4 eta Taruonn 1 stl insti,» takare reins Scanned with CamScannerConexiune iaversé T Din cele prezentate,se poate deduce ci, prin modul cum funepionena igi realizeazd obiectivele, scoala este finclie de comportamentul piirtilor, de componente gi de interactiunea dintre ele i sla se va studia fatua procesuali a. invaimantutui in integiitatea Mui LULLED AAMTAGEAN Pineoiy de alte pt de acliettath no anut a (planiticat gi sistematic organ siv) de Introducere a copilului in tainele cunoasterii $i actiunii scab al, metodic $i nite mmane, de transformar Fontroli personatulud didactic, hazat pe seleeyionares gi siucturared stiictt {are al clevitor @ nestiinte: lui in cunnagicre: este un proces py unor ConfinutuTi teactivate si pe efortul voluntary de in o © Scanned with CamScannerBe Datorita rolului decisiv pe care il are in pregativea pentru viaja si munca a color mai tinere viistare ale {arii, socictatea acorda o importanyai primordial perfectioniitii si modernizarii continue si sub toate aspectele a procesului de invajmant, menginerii ui in pas cu cele mai noi cuceriri ale sliin{ei gi tehnicii, ale culturii, cu cerinjele alirnvirii individului si ale dervoltarii societayii. Acesta este un imper 2 Sl in fafa scolii de toate gradcle. ativ major ¢ 2. DIDACTICA ——TEORIE GENERALA, ~ A PROCESULUL DE. INVATAMANT F Cu studint sistematic al diferitelor aspecte proprii acestui proce: se ocupa diddctica, Aveasta reprezinta un: din principaicte ramuri ale stiinyetor educayie’ ‘Tfermenul de didactiedé igi are originea in cuvantul grec didaste a invdza pe altii, $i a fost intindus pentie prima data in teor in secolul al XVIL-ea, Generalizarea aceste) denumir inarelui pedagog J. A. Comenius (1592 sale Didactic loli toate) are inseamnii si practica scolii se datoreste, in special, 1670), © data cu rispandirea Iwerarii 1 Magna (Marea didactic san atta dea invaja pe Constituirea unci teorii a procesului de predare-invajare a urmat cursul af evolutie’ istorice @ inva{ainantalui, Asttel, timp indelungat expticarea procesului de invaya nant a fost 0 chestiune de gindire misticd, de speculayic si introspectic. Apoi,a devenit © arti, o problema de intuitie, de spontaneitate {ari care se dobandeste in expertenta pr lied). In semnificatia lui initiala. gi termenul de didactica avea infelesul de yatta de a invaja pe alii", Treptat, ins, organizarca gi conducerea procesului de inva mitt © problemi de ob primind intelesul de: tif manta devenit tot mai ic sistomatica, de explicatic: stiinyifics, didacticn fy procesului de invaigiim ny Jin; suing sau Leorie a predirii si invapinii in Aoate formele si pe toate treptele invayimantului, leoria conducerii procesului de predare inviqare sau teoria instrui 9 Scanned with CamScannerDidactica ytiinjificd are menirea Te sintetizeze toate day proprit sau altor stiine (psihologie, sociologic, tcoria daicle cu semnificalic pedagogicé all *comunicirii, teoria informajici, cibernctica,, teoria conducerii guinjifice a activitijilor social-umane, praxiologic ete.) gi sd olere o imagine de ansamblu asupra procesului de invajimant in ceva ce priveste natura obieetivelor si Pancipiile $i conjinuturite, metodele, tijloacele si formele de in organizarea gi destigurarca acestui 4, gtiiugiticd a inyayaii obicctivele » organizare gi evaluare etc, implicat proces. Ea porneste de la o anume concepyic psiholog “In accasta consti deasebirea sa esenqiald faji de didactica empiricd, bazata pe experienc, pe intuifie, pe incercari §i erori » Didactica este teorie, intucdt are ca scop elaboratca bavclor teoretice ale legititilor organizaii si conducerii procesului de invayimant, Este 0 stiinga cu precadere practici, aplicativa, adicd 0 1eorie a actiunii uanstormatoare, o de noi conduite, toric a construitii de cunostinge, de formare de deprinder de compet de modelare a personalitiqii copilului, prin intermediut instruirti, Ea ofcra mijloace de actiune asupra copilului; mijloace de a prevedea gi de a modela, in cursul anilor, procese de instiuire, de a concepa straiegii Proprii de explorare gi valorificate a sesurselor umane gi materiale ale scolii Didactica nu este o stiinga doar descriptiva gi explicativa a fenomenului instructiv, criptivé (emite reguli privind modul cel mai elicient We atingere a unui anumit niv si una pres de cunogtine gi deprinderi) gi normativa (intrucdt stabilegte criterii generale — aorme sau standatde — gi condiyii necesare realizitii lor), Ba indic& experienqete ccle mai eliciente de orpanizare a inva\arii gi predarii; aratd cum trebuie structusate cunogtinele pentru a {i vi, dcicrminad succesiunca optima de mai ugor rejinute gi injelese de cle prezentare a materialului, ritmurite invaqdirii; sugereazd combinajii de metode §i materiale didactice eficiente etc in afar de didactica cralii, sau dezvollat gi didacticile speciale (mletodicile: metodica predarii limbii romane, inctodica predarii_ matematicii €lc.). Acestea studiazd gl Orienteazi practiva destagurarii predarii gi invayarii fiecdrei discipline de invajamant, aspectele specilice, aplicate, pe care le ithbracad teoria general a procesului de inva(amant. Dar didacticile speciale nu sunt numai o aplicare a didacticii genérate, ci, prin studiile specilice inticprinse, ajuti didactica general si-si aprotundeze cercetarile si si ajunga la noi generaliziri pe um fond anai bogat de date concrete Cui se adreseazd didactica si care este importanta didacticii? Didactica se sf-giasume sarcina de a inlesni gi indruma june adresea celor care urmeaza Invajarea in clasii; celor care se pregdtese pentiu a imbriiga 0 profes didactic, Mai exact, didactica urmareste inijicrea viitorilor invaqitori gi profesori in aspectele fundamentale ale teoriei si practicii procesului de jare-invajare-evaluarc. Dar ea este util gi torilor in functiune, dimvint care dovese lizexe sau sisi se familiarizeze pre cadrelor de conducere din invay perfectioneze cunostinele despre procesul de invay cu noile orientiri si experiente in acest domeniu. 0 Scanned with CamScannerInsusirea cunogtinpor de aida imbunatdjirea invafAmAntului, intrucdt contribuie la formarea gi perfectionarea competeniei profesional-didactice a invagitorilor gi profesorilor; ea exercitt o influen{A pozitivi gi modelatoare asupra comportamentelor acestora in clasd gi in gcoald, in general, asupra stinwlirii inovaici gi creatici pedagogice. Studiul ‘didacticii dezvolti capacitatea inviijatorul invayim i de a conceptualiza’ procesul de t, de a emite ipoteze valide asupra modului in care urmeazai sé organizeze conduci acest proces in care el este direct implicat. Ullimele decenii au cut si creased, fird precedent, cererea sociaki de ie permanent. Nevoia unei_, inv: i continue", extinsi pe intreg parcursul vie(ii, din anii copitiie’ gi pani la batranele, a ficut si sporeasci interesul pentru invi{area prin sine insugi, pentru autoinstruire sau antodidaxie (gr. autos + didaskein = a se in {a pe sine insugi) Ascmenca necesitiji au lirgit, considerabil aria de preocupiri gi aplicabilitate @ didacticii, Este adevirat, autoinstruirea presupune un anumit grad de maturitate intelectual; ca devine posibili incep’ cenjei gi adolescentei. Dar nd cu anii preadoles- , inci din primii ani de gcoali, copiti webuie Invajagi sd invege (ca atitudine general) gi tuvapagi cum sd tuvege (ca deprindere, de timpuriu, en munca independenti, cu diferite tehnici eficiente de munci intelectuala). in afara acestor aspecte, didactica poate sfert nnmeroase sugestii pentre insugi cfortul de autoinsiruire al Invaydtorsio’, ca parte imtegramt gi esengiala a ActivilZjii Ini de autoperfectionare profesioneia continu’, ROCESUL DE INVATAMANT CA RBLA'TIE PREDARE-INVATARE-EVALUARE poate fi vorba Dar despre ce tansformati Ca si injelegem mai usor acest lucru, vom porni de la o definijic, pe cit de lapidari, pe atat de actuald a invajarii, gi anumesgapiipareaey inca acestea si d capabile a genera, mai departe, sc Scanned with CamScannercomportamentul ale mentale fu, in stroctura cunoglintelor sau th Dern sa determine 0 trecere de lao state a minjii la o alti stare mentali Accasti_viziune, situe: cesul de inyaimant_in_dimensinnite, lui, concrete: in_dimensiune temporald-—ca prevedere si provocare, in“timp, a Meine SUM Lemporald — ‘ Schimbarii expericnfelor de tipul celor amintite; in dénensiune spagiali — ca planilicare a frecventei cu care revin diferitele tipuri de experienje ce urmeazii afi Mansformate si.in dimensiune_morfolopied — de tanstormare efec neterminatd, co indeamni ta noi cautiri © "in virtutea acestni fapt, ori motrice, ete. » loc al unor ample gi profunde ividual si de prup netamorfoze a nane, la nivel im ublecii tanstormarii), iar Evidentierea ac si clevi— ofe sai COOp posibilitatea identilictrit a proces] de invii(in fe dintie unilor Mt sia relatic’ dialectice céi doi poli — invaatoy fundamentale ce definese dintre aceste: psiholopic’) CA Lunclii esentiale ale ovicéiver uni (i seolare, aga cum sa mai aviitat Dar aces dowd Jatui tun jnstapunere, de alitur mentale mu se afli in povitie de una faq de alta, impli © asigui wei efectiv de conperare. into activitate inv un proces: commndi, dus de elovi sub conducerea in simatia conteunarié AST inne Surman wyen lysine puisdii are tee a neestara cu un non contin ie de ae HH ordonate, destinate Her amcatate saw practic 12 Scanned with CamScannerActivitares cadielor didactice igi face simpita Prezenta intotdeauna, fie chiar gi indirect, sens deceit in na partca_clevilor Esenja procesului de favijamant rezid’ tocmai in ac ast unitate dialect Organizarea optima a interactiunilor dine predate gi invalqare. te Predarea singurai, orical fi ca, nu conduce in mod automat, de la sine, la clectele agtepratis riccescle sau esecurile Webuie puse pe jorului, cal 1 si a activitajii clevilor, precum si pe ASAE acs timp ind tradijionali a at didacti paral actul predirit si invayarit de cel al evaludtii, de data sta didactica opteaza penton integrates evaludrii in cadrul procesului_de un, Juarea deciziilor Jegate de buna de inuioducere a, unor..imbuna Afiri gi ajustiri cermte de mersul predacii. si invari qalimaKeA deoschite prin finalilaqi, motivatic si metodologic. . Desi aceste tei funetii © contopesc inteumul gi acelagi proces u ara tn re dintre cle igi past ailurile ci specifice, are cele ce uuneazi (cw exceplia evaluiitii, civein ii este rezervat un capitol de sing stavi1or) | mt pt Vom acorda prioritate | explica pedapopice inva\arii, deoares injelegere a acestei laturi deschide perspectiva unci mai bunc intelegeri a pred o 13 Scanned with CamScanneriat INVATAREA . Cercetarile recente au schimbat in mod radical re invajarca umand, in general, gi despre invaqare prezentari 4, in particular. Asa dupa cate stabil in compoulamen, ute despre geo cum s-a mai aratat, invajarea presupune o moditic individual atribuita experienyei tdite de subicet, ca ispuns’ la intlucnyele mediului, Aceastd schimbare are valoare ‘adaptativa, conferindu i indi. vidului_o mal mare capacitate de actiune asupra mediului Ini de existenys si actiune. o %,, Desigur, nu aspectele generale ale invaqarii ne preocupa aici, ci favdjarea {$eolard, gu problemele pe care ea le ridicd. Ceca ce intereseazi, de data aceasta, sunt Pste vorba, deci, de inva : irolului sistematic al invajatorutui; « de invajarea care se produce in condijinte activitayi gi ambianyed ycolare lanei activitdti pedagogicey; de invajare Instruirii. Supusd structurarii, observatici ico (ale ari, care apare ca rexultat al pre _Teprezinti. o acfiune la gindire, de la cmp! empiri la.gtiinja, de la simple imp ‘We comportare la forme noi cle. Invayarea gencreaza schimbari in felul de a Bandi, de a simp gi de a aciiona, reflectandu-se, cu timpul, in profitut personalitatii clevului, Ba duce la claborat je apar in calitate dé conjinuluri si rept calitative ale dervollarit individuale; iar acestea, Tay rAndlut lor, devin puncie de plecare gi in proces de invajare, in acest sens re sensibild It gduuire gi acjinne, i la Stari emofionale, de Ja forme ve a unor produse © ecanisme interne ce stau bb de pand acum, schema di © considera ea 0: si Ineratura psiho pedagogic pli problemi de asimita Dep: h inydjarea nu mai sie vorba de un rfispuns congtient, elaborat eu pauieipare subicctutal, $F mu de un simpli reflex automat, mecanie 4 Scanned with CamScannerpunsuri la situ inmagazinare de cunostine Ueprinderi cte., ci ca un proces de cunoagterc, de reflecime transfor i € in permanenyi a modurilos avestei reality (ii staTMaid, ca 3i achiziqii de a. realitaqii gi de personal de reflectare ale claborare gi reclabo- ie Continua de structs “cognitive si operatorii; este rafionalizare si Organizare, prclucrare si sistematizate, 9 date in analizi gi integear me de cunogtinje, de nojiuni ete, i Popestyi, In spiral, pe calea cunoasterii, pe baza insusiti” esenfiale ale fiinyeiumane —-creativi deeizie, indepentenya ete, e sintetic’ Invajarea este © inaintare Igajiirii gi dezvoltaeil unor anticipare, ” sel a noilor clivilate, cum sa precizat, modilic propriu-zise este upa nile comportamentului, adici producerea invayirii condijionati de experienqa noua 1 dat, cel © Uiegte 1 ce tol joucd sau 0 liz gi interes or. 346, se traduce, eu ade agi de invajare, La fel stan lucruciie cu ovicate alta lecjie sau activitate prop clevilor Aga sc explica alllcl, importanga ca ii, aplicarii unor metode a Prin cee geolare activi cliv participative in practica seolard. val, copilul se adapteazd a cerinpeld sLobl pentiu o inlegrare activa gt creatoare aw tae ver soci viitorulut In activitate profesional de mai ureiw Scanned with CamScannerStabile, de invayator sau prepitires 16 Jipwti de etecte (pertor are a schimbaiilor caatiiaiive de Nati“ coRiit de inva mint. Ele Maitetior, unui now efort depus dein Nich pedapogice). tagiut dozvolt mass eMOTIC, | jimaginayi $i calitative, telativ p alectiva gi acyionala, € corespund —schimbétitor in Wiis) inregistrate: sunt o manenie. gi produse in cadrul tvenite fe (Sladiul precedent al (metode, procedee nbian fl psihe so Alte intluenje externe sunt de natu estaycolar, aetionear. tae cl gi pot si vind din parte 0 1) ete. (veri fi sic Ulu; aceste ope ne parte in uctiviliifilor sale de predare. He ew clevul sit t gi obligatorie din proieet mediutui familia! yEcorelare:t Cw mall pH ntrodus in situa primoudiala 3 —— Scanned with CamScannerFoch: ~ ereviitsle reo __ i = sit hem de ; ee : : confit? ; . ° ‘ - calitatea instvinie = exvotare fini |_| " imititeri | sored snaae @ DY relaty’ inv, ~elevs * ~ ce i h coié de elevi, tle, (| oe LC invetare Ja] i { ’ focloré social'-culfvrali = canara ‘ “4 ; — capacihili “Te bf |e 8 ated" = nivel de perfechona 7 a Be ae ve inked a ae ee ee mnahivope _ de = vente, ete Fig 1. Modetul (corctic af condijiilor interne gi exterme ale inva ‘THpURL DE INY Aga cum sa putut constata in cadral leegiilor de psihologie, exist 9 mare, sifieare a notele Ini caracteristice, avantaje varietate de tipuri de invi{are, Exist gi mumeroase inecreéri deo acestora. Designs, fiecarc tip de inviijare si limite, ‘Aici nu vor fi teluate cele prezentate pe intichare: ,Ce Ireeven{i are_implicare: 1g acolo, Se pune ins urméatoare titelor tipuri de experienye de invaitare in cadrul procesului de 17 saw Ce tendine se manitesti {Amant din ciclo prit punet de vedere?* in primul and, se remared 0 gamma foarte larpii de tipw dle inviqare (implicate in invaifamanl clasclor }—1V). Toate aveste p inviorarea de experienye se resimt in variagia modalititilor de predare, in ritmarile de munca yookar ritate: activitiqii de invajare a elevilor. Se pune mare aecent pe complemen dileritelor tipmri de invaiqare. in al doilea sand, existi tcndinja, gi accasta este cea mai important, de fase trece tot mai mult de la atilizarca de lipari de inviijare tadifionale, cum ati wAfarca prin imitagic, invayare iti), invaqaiea prin eXpettes i nicirid (orale gi serise) cle, (care pun accentul nvajarea pe dinatari’, pecptarea com 4 de cunostinje deja elaborate gi pe. solicitare: Scanned with CamScannerone simple, de memorizare-reproducere) spre tipurik, 7, invayare prin cadjiune direct’ asupra obicctelor gi fenomenelor, invifare—prin observare tematic’, invafare prin experimentare, invijare prin tezolvare de problem “raivafare “prin. céreetare, invaqare prin. : traire alectiva. ete. (care pun accentul pe claborarea personal a » GuiTOGIA(elOr, “Pe soliciaea unor forme elevate ale cunoasicrii, contrate pe Hindire, imaginajic, prelucrare creativa etc.) in “fine, nu este lipsita de importanyi pentru elevii scolii normale _Pfacticarca Pnvdgdrié prin tnvajave (icandu-i pe alii sa Ue vedere, predarea este o cale excelent pentin propria invaare, de care 104i operive, inva re creativa, invajare veje). Din acest punct clevii din accasta instutujic pot din plin beneficia in cadrul practicli pedagogice PREDAREA nnd planifica, a proiecta) produccrea sehimbarilor dorite; “4 —paupecizammayurasschimbisilyg (« prectia obiectivele de wrmarity [RSET Calitatea predarii se apreciaza in tuncyic de masura in care ea dovedeste calil|i transformatoare. Daca n didactica Waditionala predarea a fost redusé mai mult tao chestiune de comunicare, de tansmitere a cunogtinelor, de prezentare a materiel de cate invayétor, in didactica moderna, piedarea eapatd injelesuri mai largi gi con{inuturi bogate Ta nesocoti cit de puy a invaqarii, Be Scanned with CamScannerin conseciniX Astazi predarca este privité tot mai mult ca “agunleasily , coed ce presupune un complex de func{it sau actiuni de planificare gi proie de organizare si coordonare, de orientare gi dinijare, de comunicare gi stimutare, de control st e devizic gi anvelionat, de eciectare gi inovare @ procesului de invaamant Desigur, predavea este gi va mine, in bund parte, 0 actiune de comunicare de noi cunogtinje saw de prezentare a noilor conjinuturi de instruire. ni al clevului, dcoarece ext east Lora a comunicérii, predarea lace apel si la un all Up Indeplinegte cu totul alte funeyii, care, ia forma. unci scrise) prin intermediul erora ca Mh mpunc succesiunea fizclor yi evenime o dovare a eforturilor de invajarey, telor de invajare (care sem- \ | precum sia allor gi acfiuni legate de gogizare a con|L de asigu de a ele br de invayimant indispeasabile une rea mijloal Aga cum sa preetzat gi mati sus, pred i noi de invéjat, Diu acest punct de vedere, inva “De exemplu, se poate baza pe aducdnd obiectul cunoast raméine gi un acl de prezemtare ilorul poate a adoptit ama “moduri dileri — intuijia_senzonial (invajare senzocala, inductivay; reprezentarea icon ti in faja_clevilor aducind in {aja elevilor substitute ale obicetclor (amigini, , diapazitive, filme ete); | si fenomenclor i iD} Scanned with CamScanner\ ~ , bazata pe folosirea de euvinte, de propozitii, pentru prezentarca nofiunilor, carein fi corespunde 0 invaqare prin “Teceptare, deductiva si simbolicd, verbaliza - moduri combinate sau alternative de prezentare “Este usor de injeles c in funclie de particularitaqile ulilizarea acestor moduri de prezentare variazé Je virsta, de particular diferite de invaqare, de materia de pre {i individuale, de stilurite , de disponibilitatea unor material didactice gi mijloace de inviyimant ' la care predomina formele panditii concrete si operafiile conerete cu obiectele, procesul de in mai mull de experienfa senzori in titunea eu elevii din scoala prima iimant depinde fi direct, Ca atare, au prioritate modurile de prezentare intuiliva, ecle care pun clevii in contact senzorial cu obivetele gi fenomenele tealititii, cu faptele, eu imaginile acestor proced cele care falosese numai la invijarea factual pte). De tapi, este necesar ca clevii si fie pugi in situayia sil realizeze © inviare moltisenzoriaki, ccoa ce ar favoriza ca liecare copil si folosease’ acel sim © iniluctive, lini ca elevii si rin (ancoraji numai in cae i ajuta cel mai mutt 2 Q Y 4. PROCESUL DE iNVATAMANT CA ACT DE COMUNICARE ri comunteaten didacti Ca fous specific aa comunicanin se distinge prin eva particularitiyi. in primul | =. este intenfionat acorda i — este 0 comunicare de ac un efect de cin acelagi av activa a Clevului in actul comunicarii al doilea tind, este 0 comunicare complex, tot timp. prin 0 Scanned with CamScannerme Subtextul cmiotiv'a vorbirii, catitatea pestieti gt a mimicit vin’ sa sporcasca forja de influcnyare educativa a conjinuturilor verb; Examinaté prin prisma jteoriei comuniedrii, orice comunic tezinti un uanster de intormayii de tao. s iy ina, ré ord tor ta receptor. in ceca ce inseamna pred (ansamblul cunogtingelor, noliunilor, priceperilor, deprindcrilor, exp or de care dispune clevul: Sivelul dezvollirii psihice — gi fivice — cu_care se angajedzi in_actul inwafarii); os uia po te, reverberajia sali de clasi, slaba, anz defectuos etc, care pot provoca pierderi de informatie. pomote, suprapan ocmai ace dubli calitate permite tniretinerea-didfogutur elev comunica inseamna a tansmite (a cmite) un cuantum de cunogtinie, iat a recepla présupune a selectiona, a asimila, a rejine, ne putem ugor da scama cho sibila numai vane comunieare devine pc atunei cind cele dowd repertorti au ceva comun, sc inlersecteaza, Cur eat spatiul care ana. mare, cu alat, valoarea pozitiva a repertoriuiui commun este | mai lidicaté, iar comunicarea bilaterala suprapune este Wecentnd Teceptowutinvatate ov elevate Foceptows conn HBKE [anton asus mata felul urmator (ig. 2) ic, sittatia Se preset in fewer) | Scanned with CamScanner3. 7 * Pema da y Mspuns la aceste inuebiri csie ne Sat sd analizam ce probleme apar avat ta GA St la ivelul recepiorului, acestea din ura fiind. cele mai umeroase. Didactica are, datoria sa se vcupe, in acceagi masurd, de seceptare ga gi de emitcre, : ; “Sunt reformulate de el penny a fi 7 coustant cu fondul de experienja, cu vocabularul ST Sttuctura cunostingelor si wotiunilor pe care acesta le are Realitatea fimba uu are in invajator gi clevi. De femplu, clevii din clasele I-IV dispun de o experienyi corespunvAlori nivelului tor de conns aye sede i inva\atorul trebuic sa aiba grija ca asociajiite postbile pe care cuvintele sale le ¢ clangeava in nintca clevilor sf se apropie de experie 1 aceleasi sensuri gi semnilicayii pentru py acestora, AMMCL exist riscul ca ci SA rejind cuvinte poate, lipsite de emmnifica ii conjinut si de adeviratele sensuri_ gi de cunoagtere si aurea unor semne speciale, & unor simboluti, a unor ‘Ologii specilice, a unui limbaj. (Codul este un ansambla de semne © feauile tor verbate i neverbate,) Dar I Tecephie apie) a © le este COMUNICAL PEALE A putea yast sensul exact auibuit de invajator cuvintelor gi expresiilor sale. Avesta invaya un act de continua echivalare, Momentul optim al 1 (Gusti) se produce atunci cid clevii sesizeazd sensul unei comunic a, allel spus, punctual de stv al Fecepltr este sensul Ca sii 22 Scanned with CamScannercuvintele gi expresile posibilitayile reale ale Uislorsinniy disoriaNge (cx sul cuvintelor, atribuie alte scinnificalii acestora, diferite de cele La care s-a pandit inviifitorul Fste obligatia major a inva noi, iar a inva(ilorul si lind neaparar ade Alorului si _-in_prealabil, cuvintele gh _picgiteascd_introducerca lor in comunicarca_cuclevii, De asemenca, aceasta ur manenta never yi eee cere de la codare da decodare, aceasta per de cchilibiare intdmpind dificultayi gi din caus cA exist tentatia ca uncle continnturi si fie prezentate intro forma prea condensala gi adescori deductiva, in timp ce elevii claselor LV prefer procedeul inductiv, ci simt nevoia unor explicatii mai ama conereti munjite, a unor exemplified sau Ui, & uNOF sinonimii gi comparatii ete in alta ordine de idei, cum foarte bine se gtie, pi jea prin spuse™ wlilizeazd adescari absmacginaca limbajului oral saw seris, a unui limbaj scos oarceum din contextul lui obignuit, Or semnificayic global noqiunii tocmai contextul este cel care confer’ cdate, Jn absen{a cunbasterii contextului, pot aparea ugor in mintea elevilor diferenye de percepere, de injelee de pitrundere gi abstractizare ere, de putere De aici o all cerina, ac \ apropierti tan de UI Ase i intre datele transmise gi emisic, incit junga tao d a de recepti cunostinje sau_no oferd clevilor suport a conyinuia feedback) in comtextul comunicirii, Menirca a iteze armonizarca repertoriulu’ activiligii cmiqitorului (iavayatorului) eu cel al receptorului (al elevilor), continua reg snvorbirii. Si invayatorul poate face acest Iuciw sonda H i adresate 1a momentul oportun (calitatea recepfie’). In felut ae alla dacd clevii aw injeles gi retinut sau nu ic si-gi relact explicatile, SA amplifice concretizaile, 8 gi autoreglare a comunic ii, nil, de cxemplu, prin simple tntrebi cele lransmiise; aduca acesta, el po dacd este ne corecjiile necesare. Tn fine, pot aparea dificultagi si din cane ea wncortceetie ae=2) depigind capacitatea di prindere gi d foarte important pentru invajivor ea acesta sa determine maximumul de informatie care ar putea Uf revepratd in conditi optime de catre elevi B Scanned with CamScanner5, COMPON NTELE PROCESULUL DESNVATAMANT O descriere clari si complet a ceea ce reprezin in adevarata lui intindere gi complexitate, face 1 q cum gia interdependented dine cle ini inifial pe datele citorva: teorii, ¢ oa t Procesul de invaqamant, in acest de exempla: Ta scop, ne vom spr AL TEORIA SPATIUL dll INSTRUIRE factori, condifi tate prin intro ) . decposibiliatile metodelor_ si_ijluncelor, dé. sitizat_ (uy, (Prin ce mctode gi mijloace se invati?) lvenye ne px agtepta Pentru anume valoti ale variabilelor LEC O.M.S pottivite ale programului predirii san pro ~Cum (Cum vom face?) Programul este an mod de steuctur consttuit de jnvijitor in concordanta celelalte componente. in mod coneret telor de predare lebuie cdutate valorile amului instinirié (P), care ne spune are a activititilor de predare inv are Cu obicctivele urmitite si cu toate > €L Stabileste ansamblnl comportamen we, ordinca operatiilor ce Ie compan gi condiqiile tor de cfectuare (reguli). Sunt incluso, de nentele necesare tealiziinit invari prop! Ceca ce denumin prowramare ‘Te Lapt on mod speritie de diijare Bee, ogame perapop (epliniiy procesclar de ascmenca, lazele si even claboratea mui prog AUWALALI. O ditijare p am reprezinta pe bay de program hoi impane un Cus soit destiguitii si contolului predare-in Maul decdt o evolupie spontana 24 Scanned with CamScanner’ w Jisati Ja voia intAamplinii. Accasta esi class dew. proceduri thizeazi pe ideea’ ci a procesul de invaimgnt poate fi 1 rationalizat.Adicd, descompunerea in “6fcandeininsice ew! fn melodie cele mai,elementare componente, in” \ @ operatii, cu eliminarea celor de oy | vei anes a piisos gi neeficiente si apoi re- predi : compimnerea saw restructurarea lor 2 intr-o combinajie optima, de ma a Se . ih etictant’ " " aa Ye ‘ xima eficienti. ot “AO Dirijarea prin programnare Sellers Pee Oeotinee insert poate fi impusi in dowd maniere: | . . " al le i ahdu- in mod direct, recurgindu. Melede-mifosce t se la un program alyoritmizat, ceca ce impune o- succesiune stricta, i 3 Di riguroasi a operaliilor, rigid,“ obligatorie de urmat, le (variabilele) spajiului de in~ meriorul efrora se deruleazi predarca si Invajarea in mod indirect, facindu-se apel fa un program ewristic, explorativ, supli, lisind loc muncii independente si initiativei elevilor, dar respectind anumite reguli procedurale enunfate de invafitor Fiecare dintre aceste componente reprezinté 0 dimensiune a spatiului de instruire. Toate aceste componente, Is un Joc gi in dependenti functionala, Uelimiteazi spajiul de instruire (cimpul pedagogic), in imerforul ciruia se desfigoara acfiunile interdependente de predare si invajare. in reprezentare grafica, aceste componente pot fi prefigurate ca in figura de mai sus (fig. 3). Din cele menfionate, se poate deduce cu uguringi ci nu orice combinatic posibili a componentelor LE.C.O.M.SP. este valabili pentru un anumit proces de invijimant dat, ci intotdeauna trebuie gisitt combinalia optima. Accasti organizare sau punere in relati desfaigurarea proce elevi, este o sarcini dida descoperirii si valorifi invayimant. Aceasti activitate se concretize parcursul anului scolar a_unei suecesiuni de proiecte de activi (exemplu, proiecte de leetii) opting a componentelor implicate in nt, la nivelul muneii concrete cu clasa de ic ce apartine invafitorului. Lui ii tevine sarcina i dependen(elor dintre componentele procesului de 7i, de fapt, in claborarea pe intreg i didactice B. INTERPRETAREA PROCESULUL DE iINVATAMANT CA O INLANTUIRE PROGRESIVA A ST rUATHLOR DE INSTRUIRE Scanned with CamScannerPrin planificare, situajiile de invaqare) devin situagii_ de/msouire, Se tiuie intro succesiune progresiva gi imterdependenta de situayiy Ue predare 1 ‘si invijare (Sitwajli pedagogice) dinainte prevalute. Piecare situajie igi propane @ 44 lavorizeze producerca invari ea ce prin tradiie denumim TWeeyie, este 0. ic de p: instruirc). Dar ce este o situajic de instruire? Care este configuragia cf? Ce face invadtorul allandu-se in faja unei situatii de: instruire? O situajic instructivé poate fi analizata din perspectivi psihologica si pedagopica rae ee CCST ST ‘exc SHEASUMEMEMAG Unc accentul pe examinarca concreta 4 componen- “gitlor sic date sia articulayiel dintre epenemials in evident experienja de cunoasiere Anterioard a clevilor cu care se lucreaza, pornindu-se de ta principiul dupa care Ter eel al impOriaNC TH ORYANIza Tea whet wed AavayRrl “este TeuTiOagTE Rea tc ¥'Se cauld, deci, identificarca cunoslingelor achrdijionate st utile ca suport pentru 0 noua invajare previzuta, abilitayile intetectuale formate ete. Revenind la analiza structurala, se consider’ ci o situatic de instruite asimblu de patru variabile, = puna poate fi examina’ yi modelata plecindu-se de ta si anume: edit), cu aspeetele Mi social un contert dat (mediul geotar (persoane-invalitor, clevi, clasi de elevi e spalio-temporale imediate, materiale didactice, mijloaccle de invaydmant dis ponibile ete); © imerventie pedagogied (acfiunea de predare) dependenta de seopuri $i obiective confinuturi, metode, principii, 2 — un proces de invaqare (din partea elevilor) gi — un final san un ansamblu de reeutiate sau performanye (concretizate in cunostinfe insugite, abilita(! formate, atitudini gi sentimente — cultival Lote.) (fig. 4) vel Tn orive situay ) si materiale (circumstany pul ete; WW ede instrute sunt activate, agadar, dilerite componente gi © specilica © AL Sil LezulLe O adeeys felajii de interdependenyi dintie ele, asttel inc iunilor invaqitor-clevi. Fiecare dints variabilele care imervin aici a | eqracteristicile sale, de accea acyinnen lor c¢ comitcnti determina situagii de Scanned with CamScanner y (Ausubel) oOinstinive diferent me Yeti exist dowd situaii de instruc absolut id entice), Diversitatea gi cleo Inierventia pevageytias yenmatea situatiilor explicit diver Eigen ise rare aise Re reine JS (lidactice) wtilizate Sf \ Condacerea— procesuluy de , ‘\ ean CORP gen eel invagimant —presupune — detini vaciobile moteae) stu in e 1, aaceas| privinga L Invaymtorului ii revine payionala_a_ficedirei_situayi de credirit, (alegerii, proiectirii, or ii gi realizdrii) situatiitor de insure necesare, Crcesul de terdtore ganizi SLATE, Lin fig 1 Sumer wn si nea lor, sit dinijeze ‘unsambiais ke variable i ade nstewire ew Invayarea, Realizarea acestei sarcint il obligg sd alba in vedere caracterul problematic specilic fieciiei situatid im parte, sa rezolve problemele concrete care se tidied de fiecave a se vede contra A. Si acestea nu sunt pujine, Zi de 24, Invaqatocul iuate probleme tipice sam inedite, eae eer o le, iniyintiva, creagie perso Dleme de selectare gi define, cu glija, a scopurilor gi obte acu nen revolvare adecvati solugin ovig ala, Sunt pro: velar de atins, de pedagogizare a conyimutului dat in manualul geolu; de alegere a 0 metodelor, procedcelor gi materiatelor didactice potuvite, de cliborire a strategiilor de acpinne adecwate; de 0 na vie si aplicare a unor instrumente re pontia un tip sau altul de expe de invajare ce 1 fi propus elevilor; de eld de evaluare; de rejinere a unor con viitor etc Solufionarea problemelor respective sugereazi indeplinivea @ tot Javii pentiu activitatea imediata san de tea funcyii ale predarii, Nu pugini pedagogi detinese asi Uidact drept studiul gliingific al organizarit situaziilor de invaqaee Gastiutre) C. ANALIZA SISTE MICA A PROCESULUL bE INVATAMANT Scanned with CamScannerAnaliza in termeni de de la ideca c: i 16, Fat pornegte A ca, in dest dinamig, Aceasta inseam factor ce acfioneas surarea lui intervin o multitudine in calitate fie de conditit gi emuze, fie de momenta: $ evenimente ete, Acestea devin elemente componente ale i (. Conosemte gi rafional organizate, puse intro dependenta reciproca, 1 propuse in Procesului de WuMita relatie de je aceste componente permit atingerea ob mint este detinit ca wn aisaiibli eemple Acest sistem are un caracter deschis, in sensul cl fut normati depinde de influenta nor factor’ de ambianyd (de Mediu sau de context) care poate fi eval in organizarea sistemutui Procesul de inviipimant ul acest procesul dé inviiy efionar 4 global si cuprinsa ca © consta fe conceput, astfel, ea 0 pri, calitativ dilerite de cele ale elementelor Consecinfele procesului nu pot ti dec calitatival a acestui intrep, a functionalitagii ace @ uneiat din componente altereaza rezu! poate repercuta asupra intregului le Tuate izola Fo emanagie ui intrex, Orice dezapreciere atele, Modificarea unei componente se Luate ca sistem, procesele de invitfnfint se situcazti ta niveluri diterite e_complexitate_in_tunelic te aria_ior de cuptindere, ierarhia faetorilor de Fesponsabilitate, a lactorilor de decizic Procesul de predare-invaiqare Organiza de invijitor ta nivetul clasei de ctevé, ori tr cel al une discipline Sau al unei lecyii ete. are de fapt caracterut unui \pueroststenn ru i @JAmant la nivetul fi geolare etc,). Fiecare sistem este (si deschis unui sisiem superior (suprasistem) Care sunt principale! hime in mai putin complex deeat un sistem mai vast (procesul de inv unui ciclw scolar ori ta nivelul unci unit inte componente ale acestui sistem procesuat? ~ nsuuctiv-educative urmitite de tie reprezinti ‘i sens re data. Acestea ca imtentii exprimate ele $1 rafinne “actiunitor de predare gi invajare, ~ Wigan 8 agentii actiunitor —~ invipitorut gi ctevit — casa ae elevi; VE, (rovincte give didactica; ~-SeaS ——enp litle) dupa entre se desfagoari activitaten © prozijie cheies Je care leap intre ele Aiferitele componeme gi lciliteaa Hanstormaren lor instumentele de fuer: ~ AIA — warcriate didacviec < Mijloace de inva Haan Cte 28 Scanned with CamScanner(arhitecturd, dotare, conditii de igiena ete; (mediul socio-cultural din exterior al scot RUE | invaqitur’ gi nivetut de cducatic: gi ‘i sau conexiunea inversi De are data, cu ficcare now proces de amintite inva into nowi conliguratic, a complex, modificati, adecvati atingerii obiectivelor pedagogice prestabilite. Unele componpnie (cele independente) sunt mai usor de manipuiat, stan fa indemana invi\itorului (ca, de excmply, metodele, procedeele, material didactice, formele de organizare, stiateyiile ete), le poat nvilimant, component iluiese 0 structura complet ¢ © modifica, adapta combina, ditija ete, dup nevoi. Cea mai mateabili variabilii rimdne totusi wcalitatea predarii (,calitatea instiuinii), in sensul ea apropiati de condiliile optime necesare 16 predare poate fi ped lizat ete. intro anumita masura gi vitmul invari poate fi variat Cel mai_preu de manipulat sunt variabilele dependente, cele conditionate de factori care nu stau sub incidenja media a” invaqatorwlui, cum_ar fiz caractesisticite individuale ale elevilor, inteligenja_acestora, stares, dey intelectuala, influcnele extra Si, desigur, nu poate fi surpring permancal fondul genetic fizte gi intelectual al fiecdirui cley in parte in aceste comditii apare Char ci ametioraea calitiqii si clicienfei invayaturit hu este © sarcind ugoara Pentin a intelege starea’ finetionala a procesulni de invaigimant sia putea Si intrevedem imbundtiqivea calititii (clivacitiqii) yi clicienjei acestuia, vom dispune componentele amintite in Huxuri (variabile) de intrare in sistem gi in stem gi in Fusuti Qvariabitey de ic 1, asa dupa eum se poate vedea in schema de mai jos (lip 5) Functionalitatea sistemului este earacterizatit de modal de a_vatiabilelor de intiare in variabile de tegire. Acest Iucru se realizeaza pri intermediul proceselor de ptedare si invajare care leap cele dou Musuri gi asta poate fi iri, Si continutul de tei iv agogizal, aecesibilizat, actu alii a aptitudinile, si Hire pencrali,stadiul de dezvollare ohare: 5.0 ire din siste rsformare faciliteas’ tanstonmivile unindrite, adicé obinerea produsului final — rezut tatele inva(inii Dependenta hinetionald ce se formes intre Unsul de intrare si ect de iegire reflect clicacitatea gt cficienfa procesului de invaqare Un clement definitorin oricirui sistem este coneriuca_iwersd, sau rerroactiunea (leedbackul), Specilicul acestei lepaturi este cd intormagia urmeazéi ve Informa: © cale inversti, de ta cefecte™ ta eauve", de ta iegint™ far intair cu sens invers (oblinute imediat prin diferite procedee de tipul whor intiebari, solicitiri, probe, cxerciii ete.) semnaleari nepotrivirile care se ivese 29. Scanned with CamScannerVariabile de intrar Regulate obicctive; — cunostin\e; deprinderi sau 2 de — conyinutary; Proc resugse umane (clevi $I ceadre didactice); - mediv tivie, — factori gi comext socio-cultural materiale + predare, , capacitali invayare vermoarey incl deprinderi practice, (transtornari, comportamente, metode, _ antudini, convingen 1, procedte ! | aptitud ee ‘ semlimente Cle. srincipit, nD# Me) i ce Vas _ calinayi gi wasaturl lic © personalitate, comperene onale ete proles Conexiune invert Fig. 5. Deterninaren thusailor de intrave st deg ft cata Se aului proces de Tnviaufint {ttre modul de destagurase 8 P carta’ de invaigiontint gi fineativagite sal | discrepanyele dine regultaicle Ob} {Sau anticipate (preeizate 0 data ce Bs © informayia Procesuiui de invajamam, pentra opiiniZies acest + Fezultatelor, pentru corectarca gregelitor, ppagirea dilic uluiqilor de invajaie saan. (veri cap. 3. principiul sigue in conchuzie, analiza sistemica oferit posibiliiace’ unei reprezentari globale Jsesiziiii importantel ce 0 TEpreanes wiese acest sistem, Pe vase, ip enod concret, gi rezuTtalele aste pate ctivelor), In_funcyic. de_necesitats yaror_pentin reghared, diners penty imbunatipired inversa este utiliza deine ji conexiunii inverse). a arhitecturi procesului de inva seed in armonizavea clementelor care ale fat wyor diteritele probleme pe care Te implica conexiunea inv acest temei se pot identill optimizares organiza 3h destaguraiii proceselor de predare| invaiqare Condue lic invaqamant poate cipiia o mai prolumdl fundamen procesu tare gtiinilic’ 6. CARACTERUL FORMATIV EDUCATIV + AL PROCESULUL Di iNVATAMANT a Spre deosebire de invayimantul tradiwional, centeal Pe cumoagtere, Pe Stribuirea cunoytin{elor, iat geutla, moderna procesal de HME vant se ridie’ Scanned with CamScannermult di pra nivelukedinpied cunoast ennogline Principala Preocupare este acum de a face din funey sup clement MOLE al deyvoltiril gandirii, al forms vali, al promova Ani dezvoltanii personalit In acceptin didacticit informayes este informay — ae e Si educatie in ac oN 4 nesveot citusi de putin important cunogtinjelor, ace; oficntare ate in vedere dy_invaamant just ucyiel ti, simplei tansmiteri si asimiliri de {ia cunoasterii i atitudinii si comportamen- iii clevului, sul de invajfimaat este nu simyire + actuale “sti noud yecentuarea caracterulu Hiv al procesului lormatict asupra formativ-ed \ cauta sf acorde priontate educaied si in vittutea care se_preda in inyayaman primar UEmeava sti dezvolte in mod specific anumite capacitiii. sai “psihice, €8, de exeinplus matematica acestul fapt, fieca Hisciplind u_procese - gandivea ma ~ Sumostingcle despre natu — limba romana. naicd; 4 — gindirea stiinyifica; Capacitatea de exprimar ~ disciptinete anistice — imayinaqia gi formele de expreste artistica: — educatia fizied — capacitayi motrice; Wwerul manual — motivajia muneii ete $i toate Ta un toc, disciptin procese si calitai peneral uma gi propun si stimul spiritul de independenta gi wandirc itcgenta, creativitates, limbajul, mous Tnsugirea de cunogtinte conceptii sliingifice despre iume puterea de Sill yi a muneii ete interprenar prensa toward anci gi viay’, lonmarea conv momentele alective vin sf influenteze devvoltarea atitudinilor, Mucrilo stiin{ifice, dezvollarea drapostei de adevar. bs care Taso) © predarea, 4 facilitee (ranstormarea cunog Lin(elor in convingeri, si Turmeve, in mod. progresiv, conduite, sa palTiolismul, sinceritatea, Onestitatea ete cultive insugt comtextul psiho-social in care are loc invajires, | clas de clevi, cu multitodingy inteuielagiilor ei umane, coustituie prema -unei vie(i ealective reale, iucaicata eu qtatea clemente cmulative gi stimutative deevollarea sinjului datosi » care CoML DUE Ta . al vaspunderii, al diseiptin Kcoiptnc, al prietenici si colegialinagia etc intimplaior se al respectului Nu semaste Gt PFGEESTT Te Tata Ona Vnitatea dine cele Irer aspecte (instruc 0 covin(a Iegica a organiza gi desfigurdiii procesului de invagdmdint instami, sco exist pentiu a sistematiza potenpialitailor nedeterminate pe Dproptiile tor fore, Iustiuivea gi » pe idivil in ultima dezvoliare a proces de are indivizié nu gi le-ar put Hucarea a dezvolta prin un clort inediate scolar, veprezin He gjmtorore 51 de modelave a dezvoltarié individului (1S. Bruner) 1 a Scanned with CamScannerintitirea prin toate mifioacele a inlluened t ive a invayimantuloi, in sensul larg al acestor nofinni, adic’ in sensul dezvaleivii concomitente a tutor lattrilor personalitiqi necesitate obiectivi, ew cit prepitie ceringclor educajiel permanente, Acestea pretind ca ficcare individ si stic imbogajeascd necomenit cunoslinfele gi deprinderile practice, s inveje independent yi dupit incadr: In scoala noastrit se considers ‘int este dati de modut in care se i é, formae si educare, Didactic teduceriiedueafiei ta preventare a mat gi educ devine en al clevului este privita din perspe tomai mult o a-gi continue sa vin mune valoarea gi cficien|a procesului de wai aceas| je dintre ni se declari imponiva nstructic, a predirii into simpli informare saw Ea deaduce in atenfie un vechi dicton dupa Care ,Copilul nu este un vas gol care trebuic umplut (Fenelon), reinnoind, tolodat, wn gi toi veehi deviderat dup coc SESE SAT Po cAt este de neces ra, po atl este de posibili intirirea caracterutui formativ-cducativ a intregalai proces de invagimant explorare ete), s all nivel de profunzime decvoltarea persouativagii, ede datotia Ini si cteeze situatiP ge aloroase din punct de vedere formitiv si cducativy invaqare _punii_in valoare intreapa incdreaturd etied, sociala, turilor Fiterar arti slclici cle, at cong A deaviluie ew grifa semnificatiile umane. gi Soviale ale continuturilor stiinfitice si tehnice: St_acorde atentia cuveniti calitigi, eunaslinfelor predate (setectics, actualicitii, Concretizinit acestoray; Si din_perspectiva abiectivetor formatiy cducativ + Webuie avut in vei nu csie i mamaioeale de tray Proces formativeducatic in miisur color instinctive cao metoda de predare mitere a cunoytingelor, cL este gi um iN Cae Supine mintea want exereiqi a2 Scanned with CamScannersigure o. inte wd_participare a clovului. Aehizijia py cumostinjelor gi simpla lor refinere in memorie si teproducere nu sunt formative; dimpotriva, 0 preluctare peisonali a cunogtintelor, 0 sau structurare a acestora, 0 exprimare cuvinte proprii ori un transfer (aplicare practic) al acestora au alti valoare formativa i cducativa; = sALasigureo.mi_bund |personalizare a invilarii_si_a_predirii, 0 mai bund adaptare fa parti ait i clevilor, ta experienya tor de vias, ta posibilitajile lor reale, la motivayia tor in sinc, eficienja educativi este condijionata $i de ,prezenga umana pe care invi[itorul este in stare sd 0 demonstreze intensificdnd relajiile sale cu clevii | corganizare 1. Determinayi pozigia si functia procesutui de invagdmdnt fn cadrul instinyict scotare! INTREBARE $f PROBLEME 2. Faceti deoschirea thire didactica si didacticite specializate! 2. De ce nofiunea de proces de invigimam este lepatd de cea de wansformare? Ce tipuri de transforma in comportomental elevilor se pot objine in cadvul procesului de hivdfdmdéne? 4. Enunagi factorié (comdigii, cauze ete.) care condiqioneazd succesnul tnvafarii! De ce pmacesul de invajdmdnt are un caracier creator? 6. Definigi predarea tn functie de eeea ce represintd Invapnea! 1, Eaplicati de cv este ulild 0 analied sistenicd 9 procesitui de invéydmdne A. De ce disponibiliaqi dispume thviqitorn! penu a intirt caracterul formativ-educativ al procenului de tnvqimane? Scanned with CamScannererectile CAPITOLUL I OBIECTIVELE PROCKESULUI DE INVATAMANT Fducayia scolard este ghidatd de linalita{i, seopuri yi obicetiv. | reprezinté dirccyiile, orientiite strategice ale funchionarit invayamantulul ino * p-anumité perioada istoricd a dezvoltAritsocial-ceonomice gi culturale a une! (ari | Ele sunt elaborate pe bava conceplici social-potitice despre dexvoltavea nya cu Finalitajite alinayile “socielafii, a cunoagterii gi a personalitayit umane, In concord teaptt sf fie realizate gyg8t formuleazi scopurile care precizeaza renultstele ce se ‘Ye fiecare nivel si tip de scolarizarce, De reguli, finalitajile si scopurile sunt .S prezentate in documentele de politicd geolard si in cele juridice Practica scolar a dovedit ci realigatea eu mai mare: eficlena a efinalitaqilor gi scopurilor propuse presupene yeduce decalajului dintre gene jeu talitatea tor orientativa si solicitarite curente ale planificirii, programarii gi S Qesfigurdrii procesului de invayamént. Acoasta cerinia este realizatd prin formu- "area obiectivelor procesului de invaqdnutnt (numite si abiective pedagogice sau jionale) edu 1. OBIECTIVELE EDUCA’ PIONALE $l FUNC (ULE LOR Obiectivele educayionale sunt enunquri cu caracter finalist care dau “se expresie intengiei de a produce 0 schimbare in personalitatea clevulul ea urmare |. a implicirii acestuia intr-o activitate de predate-tnva G4 considera urmétorul exemplu: La srgitul ps fiecare elev webuie si fie capabil sii recenoascd toate literele alfabermtay uate dividual i in cadrul unor cuvinte diferite™. Acesta este un obiectiv ce poate figura in setul de obiective specifice discipline! eiutseris, la clasa | ET este fel formulat incdt s8 indice pe ev ta ! Stfigitul unei perioade scolare determinate, Din debnigie: gt din consideraea ioadei abecedarului ormanya ce va fi atinsi de orice © excmplului reaulti ca 4) obiectivele sunt formulate sub forma de cnuniuri daca mdied onemtarea “imengionald a procesului de invaamaut spre realtzarea de pertormanye gi/sau competenfe dé chtre elev ca subicct al invainit, Aceastainterpretate este conforma cu concepjia despre cducayin seolart ca activitate sistemats formarea unui tip dete onalitate; inal de pe orien al spre a4 Scanned with CamScannerb) orice obicctiv ANeazd O anumild schimbare in sistemul personalitayii elevului. Accasta interpfetare cérespunde conceperii invayarii ca modificare adaptativa a conduitei (cognitive, afective sau psihomotorii); c) luand ca referinjé finalitiyile gi scopuril domeniu! unci activitati de predare-invajare din cadrul procesului de invayimant gi ripul de schimbare ce se agteapta s& se produci in conduita clevului ta slargitul respective: activit acterul finalist) Tn ipostaza de componente ale sistemului de organizare a procesului de invajimant, obiectivele raspund aon obicctivele circumseriu lor necesitfyi sau cerinje de funcjionare 4 acestuia gi au anumite consécinje asupra celorlalie componente. Aces inscamna cA indeplinese anumite funcgii unui ‘unctia de orientare valoricd a procesului de thvajdmdne Formulare obicctiv nu este doar un simplu cxereitiu didactic menit si conduc: gradului de organizare a procesului de inva la eregterca Amant, ci gio opjiune gi o aspirayic care se conformeazi anumitor valori privitoare la devenirea personalitayii clevului gi la realizare lui sociala, njinutul oricdrui obiectiv are 0 dimensiune valorica, uliati din concepfia despre soviet ale, cunoastere gi Om De exemplu, promovarea unor valori, cum ar fi independenya in gindire, spi creator gi intreprinzator, presupune formularea de obiective educationale sf solicite nu numai reproducerea de informayie, ci si explorarea, experimen tarea, analiza, s Functia evaluativa. Aprecicrea activitdii elevului presupune raportar nteza, descoperirea de noi relafti anumile criterii, ine care ohivetivele dejin ponderea ¢ 1 mai importanta. Aceasta inseamna obicctivul este astfet formulat incAt si fie realizabil gi sa devind o norma in evaluarca revuliatelos la inviyaturd ale elevilor. Orice proba de evaluare este claborata prin tay rezultatele evaludrii au influenga siit as elevului, Functia de reglare a procesului de tavdjdmdnt, Metodele, strategiile, unt yi tebuie si fie asttel rica Ja obiectivele preformulate, iar 1 activitafii invjatorului, cht gi a confinuturile sau practicile de evaivare didacti alese de citre invijdtor incl sa conducé la realizaea obiectivelor propuse Orice activitate vidactica, planificarea gi programarea si dcbuteze cu formularea obiectivelor, Schimbarea obiectivului solicild modificati in toate celelalic componente ale procesului de Inva\a tiv presupune analiza retrospectiva a modului de fneftonare a aciviiayt instructiv- educative pentru a introduce acele modifi eplare a sa care coutribuie la cresterea oficienfel didactice, Funcfia de anticipare a reeultatelor scolare. fn conjinutul oricdrui obiectiv agtcapti Si se objini la slargitul unei perioade de deslagurare a activitiyit instructiv-educative. Detagindu-se de formularile xenerale gi abstracte (de genul: Wansmiterea de cunostinte sistematr form: capacititilor iniclectuale, consolidarea deprinderilor de comportre civilizatd), niint. Totodata, nerealizarea unui obiet fri sau a tealiza acca 1 se prefigureaza rezultatul ce s ea 35 Scanned with CamScanner— ¢ ebuie sii fic astfel formulate incdt si i, fe in termeni eat anal i profilul unui cley, cunostinjele gi abilitiqile intelectualc, nivelul de dezvollare afcctiva, morala si psihomotoric. Anticipind rezulta obi e mobili: At clortunile in ale clevulu Funcjiile pédapogice ale obiectivelor sunt complementare, in sensul ca ueredlizarca uneia are consecinfe negative asupra ind obiecti coner cle scolare, ator 74 intro direeyie cla cliv cat si plinirii celortatte si implicit asupra luncfionarii optime a inuegului proces de invifimant. Totodati, obiectivele au o pozitic surategicd in organizarca si funcyionarea ca sistem a procesului de invijimant, influenyand seleefia gi modul de aplicare a celorialte componente ale acestuia 2, ORGANIZAREA PE NIVELURI A OBIECTIVELOR EDUCATIONALE Obicctivele educafionale nu se previn invA\@lorul s-ar_putca raporia in mod intimplitor pentru a selecta, pe bara anumitor criterii, pe cele ec isi propune si le realizeze intr-o perioada sau alta a procesului de invalimant. Dimpotrivi, obiectivele sunt diferentiate. Cea mai obignuita $f mai practic# diferenticre a ehieetivelor se face in functic de eradul lor de generalitate, distingindu-se nite: obiectivele generale, specifice si operajionale. Obiectivele generale indicé domeniile si tipurile de schimbari educative re sumit concordante eu scopurite gi finatitiqile invajamantului in genoral, si ale unui ciclu seatar (primar, gimnazial cte), in special numele, ele au inc um (ot nediferentiat ta care Dupa cum indica gi un caracter general, dar este vorba deo sgoncralitate Specified”, intrucdt sunt delimitate ew mai multi precizic pentiu a aver inciden{a direeti asupra activititii de pred ordonarea obiectivelor si inviqare, inform: enerale, problema pedagopica importanti specifica domcniile schimbarilor educative. modele reprezentative. a) Modetul morfologic se bareazi peo anumita spte inteligen(§, considera ea structuri de operay tesolvarca de probleme si objincrea de perlormanie. Daca au fost distinse renlale specifice imtcligenfei, atunci acestea sumt nate ca teloringi in lorniularea obiectivelor generale Accentul este pus pe combin corespund p area gi este dea In acest sens, au fost formulate conceptic psihologiea mentale implicate in Hi ase intioduce vico ordine ierathick dileritelor operajii gia obiectivelor ce te (10 4 progtesa in dezvolts a acestui model este deocamd acordindi-se cei care urmeari 4 inteligen ei, Ap ea pedagogies relativ restrinsé, @ mai may te 36 Scanned with CamScannerS b) Modelut clasificdrié ierarhice a fost inifiat de B, S. Bloom in deceniul al gasclea, Acest- model are doua dimensiuni: una de conjinut gi alta de difercnjicre si ordonme Dimensiunea de conjinut se bazeazt pe distinctia dintre componentele cognitive, afective si psihomotorii ale activitalii psihice implicate in invifare. Totodata, se au in vedere diferenjele dintre continuturile inva\arii cognitiv (centrala) pe asimilarea, manipularea gi producerea cunoasterii, in special a celci |sliingifice), ale invajarii afective (asimilarea gi uli, valori etc.) si ale invatiitii psihomototii re indeplinirii unei activitayi motorii, cum ar fi: ‘@ unor instrumente sau unelte etc). Cea de-a doua dimensiune introduce o diferentiere si 0 ordonare a proceselor psihice fe. Pentru fiecate practicarea de atitudini, norme gir (formarea de deprinderi nece scrisul, dactilografia, manipul implicate in inva{are in functié de gradul lor de complexi domeniu de confinut (cogni ectiv sau psihomotor) se delimiteazé in mod ibilitate pentri progresiv operatii ew grade diferite de complexitate gi de act clevii implicafi in inviqare. Cele dowd dimensiuni sunt combinate gi conduc la claborarea de taxonomii sau asificari icrarhice ale obie Taxonomia obicctivelor educafionale este un sistem de clasificare gi ordonare ierarhicé a obicctivelor generale in funcfie de domeniul Jor de continut si-de gradul specific de complexitate a opera{iilor mentale implicate in invatare. Taxonomiile sunt specializate, pe domenii de continut (cognitiv, afectiv si psihomotor), in cadrul fiecérui domeniu indicandu-se ordonarea ierarhici a obiectivelor (vezi schema urmitoare) in foncfie de gradul de complexitate a opcraiilor, capacitatilor psihice implica lizarea lor ivelor generale, in re Modelul clasificaii ierarhice (taxonomice) a obicctivelor pedagogice 6. Fvaluare | Reactic complex), Sintezsi Caracterizare | | Amtomarism 4. Analiza Onganizare | Reacyie din ijari 3. Aplicare ~Valorizare | Dispozijie 2 ingelegere —— Reactie Percepere 11. Asimilarea Receptare ostin(elor Domeniul Domentul Domeninl psiliomotor cognitiy afectiv 37 Scanned with CamScannerPentru domeniul cognitiv S¢ disting oud sectiuni: asinBativea eunoagteri (terminologie sau vocabular, date, informayii si concepre speci tematizari etc.) gi deprindert sau capacitii de operare cu cunoasterea (injelegere sau interpretare, plicare, analiza, sinteza gi evaluare). Pentru fiecare categorie taxonomic’ sunt indicate Upuri reprezentative de obiective De exemplu, injelegerea AF presupunc: reformnlarca unui enung de etre elev cu propriile cuvinte, interpretarea (rezumarea, comentarea ele) si extrapolarea (specilicared ‘onsecin(elor unui enun dincolo de comtextul sau cadrul de prezentare). Pentiu domeniul afectiv se au in vedere elapele unei_norme sau valori soc implicate de interiorizarea le, estetice, morale clc., wecand din stadivl simplel receptiri (recunoasterea si insusirea unei regu, norme sau atitudini de comportare, de raportare la frumos saw adevar etc.) la Cel de promovare a nel reactit adec vale (comportarca — conforma cu oO regula) a unei apsecieri sau valorizari pozitive (sa distingd in mod coneret faptele bune de cele rele, [rumosul de urat etc), a unei organizari sistematice a diferitelor worme, atitudini gi valori int-un sistem mai cuprinzator pentru a ajunge 1" stadiul de expresie g persoane in lumina normelor asimilate, Indomeninl psihomoror sunt avute caracterizare a proprici ic cu etapele (Ormarii unei deprinderi motorii in vedere obiective asocle perceperva actelor componente ale deprinderii (de exemplu, inerea Stiloului, pozigia ta seris et 10 erdral deprinderii de a serie), producerea ru realizarea actelor, ¢ slarii-de pregatire pent ersarea progresiva a fiecdiri act gia ansamblului, auto! i contexte diferite gi cu clieaeitate In fickare categorie sum detaliae yi Obiectivele subsumale. Obicetivele general ; pentru un eiclu de invajamant Siu pentru o discipling (obiect) de invayamant FE ne activilaqile sau procesele psihice implicate in diferite tipusi de invayare, find astlel compatbite eH dHerite obicete de invayamant gi : reatizavite tn aiterte ciclo youre, inelusiv 74 cel primar. Formuarea tor au fe propre de competcaia. wei aminnit cadra didactic. Tayayauorul : a nite obicctivelor drept releringe sau moduri sistematice de considera taxonor vchinbailor B Ria a dileritelor discipline. Tn scoala nu existé insa pin predare: Predarefiavs|are eae de invalamant (matematica, limba romand, muzica Suat diferente Pe rmatoare consti in speciticaea obiectivelor in De at tipuri de conginwturi ale obiecteton de inyayamant Obicetivele specifiee 1 conginutuile wizirea actelor si aplicarea deprinderii in gi prezentarea Jor joxonomicd nu sunt specifice doar sunt axa prezentarc nciale gi posibile, ce sunt realizabile zare gi presenta 41 gi invayarea c al, Activitiile: principale ale procesului de invayimant sunt CHAEICHSHCe dileritelor objects de invayamant, incluse in cadeul acestora. De repuki, aceste {. fiind asociate cu 5 : ode : Obiective sunt precentate iH progtamele scolar ale ftecdnui obieet de : invayimant i fosmutarca obieclivelor specilice se coreleaza douad compoucute 4; | x Scanned with CamScanneruna indicd domeniul ~ coninuc (informagii, reguli, algoritmi de calcul etc.), iar ccalalla procesele ice sau modul de abordare de cite cley a continutului re, Prima componenta este identificata pe baza discipline respectiv in actiyitatea de inva considerarii conginutului tworetic, informajional tehnic cic. al un specializate (de exemplu, matematica). A dowa componentd presupune con- siderarea calegoriilor taxonomice ale obiectivelor generale gi nivelul de dezvoltare psilicd a personalitaqii clevului pentru a alege acele activitayi de wiry a ajunge la stabilir invayare care sunt accesibile unci anumite varste. Pel coresponden|clor dintre conjinuturi gi modurile de abordare a acestora we tabele de specificare. Accstca cuprind, la q instruite gi inva{are sunt elabo: capete de rinduri, domeniile sau temele de conginut, iar la capete de coloane sunt prezentate categoriile taxonomice de lip cogniliy, afectiv sau psihomotor ce le corespund. In celule se marcheaza cu un asterise care categoril taxonomice sunt activate pentru invajarea diferitelor conjinuturi, In principiu, tabelele de specificare sunt construite in procesul de elaborare a programelor scolare ale unui anumit obiect de invajamant, Acesta inseamna ci invayatorul nu tebuic neapiirat si se preocupe de elaborarea lor. Totusi, cunoagterca coresponden- telor inclus abelele de specificare gi chiar a tehnivii de construcyie este deosobit de util pentru activitatea inv: nai ectivelar operayionale. Obiectivele operagionale ax un caracter coneret gi sunt realizabile in sity in cadrui tectiilor gi in afara lor, eu ajutorul diverselor Ele suni elaborate pe baza obiectivelor specific tehnici adecvate de opera- fiorului de dirijare a invajarit si ales pentru elaborarca obi specilice de invayar resurse $i mijloace pedagopic unei discipline gi a obivetiveloy genciale prin ie inva\dtor. Spre deose © de obiectivele {ionalizare sau coneretizare apticure generale si specilice, care, de regul ie gi cadrul didactic le insugeste ailizarea gi evaluarca niu pentru a le considera drept referinje in proiectarea, t¢ ih ivele operationale sunt elaborate pe area conjinutului prediriifinvayanil ii, obi activitiqilor de dirijare in fiecare lecfic de catre inviiléitor prin consi¢ gi prin aplicarea tehnicii de operajionalizare, Totodata, ca si obiectivele specifice, obicctivele operationale au dowd dimenstuni; una de conginut ), care constituie obiect al invayarii, gi alla de forma (informagia, problema ct nu-o sau propriwris operafionald, indicind sarcina de invayare pent elev abordare a unui conpinut de ciue clev, memoreze 0 definili¢, si sarcina de inyajare se indica modul de ce Iebuic sa facd elevul cu un conjinut dat (sa analizeze © orlogeama, sf aplice un algoritm etc.). De exemplu, in obiectivul ,clevul si aplice algoritinul de adware a dowd faci ordinare subunitare, con{inutul este specifieat in p: a cnunului, iar sarcina de invajare 1e reprezentata prin categoria taxonomic ,aplicare") Considerand cele dow ajionale tchuie sa indeplineasea na do dimensiuni, pentru a fi corecte obicetivele ope urmétoarele condi{ii pedapogice: A. De congimut: a) orice obicetiv operafional tcbuie sa_specilice conjinutul, edt gi modul de abordare sau sarcina de invéqare a clevului (acc Scanned with CamScannerfiind pus pe alegeret adecvatd a modului de abordarey; Yy precizares de invijare uebuie si fie c&t mai variata, evitindn-s sarcinii lendinga de solicitare excesivi.a memoriei clevilor; c) opfiunea pentru o sarcind de invajare determina invajatorul si aleagi acele resurse gi procede realizarea ci de citte clevi; d) sarcinile de invijare trebuie si fie accesibile elevilor, adicd si se bazexe pe expericnicle anterioare de invajare gi si conduc la rezolvare de noi probleme, B. De forma: 4) obiectivele operationale nu descriu activitafile invajatorului, ci sunt astfel formulate incat si indice schimbirile agteptate in structura mentalé Sau comportamentali a clevului in urma_trecer tui ptintr-o siuajic de predarcfinvajare; b) schimbarile asteptate trebuie 53 fie indicate in termeni cit mai concreti, pentru a putea fi inlelese de clevi ea sarcini de invajare gi pentru a fi obscrvabile, chiar masurabile dupa ce s-a terminat situajia de predare/invajare: ¢) fiecare obiectiv confine o singurd de invajare, evitindy-se multiplicirile de tipul: memorare, injelegere § celagi confinut); d) formularea obiectivelor trebuie ndu-se ‘ expresiile de instruire care condue ta i ac sarci aplicare (ew privire la se faci in mod cconomice redundante; e) obieetivele operationale trebuie grupate logic in jurul unitaqii tematice a unei lecli; N) pentru a facilita evaluarea gi selectia mijloacelor Pedagogice de realize, in obicetiv se indie gi crileriile pe baza cArora se adimite e& clevul a alins perfomanya asteptara. Indeplinivea avestor conditii cebuie dere alunci cand. se Procedeaz’ la claborarea obiectivelor operationale prin aplicarea tehnicii de $, cu plifine cuvinte, elimi uli in ve operation OPERATIONALIZAREA OBIECTIVELOR EDUCATIONALE sionalizarea, este activitatea de specificare sau iden in sens lag, Ope tificare a referinjelor 83 sau chung general gi abstract Bi succesive de tiecere de la abstract la concret, cat gi la specilicarca critcriilor sau indicatorilor pln care oO actinne sau un comportament dobandeste caracteristica de @ fi operagional sau concret, in domeniut abiectivelor apogice, operifionalizarca are dow sensuri a) Trecerea progresiva de ta nivelul finalititilor, scopurilor gi obiectivelor fenerale sau specifice la formutarca obiectivelor operationale. Aceasta activitate Wut derivare din Hinalitati, ohicctivete u inciden{elor concrete sau practice ale unui concept ase referi atat la ansamblul operatiilor Se mai numegte si deriva generale din scopuri etc., impreuns constit Urmatoare), Accasta inkin{uire este fundamenta id insa um tot unitar (vezi schema crea coeren|ci pent aprec a0 Scanned with CamScanner\Y 1 de ansambln a eefacaticl bile He, iar at gcolare. in abse specific Ja derivarii, obiectivele operagionaie care nu sunt formulate pe baza exprima cerin|éle scopurilor si finalitaqilor. Drept_ consecin{a, apar: fect negative atét in’ planul realizarii finatitajilor educative, cit gi in trecerea progresiva a unni clev dintr-un ciclu scolar in altul, De cxemplu, daca clevii nu-gi insugese in ciclul primar deprinderile de scris, citit gi calcul aritmeti¢, sunt imposibil de realizat obiectivele generale sf specifice ale ciclului gimnazial, Este afectaté negativ atat dezvollareaper- ynalitifii clevilor, cit gi cocrenta de ansamblu a cducatiei gcolare, nu mai sunt integs obiectivelor gen Concepia despre | Concepjia dezvolt despre societiifii Conceptia despre om cunoastere | 1 Finalisagi orientiri strategice ale funeqionarii istemului de inva i Seopuri Rezultate ce se agteapti si se in diferite niveluri si tip scol ivare lObiective generale coynitive-alective-psihomotorii 1 a ap Obicetive specifice diferitelor obiective de invalamant Obicetive operationale Schema ce indici clape progre 1c in derivarea obicetivelor operayionale, AL Scanned with CamScanneri b) Al doilea sens pedagogic al operationaliziii conyiy in specificare: criteriilor sau indicatorilor pe baza carora un obiectiv dobandegie caracteristica de aI operational. in continuare, ne von referi ta aceasta acceptiune, _ De regula, sunt mentionare dowd crilerii de claborare gi apreciere ale operationalitatit unui obiectiv; performanga | (criteriul comportamental) — gi capacitatea inteleciald (criteriul competenjci).; Performan(a este expresia nivelului de vealizare a unei sarcini de invajare. Find dat un continut al invajacii, prin operajionalizare trebuic specificat acel indicator pe bara wia Se poate, constata gi apr ca clevul a reali at un ‘anumit progres, ci s-a produs 0 anumita schimnbare in sistemul personalitaii {ui la sfargitul perioadci in care a fost angajat injr-o sitmajie de predaresinvayare “Indicatorul cel mai coneret al performanqei in invajare este, conform tcoriei fOmportamentiste (behavioriste), comportamentul, actul sau “vieibila pe baza acestei (cori, find dat un stimul _ {Ue exemphu, definijia substantivuluiy gio sducind de tezolvat (memorarca del nifiel), elevul urmeaza sa procedeze prin exercilii adecvate la memori: definitiel pentru ca in final sé manifeste comportamentul de redare a definitici Ca atare, intr-un obicctiy operajional irebuic) indicat rezultatul sau compor- tamentul final pe care urmi manifeste élevul implicat Intr-o situayie de invajare. De aceea, obiectivele operajionate mai sunt numite $i obiective finale sau terminale. Numai precizénd in mod clar gi explicit comportamentul final este pdsibild programarea continuteriior invaiarii si mai ales a situapiilor de cle cele mai nifestarea are elevul 0 poate re area 2d Predare gi a sarcinilor de invajave, iar inv: adecvate de realiza torul va alege mijloac ditijare a situatie’ de ea instruisii, de constru n are, De exemplu, daci invajarea are drept obiect deosebirca figutilor geomcuice, Atunci: comportamentul astepiat este cel de identificare a fiecdtei figuri, naterialul didactic va consta in prezentarea de! figuri geomettice, iar invayarca ¥a consta in perceperea dilerengiata a formelor gi in nominalizarea caracteris jticilor liccdruia. Comportamentul etalat de cley uebuie si fie observabil gi a masurabil cu ajutorul unor trumente de evaluare pedagagica. Obs! “ yabililatea Comportamentului se eleva de edtre eley in termeni: verbali (nominalizare, enumerarc, enunjare de reguli sau detiniti, explicitare, povestive cic), fizici sau psihomotori (idcntilicare de obiccte sau componente, realizare ‘de actiuni simple gi complexe sub contol, fealizarea automativata a unor ‘actiuni, cum ar fi scrisul etc.) gi atitudinali (cnumerarca consecinjelor probabile tii alé “unci acfiuni, manifestarea wnei activa’ gau a unei conduite in te inierpersal sociala ete.) La 0 analiza mai atenta, se poate Constata ci termenii menfionayi sunt subsumali categoriilor taxonomice ale obiegtivelor generale si spec Toiusi, intrucdt relerinte je sau intro situagi ive. acestor categorii Sau dovedit, cd au sunt H auumite formule Hl cognitiv mele suficient de concrete, s-a propus asocivrea liecat mente, lati pen i categorii de actiune indicatware de compor a2 Scanned with CamScannerwat formule de acyiun, identificar distin, Fepartizate eategorial: cunoastere: delinire, descriere, enumerate, numire, reproducere, alegere, formulate; injelegere. cstimare, — explic extindere, — generalizare, —exemplificare, parafrazare, cescriere, rezumare; aplicare: schimbatc, demonstrare, descoperire, manipulare, moditicare, prezentare, folosire; analizd: dilerenjiere, dis ilustrare, ale, are, dirija compunere, imaginare, explic rezumare; evaluare imterpretare. ingere, ; sintezd: abordare pe cateporii, combinare, , modificare, organizare, planificare, rescrier ipreciere, comparare, contrastare, descri Te, se e, justificare, Pentru domeniul alcctiv, cele mai frecvente verbe a clive, utilizate in formularea obiectivelor, sunt: receptare: diferenjicre, separare, izolare, asimi- tare, alegere, combinare, acceptare (de excmplu, puncte de vedere, reguli, evenimente ctc.); reacties conformare, aprobare, discutare, practicare etc; valorizare: imbundtajive @ porformanyei sau competenei, renuntare, specificare asistare, ajulorare, incurajare, negare, protest, argumentare ete; organizare discutare, comparare, definite, formulare, armonizarc; caracterizare: schimbate, revizuire, completare, a {i bine ap rezistare, dirijare etc R. F. Mayer a propus 6 tehnicd de elaborare a obiectivelor operationale 2 colegi, inva{ator sau paringi, evitare, bazal4 pe considerarca performanjelor sub forma comportamentelor finale observabile gi masurabile objinute te sfa-situi tiecdrei clape de predare/invaqare. Conform acestei tehniei, orice obicetiy operajional include um singur compor- lament final caracterizabil prin ¢ Specificarea comportanenslat fin conomice gi verbale de acyinnc particular al unei sare la clev in finalul 1 lca referinga categoriile oare, in funetie de continutul te, se deserie rezuliatul cage se agteapla de esicia, De exemplu: ,clevul sit identifice iniia gi a analizat diverse exemple sub controhul invajatorulus, Comportamentul vizat este cel de identificare subs categorici taxonomice a cunoayterié, domeniul de coujinut find) gramatica substantivului — Descrierea condititlor de realizare cixcums a comportamentului final, Se disting dowd tipuri de condijii: prealabile, adica releritoare la comportamentele pe baza cdrora este posibili realizarea noului comportament final, gi actiale, adica mijloacele st coutextul de realiza performante’. De regula, conditiile prealabile sunt specificate de obicctivele spun 1 del substantivele" dupa ce gia insu: se cadrului de manifestare care prece sl iu canza intt-un set de obiective logic coerente gi atunci ho mai este necesard invocarea explicita a cetin(elor prealabile, in conseein{a, afional (ebuie formulat astfel: clevul si identifice pe e obicet vil nostt ope substantivele diutrun test (se s Dac distania dintre perlormania now-agteplala $1 comportamentcle anterioare este inare, alunci este necesari evocarea acestora din unna in formularea unui bbivetiv operational, De exemphu, in invaqar clul ca part substantive". ecified Lextul) care conjine 1 Simlaxci, subi Scanned with CamScannerpropozific, este nec evocarea comportamentelor de Tiviqare a substan- tivului, cele doud etape de invajare find decalate in timp — Specificarea nivelului de reugivé minimald. Petforman| ¢ distribuie intr-un cvantai pe care se disting tei puncte au niveluri critice, Nivelut minim indici acel raspuns al clevului firs de care mu este posibiti trecer noua clapa de invi{are, Acest nivel sarcinilor ullerioare de inviija 1 intro Ste apreciat pe bava analizei conjinutului Voie evi unei clase manifeste comportamentele corespunzitoare nivelului mini acceptabil pentra a evita fonomenul cumulirii de goluri in sistemul de eunoagtere si deprinder sia nu ingreuia astfel revolvarea sarcinilor viiloare de invifare. Peste n minim se situeaz’ un evantai cuprinzitor de performan mediti si pand la nivelul maxim, specitic unei treple de sca manjele sitwate peste nivelul minim sunt optionale pent elev si depind, in i de clevi, de agteptirile cadvului didactic gi invigitorul opereara clul hd prin nivelul ivarc. Perfor manifestarea lor intro motivajia elevilor pentrn invajare. Accasta inscamni ci cu anumite standarde, adici invocd anumite etale clevilor in invajare. Cu cAt cxigenja este mai mare, cu alt standardele sunt mai tidicate, Pentru a indica un nivel de reugitd sau standardele minimale se humirul minim de raspunsuri corecte solicitate sau numarul maxim ae a ane pentru aprecieres reugitel speci de greseli_ tol ii. In virtitea acestor ceringe, obiectivul operational considerat ate si intervals! de timp maxim oferit, pentru re: varea sare acum formulat complet: ,Elevut si identifice substantivele dintr-un text care ¢ substantive. Niv ai miniat al performanjed acceptate este de cinci confine x substantive subl independent. Operationaliza Wa de cinci minute ale in text into. peri ca obiectivelor prin definirea performantei asteptate are avantajul precizici, concretelei gi masurabililajii. La sfarsitul unei perioade de Instruire se poate stabili cn exactitate nivelul performanjelor invari gi implicit dari, iar inviyitorul poate sli ce masuri sf in pentru a creste eficienfa Zi uncle probleme pedagogice ce nu pot fi meni m: ale pr activitijii pedapopice. “‘Totusi, exis ignorate. In primul rand, nw toate efectele educatie’ pot fi exprima une’ petformante imedial observabile gi masurabile. Acest neajuns ne numai pentru domeniul afectiv (al insusirii de valori, atitudini, modele de comportare), ci gi pentin cel cognitiv, De exemplu, pentru categoria taxonomic’ ein te} sste_valabil A injelegerii este dificil de specializat cu preeizie comportamentele corespunzatoare. In al doilea tind, efetcle cele mai profunde ale invari iaw forma unor capacititi mentale care mu pot fi reduse la comportamente izolate Si chiar daci am produce fiecae compattament observabil, combinarea tor nu conduce, cu necesitate, ta ctistal unei abililaji intelectuate complexe stor doud dificultti conduce ta doud alternative de abordarc admis ci au oticind si oricum obicetivele , intro lecyie pot fi derarea ac intro prima variant, teb generale gi specifice sunt operationalizabile, De ace Ad Scanned with CamScanner 1realizate anumil Jobiective operationale definite umi int induse tolodatd si tealizarea unor obicctive eni de performanti, x cu referinfe mai pené, rale care sunt specifice mai mullor tectii, In a doua variant, se utili, zeard diept criterin al operationalitatii unai obiectiv competena’ saw pacilatea intelectual’ Competenfa este considerata acca capacitate intelectuala care dispune de posibiliti{i multiple de tanster sau de aplicabilitate in operarca cu confinuturi diverse. Spre deosebire de performangi, competenta este realizabili in intervale niclor consti, de fapt, in delimitarea lor sau operatiilor imtetectuale de genut: cilatea de a detccta, A, analiza gi sintetiza date, informatii sau telafii, capacitatea de a in| de a aciiona sau a judeca ete. La randul siu, (i pacitate se bazeaza pe anumite operatii mentale, Uncori se iau ca refering procesele psihice (perceptic, ga privite in mod ge mai lungi de timp. Specificarea compe capacitil sele apal ceare ¢ dire, memorie, imaginalie etc.) gi operafiile specifice fiecaruia clic (J. Piaget, J. S. Braner). Altcori, aga cum a procedat, H. HL. McAshan, se delimiteazi obiectivele specifice ale unui obiect le invijimant cu continuturile 6 specificare) gi pentru fiee: le objindi un cley ea ilustriri ale opers in relatic nrespunzatoare (ca intr-un tabel: de te leclic se precizeazi rezultatele pe care trebuie:s iilor mentale vizate. De exemplu, se a capacitagi fonctici la clevii de clasa I, in aga fel incAt, fiind date ze poate formula un obiectiv de tipul: ,.dezvolta de analiza si sinter’ © cuvinte © literel amo, ¢ intentia indeplinit de citre & , 1, d, i, clevii sf pronunje coreet cel putin 8°, Prima parte specifi pedagogicé (operafiile de analiza gi sinter foneti sarcina de jul minim evi), iar a douwa precizeaza performanga gi crite ormany de rengita. Spre deosebire de obicctival contrat de p n care competenta este priorita accentul pe formarea operafiilor propriu-visé care conduc lao anumiti. performanya. Avantajul obiectivelor axate, pe emiucaza caracterul formativ al invayimantului, pe cand operagionalit i pur competent este ca acs dezavantajul const in reducete ambignitate. si ingreuiazi atit planilicarea sarcinilor de invitare, cat, gi Ui (cova ce accentueazt nota de evaluare), Crite reciproc exclusive. Mai degrabii, cle sunt complementare, Pentru aceasta este 1 performantei $i cel al competenici mu trcbuic considerate ca necesar sf se Stabileasci o Idpfiturd strnsi intre obicctivele specifice, in care iilor accentul si se puni pe indicarea capacititilor mentale sav a ope intelcctmale implicabile in gi devvoltate prin continuturile unui obiect de mint, si obicctivele operationale definite in termeni de perfor ale, Pentin fiecare obiect de inva(amdnt vor exista seturi F i sau inva nil s de comportamente nsidera mu numai din tii la operatii gi inva operationale pe care oral le poate ¢ slajici cu anumite confinuturi, ci si a tapor 1 de transferabilitate gi mobilitate. de obiceti tale cw un grad Scanned with CamScanner| | / 1. Considertnd componentele procesului de invdyindon, precieay relaile dine obietive yi celelalie componente. i 2. Aledwiti un invertar 41 mai comple ol formulelor We actiune repartizave pe categorit ale taxqnomei obiectvelor cognitive. afctve 3 poihometori 3. Care sunt indicatorii unui obiectiv operational al bina criteru de operagionalivare ese performano? 4, Elaborayi obiectivle operationale peur o lecye de! mauematicad yi penn una dle limba romdnd ta clasa 135 ta clasa a Va. Anatiny, apo, biccuivete operayionale fourmutace prin comiparare eu obiectivele generale si specifce Scanned with CamScannerVY CAPITOLUL UI PRINCIPHLE PROCESULUL DE INVATAMANT (DIDACTICE) 1, NOTIUN] GENERALE masurd ce s-a prog esal pe calea explicarii gtiinjifice a proceselor de invajare gi predare gi s-a_generalizat © experien{a pozitiva in practica scolard, s-@ ajuns la constituirea unui corpus de ,principii si ,norme" didactice care se menjin valabile intro mare varictate de condijii sau de imprejurari Principiile sunt idci de bari pe care se intemeiaza structurarea procesului de invijimant; sunt teze teoretico-practice fundamentale care jaloneazd cursul general al activilajii comune a invajatoryiui gi clevilor s puncte de reper sau linii generale de orie se organizeze gi ile servese drept modului in care urmeaza geri se des goare procese watimant in vederea a obiectivelor prevazute. Ad anumite norme Principiile pre wacterizeazi aplicarea tor in practic’. Normele au un injeles mai restrans, de veguli® de conduit san de prescriplii si instrucjiuni (indicajii) precise impuse actului de predare gi de invajare. iste vorba numai de acele principii, worme gi reguli care au o relevanya direct pentru procesul de inviiyimant, care s te de actul predarii at iniim leg 5 n §¢ scolare etc.). Impreuni, cle aledtuiesc acca normariviute specific’ procesului invajarii (gi nu includ gi alte reglementari ale victii dl ali, ale discipline: de vill functional nant, esenjiald pentin existenja Jui gi in masuri sid apropie de ca opti Normativitatea didactica indeplineste 0 funclic imperativa, ¢ doud forme posibile de expresic: una poziliva (,trebuie) gi alta nepativa (, tebuie’). in primul caz, ea prescric reguli cu valoare de indreptar stimulator, permisive, recomandabile sau obligatori UAngere, de conformare, inhibitive, Ea are, dee procedurala, indicindu-ne cum 54 actionaim, cum sa lacem ca si objinem cele mai bune rezultate; ea ghideaza comport care prea, dar gi ale celui care invagi, asiguidnd deplina Jor concordanya; ca gi concordanta dintre nbraca 4 in cel de-al doilea caz —- repuli restrictive, de con © valoare entele celui 1 Scanned with CamScanneracestea gi scopul saw obi conditioncazi efcien, ectivele urmiirite. in felut predarii: gi Procesul de invlamant exista in concordana cu ala normativitate: i se destgoana normal gi en etic ‘ena wumai liviiaie specified. Nerespee A duce nunicroase projudicii Problema priicipiilor didactice hormativi a iivafatorului; 9 competent lor cn conseevenyii Critici: a este, dec © problemi de competeny oriental spre cunoasterea § plicares pin definijie principiile sunt restrictive, impun-animite constrdnigeri, este de asteptat ca excesul de normativitate si inhibe spon lancitatca cupilului, si franeze afirmarea spiritului de individialitatea acestuia, Dar si manilestarea _creativiti invjitorului poate fi mult estompata independenya si Nii didac SUPORTUL STHNTIFIC AL PRINCIPILLOR §1 NORMELOR DIDACTIC La bava invitinii s sunt supuse unor le jan diferite anisme newo-psibice. ‘Toate acestea pilfi patente gi complexe: legi ale cunoasterii, ale invayirii’, legi ale informajici si ste comunicarii, ale comport ale dezvoltirii individuale, tegi ale acyiunié eficiente etc Pentru ca acfiunea acestor tegt si corespondenya eu obicc sii fie indeplinite legi objective. Totodw procitate exi Cu timpul s-a ciutat ca aceste cerinje si condiqii si fie sintetizate In xigen|e cu caracter generalizat, devenind universal valabile gi csengiale pentew toate situajiile de instru numim as meniclor umane conducé la objinerea efectului dorit in vele instruirii, trebuic ii fic respeetate anumite cerinye; amumite cond ¢ vor da cimp liber de manifestare acestor stente int seama de legimrile de electe si care genera nultane, Ele se contopesc gi sunt exprimate in ceca ce ri principiile si normele didactice. Pin urmare, principiile sunt nu in mod subi elaborate tiv, arbitrar, dupa dorintele proprit ale unuia sau allora dintre cadrele didactice, ci pe tem adevirate ale functionatii proc independent de voinja celui e in afard de ac jul cunoas' i legilor specifice gi 1a clor de predare gi invayare; ele re preda ori a acelora care inv asta, principiile sunt deduse si din log stiinjei care face obi interioara cl de predare (a modwlui cum se structureaza memorie; ale uitirii; ale exerciqiulyi; te cefectutisi, tegea in exea as legile interiorizanii ete. a8 Scanned with CamScannercunoagterea); fAiisc, de as din logica didactic optimale a iw ch atingerii u cle sunt verificate in’ dec Numai in virtute Isuljunci indelungate practici cola ‘a faptului cd cle reflecta anumite legitafi obicctive,.si, sunt atestale sau confirmate!’ practic au putut capita aloarca unor., finii orientative in activi Iepitime inva{dtor in luncfie de scopurile si obicctivele concrete avute in vedere, Cunoscute gi aplicate in mod adeevat, daw posibilitate inva\atorului constiuiascé in deplind cunogtinjs de cauza gi cficient diferitele situayii dé instruires \ gatidin punct de vedere emosional, subicetiv. S nliilor subiective se vor restrange astfel edt mai mult cw putingi. far din interactiunea lor cu inteligen{a, sensibilitatea gi celelalie calivaqi ale inva(itorului vor rezulia arta si ,gtiinta’ lui de a preda. 4 actioneze di interv TEMUL PRINCIPHLOR DIDACTICE 2. ile structurariis gi Aga cum sa! precizat, principiile exprima leg yea nu este altceva decdt reflectarea nvaimaat lar te functionarii procesulii de Aturi esenjiale, necesare gi stabile, intre diferitele aspecte ale acestui unei le proces, aga cum ar fi initatea dintre 1 -- participarca activa si insusirea congtient a cunostintelor, priceperilor gi deprinderilor: _— imtuitia concret senzoriali gi abstiactic; teorie gi practici; _ procescle de progresate, pe calea invatari, gi cele de consolidare in memorie; caracterul stiintitic al inviifitii si accesibilivae, — invajare gi intirirea invaiqarii cte in functic de aceste legituri legice pe care Te reprezinta, sau putt de aplicare mai mult saw ma constitui 0 serie de piincipii care ano sfer gi practica instrnitii, Acestea sunt congtiente si active a elevului in procesul de pujin larga in teori _— principiut particip’ inviigimaat; principiul caracterului intaitiv al iny tului (principivl in tniticiy; — principiul legirii teorici de practiced. i sistematic si continu principiul invayimantuln ' Mo Scanned with CamScanner— principiul insuyirii temeinice a cunostiniclor, pricrjilor si deprin. dcrilor, i 4) principiul accesibilitaii gi individualizarii invayamantului; 2° principiul asigurarii conexiunii inverse |in proc re principiu in parte exprima anu ce rcbuie respectate An organizatea si conducerea procesului de inviyimant, formuleaza anumite fEguli saw prescriplii care concretizeazd aplicdrea Ini efectivd. Toate acesic Pfincipii generale se intrepiitsund si se conditioneazd reciproc, alcituind un sistém unitar de principii didactice. De asemen ul de invajamant particularizcaza, in Mod corespunzitor, si se completeazi en uncle principii speciale, caracteristice predirii unor discipline mai aparte, cum ar fi muzica, desenul, ete. Numai prin interdependenya uicaqia fizica speclarea Luluror acestor prideipii gia fieciruia in parte, in uncle cu allele se poate ajunge la seusita procesului de invaimant, Dar oriedt de mult s-ar dezvolta repdrtoriul principiilor si normelor didactice, ele gi mw vor fi capabile sa fu vor putea acoperi varictates infinitd a situajiilor de instruire labite furnizeze solutii conve schimbari care se produc in derut de pentru toat ‘a vie a proceselor instructiv-c Desi unele dintre principiile enunate sunt recunoscute inca d in Pedagogie, interpretarca gi aplicarca ior s-au modificat continu, cle au evoluat, istoriceste, © dati cu progrescle didacticii, cu reinnoirea finalita{ilor gi coninuturilor invajamantului, cu orientarile filozofice gi pedagogice noi, Este in fradijia gcolii aceasta griji de a testa in mod constant Opereazd, de a se clibera de principii si norme depagite gi de a rejine pe cele clevante, viabile. % in fine, este ¢ de subliniat gi tapes ci asimilare si imteriorizarea in s4or intr-un cod normativ: personal, torului, Acest cod face giel parte din acel sistem de idei gi atitudini, imterese si motivayii, concepiii gi speranje de instruire, care in pedagogia modern’ se cheama ethosul pedagogic al inyayitorului gi care vine in sprijinul dezvoliarii unei practici instructiv-cd cringe ce ‘aparjine ins ive corespunzdtoare noilor 3. PRINCIPIUL PARTICIPARIL € “ONS TIENT! SI ACTIVE A BLEVILOR iN PROCESUL D INVATAMANT icienfa procesului pedagogic este determinata, la gi activa lad de acest proces a celor Potrivit acestui principiu, ij mare masurd, de atitudinea congtic cae invaya Scanned with CamScannerDou aspecte, se alli in stransi legaturd, sunt considerajie: a) partigiparea congticnta gi b) Participarea acti 8) O participare conglienué 1a actul invaiy’ injelegerea ct mai clara gi profunda a materialului de inviat. Aceasta este 0 cerin{i fundamental. A sti cu adevirat inscamna, inainte de toate, in{elegere cunogtinele se intipiiresc mecanic nu pot fi aplicate in practi formala. de luat aici in iva. Presupune, cu necesitate, a injelege. in memorie, nu sunt durabile, i. Se ajunge la o invajare pe de rost, mecanica, Ca parte a pandirii, infelegerea intervine in orice activitate a acesteia: este implicata in actul perceperii (al identificiii, al diferengierii), al analizei (al sesizarii clementclor structurale ale obicctivelor si fenomenclor), al comparafiei (al raportirit Iu alte obiecte gi fenomene), al sintezei (intogririi datclor), al abstractizdrit si generalizirii (al sesiziuii notelor comune, Iegiturilor esen{iale); 4 favotizeard descoperirca legiturilor de cawzi-efect, a sensurilor gi sem- nificaiilor, rezolvarea problemelor, wlilizarea in chip creativ a cunostinfelor etc intelege Sengul unel reflectiri active in constiinta elevilor a celor cepule, cici a injelege insemneaza a face asociatii de date gi idei, asociatii intre datele noi gi cele vechi, integrarea cunogtin(elor noi in structuri vech restructurarea cclor vechi in lumina datelor noi ete; interpretare critic’, ceea ce presupune posibilitate de cxplicare in cnvinte proprii, capacitate de argumentare, capacitate de prelucrare gi organizare proprie a cunogtinjelor, detagare de exemplele date in clasi, capacitate de aplicabilitate practica, de imaginare de alternative | acrea, Insugitea coustienti este indisolubil legal de dezvoltarea ganditii si !inbajytui (vorbirii) clevilor. Insugire congtientii sa a apoi, gi infelegerea esenjei si impor- tanjei sarcinilor si temelor vijat, a scopurilor gi obiectivelor de atins. b) in ceea ce priveste activizarea elevilor, aceasta este o all coringii care 1 in centrul atenfiei didacticii moderne. fn virtutea ei, insugirea cunostinjelor urmeazi sa se faci pe catea activitajil proprii a elevilor, a angajarii optime a gindirii gi a tuturor celorialte procese intelectuale, opuse, deci, unei atitudini pasive, contemplative, primirii de-a gata a unor cunogtinge dinainte constituite, rejinerii gi reproducerii lor mecanice. Se considerit numai cunogtingcle dobindite prin efort personal, care trec prin experienta proprie de elaborare, ii apartin definitiv clevului, devin un bun personal gi pot fi aplicate in spirit cativ. Potrivit psiho-pedagogici moderne, activizarea se bazeazi pe mecanismele gi ale inteligen{ci, ale operajiilor de gandire, Aceste, operajii_ nu funcfioneazi efectiv decit in misura in care: sunt provocate simultan prin acjiuiile in care este antrenat elevul, Este vorba de actiuni ce indeamnii elevul sf opereze cu materialul de studiat, si efecmeze 0 analizd profundi, bazatt pe confruntarea asemanarilor gi deoscbirilyr, pe sesizarea unor diferentieri sensibile gi realizarea unor integriiti sump 8 stabieascd’ 0 multitudine de relajii intre cunogtinje, atunci cind este pus in faa rezolvarii unor probleme. 5 Scanned with CamScannerin ultinns dinam instaniy fille de pandi produsul interiorizarii acyiunitor OP ismul loi4 sunt alte in fine, participarea mintaki poate deveni maxima at este susfinuti si deo motivayic: puterni rise inti nei cand de invajare. © setie de elemente Finale — cum ar fi anumite Waitt alective, stiri emoyios -— aga ale, dispozijia momes hului, cmofii gi semtimente coleetive, impres anumiji stimuli interni motivationali de tipnl curiezit Ircbuinjetor, dorinjei d indispensabiti activiziti stimula puter ee oF ii, intereseto: Succes, lemerii de cgee etc., constituic o componenti i. Accastii motivafic joaci un rol din clortului de inviqare gi de amizator, de necntrare a lui in timpul lectiei 4. PRINCIPIUL CARACTERULUL INTUITIV AL INVATAMANTULUI (PRINCIPIUL INTUITIED ~ Dat fiind earacterul cone cl al pindit clevului din ge ja primara, faptul A cl imine tributar celor vizute ori trite sau anor imagini si amintini de spre nenumarate si ti — sta la b moder vali cu cde @ venit in contact, innigia directa gi indirec a intrepii didactict a acestel trepte de invatamant. in didact . principiul intuitici a cipstat o ingetegere m ai complexi, exprimdned cerinfa de a se asigura 0 hazd perceptivd, concret-senzorialé invatarii, sprijinied Insd pe activitatca directa a elevulni, pe irdirite acestuia, legate de maniputarea diferitclor obiecte, materiate, modele, a jucdviilor, instrumentelor si aparannié de Jaborator et = Alunei cind posibilitigile de perceptic sau observayic nemijto indepartivit in spain gi ori dinamismutui si evolui reduse — datoriti n timp a unor obieete si fene i i lor, este necesar recurpit la substinurete realitagii, Iv 0 y fotogratiilor, desenclor, disgramelor, imaginilor proiectate ete. Cintuigia in directa), Aceasta inseamind ci proces de invalimant trebuie si se organizeze in ma larga de materiale didactice, de tipul plangelor, tablourilor, ay fel incit reprezentirile, nofiunile gi depr reeperea nemijlocit sau mijlocita a obicetclor gi fjarca Webuie sii se sprijine i alii, perceplii gi repreventaii precise gi clare; pe selectia si prelucrar activa a impresiilor objinute pe calea intuijici, Cu cat vor participa mai organe de sim (viz, auz, pipait ete.) Ia acest proces, cu att mai rapid si mai igor se invajarea va deveni mai clicien| derile pe care si te torn elevii si se intemeieze pe p fenomenclor studiate; ci in mod permanent pe se 52 ——— Scanned with CamScannerIntuiia St ta bara -insusi verbalismul, iususirea formalismutni i reale a cunostinfelor, prevenind de chvinte poale", apariy invatirii, pe de rost's a wtf Desigur, principiul intuijici se aplica nu pentru a mengine clevii ta nivelul cunoasterii conerctului imediat, ci pentru a preyiti formarea gandirié abstractly 4 esenici obiectclor si fenomenelot!! sura apropicrii lor de varsta de 1—12 ani, e& urmeaya sa strains eu ce: in practica gcolati exist o mar explicajiilor invayitorutui cu tele intuitive. De exemplu, exista 0. prima forma de imbinare a acestora ine: Antul invayitorului conduce obsetvatia elevilor, ajutnduj si extragi unele date despre asp obicetclor sau fenomenclor examinate De data clomentelor intuitive este ac a aces tora, pentru a-i conducella deseop: pe m se implcteasc rationala, abstracta. varictate de posibilitayi de imbiriare a ectul exterion, al aceasta, principala functic a a de a servi drept izvor al cunostintelor, ar funclia cuvantului de a ore! desprinderea notelor particulare (aspectelor exterioare) ale obicetelor elor Iuate in studiu i © a dows for gi este ‘ace ca in care cuvantul invafitorului serveytéiea Je intuitive vin verbale. In act floc de comunicare a cinostinjelor noi, iar mijloac confirme, s4 ilustreze continutul explicatie: principal intuigia s O a treia forma poat st caz, Pufielia a cuvamtului este aceoa de a servi drept sursi de cunastin(e! confirme cele explicate verbal de invalator fi covactorizaté prin aceca. cd invayitorul, sprijinindu-se pe -observatiite clectuaie de clevi de} si pe datele insugite ja, prin imermediul cuvntutui conduce pindirea aces ‘estora spre injelegerea gi formularea Jegaturilor dintte obiecte saw fenomen adica spre generaliza Aici, clementele intuitive sunt folosite ca punct de sprijin pentru sesizarca 1 tw fenomencle examinate, a caracteristicilor Jor cscntiale, iar cuvantul conduce gindirea spre peneratizare pe baza obs turilor dintre obiectele vain We asupra unei seri de obiecte sau fenomenc. Un asemenea mod de Imbinare a cuvantului cu intuitia poate fi intalnit, mai ales, in cadral tector de citite explicativii Aplicarea co cevenla a acestui principiu nu presupune inséfolosirea gerali a intuijici, oricdind gi sub orice forma. Sup! cu inedirearea lec material intuitiv mu face | decal si accentuee caracterul descriptiyist al 2 in delavnarea eforturilor de abstractizare gi generalizare, de stimulare a dezvollatiipandirii, Dar nici opusul acestei procesului de invijimant lendinte, siricirea lectiilor de ilustrarea intuitiva nu este de dorit, intrucdt s-ar prescurla prea mult procesul de invi(imant in detavoarea Cari celor de invijat ii gi inyelegerit Scanned with CamScanner nd cunoagterea senzoriala +5. PRINCIPIUL LEGARI TEORIEL DE !PRXCTICA fnsusirea cunogtinjelor, bazati pe izvorul real al acestora, adi scunvastorea senzoriali, cu caracter intuitiv,! se imbind foarte bine cu “‘cunoasterea prin activitiile practice (anctivivaite intuitiv-practice). Practica, experiénja cu diversele ei forme, apar ca Clemente necesare in cunogtinielor gi in construirea cunoasterii pe pe onale, ca gi in sprevenitea torctizarii invéjimAntului, Cand elevii nu! sunt invajati si-gi civalorifice,. practic, cunostinicle, apare riscul ajungerii la formalism in i i nostingelor, In didactica, nojiunea de ,tcorie* se refera la ansamblul “aibliunilor, legilor, principiilor cic. ce urmeaza’ a fi predate si invajate. lar ‘Wojitnea de practic’ include intreaga seara a formelor de activitate practic Wénatura sé uansforme, inty-un fel oarccare, realitatea, Invayimantl modern hu poate sé imnd numai ta teoretiziri; dimpouiva, el cauta si. sprijine practica. Sa {un criteriu pentru inféleperca teorici gi aceasta, pe aplicarca in forme variate a cunogtin{elor teorelice in activitate: priveascd practica d toate treptele invayamantului Principiul legdvii teoriei de practicd jornuleacd tocmai aceastd cerina ca lectiile sit ofere suficiente ocazii de vatorificare, fn pracicd, a cunostinelor teoretice yi a capacitijilor invaqate. in funcyie de conjinutul gi spe | fiecSrat obicet de invayimant gi lectie, activitijile practice mijlocese 0 per copere, vetiva a obiectelor gi fenomenclor realitdii cutdri vii care ugureavd procesul ingelegetii, val ioperatorie cunostinelor teoretice, adicd transferul invayarii (aplicabilitatea dau nagtere unor repe encralizarii si al consolidarii cunostinjelor in memorie; asigurad puterc €unostinielor) in circumstanje noi, neintalnite gi o data cu aceasta dezvolla “Gusiozitatea, imaginajia §i creativitatea ta elevi. In procesul apli experienjel de cunoagtere gi de viaji a elevilor, ei reugese sf-gi lormeze gi fi practice a cunogtinjelor are loco imbogayire a ‘eonsolideze deprindcri de munca independenta, deprinderi practice. Se dezvolta, WdéFasemenca, spiritul de diseipli muncii; clevii invayi si deslugeased adevirata insemnatate practica a J, de respect pentru mune’ gi produsele cunostinielor (eoretice Acest principit se Haduce in destayurarea de activitiyi loarte diversiticate, de tipul rezolvirii unor excicijii $i probleme, comlectionarii de obiecte, Clectuirii de espeniene, Iuerari in atelier, Juciivi pe lotul agricol, activitayi productive ete Scanned with CamScanner6 PRINCH JL INVATAMANTULUL SISTEMATIC $1 CONTINUU Intre cunostinjele gi capacitatite intoldeauna © anumiti urmeazd a fi invajate, exista contiguitate, in sensul cd avestea se all Felajii de supraordonare si de subordonare intre ele. subordonate unor ennostinie mai complexe; unor nojinni abstrac in anumite iS Informajiile simple sunt nofiuni concrete sunt subordonate teguli si principii simple sunt subordonate altora mai complexe, Exista, de asemenca, 0 anumitd ierarhizae a comportamentelor de 2 invajat_ pe niveluri de complexitate. Unele mu pot fanctiona fara altele Invajarea lor este, deci, cumulativd, fiecare dobandindw-se in mod vizibil pe baza gi cu ajutorul celei precedente: Principiul sistematicarii gi cominnitijii cere ca toate cunogeinyete, priveperile si deprinderite sd fie invaqate tnar-o anumiud ordine logicd, dupa un anuinit sistem care si asigure 0 fnaintare progresiva. | ceare element al materialului de studiat si tie logic legat de alte clemente, cele ulterivare bazandu-se pe cele anterioare gi pregatind, la randul lor, ins how Fea materialulut Dowa experienye de invagare int iplatoare gi nelegate intre ele ii fac pe clevi s8 opuna rezisten{a invaqirii, in timp ce continuitatea fireascd, inkdinyuirea logicd, ce rezultd din togica intern’ a materiei de invaqat, stimuleazd invajarea, deprinde elevii si paindease’ topic rsarea sistematica este indispensabils formarii deprinderilor gi dezvottasii fancyiilor intelectuale aclivilatea clevilor se desta: intelectuald este incetinit’, iar efostusite tas’ Cerinjole acestui principiu se refer’ atit la munea invaqivorului, eat si la aceca a clevilor gi de ereatie, Daca gi sporadic, dezvoltarea lor orului vor fi mai putin cliciente Din partea invagiiorului se cere si explice, si ti controleze sistematic insugirca celor predate; si stabilease’ legduuti reciproce Intre cunostintele noi gi cele verhi, ardtand clevilor cum o cunogiinya decurge din alte cnnogtinje; sa faciliteze legaturi interdiseiplinare Thre diferitel discipline: si imbogajeasca gi sa Hirgeasea, sistematic, cereul de reprezentiri gi nojiuni, si adancease’, succesiv, cregterea gradului de generalizare; sit predea pe pirli, scofind in evidenja clementele secundare gi cele principale, ileca © in memorie gi si ce ali La gene: Andul lor, clevii rebuie sa desligoare 0 activiare sistematica, ordonatd agit; sit ici; si munceasch cu regularitate si persevere pentru insugirea mate : stabileasca legituri interne inte cunogtinte; si-gi rermprospateze gt ree pe bara sistematic cele inva{ate, sd restimctureze vechile date in not sisteme unui proces imtegrativ activ, Obignuinta de a lucia sistematic so va sin[t imotdeauna in toate 55 Scanned with CamScannerin fine, este nevoie de o foarte InmA sistematizare gi in ceea ve priveste organizarea continutului invaifimaitului, aga cum se prefigureazi acesta in planutile de invitimant, programele analitice gi manuaicle gcolare. Astfel, exist 0 anumiti esalonare a disciplinelor care se predau in claséle 1—1V, in primul an se pune a sugirea citit-scrisului, pentru ca mai Uirziu, in clasete a MLa gia IV-a, si se predea gramatica, si se fack compunete, si sci cunogtinfe despre natura gi om, iar in clasa a TV-a sa se invele isto . Nu se trece la studierea unor elemente de peometrie pana ce nu suit clementele premergatoare de matematici. Se asipura, de asemenea, 0 anumiti corelatie si interdependent intre discipline. sistematizare gi o comtinuitate gi mai pronun(até se pot observa in ceea ce priveste ordonarea temclor gi subtemelor in cadrul programelor gi manualelor it, de exemplu, pe Suge ia cl gcolare, aspecte care vor fi aprofundate mai tarziu 7. PRINCIPIUL, INSUSIRU TTEMEINICE A CUNOSTINTELOR Sl DEPRINDERILOR Memoreres, pistrarea, ‘4 $i Leproducerea materialului studiat Sunt condi{ii indispensabile in reatiz: . Fira 0 sprijinire Pe procesclo memorici este de 1. Cunogtinfele de bazi frebuie insugite in mod temeinic si pdstvate timp indelungat in memoria elevilor. © Principiul insugirii temeinice enont) aceasli cerinfé a fixdrii profwride si de duratd a cunogtingelor si deptinderitor de bazd, astfel tnedt elevii $a fie intoldeauna capabili sa le reprodued gi sd le utilizeze in activitatea scolard, ecu gi fn activitatea practi i temein nesistematice gi cn o 4 mei bane invagai jonceput inva toon ? fn viogd. In tipsa une' rine cu cunogtinje extrem de si ici gndire si memorie deficitare. O invi{ate lacunar’, cu goluri in cunogtinje, care i, insuficiente’ triinic , impiedic’ elevii si 1 just, lepiiturt intre diferitele date gi prin accasta se impiedica oltarea pindirii logice, stiinfifies a acesto! Obfinerea unor cuwoslin{e siabile gi user mobilizate presupune: si se Himiteze cant reqin gi chiar suprafixarea nofimilor esentialo; sit s la inldrirea raspunsurilor gi stabilir ys se interferentel ce, olevul iciale ee, Sy a acesto stabileased, in dex: teu atea cunostinfelor di ‘opul de a permite fixarea soli apeleze la veriliciri imedia a corectitudinii rispunsurilor (v vi prin- cipiitl conexiunii inve cunostintelor, limitand si se Jase un timp necesar pentrn stabilizarea care adue uilarea; clev P+ Se referd ta fapinl ci o deprindere odat format poate sa exercite o infnen(a Aiihibitorie asnpra altora no nv cuts de constituire. Scanned with CamScanner2 © munci intelectual de calitate superioari cunostinjelor sip materia bazaté pe structurare: © moti alie puterni nl alata timp e@t in cursul te asimila cunostin{ele respective materialului dat. levii nu fixeaz, nu rejin. suficient ci SURE pasivi, nu simt nevoia de 9 nu injeleg necesitatea* memorizarii, tepede eee ce’ s-a hiciodata ceca ce s-a invayat prin Cercelari recente arata, de asemenea, c& sew nsusit pe ii obignuite, dar muse ul descoperire. i O importanis cu totut aparte o are organizarea invigirii dupa legite memorici (ale fixiirii) gi apacilajii. de memorarc, Aga se explici accentul pus pe fixarea puternicd si corecta, ined. din fava initia educarca memorici, dezvoltarea i, a perceperii noului material, cc ace devine posibil dat noile , Siniplu, intuitiv, cu exemple gi daca se subliniaza e sprijina pe asocicrca diferitelor forme de memorare (vizuald, auditiva, motrica, simbolicd ctc.). O condific esential constituic, apoi, repetarea (repetitia este mama studiului — spune un dicton atin). De aici necesitatea de-a se depune un cfort special in geval in veder reperdrii (vepetirii curcnte, de sistematizare, de sinter ete.) (cfectuarii de excrcifii) gi mai ale date sunt prezentate cli ce este a inva o ue exersdrit ulilizrii mor procedee practice (de aplicare a celor invii{at ea temeinica in fine, verificirile freevente contribuie fa insugir a cunos- Uintelor si deprinderitor La toate acesica se adaupa verificdrile (recvente gi intarirca muneii clevilor, cforiul proprin de memorarce a materici de Se Eee cee ean SE INDIVIDUALIZARIL INVATAMANTULUL Potrivit, acestui principiu, organizarca gf desfaigurarea procesului de invajdmdnt webuie sé se realizeze pe findndu-se seama de particularitiqile de vdrstd, sex, nivelul pregdtirti aniertoar precum gi de deasebitile individuale, de potentiatul inietecutal gt fizie al ficcdri , la obicetivele, confimutul gi volumu maisura posibilitazilor reale ale clevilor, clew in parte Aceste cerinje se rele a celor studiate in gcoali, cat gi la modalititile de predare-invayar Aplicarca acestui principin este premisa unci atitudini active a-elevilor in cursul vaiqaivii 57 Scanned with CamScannerAccesibilitatea este 0 problema care depinde MAL dep silitdyite reale ale celui care invayd, cit si de difieuigile dbiective intampinate Deplina Concomdanya intre posibiliviyi si dilcultiyi semniticd masura optima a. ac cesibilitatii, Totul este si se poata determina i} mod coneret gi sa se respecte aceasta mAsurd, ceea ce constituie una din cele mai importante probleme ale ‘invajamantului, | Este adevirat ch granijele accesibiliagii sc modifica, sv irgese gi ele pe masura dezvollarii forfclor inteleciuale gi fizive, cee ’ ce face Si se modifice gi bilitAilor elevilor, in aga fel Incat dezvohare cerinjele ce se impun p lor continua sa fic stimulata in permanenga. Tn cazul in ve confinuturile gi sarcinile inva\arii depiigese nivelul de Oltare generala a elevului se objine o invijarc mecanicd, bavatd exclusiv Pe memorare, dupi cum pot si apari atitudini de dezinicres gi plictiseala, Atunci cud sarcinile de invajate sunt iuferioare! nivelului de pregatire atins de clevi. i Acc sibilitatea inscamna nu abscnja dificultitilor, nu scutirea elevilor de efort, ci masura lor in raport cu puterite reale ale celor care invafa, adicd Gificultai care pot fi depasite cu succes prin mobilizarea necesard a forjelor imtelectuale ale clevilor, Aceasta inseamna ef proc sul de invajamant trebuie 8 fic organizat la un nivel de dificultate care $4 se situeze in zona proxin ezvollari a posibilitailor de invaqa ale clevului, adica si fie organizat la fl pentry acel ley. 2 instruirii, aceasta porneste de la ideca A reflectarca realilijii obiective, in congtiiija clevilor, are un caracter nivelul de dificultate maximum acce Tn ceea ce priveste individuaiiza © Subicctiv: nu Logi elevii percep obiectivele gi fenomencle in acelagi mod; mu rojin accleagi aspecte; nu sunt atragi de aceleasi aspecte; cunostinyele nu trezese aceleagi impresii, acclagi ecou ateetiv, elevii nu gandese in acelagi rium; nu an acceagi imaginalic; ficcaruia ii sunt proprii anumite tipuri de invayare ete ‘Tratarca individuala este necesard pentrna tavoriza dezvoliarea optima @ aplitudinilor $i capacitajilor tie nefavorabile (de boal’, diminuari de auz, de vedere ete.), folosindu se procedee elev, penten a interveni in Imprejuc ade egecuri la invajatura Individualizarca priveste diferenjicre ale pentru ajutorare gi prevenire a eventuatclor 1amaneri in urma sau sarcinilor didactice gi a cailor de indeplinire a Jor, a normelor de deelor de reglate a potrivit particularitajilor elevilor Tn ah& ordine de idei, principiut acces procesul de Tnvajamant sd se deslisoare pe ‘baza respeetarii unor reguli didactice, cum sunt: fecerea de ta cunoscut fai necunoyscut, de la apropiat la departat, de la ugor ta greu, de la simplu ia complex, de la concret la abstract, deta particular la generat (si invers) clon gi a proc acestora, IDILLAYI IMpune necesitatea ca 58 Scanned with CamScanner9. PRINCIF L ASIGURARIE CONEXIUNIT INVERSE (RETROACTIUNIT) IN PROCESUL os DE INVATAMANT mes iu ie Dupa cum se cunoaste, cele doud lavuri fundamentale alc procesuluiiie Invaydmant — predarea gi invajarea — se afl in relagic de influcnare reciprou, de intercondijionare continua gi dinamica, gi celelal de cle angajate _ Toate aceste interactiuni tind si evolucze in dircetia atingerii obiectivelor urmérite, @ objinerii rezultatelor asteptate. Ace pozitiv sau negativ rezulta de predare gi inviyare Wicd mereu perlectionabs ¢ component std evolujie poate si marcheze concrete inregistrate pe parcurs, ca si procescle stan in spatele lor. De aici posibilitaica gi necesitatea de a fi stabilite departirile saw apropierile dintre rezulatele atinse gi rezulatcle dorite inigial (0 data cu definivea obicctivelor), dinte rezultatele instruirii gi eloriurile de depuse (calitatca procesclor de predare-invajare). Asemenea detcrminari ale varialiilor ,apropieri-depantiri® pot lua carac- instruire teral unui control imediat, simplu, operativ gi sistematic asupra rezultatelor, At si a procesclor. $i anume, cu ajutorul wor variate procedee de constatare (observajie), interogalii, probe seurte ete. se pot obtine acele informagii despre cfectele proceselor de predare gi iwvljare utile refacerii, din m procese, reghirii gi autoreg) , a acestor fi lov continue, ca bavi a ameclioririi rezutiatéln inifiale Infortmagiile de acest gen a daral si semnaleze prompt gradul in rezultaicle atinse deviazd, mai mult sat mai pujin, de Ja cele agteptate; gradul in care comportamentele de inva{are gi predare se abat de ta regulile de ivese vnele nt gi Obiee- desfigurare a procesului de inviyimint; geadul in care s nepotriviri intre modul de desfigurare a procesului de invayim tivele urmirite Informatiile primite despre efectele sau rezuliatele le pot fi asticl esul de invayimant in dowd scopurt: primul — in cel al in cel al imbunatayrii rezuiateior vein pduse In proc efacerii actiunilor initiale; ai do anicrioare Principiul conextunii invers sau al retroactiumi (al feed-back-wai) Cxprima tocmai accastd cermyd a reimoarcerit. si a imbunddqirié din mers a rezultatelor $i proceselor in functie de informagia inversd proud despre rezuttatel anterioare yi culitued procesctor de predare st tnvaqare npatiiva canelor, moditi ‘niu Prin aceste imterventii, eleciele se imate Je in funetie de ceriniele obyinerii efectelor durite Intervent activa coneximii inverse, into situapie de instuire, este, prin urmare, aceea dea Jine sub suprayeghere permanent evolufia procesulur de Scanned with CamScannermaxinalizarii efectelor pozitive gi Minima negative. Ce inseamni, de tapt, acest tucru? in ‘ale informayiis {informatii inverse) se asociaz’, in mod obligatoriu, anumite Gperalit de tipwl cetor de contirmare (intatirey si stimutane ain i\itii, de iMirmare gi coieetare a gresctiior sesizate ta elevi, de depistarc gi depagire a dificul@jilor vite, de retusare gi aiieliofare, di mets, a rezultatelor, preemm sia proceselar de predare gi it zai celor rammnd ci la aga-zisele iucle are care le-au generat Este stiul, apoi, ci predirca poate si solicite, si suprasoticite au onexiu tii ce este suprasolicitare sau de a amplifica a ¢ cfortunile di invajare. Din a se este accea de a tempera ce €o este subsolicitare. st punet Ue vedere, saécina in fetut acesta, hie de informalié inverse vine in sprijinul activi intensilicvii invajaii, al yealizasii, in condijii optime, a obiectivelor urmérite “si al asigutirii unui progres real al invlférii, de nivel inalt pentru majoritatea :elevilor. 3 INTRERARI st eM Hebd ht ce consid caractet ohicciv of principitor didoctice? De ce mt se pote renunga ta wnete pu Ce velaieexstd fe caracter craven: i cel activ al tava? pit si niwame diddactice? Ce leg poets sabi inure caracten tone at pracesului de tnvdfdonant gi accvitowea celevnlui? 5. De ce se pune wn mare accent pe ts ueinicd a cunostingelor? Scanned with CamScannerCAPITOLUL IV . CONTINUTUL INVATAMANTULL Scoala isi realizeara transmitere cu are este investilé social prin or cunogtinte gilforma rea acelor abilitiqi cal cu nivelul de dezvoltare a cunasterii si societiqii gi car unt concordante les, anticipeasa Hol diteclii si posibilitdqi viitoare de explorare, acyiune gi dezvoltare inva{mantul asigurd transmiterea si teproducerea cunoa in vederes :, mai a ji elaborate soc al sonalilijii umane, pentru e active gi creatoare in procesele realizarca finalitajilor, seopurilor i ipune. selectarea, org: invaipmantului formarii si imegratii sociale ape lundamentarea si stimu de dezvaltare sociala, Accasta inkeamni Obiectivelor educafionale presi pedagogica a conginutulu ca_participarii sal nizarea si pl nifi cal 1. NOTIUNEA DE CONTINUT AL INVATAMANTULUI in sensul cel mai cuprinzator, ¢ de cunostinte, abilili(i intelectuale nfinut inantului este un ansambhu SSmititulul este wn ansambly Drofesionale si artistice, modele atitudinale side Comporiare, orpanizate sisttmatic $i ctapizale pe cichuri scolare, formarii_unci_personalititi armonioase i viiloare ale dezvoltini societal Sena in vederea H_concordani cu _cerintele actuate si i Din aceasta accepyiune tezulta: a) in continutul invaimaniutui s Swit incluse nu numai date, informatii, teorii_ele. produ ieee ih ne de dezwoltatea cuoasierii_umane, ci gf capacity mentale deprinder? de manca sau modcle de comportar Hi, analizct gi interpretiril acestora, We practic ication sau i Si idcologice, conceptii despre prolesi, tepuli, nome al, cunostinie siatitudini 5 AAO $1 soctelafe, despre bine, adeviir gf frumos, b) componentele continutului invitimintulai ¢ unitardé globala ta nivelul inttcpului sistem finalititile si scopurile educaliei scolar st puri descolarizare, Spccificey si de le O_organizare in tunclic de 2ii Ue 0 enunizare diferentiand pe cuit le_obicctivele caducationale (generale gi de organizare a cunoagteri umane (de exemphi de inva in functie di © modut insugi ol Scanned with CamScannerwl global at ate, acesica nefiind altceya decit jn acest sens, putem’ vorbi de cos! diversifi tiingifice); é discipline pe_disci ye conpinuturi invajamdnoclui §i viiringii ale, primulud; | jnvayamantulul sc_afla_in jcoresponden(a cu nivelul de ae See eepagterl umane din-O anumila épocd istoried, dar transmiterea dezvollure a cunoagte! anemitosas He A eer Tea WHEAT SH asIgUTe mu HUMAT ContiMuital Si pedapopica ea pe nor Weple cantiialive gf calitative ef gi_progresul cuno’s rit elaborare-Social in lerment pedagogici este ‘Transpunerca cunoay fe obiectivelor leduea Beg este ail clayic 8 cerintele obicctivelor jcducationale. Privite in sine, infapiaitd mM Fea cerinje potengiale. Redlizarea lor electiva presupune obleetiyele expr ace corespunziloare, respectiv de conlinuturi gi experienye igearificaren ie mil opramale gi dirijate, In consecin(a, din punctul de vedere te avalos aon pire nu. sunt independente de objective sau de condiyile PeaEOB Cot me aluarii, cl SUML interdependente cu acestea. Pentrw a Deere nia aceste relatil, Se foloseste termennl de curriculum Tn sens sae ioei, neosta oe rerera le unverdependenicle fintre obicetive, conjinuturi gi sivegile de predare si cvaruare. 1 Sens festr@hs, prin curriculum se Tajelege organizarea si planilicarea eh conti revit anemuor percormanye seoWe. Consthuclia wnat curriculum scokar i rincide ew elaborarea una program pedagogic Ue predarc/invaare centrat pe transmiterca anumitor conjinutrt $f de obicctive specilice in sistemul nosiru actual de thvay formularea obiectivelor generale gi specifice, selecyia, planificarea si progra con{inuturilor corespunzétoare aaecetiviiy’ ce yin we compelcays Ministersiai Tavai@mantulu, iy funeyie de saeenie optivni glonaie exdrul oiaCle procedéazi ta planificarea pracesului svclie cdnveatiy gi We proiectarce-tealizatca-cvalnarea fiecivei lectit in parte Ta imp ee selectoren eonjouruilo# oui Obit de imvljamaut se baa. pe oicermele generate si specific, formularer de eitre Tnviitor & abiectivelor tperaionate pe Tec se fee Im Fuel de 91 Tn corespondenga en eomtinuturte specifice in programa de inva4amant $i manwale, De dia accasta, conjimtuite find disponibile, probleme a pedagogic re indicatorilor de operayionalitau ! ot Si utilizarea metodelor de invayimant potrivite pen cresterea eficien|ei invayarii si predatii pedagogic a conjiputurilor invajarii in vederea re; ida in formularea adecvati © a obiective 2. SURSE $1 CRITERH DE SELECTIE A CONTINUTULUL GLOBAL AL INVATAMAN PULUI Sursa_fundamentali de constitnire a confinutului myajamantului_ este nda cuit _tvaiiaimdintului este terea_ugnand. Aceasta nu se prezinta insi ca un tot nedifereniat. Tn u sc distinge, pri insdgi forfa eviden{ci, intre activitatea de cunoagtere no Cadrul 62 Scanned with CamScannerhy gi produsele cunoay i. La rindut ctivitatea de cunoagtere este spontand \ say sistematica, iar aceasta din urm& este de tip observational, empiric si teoretic. Produsele cunoagterii sunt repartizate pe _cateporii_sau discipline (matematica, fizicd, biologie, [Mologie, tchnologie ote.), tar in inieriorul fiecate Arcgorii si ca wrmare # imtererenjelor dintre cle apar_nol discipline (bioli fiochimie_cte.), In_epoca_medievalé, conjinutul invajamantului_poate fi organizat in pivium (logica, gramatica gi retorica) gi quadrivium (muvica aritmetica, geometria gr astronomia). Astazi insa spa{ial opliunilor gi ccrinqelor cunoasterii sunt mult mai diferenqiate Hats Vreme indelungata s-a considerat ci prin in (ransmitd numai produscle cunoagterii, iar acestea erau privite ca d activitatea practic’ producdtoare de bunuri. In perioada contemporand, murica (sau activitatea productiva) este considerala ca o sursa importantd a conyit hutului invayimantului, gisindu-gi corespondent in discipline gi activitati scblaye. specifice. Ba faciliteaza alt explorarca implivajiilor practice ale cunostinielor leoretice sau producerea de noi cunogtinje, cat si profesionalizarea clevilor pentru 0 activitate sociala utili te TAT MUN mai diverse penton ca insegi produyele c © alla sursi_a_conjinutului invajamantului este repreventats de culuifé intr-un fel, cultura este produsul sintetic al cunoasteril umane, putdind astfel vorbi de o cultura gliintificd, tchnologic’, a muncii, artisticd etc. Mai mull decAt atat, insd, cultura in actiune confer’ expresivitate gi ghideazd modul de ! a fi al omului in mediul natural yi social. Sting, tehnologia gi mun modurile de cunoastere gi acyiune ce te coxespuy prapmatice a existentei gi manifestarti omul ere formele di ete. Totodati, in proc © prit respectiy dsura unci rafionalitdi Nai fa Iume. in atari de acestea, tegile frumosului, instituind ica, pictura, literatura gi sculprura , dau wa, se manifest’ gi in ec se ale expresivitaqii arti ul al viclii sunt consacrate acele modcle de ipii, norme gi regull care reglementeaza sports dintre oameni in vederea asigurdrii coezinnii gi solidarinayii sociale. Cy antisticd gi lid pelajilarsacia.umane repte ata surse distincie_ale_conti- ‘nonir invafimantului, i educatia_gcolara vigeaza_tormar amei_personalita(i_ integral A_si_actioneze atil_pe_bava_principiilor Fafonali prone, Ht fn conlormitne cu cele Spusise xpesivti rilului Tnva\dmantului (cunoagterea ca proces Toni ‘area surselor con SH produs, munca productiva, cultura artisticd sia relatiilor imterpersonale) solicita de indata formularea eriteriilor de se leetie yt repartizare a con{inuturilor pe trepte yt tipuri de scolarizare, Ctitetiile de setectic a Invajamantulut sunt de tip macrosoctal gi psihopedagapic. Princi comportare sau ace conqinuttui petspectivir a societayii, 63 Scanned with CamScanner‘\ coononiice globale gi sectoriale gi sisteinul dominant de sori, interese sau nevoi social-economice si culturate; b) conceptia despre cunoustere si dezvoltarca ei, necesitatea concordan{ci dintre confinuturile ansmise scolar gi noile dlézvall ‘ale cercetarii sliinjifice, Preventarea cunoagiony aia Gi proces, cAl gi ca produs, pentiaa_conduce Ta Tormarea unci_panditi_animate de_vocalia_analiz sintezci, a_inteprarii_gi dilerenticr *e) concepfia_despre_personalitatea_umana. A opta pentru idcalul de formare a unici personalitiji armonioase inscamna a organiza astfel congi- generaki cu specializarea, prepatirea si culturalé cw pregatirca in si pentru turile incdt sii se imbine cultura i moral-politic , tehnologie gli iti imiine’ “© Critetiile derivate din concepliile despre dezvoltarea sucie SH persomalitiii ar ti totusi insuficiente daca ‘psihopedagogice. Acestea se referi, pe de o parte, ta stadialit Vilogenctice a personalititii umanc, la particularitiyile specifics vieyi it fiecare stadiu gi la condiqiile de aparitic a momentelor de. thaxima receplivitate pentru anumite confinuturi, Pe de alta parte, continuturile trebuie selectate in funeyie de posibilitatile tansmiterii gi realizarii lor pedagogice, de irii conditiilor de ‘iii, cunoasterii dw sunt corelate cu criterii dervoltanii psihice tea valoarca lor formativé si informativi, den permanentizare a invaqarii gi de cerinjele profesionalizarii Criteriile de selecyie si sursete confinutulu’ inv cositatea asigu mantului nu trebuic considerate ca statice, ca independente de alta limpul evolujici istorice. Ele variaza deter de lao epocd istoricd ta schimbiti in conjinutul inva- JAmantului si conterindu-i acestuia wn ce ristoric inty-un dublu sens, Pe de ® parte, confinutul inyayamamttus reticct® conceptiile care fundamenteara criteriile macrosociale si psihopedayogice considerate ca legitime gi aplicate nti-0 cpoct dati. Pe de alta parte, mesajete ive sumt concordante Uy sistemul dominant de valoti, intetese i oplinni dintr-o socictate aflaia pe }Anume treapti de dervoltare. Schimbirite in compinutul invatan imtintui, in Sutsele si criteriile de selectic stint determinate gi de alfi factori. Un, dintre iikesti factori este diviciunen social-economica a muncii, adica distribuire: baincnilor pe diferite tunclii_ sau poziqii Ptotesionale, invayimantul, : [iriGipalul sistem de profesionalizare, webuie si Contribuie la formarea torfei de mune: PYotesiilor. O tending act i eH disparijia aliora Diviziune: rapiditate, ceea ce solivin inva condijiile ect profesiilor Factorul care conjitutului in ale torn a selecteze accle continuturi care relajie cu povitiile din lumea nN aparitia de noi profesii, concomitent ali cons! Muncii se schimb& astizi si in vitor cu nul si asiguie, prin conqinutut ‘afici permanente, adaptarea personal ul fa schimbarile din lumea b Pleven exerci cea mai puternicd intluen asupra Mului este noua revolune siinyified $¥ tehnicd. Accasta se Parijia unOF NOE discipline stiin|itic aici produ cara clerizeazd prin cregterca in progresic Wnor tehnologii noi, bazate mai 1 dezvol Scanned with CamScanner 1a | . ales pe micioclectionica, informatizarca intrepii sdcietaji' ete, fn asemenea condifii, se pune problema restiucturarii cantitative si calitative a conginutului invijimantului, atét-pentru a asigura preyitirea unui absolvent la nivelul celor mai noi dezvoltari dint stiin(a, technic gi cultura, €@t sh pentru anti vlitoarelor schimbari, i oye 1 in virtutea actiunii tactoritor menjionayi, conjinutul invajamantului Uebuie privit in dinamica dezvol organiziti pedagogice prin care invajare : Anil sale plobale, dar si din perspectiva acele sas 1 3 ORGANIZARE, LA PE ‘DAGOGIC. A.A GONTINUT UL UL... INVATAMANTUL.UT ' E Orpanizaiea peddjcgics & contimuulut invatamaniuiut se tealizead prin ctivitili de: planificare, programare, efiborare a inanndlutui gi a altor wisieriale auxiliare, analiza A conginidtutai fhanuatulli In vedéted ditijani’ invayarii, Voth editsidera, pe ind, fiecare din adeste sctiviiagi Platiificarea cgnjinutului invajamadtutui consti in identificarca obiee- telor de invijimant gi ordonarea tor in timpal.de scolarizare in funcfie de obicctive, niveluti sau. cicliti ale invagimantului, particularitayi ale dex voltirii psihogenctice a clevilor gi cetimfe ale normelor pedagogice Planifica Tea se: co} retizeazi in: obicete de invajimant, planuri. de valamAnt si orare gcolare, | Obiectul_de_favdqdmdnt: Conjinutul invaimaitiui are cun’ caracter diferenjiat. Elementul principal de manifestare a diferentictii este obiecrul de invagdmadnt Acesta es t 0 unitate didactico-stiinificd We prezentare coerenda gi compact a nut aniuntit ansambli de cunostinte si exercitit aplicative, menite sa informeze si sd formeze (inleleciual, profesional, cultural) elevil fnersin anuwmit domenin (at cunoagterii, tehnologici, cullurii,” practicii sociale hatural/social). Obicctul de invigimant nu se identifica in mod necesar cu o anumiti disciplina stiiniifica. Tn mod traditional, considerand orpanizare: a mantul dinte Hal mediului icrarhicd a sistomului de invijamant, cu, ct ne departam de. invii primar spre. cel superior cw atat cresteprobabilitatea coincidenye obiectul de invaqimant gi dlisciplina sliinyifiea Dea lungul timpului au, fost folosite diferite criterii de diferenjiere a confinutulni pe obiecte de a) diviziunea academia acu fizica, biologie ete.);- by ong Hei criterti sunt mai freevente aslorii pe discipline stiinjilice (mateniatic’, an lui 1, adica silsau socia 65 Scanned with CamScanneri sélectionarea din ansamblul mediului a unui domenin (apa, © 4, energia etc,) gi gruparea cunogtin{elor derivate din difgrite discipline in funetie de relevanja lor pentru cunoastcrea interdisciplinara gi activnea umand din respectivul domeniu, De exemplu, in lov sf se prezinte in mod. separat pe discipline, cunostin{ele despre apa, este constituit un obickt de invaqamant cu acest tie care asambleaziinformajii din fizica, biologic, chimie ete. In invayamantul primar, existé un obiect, de invajamant (,,Cunogtinge despre natura si-om"), eonstituit dupa acest criturin, ¢) nevoile practice|si contextele sociale de actiune umana reprezint4 un alt criteriu care a condus, la constituirea acelor obicete de invaamant in care accentul este pus pe activitatea practica gt productiva a cleyilor in i gi pe prepitirea lor pentru lumea muncii, Lucrul instruirea practica sunt obiecte de invajimant ‘rezultate din apli criteriu. Aceste trei criterii sunt utilizate atat separat, organizarea continatului inviyamantilui contemporan, inclusiv a celui primar, incidenja cea mai putcrnicd asupra diferenjicrii Obicetelor de inva{amaut o are cliteriul diviziunii academice a cunoasterii. ‘Totodata, alaturi de acest criteriu se aplici gi cclelalte, dar intr-o masurai mai redus Obicctele de invay identificate sunt ordonatg in funcyi erale ale educajici scolar nuri de invajamant Planul de invajdmdne este yn, document Oficial (claborat la noi de Mineral Tavaamintalai, pe basa consult lice) care include: obiectele de inviyimint studiaje intr-un anuinit nivel §i tip de ivajAmant; Griinca stidierii lor; humarat de ore, saptimanal si anual, alocat ficcirui obiect; organizired'anului scotar Ficcirui nivel saw ciclu'de tnvayimaat i COrespunde un plan specific de invajamant, (de exemplu,- planul de invayindnt ai ciclalui primar). Daca cic de invayimant include mai multe tipuri ide unitiqi gcolare (de exemplu, inva(indntul liccal gi superior), stunei fiecirui tip de gcolarizare ii corespunde un plan de,fnvayimant (de,excmplu, planul de invaamint al seolilor normale, al liceelor industrigle etc.), ie Ordinea de, specesjune a obiectelor in planul dp in in funcjie de gradul de accesibilitate a cunostinielor sande pivelul de dezvoltare & capacitayiior de Invayare ale elevitor gi, de masusa in care cunogtinyele Prezentale intro clap sunt ayticipare de cunostinjele qnierjoare 31 pregatesc levul pentru a se angaja jnti-wi vow stadin de invaqare. De exe mplu, in scoala primara elevul uebuie sil fi asimilat, ta Hinba vorivina, deprina side analiza a ideilor dinti-un text inainte de a fi anpj anual gi ea acestui ct gi in combinatii. in nant de scopurile gi pbiectivele {i Specialigtilor gi cadrelor didac on vajamant se defineste tle de sevis citit at in invajarca specifics obiectulii,Cunostinfe’ despre: manna gi om", Nuniivul de ore repartizat flecarui obicct depinde atat de volumul de cunogunye bi dilicultatea problemetor, cat si de ritmul de invajare al clevilor deo anumiti varstieGradul de iliticultite 4 unei probleme se stabilestc prin consideratéa nattuii intiinseci a ace 4stimpului necesar, unui elev de nivel medin pentiu ao rezolva In planul de invajimant al cictutui primar figuieaza accle obiecte discipline gcolare care coneurd ta dezvoltar teia gi capacitayilor mentale gi 66, Scanned with CamScannerInsugirea acclor elem posibild trecerca progiesiva a elevulu Planul /cadru pentru inva timantul primar Aplicabil incepand eu anul scolar 1998/1999, in conformitate cu Ordinul Ministrului Educatiei Nationale, nr. 4150/13 iulie 1998 \ de bavi ale: culturii gencrale fara de care, nu sth, noi trepte de seolarizare. : Avia curriculs a | mm | iw LLimba gi commun! __ 1-9 | 7-9 | 7-9 | 79 A. Limba gi liter 1-8 1-8 5-7 5-7 B. Limba moderna (1) + - | 23 | 23 C. Optionale 0-2 0-2 | 0-2 Il, Matematica gi Stiinjele Naturii a4 5 | 5-6 1. Matematica 1 2, Stiintele ale naturii 8. Fiaiea — Chimie — Biologie 4, Optionale TH. Om gi societate 1, Educatie civicat 2, Istoria RomAnilor gi Geografia Romaniei 3. Religie 4, Optionale TV.Arte 1. Edueatie plastica 2, Bdueatie muzicala 3. Optionale ¥.Educatio 1. Rducati 2. Opfionale VI. 1. Aplicatii pr 2, Bdneatie tehnologied 3. Optio Disciplinele incluse in planut a funda Amental in formarea personalitagii umane, intrucat contuibuic ta asimilar iclului primar au un rol” 07 Scanned with CamScanneriP ee “Yecunostinge si formarea de, deprinderi-cu 6 puterniea vaioate. instrumentata ! ‘iit facililarca accesuluicla produsele Cunoasterii gi -eultutii gi. pentru i ia » limba romana $i matematica au ponde ‘A csca acestora., In acest. sei “Apis acesiora.. in acest, sei 0 Ubinativa, si importanja calitativa, cele mai mari, degarece contribels la Constiont#, corectii, cocrenti, gir expresiva aleul gi ulilizare extensival f@fnarea deprinderilor de: citi é AGikiic corcetd gi Muenti, 4 operaliilor aritmetice 'YEadunarc, Scidere, immullive; gi imparive cu mere naturale, ffatyionare. Astfel de deprinderi, temeinic consolidate, nu numai zecimale gi ch asigura sa noi Ueple de invijdmant, dar au utilitate viefi in rezolvarea de probleme practice. Tot in adrol ciclului primar, prin cunostinjele transmise in. cadrul disciplinclor de linba romain, goografic yi istotic sé mofleloaza prémisete constiinte’ idemtitaii jafionale gi personale prin insugire limbti materne litcrare gi a infurmayiilor . de bizi privitoare la spafiul geografic local si najional si la’ principalele evehimehté ale istoricd ‘nafionale. Dezvoltarca esteticd si fizicd, cullivarea Hindirii. 51 imaginajiei artistice in relajic cu foritaréd nor dbprinderi cledicitare dé muhci si autosdrvite, de relationare social intregese profitul Lipic al clevului din viclwl primar realizabil prin disciplinele prevazute in’ pldiul cu suc: , dléutui treeventarea de-a luhgul intrcpt maxim: de invaimant. i Oral _gcolar este instrumentul Ue alocare a timpului de instinire: prin 7 “Gee spajnt goolar este pus ta Cisporilia elevilor gi eadtelor didactice pentru a ‘Wlcwtigurd activitayi de predare/invitare repartizate pe leclii. Prevaizind numirul ipline gi clase, planul de invavimant sta Ja baza iptimanal de ore pe planiticarit zilnice si siplamanale a activitajii scolare a unci clase de levi in forma oraruiui, Constrairea orarului se realizeard in concordant’ cu Sjespectarea mai multor cringe gh in condijii de actiune a unor restric ii | “Corinjele dé psiNoigiond a muneit intelectnale vive 8 asiguraten, uni ritmicitai 4 predaciifinvajarii,concordante cu cura de efort zilniv gi stiptintanal. Starsitul pela cu o remisiune scmnilicaliva 4 capacitalii prehunigeste inerial gi la inceputul zilei sau spliman ‘i, este recomandabil ca disciplincle cu tin did mai inate wali sin fie programate la inceputul imediat’ sau’ ta manii scolare se as saptin nvajare, © suceesive. I con je intelec! de solicit : incheieréa zilei sau siptimanii. Succesiunea teciilor'in acceagi zi trebuie si avite tansfenl hegativ in condiqit de simititudine a solicit alternante variate.gi adcevate, Temele pentru acasi trebuie.dozate rational pentru a nu genera supraincircarea timpului de studiu al elevitor, Elaboratea oplima @ orarului este Condijiobali nu numai de succesiunea tec disponibilitaten sililor de clas, mumdrul clasclor de etevi, gi de thateriale. Oricum ar fi, restricliile impuse de spiyiul sau de ‘rhateriale, principiul oricntatiy al cons i Oratitui este ce ior, prin oferirea ilot, ci gi de lle condjfii alte condijii 1 asigurairii anci plonificiri optime a predisié $i invi(itutii centrate pe elev si nm: pe invagiitor Pr Nerespectarca acestui principiv, aletiuiver unui orar inadeevnt pot intluenta eck Scanned with CamScannernegativ performantele elevilor in invijare mai mult-chiar.decat aljitactor ar patea si aiba o inciden|a-dirocti ‘asupra predivii.gi invaparii : Programarea veste. 0? alta activitate’ deorganizare a confinuitului invajdmahtului care constd in: a) definirea obiectivelor specifice ale unui whicet Ve inva \iinant; b)claborurea ‘strucuurié Cemariee’ avobiectului; ¢) formularea de tiidieugii metodice privitonre la stratégiile de predarc/invayare gi evaluate; + 4) planificarea activiniqii de predarefinvajare in Uinipul de instruite local prin plinul Ue invaydmant. Primelé Wei avlivitili’se eoncretizeds’, prin cofcliri adeevalés'in programa analitica a umil’ Obicct de iivatimant. Pé baza‘deesteia, gi avand ‘in vedeit® sttuctiva’ anului? ycolar,’ sé ‘procedtaza ‘la planificares’ calendafistica ‘aniali gi Ifiméstriala a activita(ilor dé predaresin . i clabothia “petit fiediré Fobiect™ de a a continutitul, Agadar, programa andiliticd est invajdmant si reusieste: obiectivele specifite, stkuciuta temati alocaréa bricntativa a numiruhil de ofe pb ténie,tilfuncie dé clini! media anticipat al inva(arii $i indicaliile metodicé privitoate ta reallzaréa prddarii, invaqaiii gi evaluarii. Tntrweat-am aniltizal! deja, intro ‘ictfie ariterivat’, modul obiectivelot specifice, he Von reléri, in COntinuare,'la structura de claborare’ a tei ich | ‘Structura tettatich a ‘unui oblect de invdfimant este elaboralad dintr-o dubli perspectiva: ydiniificd si psihopedagogicd. Prima accentucazi nevesitatea corespondenjei dintre conjinital discipline’ stintifice si continulul obiectului de invayimant, A doua persy e fefif fa Wanspuncrea continutulud in acea structura iemalicé adccvalti cérihtélor psihopedagogice. In acest. sens ‘ » din teoria psihogenczei personalitiqii i pentri a clabora sisicun in concordanga cu: in cate se afli elevli, gradul de pregitive a wniilor confinuturi gi bazele” psihologice ale itor. Cerinjele pedagogice de claborare ectiva 5 ic derivat Uebuic avute in vedere cerinte gi din tcoriile inv stadiul de dezvoltare intélectus acestora pentru recéprarea invajarii specifice varstei si, conjinuts a Structurii tematice sunt: relevanja, secventialitatea si consistenta. Relevanya este stabilita in raport cu obiectivele generale gi specitice gi ulilitatea inforniatiifor. Accasta jinscamng, pe de o parte, ca informajiile gi problemele selectate tematic, slor formulate . pentru a temati i A, wcorespunda obicet respectivul obiect de invayimant, Pe nivelul gi tipul de scoala in care se pred de alli parte, temele Uebuie $4 raspunda, unor anumite nevoi sociale. gi de formare intelectual si profesionala, culturali.si wmana. Altfel, personale spus, s& fie utile. Seevenfialitarea se concretizeazi in ordonarea stiucturali'a temelor. ‘Treé aspecté sunt de avut in vedere. Mai int4i obiectul de invajamant cu acecasi denumire apare pe trepte geolare diferite! Stiucturarea este de tip linear, atunci 74 propresiv, din teapli in teapti, in asimilarca unor nce mai complicate gi complexe din acelasi domeniu, de ap And clevul inainte cunogtinje din ce ae concentric, in cazul in care unui nuclen de cuogtine dim treaplay prec ea i i o, side tip spirald, atu so adaugi pe 6 noua Lreapti noi informatii gi probleme, gi de ap spirald, 69 Scanned with CamScanner5 sxtite’ gi aprofundate ' cand cunostinjele din acclasi domeniu sunt reluate, SreeeentaT see i + Plosresiv pe misura-inaintarii_ pe tepte. gcolare.,.in_ al rer gee venfialitatca tematici, a unui obicct de invajamant Cae f area Perspectiva verticald gi orizontald. Verticalitatea secventiala se rel sa licipate de +, in care cunostinyelo si problemele prezentate intr-un capitol sunt aes ea nee {Cumostinjele anvrigare si pregatesc clevul petra a se avigaja inir-0- ah 9p © > instruire qua. De gxemply, elevul uebuie sf Ui asimilit ki matema a algoritmul de adunare a numerclor Haturale| inajnte de a trecg ta jnvdifal i » AduNaTIi numerclor zecjmate. (Orizontalitatea) sepventiald A suocpatunea "+ psihologicl a temelor. ingluse, i Structura accleiayi discipline, In acest ons, “tebuie: procedat ta, o onlonaye progresiva de la simplu la, complex, deta fecesibil $i gunoscul, spre, complicat si necunoscut, in gonuitit de conservare a {pgicti constructici de ansambly a unci discipjine. fn al treilea fand, ordonarea femelOr trebuje s4 corespynda Titmurilor de jnvijare alg clevilor, Referitor la © problema data, ritmul de invatare este definit prin cjntitatea de timp necesara unui grip de elevi, ta nivel Mediu, pentry ao rezolva in conditii de, acyivitate $colard normald. Ritmicitatea invéiarii_priveste avait timpul alocat Unei teme, €4U $i impul medin necesar unni grup de elevi pentru a o invaja, Primul aspect este oricntatiy, pe And al doilea este real glelectiv, depingénd de mai-muli factori, ‘ ‘ Pre; uifed anterioari a elevilor, nivelul’ medin al Clasei, compozifia gi dimensiunea elasci de elevi, inaterialele ilidactice utilizate, intetesul gi motivagia Pentru invajare sunt tativa laetori cafe inthueng la (necesarsi) a invayarii, Wii ritmicilatea re Ordonarea scevengiata a temelor este astfel realizala inedi si corespun Seriniclor de consistent internd $i consistenyd evjernd ale unui obiect’ de tnvalamant. Consisienta interna este acca propri¢tate a anci structuri tematice Cate Se refer’ la logicitatea ei (necontiad torig, coerental, dérivativ’i — inductiv sisau_ deductiv-conseeventa, ‘adevirara iu 'sénsul de" corespunzitoare cu demonstratiite “vercetarit sliintifice) si la constiuctia ’ semantica (concepte, dcfinitii, Teguli, principii, desericri, aplicagii corect preventate gi formulate, $1 Schimba conomiile pe parcursul disc ursului). Consisteny ard externa rezulia din asociatiite con{inututilor specificé in structura tematica a unui obiect de invatamant cu cele ator “obiecte, Asdciatiile cele mai frecvente in inva{amaniul Primar iau forma corelatiilor Simple. Acestea se refera, intro forma, ta succesiunea cunostinjelor din diferite discipline in‘aga fel incat uncle Sale prepiteasea pe celelalte. Intro alt forind, structurile tematice ale mai mullor discipline sunt astfel planilicate incat si facilitezestransferurile in invajare gi fe, procitatca informational. Dee: empla, capitolele de istorie medie a Patriei si coineida in (impul de instruire eu cele de geogralie pentru 4 localiza in Spain evenimentele istorice. in stargit, intro alta forma, ori de cate Ori 9 Cunogtingi, Sunt Televante i Predariifinyayayij ai un concept, o definijic sau un Prncipiu dint-o disciptina Pentru o alt disciplind ele tebuie evocate in comtextele ” Scanned with CamScannerProgramarea, —Autivitae de organizare a continututitor, presupune gi porareaplanificdrii . calendarisrice. (Wwimestriale) a activitaqilor de predurefinvaqare (a leeyiilor). Aceasta rezulti din, confraniarey timpuly disponibil de instruire eu timpul necesar unci clase. de ¢levi. pentru a ave anumite performante in invajare, Din moment ce timpul disponibil este prin planul de invdjamant (si orientativ prin programa anatiticay, planitiirea alendaristica ircbuie precedat de o activitate evaluativa diagnostic’ pentru A preciza;, limpul mediu realmente ngcesar clasei de clevi pentru a rezolvat sarcinile de inydjare, corespunzatoare obiccliyelor terminale gi a atinge performan|ele anticipate, tipurile de stéategii pedagogice optime adecvary, dirijini invayarii elevilor din clasa respectivg, tipurite, de leeyit si esatonarea, lor in timpul de insiruire, succesiunea probelor de: evaluare formativa $1 sumatiyé. Agadar, pe. baza rezultafelor diagnozei pedagogive se procedeazd la planificarea calendaristica trimestriala,jntr-o forma.de label cu urmatoarcle tubrici: numarul de ore alocat fiecdrej,teme gi ggalonarea in timpul de instruire, obiegtivele ifice, (ema corespynzitaare obiegtivelor, Succesiunea probelor evaluative (vezi schema de mai jos), i m0 Planificare trim ‘Anul scolar Tnvajator. a Clasa : Disciplina Pgalonarea in (data, NPlabicctive specitic nr. de ore) _ _ Schema wun proiect de planificaré calendaristicd (wimeswiald) Flaborarea manualului si a altor materiale didactice auxiliare este 0 alu in orpanizarea pedagogic a conjinuturilor, realizati in conformitate eu sirument al predari si mai ales al invayarii, entare a cunoasterii dintr-un domeniu ciap: prevederite programei avalitice. [1 cartede invajalura™ sau medi de repre alizat, manualul arc Oo importanji cu totul deosebitd in modelarea cducativé:a congtiinjci despre domeniul la care se retera Manualul trebuie si fie privit ca un mediu pedagogic de preze hoagterii stiinjifice. Dond consceinje pot i derivate de aipi, reteritoare modul de traducere" a ideilor din gtiinya avi te activitdqilor spe nlite siti in idei adeey W Scanned with CamScanner, $I dewvoltarca aceior prictici prin care ideile teoretice si conctira Ja dbjinerea fare, Confinutal unul manual nu este rezutatel unui simplu transfer idedtic din - lucrarile stiinjitice speciatizate, oF un Ploces de ,inventic pedagogicd" a acelui Confinut care declangeaza gi menpine inva jarea, fir a Se departa in vreun fel de exigenjele stiin|iticita ii Admifand c& suin(a este dati, construitd gi in curs _ de constructic, problema Pedagogicé important este aceca a fundamentir acestul sproces de inventie a mamialului. $4 ne tet dimensiunile sal Regula fundamental 9 HumMitor performanie in inva P im la cAteva din \ claboririi unui tanual se referi ta corespondenta necesara dintre starea de Pregitite (informativa si formativii) evilui pentrir #receptar Sominututl si modul de prezentare a acestora pe eclanga, mentine $i perpetna invijarda a unor nd ua Autorul manualului opereaza, in acest Sens, cu un model specitic al intetigentei sau intete “60 0 concepfie determinata despre explicit! Dotxemplu, modelal ube - fi contrat pe m a i Predate si itivajare, fic in mod implicit, fie inteligetiyé §i inv ceptive §i pasive va ile reproductive asociate, iar organizarea cOFespunzitoare a manuatutui va pune accentul pe definitii, formule hedemonstra clului celui care inva emorie si pe capaci si enunquri, be end un manual centrat pe invijarca activa va pune probleme si va oferi solutii, angajind pandirea si imaginatia Din perspectiva predarii, in ultima vreme s-a considerat cf manualul nu rent cu care este unicul instru: : Informagia poate 1 prezentat si lucreze invagitorul gi nici iar elevul Dr discursive, dar gi ii etc. Mijloacele de invayimant dispon ta numai sub forma tex J prin scheme, grafice, fotogra ile, de ta niztune side la videocascte Ia calculatoare, sunt. medii retroproicctor | Jistincte de comunivare §i prelucrare a informa distinete de 1 ici De asemes manualului 1 fi asociate culeperi de exercitii aplicative si probleme, antologii de texte ii pot fi asocia ‘i ; \ studi de cazuri, ilustrini saw propuneri de probe de tin Cc, reprezentative, : oe ate gi ciealivilate etc Toate aces t sumt considerate ca materiale yeni 4 alcdtuins rinitele _ iliare manualului, Pentru ca impreund sA alediuiascd asn-nnmitele ,pachete auxiliare manua Unele componente sunt utilizabile numai de invaystor invijare 7 struire si in caren nterl ani ae nan aerate didactice ustratlve sau pontya organionren predarii, in timp ec materia Jestinate elevului pentru individualizatea, cominnarca si aprotun sunt destinale 3 i. O extensic considerabilii cunose pachetele multimedia de ‘darca invayari x c edarea inva f inyayare: asociate wnei discipline in geal’ gi/sau destinate ac. iva crsoani intercsati. Caleutatorul ofer : s © pentru orice persoanii livin autoinstiuire | fiqilor de a int are Humor manuate destinate multiple posibilitigi de elaborare a anor mama ~ iin acest se jndividualizavii vidleocasetcle Airii gi antoinstruiii in combinajie cue televiziunea sau pean entde ce ne ya tozerva ViiloLul, manual (discursiv Potugi, inditerent de F nuru orpanizar ial) ¥ ne wn instrument impor j cr sau compt! predarii gi practicar invaiaril nn Scanned with CamScanner4. CONTRIBUTIA CREATIVA A INVATATORUE LA ANALIZA PEDAGOGICA A CONTINUTUE UT INVATAMANTULUI ' 5 a coninutulul manualutui este Analiza pedagogica modul de manifestate jactice a inva r ascompetente: stiingilice si did ftorului in vederea proiectirii adeevate a lec{iilor, De regnli, © lecie secon nu azi pe activitatea conginiturilor specifice unei teme sau subteme. Programa analiticd gi manualut previnta in mod succesiv informajii clasiticate pe wme saufgi subteme (in programa) si titluri sau subtiduri (in manual): Raport liticd si manuatul utilizate la 0 clasa, inva ndu-se la programa aiba in vedere ilorul trebuie s rei premise. Prima se releri la faptul programa analiticd si manualul vizeazd cantitatca: marina de informagie pentru nivelul‘ corespunzitor de seolarizare. Daca aceasta fe situalia, Alunci nu né putem astepta ca lofi elevii sa asimileze gi si optereze cd toate informajiite prezeritate, Apoi, daci informatie si problemele din manual sunt investité cu acclasi statut de importanja, cinsecinga imedials pentru invajare ia forma ‘teproducerii integiale si automate. Impor- tanja Cinogtiniclor este si trebuie sa fic imporlant pana la mai putin important irhic conceputa. De la foarte i auxiliar se trece prin mai multe trepte. Cind toate componentele unui volunt tare de informagii sunt asocis te cu caracteristici de echivalen{a valorica sau de importanqa, exist riscul ca insusi si plarda sensul specifi Ejevi termenul de importan{i sau cel de valoare si adopt o perspectiva de indiferema valoricé sau de uniformizare a raportin lac myinuturi, ceca ce are efecte negative asupra motivatie’ i practi invajarii, Reza c& invay torul trebuie si realizeze o ordonare a infor din punctul de vedere al importantei si valorii tor pentru: domenint confinututui in|, corel de te ayiile cu alte informayii, efectele formative probabile gi eventua lele aplicajii practice A doua premisi deriva, din programarea in timp a predénii-tnvaqarié Unmand invagivorul, elevii inaintear plogiesiv in invajarea conjinutului NU a Capacitalea de a discrimina cunostingele manualului gi cel mai ade sau problemele esentiale de cele mai putin importante, nu reugesc, in final, si reconstituic CAL mai adcevat saporturile logice dimtre cunogtin(e. in sfargit, a preda sau a transmite cunogtin{ele supsumate une: teme nu inseamnd a prelua pur si simplu textul din manual gi at veda elevilor. Q asttel Al din perspectiva clevilor, de inijiativa profesional me inutulun yee waits ay ees Aji personale, Continu' la scderea considerabila a prestigiului gi autoritatii p wait gt simularen de ipostaza ar fi profund defavorabila inva(itorului cal gi a sa proprie, conducdnd ta tutinizare gi lips manual Uebuic prelucrat de invayitor pentru organi B Scanned with CamScannerVY invayiril webuie actualizat, pus in relayic cuexprerjenta de viata a ete accesibilizat gi valorificat educativ, Pe temeiul premiselor de mai sus Pulem spune ci analiza pedapopica a confinuturilor unui manual presupune: a) idethificarea steucturii es c, pentru a/ajunge la b) specificarea experientelor de invajarc; e) Programarea secvenelor, de instruie; d) veilizarea prediviivinvagitii gi evaluacii fnaime de a trece ‘vului, la predarea unoi disciplin scolar, invi\itorul procedeai | Mai,inainte, am vazut ca.struc si la cordonar » la incepatul anutui claborarea) stru turii logice a manualutui. lura tematic’, se referd Ja teme sau subterm lor in timpul de instruire. Reterinfa et este globala Mntiticarea steucturii togice a confinututilor se. tealizenra in cadral Siructurii tematice a manualului, tuand ca referingi fiveare tema si, smanualal integral. Daci ne oprim asupra unci teme, pute Haceasta este prezentati in manual sub pavenlialé, avind o intindere care, si zicem, corespunde une leciii Discursul tematic integral, (a1 unei tweyii de exemplu) poate fi fragmentar Be subteme, sivmai departe pe paragrafe. Dimensiunea unui fragment depinds de densitatea sa informayionala.gisau problematic’, detinjta prin Bradul de noutate pentru elevi. Cu cat informayiile incluse intt-um fragment Sut mainoi pentru elevi, cu atat densitatea sa informayionala este jai mare. gi.dimensiunea trebuie sa fie mai mich Decicis invayatormlui se vazea de care dispune despre stadiul de care preda. In ficcare fragment analizar in final, observa ci © forma discursiva coerenta gi ai, in aceastd privinya, pe datel Pregitire in care se afl elevii ta pulem deosebi diverse unitdgi de Onfinut, vespectiv cele mai miei segmente sau anunturi care au o individuatitate distinc 4 gi care reprezimta contributia de noutate informational sau Problematic’. Unitayile de conjinut iv tna din urmatoaréle forme: nogiuni saa concepte; definifii sau e (reguli, formule ete.); demonstragii prin exemple, descrieri, scheme, suc Sesiuni de date sau rajionamente, enunquri catificatoare; probleme rezol vabile cu informagiile disponibile, interprotirt si aplicatii. Tn ficeare fragment Se identificé unitaqile reprezentative de conjinut, In continuare, acesiea sunt ordonate din punctul de vedere al importanted stiinitic nun uri esentiale si formative pe o Scar “progresiva. La un pol se vor afla unitigile de conqinut, care Conditional in mod tundamental asimilacea gi ingelegerea informatiilor gi Problemelor prezemtate in lecyiile (Lragmentele) urmatoar valoare formativa mare, pentru si care ano la celalalt pol sA se alle cunostingele de detalin, care au o pondere ewristicd nesemniticativa, Iny un continuum variaional, fiecare unita cei doi poli apare He conjinut putind fi plasatd mai Aproape sau mai departe de un pol sau alvul Pentru a formula decizia ¢ ra leva de plasare a unei unitiqi de Sontinut pe Continuumul variational, invayatorul aw se poate limita la analiza unel singure teme gi cu ata mai mult a unui fragment, ei uchuic si aiba in vedere manualul integ al Decivia finala de ordos © ierarhicd a unitiyilor de m4 Scanned with CamScannerconjinut este, dec, ontextuala si cu referin{a globala, Aceasta presupune: 4) identificarca wnitdjilor de conginut cu valoare euristich maxima gi b) definirea relajiilor de dependenja logied dintre aceste unita{i gi dintre ele gi alte: unitaqi subordonate, Uniriyile de cony maximd sunt acele concepte, enunuri, probleme gi aplicayii fundamentale, esengiale gi reprezentative pentru 4. Ble corespund standardelor minimale ale tnvi(arii intrucae ‘ind satislacerea cArora un elev nu poate fi considerat c primar sau promoy sifel de raspunde ta intreba i gtie 1 la sfargitul unei perioade de predare/invaare pentru’ sau tipuri de probleme trebuie asimilalc de cley intr-un stadiu pentru a putea face faa solicitaritor din stadia urmator? Stdndardele minimale sunt formulate pe baza unor criterii care se refera, de lv obicctul de inva(amant ca atare gi la procesualitatca predani/invayaci, Ele nit pe ansamblu, corelat esare gi exhaustive. Raspunsul la problema: ,cAt de minim este un stand " depinde de nivelul colar la care ne nt cu valoare enri dis exprimé cerinyele nt al cichul ciplina preda la © disciplina. A formu ide tipul urmitor: ce trebuie absoly standarde inscamna a un elev in mod necesa fi declarat promovat?; care cunostinge , ne id minima afkim si de conjinutul discipline, Standardele minimate pot ti ridicate, “ip functie de nivetul clasci la care predim, dar nicicind nu pot fi coborate sub nivelul soliciat de urea pla gcolari, Standardele maximale au un caracter opional (nu sunt obligatorii pentru fiecare elev) si vizeazi problemele cu unogtinjele sau ad ridicat de dificultate gi care deschid noi orizonturi de dezvoltare, aprofundare yi cominuare a te ayaril. Ele corespund unitaqilor de confinut care graviteaza in jurul cclor cv valonrca euristicd maxima. celulai de iaviqimant, invayatorut a obiectivelar operatic Dupa claborarea structurit logice # 0! procedeaz la formu 2le pe leefii gi la specifieare condifiilor de organizare a instruirit peatrw @ propane elevilor cxperientele adecvate de invajare. Aici trebuie avut in vedere implicdnd pre ci perspectiva este dubla, lizarea, adied anticiparea exp clarea gi re ‘hyelor de invajare gi finalizarea lor. Conjinuturile mi mai pot fi consid ‘ate strict imformajionale, ci gi prin eteciele lor lormative $i educative, respeetiv prin activarea. gi de/vollarea anumitor capacitati mentale gi forme ale constiinted IVPREBARI gt TEM L Ce se hyelege prim conyinutul iavdpinduului? Dar prin euricudun? Con auribuite termenitor de connut al invayindoudui si eurvicidunn iparayt sensual 2 Elaboragi a schenui in cave sd indicati relagiile dinwe sunve le rel pl crierii de selectic fr pracesut de claborare a conjuuautut global al fuvigeimaniudu ' Esplicuyt inctdenya fucusdon cave produc schimbuine in confine invaigimanurt 3. Blaborage un ona siprioninul perma daa a ha at justificap din panes de vedere pedagogic 78 Scanned with CamScanner' SY A. Ce se Inyelege prin riun de tnvdtare $i €4 tiftuentt ate ticesta hsupra programuirit conginutitui, Aiviigdonanntui? "4 Nag, ioe 5. Daft exemple tle covelait inure eunogtingele prezentate ta aifevte vbiecs, de tnvqdnutne tn clasa a Wea (pe baté enalitei programetor analtce yi manualclor) ° 6. Ce raportri se stabilese tie manuate $i alte materiale nsiliore de tweare? 1 Providay ta ontiea pedagogies a conti maintlutui de iCunotting despre m penwu clasa a 1a , Scanned with CamScanner. CAPITOLUL Voner he rc i ru ou : ' : 1 1. NOTIUNEA DE METODA DE PREDARE-INVATARE. FUNCTIL $I INSEMNATATE in. procesul de invajimant, invajitgrul, ca, gi elevii, actioneaza prin intermediul anor metode de piedare si invajare. Calitatea muncii for este in funcjic dg aceste motode; cle constitnie o sursi insemnatd de crestere a clica CHAii gi clicien{ci invijamantului, Aplicandu-se metode diferite,sc obfin dife renfe csentiale in pregitirea elevilur. Ds , insugirea unor cunogtinfe noi poate deven| mai difteifi sa mai usoard pentru unit si acciagi clevi, im tunctic de metodele iilizate: in acclagi limp, §-4 puuit condiala ca cxersarea funcyiilor intelectuale este condijionald nu numai de contifwlirilé date, ci gi de forma in care acestea sunt adusé Ia cunogtinta clevilor, adicd de metodele utilizate Nu exist act de fretate gi ilivaqare care simu includi, ci necesitate, in Suuctura Ii, un anumit fel de a se proceda, o anumité tehnica de execufie de tealizare a acfiunii respective. Fiind cot mai intiin! tegat dé activitate inva\Atorului, acesta estergi torenul pe care se poate ntanilesta cel malt spiritul siu de inovajie i creativitate didactica asemi nc; an “somnificatic otiginars cuvantul me toda provine din. grevescul amethodos” (odos —- cale, dium; metha ~ spre, cite), ceca ce inseamni © de urmat in vederea atingerii unui scop saw un mod de urmirire, dg cautare, de cercetare gi aflare... a adevarului, in practica scolari,metoda se. defineste dept o cale de wmat in vederea dtingerii unor obicctive instructiv-educativ dinainte stabilite, ca cele de iransmitere si insusire a unor cunostinie, de formate 4 anor pricepéti gi deprinidert ete. Saw mai not, metoia des jo pe care tnviqétorul © urmedza pentru a ajula clevii'$i giséaica of ingigi 0 cale propric de parcurs in’ vetlerea ii) unot noi adevaniri, i Tole comportamentate etc. Pe seurt, metoda cient de organizare gi divijare a inviqiriiy-un mod comun de proceda al invapitorului cu elevii sii Dupd cum actinnea: de. predare sau cea de jare_incorporeaza: mai multe operafii (mentale gi fizieo), ordonate into sanumita logicd, in mod Corespanzdtor metoda include in structuia cio suit echivalenta de: procedce, Fiecirei operalii ii corespunde un proceden. Aceasta inseamna 4 procedeul consemmate in-oi euinostinge, lew cale efi 7 Scanned with CamScannerA un Simplu detalia, 4 de acyiune; el reprezint Hi, ‘ De accea, metoda poate fi tic 0 metodd inseamna, reprezinté 0 tehnicd mai limit © patticularizare sau 0 component a metodet. definita si ca un ansamblu organizar de procedee. A des M pana la urma, a prezenta aceasté serie de procedee integrale intr-un flux ad de acjiune. in consecin{a, valoarea gi cficienga unei metode rezidd in calitatea gi eficienja acestor procedce pe care ca te inmainunche in cadrul unci metode, procedecle pot varia ca numar gi pozitie, igh pot schimba locul, fri si afecteve atingerea scopului urmaril Varietatea Procedelar face metoda mai atractiva, mai interesantd gi mai eficace, Inte metoda gi procedeu relajiile sunt dinamige; metoda poate deyeni ea insast un procedeu in cadrul allei metode; tot aga un procedcu poate fi ridicat la rang de metods i prezentarea Zi la un moment dat. De exemplu, demonstrarea unui fenomen, unei plange, a unui tablow ete. pot constitui un simply procedeu in cadrul metodei povestirii, explicayici, desericrii sau conversayici curistice Dar si invers, explicayia poate deveni un procedeu in cazul demonstratici unui fenomen etc ‘ } ; Ansamblul metodélor de predare gi invajare utilizate constituie ccea ce Se nulineste metodologia procesului de inva(dnidns (metodologia instruirii, metodologia activitatii didacticé in sens mai restrins). Ba studiaza, totodatd, natura, functiile, Jocul si clasificarea, metodclor, principiile gt re Ja baza utilizarii lor optimale lile care stau Metodologia arc un caracter dinamic, se distinge prin flexibilitate yi Suplele, permanent deschidere la innoite, preocupare de racordare la cerinfele actuale ale invajamantului Funefiile metodelor. Metadele indeplinese teva funcyii, uncle cu caracter general gi comun, altele cu caracter_ particular. Dintr general, pot fi amintite: — funegia cognitiva de elaborare a unor noi cunostin(e; — finepin instrumental ((op funcyiile cu caracter de organizare gi dirijare a cunoasterii (invayarii), afionala) — de intermediar intve elev gi materia de studiat, intre obiective de indeplinit gi rezuliate; funcjia normativd — de a arata cum" anume si se procedeze, cum" si se predea, ,! condijiile date; prin inteymediul metodci, iny cum" sf sc inveje, incAt sti se obyina cel mai bune rezultate in Htorul st neste acyiunea instructiva, o dirijeaz’,. 9 corecteaza si o repleaz’ continuy, | = fiunctia motivagionald —. de stimulare a curiozitayii, de tezire a interesului sia dorinfei de a cunoagte gi actiona; de energizare a foryelor intelectuale ale elevilor, ' — functia -formativ-educariva — de exersare gi dezvollate a proceselor psihice gi motorii,~ concomitent cu insugirea cunostingelor gi forma deprinderilor; de influentare gi mode! sentimentelor, calitaqilor: 1 ea linilor, opiniilor, convingerilor, 8 Scanned with CamScanneride ae ca, fiecare metoda define, de obicei, o funcyic spevitic prin care se impunc faa de alte mctode care-i conferd o anumitd identinité. De exemphy, exercijiul: este -exereiqin gi nu altceva, tocmai prin funciia tii aparte, formativa de noi structuri operatorii, de noi priceperi si deprinde’i, prin repetific a unor actiuni sau operayii. Alle metode pot deqine gi unele Tunctii adaptate anor sarc ev. De exemplu, conversatia poate servi simultan sau succesiv la realizared cunogtinfe voi (sub forma de goncluzii, generaliziri) objinutc pe b ea clevilor (conversajia curistic: rea cunostin(clor insugile; la dirijarca conctel mai multor obieetive: la descoperirea unor uit datelor existente deja in mi a ori la sistomatizarea gi verilic invari ete Accasta inseam polifuncional © melo 1) alla poate avea am caracter 2. NOTIUNEA DE METODE ACTIV-PARTICIPATIVE 5 In ultimete decenii a erescut, metode activ-participative. Acest interes scolii spre noi obiective gi conjinututi, spre noi ¢ lire gi de actiine. gi lincrilor pentru o viayd activa gi creativa, p: patticipaie la revolva practicil’ Gradul de participare a tincretului geolar ‘ta vie(ii este un indic fal al eficicajel Tavayimdntului, Este firese, prin urmare, a 0 cducafic gcolara pentra pariiciparé: si-si propriile ei metode participative de instruire gi educatic ccedent, interesul pentru aga-zisele de actuala deschidere a ste genera pericne de cunoastere, de s acULa a pregatirii copiiloy ru munca, pentru @ mai mare Exist, de aseimenca, 0 0 mullipiclor si conpieselir probleme ale vieyii gi ale nireapad problematic: wie si s-gi aleaga duce mai departe tradi{iile inaintate ale ,geoltt active*, fundata, in esenya, pe ideea de cfort psibic gi fizic, adus din impletirea stransi a gindirit gt acyiunii activitayii intelectuale gi experienjei practice, sugerate din exterior, Numat cd, spre deoscbire de acest activism generat de accentul pe mobilurile interioare, pe atitudinca aetiva, izvo Preocuparea pentru promovarea ior wetdde activ-participative ns uze exterioure, didactica actuala A din inter evului, pe activilatea din proptic inijiativas Asttel de mobiluri, © 4 dea cunoaste, dorinja de a observa gi a explica, de a pune iorul mar fi curiozitatea intrins investiga gi a construi, de a explora gi a descoperi, de a tiv gia se bizuie pe ele, i gi scoala Webuie si apar, ins, din primii ani de v invajarea, aga cum sau personaliy Problema esentiala de care depinde producerea inviyarii etic cste problema implicarii, & angajarii celui care inyayi in actul inva ii wWatal, este un act p nual gi ¢ © participare 1) Scanned with CamScanner2. _ Or, cea ce defineste me lodele activ-partic: re . arlicipative ests Cocmai caps tnléa acestora de stimulare a partici active ‘Topi Pais re hie®, individuale si cotective a elevilor iy inva a zic® $F psi vabirii, dea toga trap rea lui cu sarcina de gi Saflet clevul de invalare. sypoSUnt considerate ae f V-participative wate sal Indbilizeze éherpiile @ Cvillui, si-i coneentr cudiileres gi cutiozitate leclia, sii chi Gele! nou-invi pilierea de “Casi poati implica, en adeviral, pe cel articipative pani accentu Pe proc Produsele cunoasterii, Ele sunt, deci, acele metsde care sunt capabile 26 MENiA, Sil [acd sa urmarcasea Slige adeziunea lopieg Si alectiva fayi de stigi pina in joc imaginatia, inqelegerca, Ale; cate-[ indeantn anticipate, memoria care invati, metodete ® de camoastere (invalare) si nu pe metode care MH elevul sa caute, si Havstinlele pe care urmeara si gi te insuseasca St alle singur soluii ta probleme; reconstruiri gi resistema Corceterc, sa piscasca singy 4 Prelucreze conostinjele, si ajunga ta i de cunostinge; acestea sunt, prin umare, metode Mve(o; si lucteze independent. Acestea v; care il invaja pe ete, si orifica 0 tendin(a natural a pandivii, aceea de a avanta prin organizarea si teorganizare: Progresiva a cunostinjelor (ideilor), prin revenirca ta experienjele anterioare, felmerpretarea si restructurarea stor in, lumina noilor expericnje (spiral instruirii) De asemenca, metodele ctiv-participative pun ma mult accentul pe Cunoasterea operational, pe invijarea prin actiune, pe m Inanual si mental, a obicctelor, actiunilor ete Activ-participative swat gi thetodele de interactiune colectiva, de re aliap elevii nipularea, in plan ater a discutii colective gi acfiime intre cei care iavaji; metodele ¢ i cooperare colegiala intensa, care faciliteazd gi intensificd schimbul spontan de informa(ii si idei, de impresii si p&reri, confrumtarea de opinii i alternative in cillrul clasei de clevi ne in fine, pot fi considerate activ-participative si accle metode care aduc ile de via(a reali gi cu problemete concrete clevii in comtact nemijlocit eu situ dau prile| de paiticipare ta creatia de bamuri materiale. ezolvarea problemclor practice ale ale vietii, care i, are atiap elevii I ii, ale muncii, care atiap ele wea ae in general, metodele activ participative se disting prin cara 8 8 pele, forfele intelectuale ale i ; ina e, sub multiple aspeete, forte olicitant; cle pun in actiune, sub multip r a eae vie memoria gi vointa anne (erie a ‘ veritabil exercifin al ‘solicitari, ele fac din procesml de invijimant un ampla gi veri it electuale gi lizice capacitipilot : esl de inva P cilare si excisarc, procesul de | ; : cea ; Hiple plinari a potentia dimant olen, asttel, wn prile] jului de i, al f Ct icave maximii gi pe im ‘do afirmare gi de. valorificare maximit § ae X > “ ate: ayyinw clinoastere si creafic a clevilot, Participarea poate fi lea fitii de sine valimidrii, al reali Scanned with CamScannernoi caracteristici metodelor activ-participative, gi un pronunjat caracter formativ-educativ. Efectele formativ- educative ale invijimantului sunt in raport difect’ Gu nivelul de angajare gi participare individuala gi colectiva a clevilor in procesul de inva jimant in contrast ,cu metodcle pasive, cele active au in vedere, in. mod Preponderent, dezvoltarca intclectuali, dezvoltarea anor operalii logic matematice (ca, de exemplu, capacitiqile de a compara gi a opunc, de, categorisi si a organiza, de a calcula gi a vérifica); a unor operatii sttingific (capacitaile de a explica diferitelé’ cauze, dé a corela, de a stabili_ relay functionale, de a’ prévedea rezultatele), a capacitatii de a strange, sinteti niza, asovia gi comunica idlormalii ete. Scopul hietodelor la care he'refetinn © de a crea condifiile care si favorizeze dervoltared gi implicarea nor ascmenca capacitaqiin actul inviiqiri . Desigur, ihtr-un tul,ficcare metoda oferd nenumirate posibilitati de angajare a color care invaja. Tolusi, gradul de activizare si participare variazd de la metoda la metoda. Depinde de felul cum este injcleasd si utilizala o meloda sau alta, cum se imbind, clementele de dirijare a invajarii cu cele de munca independenta, cum este conceputi ditijarea. O indrumare, pas cu pas, care impunc, de-a gata, noile cunostin(e, (rd si tase clevilor timp, gi loc de fandite, si formuteze intrebari, si apiecieze nu va face decAt sf Slanjencasca afirmarca spontancitalii, a fandirii gi imaginatici, a creativilatii; in’schimb, G difijaré care ihkita ta ciitiri, care sugereazi® até alte’ urmari. Lectura independenta, dialogul curistic, invatarea priti discujiile colective ete., implica clevii in ins © expuncre ori 0 demoristratic To: anume, le imprinva xplolare si descoperir © mai mult de 10 explicatic, 3. SISTEMUL METODELOR UTILIZATE IN INVATAMANTUL PRIMAR in general, se pot adopta critetii diterite de clasificare a metodelor Analizate in [uncfic de ivorul principal al cundasterii sau-tnvatarié geolare, poate fi: a) experien(a sociaLisforied sau mostenirea cullwiali (condensati in valorile stiin{ei, tehnicii, literaturii, artei etc); b) evperienga individuald dedusi din contactul nemijlocit: (san mijlocit) cu lumea obicetelor si fenomenclor realilafii gic) experienfa dobdndild prin acqiune (practicit) de interventic activ: transformatoare a realila{ii, Putcm ordona metodele in fetal urmator A. Metisde de transmitete $i insugite a cunogstingelor a) metode de comnnicare orald, dintre eave wnele pot ti exporirive: povestirea, descrierea, explicarea, ingtructajul ete, altele: Scanned with CamScanner