Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Misiunea Filantropica A Bisericii

    Uploaded by

    rosnovat_mihai8669
    21 views154 pages

    Original Title

    misiunea filantropica a Bisericii

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    21 views154 pages

    Misiunea Filantropica A Bisericii

    Uploaded by

    rosnovat_mihai8669

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 154
    Pr. Ion Vicovan | DATI-LE VOI SA MANANCE! FILANTROPIA CRESTINA: ISTORIE $I SPIRITUALITATE TRINITAS ieenisesseindinseninciesiialahiiaee a este plin de indurare, de aceea ,cine se milostiveste de straci, cinsteste pe Dumnezeu” (Prov.14, 31). {in aceasta consti adevaratul motiv pentru care se gaseste milostenia in Israel si care nu se intilneste la pigani: Israel are un Dumnezeu milostiv, Care'se ingrijeste de ‘oameni. El este bland, milos si ajutator. Din acest motiv izvoriste legea in Israel care, de asemenea, trebuie st fie cum este datatorul ei blinds, milostiva si ajutitonre, Asa se explici de ce stracii din Israel sunt alfel priviti deedt in lumea pagand, Dumnezeu, Cel bogat in dragoste, cere din partea oamenilor dragoste, deoarece Ascultarea este mai buns decat jertfa” (I Sam. 15, 22), iar, potrivit lui Isaia, -adevaratul post este acela care dezieaga lanturile nedreptiti” (Isaia 58, 6). La poporul ales, porunca milosteniei este dublu motivata: peide o parte, milostenia adevarata slujeste Iui Dumnezeu, iar, pe de alté parte, saracii au acecas, crigine comuna cu noi si sunt constituiti din acceasi carne ca si noi’. Asa cum am vvazut, conceptia anticilor despre divinitate determina si conceptia despre semeni si, implicit, despre intrajutorare, Altfel spus, o conceptie inalta despre Dumnezeu determina o conceptie inalta despre atitudinea fata de semeni si despre intrajutorare. In ciuda acestei conceptii foarte inalte referitoare la originea comuns sila unitatea neamului omenese, si milostenia in Vechiul Testament este limitata. fi lipseste caracterul de universalitate, Milostenia din Vechiul Testament este fixaté numat prin Jegi®, Dupa cum relatiile itre oameni se deosebesc fundamental intre lumea Noului Testament (guvernatl de legea iubiri) si cea a Vechiului Testament (guvernata de cea a dept), tot asa ele se deoscbesc inte cea din perioada vechi-testamentara si cea a Spre deosebire de lumea veche, in Israel si strdinii aveau drepturi. Ei beneficiau de odihna sabatului si de invitatia la mese. De asemenea, o situatie mai buna o aveau si sclavii, Legea interzicdnd sa fie asupriti (Iesirea 21, 20). Un exemplu coneret in acest sens il constituie rugaciunea de sfintire a Templului,rostitt de Solomon, in care s-a rugat si pentru cei care nu sunt isracliti. Un alt aspect care trebuie mentionat si care, firest, are legatura cu filantropia este viata de obste (folosirea in comun a mijloacelor de trai)", Ca o concluzie, putem spune e& principiul dragostei inVechiul Testament rimane limitat si national. Cum religia este limitata numai la poporul ales, tot asa si dragostea este limitata numai la conationali, lipsind dragostea ca relatie intre oameni, dupa care, fiecare este ‘aproapele. Dragostea universala nu mai inireaba: ,, ine este aproapéle meu?”, ci fecare om vede in celal pe aproapele sau. >< |L2, Filantropia in Noul Testament II1.2.1. Definirea termenului de , filantropie” gi sinonimele acestuia Ceca ce la pagini si niudeilipseste, itdlnim tn comunitaea cestnd, De a Inceput, crestini nau practicat milostenia in mod izolat, ci intreaga comunitate avea convingerea c& aceasta luerare este sarcina tuturor membrilor. De altel, ni nu se Poate concepe Biserica crestind fird facerea de bine. Aceasta ii este inndscutt. Si ceasta nu pentru faptul e& Domnul si Capul ei porunceste dragostea, i pentru cd El 22 Insusi a practicat-o ,,Caci Fiul Omului n-a venit ca si I se slujeasca, ci ca El si slujeascd” (Marcu 10,45). {nsusi termenul de filantropie® este un termen specific erestin, insemndnd initial | iubirea lui Dumnezeu fafa de om. Insi asa cum Dumnezeu este ,iubitor de oameni”, tot asa si omul este chemat s8 imite ,filantropia” Ini Dumnezeu®. Asa dup cum observa si Constantelos, termenul curent pentru descrierea relatiilor dintre oammeni ‘era agape. Teofil de Antiohia‘S, Clement de Alexandria, Origen, Sozomen® si Sfintul Atanasie® infeleg prin philanthropia, iubitea lui Dumnezeu eatre oameni r, nu se poate vorbi despre iubire, in sensul real, deplin al cuvntului, decat dupa {ntruparea lui Dumnezeu-Fiul, intruparea insisi fiind un act de filantropie. ‘Cultul divin exprima acest adevar fundamental in difeite forme doxologice .CA ‘bun si jubitor de oameni esti..”, ,Cu mila, cu indurarile si cu iubirea de oameni...” sa.m.d. Cu vremea, mai precis taeepénd cu secolul al I-lea, s-atrecut de la filantro- pia ca atribut al lui Dumnezeu, la filantropia ca relate intre oameni®, Potrvit lui Constantelos, care dedica o luerare special filantropiei, philanthropos tinde s& inlo- cuiasc agape”, iar mai tarziu si desemneze actiunile de caritate, Insd, chiar dact acest termen a capatat un nou sens, aceasta nu inseamnd cé sensu! initial nu mai era jn uz sau cf se ficea o distinctie foarte clara intre cele dowd sensuri, chiar in Sfiinta Scriptura il intalnim folosit in ambete sensuri ‘Unalt sinonim, specific eretinismului si folositfreevent in Noul Testament si in } lucratile Sfintilor Parinti, este diaconia. Acest termen are mai multe intelesuri slujirea la mese (Luca 17, 8; loan 12, 2; Luca 12, 37), afi gata pentru a servi (Matei 25, 42-44), slujirea in comunitate (F.A.19, 22), adunarea si impartirea colectelor pentru ,.sfinsit din Ierusalim” si slujirea sucramentala (treapta de | incon)”. Caritatea” este un alt sinonim cu un profund continut erestin, care desemneazt jubirea de aproapele™, fiind introdus la noi prin filiera franceza (charite). Septuaginta J ‘i taduce prin agape, iar Vulgata prin charitas, ambele desemnind dragostea fata de 4 Dumnezeu si faa de aproapele. Dupé invatitura NouluiTTestament, caritatea cuprinde q Legea si Profetii, fiind cea mai mare porunca din Lege (Matei 22, 37-40). a Indiferent de modul cum definim dragostea fata de aproapele: filantropie, @ A D diaconie sau caritate, toate an ca fundament dragostea care isi are izvorul in Dumnézeu, Dragostea este ridacina vietii spirituale (Eres. 111,17), obiectul ci fiind Dumnezeii si aproapele. Dragostea este mai bine primita inaintea lui Dumnezeu docit jertfele (Matei 5, 23-24), prin ea objindndu-se iertarea pacatelor (I Petru 4,8). ur Incompatibila cu dragostea lumeasca, dragostea fata de Dumnezeu consti in fa, {mplinirea poruncilor (Loan 14, 15, 21, 23) i in iubirea oamenilor intre ei" de K oa 11.2.2, Temeiurile filantropiei a 1.2.2.1. Intruparea Cuvantului Cl dintai temei al filantropiei este Intruparea Fiului lui Dumnezeu pentru rméintuirea noastra ca forma cea mai coneretd a dragostei, mergand pn ,la moarte si inca moarte de cruce” (Filipeni, cap.2). Deci, motivul intruparii este marea pry flantropie a lui Dummnezeu ,Caci aiat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ineat pe Fiul ct) . rr 23 | sau, Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede in El st nu moard, ci si aiba viata vesnica” (Loan 3, 15-16). lisus Hristos recapituleaz, se jertfeste si moare pentru toti oamenii (Il Cor. 5,15), ? realizind astfel impicarea omenirii cu Dumnezeu. Aceastt impicare este echivalenta ccuo recreare a lumii, de accea Méntuitorul este numit Nou! Adam”. El, prin toata i activitatea Sa, n-a ficut altceva decét implinirea unei slujiri ,Parinte, lucrul pe care S| Mileai dat sil fac, lam stvargit” (loan 17, 4). M ll1.2.2.2. Spalarea picioarelor ca paradigma a slujirii a Mintuitorul nu este pur i simplu un fnvtitor al dragostei sau un dititor de lege ° al dragostei, ci incepatorul ei, El din dragoste Sa intrupat si toata viata Lui, de la o inceput pind la sfarsit, n-a fost altceva decat slujire din dragoste si, in final, din ai dragoste S-a ,ristignit pentru noi oamenii si pentru a noestré mantuire™. o Slujirea in Noul Testament este aritaté de Mantuitoral in modul cel mai concret / 4 prin spilarea picioarelor. Aceasta, in viziunea LP.S. Antonie, ,poate fi scott ca‘) i ‘momentu instituri slujirii cu caracter universal” baa ‘Spalarea picioarelor poate fi socotita un rezumat si o sinteza a ceea ce invittase El despre misiunea Biserici in lume, afm acelasiteolog. Cu prilejul spi picioarelor, hn Tisus se di exemplu pe Sine, folosind o vorbire imperativa, pentru a-i accentua a important necesitatea si gravitate: ntelegeti ce v-am ficut Eu?” (Ioan 13, 12-15)". 5 111.2.2.3, Faptele milei trupesti criterii ale judecatii finale if Un alt aspect al slujirii a fost enunfat de Mantuitorul, cu ocazia descrierit in Judecatii din urma. Tisus face din slujire unicul erteriu de méntuire: a da de mfncare te celui flaménd, de baut celui insetat s.a.m.d. Ins, aici apare un now element. Slujirea 3 | __ este raportatt la Sine ca Dumnezeu: ,Adevarat vi zic vou, intrucdt ati facut unuia dintr-acest fati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati cut” (Matei 25, 40-43), Hristos Se 5 identifica cu fiecare dintre noi, de aceea oamenii slujindu-se reciproc, slujesc si lui. i Hristos, ci in El, dincolo de ,Eu”, exist un ,Noi”, care e un fel de ,.2u” universal ad Acel ,Noi” din Geneza, e acum largit la un ,Noi” care cuprinde tot ce exists, tu Dumnezeu si creatia”. Aici, dimensiunea si valoarea slujiri se reveleazd ca ceva » ‘universal, esenfal si obligatoriu si se identifica cu dimensiunea si valoarea iubirii. De in fap, in Sfanta Scriptura, iubireareclama slujirea deopotriva fat de Dumnezeu si fat | deom, Prin slujire, iubirea care izvoriste din Dumnezeu ia drumul invers, dinspre / | oameni spre Dumnezeu, ,Céci cum vom putea iubi pe Durmnezeu pe Care nu-L / vedem, dacd nu-i iubim pe oamenii pe care-i vedem?” Asadar, substanta slujirii€ iubirea, dupa cum tot iubirea este expresia unite 1.2.2.4, Propovaduirea - expresie a iubirti gi slujiri aproapelui mu Un aspect fundamental al slujitii, dincolo de slujirea practic, il constituie propovalduirea. Si acest lucru trebuie subliniat pentru cd in Bisericile Catolica si mai ales in cea Protestanta, cum am anticipat deja, accentul principal cade pe slujirea tsi jul 28 practicd, Cercetind cu atentie Noul Testament, vedem cA ,diaconia” nu este despairtta de ,slujirea cuvntului” si de doxologie. Mai mult, in lumnina vestirii Evanghelici, in lumina cuvantului lui Dumnezeu, slujiea practica isi capata temeiuri absolute. ‘Méntuitorul arati si cum trebuie si se facé misiunea, Nu prin predica pur si sim- plu, i prin predica insotita de fapte evanghelice, care si reflecte voia si caracterul lui Dumnezeu: sa vindece boli, s& dea de mancare, s4 curate leprosi, si stea in ajutorul oricérei neputinte, si totul fra plata, in dar (Matei 10, 8)". Propoviduirea n-a fost niciodata despartité de slujirea efectiva si niciodata slujirea n-a fost practicata ca urmare a convertri, cia fost simultand sau anterioara, Misiunea data Sfintilor Apos- toli de cdtre Mantuitorul este trimitere la propovaduire sila shyjire. 1.2.2.5, Relatia dragoste - slujire Este o legttura intrinseca intre dragoste si slujire. Se interconditioneaza si se completeazi reciproc, Hristos Se intrupeaza din dragoste si proclama dragostea prin slujire si imparitia Sa este o impiratie a dragostei. Nici nu poate fi altfel din moment ce ,Dumnezen este iubire”, Dragostea este conceptul imparatiei lui Dumnezeu, iar orestinii sunt fii ‘mparatici in care se practica dragostea. Si dact Dumnezeu este dragoste, imparatia lui Dumnezeu este o imparatie a dragostei, spre care trebuie si tinda si fii ei: iti

    You might also like