Facultatea de Istorie Relatii Internationale

Organizatia Statelor Exportatoare de Petrol
Gerea Alina-Andreea Golban Eugenia-Alina Serghienco Elena Sin Cristina
Bucuresti 2010 1

........... Clasificarea organizatiilor internationale...............6 5.........13 2 ...........................11 9......................................................13 11........ Influenta OPEC asupra pietei petrolului si pietei economice mondiale...........................organizatie autonoma sau instrument al statelor membre?........ Procesul de constructie a Organizatiilor Internationale.......................... Exemple de Organizatii Internationale.................................................................Cuprins 1................................................................7 6.....10 8..... Influenta OPEC asupra pietei politice mondiale..................................... OPEC................................ Ajutorul OPEC................................................4 4..............12 10.... Istoric OPEC................9 7. Noţiunea de Organizaţii internaţionale……………………………………………3 2.................. Folosirea resurselor energetice ca element de presiune…………………………..............3 3....... Definirea organizatiilor internationale......

Dreptul organizatiilor internationale.9. social.Definirea organizatiilor internationale Necesitatea colaborării dintre state în diferite domenii – politic.2 1 Gheorghe Moca. tehnic. O organizatie internationala este rezultatul asocierii libere a statelor.Noțiunea de Organizație Internațională Organizaţiile internaţionale ocupă un loc considerabil în relaţiile internaţionale. care este dotata cu organe comune si care are o personalitate juridica distincta de cea a statelor membre. desemnând un fenomen nou al relatiilor internationale si al dreptului international.p. economic. În prezent nu există sector al vieţii economice sociale politice şi culturale în care să găsim nu numai variate forme de cooperare dar chiar însăşi organizaţiile internaţionale guvernamentale sau neguvernamentale. – ale relaţiilor internaţionale a dus la crearea unui număr tot mai mare de organizaţii internaţionale interstatale. Termenul de organizatie internationala. în care se prevăd obiectul şi scopurile organizaţiei. 2 Raluca Miga Besteliu.p.Bucuresti. Editura All Beck. 2000.3. cultural etc. Bucuresti. Editura Arta.1 2. Organizaţiile internaţionale reprezintă forme de coordonare a colaborării internaţionale în diferite domenii. organele şi atribuţiile lor. necesare realizării obiectivelor pentru care au fost constituite. execrcitînd o influenţă importantă asupra lumii contemporane și asupra evoluţiei acesteia. pentru care statele au creat un anumit cadru juridico-organizatoric (instituţional) prin adoptarea unui statut. elaborat de comun acord. este semnalat înca de la 1867 în cadrul lucrarilor Academiei de stiinte din Londra.1. dar este utilizat frecvent abia dupa primul razboi mondial. Organizatii internationale interguvernamentale. 2000. constituita printr-un tratat. 3 . cultural.

spre exemplu). d) organizatia internationala are.p. o structura institutionala proprie (Conferinta. ca urmare a instaurării şi a dezvoltării capitalismului. de regula. organizatiile internationale fiind fondate de state si actionând prin vointa acestora. „confera organizatiilor internationale interguvernamentale personalitate juridica proprie – de drept intern si international – în temeiul careia acestea beneficiaza de drepturi si îsi asuma obligatii pe teritoriul oricaruia dintre statele membre sau în raporturile cu acestea ori cu alte subiecte de drept international„. într-un tratat. Creşterea forţelor de producţie. de regula. cuceririle ştiinţei şi tehnicii sunt factori care au determinat apariţia şi dezvoltarea organizaţiilor internaţionale. prin vointa statelor. reprezentarea statelor este realizata de reprezentantii guvernelor statelor respective. statele. b) asocierea unor state într-o organizatie internationala se realizeaza în baza acordului de vointa al statelor. care se materializeaza. dezvoltarea comertului etc. apararea drepturilor omului.12. Toate aceste elemente constitutive. ce poarta denumiri diferite cum ar fi Carta (a ONU.Procesul de constructie a Organizatiilor Internationale Organizaţiile internaţionale s-au dezvoltat îndeosebi după victoria revoluţiilor burgheze. cooperarea economica.. Constitutie (a Organizatiei Internationale a Muncii). în calitate de parti contractante. spre exemplu).3 3. îndeplinite cumulativ.. Secretariat.Elementele constitutive ale organizatiilor internationale: a) la asocierea respectiva participa. Consiliu de Administratie. Statut (al Consiliului Europei) etc. e) asocierea statelor trebuie sa se desfasoare în cadrul dreptului international. sporirea relaţiilor politice şi economice dintre state. 3 Ibidem. 4 . c) asocierea statelor se realizeaza în vederea unor obiective si scopuri comune: mentinerea pacii. diviziunea internaţională a muncii.

Dupa primul razboi mondial.în paralel s-a creat OIM (Organizatia Internationala a Muncii). prin crearea Societatii Natiunilor. trebuie sa evocam aici si înfiintarea. Comisia Centrala a Rinului (1831) si Comisia Europeana a Dunarii (1856)4. În aceasta perioada. p. o viziune. Europa occidentala. prin Consiliul Europei si. numarul organizatiilor internationale (mondiale sau regionale) creste vertiginos. încurajîndu-se armonizarea normelor sociale cu scopul de a împiedica la scară internaţională o concurenţă sălbatică între muncitorii care beneficiază de avantaje sociale şi cei care nu le au. pentru prima data. economice. relativ coerenta.La începutul secolului al XIX-lea. organizaţii internaţionale permanente. a căror pondere în relaţiile internaţionale a sporit continuu în cursul acelui secol. 6 Ibidem. se concretizeaza. 5. tehnico-stiintifice si culturale etc.p. a celor doua comisii fluviale. aceste comisii fluviale internationale sunt considerate forme embrionare sau prefigureaza viitoarele organizatii internationale. cu tot caracterul lor restrâns.în anii ’30. mondiale sau regionale6. sub impulsul presedintelui Statelor Unite ale Americii. 5 . având ca scop să asigure protecţia unor interese cu caracter tehnic în diverse domenii. 4 5 Ibidem. al cărui pact fondator este anexat tratatelor de pace din 1919 şi stabileşte un sistem de securitate colectivă. Gheorghe Moca.5 Spre sfârşitul secolului al XIX-lea au fost înfiinţate uniunile administrative. devine un laborator institutional. din 1950. se constituie numeroase organizatii internationale. Wilson. în toate domeniile relatiilor dintre state – politice si politico-militare. cit. De altfel. op.. marcat însa de circumstanta geopolitica majora din acea perioada: antagonismul Est-Vest între blocul occidental si blocul sovietic.2. Evident. Dupa al doilea razboi mondial.desemnînd pentru statele member delegaţii tripartite împărţirea sediilor la egalitate între reprezentanţii guvernului şi reprezentanţii muncitorilor şi a patronilor. cu un obiect limitat şi cu o strictă specializare. 2. prin începerea constructiei europene. mai ales. p. forma organizatorică. cu caracter temporar a colaborării dintre state în domeniul politic o constituiau congresele şi conferinţele internaţionale. special si semipermanent. cu competenta generala sau speciala.. impusa de problematica comunicatiilor pe fluviile internationale. asupra organizatiilor internationale.

p. la dezvoltarea dreptului internaţional contemporan şi a societăţii internaţionale care tinde spre globalizare. 7 8 Raluca Miga Besteliu. În 1909. numarul acestora sa fie de 286. utilizarea spatiului cosmic etc.9.. epuizarea unor resurse. op. p. Organizaţiile internaţionale ocupă un loc primordial printre formele de colaborare dintre state şi contribuie.8 Chiar şi tinere state suverane din Africa au păşit şi ele la crearea unor organizaţii internaţionale pentru dezvoltarea unei strânse şi multilaterale colaborări între ele. Un alt factor. cit. perfectionarea mijloacelor de comunicare si de transport la scara planetara. Organizatiile internationale contemporane. numarul organizatiilor internationale interguvernamentale era redus – 37. 9 6 . pe diferite căi. organizatiile internationale încep un proces de redefinire a rolului si evolutiei lor. cit.iar pe de altă parte unor nevoi obiective de cooperare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă omenirea. 1998. 4. în noile conditii de dupa prabusirea blocului sovietic si dizolvarea URSS. 3-5. Philippe Moreau Defarges. în 1960 – 1255 pentru ca în 1992 sa depaseasca 46009. controlul deteriorarii mediului.. si mai spectaculoasa este evolutia numarului de organizatii internationale neguvernamentale: în1909 – 176. Iasi. este rezultatul efectului conjugat al noilor probleme cu care este confruntata societatea contemporana. în 1992. în 1960 se înregistreaza 154 pentru ca. ale caror proportii globale nu pot fi supuse decât unui tratament global: cresterea populatiei.7 Alti autori identifica printre factorii proliferarii organizatiilor internationale si cresterea numarului si rolului statelor pe toate continentele. saracia si alimentatia. Institutul European. multiplicarea problemelor si domeniilor lor de cooperare.Dupa 1989. Apariţia Organizaţiilor Internaţionale a răspuns aspiraţiei generale la pace şi progres la instaurarea unor relaţii paşnice de colaborare între popoare. p. valorificarea resurselor marine. Gheorghe Moca. ca şi amploarea şi varietatea domeniilor pe care le îmbrăţişează reprezintă o caracteristică esenţială a vieţii internaţionale contemporane. op. totodată. Sporirea numărului organizaţiilor internaţionale. cu o influenta hotarâtoare în evolutia organizatiilor internationale din ultimele decenii.

1 ianuarie 10 Gheorghe Moca. prin competenta geografica si materiala. Organizatia Unitatii Africane etc. Organizatia Mondiala a Sanatatii. NATO. p. prin puterile de care dispun. Organizatia Statelor Americane. la care nici o institutie existenta pana atunci nu ofera un repertoriu satisfacator de raspunsuri. Mark Schuman spune ca in ceea ce priveste aparitia institutiilor si organizatiilor. prin structura si obiectul de activitate.). Organizatia Mondiala a Sanatatii etc. care se deosebesc între ele prin scopuri si participanti.De cele mai multe ori acestea sunt o continuare a unor institutii mai vechi (ONUcontinuarea Ligii Natiunilor. ca “impulsul necesar pentru crearea unei institutii internationale consta in elaborarea. Cu toata diversitatea.) sau de integrare (supranationale). se pot distinge organizatii universale (ONU si institutiile sale specializate) si organizatii regionale (Consiliul Europei.10 Potrivit compozitiei. 9. recunoasterea si numirea unei probleme de fond” (razboi.. op. ele pot fi clasificate dupa anumite criterii esentiale. Dupa criteriul domeniului de activitate. Liga Araba) si tehnico-economice (Organizatia Internationala a Muncii. Consiliul Europei. Liga Araba. Organizatia Internationala a Muncii. 7 . cum este.Exemple de Organizatii Internationale ONU – Organizatia Natiunilor Unite -sediu la New York din 1946 Are drept fundament trei premise ideologice: -continuarea activitatii Societatii Natiunilor -un document diplomatic care a revolutionat relatiile internationale in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si imediat dupa aceea “Declaratia Natiunilor Unite”. criza economica). spre exemplu. organizatiile internationale se clasifica în organizatii internationale de cooperare (ONU. organizatiile internationale pot fi politice (ONU. 5. 4. Uniunea Europeana. Organizatia Mondiala a Comertului). În raport de structura institutionala. pace.apare dupa interventia americana). cit.Clasificarea organizatiilor internationale În viata internationala contemporana exista o mare diversitate de organizatii internationale. Uniunea Europeana.

deasemenea. Pe de alta parte. eliminarea razboiului. s-a ajuns la un acord si la 25 aprilie 1945. respectarea drepturilor omului. un al doilea criteriu era ca cei care vroiau sa adere erau obligati sa semneze textul declaratiei Natiunilor Unite din 1 ianuarie 1942. -practica politica americana. pentru prima data in istoria Declaratiei Natiunilor Unite. a protectiei drepturilor omului si a echitatii juridice. In 1945. libertatii statelor. membrii fondatori ai ONU au stabilit documentul fundamental. acest sistem american de gandire a relatiilor internationale stabileste in discursul politic si public diferenta clara.1942. Statele semnatare isi impun respectarea principiului de egalitate in drepturi a popoarelor si statelor. o institutie la care insa se judeca relatiile dintre state si nu aspecte civile. la San Francisco s-a deschis Conferinta de Constituire a ONU. categorica dintre bine si rau. “Carta ONU”. insista asupra moralitatii in relatiile internationale (bi sau multilaterale). Ideea ONU ca institutie care sa guverneze la nivel global a fost decisa de catre americani la Conferinta de la Teheran din 1943 (intre SUA. Scopurile si principiile ONU sunt desemnate in articolele 1 si 2 si ele privesc lucruri precum mentinerea pacii si a securitatii internationale prin privirea la amenintari la adresa pacii si a securitatii internationale prin cale pasnica. Finlanda). Ungaria. rezolvarea diferendelor exclusiv pe cale pasnica. ca text de preaderare. de admitere au fost ca Germania si statele aliate ei nu puteau sa faca parte (state ca Romania. deasemenea membrii ONU se 8 . “Carta ONU” are 19 capitole majore care privesc o multitudine de aspecte (scopurile si principalele organizatii dar si structura si modul de functionare). La San Francisco. au acceptat. Rosevelt a cerut celor doi aliati sa accepte infiintarea unei organizatii internationale care sa cuprinda intreaga comunitate a statelor independente. Criteriul de participare. principiul moral care spune ca fiecare guvern se obliga sa colaboreze cu alte guverne semnatare ale prezentei declaratii si sa nu semneze armistitiu sau pacea separata cu tabara adversa. libertatilor. Carta ONU insista pentru eliminarea razboiului. URSS si Marea Britanie). independenta statelor. Doua articole sunt importante si anume principalele fondatoare a acestui document SUA si Marea Britanie impun apararea vietii. Bulgaria. s-a privit si aspectul dreptului international si s-a negociat si semnat statutul Tribunalului International.

Irak-ul a invitat la Bagdad o serie de ţări producătoare de petrol. Structura ONU Carta ONU stabileste trei institutii importante de conducere. printre care Venezuela. Ideea existenţei acestei organizaţii datează din anii ’60. Algeria. Austria. Kuweit. respectiv pe 1 ianuarie 1995. Ecuador şi Gabon şi-au anulat efectiv statutul de membri în 31 decembrie 1992. Indonezia. Nigeria. “Consiliul de Securitate” si “Secretariatul General al ONU” (fiind cea mai importanta). Irak. Nigeria (1971). luând astfel fiinţă Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol – OPEC. Din 1965 sediul central al organizaţiei se află la Viena. Emiratele Arabe Unite (1967). La întâlnirea de la Bagdad s-a născut ideea înfiinţării unei organizaţii de apărare a intereselor producătorilor. este o organizaţie interguvernamentală permanentă.Astfel. Qatar.Istoric OPEC OPEC sau Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol. Emiratele Arabe Unite. în vederea asigurării unor preţuri stabile şi echitabile pentru producători. Iran. indiferent de naţionalitatea acestora: state arabe sau nearabe. Ecuador şi Gabon cu statut de membru participant. Venezuela. 9 . când companiile monopoliste au luat măsuri de scădere la jumătate a preţului petrolului brut exportat de ţările producătoare. pe parcurs. în luna septembrie a anului 1960. în primii ani de fiinţare sediul aflându-se la Geneva. OPEC include în componenţa ei statele exportatoare de petrol brut. Membrii săi sunt: Arabia Saudită. Ecuador (1973) şi Gabon (1975). 6.Celor cinci membri fondatori li s-au adăugat. Indonezia (1962).vor abtine nu numai de la actiuni de forta dar si de la amenintarea cu forta impotriva intergritatii teritoriale si a independentei politice a oricarui stat si un alt principiu foarte important e ca ONU nu va interveni in politica interna a nici unui stat. cea mai mare e “Adunarea Generala a ONU”. Iran. Algeria (1969). Arabia Saudită şi Kuweit. Acest lucru a dus la semnificative pagube materiale în economiile ţărilor producătoare care au fost astfel obligate să se gândească la noi modalităţi de asigurare a intereselor lor supreme şi de prevenire a irosirii surselor lor de venit. încă opt membri: Qatar (1961). care coordonează şi uniformizează politicile în domeniul petrolului ale ţărilor membre. Libia (1962). Libia.

Cotele de producţie sunt un posibil răspuns.Influenta OPEC asupra pietei petrolului si pietei economice mondiale De-alungul timpului s-au formulat numeroase supozitii potrivit carora OPEC ar controla piata petroliera. Embargoul petrolier din 1973. 1999 .ajutand astfel consumatorii. însă. tarile mari consumatoare ar putea.În acest sens.Pentru a asigura stabilitatea şi prosperitatea pe piaţa petrolului. care ar putea produce o detensionare a pietei. prin vot unanim asupra nivelului maxim al producţiei pe întreaga organizaţie dar şi defalcat pe fiecare ţară membră. Viena. dacă cererea creşte sau unii producători de petrol produc mai puţin.In numeroase cazuri. exercitand o presiune teribila asupra cartelului. Ea a alarmat lumea favorizând inflația atât în țările în curs de dezvoltare.11 7. Annual Statistical Bulletin. suveranitate absolută asupra producţiei sale de petrol. Influența OPEC pe piață nu a fost întotdeauna una de stabilizare. Titeiul este un produs de interes strategic.opec. instituit ca masura punitiva a tarilor 11 12 http://www. Scopul OPEC este de a stabiliza piata petroliera si are influenta necesara in acest sens. De pilda. OPEC poate creşte producţia de petrol pentru a preveni o majorare bruscă a preţurilor şi invers.OPEC a produs in mod voluntar mai mult sau mai putin petrol. cât și în cele dezvoltate prin folosirea „armei petrolului” în criza petrolului din 1973.2000 10 .in functie de cerere si oferta.mai ales atunci cand decide reducerea sau cresterea nivelului productiei si prin urmare are puterea de a influenta si politica mondiala. ţările membre răspund situaţiilor şi evoluţiilor de pe piaţă coordonându-şi politicile în domeniul petrolului.OPEC poate avea uneori o influenta puternica pe piata petroliera. asa incat sa se alimenteze mai mult piata mondiala. Ţările membre decid.tarile membre OPEC produc aproximativ 42% din titeiul mondial si 15% din gazele naturale12. sa determine o crestere a exploatarii. teoretic.org/opec_web/en/about_us/24.htm OPEC. Socul petrolier din 1973 a reconfigurat raportul de forte intre statele producatoare si statele consumatoare. Fiecare ţară membră are.Cu toate acestea.Prin urmare. În cadrul OPEC deciziile se iau prin consens.Una dintre premisele acestor supozitii ar fi faptul ca exporturile de petrol ale OPEC reprezinta aproximativ 58% din exporturile internationale de acest tip.

USD.Astfel. OPEC a interzis exporturile petroliere catre tarile mentionate. ca urmare a descoperirii și dezvoltării unor mari exploatări de petrol în Golful Mexic și Marea Nordului. Africa. Consecintele au fost mult mai profunde. ţările membre OPEC au creat Fondul OPEC pentru Dezvoltare Internaţională. Occidentul si-a constientizat vulnerabilitatea. OPEC s-a adresat ţărilor dezvoltate şi în curs de dezvoltare pentru a rezolva problemele cu care se confruntă ţările sărace. cautarea surselor energetice alternative.Ajutorul OPEC Au existat numeroase discutii inca din anul 1975 cu privire la crearea unui alt sistem economic bazat pe intelegere mutuala si justitie care sa asigure buna-starea tuturor cetatenilor.In ciuda acestor aspecte. construirea de masini care sa consume mai putin combustibil si crearea stocurilor strategice de petrol13. se dorea şi căutarea unei modalităţi de a implementa un sistem economic mai bun. dar a fost extins dupa aceea si asupra Portugaliei. Pana in prezent. ceea ce a avut drept efect triplarea imediata a preturilor. lăsând libertatea mai multor schimburi comerciale şi de cunoştinţe între ţările în dezvoltare şi ţările OCDE. 8. Embargoul a luat sfarsit in 1974. Efectul acestui eveniment. Rhodesiei. Japoniei si Africii de Sud.OPEC are un rol foarte important in sustinerea cresterii economice prin asigurarea rezervelor de petrol la preturi rezonabile. Criza a stimulat conservarea energiei.Ca urmare acestei crize.Aceasta activeaza în multe regiuni cum ar fi Asia. dar a ridicat pretul petrolului si a redus productia cu 25%. este un punct de referinta. iar OPEC capacitatea de a controla de acum incolo preturile care s-a diminuat considerabil de atunci.Fondul OPEC a acordat împrumuturi sau ajutoare în valoare de peste 4 mld.ro/criza-petrolului-4642. America Latină.revista22. a fost infiintarea Agentiei Internationale pentru Energie (AIE) conceputa ca un mecanism colectiv de raspuns al tarilor consumatoare de petrol la posibilele viitoare crize energetice. In ceea ce priveste influenta OPEC asupra pietei mondiale.html 11 .in 1976. De asemenea. Initial embargoul a vizat doar SUA si Olanda. OPEC inca detine o mare putere asupra stabilirii pretului. Orientul 13 http://www. ce urmărea acordarea de asistenţă pentru ţările în dezvoltare ne-membre OPEC pe linia îmbunătăţirii structurilor lor economice şi comerţului lor cu ţările terţe.arabe pentru statele care sprijinisera Israelul impotriva Siriei si a Egiptului in Razboiul de Yom Kippur.

al pietelor si preturilor. spitale. 12 . bazat pe livrări constante de petrol la un preţ rezonabil.in special cele energetice joaca un rol din ce in ce mai important in pozitia ocupata de un stat si rolul acestuia in sistemul relatiilor internationale. Daca statul intervine in aceasta ecuatie.loialitatii sau increderii cetatenilor. OPEC acordă asistenţă şi în alte moduri.Mijlociu. Întotdeauna.prin subminarea moralului.Acest instrument subversiv este folosit pentru a slabi puterea militara.Folosirea resurselor energetice ca element de presiune In contextul accentuarii competitiei pentru putere si influenta pe scena mondiala. cum ar fi:sprijină efortul ţărilor în dezvoltare de a se ajuta prin propriile lor forţe.economica sau politica a unei natiuni. drumuri. guvernele isi stabilesc obiective strategice prin care vizeaza pozitii de putere si dominatie in sistemul relatiilor internationale.În aceste conditii securitatea energetica a devenit o problema importanta si care trebuie rezolvata urgent de catre comunitatea internationala.resursele materiale.energia devine instrument al puterii politice folosit in cadrul relatiilor internationale pentru atingere propriilor interese. care vizau aprovizionarea cu apă potabilă şi energie a comunităţilor izolate până la construirea de case. agriculturii şi a oportunităţilor de afaceri.au fost susţinute diferite tipuri de proiecte.şcoli.Distributia inegala. dezvoltarea industriei.militează pentru îndepărtarea barierelor comerciale la nivel naţional şi internaţional (de exemplu în cadrul OMC) şi ajută ţările să menţină un sistem economic sănătos. 10. 9.Influenta OPEC asupra pietei politice mondiale Petrolul este fundamentul pentru materiale plastice şi industria petrochimică. Caraibe.dar si previzibila epuizare a resurselor de hidrocarburi. pentru bunăstarea lumii industrializate şi este o componentă majoră a industriei agricole. De asemenea. resurse ce momentan reprezinta motorul economiei mondiale au permis unele „monopoluri” in ceea ce priveste controlul rutelor si surselor.daca foloseste resursele energetice drept mijloace de presiune.

India şi Statele Unite.html 13 . că Europa ar putea să cadă "într-o criză bancară" şi că există o capacitate de producţie adiţională amplă în sector. Ecuador.ro/detalii/stiri/opec-mentine-productia-de-petrol-915467. relatează Agerpres. Potrivit secretarului general al OPEC. un guvern irakian prooccidental va conduce la ieftinirea petrolului pe plan mondial. să-şi menţină producţia la acelaşi nivel. de asemenea. Decizia de înlocuire a leader-ului de la Bagdad ( Saddam Hussein) poate avea şi o argumentaţie economică foarte puternică. costul de bunuri şi servicii. Prin urmare OPEC poate stabiliza piata economica sau o poate destabiliza. informează agenţia EFE. aşa cum previzionează unii analişti. apă şi adăpost. Aceasta are un impact asupra preţului de transport. la reuniunea de la Quito.Dacă preţurile petrolului sunt prea mari.nu controleaza toata piata peroliera 2. Abdalla Salem El-Badri. probabil. ţările nu au reuşit să ajungă la un numitor comun în legătură cu ce vor face dacă preţul barilului de ţiţei va ajunge la 100 dolari. Pe termen mediu.Orice problema de ordin economic cauzeaza turbulente in randul cetenilor si statului ii revine misiunea de a gasi o solutie viabila. precum şi disponibilitatea de multe produse.de multe ori interesele politice au destabilizat situatia economica si pretul petrolului Vom continua cu cateva exemple de situatii in care limitele organizatiei au fost vizibile. atunci aceste bunuri şi servicii deveni mai scumpe. cotaţiile putând să scadă 14 http://www.evz. recenta creştere a cotaţiei petrolului până la 90 dolari/baril "nu afectează creşterea mondială". Totuşi.iar acestea se transfera si la nivelul politic.OPEC. că. Cele 12 state membre ale OPEC consideră. inclusiv alimente.organizatie autonoma sau instrument al statelor membre? Pentru a da raspunsul la aceasta intrebare vom porni de la limitele de influenta a OPECului. creşterea consumului de petrol va încetini în 2011.Preţul petrolului se reflectă în cele mai multe dintre lucrurile pe care le facem. Statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) au decis sâmbătă.si anume: 1. Asta deoarece creşterea preţului este însoţită de o recuperare economică mai energică decât era estimată şi de o creştere a cererii de energie în China. O suprapunere a crizei politice din America de Sud cu invadarea Irakului de către trupele NATO în primăvara anului 2003 a provocat o explozie a preţului la petrol.14 11.11 decembrie.

Nu trebuie uitat că toţi membrii Consiliului de Securitate al ONU au importante interese economice în regiunea Golfului.S. conform estimărilor făcute de U. după începerea războiului din Irak.putem afirma ca OPEC nu este o organizatie in totalitate autonoma. La Moscova. În aceste condiţii. fiind cotat la bursa new-yorkeză cu sub 27 USD/baril. obiectivul OPEC de a menţine un preţ al petrolului în jur de 25 USD/baril nu mai poate fi atins. situându-se pe locul trei în ierarhia mondială. În momentul în care Irakul va deveni o ţară deschisă pentru investiţii. înaintea Rusiei şi Arabiei Saudite.sub 20 USD/baril. preţul unui baril de petrol a scăzut cu 30%. iar eliberarea Irak-ului de sub embargoul internaţional şi liberalizarea exporturilor sale vor atrage investiţii importante în exploatarea marilor rezerve de care dispune această ţară. Dublarea producţiei de petrol irakian într-un an de zile va reduce automat importanţa Arabiei Saudite.5 USD/baril. din primăvara 2003. intervenţia militară a SUA în Irak a fost considerată ca fiind decisă şi de interese economice. fiind cea mai mare ieftinire de după primul război din Golf In concluzie. în scădere cu 8. producţia sa zilnică de ţiţei poate depăşi şase milioane de barili în numai cinci ani. Energy Information Administration. Scumpirea petrolului din ultima perioadă a fost cauzată şi de acţiuni speculative. nu numai de motive de securitate. Ca urmare. 14 . Miza războiului din Orientul Mijlociu este mare. aflată în prezent în topul producătorilor mondiali.ea depinde foarte mult si de interesele politice ale unor state. prin ridicarea sancţiunilor internaţionale. Prima săptămână de război din Irak din primăvara lui 2003 a consemnat o scădere a cotaţiilor pentru petrol şi un reviriment al principalelor pieţe bursiere din lume. deoarece rezervele totale de petrol irakiene s-ar putea cifra la 220 milioane barili.