonhalii genetice ~ aplazia congenital bilateral a vaselor deferente (CBAVD). S-a sugerat c¥ aceasti boul reprezintlforma genital a fibrozei chistice. — Disfunctil sexuale~ egec ejaculator, impotenta. in ! 1. Anomaliile ovulatiel - anovulafia/disovulafin (25-30% din edeurile de infertilirate {feminind) tn majortaten enzurilor se tusofese de Gmetones, etologia find! 1» mare: msord superpozabils. ‘ ee irontl ovarelorpolichistice (Stein=Leventhal) = Disgeneziile ovariene ( Sindrom Turner gi-sindroame paratuimerient, etc) + Hipoplaziile ovariene — insuficienja ovariana precoce (menopatiza precoce), displazia ‘lfacto-genitala Kallman-de Morsier; oe 8! © Endometrioza ovarian’ | © Tumori ovariene hormonosecretante (estrogeno sau androgénosecretante) © Sindromul ovarului rezistent la gonadotropine ; + Insuficienfa de faz’ luteal - insuficienté secretorie de progesteron fn a doua jumatate a ciclului menstrual. Aceasta va avea drept consecinfii dezvoltarea necorespunatoare & - endometrului necesar implantisii., eT ofizare- nesecretante (ce acfioneaz& prin compresiunea celulelor hipofizare generfind un deficit global de hormoni hipofizari) si secretante (ACTH-boala Cushing, prolactini-macro si microadenoume hipofizare prolactinosecretanté); #. Sindromul Sheehan ~ necroza ischemicd pituitard postpartum, consecutiva unei hemoragii masive insofits de oc hemoragic sever, ; * Sindromul amenoree-galactoree, cu cele 3 forme: tumoral (Forbes-Albright) prin nicroprolactinom hipofizar, postpartum {Chiari-Frommel) ¢i functional (d' Argon2-del Castillo); ~ stau la baza unor tipuri de amenoree anovulatorie freevente in practic’: “Anorexia nervoasi — hiperproduictie de neuropeptid Y ce‘inhibii secretia de gonadotropine Sterilitatea psihogend, dup’ un stress emotional intens sau prelungit - mecanismul este tot prin producfie excesiva de neuropeptid Y ‘Amenoreea anovulatorie dop& exercitii fizice excesive ~ efortul fizic creste productia de endorfine care fn cantitafi mari suprima productia de GnRH ‘= Ameoree anovulatorie dupa oprirea contraceptivelor estroprogestative. = Amenorcea indusi de droguri —derivafi de fenotiazind si rezerpind care actioneaza ‘central prin depresia PIF si hiperprolectinemie'consecutiva + hipo si hipertiroidia, O asociere frecventi este cea dintre hipotiroidie $i > hiperprotactinemic. = ‘afectiuni ale corticosuprarenalei - hiperplazia congenital -viilizante de suprarenala, sindromul Cushing. efactori peritoneal bili de 25 - 40%6'din cazurile de,infertilitare) + Boala inflamatorie peivind + 15 mg/24h) diferenta va fi facuta prin d DHEAS. i itnpon, ‘Valori normale alc hormonilor androgeni: Primafazda | Adoua facda Androgerul ciclueé ciclulai Testosteronal - 20-80 ny “Testosteronul ber 03-19 ngidl Delta d androstendional 20 = 250 ng/al = DHEAS 100-350 microgidi 17 hidroxiprogesteronal_| 30200 ng/di 400 ngyal IT cetosteroi 5-15 mg/2ah Frolactina. Valorile normale ale hormonului sont intre 5 gi 27 ng/ml, Secrefia se face pul §i este putemic influentata de multipli factori externi, de aceea recoliarea se va face mifjlocel dimine c inelii (Sccretia este maxima intre 5,00 si 7.00 a.m.) si wu dupa stress sau ‘examinare fizica care crese nivelel Ie de prolactin. Un nivel crescut va trebui intotdect na raat ul Cw de hipeiprolactinemie confirmata se vor efectua obligatoriu o radiografie de ‘ascii, computertomografie craniana ¢ . bs vial pasta depisiare cafe grafic craninna si examinarea cémpului vizuel pentru dep adenom hipofizar, ‘Tot ‘i ee obligato-it "TSH hiperprolatnemia aah oe iperprolactinemie se va doza 928 ormonii_g Momeni sosdovon: nore secinfa unei hipotitoidii fruste. des intélnita O cresteréia nivelului LH on ei + LEDESE in azul sindromaay ce Ree # niveluli. LH ca si a raportului enopauza preccce sau o dig li de ovare polichistice. Cresterea FSH este asociaté a . genezie gonadicd iar sciderea 9 or este Suge: Pentru o patologie bipotelamo-hipofizon ‘adica lar scdderea gonadotrofineler Scanned with CamScanner i It aed Nef, * 15 - 752 pussElnon ae. 99 218 Valorite normale ale hormonilor gonadotropi: Gonadatropina Faza foliculart ‘Ovulatie FSH Faz luteal = 6 mitt 15-20 mUUmt 2mUVml LH 1-5 mUvinl 60 mUVml 2mUl/ml Hormonii tiroidieni. Tulburirile tiroidiene: sunt de 10 ori mai freevente Ia fem arbat, Hipotiroidismul este asociat cu reducerea fertl decht ta ovulate’. Veriga de legiturd este reprezentatt de prolactin’, nivelele crescute de TRH determinand ii ca urmare a perturbt hipersecrejie de prolactin, Hipertivoidismal na sc insofesie Tm general de culborsri_ ale ovulatiei gi conceptiei insa tireotoxicoza creste riscul de avort spontan si de anomalii congenitale. Cel mai sensibil test pentru evaluarea funetici tiroidiene il reprezint& dozarea ‘TSH. Corectarea disfunctiei tiroidiene va conduce la restabilirea fertilittii. + Cortizolul liber urinar se detenmin& pe 24 ore la femeile cu hirsutism suspectate de sindrom Cushing, Normal valorile sunt intre 30 -80 micrograme/24h, Ulterior, pentru confirmarea diagnosticului si diferentierea sindromului Cushing se vor.efectua testele de supresie cu

    You might also like