You are on page 1of 86
p neni. fe coferidte GVNONSORGR BVI DVMNGZEY 1 rredsdtort cu 0 distunsa ranard ve Tubirea nebund a tui Dumnere. Pars, 1973: beuye tle Lellefortaine. 1977: Dostoteuski $i problema ia gi mantutrea lumii. Parts, 1978, limba roména dupa 1990. ine teotogud rus c a s6eS BiblloPhil Asociatia filantropicd medicala crestina CHRISTIANA ISBN 979-95098-7 # Pr. Vasile Raducd PAYS GODORIMOD Say ees Coperta : Schimbarea la Fatd manuscris grec, secolul al XIV-lea Redactor sora Eugenia Vlad Consilier Editorial Gabriela Moldoveanu Toate drepturile asupra editiei de fat apartin Asocialiei CHRISTIANA ISBN 973-95098-7-8 1.9 £9 Paul Evdokimov CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU IN TRADITIA RASARITEANA Invataturd patristicd, liturgicé $i iconografica Traducerea, prefata si notele Pr. Lect. univ. Dr. Vasile Raduca Asociatia filantropica medicala crestina CHRISTIANA Bucuresti, 1995 9 £0 Paul Evdokimov LA CONNAISSANCE DE DIEU SELON LA TRADITION ORIENTALE Lrenseignement patristique liturgique et iconographique © DESCLEE DE BROUWER Col. Théophanie 1988 Prefata Cunoasterea este 0 necesttate. Omul nu poate tré fara sa cunoasea. Realitatea inconjurdtoare, vdzutd sau nevazutd, este obiect al cunoasterit. Not insine suntem obiect al cunoasterit pentru aliit, dar st obiect al propriei noastre cunoastert. Reaitta- fe din afara day, intr-un anume fel, si dinduntrul nostru, Dum: Rezeu a preocupat dintotdeauna si preocupa functta noastra cognitive. Adesea se uité cd El nu este un oblect care sa salisfacd aceasta functie, El este Subtectul (Subiectul scris cu majuscula) chiar si in procesul cunoasterii noastre. Niciodata Dumnezeu nu poate fi obiect de cunoastere. Considerarea tui Dumnezeu drept obiect al cunoastertt cu mintea constituie una dintre erorile fundamentale alé gandirit discursive. care tocmai de aceea Il va reduce pe Dumnezet ta nivelul de idee, motor nemiscat, principtu absolut. monada, principtu vital etc, care, de Japt, incerciind sd defineasca. scapa Ceea ce este si ramane totdeauna acelasi - Dumnezeul cel viu. Nu este de condammnat incercarea minii de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Dimpotrivd. Cunoasterea lut Dumnezeu este 0 po Tuned pe care o stim din Revelatia Sa culminanta in Fiul Sau Jacut Om: “Aceasta este viata vesnicd: sd Te cunoased pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, ¢{ pe lisus Hrisios pe care Lat trimis"(In.17.3). Pulem spune ca finalitatea tuturor formelor de l 6 PREFATA cunoastere a necunoscutului din noi si din jurul nostru este cu noasterea lui Dumnezeu. Dar nu este suficienta numat cunoas- terea Lut mental? Putem cunoaste, in sferd simplu omeneascd, © persoand numat mental? Nicidecum! Mental, ne putem chiar indoi de existenta ef. Mental, 0 putem face chiar sd nu existe pentru not. Acesta este riscul pe care sit asuma fiinta umand atunci cand crede ca-L poate cunoaste si pe Dumnezeu numai cu mintea. Esecul unei mintt arse de orgotiul cunoasterti discur sive a lui Dumnezeu este cel care determing 0 asemenea minte sé-L nege pe Dumnezeu, ta fel cum un "Dumnezeu” cunoscut numai cu ratiunea logic nu mai este Dumnezeu, ct idol! auto: suficientei omenesti. Desi insetat sd-L cunoasca pe Dumnezeu, omul trebuie sd-L cunoased altfel decat cunoaste tucrurtie sau celelalte fiinfe create. Este falsd si inseldtoare corelatia, pe care © fac unit, intre modul de cunoastere a vreunut lucru oarecare, ai vreunet idei, cu cunoasterea lut Dumnezeu. Daca in cunoaste- rea lui Dumnezeu utilizam numai organele, functtile st metodele {folosite la cunoasterea celor relative, Dumnezeu ne va rémane pentu Wuleuuiu Maret Necuwoscut. Necunoscutul, impostbit de incorsetat in conceptele noastre limitative. Prin urmare, avem datoria sd-L cunoastem pe Dummezeu dar si constiinia ca, pertnir antimilé ai de abordare, de obicei, caile naturate, ETéste dé negasit 5 de necunoscut. Pentru ragtu nea iluminata de har,-curtoasiéréaa tul Dumnezeu este postbilé, dar splendorile ei ramiain négrdite. Numal cu mintea neluminata de har, atunci cand este cinstit cu sine insusi, omul poate sa spund cel mult ed Dumnezeu este, nu si-ce sawcum este. St aceasta, peniri ca una din cauzele impostbilitdtti cunoastert ui Dumnezeu cu minted rezida in adancul de nepatruns care sepa: ra cretura de Creator. Teologul ajirma atat cunoasterea; cat st necunoasterea lu Dumnezeu, infelegand prin “teolog” nu pe cet care studiaza Teologia ca disciplind, ct pe cel care crede $i se roaga. “Teolog este cel care se roaga, si cel care se roaga este teolog” spunea in secolul al V-lea Diadoh al Foticeit. Chiar si pentru un asemenea “cdutator” al lui Dumnezeu, desi cognoscibil in energitte“Sale-si th revelatie; tn fiinta Sa, Dumnezeu ramane de necunostil-St ateasta, nu pentru ca Et trebuie s@ rémand de necunoseut, ci ifitrucat, pentr ratiunea a PREFATA 7 umand care explica toate, Bl este si rdméane TAINA care justifica totul. Explicand, definindule cu ratiunea pe toate, le detimitam si fe ttreumseriem pe toate cele explicate. Or, este imposibil ca, prin obiéctivare, Dumnezeu sd ajunga “ceva intre realttatile creatiei Sale, inferior subiectulut cugetator - omul. Dumnezeu es- te Sabet viu in cel mat inalt grad, in flintarea Sa tretniea. Tre- buie sé-L cunéastem. Dar cunoasterea aceasta nu este legata de revoid de informatie, ct dé nevoia mantuirit, De aceea cur noasterea lui Duminezeu este un proces in care se implied activ Dumnezeu Iisust. Cum? Prin’ revelatie. Din creatie, stim ca Duminézeu este; prin imparfsirea din energiile Sale it atribuim lui Dumnezeu o serie de insusiri (fard aL reduce ta vreuna din ele sau la toate luate la un loc), tar din revelatia Sa cdtre noi re- cunoastem cu flinteazd El: in Tretme de Persoane. Jaté pentru ce cunoasterea lui Dumnezeu este dependenta Intnu totul de revelatte si nu de cugetarea subiectivd. De aceea ‘Sfantul Pavel spunea in Epistola cdtre Galatent (4,9) ca am fost cunoscuti de Dumnezeu. Prima cale a cunoasterti tut Dumnezeu const in recunoasterea revelatiet Sale. El Se reveleaza pentru ed vrea sd ne martutasea: Activarea acestet recurioastert const in acceptarea st paiticiparea la ea. Cuvalte cuvinte, mn credinta, infeleasd, la randiil ei: ca fidelitate activa fata de revelatie sinu simplé accepttunie ioreticd. De aceea cunoasterea religioasa este 0 cunoastere revelata si participativd, fin care comuniunea ‘st comunttatea au un rol determinant) nu rodul gandirti subtec- ttr-discursive. Cunoasterea tut Dumnezeu trebuie sd_fie activata intotdeau na pornind de la rétafia’care exista intre Tatal cel necunoscut st Ful Care-L face cunoscut, dar prin Care Tatal ne-a si cunoscut. Cerinfei insistente a lui Moise (Exod 33,13) de a-L vedea pe Dumnezeu { s-a raspuns “nu va vedea omul fata Mea $i sé tré- iasea” (33,20), pentru cd nimeni nu La vdeut pe Dumnezeu vreodata. Cu toate acesiea, in Fiul Sau. Dumnezeu ne-a dat da: nul cunoasterit Sale:"" Fiul cel Unul-Nascut Care este in sanul Tatatut, Acela La facut cunoscut” (In. 1,18), “Cet care M-a va zut pe Mine, a vazut pe Tatal” (In. 14,9). Prin textul dé mai sus, Scriptura ne confirma impostbilitatea cunoastertt imediate a lui Dumnezeu, dar si singura posibilitate de implinire a necesitatit 8 PREPATA cunoasterit Sale, in, st prin Hristos, Ful tui Dumnezeu facut Om. Deci, in Hristos este posibil sa-L-cunoastem pe Diliinezeu, cu toatd inaccesibilitatea inet Sale, Fecunoscard pe Tatél in ceea ce Ela descoperit, a invatat si a poruncit. Asadar, intrebé: ii privind ce cunoastem din Dumnezeu t se réspufde tn Intru- parea Puului tui Dumnezet, Rdindinand tnaccesibil in Pinta Sa, in Piul Sau facut Om, Dumnezeu vine in nemifjlocita retatie cu noi, stabilind ct omut‘6 relatie diiamica. in Hristos inaccesibili- tatea lui Dumnezeu poate ft atinsd si putem spune “Domnul meu si Dumnezeul meu” (in.20.28). In acceptarea liberd a reve latiei ui Dumnezeu nt se deschide sansa cunoasterti partictpati- ve a lui Dumnezeu. in care, depasind limttele simple cugetari activam in not cea ce Dumnezeu Insust @ pus: dati revelatiet. Cunoasterea tui Dumnezeu st insistenta in aceasta cunoas tere nu trebute confundata cu cdutarea dovezilor despre exis: tenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu are nevoie de dovezi spre a proba cuiva ed exista. El este. De dauvedirea existentet au ne vote cele venite la existenta din neant st care azi sunt, dar ma ne, nu, Cunoasterea lui Dumnezeu este contribuia omulut in ca- drul raportului dinamie stabilit prin fidelitatea fata de revelaie inire om si Dunnezeu, RevelandwntSe, Dumnezett ne cultiva, ne feriitizeaza mintea. si not o lasdm sé fle “ferttlizatd’. colabo- rand activ in actul cuncastertt. Aceasta cunoasiere nu se prezin- f@ nici ca 0 a trela realitate, intre un subtect cunoscdtor si un obiect de cunoscut, nu este mifloc spre un scop. ct scop final. Cunoasterea tui Dumnezeu fitnd patrurderea continud in taina negraitet prezente a tut Dumnezeu cet tripersonal, este tot una. cu desavarsirea. ~ Acest tucru a incercat sé-l arate in lucrarea de fata marele teolog al diasporei ruse, Paul Eudokimov. Pentru él. teognosia nu este 0 problema. ci o taind. De aceea, nu putem teoretiza 0 faind. nu ne putem apropia de El prin categorille gandint discur: sive. Inceared sa-L prezinte, asa cum Périntii Bisertcti au facut-o la vremea lor, cand n-au folostt categoriile filosofice ca sa con- vingd, ci ca mod de explicare a fenomenului credintet. Lucrarea pe care 0 punem astazi ta dispozitia cititorului ro- man a constiuuit candva (1966) un curs sustinut ta Facultatea de Teologie din Lyon. Acolo, Paul Evdokimov a dat 0 dovada F PRERATA : 2 F pie despre modul in care concepe Ortodoxia cunoasierea {ut Dumnezeu. Stiiul oral este evident, la Jel si ipsa rigortt stint ce. Dar vigoarea doctrinara este tot aiat de evident. In integri tatea ei, cartea este mai putin un (ratat, si mai mult o marturist re. O marturisire $i o marturie ortodoxd privind modul in care Ortodoxia intelege cuncasterea lui Dumnezeu + 0 cunoastere nu rumai cu mintea, ci cu toate facultatile spiritului, cu toata linia. Prlectuniv.dr. Vasile Raducd CAPITOLUL T CATEVA CONSIDERATI ISTORICE ASUPRA SUBJECTULUI La sfarsitul secolului al V-lea, evenimentele politice separa Apusul de Rasarit. Prin forta imprejurarilor, Roma si Bizantul se gasesc in fata unor situalti diferite. Se formeaz’ tradilit lo- cale. iar cugetarea teologica se situeaz4 in climaturi eterogene din punct de vedere social, intelectual sf spiritual. Dar, oricum si in toate cazurile. putem afirma 4 fecare traditie, in tipul sau accentuat, prezinta totdeauna o anumita individualizare a Revelatiei unice, urmand geniul propriv fie- careia dintre aceste traditit. Dupa cum spune istoricul Bardy in studiul su Sensul unitdfii, “Rasaritul, mai mistic, se afl in intregime in contemplarea tainelor lui Dumnezeu si in cugeta- rea cu privire la mdumnezeire: Apusul. mai moralizator. se ocupa de modul in care omul va raspunde in fata Tui Dummezeu”. Apusul cugetd mat ales cu privire la har si libertate, ‘cu privire la pAcatul originar si predestinare. Astiel, teologia si mai ales antropologia Sfantului Augustin, mai tarziu soteriologia Hui Anselm de Canterbury. gnoseologia tui Toma d'Aquino sunt deja foarte diferite fata de teologia Sfan- tulu Atanasie cel Mare, a marilor capadocieni, a Sfantului Ma- xim Martunisitorul. a Sfantului loan Damaschinul. a Sfanuului Gnigore Palamas. La inceput, aceste diferente nu reprezentau decat aspecte complementare ale aceleiasi bogatii, atunei cand \sa Tui Dusmmezeu, Biserica, era una. Intr-un anumit_mo- ment, dragosiea pentru unitate. chiar dorinta de a fi una a in- cetat de ambele parti: actualmente Rasaritul si Apusul se cauta, ba mai mult, cauta fmpreuna unilatea altadatd foarte reald si atat de tragic pierduta de-a lungul istoriei 12 PAU. ENDOKIMOY Termenii de “traditie rasariteana” sau “tradile apuseana ne fac $8 simtim imediat insuficienta lor formala astazi nouw nile pur geografice sunt depasite. Totusi, putem vorbi de unele “dominante” care se formeaza si se afirma. in ciuda coexisten: {ei unor Uipuri teologice accentuate diferit!, in sanul acelorasi Prin facultatile sale naturale, contemplind lumea, omul se poate ridica la cunoasterea, mu a Tui Duminezeu. ci a slavei hui Dunmezeu: ¢a filosol. el poate formula notiunea de Fiinta ab- soluta, Dar aici apare si limita de netrecut (data de deosebirea de lint. N.tr,), Dupa Sfantul Aposiol Pavel. cunoasterea vie a lui Dummnezeu ca Tata cerese este jucrarea gratuild a Revela- tied Mai mult ca oricdnd, astizi existenta umana manilesta 0 ineluctabild exigent pentru claritate, punand unica problema serioasa care s-ar putea adresa oricarui om. Dincolo de orice literatura catehetica sau apologetica la nivelul constiintes goli- le de orice prejudecata, omul credincios al secolului XX este invital sa spuna: ce este Dumnezeu, iar ateul, cel care neaga, este invitat 88 precizeze care este obiecttl negaliei sale. Intrebarea surprinde si, dacd raspunsul intarzie si vina chiar si tacerea poate reinviora. Intrebarea in sine este revela- toare find si o maniera de -i spune omului: cine esti tu? Cel care ar raspunde; Dumnezeu gste Creatorul. Pro niatorul, Mantuitorul ar trece in revista capttolele unut manu- al sau ar face dovada unei speculatif, unei distante dialectice intre Dumnezeu si el. in acest caz. Durmnezeu nu este Intregul inteles cu ardoare st spontaneitate intr-un dat nemijlocit al re- velatie!. Unul dintre cei mat severi asceti, Sfantul loan Seara- rul, spunea cé Dumnezeu trebuie iubit asa cum logodnicu) i iubeste logodnica, Un indragostit. un pasionat pentru objectul iubinii sale ar spune: "Dar, Acesia este totul... este viata mea! TRasditul a cunoscut tenloxg sl ear seal sub influenta lating sate protes tanta estiel, Academia Teolagies din Kiev. in secoleie al XVitea si al XVI-iea, punemie latinizanta (Mit, Petru Movila) sax Patriartaul Constantinopalal Chie Lukaris in secvii XVIb-tea, format Ja teolygia tut Calva, CUNOASTEREA LU DuntNEZeL 3 pu exist decal Ell... restul nu_mai are valoare. nu exisia’™ Sfantul Grigore de Nyssa. in culmea wimini, las s4-i seape pur si simplu cuvintele: “Tu, cel pe Care-L iubeste sufletul meu...", Traditia patristica renunta la orice definitie formala, c&ci Dumnezeu este dincolo de orice cuvant omenese: “Con- ceptele creeaza idoli ai tui Dummnezeu. numai umuirea pricepe ceva despre El”, marturiseste Sfantul Grigore de Nyssa. Cu- vantul Dusnnezeu? pentru Sfintit Parint), este vocativul prin care-I. chemim pe Cel negrait Dar (aina Creatorulut s-a oglindit in oglinda lumii create si] face pe Teofil al Alexandriei S4 spund: "Arati-mi omul iu si eu U-L vot arata pe Durmmezeul meu". Sfantul Apostol Petry vorbeste de homo cordis abscondtus (1P.3.4), ou] ascuns 2 inimit, Deus absconaitus. Dunmezeul tatnic. Si-a creat wn fai cAlre-fata ai Siu. homo abscondit:s. omul tainic, wea cea vie Viata duhovniceasea lasneste in “pasunile inimiy" in spa- {tile sale libere, de indata ce aceste doua fiinte taimee, Dummne 2eu si omul, se intalnese acolo. “Cel ntat minumat iucra care are loc intre Durmezeu si om este aceta de a tubi sia ii nbs” afirma mani induhovnicits ‘Nu-L putem vedea pe Dumnezeu si sa (aim, Acest aver- Usiment biblic inseamna pentrw Sfinti Paring cA nu-L putem vedea pe Dumnezeu cu jumina ratiunii noastre. nu-L putem niciodata defini. caci orice definire este o ltmitare. Si totsi. "El he este mat intim decat ne suntem noi insine noua”. Tocmai 1a nivel] acestet adancimi, al acestei uimitoare apropieri de El Duminezeu isi intoarce fata spre om st-1 spune: "Eu sunt Cel ce este” (Exod 3.14) si, in alla parte, “Eu sunt Cel Stint” El alege dintre denumin tocmai pe aceea care-l. ascunde mai mult. E) este chiar “Intreit Sfant” striga mgenii in Trisaghion, scotand astie\ in evidenta caracteral incomparabil. absolut unic al sfin {enies dumneveiests, Intelepciunea, puterea, chiar iubirea pot gasi alinilati si asemanari: dar sfintenia este singura care nu 2stantl Grigire de Naztune leauge etal em Ue avr ess wate hat. 06-90, 1S ade), Bums rm PAUL EVDOKIMOV are analogit pe pamnt, nu poate fi nici masurata, nici compa- rata cu vreo realitate din lumea aceasta. In fata rugulut aprins, cu fata la focul mistuitor al lui Tu Solus Sanctus, orice fiinta o- meneasca nu este decat "praf si cenusa”. Indata ce se arata sfintenta lui Dumnezeu provoaca ace] misterium tremendum, sentimentu] infricosator si irezistibil fata de Cel ce este “cu to- tul altfel”, Imediat ce adancurile de netrecut au fost delimitate, Dum- nezeu le descopera si tainica lor conformitate: “adanc pe adanc cheama’. "precum in apa chipul raspunde chipului’. Dumne- zeu "Cel jubitor de oameni”, “prietenul oamenilor” trece dinco- Jo de propria Sa transceden{a spre om, il scoate din neantul Au si-] cheama sa treaca, la randul lui, dincolo de imanenta sa, spre Cel ce este Sfant. Omul poate aceasta, caci Sfantul dummezeiesc a voit $4-i ia chipul. Ba, mai mult, “Omul dureri- lor” face sa fie vazut "Omul dorit”; magnetul cel vesinic magne- tizeaz orice iubire si patrunde in noi, ca noi sa pulem trai in El. El spune oricdrui suflet: "Pune-ma ca pe o pecete pe inima ta, ca pe o pecete pe mana ta, c&ci jubirea este puternicd pre- cum moartea, flacarile ei sunt flacari ale focului arzator al lui Iahvé" (Cant. cant. 8. 6). Tocmai pentru aceasta Scriptura proclama: “Fiti Sfinti, precum Bu sunt Sfant”: st cand Sfintii Apostoli Petru si Pavel vor s& defineasc scopul vietii crestine, vorbesc despre partici- parea la sfintenia lui Dumnezeu (2 P.1,4: Ev.12,10). Dar ce inseamna sfinjenia in contextul istoric al lumii mo- deme. lume profund desacralizata? in cel mai bun caz, sfinte- nia este trimisa cu politete in manastini, departe de lumea oa- menilor, ceea ce inseam c4 omul de azi nu se mai interesea- 24 catusi de putin de ea, ca 0 considera ca pe un object inutili- zabil care-I stanjeneste si bun de pus in podurile istoriet. Dar mai este ceva: chiar si in mediile conformiste ale religiei stabi- lite, numele de Dumnezeu poate provoaca, intr-un suflet de altfel sincer, un reflex imediat de plictiseala. Frumoasa medio- critate a celor care "gandesc bine” si se iau in serios impune stilul apasator al regulilor si constrangerilor si mentalitatea (CUNOASTEREA 11/1 DUMNEZEU 3S Jor facuta din discursuri edificatoare si predici ale caror formu- Je goale de continut se elaleazd in mijlocul inflatiei verbale universale. O viata religioasa casnica, socializata, democratiza- ta da nastere celor mai putin atragatoare aparente, N-au altr- mal, oare, Parintii Conciliului Vatican Il. in modul cel mai clar- vazitor. c& cel mai mare vinovat pentru ateismul modem este crestinaitatea insasi, cu teologia ei scolastica, cu. predica sa ar- haica, cu catehismul sau neadecvat la obiect? Tocmai in ace- ste circumstanle rasuna chemarea puternicd s4 ne intoarcem la surse, sa auzim din nou vocea Sfintilor Parmti, s@ ascultam Taina Liturghiei si tcerea contemplativa a icoanei, s ne du- cem la scoala Tradiliel spre a pricepe ce ne spune insisi seva ei, cu privire la cunoasterea vie a lui Duninezeu, caprronun. w PREMIZELE GNOSEOLOGICE ALE PATRISTICH RASARITENE in gandirea Sfintilor Parinti proiectul divin al Creattet avea deja in germene viitoarea Intrupare a Cuvantului. Creatia st Intruparea sunt impreuna implicate, ima o implineste pe cea- Jalté. De aceea, Intruparea ar 41 avut toc chiar in afara cadens in pacat. ca expresie limita a inbiri Iui Dumnezen, Tocmat pentru a ne face sa presimtin si sa inielegem do- ninta din veci a Iut Dumnezeu de a devens Om, haul innase 4 fost implicat chiar in actul Creatier ommms ups cum epune Sfaniul Maxim Marturisitornl (+662). "Dumnezeu a pus in inte ma omului dorul dupa Dumnezeu si. dupa Sfantul Grigore de Nyssa (+395). “Omul poarta in el o anumitd masuri a cunoas- terii lui Duminezeu”, Rasaritul face distinctie intre ratiune cu diferentierea ef discursiva la Infinit, intoarsa spre multipla si contrariu. si deci. “deifuga”: si. pe de alta parte, intelegere. depasirea con trariilor si integrarea intensiva pana la unitate sila unul Evagrie (+399) precizeaza bine diferenta de grad st ierarhia lor “Intelegerea salashuieste in inima, cugetarea in creier”. Inima, centru fara intindere. este sediul intelegerii cu sensttl de min. fe-nots, Aceasta nu inscamna deloc negarea gandiri discursi ve. cf cunoasterea limitelor sale si integrarea ef intr-o “putere de intelegere reinnoita’. Aceasté integrare nu este o simpli convergent. ¢1 0 coincidenta in punctul de plecare, caci cu- noasterea este tubiloare si 1ubirea este intelegatoare si primi toare a (ainelor ceresti, Pairistica rasariteana nu cunoasie dis Uinctia dintre 0 “cale a iubirii” si o “ale a cunoasterii”. fiind in intregime centrata pe contemplarea Frumusetit dumnezeiesti PAUL EVDOKIMOW (CUNOASTEREA LUI DUMNEZED E 9 dupa cum o atesta cultul si feoana. unde Duhul Adevarului este, dupa Sfantui Vasile cel Mare {+379), “lumina stralucitoare a Frumusetis duninezeresti” De indala ce sintea a fest adunata in inima, s-a realizat u- nitea intregii fiinte - minte, suflet si trup - chemata in integra- Watea ei Ja cumoasterea care ilumineaza si la iubtrea unifica- toare. PacalUl originar a ranit inainte de loate acesta unitatr, separand ratiunea de inund. cunoasterea de axiologie, ceea ce a falsificat orice discemamant si apreciere, De atunet incoace cugetarea discursiva, singura, este 0 diminuare de ffinta care postuleazd inuuitia supra-rationala, adicd actul de credinta Evidenta a ceca ce este nevaziet, dupa Slantul Apostol Pavel. eredinia este o intuitie preconceptuala, o cunoastere directa realitauii, concurand la integrarea in mim a tuturor facultal- ior sufletului uman: mentale. volitive si afective © atare conexiune consirveliva sau de continuitate intre modalitatile trupesti ale constiinfei si modaliiatile sale sufle: testi este conditionata de convergenta dintre natura st har. Im plicarea harului in creatie mseainna c@ harul este "suprarata ral natural” si ca adevarata natuyd este buna, Dupa Slintis P2 inti, a urma adevarata yatura inseamna a actiona in sensul harului: intre natura si har existd o complenientaritate, Astiel, inimia-minte este centrul fizie si spiritual, in acelast timp, si lo cul de unire a naturii cu harul induinnezeitor. Trupul este réndait in mod natural spre “‘ransformarea simturilor” care maugureaza la sfinti transformarea “trupuhut sufletesc” in “trup duhovnicesc” Trebuie subliniata inca 0 data coincidenta profunda imtre jubire si cunoastere intr-tm act in mod indivizibil tubiter {elegator. in mod inseparabil umul in inimna-minte, El conditio- neaza aspectul existential, experimental al credinjei si exphica pentra ce credinta ortodoxa nu se defineste niciodata cut ter- menu! de adeztune intelectual, ci tine de metanoia” radical a notis-uhui, a mintii, de innoirea sa totala datorita evidentei si certitudinii (raite intro anumitd i paradoxala "simtire’ a transcendentulus”: "Doamne. femeia cea pacatoasa. simtind intoarcere (N dumnezeirea, Ta..!. Acest termen nu are nimic contin ou sensibilitatea pur psikicad si emotva, ci inseamna realismul concret, trait de minte. Este vorba de sensibilitatea nous-ulw a minut, ce scoate in evidenta trairea mistica a energiilor divi, ne care ilumineazi, Dupa Sfantul Grigore Palamas (+1359), Schimbarea la Fata a Mantuttorufur a fost, in fapt. transfiguea. rea facultatilor receptive ale Apostolilor. Pentru cateva momen. te, ochit lor fizici aus fost transformats, daschist $1 au putut. dim, colo de kenoza Mantuitorulut, si contemple slava dumnezeian, ° Tocmal pentru aceasta, Stantul Simeon Noul Teolog (949 1022) afirma c4 cel ce mu este constient cd s-a imbracat ca Hiristos isi anuleaza harul Botezului, Diadoh al Foticeli (sec. V] foloseste termenul de “simt"; Macarie Egipteanul (sec. IV) vor. beste de “simt duhovnicesc”, harisma a intelegerii prezentei dj. Vine. Aceasta constiinta concreta si real a prezentet lui Dum, nezeu in suflet este numita de Sfantul Grigore de Nyssa “sin, al parusiei”* vorbind de o anumuta “simtire a lui Durmmeseu” de “recunoagterea Ii Dunmezeu” (epignosis). El spune ca: Exist un anumit simt tactil al sufletului prin care acesta atinge Cuvantul”, Sfantul Maxim il nuineste “simt superior” st spune: “Eu numese eaperienta chtar cuncasterea in act care Surin dincofo de orice concept... participare la obiectul care Se descopera dincolo de orice gandite™. Pentru Sfantul Grigore de Nyssa. aceasta participare prin contemplare constituie o devarata teo?ona sau Ocoyvoo., Atel, pentru Sfantul Simeon. @ weologhist inseamna a povesti cea ce vedem prin miflocirea luminii dumnezeiesti. inseamna a traduce in termeni teologiei comuniunea cu Duminezcu, a relata continutul acesteta a ‘eologia comporta, desigur, si un elernen - ma, didascatia si cateheza. dat Biserica mat renee tear insasi seva teognosiei ascultandu-si sfintii, hranindu-ee din experienta Duhulu; Sfant sia Cuvantului uaita de ei Dupa cum arata titlul tratatului lui Dicnisie Pscudo-Areopagital Despre teologia mistied - Tle Moenixne @cotayias, cuvantal Seee eR Uttenia in Stina 3! Marea Mlercun. poems de Cassin Sinn al prezente, (in limba great parousia laseamba prezenra. Np) 20 PAUL EVDOKIMOV nea aid Snistic” inseam, spre deosebire de orice teologie cerebrala. “teologia misterulut” pe care nu-l cunoastem decat prin revela- ye din partea lus Dumnezeu si prin participare receptiva din partea onmulut. Ea intelege cuvintele lui Dumnezeu in interio- rul “fantilor”. al “aratarilor", in lumina descoperirilor lui Dum- nezeu. Transcendenta lui Dumnezeu ne invat c& nu-L putem cunoaste niciodata din alara, ca nu_putem merge niciodata spre Dumnezeu decat pomind de la El, gasindu-ne deja in El atinsi fiind de arzAtoarea Lui apropiere Nici una din disputele dogmatice pentru Adevar din vre- mea sinoadelor ecumtenice nu interziceau cunoasterea formala. teoretica si abstracta, ci urmérean sa precizeze singura cale mantutioure si. prin aceasta. de un inalt nivel practic, de unire cu Dumnezeu. Spre deosebire de orice curtozitate gnostica. st noadele raspundeau: problemelor de viati sau de moarte spiri taal pentru om. Tocmai pentru a feri teologia de deviatitle sectare si erelice. experienta mistica a Sfintilor Parinu, cu: noasterea hui Dumnezcu de care s-aui invrednicit et, este tot- 3 doqinatic si modelata pe Opus Dei, pe trai- rea liturgica. Teologia depaseste astfel simpla constructie au: nui sistem doctrinar si. esentialmente viata. primeste un sens foarte larg de doxologie liturgica “asa incat si adune in Dum- nezeu toate”. cum spune Sfantul Apostol Pavel (Ef. 1.10). in co- munitatea euharistica. Dogmele definite de sinoade. prin in- sisi formularea lor se aseamana yenulut doxologic st, pentrn aceasta, intr atat de usor chiar in corpusul cultului Bisericti Ast(el, la Sfinth Parinti, cugetarea teologica devine adesea ru- gaciune si dialog cu Dumnezeu. Sfantul Isaac Sirul (sec. VI- Vil) vede in aceste momente de rugaciune si dialog “acara lu- crurilor”. Poate ci cea mai buna definitie a teologiei este aceas- ta: mult mai mult arta decat o stiinta sistematica, ea contem- pla adevarnt! ascuins de cele ceresti si cele pamantesti. Teogno- sie vie. avand desigur si elementul care tine de doctrina. teolo: pia apare. inainte de (oate. si in chiar aspiratia sa, drept ealea experimental a uniri! cu Dumnezeu. La Sfintii Parinti termenul "Teologie” inseanin& contempla- rea Tainel Sfintet Treimi - Yampa me aytas Tousdos ~ st este ina- inte de toate lumina dumnezeiasca reflectata in oghinda sufle- CUNOASTEREA LU) DUMNEZECI tului curalit: sufletul "primeste in el discul soarelui" si se a- danceste in sentimental prezentei. al venirsi lui Dummnezeu. Te- ologia mistica este Locmai aceasta cunoastere prin inhabitarea (ocuire in) Cuvintului. Este vorba deci, de la inceput. nu de a cunoaste ceva despre Dummezeu. ci "de a-L avea pe Dumnezeu in tine”. Aici categoria esentiala este plinul sau golul, sa fii golit de orice substanta duhovniceasea sat s4 te umpli de prezenta dumnezeiasca. Ave gratia plena sau, in cazul Sfantului Stefan ‘s4 fii umplut de Duhul Sfant”. Este o constientizare progresi- va a prezentei Cuvantului Care duinineaza. “Cel care nu L-a vézut pe Dumnezeu, spune Evagrie. nu poate vorbi despre El": dar precizeaza indata: "Cautand sa vezi fata Tat&lui Care este in ceruri, sa nu cauti pentru nimic in lu- me s8 zaresti vreo forma sau vreo figurs in timpul rugaeiunii Rugaciunea nu este desavarsita, spune Sfantul Castan (360- 435). daca omul are constiinta de sine insusi si-si da seama ca se roaga”. "Cel care este in rugaciune. continua Evagrie, este imbracat in lumina cea fara de forma: este locul lut Dumne- zeu". loc teofanic. receptacul al Revelatiei. Vedem o strans& co- nexiune intre tone $) practica, intre contemplare si actiune: ‘Grabeste-te sA-ti transformi chipul dupa asemanarea Arheti- purui". Categoria fundamentala a participarii intalneste arheli- pul cuharistic: "Ceea ce Fiinta din care ne impartasim, Dum- nezeu, usteyourvov, este prin natura transforma cu necesitate fiinta care se impartaseste. t petsyov. in aceea”, spune Sfantul Grigore de Nyssa: “prin unirea cu Cel Nemuritor, omul partici- pa la nemurire.” Acum putem sa intelegem mai bine definirea prin rugaciu- ne (orante) a teologies. despre care vorbeste Evagrie: "Daca est! teolog intr-adevar, te vel ruga si daca Le rogi cu adevarat, esti teolog”. Opusul teoretizarii pe marginea unor texte este calea contemnplaliva, care crecaz unitatea. Curdtirea de patimi prin asceza (kafapeic) face loc harismei rugaciunis. Astfel, in duhul Parintilor. Teologia se infatiseaza ca taina harismalica, caci cnimeni nu-L poate cunoaste pe Dumnezeu daca nu-] invata Insusi Dumnezeu”. “Nu exista alt mijloc de a-L cunoaste pe Dumnezeu decat acela de a trai intru El”. Sfantul Grigore de 22 PAUL EVDOKIMOV Nagianz spune: "A vorbi despre Ditmnezeu este mare Iucru dar este si mai mare s te curatesti pentru Dumnezeu”. Tropa- Tul ceasului noua zice: “In mijlocul a doi talhari cumpana dreplatii s-a aflat crucea Ta: umul adica ce s-a pogorat in iad cu ingreuirea hulei: iar celalalt s-a ugurat de greseli spre cu- noasterea cuvantarii de Dumnezu. (adevarata Teologie!". lar Sfantul Simeon Noul Teolog spune: “Omiul desavarsit este in intregime stapanit de Duhul Slant 91 aceasta este conoasterea superioara de la care vine puterea pentru functia de teolog™ Tocinai in functie de aceasta stare de rugaciune, Rasdritul, citind cuvintele Scripturii, cauta s4 le depaseasca spre Cel Ca. ye le-a pronuniat: “Inaintea oricarei lecturi, roagi-te lui Dumn- nezeu, slaruieste in rugaciune ca El si ti Se descopere”. invata Sfantul Efrem Sirul (306-373). Creatorul unitatit indumnezet- toare este duhul omului in ascultare de Dubul Jui Dumnezeu “Dumnezeu mu se uneste decat cu dumnezei”, spune Sfantul Simeon. Origen (185-254) isi indeamna ucenicii intr-ale Teolo- giei 83 se roage pentru a primi “sdrutarea Cuvintului”. Teolog este cel invatat de Dumnezeu (edwieuezog, pentru Sfantul Ma- cane, iar dupa Sfantul Simeon, Duhui Sfant este Cel care face dint-un erudit un teolog, Vecernia Cincizecimii canta: “Pe toa- te le da Duhul Sfant: tzvoraste prooroch, sfinteste pe preoti, pe cei necarturart i-a invatat infelepciune, pe pescari teologt i-a a- ratat”, Precizim inca o dala. nu este vorha sa ne instruim din punct de vedere intelectual despre Dumnezeu (aceasta ¢ stiin- {a ce se va da pe deasupra), ci s4 ne umplem de Dumnezeu “pentru ca primindu-L in noi, s4 ne facem ceea ce este EI” Sfantul Grigore Palamas spune ca: "Cel care contempla lumina se face el insust lumina”. Astfel, “a le imbraca cu Hristos” in- seamné a-L interioriza actualizand prezenta totala a lui Dum- nezeu in Fiul Sau. Nu este vorba de benefietul meritelor intru- aril, ci de prelungirea, de extinderea in om a Intruparii Fiulut ]uj Dumnezeu, continuata prin Taina eubaristica, Intreaga tra- ditie misticd a "Rugaciunii lui lisus” este conceputa cao euha- ristie launtrica a prezentei lui Dumnezeu. A chema pe nume inseamna a face prezent. Prin invocarea neincetata a Numelui lui Iisus, "Inima Il absoarbe pe Domnul. st Domnul absoarbe (CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU 2s jnima”. “A te imbraca cu Hristos’ mai inseamna si a savarsi cu El "Liturghia cosmica” intrerupla prin pacat: aceasta inseamna ca, prin sinergia lucrarii dumnezeiesti si a celei omenesti, 5A transfigurezi timpul s1 spatiul, s@ introduci lumea in lumina celei de-a opta zi. in case "Dumnezeu va fi totul in toate” si sta- rea Sfantulii Apostol Pavel, “nu maj traiese ev. ci Hristos tra- jeste in mine", sa-ti devina ca o a doa natura. Sfintii Parinti cunosteau in mod admirabil cultura vremii or si se serveau cu toala dezinvoltura de aparatul tepnic al gandirii filosofice si stiintifice, dar nu se opreau niciodata la (eologia conceptelor: ei aspirau la "cunoasterea care devine iu- bire", dupa o Teologie energetica si dinamica. Pentru Sfantul Vasile “adevarata Teologie ne elibereaza de patimi”: Ja fel, Nichita Stethatul (1005-1095) invata o cunoastere activa care se exprima in fapte, Dupa Sfantul Maxim, “o Teologie fara lu- crare este Teologia demonilor”: daca, spunea el. sfintit contem- pla Treimea, este pentru a traduce numaidecat taina Sa in me- diul lor omenese imediat. Acestel alitudini de receplivitate ac tivd ii rAspunde darul Duhului Sfant care descopera sensul Teologiet”. spune Evagrie. Ea presupune epicieza, pogorarea Duhului Sfant peste sufletul curatit prin asceza. In ultima in- stant, Dubul Sfant este adevaratul Subject al cunoasterii teo- logice, cact El descoperd Cuvantul si-I face auzite cuvintele. "Dumnezeu numeste fericire nu cateva cunostinte despre El, ci ramnerea Sa in om”, spune Sfantul Grigore de Nyssa, gan- dind la cuvintele Evangheliei “si vomn vent la el si vom face lo. cas la el” (in. 14.23), Adevaratul teolog nu poate decat sa spuna cu Sfantul Simeon Nou] Teolog: “Iti multumese Dumnezeule c& Tu, Care stapanesti peste toate, Te-ai (cut un singur duh cu mine. neamestecat st nedespartit Desi teologit nu sunt pusi in incurcdtura de “imposibilul” sfinteniei, nu trebuie uitat a. pentru fiecare teolog. nu calea este imposibila. ci imposibilul este calea. Dar, orice ucenic in- tale Teologiei trebuie sa tremure in fata acestet stigirt haris: matice pentru a ajunge la Sfintenia lui Dumnezeu. "Cel care: intoarce privirile spre Teviogie isi are viata in perfecta armonie cu credinta’, noteaza Sfantul Grigore 24 PAUL, EVDOKIMOV Astlel, vocatia teologic’ ne cheama s depasim intreaga suficien{a a unei suinte pur enciclopedice, caci Teologia nu es te problema ratiunil firesti. cf, asa cum ne invat Sfanuul Apos- tol Pavel. se inradacineaza in “gandul lui Hristos” (1Cor.2. 16) Si trece in mintea omeneasca reinnoita in Hrislos. Practica in cel mat inalt grad. ea este flummare prin energiile indunmezei- voare. in initierea pe care ne-o propun. Sfinuii Parinti pun asce- za inaintea artei teologice si rugdciinea ca pe o stare a mintii (xumerrxns) CANTPOLUI. DIMENSIUNILE CATAFATICE SI APOFATICE ALE TEOLOGIE! SFINTILOR PARINTI Onentata spre Dumnezeu, sub aspectul su apofatic de negare a oricarei definitii umane, antropomorfe, Teologia se preainté ca o apropiere de intunenic. franja a inaccesibilei i- nuini dumezeiesti, Axioma sa spune: “despre Dumnezeu. stim numas ca El este - ont sony ~, dar nu ce este - tasty ~" "Pe Dumnezeu niment nu [-a vazul vreodata, Fiul este Cel care 1: La facut cunoscut”: singura vedere po: este cea a Fiului lui Dumnezeu facut Or, pecete tainica a Tatalui, Niciodata nu putein vedea fiinta ui Dumnezett, cu to. tul anscendenta. dar ne putem impartast in modul cel mat real de energiile divine necreate. Pentru Sfantul isaac Sirul apropierea lui Dumnezeu nu anuleaza nicidecum credinta. ci 0 face superioara: este o vedere a nevazutului care nu devine prin aceasta mai putin nevazut Dumnezeu este absolut incomparabil, nici un numne nu-L expriina in mod adecvat, “Numele Sau este mai presus de orice nume” (Filip 2.9] si aceasta. pentn totdeauna (Ef. 1.21) Numele dumnezetesc este - Adonai - Numele care nu poate [i rostit. Spunand Dumnezeu sau Creatorul, nu-L desemnary niciodata pe Dunmezeu in Sine insusi. ci chipul Sau intors spre lume. ceea ce este “in jurul hii Dumnezeu”. Teologia cata: fatica, pozitiva. “simbolica” nu se aplica decat atributelor reve- late. manifestarslor lui Dumnezeu in lume. Aceasta cunoasiere a lui Dumnnezeu in Iicrarile Sale este o traducere a revelatitlor Sale in limbaul conceptual si nu este decat o expresie cifrata cAci realitatea despre care da marturie este absolut originala. ireductibila la orice sistem de gandise. in asa masura ineat un 26 PAUL EVDOKIMOV “Dumnezeu logic” nu va fi altceva decat un idol fabricat de mintea umana. fn jurul adaneulut abisal al Tui Dumnnezeu, in jurul abisulu: Tatalut, dupa cum spune Origen, este conturat un cere de tacere. ‘Metoda catafatica folosesie afirmatitle care I limiteaz’ pe Dumnezeu, asa cum face orice definitie, si, in felul acesta, in- vatatura sa este insuficienta: lrebuie 8-0 completam prin meto- da apofatica. Teologia poziliva nu este, prin aceasta. lipsita de valoare. ci doar i se precizeaza dimensiunea si limitele Din contra, teologia negativa ne obisnuieste cu distanta cea de ne- trecut si mantuitoare. "Conceptele creeaza idoli despre Dum- nezeu, spune Sfantul Grigore de Nyssa. numai uimirea pricepe ceva", “Tainele simple se descopera dincolo de orice cunoas- tere, dincolo chiar de necunoastere, in intunericul mai mult decat luminos al tacerii.” In nici un caz nu este vorba aict de agnosticism, cdci tocmai datorita acestei necunoasteri, printr-o intuitie primordiala si simpla’ cunoastem dincolo de orice in- {elegere. Teologia negativa este 0 depasire care nu se desprinde ins niciodata de fundamentul sau, teologia pozitiva a Revela- tiel. Cu cat se ridica mai sus verticala. cu atat mai inrédacina- ta este ea pe orizontala. Nu este vorba numai de siinpla nepu- tints omeneasca. ci de adincimea de negrait a firii dumneze- esti; Dumnezeu este Persoana jibera, deci, in ultima instant, El este tainie prin firea Sa. Intunericul orbitor este un mod de @ exprima proximitatea Inaccesibilulut: cu cat Dumnezeu este mai prezent, cu cat este mai aproape, cu att este mai ascuns, Calea negativa nu este o cale negatoare: negativitatea nu inseamna negatie. Afirmatia triumla prin negatie, singurul re~ mediu al insuficientei care o obliga sa se autodepaseasca. caci “nu e mic riscul de a vorbi despre Duntnezeu,.chiar si in ter- meni corecti”, spune Origen. In acelasi timp. teologia negativa nu este catusi de putin un simplu corectiv sau chemare la prudent; ea este o Teologie autonoma care-si are propria metoda si aduce © anumitd cu noastere. Astfel. termenii "supra-bun” si "supra-existenU sunt negatii-afirmatid si contin o anumita descriere a Celui Care es- te de neconceput. Ea se situeazd in experienta creatoare de unilate, exact ¢a taina comuniuntt eubaristice, Cu cat este mai (CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU 27 de neconeeput im ranscendenta fintei Sale cu atat este umnezeu mai experimentabil in proximitatea Sa umanenta Dumnezew in Pi unanenta. Cautand-L pe Dumnezeu. omul este el insusi gasit de Dumnezeu: urmand Adevarul, omul este luat si ridicat la nive- Jul Sau, "A-L gas! pe Dumnezeu inseamna a-L canta fara ince- lare... aL vedea cu adevarat pe Dumnezeu inseamna a nu te fi satural niciodata sa-L doresti". El este "Cel de-a pururea cau tal - 0 Eqtoujsng -"[Sfantul Grigore de Nyssal; m e de Nyssa}: nu-L gasim de- cat cautandu-L mereu. Pee Ca metoda. apofaza (calea negariij ne invata atitudinea co- rect a oriedrui teolog: omul nu tcoretizeaza. ci se schimba. Tocmai in aceasta stare de continua schimbare, de indumne- zeire progresiva. contempla el Monada Cea deodati una si in- treila. “care ramane ascunsa chiar in propria Sa descoperire” spune Sfantul Maxim Marturisitorul CAPITOLUL IV ANTROPOLOGIA SFINTILOR PARINTI i, Dimensiunea (ranscendenta a existentel umane Sfantul Fotle (+894), Patriarhul Constantinopolului. tran mute insasi inspiratia lraditie) patrisuice spunand ca omul deti- ne “enigma Teoloxies” chiar mn structura sa. Creat dupa chipul lui Dummnezew. omul se constituie drept Teologie vie, drept "loc teologie” prin excelenta De aceea. Sfintii Parinti definese pul uman pomind toc. mai de la imago Dei, de la Arhetipul dumnezeiese, cu acest ele ment dunmezeiese al firii umane structureaza ei flinta omulul. Antropologia alinge astfel nivelul unei Teologii a omului. in ampploarea ei. aceasta rea la starea anterioara pacatului origi- nar Dar chiar si dupa cAderea in pacat, starea edenica. prima vocatie. nu are ma puttna influenta asupra destinului paman- tesc al onmului sia chemani sale, Eshatologia este una din di- mensiunile timpului inerent istoriei: ea permite o intelegere nuistica a celor de la inceput sia celor de pe urma. si presupu: ne. deci, o anumita imanenta a Paradistiui sia lmparatie’ ius Dumnezeu. “imparitia hut Dumnezen este aproape. este ind. untrul vostru”, spune Evanghelia. “Raiul i-a devenit accesibil omulut’, spune Slantul Grigore de Nyssa, Potnvit slujbei Nas. terif Domnului, ingerul cu sabta de foc se indeparteaza de pomul vielfi ale caui roade - viata vesnica - se ofera de acum inaimte in Euharistle Nostale: mnascute dupa nemurire si Paradis, totdeauna normaliva pentru natura cea adevaraté. ti corespunde prezenia reala a imparatie:, Timpui liturgic este deja vesnicia, iar spatiul sacru al bisencii, orientat jiturgic esie deja Rasaritul Imparatie. Vesnicia nu este nici inainte, 30 PAUL EVDOKIMOV nici dupa timp. ci induntrul timpului, "Paptura cea noud’ transcende istoria pentru a ajunge la conditfile Imparatie’ ce- rurilor, aratate deja aici, prin existenta pamanteasca a sfin- tilor. O intainire, chiar mtamplateare, cu un sfant este deja o fereastra deschisa spre Impara{ia hui Dumnezeu: prin aceasta sparturd ne invaluie soarele. "Sufletul vrestin este intoarcerea in rai”. spun Sfintit Parint far istoria este “asteptarea sufletu- Jui in fata portilor Imparatie!” Partea omului, participarea sa la lucrarea proprie! mantu- iri. isi_va pastra mereu latura antinomica. Pe de o parte, “daca Dumnezeu s-ar uita la merite, nimens n-ar intra in Imparatia cerurilor”, spune Sfantul Marcu Ascetul (sec. IV-V}; pe de alt parte, insa, potrivit maximei patristice."Dummezeu poate orice, dar nicl poate constrange pe om s@-L tubeasca” Adevarul nu poate fi decat o chemare, o invilatie la cina Sa, invitatie care implica posibilitatea unui refuz. Credinta este acest DA adanc si tainic pe care-I pronunta omul din adancul originar al fiintei sale: si abia atunci “omul este indreptat prin credinta* (Rom.3.28). Omul se asaza in mod liber si cu loata fi- inta in obiectul credintei sale toemai prin iubirca oa. Dar. de indata ce parasim culmile Tainei, ratiunea ist arunca navodul deformant al “luminii sale naturale’. Deja prefixul pre-. in cu- vintele pre-stiinta si pre-destinare, inchide intelepciunea lui Dumnezeu in categoriile timpului si reduce intruparea Piulut Jui Dumnezeu numai la soferiologie, la dimensiunea unui mij- oc de mantuire Or, ratiunea profunda a intruparii nu vine de Ia om. ci de Ia Dumnezeu, din dorinta Sa de a se face Om si de a face din firea Sa umana, consubstantiala tuturor. o Teofanie, locul un- de salasluieste Sfanta Treime: "Von veni la el si ne vom face locas in el” (In.14,23). Dupa Metodiu de Olimp (+311). “Cuvan- tul 2 coborat in Adam mai inainte de veacuri”, Marile sinteze ale Sfantului Maxim Marturisitorul prelungesc linia deschisa de Sfantul frineu (+202) si Sfantul Atanasie (+379) prin cuvin- tele: "Dusnnezeu a creat lumea pentru ca, in ea, El sa se faca Om tar omul s@ se faca dumnezeu prin har sis participe la condititle existentei divine... In Sfatul Siu, Dumnezeu hotaras- te sa se uneasca cu fiinta umana pentru a o indumnezel”, cea ‘CUNOASTEREA LU! DUMNEZEU 31 ce este nemasurat mai mult decat simpla iertare sau simpia mantuire. Deasupra curbei posibile a céiderii, Dumnezeu scul- pta chipul ontenesc privind in Intelepciunea Sa firea umana invesnicita a lui Hristos (Col.1.15: 1Cor.15, 47: In. 3.11) Cu privire la intrupare, Crezul niceo-constantinopolitan marturiseste: "pentru noi oamenii, sf pentru a noastra mantui- re”. Parintele Serghei Bulgakov" precizeaza: “cuvintele spentru mantuirea noastrd+ inseamna rascumpdrarea iar «pentru noi oament# inseamna indumnezeirea”. Aceasta este, dupa Sfantul Apostol Pavel, “intelepciunea de taina a lui Duninezeu, ascun- 8, pe care Dumnezeu a rinduit-o mai inainte de veci, spre sla- va noastra"(1Cor.2.7). Iconomia Slavei este dincolo de orice op- (iune ingereasca sau omeneasca. dincolo de Lucifer sau Adam. Caderii if corespunde ispasirea si judecata, Intrupari, in- dunmnezeirea si imparatia cerurilor. Este cea ce face si vedem in Biserica atat organismul mantuirif. mijloacele sfintinit, cat si méntuirea deja realizata, prezenta imparatiei, Recapitularea in Hristos a cerului si a pamantului este universala si nu exclude Pe nimeni: cu toate acestea, implinirea timpulut Siu rimane taina transcendenta a Tatalui si nu permite nici o previziune, cel mult 0 speranté oriental spre viitor.. 2. Structura finjet umane Dupa Biblie, sufletul da viata trupului, il face “suflet viu" si duhul “Induhovniceste” intregul fiintet umane. Trupul si su- fletul exist unul intr-altul. fiecare fiind condus de propriile sale legi; duhul nu este o a treia sfera, ci principiul de califica- re care se exprima prin sufletese si trupesc facandu-le duhov- nicesti, Omul, dupa Sfantul Augustin (+420), poate sA ajungi trupese pina in duhul sau sau duhovnicese pina si in trup™ Duhul este ace] punct avansat care comunicd cu ceea ce este dincolo si participa la acele realitati “Mare teolog rus din ex, mort in anu! 1949.tr) Ideeacenstaapartine s Stantulus Grgice de Byssa tn De opifcia hom rus er) 22 PAUL EVDOKIMOV ‘Avand 0 semmificatie prea larga. duhul nu poate fi centnl iposiatic al tinier umane pe care Urebuie sa-l cautam im note nea biblicé de inimd. Potrivit credinte: ebraice. gandim cu ini- ma, c&ci ea integreazA toate facultatile suflettihui omenese. Ea este centrul stralucitor care ramane, ins, ascuns in adanci- mea sa lainica Sentimentele mele. cugetele mele. faptele mele. constisnia mea imi apartin, sunt ale mele si sunt constient de ele; dar But este dincolo de al meu: €] tsi depaseste propriile manifestar Nu este vorba aici de eul meu empiric. cognoscibil, ct de et spiritual care scapa oncarei investigari, Este notiunea limita centrul intregii hinte umane, pe care Jung il numeste Selbst, Sineie. Nuntai intuilia mistica 1 descopera s1 simbolut mimi) #7 desenneava. “Cine poate cunoast inima?”. inireaba ierernis si indataé raspunde: "Nurhai Dumnezeu cerceteaza intima". Let fel scoate in evidenta aceasta adancime tainica si Sfantul Gri- gore de Nyssa, cand spune: “Firea noastra duhovniceasca exis 14 dupa chipul Creatorului sat ea se aseamana cu Cel ce este deastipra ej (cu Arhelipul sau duumnezeiesc): in necunoasicres sinei proprii se arata pecetea Cehun maccesibi” in spatiile sau “pasunile innnii” se arata prezenta hut Dum- hezeu: si. la acest nivel se ail& persoana, “Personalismul” filo- solic nu reuseste niciodata s4 defineasca satisfacator persoans famana, Singura lumina in acest sens vine din dogma Siiitei ‘Trent, edci omul. in structura sa, refleet# dummezeirea. Fieca- re Persoana dumnezeiasca este 0 daruire subzistenté in Cela fall si in perthoreza™'Celo: Tre Persoane unice. In sensu! strict al cavantulii, Persoana exista numai in Dumnezeu si numiai Dumnezeu este Cel Care personalizeaza. Care pune adevarul Sau orice persoana umana in Dumnezeu, iposiasul sat Persoana este deterninata pnin relatifle sale, dar este, deopotriva. si tot ceea ce depageste intr-Insa aceste relatit: este Cel Unul in Sine Insusi. Tot Ta fel si persoana umana scapa oricArei definitit rationale si nu poate 8 priceputa decat printr-o intelegere intuitiva sau printr-a re fg specie al Persian elealte. 1 Terman gertnoniza texperpnienct ex ti Stites Pre ‘Si gis! Hoe Gratin cunoast Bu velatie mistica. In calitatea sa de persoana, $i onmul este unic, inzestrat cu puterea de a se autodepasi spre Infinitul care este Dumnezeu. Persoana se face, se modeleazé autodepasindu-se spre Dumnezeu. La acest nivel, persoana ca ipostas nu ne apartine ca un bun privat: 0 primim in comuntunea cu Dum- nezeu: este “identitate prin har". dupa expresia Sfantului Maxim, Ipostasul Cuvantului este lor de unire a firi divine cu firea umana. Persoana oricarei flinte umane devine tpostas atunei cand este si ea. dupa chipul lui Hristos. loc de comuni- une intre Dumnezeu si om, atunci cand enipostaziazd existen- ta teandrica (divino-umana). "Omul. spunea Sfantul Vasile. es: te o faptura care a primit porunca sa se faca dumnezeu’. ceea ce inseamna sa devina ipostasul fiintet sale indumnezeite Dupa Sfantul Maxim Marturisitorul, persoana este chemata “sd Uneasea prin jubire natura creata cu natura necreata” (energitle indumnezeitoare) "Dumnezen ta cinstit pe om daruindu-i libertatea": din aceasta cauza "Dubul nu naste nici o vointa care | se impotr- veste. N-o transforma prin indumnezeire decat pe aceea care voieste.” spune Sfantul Maxim. Nelinistea pe care 0 poate re- simti duhul omenese vine din arbitrarul care-] pandeste si este totdeauna postbil: céct omul poate refuza viata, poate sa spund nu existentei, E] este suspendat, in fiecare clipa, intre fiinta pe care este chemat 5-0 realizeze si intoarcerea in neantul din ca rea fost scos: este marele si nobilul rise. al oricarei existente si suprema tensitine a nadejdii: "Puterea dumnezeiasca find ca- pabila sa inventeze 0 nadejde acolo unde nu mai exista nadej- de, $i 0 cale in imposibil". spune minunat Sfantul Grigore de Nyssa. Impostbilul este aceasta tenstune intre normalivul din chipul Jui Dumnezeu si realul cézut prin pacat ‘Ontul este un protect vit al lui Dumnezeu. El trebuie si-1 deseifreze s1 sa-si construiasca in mod liber destinul. Astiel. existenta este tensiunea creatoare de a-ti descoperi si trai pro- prin] adevar, si atunei adevarul se face viata: "Eu nu cunose adevarul decat atunci cand el devine viata in mine”, nota cu profunzime Kierkegaard, “De acum nu vA mai zic slugi. ci v-am numit pe voi prie- lent” (In. 15,15). Mai presus de etica sclavilor si mercenarilor. ENDOKIMOV 4 us Evanghelia ne pune in fala “etica prietenilor lui Dumnezeu Tocniai cand libertatea noastra st. ca urmare. libera noasux “lucrare omeneasca” se asaza induntrul “lucrarii Tui Dumne- yeu" devin adevarata libertate: aceasta este libertatea care ne face cu adevarat liberi (In. 8.32) Harul exercita o presitne tainicé asupra oricarui suflet o- menese. fra sé-] constranga vreodatd, Ca raspuns. credinta nu este 0 Supunere oarba. nici simplé adeziune. ci fidelitate conslienta si totala de la persoand la Persoana. Acestea sunt raporturi nuptiale: Biblia se serveste niereu de expresia aceas: ta pentru a descrie raporturile dintre Dumnezeu si om. Spu- nand fiat, DA. cu ma identific cu finta fubita. Dumnezen il ce re omului s4 implineasca vota Tataluui ca $i cum ar fi propria sa vointa omeneasea. Acesta este senstll lut "fili desavarsiti pre- cum Tatal vostru cel cerese desavarsit este In fata lui Dunmezeu vointa umana proclama: “Faca-se vo- ia Ta”, Dar noi putem spune DA pentru ca putem spune deo- potriva sf "sii nu se faca voia Ta": locinai pentru ca putem spu- he nu, pentru ca este liber, da-t} nostru are o real importan- tA. Trebuie, deci. ca acest da sa fie nasewt in cea ce este mai profund in finta noastra: de aceea. cea care-] pronunta pentru oli. in momentul Bunei-Vestiri, este o Fecioara, Eva cea noua Mania a celor vii si lavor de viata facator. Dumnezeu nu porun, ceste. ci invitd. El cheama: “Ascuita, Israele" sau: “daca vrei sA fii desavarsit”. Decretulus unui tiran ii raspunde o rezistenta surda: invitatiei Stapanului ospatului, ii raspunde acceptarea plina de bunavointa a “cehii care are urechi. Dumnezeu a pus libertatea Sa. chipul Sau in “vase de hur Daca este posibil esecul, daca ipoteza rastumnarii este implica. 1A in actul creator al Jui Dumnezeu, este pentru ca libertalea “dunmeceilor”. iubirea lor liberé constitufe esenta insasi a per- soanet umane. Cuvantui aun persona, ea si prosépon din greaca, inseam na mased. Ea invatd cA nu exista Un ordin omenese autonon: caci a exists inseamna a participa la fiinta sau la neant. In a ceasti participare, omul realizeaza asemanarea, icoana tui Dumnezeu, sau neasemanarea, grimasa demonica a maimuta- ririi Ini Dumnezeu. Sfantul Grigore de Nyssa spune foarte ¢lar CUNOASTEREA LUI DUMNEZELL 35 "Omenirea se compune din oameni cu chip de inger sau din oameni purtand masca de animal’. Astfel. omul poate s4 ani- me din nou flacdra iubirit sau focul gheenei. el poate sa-si con- verteascd DA-ul in infinite uniri: dar poate, de asemenea. foar- le bine. prin NU-ul sau, si fie in separani infemale. Dupa Sfantul loan (1In.3.2). in veacul viitor “noi vom fi asemenea Lui”, asemenea cu Hristos in comuniune desavarsi- ta cu ceea ce este deodata dumnezeiesc si omenesc in El. Toc- mai in vederea acestet comuniuni. omul a fost creat dupa chi- pul lui Dumnezeu, Deci, postulatele cunoasterii lui Dumnezeu se afl chiar in structura fiintei sale. 3. Chipul si asemdnarea lui Dumnezeu Toli antropologit, credinciosi sau _necredinciosi, sunt de acord cu privire la definitia omulus: fiinta care aspira Ia auto- depasire. fiinta care tinde spre cea ce este mai mare ca el. Ar trebui un Sfant Pavel pentru a descifra “acest Dumnezeu ne- cunoscul”. pentni a da un nume acestei aspiratii {undamenta- Je a} carui izvor este chipul lui Dunmezeu. Acest “chip. pentru Parinlii Bisericit. nu este 0 idee organizatoare sau instrumen- lala. et prneipiul constitutip al fiinfer umare. Pacalul, dupa Sfantul evanghelisi loan (1in4.6), este de- zordine, cevoyta, incalearea limitei normative. constitutiva fiin {ei umane, confuzie profunda a straturiior ontologice ale firii umane. Pervertirea cheama lucrarea terapeutica, reconstilui- rea structurii normative. "Curatirea moral, purificarea de pa- timi se desavarseste in curdtia ontologies”, vindecare a fini Este vorba de restabilirea formei primordiale, de restaurarea chipului arhetipal Sfantul Atanasie reia afirmatia Sfantului Irineu si formu: leaza regula de aur a Sfintei Traditii: “Dumneceu se face om ca omul sa se faca duminezeu”. El insist asupra caracterulut on- ologic al participani la Dumnezeu prin intermediul chipului Chipul este conslitutiv in asa masura, incat cavantul “creatie” inseamna “participare”: omul este creat ca o flint care partici- pa, predestinat. chiar in structura sa. la dluminarea myintt. conferindu-i-se facultatea innascuta a leognoziel, 8 cunodsietit Wh. bie ERS \ 36 PAUL EVDOKIMOV fut Dumnezeu, La fel. Sfantul Vasile cel Mare (330-379) spune “noi avem chiar prin natura dorinta fierbinte dupa Bine... toate aspira la Dumnezeu”. Sfantul Grigore de Nazianz (330-390) vorbind de insuflarea dumnezeiasca, subliniaza harisma initia- 14 ce face chipul stralucitor Astfel. mul nu este numai ordonat din punct de vedere moral spre cea ce este duminezeiesc. ci este si din “neamul lui Dumnezeu", cum spune Sfintu) Apostod Pavel (Fapt.t7.23}. Dupa Sfantul Grigore de Nyssa, “omul este inrudit cu Dumne- zeu", deiform in natura sa, cea ce-l predestineaza la indumne- zeire, la comunjunea cea mai intima. au Dumnezeu. Daca inte- legerea, intelepciunea. tubirea sunt dupa chipul acelorast re Ital in Dunmezeut, puterea de autodeterminare este. mat ales, aceea care vine din chipul lui Dunmnezeu. Funclia axiologica de judecata, de apreciere, de discernamant face din om stapa- nui natuni, cuvant cosmic care se impartaseste din modalitati- le vietit divine. Intre Dumnnezeu si omul indumnezeit. diferenta consta in aceea ca: “Dunimezeu este necreat, jar omul exista prin creatie”. Pe plan universal, in functie de chip. crestinis mul se defineste drept “Intitarea firii dumnezeiesti”. multimea persoanelor umane unite in una si aceeasi natura omeneasca La asceti, cultivarea alentiei duhovnicesti devine o adeva- rala arta de a vedea in orice finté umana chipul tui Dumne- zeu. “Un calugar desavarsil, spune Nil Sinaitul, va socot) dupa Dumnezeu pe toi oamenii ca pe Dumnezeu Insusi*. Traditia manilor asceti frapeaza cu bucuria ei $i cu aprecierea ei maxt mala pentru om. Terapeuti-practicantt. et n-au nevoie sa inve- te ceva cu privire la amploarea perverstunii, iar arta lor de a cunoaste inimile si de a patrunde in adancurile sufletului i fac s& vada “noua creatura” (omul botezat) in intregime tmbracata in forma dumnezeiasea. Un tropar din slujba inmormantarti spune: "Chipul slavei Tale celet negraile sunt, macar de port ranile pacatelor” Creata dupa chipul lui Dunmezeu. natura cea adevarata este buna. Tocmai pentru aceasta Rascumpararca readuce na- tura vindecata. nu la supra-natura, cf la starea sa imitiala. la adevany} sau "supranatural-nateral” ‘CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU or Parcurgand spatiul imens al cugetarii patristice, infinit de nuantaté si bogata. aver impresia c4 evita orice sistematizare ca sa-gi pastreze uimitoarea suplete care, de altfel, 0 caracteri- zeaza. Cu toate acestea. din gandirea patristic’ putem trage cAteva concluzil. Inainte de toate trebuje 54 inkéturam orice conceptie substantalista cu privire la chip. Acesta nu este de- pus in not ca o parte a fiintei noastre: ci, intreaga hinla umana este creat, seulptata. modelata “dupa chipul lui Dumnezeu" Prima expresie a chipului consid in structura terarhica a omulut cu viata duhovniceascd in centru. Tocmai aceasta intaietale on- tologica a vietti duhului este cea care conditioneaza aspiratia profunda dupa ecea ce este duhovnicesc, dupa Infinit, dupa Absolut. Este elanul dinamic al intregit noastre fiinte spre Ar- hetipul siu divin, aspiratia wezisubili spre Dumnezeu. Este erosu] omenese indreptat spre Erosul divin, setea de nestins. dorul neostoit dupa Dumnezeu. dupa cum se expnma in mod admirabil Sfantul Grigore de Nazianz: "Pentru Tine traiesc, vorbese st cant. Pe scurt, fiecare facultate a sufletului omenese reflecta chipul (cunoasterea. libertatea, iubirea, creatia) si toate sunt centrate pe realitatea duhoyniceasca a carei insusire este aceea de a se autodepasi ca 53 se lanseze in adancu) dumneze- ese i 88-8i potoleascd acolo dorul sau. Once limita contine un dincolo, isi contine propria transcendenta: tocmai pentru aceasta sufletul nu se poate odihni deat in infinitul dumneze- ese, Este epectaza, tinderea icoanei, a chipului spre Arhetipul sau. “Cu ajutorul chipului, spune Sfantul Macarie, Adevarul fl face pe om sa-L caute”, Tocmnai in dorul nostru dupa Dumne- zeu Ii descoperim deja prezenta, cdci “iubirea lui Dummezeu este toideauna Jucratoare”. spune Sfantul Grigore de Nyssa 4. Diferenta dintre chip si asemanare Pentru geniul ebraic, toldeauna coneret. chipul - telem are sensul cel mai puternic, Interdietia prin lege a chipurilor cio- plite se explica prin sensul dinamic si realist al chipului: ca $i numele, chipul face loc prezentei celui pe care-} reprezinta. Demuth, pe care-] traducem prin asemanare, conformitate, in- 3s PAUL EVDOKIMOY deamna la a te considera ca celdlalt. Putem s-0 comparam cu notitmea de saliach: apostolos (trimisul) unui om. este el in- susi ca si cum ar fi celalalt “Chipul” este intreg. sfant prin excelent. el nu poate sufe- ri nici o alterare. Dar fi putem reduce la tacere, il putem face ineficace prin modificarea conditijlor ontologice. Chipul, baza obiectiva, nu se poate manifesta decat in asemanarea subiecti- va; caderea in pacat a facut asernanarea radical inaccesibila puterilor naturale omenesti. Fara a fi pervertit. chipul a fost fa- cut nelzerator, Sfantul Grigore Palamas (1296-1359) lamures- te traditia spundnd: “in fiinta noastré dupa chipui. emul este superior ingerilor. dar in asemanare le este inferior. fiind ne- slatornie:... dupa cddere, am aruncat asemnarea, dar calila- tea de fiinta creat dupa chipul nu ne-am pierdut-c Hnistos da omulus puterea de a actiona. Tainele Botezului si Mirungertt restaureaza "asemanarea in act”. ceea ce elibe- reazi imediat chipul si strAlucirea Ini devine perceptibila la sfinti si la copit Datorita calitatit sale de chip al hui Dumnezeu, omul $i-2 pastrat totdeauna libertatea optiuni. Chiar sf in vremea Ve- chiului Testament, dorinta de bine exista, faré ca omul s-0 poata toltist activa in viata sa. in teologia lor referitoare Ia har. Sfinti Parinu fac o distinetie neta intre “liberul arbitra al in- tentieM si “liberul arbitru al faptelor”. Ei afirma deplina liberta le a dorintet omului de a fi mantuit. setea dupa vindecare. ca pacitatea de a formula ace} fiat. Dupa Intruparea Logosului aru! actualizeaza deilormitatea virtual {asemanarea virtua- Ja). "A fi ereat dupa chipul lui Dumnezen” devine “a trai dupa chipul 1ut Dumnazeu”. De aici inainte. “onml are doua aripi pentru a atinge cerul: libertatea si harul”, dupa cum spune Sfantul Maxira, Oricdrut efort al vointei, ii raspunde harul pen- imu a-] duce la implinire, Stantul Maxim precizeaza in mod ad- inirabil aceasta “conlucrare” dintre om si Dunmezeu: "Dunme. zeu le face pe toate in noi, si virtutea si cunoasterea si intelep- ctunea si bunatatea si putetea, {ard ca not sa aducem altceva decat buna hotarare a vointei": dar aceasta buna asezare a vo- intei este o lucrare absolut liber2 care piaseaza lucrarea ome- neasca indtintrul [ucrarii dummezeiesti. “Virtutea” este aceasta CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU m hotarare care declanseara Iucrarea harului in sinergie cu Jucrarife omenesti intr-un sens, dorinta omulut este deja tucratoare, cact ea raspunde dorintei hii Dumnezeu si, astlel, atrage ventrea ha- rului. Tocmai acesta este rolul imens al fiat"-ulut Fecioares Buna-Vestire este ea o intrebare pe care Dumnnezeu 0 adresea: 28 omneninit: 1H este sete de manuuire, vrei tu, intr-adevar. sa at in pantece $i sporti la san pe propriul tau Mantuitor? Si Sfanta Fecioara raspunde, ca din partea tuturor. DA! Acest DA este condilia obiectiva a intrupani Fiului Iu; Dumnezeu: Cu- vanuul lui Dumnezeu nu putea sa siluiasca natura umana, Sfanta Fecioara i-o ofera in mod liber si diz partea tuturor. Pentru Shintii Parintt. o fiinté nu este omeneasca decat a- tunes cand este miscata de Duhul Sfant. atunct cand este in mod ¢fectiv “chip care se ascamana” {cu Modelul siu divin) Un sfant este numit din punct de vedere liturgic “foarte asema- nator”, Chipul este constitutiv s normativ; in functia sa de agemanare cu Dumnezeu el face reale cuvintele Mantuitoralui “Fils desavarsit! precum st Tatal vostru cel cerese desdvarsit este. "Hristologia invata ca in Hristos “hii in Fiul” sunt real mente fii Tatalui “asemanator’ Fiului”. Sfantul Gngore de Nyssa sublintaza functia chipului astel: pentru a participa la Dumneceu, trebuie Sa detii in fiinta ta ceva corespunzator Fi- intei la care partictpi*. Lai "Dummezen este iubire” (1in.4,16). tt corespunde Ano ergo sum (tubes. deci exist) al omului Kallistos spune in Filocalie ca: “Cel mai mare lucru ce se petre: ce intre Dummezeu si sufletul omenese este acela de a iubi si dea fi iubit™ Astel, antropologia Sfintilor Parinti si notiunea lor de chip arata €A finta umana este deiforma etiar in structura sa. ca este desUnata comuniuns indumnezeitoare si capabila si-L cu- noasca pe Dummnezeti pe masura propriei capacitati de.a-L pri- mi. Dupa cum serie un duhovnic contemporan: “Dumnezeu se daruieste oamenilor dupa setea lor. Unora, care nu pot bea mai mult. le da doar 0 picatura. Dar E} ar dort sa Je dea man intregl. asa incat. la randul Jor. crestinii s& potoleasca setea lumi Prat-mity Win scundu verbun; rum - Bie aie dupa eavantut ta, (Lue-1.38) CAPTTOLIL V CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU IN TRADITIA PATRISTICA! in Bible, Dumnezeu se descopera omului drept o realitate care poate fi obiectul unei anumite cunoasteri. Dar cuvantul “a cunoaste”, la autorit inspirati mu se refera exclusiv la inteli- genta, Se stie ca. dupa evrei, gandim cu inima, "A-L cunoaste pe Dummezen ar insemna, maj exaet. a-L "recunoaste" in actttl de adorare. care pune in joc fiinta tolala a omulwi si toate facultatile sufletului sau, Psalmti exprima starea de asteptare: “sufletul mcu este in setat dupa Dummezcu, dupa Dumnezeul Cel viu; cand ma voi arata inaintea fetei lui Dumnezeu?” Daca “nimeni nu L-a vacut vreodaté pe Dumnezeu”. in veacul viitor. dupa Sfantul loan (1In.3,2; 4,12) “It vom vedea asa cum este El". Admiland vede- rea fericita a lui Dumnezeu ca finalitate ultima. natura si objectul acestei vederi vor primi o interpretare doctrinara foar- te diferita, dupa traditia patristicd din Apus sau Rasarit A se vedea: Manualcle de patrolngie ale In Quasten. Altaner, Cayreé Dirtion, de Spintualie Ascetique et Mystique”, art. Contemplation. Prestie Diet dans la pense: pairistique, fnlaion theologique, Paris. 1986. V. Lossky. Vision de Dieu. 1962-8 Tatoktn. La philosophic bicantine, Part. 1943, L, Bouyer La Spirtualé du Nowwau Testament des Peres, Pury 1960. La spituate dt Moyen Age. Puris. 1961. Van G. Il Berk, Kyche und Theoiegscte Literatur in Bryzantininchen Reich Monchen. 1959. 0. Clément, Lessor du chistiantsie ort ‘ental Paris 1964. Biyzance et le Christantsme, Parts 1964. G, Bardy, La te spiituctl d'opres tes Peres des wots premiers sieciesC. Kern. Aniropolonta Sfaulut Grgore Patan. tn rsa. Parts 1980, in fara texteor Stinibr Pari se vedea si auinernasele monograt ca Drivire ia teologia Jor. win Balthasar. J. Danigiou, Latsbiredme, J. Meyendtt B. Arivoyeme, Cadiou. P. Ville. F Raber, Walther Volker. Irene Hasberr Warner Jaeger, Marce! Wille, Enate von Ivanka, J. Stglmayr, VGrumel a PAUL EYDOKIMOY ‘Abia In secoiul al XiV-lea cele doua parti ale crestinatatit reiau aceast problema ce va prim sofutti proprii fiecarei trade ii, De o parte se postuleazd imposibilitatea radicala de a cu- noaste fiinta ui Duxmezeu, chiar si in Impardtia cerurilor. iar de cealalta parte, fimta lui Duminezcu se ofera ca oblect al con- templarii fenicite in veacul viitor, Pentru a intelege pocttiile te0~ fogici bizantine, trebuie s4 parcurgem Uadilia patnstica ur mand evolutia sa istorics. 1. Cunoastevea tui Dunmezeu in Sfenta Senptura Cunoastem caracterul antinomic al multor texte din Senp- turd care-i dezorienteazA pe exegeli: Dascalit Biseneit au avat aceeasi dificultate ined de la inceputul crestinismulut, Parent clasifica lextele referitoare la cunoasterea-vedere a lui Dumne- zeu urmand sensu} lor negativ sat pozitty. in seria negativa intra cuvintele arhicunoscute ale Psalmu- jut 17,13: Dumnezeu "sia pus intunericul acoperamant”. In Exod (33,20-23) Dummezeu ii spune lui Moise: “Omul pu poate vedea fata Mea si s ramana viu". Intunericul sau norul sin bolizeaza transvendenta dumnezeiasca, ele marlurisesc pre~ zenta lui Duinnezeu si, in acelasi timp. il ascund si Nl acoper& Dupa Sfantul Apostol Pavel (1Tin.6.16). Dumnezeu “Tocuicste intra Jumind neapropiata: pe Care nu L-a vazut nimeni dinire oament, nici nu poate si-L. vada". Pentru o fiints muritoare. Dummezen este intru totul inaccesibil; ceea ce afirme Ta randul sau si Sfantul loan: “Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vagut vreo~ data” (1in.4,12}: “Fiul Cel Unui-nascut... Acela L-a facut cu noscut” (In. 1,18) Un text intermediar (Mt.11.27): "nimeni nu cunoaste pe Ft ul, decal numai Talal, nici pe Tatal nu-L cunoaste niment, de cat numai Fiul st cel carula va voi Fiul si-i descopere”, spune clar cA numtai Tatal si Fiul se cunose Unul pe Altul: dar. prin yointa Fiului, fi poate fi data si omului o anumité cunoastere. jn seria poziliva, pe lang& nameroasele teolanii, Dumnezeu {se arata luf lacob sub forma (ainica a unui inger $i lacob spu- ne: “L-am vazut pe Dunmezeu fata catre fata”. Dunmezeu vor- beste cu Moise “fata catre fata” si lumina duimnezeiasea se re (CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU 43 flect pe chipul sau. lov este sigur ed il va vedea pe Dumnezeu in diua cea din urma” (19.25-26). Fencinie din Evanghelie promit: °Fericiti cei curali cu inima, edci aceia vor vedea pe Dumnezen”, Si, dupa Aporalipsa (22.4). slujitont hut Dunne. zeut vor vedea fata Lu”. Epistola Sfantului loan (11.3.2) pune vederea ly Dumnezeu in lepatura cu infierea care va atinge starea de desavarsire in momenuul Parusiet: “noi vom f asema natori Lui. fiindca fl vom vedea cum este". La fel, Sfantul Ay - tol Pavel in sminul dragostes (1Cor 13.12) spune. “Actin vedem ca prin oglinda, in ghicitura. dar atunci fata edire fata... atunci voi cunoaste pe deplin. precum ain fost cunoscut si eu". Teo. faniilor lui Dumnezeu in creatia Sa, Je va urma vederea "fata catre fala", marcata de o reciprocitatea cuncasterii asa cum rezulta din raporturile dintre persoane, vedere conditionata de jubirea-agape si de plinatatea Imparatiet lui Dumnezeu. 2. Inceputurite epocti patristice ParinUii apostolict $1 apologett erau preocny definease’ alitudinea Bisentlt [ata de hudalsm, de -pretinea gno2a” si de doctrina dochetilor’ trasand in felul acesta bazele Tradiel. Cuvantul intertor. logos endiathetos (spas sweualirtos a devenit cuvant pronuntat. logos prophoricos {iarme apodne in fata Tuna pagane. ei exprima in terment filosofici expe- Tienla religioasa a Dummneeulut crestin st a Revelaue! Sale Marlinti ne permit s@ retraim entuziasmul eredintei lor fier- bintt, Serienile crestine din aceasta epoca prezinta. precum Didahia”. cele doua eda viel sia mort, a lumini sia iau nericulut, Sfantul Ignatie de Antiohia (+107) ist centreaza mis- licismul pe idea paulina a urmari Jui Hristos si a locuisit Sale in sufletul omenese. Crestini sunt purtator de Dumnezeu: Yomn fi plini de Dummezeu daca fl von iubi et adevaral. Bxista mai ales o identificare a {ui Hristos cu comunitatea. imnteleasa ca trup Iiturgic. fubirea este cea mai sigura cale pentru cu. Noasterea fui Dumnezen. Invatatura Sfantului Ignatie cu pri- fe. aparula chiar in seontu T, care invala e& Pus het Dumaee vat ont 3B al us Dumnezee din Stantu Peeinara un trup parent. nu unl real, (Nr) “4 PAUL EVDOKIMOV ‘ire In eredinta 9) hubire,iubirea sa putermicd pentrs lisus. nid un Up profund contemplauy, ar Taltan Asinanul nestrieaclunca, det, nemuriea, este un efect al cunoasterit lu) Duninezeu. ; Sfantul Teofil al Antiohiei (+180) adreseaza © apologie in rei carti unui pagan numit Autolic, La cererea acestuia de a i-Larata pe Duninezeu, Teofil raspunde: "arata-mi omul tau si eu U-L voi arta pe Dumnezeul meu”; omul dupa chipul lui Dumnezeu reflect aceeasi taina negraita, Dumnezeu se desco- pera in crealia Sa, dar vederea Sa va avea lot ta sfarsitul isto- Tiel: “Atunei cand te vei imbraca in nestricaciune, Tl vei vedea pe Dumnezeu atat cat vel fi capabil de acest lucru.... facandu- te nemunitor, vei vedea pe Cel nemuritor”, Aceasta este vederea eshatologiea data fisntei umane restaurate dupa inviere. in ma- sura puterii sale de primire Primele doua secole sunt marcate de asteptarea apropiatei Parusii. Acum apare credinta in imparatia milenarista a drepti- lor. Timpul final va fi umphut de cea mai intens’ comuniune cu Dumnezeu dar. pentra moment, fay nicl o precizare i cea ce priveste modul $i amploarea cunoasterii Sale. Vorn gsi aceasta stare de spirit si dupa epoca lui Teofil, dar mult mai aprofundata, in invatatura Sfantului Irineu de Lyon (150-202) Sfantul Irineu ianseaza ideea unei revelati progresive care merge pana Ja Intruparea Fiului lui Dumnezeu, "Pars Dumne- zeu nu-L putem cunoaste pe Dumnezeu”, Incognoseibil in fiinta, Dusmmezeu se descopera in iubirea Sa intrupata: "Fiul este cea ce se poate vedea din Tatal". Omul si-a pierdut chipul st asemnanarea‘**: trebute. deci. ca Dumnezeu sa recapi- tuleze (s asume) neamul omenesc. sa se facd Om ca s& desco- pere desavarsit chipul si s& reslabileasea asemmnarea prin pu- ~ Originar din Mesopotamia, fest Rpistop de Antiobia, A murit dupa anul 180. (Nee) aac impuine 4 clanitieare: prin pacaltl Originar omul nu sia plerdut chi pul ca dat ontologic, 1 frumusetta ehipulti a fost. asa eum spune Sfantul Gat fore de Nyswa. seaperita de “norolul paeatuluy”, A fost astupiata stralucirea, ac- Hvitatea chupalit, aceusts Inseninand plerderer sau oprires prncestuien de ase- manare cu Duinezen, Alirmatia Sint [nnet trebaie inteleasa In sensu de rai sus. altel sea 8 provnace contuzi {Nr} CCUNOASTEREA LU! DUMNEZEU 45 —e Se terea Duhului Sfant, De aici inainte omul este pus pe calea ctesterii duhovnicesti: dar numas “inviati il vom vedea fata ca- tre fata”. Tatad este de necuprins; dar. condescendent in tubi- rea Sa, le da celor alesi hau vederii. Profetic in Duhul Sfint harul se face vedere adoptiva prin Fiul si se desavarseste in v. derea Tatalui in imparatia cerurilor. Tocmai aceasta vedere a }ui Dumnezeu in veacul vitlor este cea ce-l va face pe om ne- muritor: edct a trai inseamna a participa la conditiile vietii divi- he. Vederea prefigurativ’ de pe Sinai sc implineste pe Tabor care este deja “Imparatia ventta cu putere”. A vedea lumina in- seamna a fi in lumina: a-L vedea pe Dumnezen, inseamna a fi intru E). "Cuvantul s-a fieut om, ca oamenti s& poata devent dumnezei", Sfantul Atanaste va face din aceasta tema baza in- vatatuni sale. Dar. deja. pentru Inneu, in\nxparea este condi tia indumnezeirii noastre si izvorul cunoasterii tut Dummezeu. Daca lumina Tatahu s-a aratat in Hristos cand s-a schimbat la fata. vederea Tatalut, posibila numaj in veacul vittor. incepe deja aici in timpul imparatiei celor drepti. Aceasta imparatic inilenarista maugureaza eshatologia: cei drepti se vor obisnui in mod progresiv cu infinita cunoastere a lui Dummezen. Cu toate acestea. fericirea desavarsita este rezervata in ceruri. Ve~ derea lui Dumnezeu va fi diferita, pe masura vredniciei feca ruia: “tolusi, Domnul va fi vazut peste tor 3. Scoala din Alexandria La Alexandria, vedem Unzand spre Adevaral crestin un mediu cu totul nou, mediu format din punct de vedere intelec- tual de Plutarh, Amonius de Sacca si. mai recent, de Plotin Dup Clement Alexandrinul (150-215). este evident ca putem fi credinciosi [ari vreo cultura; Lotusi fra 0 dialectica filoso- fica, nu ne putem insusi defel continuiul inteligibil al credintet crestine. In conceptia greaca, contemplarea naturala se plaseaza in centru, “intelegerea iubitoare” initiazA in vederea unei “lumini admirabile", “lumina Binelui” care ihumineazd cugetarea si o invitd s& se depaseasca. In aceasta experienta ekstatica. cuge- 46 PAUL, EVDOKIMOV tarea Incearca s8 cucereasca Binele care este mai degraba ceva care tine de Dumnezeu tar nu insus} Dumnezeu Dimpotriva. in experienta crestina. unicul Mijlocitor, lisus Hristos. este Cel Care deschide accesul la unirea cu Dumne zeu Cel intreit, Dumnezeu ia initialiva, suprima distantele, dar cere din partea omului © curatire suficienta pentru a fi, mai degraba. stapanit de Dumnezen, decal sa-L posede el pe Dun nezeu. Contemplarea mistica a lui Duninezeu este rodul unei jubiri personale, al unei intatniri intre persoane care se dana- iese una alteia. Filantropici duinnezeiesti si revelart Sale prin har, fi raspunde adeziunea (otala a omulut Ja insusi lzvorul vietti sale. Se vede deja fuziunea intima si inseparabila dintre jubirea desavarsila si cunoasteren desavarsild in mintea rein- noild in Hristos. Vechtul Testament pazea cu gelozie transcen- denta divina. intruparea Fiului Jui Dumnezea schimb condi- tille datorita chipului Jui Dumnezeu restaurat in Hristos; de alunet incoace scopul viet crestine se exprimna in terment de indumnezeire Gaoushar, Goomney, si. in sfarsit, kos, Primul care a folosit in mod clar acest termen a lost Clement di Alexandna. intoarcerea spre spiritul alegorie preferai de scoala din Alexandria, depaseste litera iudaica si cauté in Biblie sensul duhovnicese. Nivelul desavarsit al unui “gnostic” nu mai este o elapa isioricé projectatS in imparatia celor drepti (doctrinele milenariste dispar in secolul al I-lea), ci contemplarea Tut Dummezeu, accesibila inca de actun s1 scop al viel crestine La Clement vedem un anumil esoterism de initere in Taine pe calea contemplarii, Pentru aceasta trebuje sa pornim printr-o eliminare a tot ceea ce poate fi atribuit fitntelor. Tre- cand de la maretia lui Hnstos. «spat al ideiilor dumnezeiest spre adancul - utiog- Tatalut, primim © anuniita cunoastere a iui Dumnezeu, dar este 0 cunoastere nua ceea ce este, cha ceea ce nu este, Clement pune deja inceputul caii apofatice Dumnezeu depaseste orice figura. orice mume, once notiune care nu sunt niciodata adecvate Tainei Sale. Pe culmea accesi- bilului, Moise intra in intunencul » svooes - care inseamna cea ce este de nevaxul si de negrait, sanul - kaos ~ Tatalui cunoasy REA 11 DUMNEZEL a7 Adevarata cunoastere este o contemplare perpetua, super credintet simple. Trebuie sa ne ridicéim la adevarata gnoza suprimand patimile st dobandind nepatimirea - umuficte, ana- loaga cele! pe care o profesaut stoicii. "Un gnostic este un om desavarsit. un pneten al lui Dumnezeu”, Cei care au o inima bun, vor vedea pe Dumnezeu “fata catre fata", pentru etemni- tale, Putini oameni pot atinge acest nivel de cunoastere a lut Dumnezeu. Cu toate acestea. daca “vederea fata catre fata” va avea loc in veacul viitor, gnosticti desavarsiti se bucura de aceasta cunoastere prin anticipare. inca de aici La Clement. conteruplarea este foarte mtelectualista: lerici- rea inseamna intelegerea Celut ce este de neinteles. Cuvantul it indummnezeteste pe om printr-o invataturd cereasca”. “Daca 4 s-ar cere si aleaga intre cunoasterea Int Dumnezeu si mantui- rea vesnicd (presupunand cd Je-am putea separaj. gnosticul {cunoscatorul) desavarsit ar alege cunoasterea’. Gnoza (cu- noasterea) este pusa astfel deasupra mantuirit st ta locul pe care Sfantul Apostol Pavel il rezerva iubirii Pe vremea Ini Clement, doctrina trinilara nu era ined exph- cata. cavantul «vou nu desemna inca firea uniea a celor trei Persoane dunmezeiesti. La Clement. in contemplare. fiinta di- vind este mai degraba abisul Tatahus. Gnosticii lui Clement for- meaza un cere aproape esolerie: e1 sunt alesii care traiesc intr- © comuniune constanta cn Dumnezeu. Viata lor tebuia sa se desavarseasea in mod fatal in martiriu, idealul sugerat de epo: ca persecutilor. in descrierea Ini Clement, acesti gnostict nu sunt fiinte istorice. ci mai degraba o fictiune. 0 utopie a geniu- jut platonic s1 care se siteazd departe de viztunea eshatologi dar concreta pe care o gasim la Stantul Irmeu. Onigen (185-255) reia invatatura In Clement sto funda- menteazd pe datele seripturistice. In Hristos, firea dumneze- iasca si firea omeneasca se unesc “pentru ea firea omeneasca 84 se indummezeiasca", Contemplarea indumnezeitoare a gno- vei_se desivarseste in unirea cu Dummnezeu. inceputa pe dnt, ea va alinge dephinatatea in veacul viitor, Caracterul e4 atelectualist ne lace sé vedem in indumnezeire mai mult restaurarea conditte: paradisiace decat un har care-j inalla pe ir i _ Jaen aE dm mat presus de sine insusi. Cuvantul trebuie 3 fle const. cent euberistic pentru ca, 1a randul Jor. trupul si sangele Man- Pitorului sa reprezinte invatatura lui Hristos cu care se Bri: hese sufletele. in docirina privind eshatologia, dupa o curative prin fec. suiletele vor intra im paradis ca intr-un fel de scoala, aioe de invatatura” unde Dumnezeu va descoperi solutia tutti: ror problemelor universulus, Fericirea. ca si la Clement, este Tuinbasterea hit Dumnezeu. a simphtati natunii Sale prin min eee agunovnicité, Deplindtatea, atunet cand “Dumnezeu va fh otul ty toate” inseamna ca Dumnezeu va fi “chiar in flecare’. facdndu-] “un singur dub cu Dumnezeu” Origen face s derive sufletul - yrwzn din wgns = rece. race rea biti care se departeazs de Dunmezeu. Astfel. omul “exte- Hor’ este o degradare a omului “duhovnicesc”. Viata cade in vverstenta temporal si materiala; spirit - vows - devine suflet spear - st incepe ascensiunea spre starea sa primordial Trekale sa se inceapa ou dobandirea cuncasterit de sine. prin jupta impotriva patimilor ~ rat, pentry a atinge amie ine- paumirea} si @ face Toc Tui Durmmegeut im unina, Unites celor send naturt in Hristos este conditionaté de contemplarea tut Humnezet inerenta fini umane a fui Hristos, Origen Formuleas putjeeirina comunicanit imsusitilot ~ perihoreza - si introduce expresia Ueawipetos, Dumnezen-omul. hndumnezeirea omutut sepmate altceva decat urmarea Tui Hnstos pentru ca omul si Tevind “un dumnezeu in lisus-Hristos”, Aceasta este restatt- varea star primordiale: sufletul redevine spirit: imdumne7eit Spiritul se uneste cu Fiul in cunoasterea Tatalut inaltal pe weimea Taborului. "aproape de Hristos’, spinitul "va fi patruns de jumina Sa” si “luminal de glasul Tatalui insust Fieeare om il cunoaste si ll contempla pe Dusnneseu pe masuira treeirit ochiultii sufletulul $1 a inchident ochiler fala de Tunes sensibila. Origen schiteaza o doctrina a stmturilor diy- hrovnicestt sii da un aspect foarte intelecttialist: este mal de: graba o interiorizare a simburiler decat transhgurarea ler Pen- ary Origen “a vedea'" este diferit de “a cunoaste’. aga cum reall> title trupestt sunt diferite de realitatile inteligibile. Astfel. cane inteleciuala a desavarsirit este foarte putemic accentuala ‘CUNOASTEREA LUL DUMNi u a 5! opozitia intre elita 5 poatia inte elit 3! mass lor simph este clara. Cet simpli tea vata nora cage ge raporteazs le emi umane a I Hrislos: cet dears. capabil “st cunoases ia care se raporteaza la d saz la dumnezeirea hi fila cunoasterea Stites Tren, Aics it ghacate loc tistics ol Ta cunoasterea ste loc distinctia nie viala activa si viata contemplawa. Licrarea «1 7 Pregateste contemplarea. cunoasterea = dunpia Cele dona negates lanpua, Cele doua su- rors Mara Mano, sntshnbolu vie av. seers) cele contemplative, co ot Petra cel activ 9 oan cel tonterpla {Wy Cantarea Cantartor reprezintsasadul ce wat inal al vied Contemplative avand, ja himlta supersara, eunoasterea Si te! mplatve a ita superioara, cunoasterea Sites Tre. Origen ate prin ear a Wazut In Cantarea Cénaror evarat seca ate a ul gnostic este loan, care acs Sfantul Inmew vorbe rbeste de vederea eshat unm Taal prin trapulprosi a Fi Ongeneacde rea nec anonere erator mile Cul ~ ‘oblema contemplanii-cunoastere e 7 8 probe a lus Dumnezeu ai amant, Clement st Origen raspundeau piginior rand sa fe adevarala filosofie” a Evangheliet: de ae: Ielectualist si platonic era inewiabil. Dar, alaturi de grecul teoretician, exist a ; si 0 ona rugior stmt Trade Hor webu ecole ines pen aa pas ein main iittala Cran fesire din lume se va tmpun el : pe. ca una a ain aseetice ale monahismuat. Dar. in ansam la chitin tie ‘or aceon elements on eta ce ae ca eset, Teal 7 . Invierea oricarut om in trupul séu persona? confera na pamntesti o valoare inestimabila TLE Spantul snug lil Atanas cel Mare (293-378) este marcle das a [nvataturl despte indummezie. Scop al Inirupan.e3 reinno -ste chipul lui Dummezeu, restaureazi : i slaureaza cunoasterea lui Dum- nezeu si danutes > : nese sdanviete menue. Cwantul "Sa fae om ceo jumnezei: E] s-a ficut va Sa devenn. ul ca nots ave o idee dene, el sea B nn oars con owe nemurire”, ‘Dubiul, care este in Fiul. ne uneste ca u 50 PAUL EVDOKIMOY Talal’, Atanasie identifics indumnezeirea si infierea, dar subli- niav’a ca mult putere ca ele nu anuleaza limita dintre Dumne- zeu si on “no! devenim bi ss swntem numili dumnezei nu prin naturd. ci dupa har” Avand in vedere distanta produsd de ca dere, Cuvantul realizeazd o adevarala noudcreatie, caci trupal inviat al lui Hristos se face radacina nemurinii fiintelor create “cuvantul (Logostil) S-a facut purtator al fini emane. pen- tra ca oamenii sA poata devent purtator: de Duh”. Dubul pit neste misiunea Fiului, Prin partictparea si asemanarea noasta cu Hristos. Duhul Slant ne invredniceste de “eunoasterea Tauilui st a Logesulud Sau", Sfantul Atanasie insista: cunoas. tevea nu este izvorul. ci rodul unirii noastre cu Cuvantul: 2 este harisinatica. Cunoaslerea naturala sau evaziunea platont- ca Mi: pot catusi de putin s& ofere nepatimirea nesiricdcioasé si mantuirea. Vedem aici o diferenta radicalé st 0 nel demar catie: Sfantul Alanasie va merge (ocmat in Bgipt, Jeaganul ina- rilor asceti, sf caute idealul crestin, in Viala Sfantultui Antonie ne araté eroismiul Parintilor pustie! care realizeaz comunin- nea cu Dumnezeu in lupta lor penins dobandirea nestricaci nit. parga a biruinte! lui Hristos. 4, Capadoctenti si epoca tor Erezia lui Arie obliga Biserica s& elimine orice urma de subordinatianisin origenist i 58 claboreze 0 doctrina fermi st precisa cu privire la Sfinta Treime, Sinodul intai ecumenic de la Niceea (325) accepla termenul omousios (ows) propus de Sfanwwl Atanasie: de atunci incoace este inartunsita de Biserica Firea Una in trei \postasuri. Treimea cea de-o flinta si nedespartita : Asifel, Didim cel Orb (313-393), cu toate cd se bazeazd pe Ongen. foloseste totus! lermeni categorici pentru 2 afirma in- ‘cognosetbilitatea radicala a fiintei (oc), a naturit sau a esen- tet Slintei Treimi, Cea “nevaaut&. de neinteles, chiar si pentru Serafini’. Intelectualismul alexandrin este depasit total. in schimb. o grupare a arianismulut, cea a “anomeilor”. in- vata un intelectualism extrem cu privire Ja cunoasterea Iut ‘CUNOASTRAREA LUT DUMNE ZL 31 Dumnezeu. Pentru Eunomius (moare Ja sfarsitul secolului al IV-lea), Tatal este o monada perfect. Pentru el nasterea ar fi degradarea fiintei simple. de aceea nasterea Fiului nu inseam: na allceva decal creare: este erezia Tai Arie. Eunomtus prolesa un surprnyeator aptinnism goseologiec, spunand ca el cunoasie fiinta Iai Dumnezeu tot asa cum se eanoaste pe sine insusi Analiza numelor obiective si esenuale ar descopent continutal inteligibil si, dect. finta lucruritor. Astfel, numele hui Dumne- zeu de “nenaseut” nu este numaio relatie intre Tatal si Fiul, ci slo descopenite a fiintel insagi. astfel ineat Dumnezeu insusi near su nunic mat mull despre fiinta Sa @ecat stim si noi, deja prin intertediul notiunilor adeevate fiimtet Lat Reactta vehement a capadocientlor demonstreaza perico- ful fininent al mtelectuahismutat in cunoasterea tui Dumne- zeu. Stantul Vasile cel Mare (330-379) stie intreaga valoare a cugetanii capabile 98 perceapa proprietatile reale ale lucruriior. fara sa prelinda insa ca epuyeaza ot conninutul unei finte. Ceva iainic, adancul fiintei, va ramane totdeauna transcendent oriearei analize. In plus, cumoasterea lui Duninezeu presupune inainte de toate filantropia ut Dummezen care se descopera: Numiele Sale din Sfanta Scrypiurd desemneaza “fata” Sa intoar- sa inspre lume. °Noi il cunoastem pe Dumnezeu prin energiile Sale, ffira 54 ne apropiemi de finta Sa. Cac, daca aceste enersii coboara pina la noi. firea Sa rémane inaccesibila” Este o dis: \iuetie neta, care va intra definitiv in Teologia bizantina. inire usta (fiinta) radical wanseendenta si inaccesibila si eneraitle sau lucrarile revelatoare accesibile care sunt, intr-un snume sens, imianente mintii omenesti. dupa haruJ lui Dumnezeu. Eunomius a dus pana la absurd subordinattanismul teolo- giei care se formula in primele secole. facandu-ne si vedem in Fiul creat de Tatal un instrument al creatiei lumii, Or, prin ea- padocieni. Sfania Treime este conceputa ca find dmcola de te- ofaniile constatate in Creatie. Piul este aratarea absolula a Ft infei divine in elernilatea divina. Prin intruparea Sa, El ne des- copera raportunite launtrice ale Persoanelor Sinte: Tres Daca la Origen (eologia este o contemplare a simplitatii dumnezeiesti si a abisnliy Tatalui, la capadocient ceologia este 52 Paul. EVDOKIMOV prin excelenta ninitara; ea nti este contemplarea lintel. ci © hoasterea celor Unice din Sfanta Treime. E 0 cumoastere care vine din comunitinea cu Dumnezeul-Treime, din “intimitatea ‘1 untrea cu El prin jubire’. Sfantul Vasile precizeaza 1zvorul Acestei cunoasteri: in Duhu} Sfant putem contempla chipul Fiului si, prin Ful, Arheupul. pe Tatal. Orice vedere, orice cu noastere a lui Dumnezeu va fi de acum inainte (rinitara ‘Spre deosebire de Sfantul Vasile care arata rezerve pentru termenul “indumnezeive’. Sfantal Grigore de Nazianz ($28- 290) il foloseste cu predilectie. Refermidu-se la crearea omulut Yorbeste cu multa indrazneala despre un "suflu a} lat Dumne- yeu" si chiar de o "particie’ dumnezeiasca”. £) constata infini- tal abisului care desparte Biinta ui Dumnezeu “care nu se re vars niciodata dincolo de Persoanele Sintei Trem”. de natu- ile omenesti care nu sunt decat “inrudite cu Dumnezeu". Cu toate acestea, intruparea stabileste 0 "a doula comuniune mult mai minunata decat prima” (a lui Adam). Este o extindere a re- alitatii lui Hristos care se face transfigurare indumnezeitoare. “Trebuie sa fiu ingropat cu Hristos. s& inviez cu El, s8 devin fit al lui Dummezeu. sa devin dumnezeu". Pe de o parte, firea divina ramane inaccesibila chiar pentru “prietenii Iui Dummezeu” si, pe de alta parte, in eternitate fl Vom cunoaste pe Duminezeu dupa cum am fost cunoseuti de El. Este vederea fata ctre fata, atuines cand chipul “se va inal fa pana la Arhetipul spre care tinde acum”. Convorbirea cu Moise in nor, "vederea spatelui” este preliminara; lumina tabo- ried “descopera dumnerzeirea Cuvantului, ascunsa de firea umana asumata”. invatatura Sfantulei Grigore nu este clara. Se gasese in scrierile sale texte in cave afirma c4 nici ingerii nu pot ctinoaste firea divina, tar in altele, pare 84 spund ca oblec- tul cunoasterti prin contemplarea Sfintei Treimi va fi firea Tui Dumnezeu. Oricum, nu este voba. in nie un caz, de o contem- plare intelectual a fiintei divine simple. ci de vederea “celor teei lumini care formeaza o singura lumina’ intunericul trebuie depasit. Trebuse "sd ne unim in intregi- ine cu Dubul intreg": aceasté unire cu Dunmezeu depaseste cu mult gnoza. Si mistica intelectuahsta alexandrina este de- pasitd aici, Lumina Sfintei Treiimi transcende intelegerea. CUNOASTEREA LU DUMNEZEU unos = Sfantul Grigore de Nyssa (835-895), urmandu-l pe Orige stabileste cele trei varste ale vietit duhovnicesti. Copilarie i serespunde eartea Pldelor. Unerelit, Beclestastul, maton Pantarea Cantartor, Acestea sunt asa-risele praktike thedri physike thedria si, in fine. theologia Para a forta prea mull aceasta clasiicare, Viata tu Moise arata accleas! grade’ tugul aprins sau sluminarea. norul si intunericul. Acestea nu sent elape popriu-zise. ci un progres care inainteaza prin depasin perpete fir8 a inceta vreodata, Orice ilusminare devine intune- coasa pentru a stimula progresul spre mai multa lumina Dupa puntcarea deplins, deasupra sparentelor sia senzs Luaha tombe S81. percepem pe Dunne in hue aunbutele Sale, tna weilea xrad, contemplate celoriteigi este depasita pentrat experienta prezentei lui Dummezeu Sufletul mcepe si. "vada pe Dumnezeu in intuncrie”. eate 6 vedere refleciat3 in oglinda sufletalut, contemplare unica pe care Sfantia] Gnigore 6 numeste Ocojvome. Spre deosebire d Sfntul Grigore de Noziana, ail. Sint Grigre de N¥ss0 re i Ita seoate in evident intunericul, eanoasterea Iu Dummeze ta Notianea de intuneric are un sens mistic, Ea nu este sem nul neputintei naturale a omtui, cal inaccestbilitati radicale afin divine a carei experienta constituie suprema contempla te Ale se aft daa ineeputul teaoset apotatice aa Lut Moise "Dumnnezeu fi aparea in Tun i intunerie"+Moise Il vedea pe Dumezeu “in cea ee estede ne vit side neinteles".“Acum, a vedea inseam a mu vededt Fngumercul este luminos, este itunere prin preaplinal Tum- Pe culmea experientei mistice. sufletul s-a unit cu Cuvain tul prin jubire si inlelege cd Dumnezeu scapa incercarilor rati- unit de a-L cuprinde: pumai intunericul credintei i) poate sesi- 2 pe Dumnezeu, Care transcende orice reprezentare. Credinta 7 luce pe umnezeu in suflet $i aici are loc trairea apropierii le El, “Sufletul este inconjurat de noaptea dumnezetasca $i Mirele se face prezent. dar nu se arata... El ii da sufletuluy un fel de constiinta a prezentei Sale - uusbnors xapovowe - care PAUL, EYDORDOY st Scapa in acelasi timp cunoasterii, Dumnezeu. cu eat este mat prevent, cu atat este mai ascuns. chiar i aratarea Te Ekstaail, sub greutatea acestei prezente. face ca sufletul ssa iasa din sine-insust, "Betia reaza" sau “somnul trear’ seas, te sullen din visaile Muzoni_ si preaenta hn Dumneven @ cuprinde in intreyiine, lubirea este ekstatica. serostl este tne tensitalea iubirti-agape*, opusa onicarii duh de posedar aceasta stare de (olalé renuntare, suflelul este cengrat pe Dammeseu caré-L last sA-1 contemple Frumusetea Su eu cveste avansénd in inteniorul intunerieul Progresu! (epecta 7A. indere) continua spre infinit. chiar si in veacssl visor Depasirea permanent’ in care fiecare nivel auins deve nou punct de plecare. constituie experienta transcen c ye reesprocé: Dumnezen vine in stillet si suffecul se muta i Dumnezeu". Aceasta este mistica locuir finhabitarit us Dum hezest in sufletul omenese, Penirit ea este Treime, Dumnezen este lubire: de aceea (ot) sunt unili in Hnistes, © comuniiate monastica preainta © imagine fala a “lainei fratelui® $1 a sluji eciproce inradacinate in iubiré ste adevarat, deopoltiva, si ed mini curata U vede pe Dum nezeu. $c mimes nu 1-2 vazatt pe Dumnezett vreodats Ce! ce este nevazut prin fire, se face vat prin Iuerartle Sale”, In {rueal fericirea mu consta in conoastere, trebuie “sd-L avem Ps Dumnezen in not insine” si sa contemplin sn chipul Sau (su fletul) curatn enengile indummezettoare, “Sufletul recuncaste ceea ce cauta (pe “hogednicul” sau) numa # ceca ce ramne de neinteles pentru el", Dincolo de vederea inteligibila. se des: chide calea tainica unde “cunoasterea devine iubire-agape” Influenta Sfantului Grigore asupra spiritualitatii, mai ales asupra cele} monastice. a fost foarte mare, El la inspirat pe gem teeumin, de age 19 Lextele: USCC aoe ie paderat“Laghaivu su -Mtele” safety Bienes wer) ‘CUNCASTEREA L 58 Evagrie si toata scoala siriaca: el este precursorul autorizat al Tui Dionisie Pseudo-Areopayitul. in efortul lor comun, capado- cienii transforma elenisimul alexandrin al hui Clement si Origen si depasese conceptiile platonice prin dogma Sfinte Treini Teologia Jor despre Stanta Tretme este cea care inlalura orice vedere inteligibila a fiintet divine, monada simpla, st care con ditioneazt spiritualitatca indreptata spre unirea agapica d colo de orice gnoza (cunoastere intelectual) 5. Medtile teologice straine de prejudiciul intelectuatismudui grecese in Sina exista un puternic atasament fata de Sfanta Scrip far pul de cugelare este semit. Acest lucru accentueaza vibratia sacra in fata Negraitult si constiinta distantet infinite Si Indeparteaza orice specttlaue pur intelectualista Sfantul Efrem Sirul (306-373) generalizeazd expenenta Tui Moise: cine si-a inehipuil ca La vasut pe Dumnezeu. s-a vazut pe sine si propriile sale inchipuiri. “Si. cu toate cd Moise a vazuil. ¢l a stiut ca nu vazuse”. “Ful nascut din Tatal este sin gurul care-L cunoaste pe Tatal”, Ochti Sfantului Aposiol Pavel au fost orbiti, pentru ca erau inca mai slabi decat ai itsi Moise Peniru Sfantul Bre. unirea cu Duninezeu nu se realizeaza decat in Slintele Taine In Palestina, Sfantul Chiral ferusalimutut (313-386) apro- fandeaza acelast aspect sacramental al cunoasterii lui Dumne- eu. In afara Slintelor Taine sia Sfintei Liturghit, cei mai mari sfinti nu pot decdt sa-si marturiseasea necunoasterea si chiar ingerii primese revelaui numer prin Fiul si dupa masura recep: uvitatit lor. Numai Fiul si Duhut scruteaz’ adancurile ut Dumnezeu. Astiel. dupa Sfantul Epifante din Cipru. incognos- cibil prin natura. Dummezeu nit se face cunoscut prin Fiul Sau icitL om, adaptandu-Se puteril noastre de _percepere La Antiohia. Sfantul loan Hrisostom (344-407) nu foloseste deloc termenul nescripturistic de “indumnezeire”. dar accent cava unirea euhanisiica si dezvolta tema infieri, Impotriva lui Eunomius. redacteaza cele douasprezece omilii "Despre nattira de neinieles a tui Dumnezeu’, Reierindu-se ta vederea profeti- tur ‘AU, EVDOKIMOV 56 Jor. spune ca din partea lui Dummnezeu: “Nu Mi-am aratat Insasi fiinta Mea, dar cobor la slabiciunea celor care Ma vad” Vederea este accesibila in functie de Intrupare, care este 0 con- descendenté ipostatica. Nici mgent nu cunose fin{a lu: Dum- nezeu. in veacu) viitor, ochii nemuritori vor contempla slava Tai Dumnezeu si aceasta va fi vederea [até catre fata: fl von ve~ dea pe Dumnezeu in firea umana a lui Hristos. Teologia iwi Teodoret al Cirului se inrudeste cu cea a Sfantului loan. Dum nezeu este in mod absolut nevazut, chiar si pentru Inger; va- zand fata Tatalui. ei nu vad decat o anumtita slava, aratarea prezentei Sale. Dumezeirea ramane ascunsa in umanitatea ht Hristos: in veacul vitor mz a vom yedea decat prin firea mani a lui lisus. Scoala din Antiohia inlatura si €a orice ve- dere. orice cunoastere nemijlocita a Tui Dumnezeu ‘Sfantul Chiril a Alexandre! (370-444) completeaza “dove- ile scripturistice” ou “dovecile patristice” si face din acordul cu Parintii o autoritate indiseutabila in orice argumentare teo- logica. Sinodul din Efes adopta aceasta “dovada prin Print” ca pe un element al Traditiei. Chiril sintetizeaza teologia Slan- tului Atanasie. a capadocienilor si a Sfantului loan Hrisostom. Datorita celor doua fin in Hristos. deoftintimea Fiului cu Tatal i deofiintimea Fiului cu ceilalti oameni conditioneaz mantui- rea si realilatea cfectiva a indumnezeiii, La Botez, Duhul Sfant face din oameni temple ale lui Dumnezeu st. in Eubarls- tie, Trupul indumnezeit al lui Hristos ne indumnezeieste, Sfantul Chiril claboreazd mai ales notiunea de injiere, Cuvan- tu] este Fiu prin natura: oamenit se fac “fit prin parucipare”. A participa la dwnnezeirea Fiului, inseamna a asa si stralu- ceased in no) frumusetea firii negraite a Treimii, Sfantul Chir accentueazi foarte priernic pnevmatologia: not suntem in- dumnezeiti prin Duhui Sfant Care ne face asemanatort Fiului Opusa contemplaris platonice. teologia Sfantului Chiril asaza jgvorul cunoasterii in Dull Sfant. Desavarsita in veacul vite tor, cunoasterea Ini Dumnezeu va fi reaultatul indumnezeirh finale. Lumina tut Hristos va umple intclegerea noastra. Vede- rea Ini Dummezent fata cire fata va fi vederea au numat a fin umane a lui Hristos. ci si a Persoanei divine care S-a intrupat. CUNOASTEREA LUI DUMNEZEL Pa si in ca, stralucirea slavel Preasfintes Treimi sfinter Treim, “Irumusetea fini dumnezeiesti em 6. Autorit ascetiet st contributia monahismutud Evagrie Ponticul (345-399). ucenicul hui Origen st dascalul sfantului Isaae Sirul, a avul o mare influent asupra spiritua- WAL monastice si asupra intregului Ev Mediu bizantin. Prin intelectualismul sau pronuntat, este aproape de Origen: dar este si intim legat de capadociemi; el se asaza sub indrumarea ‘Sfantului Macarie Alexandrinul, in Egipt, unde va ramane pa- nd [a moarte, Find acuzat impreuna cu Origen, scrierile sale au ctreulat sub numele Sfantulut Vasile sau al Sfantulus Ni Cereetarile modeme au aratat marea coerenta a doctrine’ Jui Evagrie. {n ea vedem impérlirea tripartita a suisului duhov- nicesc. Se incepe prin xpaxtuxn. calea nevointelor, care const in lepadarea de patimt, atingerea nepalimirii si nasterea iubi- ii, Urtneaza guoixn. cunoasterea fapturilor prin (oy) ratiunt le Tor. in din urma, vine Oeoksyue, cunoasterea hus Dumme- zeu care cultmneaza in Okmpwe ms wus Thus oe In Oxopux ms uyuxs Thuwos, contemplarea in viata, tou este randuit pentra contemplare si tinand seama de cunoasterea iui Duinnezeu. astfel ineat iubirea faga pe) devine in mod fundamental cunoastere. Dar “cunoasterea esentiala’, experimentala a Sfintei Treimi este un har. Dumnne- zeu o da cui vrea El. Uninand pe Sfantul Grigore de Nyssa, Evagrie precizeaza cA aceasta este deasupra oricarei gandiri fara concepte. Este redobandirea acclei goliciuni adamnice a mintii"Cel care se gaseste in rugaciune “imbracat In lumina fara forma”. este numit "loc al lui Dumnezeu’. Vederea nemijlocita a firii divine este inaccesibila; Dumne- zeu, in Sine Insusi. este de necunoscut. Vederea luminii este indirecta in sufletul indummezeit si in mintea devenita “tem- Staninl Grigore de Nyssa spune «2, atwned end om vied sé-L cunoas pe Dumovzeu, mintoa tsebuje sf tues st ea Dumnnezeu este cunnse ut dines de 2gomacul exvintelie. (N te} Bu PAUL. EVDOKIMOV plul lui Dnezeu”. Ba se identified cu gradul cel mal inalt de Tugaciune: “daca te rogi cu adevarat, esti leolog”. Prin rugaciu ne inirim intr-o lumina fara forma, “Pentru nimic in Tume sa nu cauti s8 percepi vreo forma sau figura in umpul rugacw- niv. “Caseste-te sa-l faci mintea surda si mula. si le vei putea ruga’ Sufletul pacatos este locmai mintea decazuta din contem, plarea Monade: dumnezciesti, Ca st la Origen, sufletul-gozn este 0 deformare a mintit-vous care se indeparteaza de Dumne: zeu si se materializeaz’ Rugaciunea curala, “intelegere a min ui", realizeaza intoarcerea spre starea iniliala. Mintea devine goala. simpla, dezbracata chiar si de ganduri: atunct strahuces- te in suflet lumina Sfintet Treini, Mintea este cea care vede Iu mina, Cunoscandu-L pe Dumnezeu. mintea curalita se cu- noaste ca “loc al lui Dumnezeu” si vas primitor de lumina, “Cand mintea-vone este admisa ia cunoasterea Sfintei Trent atunci, prin har esie numita «dumnezeus dai find ca a ajuns la chipal dephn af Creatorulut sau": deci "Grabesie-te sa-t: transforini clupul dupa asemanarca Arhctipului”. Aotfel. con templarea ne [ace sa ne aseamanam cu ceca ce conternplan. Fericit cel care a ajuns la infinita necimoastere”. adica Ja inte- legerea golita de orice all cuncastere, alta decat cunoasterca hu Dumnezeu. Este 0 mistica intelectualisla, Vederea uminis este culinea care nu cunoaste transcendenta, lesirea ekstatica din minte-vous este inuula. caei mintea primeste lumina ind untrul siu bind desavarsita in masura in care Tl contempla pe Dummezeu. inure minte si durmnezeire exist 0 oarecare inrudi- re, Desdvarsirea este statornica. vederea este lofdeauna identi- cA cu ea insasi. Lumina Sfintei Treimi este perceputa imediat fara intermediar, intrucat coboara in minte prin rugaciune Sfantul Macarie Egipteanul, intemetetorul sihastnilor din pustit] Skiti, este presupusul autor al Omilitlor duhountcesti. Cercelanie recente au aralat continutul ortodox al omilitlor re- fuzind sa le considere o scriere mesaliana, Mesalienii invatau cf firea Sfintei Treimi este accesibila perceptiei sensibile prin ochii trupesti. ca rugaciunea ar elibera de patimi $1 ar suprima CUNOASTEREA LUT MINE: u 53 obligatiile morale si disciplina Bisericit. Ascetikonul mesalieni- lor era condamnat in 383. Omiliile se inrudese ct: De institute christiano a Sfintulus Grigore de Nyssa: dar Macarie aduce in pilus o conunbutie din experienta monastica. E] inlatura dialectica intunencului st deserie expertenta realitatilor dummezeiesti, mareata de un ca- racler personal i nemijJocit. "Daca sufletul tau a devenit ochi duhovnicese si in intreyime Jumma. (...) daca omul tau 1a unine s-a asezal in experienta si plenstudine (..) aa ca tra. sesti Intr-adevar viata Vesnica”, Dar. “daca omul n-a dobandit inca de acum in sulletut sku bucuria nestricacioasa... este ca sarea care st-a pierdut gustul’. Lumina este (raila ca o realita- te prin excelenta; dar natura vederii mu este precizata Apofiegmele copte fi atribute lui Macarie traditia Rugacia ni lui sus. Nu este mentionata in Omili, dar notiunea biblica de “inima” este prezenta in mod constant: "inima comanda si slapaneste (of trupul, Hamil pune stapanire pe pasunile ini- mii”, "Cei care se apropie de Dommul trebuie sa se roage intr-o Stare de liniste (news) akpindu-si atentia de Dommul prin efortul inimir si prin paza (vqyts) yandurilor. "Cel care se ne- voleste in flecare zi cu slaruimta in rugaciune este incalzit de tubirea duhovniceasea. de erosul divin si de dorul tierbinte de Dumnezeu, si prmeste harul desavarsini sfintitoare La Macanee, nnstica luninn este trait, deosebindu-se asi- fel de orice speculatie cerebral si opunandu-se misticii inte- Jectualiste a Ini Evagrie si Origen. Macarie subliniaza percepe- rea consuenta a lucrarit Duhulut Siant. vorbeste de “simtu: duhovnicesti” st de "o percepere a divinului". Spiritutalitatea sa este puternic marcata de un caracter afectiv. Trebuie s& ne ine bracam cu Dubul Sfant Care lucreaza linistea si pacea suflete- lor. In aceasta stare de isthie marile taine ale lui Dumnezett se descopera intr-o strilucire de lumina si de foc ca oarecand la Cineizecime. Sufletul devine in intregime ochi si primeste lu- mina: aici, in tain. dupa inviere, m deplinatate. In impariia cerurilor, cel drepti nu vor vedea nimic aitceva decat pe Hris- tos, lumina dumneveirit Sale: vederea fata-cAtre-lata va fi vede- tea hut Hristos cel prosiavit 60 PAUL EVDOKIMOV Diadoh, Eptscopul Foticeii (sec.V), uneste mistica mintii cu mistica inimii, simtezd care angajeaza firea umana intreaga. in veacul viitor. Il vom vedea pe Dumnezeu in virtutea slavei Sale. si, intr-o frumusete far de forma, E] se va ardta ramanand lotusi nevazut. Este vederea lut Dumnezeu, nu in fire, cf in slava Sa, vederea lui Hristos cel transfigurat. Monahismul a jucat un rol esential in spiritualitatea risa- riteana formand o vasla strategie intr-o lupta neincetata cu puterile réului si ale pacatului. Asceza se plaseaza m centrul Tuptei. Pulem mentiona Istoria lausiacé a li Palladius (sec.V). Pasunea duhovniceasca a lui loan Moshul (sec. VI-VI), colecti- ile Apoftegmelor. Tratatul despre rugactune a} lui Evagrie. In cele O suté de capete ale sale, Diadoh invaté desavarsirea monastica. Derotei de Gaza (sec.VI) scrie Cele 24 de Cuvinte care s-au bucurat de 0 mare autoritate, Cel mai mare exeget al vietii monahale este Sfantul Ioan Sedrarul (525-605), staretul Manastirii din Muntele Sinai. Serierea sa Scara duhovniceasea simbolizeaza scara cereasca vazuia in vis de lacob. Cele treizeci de capitole, sau trepte de inaltare, urmeaza cei treizeci de ani ai vietii Mantuitoralui si due Ja matuntatea duhovniceasea. Partea finala este intitulata Scrisoare cétre pastor. Pe langa influenta vizibili a Sfantului Grigore de Nazianz si a lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. izvo- rul direct esle experienta personal a vielit ascelice. Manastt rea se prezinté ca o scoala pregatitoare sau aniteamera a vea- cului viitor. Inainte de toate, calugéirul trebute s& realizeze ide- alul evanghelic: el este atlet in sufletul st trupul sau. Scara este un ghid si o meloda: ea invata sa te lepezi de toate pentru a te uni intru toale cu Dumnezeu ["separat de toate, dar unit cu toti"), "Scara te invata inlantuirea virtu(ilor: credinta, na- dejdea si dragostea, iar dragostea este cea mai mare’. Caracte- Fistica sufletului curat este iubirea neobosit pentru Dumne- zeu. Ajungem la cunoasterea ui Dumnezeu printr-o alipire to- tala de sufletul iubitor. Slujba de pomenire a Sfintului Ioan Sedrarul spune despre el ca era aprins de focu! iubirii dumne zeiesti si cd nu era decal rugaciune neincetata si tubire lainica pentru Dumnezeu. Nepatimirea duce la pacea sufletuhui elibe- CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU rat de patimi; rugaciunea ne uneste ca Dumnezeu Intr-o con vorbire familiara si neincetata. Mostenirea anahoretilor egipteni trece la Sfantul loan Sca- rarul pe “amintirea Jui lisus” unita cu respiratia. Numele lui lisus asiinilat cu respiratia atrage insasi prezenta lui Hristos in inima isthastului, Tocmai in acest climat al Sinaiului isi are originile isihasmul bizantin. tlie Ekdicul se alatura aceleiasi spiritualitati sinaite; dar Ja el, practica si contemplarea mu se separa deloc. De la experienta apropierii de Dumnezeu, trebuie 4 ne intoarcem spre lume cu o tubire totalé. Monahismul cenobitic’, activ si social, se dezvolta la Con- stantinopol. © comunitate a akimitilor”primeste numele de studiti (de la consulul Studios)."“"Randutala lor este cea stabi- lita de Stantul Vasile. Mandstirea de acest tip este un adevarat camin ce se intinde peste intreaga viata a cxiAlil, dincolo de zi- durile asezimantulut. Puternica tensiune dintre umanismul }i- turgic si social al spiritului studit si spiritualitatea harismatica a Sinaiului va fi foarte fecund pentru spiritualitatea bizantina propriu-zisa 7. Dionisie Pseudo-Areopagitul st Corpusul diontsian Fersonalitatea istorica a autorului Corpusului dionisian, este invaluita in cea mai mare taina. Studii recente arata inru- direa lui cu capadocienit si. mai ales, dependenta de Sfantul Grigore de Nyssa: influenta lui Evagrie este si ea vizibila. Scrie- rile sale au aparut in mediile monastice siriene, probabil la in- ceputul secolului al Vielea. Este citat pentru prima data la sinedul din Constantinopol din 533. Spre sfarsitul acestu se- col. loan, episcop in Skitopolis, public primul comentariu al Serierilor sale iar Sfantul Maxim Martunisitorul te va incorpora in Tradilie ca pe 0 mostenire vie [Vista monahata dusa tn commun tn cadeul wnes mandstiri de byte. (Nerd {Calugari veghetart tr) Acest consti! a intemelat manastires ekanitilor din Constantinnps surmta "Studion" (Mtr) 62 PAUL EXDOKIMOY Numele "Diontsie” vrea s& exprime in mod vizibil fideliiatea fata de traditia Apostolilor si a Parintilor. El este, incontestabil tel dintai intre misticii crestini. Se slujeste de © oarecare de- ghizare neoplatoniea pentru a combate neoplatonismut pe pro- priul sau teren st folosindu-se de aceeasi maniera filosofica Dionisie aduce precizari doctrimare realitatit indummnezein: Aceasta se identifica ci asemanarea cu Dumnezeu prin con- templare si inliere dumnezeiasea, Dumnezeu isi asimileaza "precum face focul. pe toti cei pe care i-a primit la unirea cu E). dupa masura capacitatii fiecaruia de a primi indumnezei- ea’, Hrisios ne indanmezeieste prin Sfintele Taine st in En haristie "se desavarseste comuniunea §1 unirea noastra cu Cel Unul”. Neoplatonismul este in mod clar depasit. e&et. in Sine Dumnezeu este deasupra umiAtii sf a oriedrei simpltati acce sibile sufletului, Suntem dincolo de unirea platontea (eves) c&ci unificarea sufletului postuleaza iesirea din sine pentru a se uni cu Altul dummnezeiesc: $i aceasta este indumnezeirea ontologica - som, In aceasta unite nu este vorba de ideniift carea cu Dumnezeu, ei de asemanare. Dummezeu nut esie Es (Unul), nu este unitaiea, ci cauza unilati s# Dionisie inalla dincolo de Unul, Numele cel sublim al Stinte: Trem Intelegerea rittinor sia sumbolurilor ne introduce in con templarea ~ @ripict - sacramental $1 in ordinea terarhica: fie- care trebuie 88 pracuice 0 contemplare - Srnpwe ~ corespunza- toare treaptel pe care se nfla Contemplarea mistic este o vedere curaté, nemateriala dincolo de cuvant, de simturt si de intelegere. Patrunzand in intunericul care este dinvolo de intelegere... ar trebui si ince- teze total orice cuvant si orice cugetare: in final, vom fi pe de- plin taculi si uniti eu Cel negrait.” Dionisie se separa de alexandnini pentru care mintea-von: este prin natura “capabila” sa-1. cunoasca pe Dumnezeu si via- ta duhovniceascd este 0 stare intelectuala, Mislicul evadeaza din sine si, in cunoasterea prin necunoastere, intra in unire, Cunoasterea se situeaza la capatul teologiei negative si con stituie "irecerea ia limmita”, Activitatea noetica se neaga si rece pragul ekstazului, af unini si al indummezeirii, Diontsie preza- ‘CUNOASTEREA LUI DUMNEZi teste bifurcarea intre o teologte-stiinta umana si 0 teologie mustica, negraita. care “nu demonstreazd adevarul, ci-L face vamil asa cuni este. sub simbolun. si face ca sufletul patruns de sfintenie sf humina s4 ajunga acolo fara rationament.” Aces. ta este principiul mistic al evidentei si al revelatie! Intunericul nu are sensu! privativ. el este supraabundenta si abundenta de lumina; el exprim in mod simbolic transeen- denta dummezeiasea fa(é de orice Jumina, Teologia poziava si cea negativa se completeazA ca lumina si intunerieul, Nectt- noasterea erudita este o supra-eunoastere. find opusa izno- rantei privalive. si araté cd Dimmnezeu scapa oriearel referinte Dummezeu se coumunics (in descoperirile Sale), ramanane incomuntcabil prin fire; El se lasa cunoscut. ramanand ineog- noscibil in ceea ce este, Pulerile (Sur) sunt Dumnezeu dar in afara fiintei Sale. Avem aici tocmai distinctia fundamen ala Intre Pinta radical transcendent& si energiile imanente care o reveleazA. Aceste energii mu sunt emanatii intr-o estom pare treptala ale firti una. ci raze suprafiresti ale intunencuius dumnezetese: Dunmezeu este in intregime prezent in energiile Sale. “Duntnezewt - prin energii - se multiplica fara a-Si parasi lunitatea In starea de fericire. “ajunsi asemanatort hui Hristos, bucu- vandu-ne de teolania Sa vizibilA... dumnaté de razele Sale, ca ucenict la dumnezeiasca Sa Schimbare la Fata... vom partici: a la unirea cea de dincolo de orice intelegere.... asemanalori Ingerilor si fiilor hii Dumnezeu, find fii at Invierit,”. Omul in trey intra in comuniune cu Fiul facut Om si se bucurd de ve- dere, Contemplindu-L fata citre fala, onl I cunoaste pe Dummezeu in lumina Sa, Cu toate acestea, in unvre, vederea st cunoasterea sunt depasite. cAc} firea suprafiintiala ramane inaccestbila Dialectica bir ne face s& vedem ca acea cunoastere datorala uminii inteligibile este datatoarea unilalii in care se manifes(a prezenta divind cu adevarat mistica. Este upul de contemplare - Orinpwx mistica unificatoare, negraita st transdis- CUTSIVA care se desavarseste in subirea ekstatica Be oa 8. Filosof de o mare vigoare, Sfantul Maxim este inainte de toate un teolog si un mare dasca) al doctrine! indumnezesrii careia ii precizeaza in mod clar sensu} si natura. Mostenttor al Alexandriei, farpiliarizat cu capadocienii, el integreazé in Tradi- ie Teologia iui Evagrie si Dionisie. epurata si ecbilibrata, si adauga tot ce era pozitiv in Scoala din Antohia, dec, roata seva Evangheliilor. indeparteaza elementele indoielnice ale in- telectualismultit excesiv si precizeaza elementele pozitive ale misticti deja traditionale Teologia indumneceirii profesata de Sfantul Maxim are Ta bazi dogma Calcedonului. intruparea i indumnezeirea sunt dous fete ale aceleiasi taine. "Dummezen se face Om in iubirea Sa fata de om, in masura in care omul se schimba in dumne- zeu pentru Dummnezeu”. Fiinta este superioara cunoasterit: tu- birea este cea care ne indumnezeieste. Tocmai pentru aceasta nici 0 asceza lipsita de jubire nu duce la Dumnezeu. Cura mai presus de orice rationament si de orice cugetare. omul va fi inundat de fiinta De la “gnoza fiziea” a fintelor trecem la Teclogie, prin in- termediul “haruhi cunoasterii dumnezetesti” - Geoionun 2001 Dar. “cognoscibil prin contemplarea atributelor Sale, Dumne- zeu este necunoscut in fiinta Sa”. Contemplarea Lrece la uni- rea cu Dumnezeu in necunoasterea care depaseste orice cu- noastere. Ekstazul ne face 84 iesim spre agape (iubirea gene roasa) care are intaietate fala de cunoastere. La sfarsit, oame- nit sunt chemati sd “uneased prin iubire natura creata cu na- tura necreaté, [acandu-i sé aparé in unitate si identilate prin primirea harului.” Perihorezet (intrepatrunderii) dintre firea creatd si a cea necreata in Hristos ii corespunde starea de dumnezei prin har. in veacul viitor, “realitatea tainica, fiinta lui Dumnezeu. ni- meni n-a vazul-o si mci n-o va vedea.” Vederea va fi o revelare energeticA a Dumnezeirii in persoarta lui Hristo. CUNOASTEREA LUT DUMNEZEU cs Incepand cu secolul al Vil-lea, Siria $i Egiptul cad sub pu- terea arabilor: Constantinopohil devine centrul viet spirituale a imperiului, Interesul fata de cele duhovnicesti confera cultu- nii bizantine $i teologiei sale un caracter profund social. Orto doxia, puritatea credintei si trdinicia dogmatica devin o realita- le alat religioasa cat st nationala. © lunga serie de erezii. in- cheiata cu monotelismul, i-a obligat pe aparalorii credinte! sA depaseasca litera si sa arate dubul si fondul existential al dog mei, Ca metoda, dialeéctica largeste campul aprofundanilor teo- logice. Cu Leontiu de Bizant, filosofia este larg folosita pentru explicarea dogmelor. Ratiunea greacd adaptata la fini, trece la © intelegere a infinitului. a discontinuulu:, elemente funda- mentale ale gandirit mstice, Mistagogia Santului Maxim ac- centueazi aspectul lilurgic af Teoloxiei st sensibilitatea pentru Mister 9. Sfantul loan Damaschinut (640 - 749) Sfantul Joan isi petrece viata ca monah si preot in mands. Urea Sfantul Sava, in apropierea lerusalimului. E] face prima expunere sistemiaticd a dogmei. Ecou fidel al Parintilor. le sin- tetizeaza andirea si-4 asigura transmiterea. Sfantul Ioan su- bliniaza ca Ortodoxia nu se indeparieaza nictodata de baza sa istorica si nu-si desfasoara misticismul si gandirea decal in interiorul doginei. ca sa si-o asimileze, Notiunea de existentd este plasata in centru. Sfantul loan considera angoasa drept donnta de a exista in fala mortii, de unde aspiratia dupa re- nasterea finala care invesniceste. Ratitnea nu este un izvor de cunoastere si de adevar. 1 e cea care ne face sa abordam ade- varul. Singurul savor este credinta, Adevarata cugetare nu este Tationala decat daca a fost mai intai mistica Cu privire fa Dumnezew. Sfantul loan afirma in mod clar imposibilitatea de a-L cunoaste in firea Sa: “E] este deasupra oricarei cunoasteri. Cea ce spunem despre Dumnezeu se refe- ra la atributele Sale, la cea ce este in jurul fins”, Numai mani- festarile ad extra. puterile gi energiile sunt accestbile. Ca si Scoala din Antiohta, Sfantul foan neaga in mod categorie posi- bdilitatea vederii fiintei divine chiar si de cétre sfinti in veacu! oe 66 PAUL EVDOKIMOV vitor. ‘in momentul Schimbani la Fata Hristos nn a devenit cea ce mu era mai mainte, ci S-a aratat ucenicilor aga cum, era, deschizandu-le ochit”. Prin firea umana indumnezeita si proslavita, ucenicii au contemplat energia firii divine, slava Sa Firea divina raméne inaccesibila, dar slava Sa se arata in natura umana. In virtutea perthorezei, firea umana a lui Hris- tos participa la slava si face ca Dumnezen sa fie vazut. In veacul vitor, vederea [ata eatre fata va fi o comuntune recipro- ca cu persoana lui Hristos: fl vorn vedea si vorn fi vazuti vedere-participare fn slava dumnezetasca Aparatorii icoanef. cu S{antul loan in frunte, desfasurau 0 ‘Teologie a vizibilului ca simbol al invizibilului: notiunea liturgi ca de simbol presupune prezenta celui stmbolizat in cel care simbolizeazd. Astlel. Intruparea Cuvantului face s4 se vada dumnezeiescul in firea umana si face absolut reala si adevara: (4 vederea iconograliea. in acest sens. Sfantul Atanasie Sinaitul face distinctte in- tre fire (gnieic) si persoana (xpoawnn), care poate $A insenne si fata". Astfel, vederea “fata catre fata” inseamna ca persoana este cea care vede persoana si ou natura. La fel, Sfantul ‘Teodor Studitul precizeaza cA chipul este neaseamanator pro- lotipului in ceea'ce priveste fiinta, dar asemanator in ceea ce priveste ipostasul (persoana) si numele. Este, deci, evident ca pe icoana Tut Hristes, privim nu natura Sa divina sau umiana. ci. prin firea Sa mand. ipostasul Cuvantului facut om. lcoana pune, astfel. inceput vederii viitoare a Persoanei iui Hristos fn care energiile celor doua naturi se intrepatrund. leonoclasmul este o forma noua de monofizisin si de monotelism. dublata de mentalitatea iudeo-araba. Rationalismul sau duce sau la sepa- rare sau la confuzie, singurele posibilitaui logice. Or, icoana, in miracolul ei, face vizibil divinul si umanul in Hristos. nedes- partit si neamestecat, fundamentand astfel realitatea indum- hezeirit fiintel umane. Dogmatica Sfantului loan Damaschinul lamureste eunoas- terea Ini Dumnezeu in perspectiva hristologica dar Cel care descopera Cuvantul si actualizeazA comuniunea este Dubul Sfant. Aspectul personal al indtimezeirii se va plasa in per- (CUNOASTEREA LUT DUMNEZEU 67 spectiva pnevmatologica deja cunoscuta de la Sfantul Chiril al Alexandriei, 10. Aspectut pnevmatologic si mistica tuminii De la inceputul crestinismului, vedem doua alunecari pe- riculoase: pe de o parte intelectualismul platonic al lui Origen si Evagrie si, pe de alta parte, materializarea experientei sensi- bile a jut Dumnezeu la mesalieni. Pe acest fundal nelinistitor ies in evidenta: mistica ui Macarie a harului trait st simtit contemplarea Tui Diadoh al Foticen care indeparteaza orice Imagine sensibila, si intelectualtsmul alexandrin. Sfantul Dio- nisie si Sfantul Maxim depasese nivelul sensibil si intelectual prin iesirea ekstatica spre unirea cu Dumnezeu unde “necu- noasterea depaseste orice cunoastere” si rugaciunea uneste inima si mintea. lata, deja, perspectiva isihasta. Dupa definitiile trinitare, sinoadele precizeaza modalitatile intruparii Cuvantului: indumnezeirea fini umane a lui Hristos prin energiile divine consfinteste unirea celor doua vointe Epoca indrturisirilor hristologice se incheie prin victoria impo- triva iconoclasinului si sarbatorirea in 842 a “Triumfului Orto- doxiei”. Biserica se prezint’ ca izvor al “bristificarit” care inte- greaza credinciosit in simaxa (adunarea) euharistica. participa- re substantiala la Hristos Cel proslavit Dar, dupa Evanghelie. focul pe care Hristos a venit sa-1 anunce in aceasta lune este focul Cincizecimii. Dupa Sfintit Parinti, Cuvantul, intr-un anume sens. este marele inainte- Mergator al Duhului Slant. Pregatita prin aceasta reflectic Biserica secolului al IX-lea ina in epoca pnevmatologica Aceleasi adevaruri se vor aprofunda in lumina Duhului Sfant Cu Sfantul Fotie (+892), dogma purcederii Duhului Sfant par seste orice abstractiune doctrinara si conditioneaz& experienta Cineizectmit st pe cea a luminii Sfantul Simeon Noul Teolog (949-1022) este unul dintre cei maf originali teologi bizantins si Indrumatori spirituali ai Isthasmulus. In cazul sau. nu este vorba de o doctrina, ct de o experienta; a teologhisi inseamna a povesti ceea ce trdiesti si cea ce vezi. in comunitme neintrerupta, omul il “respira pe 68 PAUL EVDOKIMOV Dumnezeu": “mi-e sete din cauza abundentet apelor”. Sfantul Simeon dezvaluie traditia “celor care se linistesc”, “prietent si profeti ai lui Dumnezen’ si face un apel neobosit la experienta personala. Numai cei duhovnicesti aur autoritatea deplina a martonilor, pentru ¢4 ei sunt fil ai zilei: adevarata paternitate duhovniceasca nu este functionala. et harsmatica. Cu Sfantul Simeon. mislica inlunericului face Joc misticti luminii, Norul vazut de Simeon nu este norul lui Moise. ci lumina Taborulut. El vede “un fel de nor foarte Iumninos. fara forma sau culoare, si plin de slava negraita a iii Dumnezeu” Sfantul Simeon descrie astfel lumina indumnezeitoare Dumnezeu este lumina si contemplarea Sa este asemenea unei lumini... intreband: Esti Tu, Dummnezeut meu? primeste raspunsul: Da. Eu sunt Dumnezeul facul Om pentru tine. si ala, c& Bu te-am fficut si te voi face, dupa cum vezi. dumne zeu...". “Curn aceasta lumina se facea deasupra sa, asemenea soarelui in splendoarea lut de la pranz, si-a dat seama ca era el insusi in centrul luminii, plin de bucune si de lacrimt... A va- mut lumina unindu-se. ca insasi, intr-un mod de necrezut cu tmupul sau si patrunzand incet-incet in madularele sale... si 1a- candu-l si pe el pe de-a-ntregul foc si lumina.” Pacatu) este uilarca Ini Dumnezeu si somn al sufletuhut Pnivegherea ascezei trezeste constiinta st o indreapta spre cu- noasterea ui Dumnezeu. Trebuie sa ne dam seama ca viata vegniea incepe de acum. Asteptarea Parusiei este deja judecat si revelare a neasemanarii care da nasiere lacriinilor pocaintei ‘Nimeni din cei vi nu va 6 indreplat prin faptele legit, dar prin credin{a mea in Dumnezeu, nadajduiese sa fin mantuit eu da- rul negraitei Sale milostiviri”. Suntem mantuiti in mod gratuit Omutui ii apartine numai "aprinderea dorint dupa Dumnezeu” “Pocainta este usa care duce de la intunerte Ja lumina”. Usa cunoasterti Ini Origen, face loc aici usié pocdintei. Cei care tree prin aceasta usa nu vin la judecald. ci se indreapta spre “Laina celet de-a opta ai”, "Cei care s-au facut fit ai luminii si fit ai zilet Viitoare... sunt totdeauna cu Dummezeu si in Dumnezeu Contemplarea mistica se intalneste cu vederea eshatologica Sfantul Simeon nu vrea sa preamareasea unul din cele doua “feluri de vila. monastic sau in lume: “oricare ar fi fap- ‘CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU Co tele si nevointele noastre, viata cu adevarat fericita este viata trailA pentru Dumnezeu si dupA Dumnezeu”. Orice forma. or ce institutie. nu-si g4sesc finalitatea decal in evenimentul tas- nin Dubului Sfant) Harul Sau nu ramane ascuns ci se arata ca lumina pe culmnile vielii duhovnicesti. Descrierile Sfantului ‘Simeon sunt antinomice. Vorbeste de “vederea luminii nevazu- te’. Realitatile divine transcend intelectul si simturile: de aceea ele sunt percepute de ommul in integritatea sa si nu prin vreuna din facultatile sale: “Dumnezeu intra in unire cu omuul intreg” “Sa fii un singur duh cu Mine, neamestecat si fird stricacit: ne”. Unirea indumnezeitoare este 0 comuniune personala cu Dumnezeu Cel personal. Dumnezeu “vine sub un chip anume. dar sub un chip dunmezeiesc: cici Dumnezeu nu apare nicio- data intr-o figura sau in vreo urma. ci se lasa vazut in simphi- tatea Lui. formatd din lumina fara de forma. de nefnteles si de negrait, Nu pol s4 spun nimic mai mult. Si totugi, El se arata in mod clar; il poti recunoaste neindotelnic, vorbeste si aude intr-un fel pe care nu-] puter exprima: ... nu putem in nici un fel sa masuram acest dar al lui Dummezeu prin intelegere, nici tiul putes expritita itr cuvinste In imparatia lui Dumnezeu, Duhul Siant va lumina toate, dar de vazut, va fi vazuta persoana iui Hristos. Ramanand {a ra schimbare, Hristos se va ardta in mod diferit fiecaruia. El va intra in comuniune cu fiecare om In masura in care fiecare se va invrednici s3-L primeasca.” 11, Umanismul bizartin si epoca prepalamita La Constantinopol. invatamantul tniversitar este “platoni- zant”. Viata sociala trebuie sa reflecte ordinea cosmica si 3 participe la esenta inteligibila a fiintei. Bizantul viseaza 0 asu- mare a cosmosulut in lumina Taborulu, Mihail Pselos, mai marele umanistilor. cultiva filosofia in raporturile sale imediate cu teologia. Daca Parintit Biserictt £3- ceau din filosofii greci ucenici ai lui Moise, Mihail Pselos vede in ei precursort ai crestinismulut, Aristotelismul sau este for mal: se elibereaz de scolastica ortodoxa si se uneste cu Parin- {i care-t cultivan pe Platori si Plolin. Ucenicul sau, Joan Italos 70 PAUL EVDOKIMOY Gialianul) preda o metafizica neoplatonica: acesta este con- damnat in 1082 si surghiunit intr-o manastire. La ucenicii lui cum ar fi Mihail din Efes sau Eustatie din Niceea, se cristali- zeaza dialectica lui Aristotel Filosofia bizantina precede si pune aceleasi probleme pe care le va pune filosofia medievala in Occident. Renasterea va vedea victoria lui Platon, dar ea fusese deja pregatita in Bizant. Biserica reactioneaza si interzice orice procedeu rational aplicat la Teologie si accentueazé elementul mistic care depa- seste ratiunea, © judecata severa cu privire la “filosofit din afa- Ta" este inscrisa in "Synodikon"-ul din Duminica Ortodoxiei La sfarsitul primului mileniu vedem ridicandu-se un loc de inalt rugaciune si ascez’: Muntele Athos. Biserica, centrata pe Taina indummezeiri. isi vede inima batand aici. In secolul a] IX-lea. sihaglrii se constitute intr-o fratie recunoscuta de autoritati. In secolul al X-lea, se constraiesc manastirile sub impulsul Sfintuhti Atanasie. Formele manastiresti cenobitice. idioritmice si sihastrii converg spre un sistem federal condus de Conciliu! egumenilor. Linistea, rugaciunea. chemarea nein: cetaté a iubiri divine sunt inspirate de caularea Duhuhut Sfant exprimata in vechea sintagma: "Da-ti sufletul si primeste Duhul” (va Longhin) Daca exista o tensiune intre monahismul extrem s1 mediul umanist cullivat. ea este pozitiva, pregdtind marea sintezA a secohilut al XIV-lea, Tratrea Duhului Sfant se inradaciieaza in constiinta teologica, Chiar si canonistit precizeaza stransa le- gaturi intre Hristos si Duhul Sfant si pun in relief semnificatia Titurgica a ritului lui 2éon si caracterul "pnevmatic” al Euharis- tiet, a Trupului viu, cald. pnevmatizat Moartea este absorbita de viata, iconogralia demonstreaza acest lucru. Moartea Cuvantului este datatoare de viata prin legatura Sa indestructibila cu Dubul si energiile Sale indum- nezeitoare. Erezia bogomililor promova 0 pnevmatologic rupta de fundamentul et hristologic, de Sfintele Taine si de Biserica Biserica riposteaza cu tarie si-i condamna “pe cet care aduc blasfemie Duhului Sfant”, Opusa dezordinis harismatice a tu minatilor, spiritualitatea rasariteana este 0 interiorizare sacra- ‘CUNOASTEREA LAI DUMNEZEU n mentala a eshatologiel, 0 Erclesiofanie, Biserica Sfintelor Taine i izvor al cunoasterii lui Dumnezeu Vremea cruciadelor a facut 0 rana adanca: “Bizantul a ba- ul paharul mantei”, In cuda imprejurarilor coplesitoare. tucra- rea teologica a secolulty al Xill-lea este bogata. Confruntat cu problemele occidentale ale primatulut puterii si a Teologiei Du- hului Sfant, Bizantul raspunde prin gura lui lean Kamateros patriarhul Constantinopolului, Biserica este comuniunea Bise- Hicilor locale. integrate. fiecare prin episcopul ei, in deplinata- (ea euharistica. Rasarttul recunoaste un raport analogic intre Sfantul Petru si episcopul Romei. Acesta este inzestrat cul 0 in- laietate de marturisire, cu o intaietate in slujirea unitaui, dar fara vreo putere jurisdictional asupra Bisericilor care se g sese in afara diocezei sale: aceasta inseamna ca Sfantul Petru a avut numai o intaietate de onoare, presedintia in iubire Sinodul din Lyon a pus problema lui Fitoque. Grigore al Ciprului precizeaza distinctia intre taina lui Duirmezeu inSine- insusi, planul vietii intra-trinitare si planul "iconomic”*al man- tuirti, planul aratarilor lui Dumnezeu. Chiar in imprejurarile tragice ale prabusirit imperiulus, Bi serica elaboreaza sinteza Teologiei si a spiritualitalil sale. sin- teza creatoare ce va insamanta cu Tuinina sa Intalnirea dintre Apus si Rasdrit. Ea depasesie opozilia simplista dintre "mis- ci” si “umanisti". dintre eshatologie si istorie. Rasaritul se in- toarce spre Traditia sa lainica dar neintrerupta care, acum, t¢- bucneste vizibil in cea mai inalta spiritualitate ortodoxa des- chisa tuturor membrilor Bisericii 12. Rugaciunea tui lisus Nichifor-din-Singuraiale a compus Tratatul despre cumpa- tare si paza inimit, ca 0 concluzie a unei mici Filocalii, centrata pe metoda vietii in Hristos. A face "sé coboare", a pune mintea * A nu se Contunda teonomie cu economie, Prima nojiune devemneaza ucrares tui Dunmezeu fata de lume, notiune deosebits de cea de Teologte care desemmneazé modul de existent@ a la! Durnnezeu in Sine, Termemut econonte nt are nics © commtatie teologes. (Ntr) 2 PAUL EVDOKIMOY in inim, inseamna a face constienta si Wail prezenta lui Hristos in inima. Omul, numat ‘Tespirand-L pe Dumnezeu”. fl gAseste in propria sa intma: este vorba de vechea traditie a Rugdclunti ti fisus sau rugdctunea inimt. Ea se dezvolta in Sinai sila Muntele Athos. Marcata de numiele Sfantului Maca- ne, al lui Diadoh al Foticeii, al lui loan Seararul, al lui Simeon si al marilor induhovniciti, aceasta rugaciune isi are originea in conceptia biblica referitoare la Nume Dupa Sfania Scriptura, Numele hi Dummezeu este unul din atributele Sale, un loc teofanic. locul prezentei Sale. Ca tottil aparte, invocarea Numelui lui fisus universalizeaza harul intruparii Sale. permite oricarui om improprierea acesteia in mod personal: inima omului I! primeste pe Domnul. Puterea prezentei divine in Numele S&u se descopera ca o maretie in sine: "lata, Eu (rimnit pe ingerul Meu inaintea ta... Ja aminte la fine insu. sa-l asculti si $A nu-i fi necredincios... pentru ca Numiele Meu este in El’. (Exod.23,20-21). ‘Nuiele este pus in inger: din acest moment e] este purta- torul. de temut al prezentei dumnezeiesti. Atunci cand Numele dumnezeiesc este pronuntat asupra unei (ari sau asupra unei persoane, acestea intra in relatie intima cu Dumnezeu. Invoca rea Numelui lui Dumnezeu este insotita de ardtarea imediata cAci Numele este o forma a prezentei Sale. De aceea Numele lui Dummnezeu nu poate pronuntat decat de persoana aleasé si aduea jertfe in ziua de Yorn-Kippur. in Sfanta Stintelor Tem- plului din Jerusalim. Intruparea face din orice om o persoana in stare s4 aduca aceasta jertf lui Dumnezeu; in orice chipa omul este detinatorul Numelui, Numele lu lisus - fesua in seamna Mantuilor. Nomen es{ Omen, el contine in polenta as- curs energia mantuirfi: "numele Fiulut sustine lumea intrea- ga", spune Hermas in Pasiorul sau, caci El este prezent aici si noi i} adoram in Numele Sau. “Rugaciunea inimii” libereaza spatitle acestela si Tl atrage aic pe sus prin repetarea ei neincetata: “Poamne, lisuse Hristoase, Fiu} lui Duminezeu, miluseste-ma, pe mine, pacato- sult...” in aceasta rugaciune, care este cea a vamesului din Evan- ghelie, se ala intreaga Biblie, tol mesajul sau redus la simpli pr CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU 3 latea iui esentiala; marturisirea stapanirii lui lisus, a filiatiel Sale divine, deci a Siintet Tretmi; apoi. abisul caderit care cheama abisul milostivini dumnezetesti, Inceputul si sfarsitul sunt adunate aici intr-un singur cuvant inedreat cu prezenta sacramentalé a lui Hristos in Numele Sau, Aceasta rugaciune risund fara incelare in adancal sufletului, chiar si dincolo de voinla $1 constiinta: in final. Numele lui lisus rasuna din sine- insusi si ta ritmu) respiratiet, fiind. intr-un fel, “pit” de respt- ratie, chiar si in umpul somnuhus: “eu dorm, dar sufletul meu vegheaza”. (Cant.5. 2) lisus, atras ih inna. este liturghia interiosizaté si impara- tia in sufletul linigtit. Numele il umple pe om ca pe un Templu al Sau, il preface in loc al prezentei dumnezesesti, fl hristilica. Este expenienta Sfantului Apostol Pavel vazuta in lumina aces lei rugaciuni: "Nu eu. ci Hristos traieste in mine” Actualmente, un mare numar de credinciosi de toate con- festunile gaseste un ajutor eficace in aceasta practic esential- mente biblica. ce se descopera un loc ecumenic privilegiat de unitate si inlainire in Nuele lui lisus. “Exista fiinte puternice. ca Sfantul Mihail; dar noua celor slabi nu ne ramane decat sa ne refugiem in Numele lui lisus” marturiseste Sfantul Varsanulie. Sfancul lean Scdrarul adaa- 88: "Loveste-ti dusmanul cu Numele lui lisus: nu exist’ arma maj puternica pe panvint st in ceruri deat Numele Tut lisus” 13. Isthasmul Sfantul Grigore Sinaitul (1255-1346) sistematizeaza meto- da si practica "Rugaciunii lui lisus”. Viitorii episcopi, promo- (ori ai reinnoirii interioare a Bisericti. trec pe la scoala lui con- templativa, Pnevmatologia experimentala se adanceste centra ta pe inima “coapta de Dubul Sfant” si pe ‘respiratia” adierllor divine. Antropologia se compune in jurul fitntel umane

You might also like