j } Toma de Aquino Fragmente eee i Sm ren pats) oe sire ee he Da i ou sie reftecile aride oon ete | oo se alineas or Sore Ey el Ieologtee, se trucrite ffogner exersite ft st e ‘Uo twru poate 8 apard cu timpezime ta Boa fer ain sine fsusi dar nu prin noi Sho ane aug gi prin noi. Intr-adev, © spony este Himpede atunei efnd rectal este cuprins tn ideca subiectabi, Precum th propoziia Omul este. un ahmal, cle, reste, faptul def animal este cupinsnconceptul de om, Dacd, agadar, este eunoscut {utr care este subictl gi care este predicatl, proporiia va fi Pentru top impede, fim este cazul co principle prime ale Semonstrailor, ai ‘ror. termeni” sit nouni comune pe are oricine’ te cunoaste, precum eet art i partea gh cele aseenea." ack inst unora nu leestecunoseuteare te predcatul fare este subiectul, tune propoziia va f timpoae in sine Tnaigh dar nu prin aceia care nu eunose mbextul ‘i predcatt Propodiiel $i de eea. te tntimpa, | ‘cum spune Boetius, | & anumite noyiuni | gomune st dae 7 Pentru Injeepyi, cum. eate ideea’ ca tuerorle imatersle a fiingeaz in spatiu. eeu spun de cA propoatia Dumnezeu exists est limpede't sine tsaq Intruch predicatut este identic cu sublectul. Intr-adevir, Dumnezeu este nsigensenya sa, dup cam va reiesi fm mod limurit din tele urmeazs. Dat find c& nu cunoastem rf Dumnezeu, propoaiia aceasta nu eate limpede pentru to, i are nevole sf fie demonsiaté eu autorul a ceva care ne este mal impede, eu toate c8 nu s-ar cides CONVORBIRI LITERARE nu, si Mal ‘84 0 facem prin natura, adic& prin efectele lui Dumnezeu. ‘Acela care aude din fotimplare cuvintul ‘Dumnezeu nu stie acesta semanifick cova faja de care nu se poate gindi altceva mai mare. Intradevir, uni au crezut cl ‘Dumnezeu at fi 0 finjS corporals. Chiar ‘admitind cA tofi tnjeleg prin cuvintul Dumnezeu ceea ce se desemneazl, adic fia dec care nimic 0 find mal mare, totus, nu rezutd de ail ed reer Aca sd ae oo Sesranmecores Sosa Pe a face din Dumtineztu Tune) exaroiaar iotrumentate ration vidal siv chiar o blasfemi¢ oelor car “aeestora din urn gine thomas rispnde | | poate patea un de ¢ bonfunds teologia oe | ri, eu un, discurs repetit pe coordonate nine 0 forend inferioaré de condasere iy alkayi, datul esenbia af definijiel omg, xc di exclude, ci, dimpotrivs, ai mare. Dar acest fapt nu este admis de cei care susjin e& Dumnezeu nu exist Spune Apostolul in Epistola cétre Romani Cele nevazute ale Lui se vid de la facerea fami, tngelegindu-Se din fSptur. Dar ‘nam fi gtiut acest lucru dack Dumnezeu nu sar fi putut demonstra cu ajutora fapturi | Sovot of sint doul feluri de demonstra: cea dint, prin termediul cauze, se numeste propter quid: aceasta se. fntemeiank pe ceva ce premerge dintr-un punct de vedere obiectiv; a doua, prin intermediul efectului, se numeste demonstratie quia si se Intemeiazl pe ceva care fine de noi, Inr-adevr, cind un efect este mal evident pentru noi éect | cauza sa, ne folosim de acest efect pentru a ajunge la cuncasterea cavzel Pornind de la un anumit cfect, se poate demonstra c& existi © cauzi, Intruct efectele ne sint mai cunoseute: dat find o& efectele depind de 0 cauzl, ete nevesar ca efectul sf nv preexiste cauzel De aoeca, afirmajia of Dumnezeu ext, neevidentd prin sie, poate fl demonsrath prin mijlocirea efectelor lui Dumnezeu, pe care te cunoastem. = Existenja lui Dumnezea ‘© poate dovedi prin cinci ci. Prima gi = mai clard dintre cli este aceca care 5 deduce din migcare. E un fapt evident, Pe ae constatdin cu sigur, cn ae lume unele lucruri se mige; dar tot ceed ce se mised e urit de altceva, Intradevlr, Blmie nu se misc dect tm msura tn cate Se afl poten cu privre la ceva SPE Care se mie pe de alt parte, ua ucry ge doar in mAsura ta care se ald tn act ‘Migcarea consist tn a face ca un anumitIueru si treacd de la potengd la act. Dar un lucru nu poate trece de la potenja ta act dec In vitutea unui fiind care s¢ aff in act, asa cum, de exemplu, un corp cald in fact, precum focul, face si fie cald in act emul, care nu era cald deett n potent, st astfel fl migc& gif preschimbsi, Mai mit dectt att, nb este posibil ca acetagilueru sh fie In act $i in poteng’ in mod simultan si printr-o raportare identicl, ci numai sub lwcruri int uncle pot si existe sau si ‘nu existe; acestea sintaele lucruri care se nase si se degradeads, prin urmare pot cexista sau nu, $i este cu neputingl ca toate reste lucruri eare at 0 asemenca naturh sh existe Infotdeauna, pentru ed ceea oe [poate si nu existe, uncori chiar nu exist. Dae fs toate lucrurile pot simu existe fa van moment dat, atunei nei unl a-ar mat putea exista tn realitate, Dar dact acest nevesar. Tot cera ce este necesar are sau In altceva cauza_propriei sale i, dar neste posibil SB fnaintezi la Infinit In’ tngiruirea findurilor necesare care yi au 0 cavzS tn propria lor rnevesitale; e In acelagi fel cum nu este pesibil acest Iucru In Insiruirea cauzelor tficiente, dupti cum deja am demonstrat. De aceen este nccesar 88 postulim ceva cae sl fie necesar prin sine gis nu alba tn fepectediferite. Ceca ce este ald fnvact nu poate f tn acelas timp cald sim poten|a, dar poate f fece In potenfa. De aceca, nu ste cu putin ca un tru sf, sub acelagi aspect si Im acclayi chip, gi cel care mised si cel care este’ micat, altel spus, si se mnigte de la sine. Este ‘necesar deci ca tot ceea ce se mised 5 fe migcat de alteva, Tar dack acest aiteeva, datorité ciruia un Tueru se miged, se miged si el, atunci fete necesar ca gacesta din urma 34 Be migat de un altol si aga thai departe. Dar nu este dat $4 provedim aga la ness Ecoarece tunel n-ar exista un prim motor §, prin urmare, nar Exsta nicl un fel de motor, Inteuen motori secundari nu s& mia dect In msura in care sit impulsionayi de un motor prim, aga_cum Pastonul nu se mised decn dack este purtat de mini Exe necesar de aceea 38 ajungem la un prim motor, care au este pornit de un altul. fp aocst prim motor tof fecunoastem pe Dumnezeu ‘A doua cale se deduce din conceptul de cauza efcients. In Jumea sensibil& noi construim 0 Ingiruire organizata de cauze | eficente, dar nu este posibil si ‘onstatém c& un lucru oarecare Ig este sie insusi cauza eficien Geoarece atunci ar trebul sa fi cxistat mai mainte de sine Insusi, (20a ce este cu neputing. Pe de alti parte, nu este posibit sf se meargi cu cauzele eficiente la nesfrgt, deoarece tn toate Ininjurile' de cauze eficiente ermenul prim este cauzh a termenului mediu, iar termenul mediu este cauza_termenului ‘ultim, atft tn cazul eind termenii ‘medi stnt mai multi, tt si atunci iad nu exist decft unul singur ‘Acum, — suprimind _cauza, suprimam gi efectul, astel, dact In succesiunea de cauze eficiente ‘nu exist un termen prim, nu vor cexista nici un termen ultim, nici tun termen mediv. Tar acd Ingiruirea de cauze eficiente ar fi Rugiclunea este o arm puternicl, un tezaur nelmputlt, 0 Dogifie nicicind irositd, un liman nebsitut de valurl, o temelie a peli, ridicing, tzvor gi niiscltoare de nenumirate Iucruri ‘bune sl cea mal puternicé din toatl imparatia. Spre exemplu, adeseori, chiar purtitorul coroanel imparitegtt este cuprins de febra si zace iu pat, arzind, cu doctori imprejur SI cu pizitori, slujitori si generall. Dar nici megtesugut, | Aoctorilor, nici apropierea prietenilor, slajba servitorilor sau ‘mulfinea leacurilor, mindrefea curtenilor, belsugul bogitilior. | ‘sau vreun alt lucru dintre cele omenestl, nimic nu est in stare SH- potoleasca boala incuibat in trp. Dar, dae vine un om cu indrizneald gl sinceritate fap de Dunmezeu sl atinge trupul, dup ce face o rugiciune curat, punind minile peste el, indath fige bosla cu tofu, gi ce mu 8 fost in stare s8 fach hogatia si moljimea curtenlor, invagstura adunath de veacur st fastol puter omenest, a fkcut tocmai ‘igicluvea unul_singur om sirman sau chiar a vreunul ceryetor, uncorl Dar eu nu vorbese de rugicionea aceea ficut ‘one cu gura st pling de golicione, cl de aceea Lzvoritl dint-o “milnte afinied la Dummezeu gt dinte-o inlmé indureratf de _cunogtinga pcatelor, ‘Nomai aceasta rogichune ured ta cer. Cit apele care se bucuri’ de lungime, ct timp sint purtate Ia vale, se risipese. Dar, dack ‘el ce duc apele pe canaluri, le vor sill st trench print-o alle | tngusts, deal srtmiorae, cle vor {ig spre faliiot mai wa derit orice sigeath. Tot aga este sl cu mintea omeneased; cit timp se bucurd de prea multd siguranfs, se impristle i se Pierde, dar, dack Tmprejurilie viel’ Uisate de sus 0 [Etrimtorenad,orlelt de tncoltS ar inal} epre cer rughciint puternice gi curate. Bh cas gl cf acest rophcluni vor ascultate mal mutt decit Celelalte,ascultd ce spube profetl: "Am strigat fa Domnul fa fccazul meu sl El sha aplecat urechen etre mine". Decl sf ne stole constinfa, sufletul s& ne sufere de amintirea plcatelor, 4 suferiny, dar ou ch sf ne strimtordin in van, c.ca 6 ne Dregitim pentru asculiare si sf ne fnvdim a sta tre st de eghe pentru a astfel af atingem cerurile nse. Nimmic nu lzgoneste mei bine moliciunen si delisarea decit = guterinfe gf necazul, care aduod mintee de peste tt gio intore ‘tre sine. Cel ce suferd molt se sl tongs mult, eu o rugi frvortesdintr-vn fet fa care ve putea intra si loculasch bucoria, De pild,cind coplil aleargh, el ridletprafol inser, dar, dupi ce ead pleurll de ploale unul dup& altul gi toath apa fe ojeacd, nerul devine senln gl luminos. Tot aga sf supsirarea, ‘Gt timp este frimintath induntru, ne fatunecd gindlrea, dar, lack este alungatl. prin rostirea rogiclunil cu Incriml de poclin{&, rhmine in stflet molt strdlucre lar mina Fete to Dumnezcu se pogoard precim o razi de soare fn ima celul ce se roagt. ‘raducere din limba greack de ‘Marlus CRUCERU, fapt este adevirat, atunci n-ar exista nit al altul cauza propriei necesita, eiosh fe el. tnsugi cauza necesita alteulva, ‘A patra cale porneste de {gradele fing, Tn Tucruri, nok istingem un grad mai mare sau mai mic de bundtate, de cexcelenfd, de adevar gi aja mal eparte. ‘Dar mai multul gi ‘mai pusinul sint predicate tm legitura eu diferite tucruri, potrivit gradulul diferit de aproximare a maximulul, astfel, este mai cald ceca ce se nvecineaz’ cel mal Indeaproape de gradul maxim al cilduril. De aceea, exis un fiind foarte adevirat, foarte bun si foarte nob, care fiingeazd tn gradul cel mal inalt. Intr-adevar, dupa cum spune Aristote! In Metafizica, binele suprem coincide ea supremul find. Pe de alti parte, ceea ce spunem ci reprezint& gradu suprem al unui gen este cauza tuturor lucrurilor care apargin celui gen; astfet focul, care este cald tn gradul_ maxim, este cava caldurii_altor corpurl. De accea, exist ceva care este cauza’fingari, a banatagit a oricdret perfeciiuni "a tuturor findurilor si cruia noi fi dim ‘numele de Dumnezeu, ‘A. cincea cale decurge din cirmuirea tucrutilor. Vedem, Intt-adevar, c& lucrurile lipsite de gindire, cu alte cuvinte corpurile naturale, actioneaza potrivit unui scop, care se Gezviluie cu claritate prin faptul cB tntotdeauna, sau cel putin de cele mai multe ori, ele acfioneazil tn acelagi mod pentru a urmari mai binele De unde rezultd 8 ating un seop au din tntimplare, ci intr-o tendinj& determinata. Dar ucrurile lipsite de ccunogtinjS nu ar tinde spre un | scop daca n-ar fi tndrumate de (© finjs cunoscitoare 3h inteligenta, precum sigeata de arcag, Exist deci 0 fins infinitf, atunci nu ar exista o prima cauzd ficient, nu ar exista un ultim efect si cu att mai putin cauze eficinte intermediare, ‘eca ce este evident fas. Prin urmare, este necesar s& presupunem © prima cauzA eficientd, pe care toti 0 denumim Dumnezeu. ‘A treia cale se deduce din ceea ce este posibil gi din ceea ce este necesar. Intre tun luery, finde ceea ce nu exist nu poate Incepe si existe dectt prin intermediv! altul lueru, care exist, Or, dacd n-ar existe nich ‘un find, ar fi imposibil ca un tucra foarecare’ si Inceap si existe i astfl, eodat4, n-ar mai exista nimie, ceca ce este evident fas. Agadar, nu toate findurite stot posibile, dar este obligatoriu sé existe ceva inteligenté prin care toate lucrurile haturale sint orientate spre un scop, iar ‘cast finf& noi o numim Dumnezeu. prezentare gi traducere de Eugen MUNTEANU it a) —CONVORBIRI LITERARE