ered M!N}MAL!SM D!G! TAL Concentreaza-te pe propria viata intr-o lume plina de zgomot Traducere din englez’ de Raluca Chifu CAL NEWPORT Oo ———HB Cuprins Introducere 9 PARTEAINTAI | Fundamente LO cursé dezechilibrata a inarmari a 2 Minimalismul digital 4 6 3. Curdtenia digitala PARTEAADOUA | Practici ‘4. Fa-titimp pentru tine 5. Nu da clic pe ,Like” STRRES ORE Es = Introducere Subtitlul siu era alarmant: ,Un bombardament infinit de stir, barfe 1e-a transformat in niste maniaci dependenti ine m-a di " ost di {ins c& prima data cénd I-am citit n-am infeles corect avertis- ‘mentul autorului. Sunt unul dintre putinii membri ai generatiei ‘mele care n-au avutniciodata un cont pe refelele sociale gicare tind si nu petreacd mult timp navigind pe intemet. Telefonul joaci un rol minor in viata mea, Iucru care mi scoate in afara experiengei dintr-o bulé, despre care vorbeste articolul. Altfel ‘pus; stiam cd inovatiile din epoca internetuluijucau un rol tot ‘mai intruziv in viaja multora, dar nu infelegeam visceral ce inseamnd acest lucru, pnd cdnd totul s-a schimbat. Lainceputul anului 2016, am publicat o carte intitulatt Deep Work”, cu privire la valoarea subapreciati a concentra inten- se sila modul in care utilizarea excesiva a instrumentelor de comunicare perturbatoare din lumea profesionali ti impiedici Pe oameni si product Iucruri de calitate, Pe masuri ce cartea 1 Concerrasen ca sperputere fa Sofones,Edkura Publica,» am inceput si primesc vesti de la tot tu trimis mesaje, alfii m-au abordat dar multi mi-au adresat aceeasi intre- bare: cum riméne cu vietile personale? Oamenii erau de acord cuargumentele mele privind perturbizile de Ia locul de muncé, darimi explicau cd erau si mai tulburat iv despre tentatiile si Pericolele vieyi digitale moderne. Aproape toti cei cu care am vorbit credeau in puterea intemetului si au recunoscut cd aces- ‘poate si ar trebui sa fie o forfi care si le imbunatifeasci viefile. Nu voiau neaparat si rem inchida contul de Instagram, dar simfeau cd relatia lor actual Cu tehnologia era nesustenabili, iar dacd ceva nu se schimba repejor, a fi avut de suferit Un termen comun pe care I-am tot auzit in conversafile despre viaga digital modem’ a fost epuizare. Nu e vorba cio anumit’ aplicatie sau un site ar fineaparat rele, analizate izolat, Pupii cum au clarficat multe persoane, problema era impactul ‘general de a avea atdt de multe bile stralu it toare care le atrigeau atenfia si le afectau starea de spirit. Problema lor cu aceasta activitate frenetica tinea nu atat de amanunte, incepea sile scape de sub control. Putini oameni vor si-spetren- cA atita vreme: ‘online, dar instrumentele ‘respective au unmod de acultiva dependente comportamentale. Nevoia de a verifiea ‘Twitter sau de a reimprospita Reddit devine un tic nervos, care sparge timpul neintrerupt in frag pentrua sustine prezenfa necesara pentru rioare (si il urmator), unele dintre aceste Proprietiti adictive sunt accidentale (putina lume ar fiestimat misura in care mesajele text aveau sA ne controleze atentia), dar multe sunt chiar intenfionate (atilizarea compulsiva este fundamentul multor planuri de afaceri pentru retelele sociale). Totusi, indiferent de sursa, aceasti atractie irezistibila pentru ecrane ii face pe oameni si simt& ci renunfi tot mai mult la autonomie cand vine vorba si decid’ cum atentia. Desigur, nimeni nu a bifat cdsuta cu pi lului. Toti au descircat. s-au inregistrat din motive intemeiate, descoperind a amari ironie, ci aceste ser- vicii incepeau si submineze tocmai valorile care le ficuseri atrigitoare la inceput: s-au inscris pe Facebook ca si fin leg’- ‘ura cu prietenii din celalalt colt de fara si au ajuns si nu mai oat purta 0 conversatie neintrerupta cu prietemul cu care stau la masa, Am aflat si despre impactul negativ al activititii online nerestrictionate asupra echilibrului Multe persoane cu in lelor sociale de a le atent selectate din vietile prietenilor genera decvare - mai ales atunci cand se simpeau deja deprimati —iar adolescentilor le oferea un mod ingrozitor de eficient de a fi exclusi public. In plus, dupa cum s-a demonstrat in timpul alegerilor prezi- dentiale din 2016 si al perioade online accentueaza inclinat multe priviri decat ginduril itive sicon- structive.* Pentru utilizatorii intensivide ‘internet, interactiunea Tepetatii cu aceste tenebre poate deveni o sursi de negativismepuizant ~ un pref amar, il platese ca si- tele fntunecate gi a distrage atengia de la activitatile mai valo- roase ~ mi-a deschis ochii asupra relatci tensionate pe care ‘care ne domina cul- itt Altfe spus,m-a ajutat sd infeleg mai bine ce voia sa spund ‘Andrew Sullivan cdnd se tnguia: ,m fost, odati, un omy” 000 Experienta discusilor cu ctitorii m-a convins c& impactul ‘ehnologiei asupra vietilor personale merita explorat mai bine, Am inceput si mi documentez serios si si scriu despre acest subiect, Inceredind si-iinfeleg mai bine contururile gsi caut rarele exemple de persoane care pot extrage o valoare extraor- dinar din aceste i le digitale care conecteaza miliarde de persoane, toate sune i cred ciine-ar fimai bine daci ne-am retrage into epoca tehnologicd ante. rioard, in acelasi timp, oamenii s-au siturat si 2 | Minna igs inrtecre devenit sclavii disporitivelor. Aceastirealitate creeazd un pel- aj emofional amestecat c petreceau odata vorbind cu prietenii sau citind, (Cel mai obisnuit raspuns la aceste complicatii este acela de & sugera trucuri si sfaturi modeste. Poate daca oada de ,post digital”, daca pui telefonul di noapte sau daci dezactivezi notificirile Prezent, pofi beneficia de toate avantaje inceput spre aceste noi tehnolo; pierzi niciun beneficiu, Jnsd, dup’ cum le e tot mai clar celor care au incercat astfel de corectii minore, vointa, sfaturile si rezolutile vagi nu sant suficiente pentru a imblanzi capacitatea noilor tehnologii de aiinvada peisajul cognitiv. Caracterul adictiv al designului gi culturale care le sustin sunt prea puternice Pentru ca o abordare ad-hoc si reuseasci. Prin activitatea mea {in domeniu, am devenit convins ci avem nevoie in schimb de ofilosofie completa privind utilizarea tehnologiei, bazati pevalo- tile noastre profunde si care ofera rispunsuri clare privind instrumentele pe care trebuie si le folosim si cum, permi- sandu-ne sa ignordim cu incredere orice altceva. Exist multe filosofii care at ve. La o extrema se afli neoh donarea celor mai cealalti sunt autoentuziastiicuantificat, Aispozitivele digitale in toate aspectele viet Incoucee Mines gad | 13 . sean pate Sereseems. imiza existenfa, Dintre toate filosofile pe care le-am a evidentiat ca find un rispuns superior pentru ‘4 si prospere in aceasti perioada de suprainedrcare tehnologici. O numese minimalism digital si aplicd ideea c& ‘mai putin poate fi mai mult pentru relatia noastra cu instrumen- tele digitale. Nu este 0 idee noua. Cu m Thoreau sa exclame Marcus Aurelius intreba: © viat mulfumitoare gi cu Minimalismal digital adapteazi aceasti perspectiva clasica la rolul tehnologie! in vietile noastre moderne. ins& ‘impactul sau poate fi profund, in aceastd carte, vei intdlni multe exemple de minimalisti digital care au observat schimbari pozitive imense dupa ce au redus drastic timpul petr ‘mai putin timp conectafi decat semenii lor, ¢ usor si le privesti still de viata cafiind unul extrem, insi ei ar spune e& eo per- ceptie gre -xtrem e timpul pe care tofi ceilalti il petrec uiténdu-se la ecrane, Secretul pentru a reusi in lumea noastré tehnologizati, au aflat ei este si petreci mult mai putin timp folosind tehnologia, oo°9 Scopul acestei cart este si promoveze minimalism digi- {ah printr-o explorare mai detaliat a luerurilor pe care le pre~ Supune si a motivelor pentru care functioneaza, {nveye cum si adopti aceastifilosofie, daca decizi cd vita pentru tine, Pentru aceasta, am impiifit cartea in dows. in prima parte, deseriu bazele filosofice ale minimalismul te potri- a see ..____——__—| and apoillao discutie nului (cuargumente pentru ‘multor persoane tot maiintolerabile detaliata despre filosofia minimali +hnologia e nevoie de oferi exact aga ceva. de activititile online optionale timp de 30 de zile. in aceasti perioadi, te vei dezvita de ciclurile de dependent pe care le pot crea multe instrumen- incepe si redescoper activititile analoage care ii mult satistacy i iportant, aceasta curdfer oferé rafinezi modul in care ingelegi lucrurile pe care le prefuiesti cel mai mt sfargitul celor 30 de zile, vei adiuga mine alese cu atentie, despre care aduce beneficii majore lucrurilor pe care le face tot posibilul si faci din aceste voite nucleul vietii tale online, lisénd in urma cele ‘mai multe dintre comportamentele perturbatoare care iti frag- mentau odati timpul si iti distrigeau atentia. Curdjenia acti © resetare contrastanti: o incepi ca un maxima- list epuizat si o termini ca minimalist atent, {In ultimul capitol al primei parti, te voi ghida prin imple- mentarea propriei curdtenii digitale, Pentru aceasta, voi porni de la un experiment pe care l-am efectuat la inceput anuluj 2018, cdnd peste 1 600 de oameni au fost de acord facd o curitenie digitala sub indrumarea mea si si-mi descrie experienfele lor. Vei auzi povestile acestor participanti si vei tu functionat pentru ci, precum gi ce capcane au intimpinat si ar trebui si eviti, bene tinimages | 15A doua parte a cdrfii analizeaza cAteva idei care te vor ajuta ‘st cultiviun stil de viata sustenabil ce integreaz minimalismul digital. in aceste capitole, voi examina probleme precum importanta singura -cesitatea de a cultiva un timp liber de calitate, pentru a inlocui timpul dedicat acum ut nea- tente a dispozitivelor. Voi propune si voi apira pretentia, poate controversata, ca relatiile tale se vor consolida cand vei inceta Si dai lic pe Like” sau si renuni si comentezi la postiile din refelele sociale si cand vei deveni mai greu de contactat prin mesaje text. In plus, ifi voi oferi o imagine i ‘migearii Atentia Rezist’, o initiativa vag organizati a persoane- lor care folosesc instrumente avansate si procedutri de operare stricte ca sd extraga valoare din produsele economiei atentiei digitale, evitand pericolele utilizarii. compulsive, Fiecare capitol din partea a doua se incheie cu o colectie de ractci tactici concrete proiectate si te ajute s& actionezi pe baza ideilor importante ale capitolului. Ca minimalist digital incepitor, poti privi practicile din aceasta parte ca pe un set de instrumente menit fi sustind eforturile de a crea un stil de viafé minimalist, care funcfioneaza pentru. circumstantele tale. 000 Multa lume il citeaza pe Thoreau, care seria in Walden’: mai mulfi dintre oameni igi duc viefile in ticuti disperare”s Mai pusin amintita ins’ este continuarea din paragraful Ei cred cu adevarat cd nu mai au nici alegere. Ins frie alerte 34 sdnitoase igi amintesc ci soarele @ 18 iciodat prea famine acolo ly, Etre Aldo Pres, Bucur, 2008 36 | Mirinatemsgtal ineciicee Relafia noastra curenti cu tehnologiile lumii acesteia hiper- nu e sustenabila sine duce tot mai aproape de dispe- rarea tcutd pe care o observase Thoreau cu mulfi ani in urma {insa, dupa cum ne aminteste autorul, ,soarele a risérit” si avem inca posibilitatea de a schimba aceasta situatie. Pentru aceasta, nu putem lite ca incurcatura salbatica feze modul in care ne petrecem timpul sau tim. Trebuie si facem efortul de a extrage binele din aceste tehnologii si filosofie care si ne puna aspirafile si telor zilnice, detronand i din Silicon Valley din acest rol pe care il domind in prezent. O filosofie care accept tehnologiile noi, dar mu cu pretul dezu- manizatrii despre care ne-a avertizat Andrew Sullivan; una care acorda prioritate semnificatiei pe termen lung, nu satisfactie’ pe termen scurt. Cualte cuvinte, o filosofie ca minimalismal digital. eueducere Miniatimetgtal | 37 Tes SL a erntamtanemmanemmsmemeeonmeePartea intai FundamenteOn emt 1 a inarmarii Nu ne-am oferit voluntari pentru asta Imi amintesc prima dat8 cand a tot mai multi prieteni de-ai mei vorbeau thefacebook.com. Prima persoans care mi 2 fost Julie, pe atunci prietena sf acum sotia n profil de Facebook nimi amintesc c¥ era o noutate”, mi-a spus ea recent. , Ne-a fost prezentat ca o versiune virtuali a catalogului tiparit al bobocilor, un loc unde puteam céuta prietenii sau prietenele persoanelor pe care le cunosteam.” Cuvantul-cheie din aceasti relatare este noutate. Facebook nea venit pe lume cu promisiunea sa transforme radical ritmu- tile viegilor noastre sociale si civile, ci a fost doar una di multele diversiuni. In primavara anului 2014, cunoscutii mei {nscrisi pe thefacebook.com isi petreceau cu siguranta semni- ficativ mai mult timp jucdnd Snood (un joc instil Tetris care era inexplicabil de popular) decat actualizandu-i profilurile sau »ciupindu-si” prietenii virtuali, »Era interesant’, a conchis ea, »dar nu pirea si fie ceva cu ‘Trei ani mai tirziu, Apple a lansat iPhone-ul, dnd nastere tevolutiei mobile. Ce uit multi insi este ci ,revolutia” origi- nal promisi de acest disporitiv a fost mult mai modest decat Scent cautitrtis tami Minraten get | 21impactul sau final. in prezent, smary experienta de viati a oamenilor, nent la un amestec deranjant de arie 2007, cand Steve discurs Macworld, ‘Unul dintre principalele avantaje era cd integra iPodul cu telefonul mot zentat iPhone-ul pe sceni, a demonstratici prezentirii functi nang mare de moduri vremea respecti AT&T si-si deschida o interfati mai buna ca E cel mai b ‘major al lansiti iphone-usile au reformat oferind o conexiune perma- barfe si divertisment. in ianu- Jobs a prezentat iPhone-u; celebrul sau i, viziunea nu era chiar ‘grandioasa, ale dispozitivului original bil, ca si nu mai trebuiascs media si a incheiat spu- iPod pe care I-am realizat vreodat poritivului era numérul care imbunaitajea experienta de apelare. La ta 0 stire importantd ca Apple fortase sistemul de mesagerie vocala, permitind pentru iPhone. Pe sceni, indragostit de simplitatea cu care puteai si d de telefon si de faprul ca tastatura numericd in loc si necesite butoane de plastic perman -Aplicatia asta bestialé face si apeluri telefonice!” mat el in aplauzele celor prezenti: inceputul prezentirii, Jobs a ineep\ Precum mesageria text imbunit mobil, care domina azi modul inc # Abia la 33 de minute de la ut sd vorbeasc despre functii afita si accesul la internetul are folosim aceste dispozitive, rua confirma cd aceasti viziune limitatd nu era doar o ciudienie a discursului lui Jobs, facut parte din prima echipa iPhone. Pod care putea efectua si apeluri”, mi-a confirmat el »Misiunea noastra principali era si red: tem efectuarea apelurilor.” Jobs a respins la inceput id 22 | Whimitneet Onis deci sae ; Gece am vorbit cu lim muzica si si permi- Grignon mi-a explicat apoi ci Steve leea ca iPhone-u! putea deveni un fel general, care si ruleze o serie de i.» in secunda in care fi permitem vreu- je un cod care si-| strice, oame- a spus odati Jobs lui Grignon. {n2007, dnd s-a lansat primul iPhone, nu exista niciun App Store, nicio notificare d pus rapid pe Instagram niciun motiv ste uiilatelefon pe furs inei, iar asta era in regulx pentru Jobs si pentru mili- atori care si-au cumpirat primul smartphone in aceasta perioada. La fel ca in cazul primilor inscrisi pe Facebook, pufind lume a previzut eft avea si se schimbe relatia oo0 Se stie cf nolle tehnologi, precum reflele sociale smartphone-urile, ne-au schimbat masiv modul de viatt ; ‘oschimbare ce poate fi descrisi in multe ‘moduri, dar criti social Laurence Scott o face cu acuratete cand descrie existenta moderna hiperconectata drept una in care yun moment care exist doar fn sine poate parea ciudat de plictisitor”.+ oe nsa scopul observatiilor de mai sus este si evidentieze cea ce multi uita: cd aceste schimbaii, pe Hing’ faptul ca au fost majore si transformatoare, au fost totodatii neasteptate sinepla- nificate. Un elev care si-a creat un cont pe thefacebook.com in 2004, in ultimul an de liceu, ca si-si caute colegii probabil nu atorul modern obisnuit avea si petreaci dow ore felele sociale gi si utilizeze serviciile de mesagerie asociate, eu aproape jumitate din acest timp dedicat exclusiv produselor Facebook, La fel, un prim utilizator care si-a cum- le muzicale ar fi fost mai paratun iPhone in 2007 pentru fin ; Pufin incintat si afle ci in zece ani avea si ajunga si-si verificeae compulsiv telefonul, de 85 de ori pe zi pfunetie” pe care stim acum ca Steve Jobs n-a luat-o in calcul cand si-a pregitit cele- brul discurs. Aceste schimbiiri s-au furigat si au aparut repede, inainte de ‘avea sansa si facem un pasin spate sisi intrebim ce astepiam ‘Thoreau intreaba apoi ce beneficii primese acesti fermieri epuizati de pe urma profitului obtimut. Dupa cum a dovedi elin experimentul Walden, aceasta munca su permite fermierilor si scape de condifile ». Filosoful reusea si-gisatisfacd toate necesititile de baz destul de comod folosind echivalentul unei ‘singure zile de lucru pe. ‘saptimana. Ce castiga, de fapt, agricultorii de pe urma vieti pe care si-0 sacrificd sunt niste lucruri mai frumoase:jafuzele venetiene, 0 oald de cupru mai bund, poate o céruti modern cu care si clitoreasca fa oras. Analizat din perspectiva noii cconomi schimb poate pirea prost conceput. Cin viata de stres si munca obositoare pentru ni une? Merit oare acestea atat de mult din sii aduni ore de muncd agricol suplimenta: iui Thoreau, acest jungi in oras pe jos decat cu céruta, serie Thoreau, dar aceste plimbari dureazi totusi mai putin decit orele necesare pentru a-ti permite mij ocul de transport. Exact aceste tipuri de calcule Iau ficut filosof si remarce batjocorit. al cdror ghinion este s& fi most ferme, case, hambare, vite deoarece pe acestea este mai usor si le obfii decit si scapi de ele”: { Noua economie a lui Thoreau s-a dezvoltat intr-o epock | industrial, d le de baz se aplica la fel de bine in contextul nostra i muti Ja inceputul acestui capitol spune ci dezordinea e costisitoare, iar aceasté noua economie ne explicd de ce. 52 | Minimatimg Nniatorut ea tamente din vietile lor digitale, tind si se concentreze doar pe valoarea produsi de fiecare. Menfinerea unei p: pe Twitter, de exemplu, poate da nastere ocazi Ginditea economica standard spune ci astfel de profituri sunt bune; cu citprimesti mai mult, cw atit mai bine, Aste, e logic si-ti aglomerezi viata digitald cu edt mai multe astfel de mici surse de valoare, la fel cum era logic ca fermierii din Concord i cultive oricati acri de pimant puteau ipoteca. ie spune si compari acest profit cu ”. Cat din timpul gi atentia ta, ar a cdgtiga micul pro- noi pe care-l obfii oprezenti semnificativa pe Twitter? Si presapu- i aceasti refea iti consuma efectiv zece ore pe noul tip de econ¢ nem, spt losoful ar spune c& aproape sigur e un cost prea mare pentrubeneficiile i Teoferd. Daca prepuiesti putin trei persoane, odati ajuns acolo? Acest Iucru ar produce i de valoare, consuméndu-ti doar cateva ore pe indu-te cu 37 de ore suplimentare pe care siile dedici altor actiuni valoroase. Aceste costuti, desigur, au tendinta si se adune. Cand com- bini o prezenti activa pe Twitter cu alte zece comportamente online care cer atentie, costul in viati devine urias. La fel ca fermierii lui Thoreau, ajungi sa fii ,zdrobit si sufocat” de i pentraca sacrificat atdt de mult din viat sunt niste chestii mai ranatsrcgt! Mamatomdttal | 53igital al jaluzelelor venefiene saual oalei ‘mai bune). Multe dintre ele, dup cum spuneam in exemplul | cu Twitter de mai sus, ar putea fi obtinute la un cost mult mai ‘mic sau climinate fri niciun impact negativ major. De asta e periculoasi dezordinea. E usor si te lasi sedus de turi oferite de cea mai recenti aplicatie sau de ultimul 51 st uiti de costurile lor in ce priveste cea mai impor- tanta resursi pe care o avem: minutele din viata. Asta face ca noua economic a lui Thoreau sa fie atat de relevant pentru ‘momentul nostru prezent. Dupi cum spune Frédéric Gros: spune: continua s8 calculezi, continua sé ig sic pierd?™ Obsesia Ini Thoreau pentru calcule ne ajut si trecem peste vagul sentiment subiectiv c& dezordinea digital are compro- misuri inerente si ne forteazi sii ne confruntim direct cu ea, Filosoful ne cere sé trataim minutele din viata ca pe o resursa concreti si valoroa i sine ocupe timpul. Cénd ne privim obicei Spectivi, vom ajunge la aceeasiconcluzie ca Thoreau pe vremea Tui: cel mai adesea, costul cumulativ al Tucrurilor neesentiale cu care ne aglomerim vieile poate depigi micile benefici pe ‘cate le oferi fiecare element individual. 54 | main get Vicintenia Argument pentru al doilea principiu: curba randamentult Legea diminuarii randamentelor le este cunoscuté tuturor celor care studiaza economia. Ease aplick pentru imbundtat- rea proceselor de producti si spune, la nivel mare, cd investirea ‘mai multor resurse intr-un proce: i exemplu, poate ci nu mai ai spatiu fr citori sau poate c& exist’ alti factori maxima a bandei rulante. Dacitreprezint graficaceastilege pentru un anumit proces sioresursi, cu valoarea produsi pe axa X gi resursele investite peaxa Y, vei ntalni o curbi familiard. La inceput, nd cresterile deresurse determin’ imbundtiiri rapide ale rezultatelor, curba creste rapid. in timp, pe mésuri ce randamentul scade, curba se aplatizeazi. Parametrii exacti ai acestei curbe a randamentu- |i diferi in functie de proces side resursi, dar forma general este comund pentru multe scenarii, o realitate care a transfor- ‘at legea de fafa intr-o component fundamental a teoriei ru care prezint aceasti idee din economie tori, precum viteza isis ga imatim etal | 55se poate aplica pentru diferitele moduti in care folosim tehnologii pentru a aduce vvaloare in vietile noastre Personale. Odati ce vedem aceste proces tehnologice personae din perspec. tiva diminuarii ‘randamentului, vom avea vocabularul exact de -ge Validitatea celui de-al doilea ci optimizarea modului in care tehnologia este la fel de important ca modul in care alegem tehnologiile pe care si le folosim. o00 Cand analizam procesele tehnologice personale, si ne con- centrm mai mult asupra energieiinvestite pentrua imbunstt valoarea adusi de acestea in viata noastea, de exempt, prints selectare mai atenti a instrumentelor sau prin adoptarea unor strategii inteligente pentru a le fol 1c maresti cantitatea de energie pe care o investesti in aceasti opt imizare, vei spori valoarea retumata de Proces. La inceput leo limita naturala. Cassi facem lucrurile mai concrete, hai si analizim un scurt exemplu ipotetic. $8 presupunem cd tise pare important at rami valoare, deoarece esti mai informat deloc internetul, dar las. multe de dorit, _ Pommind de investesti puyind energie fn a identifica nfie de site-uri de stiri pe icatie ca Instapaper, care i pemiite si salvezi articole de pe acele site un loc, 56 | son pe dnt gt oe deranjante. Acest proces tehnologic personal te mentine mai bine informat si aduce chiar mai mutta valoare in viata ta per- sonal. Poate, ca ultim pas din aceasti optimizare, descoperi dupa mai multe incercari, cd poti absorbi cel mai bine articolele lexe cind le aduni pe parcursul unei siptimani gi apoi stai siile citesti pe toate simbita dimineafa, pe tablet’, bindu-ti cafeaua intr-o cafenea izare au sporit mult valoarea pe care le la acest proces tehnologic personal pentru a format. Acum poti si fila curentintr-un mod plicut, cu un impact limitat asupra atentiei si a timpului ti siptimé- nal. Cutoate acestea, dupa cum ne spune legea diminuarii ran- damentelor, probabil c& te apropii de limita naturala, dupa cate va deveni tot mai greu si imbunaitagesti acest proces. Ca si fim mai tehnici, ai atins a doua parte a curbei randamentelor. Motivul pentru care al doilea principiu al minimalismului este atat de important e c majoritatea oamenilor investesc foarte pufini energie in aceste optimizari. Ca sd folosim termi- nologia economica pottiviti, procesele tehnologice personale ale celor mai multe persoane se afl in prezent in partea inifiald a curbei randamentului ~ cea in care incercarile suplimentare de optimizare vor duce la imbunititiri majore. Aceasta ¢ reali- tatea care-i face pe minimalistii adopte al doilea prin- cipiu gi si se concentreze nu doar pe ce tehnologii folosese, ci sipe cum o fac. Exemplul de mai sus a fost ipot tile unor minimalprofesionaligii-a lisat un sentiment de insatisfactie. Dupa alt experiment, femeia agisit un mod si optimizeze are voie i se uite a Netflix singurd.” Aceasta restric mite in continuare si se bucure de valoarea oferiti de servciu, dar intr-un mod mai controlat, care-ilimiteaza potentialul de abu si consolideazd alt ucru pe care-| prejuieste: viafa social, »Acum, [streamingul] este o activitate social, nu una izola. toare”, mi-a spus ea. O alti optimizare comuna in randul minimaligtilor digitali pe care i-am studiat a fost climinarea aplicatilor pentru refele sociale de pe telefoane. Deoarece pot accesa in continuare aceste site-uri folosind browserele de pe computere, nu pierd niciunul dintre beneficiile care-i mentin is yentru aceste servicii. Te Rezultatul este impul petrecut interactionand cu serviciile in fie sivaloarea pe care ele le-o ofera: ‘mult mai bun decat atingerea 5 glisarea neatente prin, aplicatii Pe tot parcursul zilei, dupa cum au chef. Exist doua motive principale oameni s-au obosit si adopte dovedita de Gabriella sau de experientele din reyelele so. serioase despre valoarea pe cate 0 oferi. Aceasti prospetime, desigur, incepe si se piard Pe masuri ce smartphone-ul si era refelelor sociale avanseaz’ Minas ga stoma dig puind ribdare cu defectele acestor procese 1 cum a spus autorul Max Brooks intr-o aparit di 2017, »trebuie si ne reevaluim [relatia actuald cu] informar online, cam la fel cum am reevaluat dragostea far’ obligatii in Al doilea motiv pentru care atit de put zeazi modul in care folosese conglomerate din economia ate aceste noi tehnologii nu vor ca: E motival pentru care companiile de refele sociale igi descriu intentionat produsé le ofere oamenilor puterea de side a se apropia de semenii lor”.8 Eun distribui sisi te conectezi, iar in final se vor fntémpla lucruri bune. : {nsd dupa ce scapi de aceast mentalitate si incepi si vezi noile tehnologii doar ca pe niste instrumente pe care le poti ‘implementa selectiv, poti sa adopti pe deplin al doilea principiu al minimalismului si si incepi sa optimizezi furios, culegind oadele pe misurd ce urci pe curba randamentului. Gasirea de noi tehnologii utile e doar primul pas pentru a-ti imbunatafier a viafa. Adeviratele benefici apar odatd ce incepi si incerei un | rotle”*Unele comunitiifolosesc tractoare, dar numai cu rofi mod mai bun de a le fo de metal, aga ci nu pot rula pe sosea, - tio treierdtoare de griu cu benzina, | | rgomotoasi si fumeginda”” si fie Argument pentru al treilea principiu: personale (celulare sau fixe) sunt aproape | lectiile hackerului amish se, dar multe comunititi au o cabini telefonies k | Aproape nicio com nig rt amish complied orice discutie serioask des. mobilelor, dar mem Perc tbactul tehnologiei moderne asupra cules Roastre. { algi. Kelly raporteazd j Perceptia generali este ci acestia sunt incremeniti in timp, dar de obicei einterzis sa te conectezi la refeaua electric’, muni- reticenti si adopte orice instrumente apdrure dupa jumitatea | cipala, Scutecele de unica f losing sunt populare, la fel si Seeolului al XVI-Iea, cénd au incepu ti un pasaj memorabil, autorul America. Din aceasta per care foloseste o fez de mare + $i in valoare de 400 000 de dolari pentru a produce piesele pneumatice necesare comu- Masinatia e condusi de fiica de 10 ani a familiei, ou alte forme de modernitate” | Petrecut un timp considera Lancaster County, merge chiar mai departe si serie despre un amish sunt oricum, numaianttehnologice na De fapt, de fie- atelier cu noudisprezece angajati care foloseste burghie, fers. Sate dati cdnd i-am vizitat, am observat cd san hackerisirepa-} trae gi pistoale pneumatice tar ler si se alimenteze de la Zatorl ingeniosi, creatori si mari amatori de bricolaj. fn mod ‘efeaua electricé, foloseste panouri solare gi generatoare cu Suprinzator, de multe ori sunt protehnologie”' } — Retorind. Ale antreprenor amish are un ste pentru firma sa, j ft era lboreatdacesta din urmsin cates dn 2oxo, ©} side ntrtinerea iui se ocupao firma externd. Kraybill are What Technology Wants, nofiuunea c& cei din comunitatea amish — expresie pentru modurile nuantate Sunt niste retrograzi dispare de indatiice te apropii de una din- startupurifolosese tehnologi te fermele lor, unde »mergind pe drum, poti vedea un copil Aceste observatii resping credinta populara cd membrii igru- amish cu palirie de paie #1 bretele cum alunecd pe Patine eu arii amish resping toate tehnologiile noi. Ce se petrece, de 60 | Meir aga viral ag ai| | | ‘pt? Se pare cl acestia fac un hucru atit socant de radical, cét i simplu in epoca noastri de un. consumerism impulsiv si com- incep cu lucrurile pe care le pretuiese cel mai mult, apoi erg Inapoi ise intreabi daci otehnologie nowi face mai molt Pun urmitoarele intrebaris,) us sau diunitor? Ne va sustine el viata impreuni, le nivel da | comunitate, sau o va distruge?”20 Gand apare o nous tehnologie, de obicei in iecare comuni- fate amish exist un ptocilar alfa” (dupa cum il mumeste Kelly) sane V8 cere permisiunea 6-0 incerce. De obicei, episcopal va tana a7 2PO|ntreaga comunitateil va observa pe primal adop- tator cu atentie, incercdnd -am impactul final al tehno- logiei asupra lucrurilor pe care comunitatea le prefuieste cel mai mult. Daca impactul rezult’ a fi mai degraba negatiy, teh- nologia este interzisa. in Caz COI de obicei cu mensiuni care fi minimalizeaza pe cele negative, Motivul pentracare majoritateaadepyilor amish nu pot folo- Simasini, de exempl dar pot ctor in vehiculele conduse de ali are legituri cu impactul deyineriunei masini supra tipa- it supa cum explicd Kelly » »Cand au secolului trecut, com itatea imizeaza partile bune si le sum : urmare, definerea vehiculelor este inter. isi in majoritatea parohiilor. ibe 62 | tino dil irinaana gta Acest tip de gandire expli si defind panouri solare sau. trice de la un generator, dar nu se poate conecta la refeaua de energie. Problema nu este electricitatea, ci faptul cf refeaua i Jeagi prea strns de lumea din afara comunititii locale, incdl- And principiul biblic de afi ,din lume, dar nu al lumii”, Odata ce intdlnesti aceasti abordare mai nuantati a tehno- 1u mai pofi considera stilul de viagé amish ca fiind o ite desuet. Dup cum a expl ohn Hostetler, filo- sofia lor nu este 0 respingere a moder asa. Kevin Kelly merge mai departe si pretinde ca este o forma demodemitatepe care nuo putem ignora, date find dificultitile noastre actuale. ,In orice discutie de: le care apar cand se eviti dependenta de tehnologie, cei din c: amish se evidentiaza, oferind o alternativa onorabilé”, spune el2E important s8 infelegem exact ce face aceasté alternativis onorabild, deoarece in aceste avantaje vom gisi un argument puternic pentru al treilea principin al minimalismului, care afir- mi ci abordarea decizilor cu intengie poate fi mai important decét impactul lor efectiv, 200 logiei, La baza filosofiei amish privind tehnologia sti urmatorul compromis: adept sai prefuiesc beneficiile generate folosind tehnologia in mod intentionat mai mul decat beneficiile pier- ute din tehnologiile pe care decid s& nue utilizere. Ideea este CA intentia ¢ mai importanta decdt comoditatea si se pare ci ea a rezultate. Comunitatea amish si-a pistrat prezenta relativ Stabila in America in ultimii doud sute de ani de moderniza- ze rapida gi revolutii culturale. Spre deosebire de alte secte religioase, care incearci si retin membrii prin amenini gi imams gl Mimatim dial | 63reftwzarea legiturilor cu lumea din afara, acestia inc mai aplic& ‘Rumspringa. in timpul acestei perioade rituale, care incepe la vvarsta de 16 ani, tinerii pot si plece de acasa sisi experimen- | teze lumea din afar dincolo de restric ci pot decide singuri @upii ce au vitzut accept botez erica mami. Dupi calculele unui socio- log, procentul de tineri amish care decid s& riména dupa Rumspringa este de aproximativ 80-90%. Cu toate astea, trebuie si fim precauy plul comunitatii amish prea departe ca studiu de caz pentru 0 viatd semnificativa. Restrictiile care ghideaz fiecare comuni- tate, numite Ordnung, sunt decise si aplicate de un grup de patru barbati (un episcop, doi preoti siuun diacon), care au aces- te roluri pentru toata viata.*5 De dou’ ori pe an se tine o cere- monie de comuniune in care pot fi prezentate plangerile eu privire la Ordnung si se cauti un consens, dar multi oameni din aceste grupuri (mai ales femeile) sunt privati de drepturi, Din aceasta perspectivai, practicantii amish subliniaza prin- cipiul c& o atitudine intengionati fah de tehnologie poate fio sursi independenta de valoare, dar exemplul lor lasi deschisa intrebarea daci aceasti valoare persist chiar si atunci cind elimindm impulsurile mai autoritare ale comunitiii. Din feri- cite, avemn motive importante si credem ci aga este. Un exercigiu util si asemindtor este si analizim Biserica prineipiul le culturale care ameninga ¥: virtuoase si ale comunitafilor puternice. Spre deosebire de amish insd, acestia includ membri mailiberali care se integrea~_ ‘iin societatea lingita, asumandu-si rispunderea pentru deci ile luate conform principiilor bisericiidin care fac parte. A rile centrale ale vietii 4 | etn tind pre tehnologie aplicate in absenta unui Ordnung autoritar. Curios sd intélnesc aceasté filosofie in actiune, mi-am plani- Mexico. Femeia merge la o biserici menonita din apropiere si trdieste intr-un cartier cu cel putin dowsprezece alte familii de aceeasi credinfi, lucru care o ajuta si tind legitura cu valorile ‘cu privire la stilul de viaga fi apartin est lucru n-a oprit-o sii actioneze cu intentie f dati un smartphone sinu are nicio intentie si-si cumpere unl ‘»Nu cred c& as fi un utilizator bun de smartphone”, ea. ,N-am incredere si-I las la voia intémpl dese Ia el. CAnd plec de acasi, nu ma gindesc la toate aceste intreruperi; mi eliberez de ele.”*6 Desigur, majoritatea oame- nilor ar refuza posibilitatea de a renunfa la telefon, enumerdind toate situatiile pe care le face (putin) mai usoare, de la céutarea lor despre restaurante intr-un orag nou la folosirea orientare GPS, Pierderea acestor bucitele de valoare n-o ingrijoreazi pe Laura. ,Nu mi-e greu si-mi notez ruta inainte s& plec de acasi.” Lucrul de care fi pasi este modul ‘n care decizia sa sustine lucrurile pe care le prefuieste, precum abilitatea de a interactiona cu oamenii de care fi pasi side ase bucura de viatd. In discutia noastra, femeia a evidentiat impor- tana faptului de a fi prezenti alituri de fii: plictisiti, sau valoarea timpului petrecut cu prietenii in lipsa surselor de perturbare. Mai mult, ea vede o legituri intre efor- turile de afi un ,consumator constient” si problemele de jus- titie sociala care sunt deosebit de importante in comunitatea menonit. 6 Molnatematigts Miata gtatiti amish, care giseste multumirea moderne, o parte important mulfumirea Laurei pentru viata sa fara telefon inteligent este alegerea Insisi. »Decizia mea [de a nu folosi un smartphone] {mi da un sentiment de autonor rolul pe care il are, a adugat: ,Uncori, acest lucru ma face si ‘mi simt pusin ingimfata”. Ceea ce Laura descrie cu modestie a fi ingimfare este aproape sigur un lucru mai fundamental Pentru dezvoltarea uman’: sentimentul apartenentei pe care-1 ai atunci cand actionezi cu intengie. oo°0 Adunand piesele componente, ajungem ia 0 justificare Puternicd pentru al treilea prin dintre Incrurile care fae aceasta filosot usiactul dei alege instrumenteleitiva aducesatisfucte, de obicei mai multé decat pierderile determinate de cele pe care hotarasti si le evigi Saude moda veche, insusi angajamentul pentru minimalism le aduce cea mai mare satisfactie. Efectul dulce al confortului ¢ {recitorsiintepatura lipsei se atenueaza rapid, dar sentimental de apartenengii ce apare cand preiei controluil asupralucrurilor care-ti ocupi timpul si atengia e unul care persist, oiala etl Moma igs urbana mulfumité de celularul | O perspectiva nous asupra unor sfaturi vechi Ideea centrali a minimalismului, c& mai putin poate insem- na mai mult, nu e now. Dup& cum am spus in introducere, conceptul dateaz’ dis fost adoptat cle multe ori de atunci, faptal ci aceasta idee veche se poate aplica pentru noile tehnologii care definesc atat de mult din epoca noastrii n-ar trebui Cutoate acestea, un discurs renascut celigent cu obiectivul general al uma- ie oferi oamenilor mai multd libertate, ficdind decizia de a evita o refea social populard sau de a refu- za si urmaresti cele mai recente barfe online si pari oarecum bigot’. Conexiunea, desigur, e ingelitoare. Externalizatea autono- miei spre un conglomerat din economia atentiei (ca atuncicand te abonezi neatent la orice nou serviciu interesant aparut din clasa capitalurilor de rise din Silicon Valley) este opusul libertatii si probabil ipi va afecta individualitatea. insi, data fiind puterea curentd a argumentelor maximaliste, mi s-a pirut ‘ecesar si prezint pe larg in acest capitol motivele abordiirii ideile vechi necesita investigayii noi pen- ‘ru asi sublinia relevanta. Cand vine vorba de noile tehnologii, mai putin inseamna aproape sigur mai mult. Sa sperim ca paginile urmitoare vor reusi si-ti arate de ce este aga. cistsmaligtt Mimatensges | 67SS | 3 Curétenia | digitala Cum sé devii (rapid) minimalist Presupunand c3 te-am convins ¢& minimalismul digital merité efortul, 5, schimbarea gra bine conceput8 a economiet ul Mv diminua rezstenta i porit. Iirecomand, in schimb, o transformare rapid, una care are loc intr-un timp scurt si se executii cu suficienti convingere ca rezultatele sa reziste in timp. O numese curtifenie digitala gi funcfioneazX dup’ cum vei vedea in continuare. Procesul de curatenie digital’ 41, Alege-tio perioada de 30 de zile in care si faci o pauzi de la tehnologiile optionale din viata ta. 2. Inacesttimp, exploreaza siredescoperi actvitit si com- Portamente satisfuicdtoare si semnificative pentru tine. La sfarsitul pauzei, reintrodu tehnologiile optionale in viafa ta, ponind de la zero. Pentru fiecare tehnologie introdusé, stabileste ce valoare slujeste gi exact cum o vei folosi pentru a maximiza valoarea respectivi. Coie digit Mimatsmaetal | 69| | La fel ca la curijenia casei, acest experiment privind de viata oferi un mod de a-fi instrumentele perturbatoare si obic acumulat la intamplare in ti atent selectat de comportai si le saboteze. Dupa cum am mentionat mai devreme, a doua parte a cirii | va oferiidei si strategii pentru a-i transforma stilul de viata ‘minimalist in ceva sustenabil pe termen lung, Sugestia mea este insi sd incepi cu aceasti curatenie; apoi, dupa ce transfor- ‘area a inceput, si apelezila capitolele urmitoare pentru at u im si aflam cum ne putem asigura un proces reusit, nu trebuie si pornim de la zero. Multi _ alti au mers deja pe acest drum. 000 La inceputal cembrie din 2017, le-am trimis un ¢-mail tuturor celor din lista mea de ‘contacte, rezumand Principale ale acestui proces. ,Caut voluntari dispusi 4 incerce © curigenie digital in luna ianuarie si si ma yind la curent pe Parcurs”, le-am spus eu. Ma asteptam si se ofere 40 sau 50 de curajosi, dar am gresit. S-au inscris peste 1 600. Efor noastre au ajuns subiect la stitile nationale.’ In februarie, am inceput si adun rapoarte detaliate d participangi. Voiam si aflu ce reguli au aplicat cu privite la uti lizarea tehnologiei in timpul curdeniei si cum s-au des pe parcursul celor 30 de zile. Ma interesau mai ales de uate cand au reintrodus aplicagile in viata lor. 70 | isimatem gad Caren sgtls Dupa ce am primit si am examinat sute de astfel de analize, dou concluzii au devenit clare. in primul rind, curatenia digi- az. Oamenii au fost surpringi si afle masura in lor digitale erau aglomerate de comportamente reflexive si ticuri compulsive. Simpla actiune de a elimina aceste ramiite sia lua viata digital de la zero pirea si elimine 0 pova- 1 psihologica pe care nu realizaseri ci o purtau. Subiectii au incheiat experimentul cu un stil de viati digital fluidizat, care pirea, intr-un fel inefabil, ,potrivit”. ‘A doua coneluzie clari la care am ajuns a fost c& procesuil era amagitor. Un numar semnificativ de persoane l-au abandonat {nainte s& se incheie cele 30 de zile. in mod interesant, majori pantii se autoselecta: freevente au fost mic cea dus|a anxietate gi plictiseal’. Au avut probleme, de aseme- nea, cei care au tratat experimentul doar ca pe 0 detoxificare, al cirei obiectiv era si ofere o pauzi de la viata digital’ inainte de aseintoarce laea. O detoxificare temporari este o hotiirére mult ‘mai slabii decat cea de a-ti schimba definitiv viata, aga c& e mult ‘mai ugor ca mintea ta si te saboteze cind dai de greu. Dati fiind realitatea acestei concluzii, voi folosi restul capi- tolului de faja pentru explicatii si sugestiiclarificatoare pentru cei trei pasi i procesului de curitenie prezentati maisus. Pentru fiecare pas, voi oferi exemple detaliate de la participanfii la experimentul meu de curijenie in masi, ajutdindu-te si eviti capcanele obignuite gi si-ti ajustezi experienta pentru a maxi- ‘miza probabilitatea de succes.Primul pas: defineste-ti regulile Privind tehnologia In cele 30 de zile ale curdfeniei Pauzi de la ,tehnologile opsionale’ asal procesului es 72 | rlstam dg Cutis digas f considerate tehnologi potential opgionale, insi feedbackul pe care am primit de la participangia fost cert: aga sunt. Dupai cum mi-a spus o consultant de management pe nume Kate: , Am atltea ide pe care ag vrea sl foloses, dar de cite ori mi ayez lacle, imi apare Netflix pe ecran”. Participantica ea au insistat ca aceste tehnologii si fie incluse in definirea regulilor | personale de curitenie. Dupé ce aiidentifiat clasa relevanta de tehnologii trebuie si decizicare sunt suficient de ,optionale” ca si potiluao pau’ de lnelein cele 30 dele cit dureazi procesul. Regula mea generali € urmitoarea: 0 tehnologie este optionalai daca eliminarea sa femporard mu ar afecta sau perturba functionarea de zi cu 2i 2 vietii tale personale sau profesionale, Acest standard inseam ci majoritatea tehnologiilo profes onale mu potficonsiderate opfionale. Daca incetezisi-timai veri- fciadresa de e-mail de serviciu, de exempha, acest luera iti va afecta cariera, agacd nu ma poffolosicascuzi pentrua+iinchide inbouul timp de o lund, La fe, daci slujba ta impune si monitori. ze ocazional Facebook Messenger a sirecruter studenyi cum a fost cazul unui profesor de muzicd pe nume Brian care a part, ‘patla experimen’), sigur cinici aceastiactvitate mue optional De partea personala, aceste excepfii se aplici de obicei teh. nologiilor care joaci un rol logistic crucial. Daci fiica ta foloseste ‘mesaje text pentru ai spune cid o poti lua de la antrenamen. tele la fotbal, poti continua sa le folosesti in acest scop. Sein Similare se aplici daca eliminarea unei tehnologi f-ar afecta Grav relatille: de exemplu, dac folosesti FaceTime ca si vorbesti cupartenerul tau, care e militar aflat in misiune. Ins nu confunda confortul cu necesitatea, Nu e convena- bil si pierzi accesul la un grup de Facebook care anunti eveni- qrentele din campus, dar intr-o perioada de 30 de zile, ceased "psd de informayi muti va afecta grav viata sociala site poate Crile Mites | oe‘mai usor mod de a fine legitura cu prietenii din alte fii. Poate ti relafiile respective pot *ezista o lund cu contacte mai putin tate americana. Dupi cum le-a spus celor es intr-un articol despre experimentul meu, »Pe scurt, am pierdutlegi- tura doar cu oamenii cu care nu tre! cazuri) si fiu permanent in contact”, a O scriitoare pe nume Mary, rispunsul permanent la SMS- ‘mare, care trimite multe mesaje” de pild’, voia sa ia o pauza de la i. (nProvin dintr-o familie foarte mica spus.ea, Problema eraci, atunci cid soul ei era in céltorie, ceea ce seintdmpla freevent, §itrimitea uneori mesaje care aveaunevoie de rispunsusi rapide. Solutia a fost si-si reconfigureze telefonul cu o alerti special pentru mesajele de a soful ei, suprimand notificirile pentratoate celelalte mesaje. In mod similar, un consultant de mediu pe nume Mike trebuia si tin pasul cu e-mailurile personale, dar voia si vite verificatul compulsiv, asa c& a creat o reguli care spunea ci se putea conecta la cont doar de la PC, nu gide pe telefon. ‘Un informatician pe nume Caleb a hotirat ci putea sa asculte in continuare podcasturi, dar numai in timpul navetei zilnice de oud ore. (,Géndul dea asculta doar ce se difuza la radiocera prea ins, ititor pentru mine”, a expl .) Brooke, care se pre- riitoare, educatoare gi m orm’ intreag’, a decis ca voia sa renunte complet la accesul lainternet, iar pentra ca acest lucru si fie posibil, a addugat doua excepfii cind putea totugi si deschida browserul: ca si-si verifice adresa de e-mail si sd cumpere produse pentru gospodiie de pe Amazon. ‘Am observat multi creativitate sin modul in care oamenit au redus streamingul media, atunci cand nu voiau sil elimine complet. Un student pe nume Ramel a renunfat a streaming cu exceptia cazurilor in care era cu alte persoane, expli voiam si ma izolez in situatiile sociale de divertisment fel, n-t]”. Pe de alta parte, Nathaniel, profe: cu privire ladivertismentul de calitate din toanele de seriale, asa cd a adoptat o restrict mult doua episoade din orice serial pe spt Agestima ci 30% din regulile descrise de proceduri operationale, in timp ce restul de 70%: generale pentru folosirea nei ai repens ates |000 a sd rezumim punctele principale ale acestui as: * Curigenia digitala le care dicteazé exact cand si ¢ folosestitehnologia in cursul acestui proces, ” vei riméne cu o listi de tehnologiiinterzise si 4 Procedurile relevante. Scrie-le undeva sine lita intr B fn care gt Yedea zilnic. Secreta! suecesului ecla- ritatea privind lucrurile pe care poti gi i lefaciinimpul proces, P° SE MPOFsA = > E ile in ce priveste tehnologia, ‘ale este si le urmezi tiny 3 Viata fara tehnologii inceput. Mintea ta gi-a format anumit ite asteptari cu privire hit cetera sediment aeareee | acestea vor fi afectate cind eli- le din experienta ta de fiecare zi. ate fi neplicutd. Cu toate astea, multi dintre experimentul meu au povestit cd aceste senti- nfort s-au atenuat dupa o siptamand sau doua. Brooke igi descrie experienta dupa cum urmeaz’ mel preferai, cand voiam si id voiam , 8 caut ceva" sau cand aveam nevole doar de ‘odiversiuine, intindeam mana dupa telefon si apoi imi aminteam cS ‘nu mai era nimic acolo, insi lucrurile s-au imbunatitit. ,Cu trecerea timpalui, simp- tomele detoxificitii au disparut si am inceput si uit de telefon”, aexpli nsultanté de management pe nume Daria a rimele zile ale experimentului scotea com- inte si-si dea seama ci stersese toate tile de stiri. Singurul lucru de pe telefon unde putea vedea informatii noi era aplicatia meteo. yin prima ord din trei sau patru orase diferite.” Compulsia de a naviga undeva era prea puternic’ pentni afi ignorata. Dupi dou sip- timani insi, ,Mi-am pierdut aproape tot interesul [pentru a ivele principale pentru care recomand 0 pauzi inte si incerci si-ti transformi viata digitalA este Corer gta imam i | 77a, rd claritatea pe care ti-o oferg detoxificarea, a Svda tehnologiilor if vainfuenjadeciztle Daca h deciziile respective. Ins, dupa cum am mengionat la inceputul acestui capitol lumii digitale permanente gis aceste hucruti inainte si in lizarea compulsivi @ telefoanelor, acoperd vidul creat de ipsa unui ‘timp liber bine detvoltat. Reducerea perturbitilos usoare fing sa completezi Widul creat poate face viafaneplicut de fada an reaultat care Poate submina orice trecere la minimalism, te pretulesti. Aceastd abordare de tip mijioc pentru a-f atinge scopul necesita obiective cla Vestea buna e cd participantilor din experimentul meu de curijenie in masi le- ai usor decit se asteptau si se reconecteze cu tipurile de activitati care le ficeaut ina inte si fie subjugati de puterea ecranelor. O studentd in ciclal postuniversitar pe nume Unaiza ig petrecea serile navigénd pe Reddit. in timpul curate: reorientat aces cirgile pe care le imprumuta de la bi agenta de asigurari, dar si-a organizat garderoba, a plan planificat mai multe conversa vrea si participe gi el Ja un e i,lucrupe care il aménase din cauza unei aparente lipse de timp. Pénd la finalul curiteniei, ficuse 0 oferté pentru o casi si aceasta fuse se acceptata. Kushboo a cititcinei cary in timpul curijenici. A fost mare lucru pentru el, deoarece au fost primele cdrfi pe care le-a citit de bunavoie in peste trei ani. in plus, a reluat doud hobby-uri minat si inceapa s& find inainte de culcare. in plus, a inceput si asculte discuri la Piclcup, de la inceput pand la sfarsit, fara cist in ureche sau butoane de omitere pe care sile apese cind isi pierdea ibda- a. S-a dovedit aio experiengii mult mai bogata decit obiceiul Carijenia digtala Minimalism dig | 79.sdu normal de a porni Spotify sia cduta piesa perfect blog, ca si-si impartise: artisti. Craig, de meserie inginer, a raportat: biblioteca locals pentru prima dat de cand au | rite care pareau interesante”, La fel ca alti parinti care au participat la at in care-si petrecea timpul Mirturisit c8, atunci cand erau pe tere- teptau laudele pentru ceva ce desco- ‘elnici nu observa, deoarece era | Dut si ma gdndesc la céte astfel de simteam nevoia asta ridicol mici victorii pierdeam de: de averifica stirile pentru aN-a oara” de sport care nu se witi in jos. $i Brooke si-a dat seama cd a Inceput , si interactioneze mai +himbarea nua fost regizata, i, care i-a facut viata ,mai a se concentreze asupra spuniind: ,Pauza de 31 iam ci-mni lipsea... Stan multi cu privire la curiitenia de o h de zile mi-a oferit o clartate care nu sti Mioeaom gal cust cigs acum in afard gi privind spre interior, imi dau seama ca lumea are mult mai mult de oferit!” ima siptimana sau primele doud siptim cartons digas vor fi, probabil, dificle; te vei lupta cu La sfairgitul curateniei, trebuie si firedes activitate care iti provoaca o satisfa bilitatea sii creezi cu incredere o viati in care tehnologia are doar rolul de s ‘mai importante. Pasul al treilea: reintrodu tehnologia Pauzei de 30 de zile fi urmeazi pasul final al curienici digi- tale: reintroducerea tehnologiilor opfionale in viafa ta, lucru i solicitant decat iti poti imagina. ee nui digitala au tratat procesul doar ca pe 0 detoxificare digitala terials Minato ital | BLficient in mentinerea acestei legaturi, 2 clasicd si aureintrodus a final toate teh gil ‘cestui ultim pas este izez valoarea gi minimizez dezavantajele?” 0 idee pe care o explo | adoua a carfii este ci multe companii din econ i te atragi in ecosistemul important, apoi, dupa ce ai deve- nit yutiizator”, sa foloseasca tactici de captare a atentiei pentra a te coplesi cu op} incolo de scopul original, bat acest lucru cu proceduri care dicteaza cand si unde folosese Parte, i ti pasul cu fotogratiile Copilului verisoarei tale poate sustine importanga pe care 9 a lie. \corzi familii, declara ceva mai specific, cum ar fi ,Accesez Facebos care simbitd, de pe comp apropiati si familia; lista de prieteni la rela Pentru ca 0 tehnologie minimalist s& fie reintrodus in viata ta la sfarsitulcurdteniet digitale, ea trebui 1 Sd serveascd unei valor pe care o pret ‘arecare nu e destul) 2. Safi leo procedut ‘ate specifics exact cand si cum o fol |e gt Cute iets Pande tees | aeSu suficient de informat gi scdpa de multe dintre cele mai | deranjante caracters "um are abonament la un campusul NYU, tigurosiin imblénzirea Proceduri operationale stricte, Marianna, de exemplu, a stabilit ci acum Poate accesa restul de refele sociale o dati pe Sdptiiméni, in weekend. Un foginer de vinziti pe nume Enrique mi-a spve of Twitter imi asa ci a restrictionat verificarea feedului la nd, in weekend. Ramel siTarald au decis of ‘importante. © experienté interesanta impartisitd de uni atticipangi a fost ct s-au intors entuziagei la tehnologiile optionale si auaflat {its pierduserdinteresul pentrucle. at, de exemplu, cum si-a desetis Kate experienta: Inziva tn care s-a incheiat ‘urétenia, m-am Tntors la Facebook, ‘avechile mele blogur sia Discord, domi, #1 gata sé plonjez inapoi 24 | Aten de iets aCe aS0, dups veo 30 de minute de navigat aurea, am riicat. rivirea De atunci n-a mai folosit servcile respe Mai multi participanti au descoperit ca de tip »point and click” permise de retelele cai nevoie de sisteme alternative pen etenii. O agenta, de publicitate Pent ‘gram regulat pentru a-si suna prie Astfel a reusit si-si sustin voarea unor comunicéri mai superficiale. ecare multi incepu- sad i le astepte. yin final, am acceptatfaptul cd aveent si Tatez unele evenimente din viata lor, dar cd acest. lucru avea si Als participant au ales proceduti operationale neobignuite jn cursul procesului de reintroducere. Abby, o londoneza care ‘eteazi in industria tursmuli, asters browseral web de pe -am dat seama ci nu trebuia ispunsul a orice intrebare”, mi-a spus ea, Apoi a cumparat un carmet de moda veche in eare of noteze ieile cin se plictisea in metrou. Caleb sia stabilitore de stin- ere pentru telefon ~ mu-1 poate fol ‘imp ce un inginer pe nume Ron isi perm doar doud site-uri- un progres major fa naviga anterior. Rebecca si-a transformat cumparandu-si un ceas. Pentru area un lucru obignuit, dar pentru ac fost un act intentionat, Am estima situafiile cind ma trezeam prinsa intr-un cere vicios de 86 | Mittin gl cise neproductivitate apareau deoarece verificam cat era ceasul de petelefon.” | 000 Un scurt rezumat al ideilor de mai sus: + Pauza de o lund de la tehnologile opyionale iva reseta viafa digital. Acum o posi reconstrui de la zero, intr-un ‘od mult mai atent si mai minimalist. Pentru aceasta, aplicd un proces de selectie din trei pagi pentra Se tehnologic optionala pe care te gndesti s-o folosesti din now. Acest proces te noile tehnologii i juta sa cultivi o viata digitald in care Cals Mima igh| adoua| 4 F-ti timp pentru tine Cand singurdtatea a salvat natiunea initial) era inconjurat de peisaje rurale. Astizi, oragul se intinde ‘mult dincolo de el, dar cdnd treci de poarta principal, cum am ficut eu intr-o dupi-amiaza de toamna neobisnuit de cilduroa- si, pe cand ficeam cercetiri pentru aceasti carte, atmosfera sa de refugiu riméne intacta. Pe miisuri ce am inaintat pe alee, zgomotele orasului s-au atenuat: peluze verzi, copaci bitrani, Toda ponimati, trae, ema Pensionaral Foor Armate nt)idee, c& un tucru atit de simy ecu iphuca ticerea arfi inuenga via taeiinoastre, m-a adusla cabana lui Lincoln in lupt-amiazi de toamnd, ca si afla mai multe, 900 ca St ingelegi dorintapresedintelui de a scépa de la Casa uie si-ti imaginezi. cum era viata acestui ‘congresmen_ Bede cet¥tePtate la conducere in cea mai difelt so jy Rosstre de pind atunc. imediat dup’ namizea ziua cind a finut acel iscurs mobilizator despre 82 | Miton dal opr céteva zle calme, in care si se obignuiasca cu biroul prezidential sisd stabileasci dupa cum descrie intrat in aceasti camer’, dup numire, a fost scrisoarea de la maiorul Anderson, in care imi scria cd gi-au epuizat proviziile” Anderson era comandantul Fortului Sumter, aflat sub atac in Charleston gi de care depindea ameninjarea unui riz iminent. Decizia dea evacua sau a apira fortula fost doar prima dintr-o avalanga de crize similare cu care s-a confruntat prege- dintele in fiecare zi, ca lider al unei uniuni care se indrepta spre disolutic. Gravitatea vremurilor n-a fost suficienti ca si- elibe- reze pe Lincoln de alte obligatii mai usoare, care-i ocupau fara mili restul programului. ,,Aproape din prima zi a mandatului”, serie cercettorul Harold Holzer, special IuiLincoln, yo mulfime de vizitatori au luat cu asalt scarile si coridoarele de la Casa Albi, urcindu-se pe ferestre si campand in fata usii biroului presedintelui” Vizitatorii venisera sa ceard locuri de ‘muncé sau alte favoruri personale si includeau prieteni si un numar considerabil de rude de-ale lui Mary Lincoln. White House Historical Assoc treaza in arhiva sa o gravuri publicata initial intr-un ziar; la o luna dupa numirea lui Lincoln, care surprinde pe scurt aceasti realitate.* Ea arati o multime de24 de barbaticu joben militand in fata usilor camerei in care presedintele tinea o sedint cu cabinetul sau. Legenda explici ‘motivul prezentei lor ca fiind acela de a cere agresiv locuri de munca de indata ce Lincoln avea si iasi. Chiar daci Abraham Lincoln a ineercat in final si-si organizeze mai bine vizitatorii * Tntraducere, soci ster Caz Abe (nt)(bligindu-isstea larand, ca si |afrizerie”, dup cum ee ee aceasti sursi de singuratate, deoarece uneori se fariga si por- arimas, dup’ cum rer nea It drum inapoi spre capitali firé compania de cavalerie cesta mu era stilul sit obignui tregi le ciornele discurs mentele importante. Dupi cum mi-a expli mele, Erin Carlson Mast, drectoarea organ care supravegheazi cabana, in siptmanile a cursului de la Gettysburg, Lincoln, . Plimbandu-se adeseori noaptea prin N-2 finut un jumal, aga c& nui stim cele Fst Ca Fost aici ‘uman al rézboiului chiar inainte s8 serie acele ‘onfruntat cu costul raze memorabile."7 Ore ale unei seride varie Senitorul care Unde, tn asf Cabana a fost i lecul in ca: Proclamatia de Emancipare. Atat necesi viidin Sud, cét si forma acestei emanci 3 rispuns fa so nee ne-a condus in m Stitea complet si ingur domnut nz mare de cern "8 Perdutin gandurie sale cy, Mahe in Scare acceptau sclavia. Abraham Lincoln it Vizitatori, precum senatorul Orville. Browning, Naveta lui Li ‘ Hi ; dscute problemele relevante, Mai mult, se stie, nasaiioferes wees Meng tl dint capital gi cab: iinotaideile pe bucijele de hare, pe one Ie tinea uneori in sindeascé, Stim ci presedintele Prefuia ‘Aptusealajobenului cénd se plimba Pe domeniu.® ee Mitr Se ne pen tog Ta aConstructie (la fel ca naiunea ins Biroul pe care Iam viizut in eal originalul a fost mutat in Do; Sonic, deoarece presedintele 5-a nul cu aceasta indatorireistoriea ‘M tumultal sizgomotul resedingei sale Oficiale. S06 2 =e ee sblata sade asustine opresedinte sol © minim’ hiperbols) salvarea natiuni, al acestui capitol este si arate cf i {american de pe urma timpului ae a extind dincolo de personajele istotice sau de alti indivi and pe aut de luat deviziimajore, Toatd tame Poate benefcia de mia unor doze regulate de singurstare sila fel de impor, indchangary ott te evitt aceast stare onines erioadi Casa Ales 42 Suet a fel ca Lincoln in primers sale luni la Ferenc bt In paginile ce urmeszd, sper ake conving ci, indi. ree, ut alegisi-fimodeleziccosistenna digital, artrebui si “1 oferi creierului tu dozele Minin a 5 pertain Timpul petrecut de Lincoln singur cu sindurile sale ajueat | | Valoarea solitudinii {nainte si putem discuta despre solitudine, trebuie s ingele- gem mai bine lace sereferd acest concept. Pentru pufin ajutor, putem face apel reche neobisnuiti de indrumatori: Raymond Kethledge si Michael Erwin, Kethledge” este un re judecétor care ncreazd la Curtea de Apel a Statelor Unite pentru al saselea circuit”, iar Erwin este un fost militar de carierdi care a participatla misiuni {in ak si Afganistan. Cei doi sau cunoscut in 2009, cind Erwin studia pentru licenja in Ann Arbor. Desi erau diferfi in ce rf fa de viafd, n-a durat mult s4-si des- sul comun pentru solitudine. Kethledge, am aflat, petrece perioade lungi de singuritate pentru a-si formula opi- niile juridice renumit de tdioase, lucrind adeseori la un birou simplu de pin dintr-un hambar abia renovat, fir conexiune la internet. , Bi la imi aduce inc& 20 de puncte la testul de inteligeny De partea cealalti, Erwin a profitat de Pe marginea cémpurilor de porumb din Michigan ca si proceseze emotiile dificile cu care s-a confrun- {at la prima revenire din rzboi, glumind cd ,alergatul e mai ieftin decat terapi La scurt timp dupa prima lor intélnire, Kethledge si Erwin au decis si scrie impreuni o carte despre singuriitate. A fost nevoie de sapte ani, dar eforturile lor au culminat cu lansarea din 2017 a volumului Lead Yourself First. Cu logica stricti pe cate o astepfi de la un judecator federal si un fost offer, carteavremea cind filiala ocala din NAACP" a icilor de segregare din autobuze. Ult jer al nou-formatei Asociatii pentr ‘Montgomery (care a avut loc in anul prins pe nepre- renuma ideile autorilor despre importanta singuratifii cu pro- prille ganduri. Inainte si-si sustina cazul insa, ceea ce este, cu siguranti, una dintre cele contributii ale lor: o definitie precisa a singuri as mod gresit acest termen cu separa siténd, poate, si urci pana la o cabana izolati, la kilometri distanga de alti oameni). Aceasta definitie eronat aduce un standard de izolare care poate finepractic gi imposibil de atin in mod regula, ‘metrou sau, dup cum a descoperit pregedintele Lincoln la cabana sa, in timp ce-fi imparyi peluza eu doud companii de Soldati unionist, atata veeme cat mintea fi-e ocupati doar de tiarefectatAimbriiat singuritatea ncesardpen- a ngelege ce se corea de la el sin acest spafin a gisit ris Pil care avea si-i ofere curajull necesar pentru cea ce rma: aceasta poate consta si in cititul unei citi, in ascultatul Podcast, in urmérirea programelor TV sau in efectuarea oricd._| aud 0 vce neon acl moment, mi sap Be a Martin Luther, apara virtutea! Apara dreptatea! Batic re fot aden Uhterior, biograful David Garrow a descris acest eveniment toricare ur si simplu intémplatoare™: King era noul pastor carism: Fey senppenr tine Mati dtl | 92 98 | Arimamgt £m pertrineKierkegaard si Witigenstein ca osmeni care ‘eau avut familii si trefinut relat personale apropiate, inci au reusit si E greu de ignorat faptul cd: {intreaga listd de vieqi iremarcabile aluiStors precum simulte dintre exemplele store citate mai devreme, se concentreaza pe barb, Virginia Woolf in manifestul séu feminist One's Own’, acest dezechilibru nu treb surprind’ pe nimeni. Seriitoarea arf de acord cu Storr ef singurdtatea este o cerinta obligatorie pent reatoare gi originale, dar ar adiuga apoi cd femeilor i reflwat permanent spatiul separat ‘tral si fgurativ in care si cultve aceastd stare Pentruea, cu alte cuvinte singuritatea nu este o diversiung plicuta, ei o formi de eliberare de opresiunea cognitva care apare in Inepoca ui Wool societateapatriathala Terefuuza femeilor aceasta cliberare. in, 'Prezent, aceasta opresiune, ‘Provine tot mai ‘ult din preferinta noastré pentru ecranele digitale. Aceasta cr8 comuna pentru , Fooaras tult timp singuri femé a fost abordati de un critic so, compozitori", 6 i Michael Harris in cartea sa din 20 itulata, de asemenea, Pascal, Spinoza, Solitude. Hartis se teme ci noile tehnologii contribuie la crearea i unei culturi care submineaz i ile ginduri si mentioneazi Aceastiiresursi e: cant et Oct part, radu nglside ara Univers, curt 2099 (nc)Privarea de singurstate Ingrijorarea ci modernitatea in mueste nous. in1980, Anthor cd aceasta cultura oc; singurititii greu de tri in conflict cu solitudinea ny Storr se plangea in scrierle sale lentali contemporana face pacea icind spre Muzak gi recenta eprezintd viata mea ade am timp 58 explorez sing descopirce se Intémplat. Fare intrera, viata ar deveni aids ad sunt singura_21 i lui XI. Am slinainte de iPod, tn principal sub forma ‘Walkman si Diseman (sau a concurengilor t aceasta idee cand a ‘Otodatd, ne pierdem S00 Exemple similare celor de sai si sunt mumeroase s macanelutie cart: doze regulars de singuratate, combinate ‘modul nostru implicit de Socializare, sunt necesare Pentru sue. sean une’ flinge umane, acum 2 Imai urgent decit oricind of Zecunoastem acest Iucru, eoarece, dupa cum yoj continuare, pent Prima data in istorig omenirii, singurstates incepe si dispara complet, 102 | eto Se 2. pn ng‘uzical pentru intreaga zi i Sale eae nes pu cpl cnd ig pe ug | sileda ogi evita 0 conversatie cu até fin Pentru un context mai d tran letaliat, tehnologiile anteri ‘meninonsinguriates delatdegafula hoeols eins Gite allu tor, aduceau modus noi de reap oandal hi Sor i azional | cru petecutsingur cu ginduie tale. iPodalintaferea pen AiuBrima dati posbltatea de af distras permanent dela pre cra inte- Fermicrulde pe vremea hi Thoreau parisalingtes uli ca si mearga in ora gi sa veri é ag si si verifice tel saan telegram igmentind un moment de singuritate,daraccantd ex | Potenfialul deplin pani la lansarea succesorului sity, iPhone-ul, | fa pind larispandirea smartphone-urilor modemg conectate !a internet, in al doilea deceniu al secolului XX, DesiiPodurile . Desi informatie de la alte mini In it i eae izgoni definitiv singuratatea din vietile ” “Roreau $i Storr se temeau ci oamenii Partede ‘mai putind singurdtate, Acum, trebuie si a tae a vom uita complet de aceasti stare, —<_ 000 Parte din motival pentru care sunt atét de complicate discutiile despre tot mai pufina singuritate din epoca smart- phone-ului este ci e ugor sa subestimm severitatea fenome- nului. in vreme ce multe persoane recunosc cA igi folosesc telefoanele mobile mai mult decat ar trebui, de multe ori ele nu Profesorul de la NYU Adam Alter, pe care I-am prezentat m: east carte, relateazd o astfel de situate tipica in lati Moment, care urmareste cat de de laecran in ficcare zi inainte si activeze aplicat mand aproximativ o ord petrecuti in fafa ecranului. (© lund mai tarziu, aplicafia i-a oferit lui Alter adevarul: in medie, punea mana pe telefon de 40 de ori pe zi si petrecea in {otal treiore privindu-i ecranul. Surprins, profesorul Ia contac- tat pe Kevin Holesh, dezvoltatorul aplicatiei. Acesta i-a dezva- Iuit ci situafia lui nu era deloc o exceptie. De fapt, era uimitor de obignuitd:utilizatorul mediu al aplicatiei petrece aproxima- tiv tre ore pe zi privind ecramul smartphone-ului si doar 129% petree mai putin de o ord. Utilizatonul obisnuit ia telefonul in mana de 39 de ori pe zi. fer, aceste numere sunt are descarci o astfel de folosirea telefonului. tori de smartphone care nu aplicatie sunt cei care au deja »Existi milioane de utili * carte apr ifn nba roman, cil exis, aducee cn eles de Emit ei, tra Publi, Bcuret, 2017 oa aPentrua simplit is ilies a Peper : ria st Slifie dsc ‘oferim acestetendinge pr Privarea de singurttate Starein care nu petrectaproape deloc timp sin 5 liber de idei de la alte mingi eur cu gine ae Chiar $i in anii 1990, Privarea de sis 2 a 290; privare singurit: isi ae ee fie c& voiai, fieci nuccindagteney stad gana ul ai ighesuit cu metroul, cand mena al cares i in griding, Astazi, dupa cum am g a tea 7 treba ‘pala, nes este dact rispindirea privirt sii fn detrimental refle in primul rind, cind care ea tile aduce: abi a-tiechilibra emofiile, de a-ti forma curajul moral si de a con- solida daca suferi de 0 privare cronica de soli- tale va scidea. wea singurititi are i repercusiuni pe care abia ince- pem si le infelegem. Un mod bun de a investiga efectul unui ‘comportament este s& studiem o populatie care impinge com- portamentul a extrem. Cand vine vorba de conectivitatea con- stanti, extremele sunt usor de gasitin randul celor niseuti dupa 1995, adic primul grup care a intrat la pubertate cu acces la smartphone-uri, tablete siconexiune continua la internet. Dup cum vor marturisi majoritatea paringilor si cadrelor didactice, acestia igi folosese permanent dispozitivele. (Termenul perma- nent nue o hiperbold**: un studiu din 2015 efectuat de Common Sense Media a descoperit c& adolescentii consumau confinut lia inclusiv mesaje text si retele sociale -in medie noua ore pei) Prin urmare, acest grup poate juca rolul unui canar cog- nitiv din mina de c&rbuni. Daca privarea continua de solitudine creeazi probleme, ar trebui si le vedem intai aici. Siexact asta am descoperit. Primul indiciu cd aceasta generatie hiperconectati era afec- tata aparut cu céiva ani inainte si incep sa scriuaceasti carte, Discutam cu directoarea de servicii pentru sinatate mintali de tea mintala a studenfilor. Pana recent, centrul tala din campus se confruntase cu acelasi amestec de probleme adolescentine comune ultimelor decenii: ‘Féieinp pert ine Miia cea | 107bat- fird ezitare cé, prob: ea ley tulburatilor a permanent mesaje, cu fre care neincetati afecta chi ompelsivd. Apo totul sa schimbat. Aparen re, numiral de studengi care soicitas consiire *nnifeaty ir amestecul standard de proble 5 went dominat de anxetate, fenomen rar inant pink nd, ‘oarea mi-a spus ci, deodati, a Bien af sufere de anxietate sau de tulburiti ans "e credea ci provocase aceasti toati Iumea piirea si inxioase. Cand am intre- stl schimbare, mi-a réspuns | giturdi cu smartphone-urile, inxioase a coineis cu primel . Pirea clar cd aceasti comuni- inerelor creiere, Cafiva ani mai tarziu, banuiala administratoareia fost validata B tui deprofesoara de psihologie Jean Twenge, University, diferentel aceasta a studiat tendingele de mai : z si ele aproap. ire jan Diego State unul dintre cei mai buni: i : uni experfdin lume ince pri seca lintre; generay in cazul tinerilor am aioe intr-un articol din septembrie 2017 p. ericani. Dupa entru Atlantic, sus timp de peste 25 de ani ° - ful ano son inh tmein aches oc era ; 7 observat o schit i emotionale ale adolescentlor care mu era deloc i can a ta: analizez date generation vazut asa ceva.2? Tinerii nascusi intre 1995 si 2012, numeste ,iGen”, manifestau diferente Provenind din anti 1930), am ‘grup pe care Twenge i | 5 -remarcabile, comparativ cugenerafia ¥ carei-a precedat, Una dintre ‘cele mai mari gimai bari se referea la sinitatea psihologicd. ului la adolescenti a crescut exponential”, tuna dintre principalele cauze pare si fie resterea tulbutrilor de anxietate,»Nueo exagerare Ff descriem generatia iGen ca find aproape de cea mai grav ‘qizA de sinatate mintala din ultimele dece Ce a determinat aceste schimbi intuitia directoarei pentru sii stunci cind observa ci modifictrile corespund. ful in care definerea unui smartphone a devenit obignui pentru americani, Caracteristica definitorie a celor din taplicdea,esteckaucrescut cuiPhone-uriirejele sociale, af3 Motivul ar putea fi timpul indelungat petrecut pe retelele socis La scurt timp dup aparitia acestui artico ui tot mai mare de critici care luase nastere in urma disputatelor alegeri din 2016. Aici, autorii recunose e4 unele utiliziri ale refelelor sociale fi pot face pe oameni mai putin fe: indicd apoi mai multe cercetri care stabilese c& ,atunci cénd sunt folosite corect”'4, aceste servicii fi fac pe utilizatori mai fericiti in mod masurabil. Folosirea Facebook pentru a fine legitura cu prietenii si cu cei dragi, serie autorul, »ne aduce bucurie si ne consolideaza sentimentul de comunita huodackcpe tie" Minmatimgtal | 135Cu alte cuvinte, in functie de persoana pe care o intrebiim, refelele sociale ne fac mai singuri sau mai fericiti. a sa infelegem mai bine acest fenomen general al conclu- zillor contrastante, s& analizam mai indeaproape studiile dis- cutate mai sus. Unul dintre pri le articole pozitive citate de postarea de pe blogul Facebook’® a fost sctis de Moira de Robert Kraut, specialist in interactiunea dintre oameni si ‘computere la Universitatea Camegie Mellon; apoi a fost publi- cat in Journal of Computer-Mediated Communication in iulie 2016. in acest studiu, Burke si Kraut au recrutat un grup de aproximativa 900 de utilizatori Facebook care au fost de acord gi cuantifice nivelul curent de fericire cdnd li se cerea. Cercetitorii au folosit apoi jurnalele serverelor Facebook pen- tru a conecta anumite activitafi din retelele sociale cu aceste 4 de stare. in final, au descoperit cd, atunci cand utiliza- jntite” si ,compuse” de cineva pe care il cunosteau bine (de exemplu, un comentariu de la un membru al familiei) se simfeau mai bine. De partea cealalt’, informatiile tintite si compuse de persoane pe care nu le cunosteau bine, primirea unui Like sau citirea unei actualizixi de stare nu erau corelate cu stare imbundtatita pentru multe persoane. Un alt articol pozitiv citat in postarea de pe Facebook a fost in psihologie social Fenne Deters de la Matthias Mehl de la Universitatea din and Personality Science in septembrie 2013.17 In acest studiu, Mehl au ficut un experiment controlat: pe parcursul a sapte anumitor subiecfi li s-a cerut si posteze pe Facebook mai des decat de obicei, in timp ce alti n-au primit deloc instructiuni. Membrii grupului experimental cdrora lisa 136 | dma pat i cc pete cerut si posteze mai des 6-au simtit mai puin singuri decat gru- de control in acea sptmana. La o analiza mai detal acest hicru se intimpla deoarece se simfeau mai conect prietenii lor in fiecare zi. Cele dowd studi par si descrie cum refelele sociale aduc fericirea gi alunga singuritatea. Dar hai si tulburim acum apele, Indnd in calcul principalele dowd studii negative citate de articolul din NPR care a aparut cam in aceeasi perioada. a fost scris de o echipa formati din experti ipline, condusi de Brian Primack de la Universitatea din Pittsburgh, sia aparut in prestigiosul American Journal of je 20172 Primack sied lizat un esantion national reprezentativ de a cuprinse intre 19 si 22 de ani, folosind acelasi aleatorie pe care il ui stil in sondaje pentru 2 ‘misura opinia publica in timpul alegerilor. Chestionarul dea un set standard de intrebiti care masurau izolarea so. perceputi a subiectului (ISP), o masurdtoare a singuratafii, si ficea referice la utilizarea a unsprezece platforme de sociale diferite. Dupi ce au analizat val descoperit c&, daci 0 persoani folosea mai des retelele socia- ie, avea sanse tot mai mari si se simta singura. Intr-adevar, un subiect din prima percentila in ce privea refelele sociale avea de trei ori mai multe sanse sé se simt mai singur decét unul din ultima percentila, Rezultatele au fost aceleasi chiar dacé su luat in calcul factori precum varsta, sexul, sta- ‘venitul per locuinté sau educatia. Primack a decla- rat pentru NPR ci a fost surprins de rezultate: ;Vorbim despre refele sociale. N-ar trebui ca oamenii si fie conectati social?” fnsd datele erau clare. Cu cat petreci mai mult timp ,conec- ct atét ai sanse mai mari s& devil reGelilalt studi Holly Shakya de i au Folosit date de la -un chestionar aplicat unui esantion Epidemiology in fet peste 5200 de subiecti tH spusele lor: ,Rezultatele noastre au a area Facebook a fost asociat§ negativ cu sta- "2° Au descoperit, de exemplu, ca dacd maresti cu dard. Aceste conexiuni negative s-au pastrat gi cand, la fel cain studiul lui Primack, s-au luat in calcul variabilele demografice relevant Aceste studi contradictorii par si prezinte un paradox: refelele sociale te fac si te sit fericit, cit si trist. Pentru a- rezolva, si ne uitim mai indea- proape la struc care au obfinut rezultate pozitive s-au concentrat pe anumite comportamente ale utilizatorilor de refele sociale, in vreme ce acelea care au obtinut rezultate negative s-au concentrat pe utilizarea generalé a sexviciilor. Presupunerea naturala este ci ar fi conectate pozitiv: daci un comportament le sociale sporeste starea de bine, cu cit folosesti mai mult aceste servicii, cu atat vei exersa mai mult aceste comportamente si ar trebui si fii mai ferict. Astfel, citind studiile pozitive, te-ai astepta ca sporirea utiliziii refelelor soci- ale s& aduca o stare mai buna - insa, desigur, cercet&torii au descoperit chiar contrariul in cadrul studiilor negative. Be alt factor in joc, ceva care ele sociale, generand Prin urmare, trebuie s& existe sporeste cu cat folosim mai mi eacelordelaNPR, ,este wmatorul lucru:c@ inlocuirea relatiilor din lumea reali cu utilizarea rejelelor sociale este dunatoare stiri de bine.” entraia explora aceasti idee, Shakya si Christakis au masurat re ( observatie facut de multe ori si ‘Dupa cum au remarcat apoi, asocierile nega- Facebook sunt comparabile ca magnitudine cu entat studille pozitive citate mai devreme, anumite acti din aceste refele Gizolate intr-un experiment) sporese moderat starea de bine. Principala problema este cA utilizarea refelelor sociale indeparteaz oamenii de socializarea reali, care este ‘mult mai important. Dupa cum sugereaza studiile negative, cu cit folosim mai mult refelele sociale, cu atat avem tendinfa si dedicim mai putin timp interactiunilor offiin, iar deficitul de valoare devine tot mai grav (aga ci persoanele care folosese cel mai mult aceste instrumente au sanse mai mari si fie sin- nefericite). Micile amelioriri pe care le simyim cand pe wallul unui prieten sau fi apreciem cea mai recent jgrafie de pe Instagram nu compenseaza nici pe departe pierderea major care apare cand numai petrecem timp efectiv cu aceeasi persoana.Dupa cum rezumé lucrurile Shakya: ,Trebuie si fim atengi... cénd sunetul unei voci sau o ceased de cafea biutd cu un prieten sunt inlocuite de Like-urile pentru o postare”.3 000 ideea ci interactiunile din lumea real sunt mai valoroase decat cele online nue surprinzitoare. Creierele noastre au evolu- at intr-o perioada in care singura comunicare era offline gi fata in fat. Dup& cum am spus mai devreme in acest capitol, a interactiuni offine sunt incredibil de bogate, deoarece td creierelor st proceseze volume mari de informatii despre indicii analoage subtile, precum limbajul trupului, expresiile faciale gi tonul vocii. Zgomotul de fond sustinut de multe instrumente de comunicare digital poate oferiun simulacrual acestei conexiuni, dar las subutilizate si reduce abilitatea acestorinstrumente de ane satis- face intensa nevoie de socializare. De aceea, valoarea generata de uncomentariu pe Facebook sau o apreciere pe Instagram (desi real8) este minor’, comparativ cu valoarea generat’ de o conver safie analoagi sau de o activitate impartasit’ in lumea real’. ‘Nuavem informatii clare despre motival pentru care oamenii inlocuiesc comunicarea offline cu cea online cand au acces la instrumente de comunicare digitale, dar e usor si formukim ipo- teze convingitoare, pornind experientele obignuite. Un. vinovat evident este faptul ‘eractiunea online este mai rapid decat conversatiile de moda veche. Oamenii preferd in mod natural activitatile care necesiti mai putina ener- gie pe termen scurt, chiar dac& sunt mai daunatoare pe termen_ Jung (asa c& ajungem si-itrimitem un SMS surorii noastre in loc s-osunam sausa dim Likelao pozi cunow-nascutul unui prieten fn loc si-ifacem o vizitd). 140 | mat egtal nc pete" Un efect mai subtil este modul fn care instrumentele de comunicare digitale pot submina comunicarea offline rima- sii in viefile noastre. Deoarece instinctul principal de conee- in final, dupa cum am explicat in prima parte a c&rtii, multe intre aceste instrumente sunt concepute si ne deturneze sunaer adictiv. Cand petrecem mai siv, aver mult mai pugin lente. Deoarece aceasta utilizare compulsiva are un aer de soci- alizare, ne poate amagi si credem c& ne ocupim deja de relatiile noastre, find inutile alte actiuni. Casi fie clar, aceasta prezentare nu acc posibile ale instrumentelor de comunic asemenea, abilitatea refelelor sociale deane face cizati saunecorespunzitori, precum si pe cea ignarea, de ane inflama cele mairele instincte le a degrada insusi procesul democratic. ins acest capitol vreau si evitodiscutie despze Neds” Main dtal | 241Recuperarea conversafiei And in acest moment, ne-am bazat pe o terminologie des- tul de stufoasi pentru a diferentia interactiunile mediate de analoa- ‘ge de moda veche, pe care specia noastra a evoluat ca. in cele ce urmeaz, vreau si imprumut o formulare utila de ‘Turkle, profesoara la MIT gi cercetitor in domeniul subiective a tehnologiei. in cartea sa din 2015, onversation’, aceasta face distinctia intre conexiu- re, termenul folosit de ea pentra interactiunile care ne definese viefile sociale online, gi conversagie, comunicarea mult mai ‘bogata care defineste intdlnirile dintre oameni in viata reald. ‘Turkle este de acord cu premisa noastri ci aceasta din urma este esentiala: CConversatia faf8 in fat’ este lucrul cel mai uman ~ gi mai facem. Complet prezent unit in fata altora, m8 ascultém. Aicine dezvoltim capacitatea de empatie. Ait tudim bucuria dea fi auzit, de af intelesi2* in cartea sa, cercetitoarea mentioneazi studi de caz antro- pologice care evidentiaza aceeasi »fugi de conversafie”’s sur- prinsd de studiile cantitative citare mai devreme in acest capitol i, astfel, ofera o fatd umand de bine reduse care apare cAnd conversafia este inlocuité de conexiune. Turkle le prezinti sai elevi de gimnaziu care au probleme de empatie, deoarece le lipseste exercitiul de a citi indiciile faciale care vin din conversatii, precum gio colegi de +34 de ani care igi da seama c& toate interactiunile sale sociale au un element epuizant de performangi care au adus-ofntr-un rorimatv,.Recuperrescoveraiel(nt). 142 | Wiimatam dig! Hd cic pe ke punct in care limita dintre real gi als se estompeaza. indrep- tandu-si atentia spre locul de munca, cercetditoarea giseste tineri angajaticare se refugiaza in e-mail, deoarece gindul unei ‘conversatii nestructurate fi ingrozeste, si tensiuni inutile care ii chinuie cind comunicarea se transforma dintr-o conversafie nuanfatd intr-o conexiune ambigu’. Incadrul unei participarila The Colbert Report, moderatorul ‘intrebat-o pe profesoard un lucru ,profund”, minuscule, aceste particele de con mpreund o bucat mare de conver smeia abordeaza aces- te probleme din perspectiva unei mai inteligente a instrumentelor de comunicare digital’, nu a abstinenfei gene- ‘u sunt antitehnologie”, spune ea, ,ci proconversatie”."* are incredere c& putem face schimbirile necesare pen- im gi menfioneaza cd, in ciuda »gravitat riméne optimist c&, odat& ce recunoagtem problemele care apar cind inlocuim conversafia cu conexiunea, ne putem regindi obiceiurile. Suntla felde optimist ca ea in ce priveste solutia minimalis- tla aceasta problema, dar sunt mai pesimist lamag- ‘nitudinea efortului necesar. Spre sfargitul c serie de recomandari, concentrate in mare parte pe ideea de a face loc in viata noastra conversatilor de calitate. Obiectivul acestor recomandari este fir gres, dar eficienga lor e discuta- bild. Dup’ cum am spus mai devreme, cand sunt folosite Fira udecipe. Lk Mima dal | 143‘compromis intre conversatie gi conexiune. Daci mune ia cu instrumente precum refelele sociale .cercarile de a aduce forfat mai mult’ conver- probabil cd vor esua. Nu putem alege si ‘teractiunea digitala uzuala mai mult timp pentru cconversafii autentice. Schimbarea de comportament trebuie si fie fundamentala. Ca si reusesti sé devii un minimalist digital, trebuie si refaci " ie si conexiune intr-un mod logic : pregiti gindirea in aceasta tie, in paginile ce urmeaza voi prezenta o solutie oarecum :: un fel de filosofie pentru socializare in epoca digitala, care mie mi se pare atrigitoare. Vei regisi aceasti filosofie sub mumele aliterativ de comunicare centratd pe conversatie. Poti viet sociale. moduti de a avea grija de relafiile importante din viata noastra sic, in epoca modern curenti, trebuie si folosim toate instru Je disponibile, dela discutiile fata in fat, de mod veche, sea pictogramei inima de sub postarea de pe Instagram unui prieten. Filosofia comunicrii centrate pe convers adopta un punct de vedere mai auster. Ea spune ci singura forma de interactiune care conteasd in pistrarea unei relaii este 144 | iatien a cp ke conversatia. Aceasta poate avea loc sub forma fn fag, a unui chat video saua unui: fe corespunde criterillor lui Sherry voeii sau expresii ractic, toate refelele soci- conver {in aceasta filosofie, conexiunea este retrogradal de interactiune are acum dou’ obiecti- pregiteascd o conversatie sa practice (precum locul intal |. Conexiunea nu mai este o alternativa Daca adopti comunicarea centrati pe com tra anumite conturi din refelele sociale in sco backul objinut. inénd cont de aceste lucruri, nu va mai aves rost si pastrezi aplicatiile pe telefon, unde rolul lor ar fi doar si-qi submineze incercirile pentru o interactiune mai bogats. Locul lor va fi, in schimb, pe computer, de unde vor fi utilizate ‘ocazional in scopuri precise. in mod similar, chiar dacé faci acest lucru, va trebui si te bazezi in continuare pe serviciile de mesaje text pentru a sim- plifica adunarea de informatii, pentru a coordona eveniment= sociale sau pentru intrebaii seurte, dar nu vei mai participa la conversatii deschise siprelungite pe parcursul lei. Socializarea care conteazi este format din conversatii reale, iar mesajele ‘nu mai sunt o alternativa suficienta. Observi cd, in bunul stil minimalist, comunicarea centraté pe conversatie nu-fi cere si abandonezi complet minunile uadecpethe? Minima dat | TASinstrumentelor digitale. Dimpotriva, aceasta filosofie recu- noagte ci ele pot aduce imbundtitiri semnificative in viata ta. Printre alte avantaje, simplificd mult procesul de pregatire a Cand te trezesti ci esti liber pe neagteptate .o dupi-amiazi de weekend, céteva mesaje rapide pot identifica un prieten care si iasi cu tine la 0 plimbare. La fel, un servieiu de refele sociale te poate anunta ci un prieten vechi domeniul comunicatri digitale oferi si moduri ina obstacoluldistanfei din calea i, aceasta capacitate ar fi fost considerata miraculoas’. Pe ‘scurt, aceasta filosofie nu are nimic impotriva tehnologiei, atat instrumentele sunt folosite pentru a-ti imbunatiti viafa socialé din lumea real, nu pentru ao diminua. Si fie clar, comunicarea centrati pe conversafie necesita sactificii. Dac adopti aceasta filosofie, aproape sigur vei ce numinul de persoane cu care aio relatie activa. Conversatile reale necesita timp, iar numérul total de persoane pentru care pofi aplica acest standard va fi considerabil mai mic decit ional un comentariu pe retelele sociale sau pe care ybazai” cu un SMS. Odat ce nu mai consideri activi- fail in urma drept interactiuni importante, cercul tu social, -va pirea initial c& se contract. {ins aceasta contractare aparenti este iluzorie. Dup cum am argumentat pe parcursul intregului capitol, conversajia € cea importanti; e hucrul pe care ni-l dorim, ca oameni, si care 46 | nit tal Nuc cep Ube" ne oferd sentimental de comunitate si apartenenja necesar ca s& inflorim, Conexiunea, pe de alti parte, desi atrigitoare pe termen scurt, ofera foarte putin din ceea ce ne trebuie. in primele ile dupa ce adoptio mentalitate centrati pe con- Stephen C iar pierderea brusci a legiturilor slabe cu periferia refelei sociale poate induce momente de singuritate. Cu toate astea, pe masuri ce inlo« ‘maj mult din acest timp cu conversatii, bogifia acestor 1 ‘mult ceea ce lagi in uma. In cartea sa, Sherry Turkle rezurn cercetiiri care au descoperit ci doar cinci zile petreeute inte-o tabard fird telefon sau internet au fost suficiente pentru 2 imbundtiti sermnificativ starea de bine a participantilor si ser timentul lor de conexiune.’° Nu va fi nevoie de multe. cu prietenii sau de apeluri telefonice placute gi incalcite ca si incepi si te intrebi de ce simteai inainte cé este atat de impor- tant si te intorci cu spatele la persoana care stitea chiar in fata i 000 Fie cA accepfi sau nu filosofia de comunicare centrati pe conversatie pe care o propun, sper si accepti premisa de la care poreste: relatia dintre nevoia noastra de socializare profund ‘uumana $i instrumentele moderne de comunicare digitala este tuna fragila si poate provoca probleme semnificative dac& nu este gestionati cu atentie. Nu te poti astepta ca o aplicatie visa- td tntr-un clmin studentesc sau printre mesele de ping-pong dinte-un incubator n Valley si reugeasci sa inlocuias- cA tipurile de interacjiuni bogate la care ne-am adaptat pe par- cursul atétor milenii. Caracterul nostru social este pur si simplu Neda pete inant | ATde a pistra o abordare pe dou’ niveluri a convers: nand comunicarea digitata cu conversatiile analoage de veche) va esua in final. Acestea fiind spuse, poate c& altii sunt mai puternici decdt minein ce priveste pistrarea unui echilibru sin&tos intre aceste dou’ medii interactive, aga cl am si rezist momentan propunerii de dogmatism. Secretul e intenfia din sugestiinu sunt nici atotcuprinzatoare gi nici obligatorii ci oferé idee privind tipurile de decizii pe care le pofi lua pentrua merge finapoi la genul de comunicare pe care suntem adaptagi sé-l dorim. Exercitiu: nu da clic pe ,Like” rar spuselor populare, nu Facebook a inventat butonul Lil Meritul fi apartine unui serviciu aproape nume FriendFeed, care a inceput si ofere ace: in octombrie 2007. Cu toate astea, saisprezece ‘cand mult mai popularul Facebook a introdus pictograma de apreciere, traiectoria rejelelor sociale s-a schimbat pentru totdeauna. Anuntul initial cu privire la aceasti caracteristica, postat de © specialistd in comunicare corporativa pe nume Kathy Chan, 168 | imam nce. in jana anului 2009, dezvaluie 0 moti aceasti inovatie. Dupi cum explica ea, Facebook atrigeau un numir mare de coment in mare acelagi lucru, adic’ ,Grozav!” sa exprima aprobarea pentru o postare, economisind timp gi pas- ‘trand comentatille pentru mesaje mai interesante. sm am explicat in prima parte a acestet crt, de la tistice, care puteau fi folosite pentru ge etre anunturi Stor. Deloc surprinzitor, aproape toate celelalte platforme majore de retele sociale au continuat pe urmele FriendFeed si Facebook si au adiugatfunctiisimila- re de aprobare cu un singur clic. fn contextul acestui capitol inst, nu vreau si mi concentrez, pe avantajul creat de butonul ,Like” pentru companiile de refele sociale, Vreau si vorbesc, in schimb, despre modul in care acesta aafectat nevoia noastra umané de conversatie real. Un clic pe nLike”, conform definitillor din teoria informatie, este efectiv cel mai putin informativ tip de comunicare netriviala, oferindu-i estinatarului (persoana care a publicat o postare) doar minimul de un bit de informatie despre starea expeditorului (persoana care a dat clic pe pictograma pentru postare). ude cee" imam ital | 149Mai devreme, a -cercetari extinse care sustin afirmatia ‘cA mintea umana a evoluat si proceseze fiuxul de informa generat de interactiunile fat in fara. inlocuirea acestui flux bogat cu un singur bit este insulta suprema pentru maginaria noastri de procesare social&. Sa spui ci e ca gicum ai conduce un Ferrari sub limita de viteza este o subestimare; mai degrabi pputem spune cf e ca si cum ai tracta un Ferrari cu catarul. 090 ‘Motivat de observatiile de mai sus, acest exercitiu sugereazi sé transformi modul in care te géndesti la diferitele tipuri de indicatori de aprobare cu un singur clic care populeaza univer- sul refelelor sociale. in loc si vezi aceste clicuri simple ca pe un. ‘mod amuzant de a interactiona cu un prieten, incepe sa le tra- tezi ca pe o subminare a incercirilor tale de a-ficultiva o viafa sociala semnificativ. Pe s trebui s& incetezi si le mai ard ,ce driguy!” sau ,cat de t ‘Motivul pentru care sugerez.o pozitie atat de r triva unor interactiuni aparent inocente este c& el mintea cd aceasta conexiune este o alternativa rezonabila la comunicare. Premisa din spatele filosofiei mele de comunicare centrata pe conversafie este c&, odati ce accepti aceasti egali- rolul interactiunilor de valoa~ and cand incepe si excluda socializarea de valoare care chiar conteaza. Daci elimini brusc interactiunile triviale, ii trimiti creierului un mesaj clar: conversafia e cea care conteaza; nu te lasa distras de la aceasta realitate de chestiile strilucitoare de pe ecran. Dupa cum am. mentionat mai devreme, poate crezi ci poti echilibra ambele tipuri de interactiune, dar majoritatea oamenilor nu pot. 150 | nism dtl nudge.” Uniise tem cl aceast’ abstinenj2 bruscd de la interactiunile din retelele sociale ti va deranja pe cei din cercul lor. O persoa- ni cireia i-am prezentat strategia, de exemplu, era ingrijorata c daca nu comenteazi la ultima poza cu bebelusul unui prie~ ten, acesta avea si fie considerat un act de rea-vointa. dacd prietenia este importanta, grija cu privire la aceasta reac te poate motiva si investesti timpul necesar pentruo conversa~ tie adevarata. O vizita ficut noii mame vi va aduce amandu- rora mult mai multi valoare decat un scurt ,ooo!” adaugat intr-o list de comentarii superficiale. Daci asociezi acest imbold spre mai multi conversatie cu un avertisment general oferit cercuini de prieteni, in care si le spui c& ,nu prea folosesti refelele sociale in ultimul timp”, te vei izola efectiv de majoritatea plangerilor la care poate nagtere aceast4 politici. Persoana citat mai sus, de exemplu, fa sfagit prin ai duce ceva de mAncare priete: ca bebelusul, iar acest act simplu le-a consolidat rel ‘aspo- a de bine mai mult decat ar fi putut-o face 0 suti de ‘inseamnii cd unii oameni chiar vor c&dea, inevitabil ta ta social, mai ales cei cu care ai orelatie doar prin interme- diul refelelor. lata sfatul meu brutal de sincer: Iasi si plece. Ideea ci e important s&-ti pastrezi numere ridicate de cor uni sociale slabe este mai mult o inventie din ultimul deceniu: o rimasita din ideile unor analisti de retele exuberanti, extinse in mod neadecvat in sfera social’. Oamenii au intrefinut vieti sociale bogatesisatisficitoare de-alungul istoriel fra si simet semnificativ cand revii la aceasta stare stabil’. Dupa cum mi-a Nudachepe Ue" Mriatemapt | 152explicat un profesor universitar care studiazi si preda despre Pe scurt, ideea de a continua si folosesti retelele sociale ca minimalist digital (si in ce conditii) este complicata si depinde de multi factori diferifi Insé, indiferent de hotaritile finale pe carele ici in aceasta privingi, te rog, pentru binele tau, si adopti regula de baz de a nu mai folosi refelele sociale ca instrument pentru interactiuni de calitate redus4. Mai simplu spus, nu da clic simu comenta, Aceasti restrictie simpla va schimba radical bine modul in care iti intreti viata sociala. Exercitiu: consolideaz’ mesajele text Unobstacol major in incercarea de ane orienta viata social dinspre conexiune inapoi spre conversatie este masura in care mesajele text fie ele transmise prin SMS, iMessage, Facebook ‘Messenger sau WhatsApp ~ acapareazi acum definitia insigi a prieteniei. Sherry Turkle, care studiaza utilizarea telefoanelor dela inceputul erei smartphone-urilor, descrie aceastirealitate dup cum urmeazit: Telefoanele au devenit acum aproape obligat prietenilr.. 58 fi prieten nseamna sa fi, gata sé fii atent, online i-am recomandat si nu mai interactio- nezi cu prietenii prin like-uri si comentarii pe retelele sociale. Acest lucru poate face cateva sprancene si se ridice, dar dupa ce ridici destul din umeri si ifiiei angajamentul sa inlocuiesti aceste clicuri de valoare redusi cu conversafii mai importante, 352, | Mat gt ad | | | schimbarea va fi acceptati, Pentru multi oameni insa, renun- area la mesajele text s-ar putea dovedi mult mai dera Prietenia nu are neapizat nevoie de like-usi pe Facebook, dar daca ai sub o anumiti varstd, ea pare s4 aib& nevoie de mesaje text. Si renunti la datoria de a fi ,pe faz” in acest mod ar fio abdicare sever’. Aceasti situatie prezintd o dilemi. La inceputul capitotul ins, cu atit mai putin necesar’ ti i, in mod pervers, cind interac- pe telefon va diminua valoarea pe care 0 t Rimanem, asadat, cu o tehnologie obligatorie in viata darcare reduce simultan valoarea pe care o derivm din aceasta. Sunt perfect constient de aceste tensiuni, aga cl vreau s&-tiofer un compromis care respect atit obligatia ta de a fi ,pe faza”, cat sinevoia umand de conversafie adeviratl: consolidarea mesajelor. 000 Exercitiul sugereaza si-ti tii permanent telefonul in modul .PeiPhone-ursidisportivele Android, acest mod rul, scoala copilului). fn plus, pot stabili un program care setea- zi automat telefomul in acest mod in anumite perioade. pomesti telefonul si si deschiai apli ‘Acum poti planifica anumite ore pentru mesajele text: sesiuni consolidate in care si parcurgi mesajele primite de la ultima verificare, sé le raspunzidupa caz si, poate, si interactionezi scurt, apoi s& te scuzi cA telefonul inapoi in modul ,Nuderanja” ‘Acest exerctin are dou motivati principale. Prima este ci {i permite si fii mai prezent cind nu trimigi mesaje. Odatl ce ‘nu mai tratezi interactiunile text ca pe o conversatie continua, de care trebuie si te ocupi permanent, e mult mai ugor si te concentrezi complet la activitatea din fata ta. Acest lucru va spori valoarea pe care o obfii din interactiunile din lumea reali sipoate chiar s& reduc& anxietatea, deoarece creierele noastre nu reacjioneaz’ bine la perturbirile constante (vezi capitolul anterior despre importanfa singuratatii). ‘A doua motivatie este ci poate ameliora natura relatiilor tale. Cénd prietenii si familia pot initia pseudoconversaii superficiale cu tine in orice moment prin mesaje text, ¢ usor s& ia relagia ca pe un dat. Aceste interactiuni oferd impresia unei conexiuni apropiate (chiar dae, in realitate, sunt departe de acest standard) si nu stimuleazd investirea de timp intr-o interactiune mai semnificativa. Pe de alta parte, daca iti verifici mesa) nal, aceasti dinamici se schimba. Prietenii if pot trimite intre~ bari si pot primi rispunsuri intr-un interval de timp rezonabil sau pot si-fi trimiti o notificare gi si aibai certitudinea ci 0 primesti. ins aceste interactiuni mai asincrone gi mai logis ‘nu mai dau impresia unei conversatii reale. Rezultatul e c& att tu, cat si ceilaltiveti fi mai motivati si umplefi acest vid cu o interactiune mai bund, deoarece relatia va pirea incordata in absenta unui dialog bidirectional. Altfel spus, dacd devii mai putin disponibil prin mesaje text, relatiile tale pot deveni in mod paradoxal mai puternice, chi daci tu pari (asor) mai putin disponibil pentru cei la care tii. Aceasti idee este esenfiali deoarece multe persoane se tem c& 154 | mam ig cea” lor vor avea de suferit daci renunti la aceast form’ |. Vreau sé te asigur c&, dimpotti el, formnd o retatie mai profunda si mai nuantati decét ar putea oferi orice numér de semne de exclamare si bitmapuri cu emoji Acestea fiind spuse, practica de a consolida mesajele text poate da nastere anumitor necazuri. Dac’ oamenii sunt obignuiti si-4i poati atrage atentia oricand, nowa ta absent va ‘cawza uneori consternare. Ins aceste probleme sunt usor de rezolvat. Spune-le celor apropiati ca iti verifici mesajele de cate- va ori pe zi, asa cd daca iti trimit ceva, vei vedea in curnd, iar daca au nevoie de tine urgent te pot suna. (Aici ¢ momentul si-fi configurezi setarile modului ,Nu deranja’ ca si primesti a de preferinfe) E un rispuns time cu privre la disponibi- in final, putem fi de acord ci mesageria text este o inovatie uimitoare, care simplifici multe aspecte din viag’. Tehnologia devine o problemi doar cind o tratezi ca pe o altemnativi rezo- nabila la conversafiile reale. Daca fii telefonul permanent in modul ,,Nu deranja” si faci din mesajele text un lucru pe care-1 verifici regulat (nu o sursa permanentii de zgomot de fond) si pistrezi principalele avantaje ale tehnologiei si si- efectele mai daunitoare. Exercitiu: stabileste-fi un program de conversatie Timp de maibine de un secol, telefonul ne-a oferit un mod de a face conversafie de calitate la distanfe mari. Aceasti Nackpsthe Mii itt | 155Dac nu poti vedea persoana pe wrea de a conversa, nu aide unde imi amintese ‘cum va privi intruzi trebui sa ne surprinda cf, de comunicare mai simple (mesaj lomnici si abandoneze aceast veche metoda de conver- fn favoarea unor conexiuni de cali rioara (Sherry are te poate ajuta si bucuri regulat de conversafii at de la directorul unei companii strategie nou pen- familia: le spune cde bil sA vorbeasca la telefon la ora 17:30, in Din fericire, exist un ex eviti aceste inconvenienge sil anunfi cind ai de gand si-] suni, doar fi-o. Aparent, 17:30 ora cand isi incepe naveta aglomerati spre casi, in Bay Area, sila un moment dat a hotirat si-si foloseased eficient acest interval care era blocat in magina, asa c4 a inventat regula orei 17:30. ‘Simplitatea logisticd a acestui sistem fi permite executantu- Inj si transforme ugor conexiunile consumatoare de timp, de proasti calitate, intr-o conversatie superioar’. Dac& fi intrebare destul de complic si discutim despre asta. Suni-ma la 17:30 in orice zi”. In mod similar, cind am vizitat oragul San Francisco acum cativa ani si 158 dispuns ci il puteam puteam face atunci un voiam si aranjez o intélnire cu el, mi isi la telefon la. se simt mai bine sil sune bruse cercurile lor, deoarece stiu ci este irector se bucurd de o viafa social mai impliniti decat majoritatea oamenilor pe care-i cunosc, desi lucreaz’ cu. startupuri tehnologice solicitante, care ‘a eliminat mare parte din problemele legate de conversati sia rispuns nevoii sale umane de interactiune bogat8. Deloc surprinzator, poate, vreau siti propun si-j urmezi exemplul. ooo Exercifiul de fata sugereazi si urmezi exemplul birbatului dde mai sus, credndu-fi propria varianta de program de conversa- fie, Stabileste anumite ore din anumite zile in care esti intot- deauna disponibil pentru a vorbi. in functie de locul unde te afli {in aceasti perioada, conversatiile se pot face exclusiv la telefon initiaz’ o conexiune de slabi calitate (si zicem, o conversatie prin mesaje text sau un ,ping” in refelele sociale), sugereazi-i si te sune sau site viziteze in timpul programului de conversatie, cn vine. La fel, dupa ce ai creat acest program, ¢ simplu si tura cu oamenii la care inviti sd discute cu tine in acest interval, cand sunt disponibili.Ja fel ca directorul despre care vorbeam, este o idee buna daci ai un program de navetii regulat. in plus, transforma o parte din cafeneaua ta preferat’, A cititul e doar activitatea de lor e4 esti intotdeauna la cafe- acestia treceau pe la cafenea. Ca sine: tanica, poti face acest lucru o data pe sdptamané, in de happy hour de ta un bar prefer rant, o conversafie intensa. In mod ironic pentru i iPhone-ului, Jobs nu era genul de persoana interesat i-am transformat programul domeniul meu, trebuie si-i in viata mea de profesor, cefectiv de lucru in ceva mai vast stabilesti citeva ore pe si in care student de la cursuri si poati trece pe la tine sisl-fi puna intrebiti. La inceputul cari- erei mele la Georgetown, mi-am dat seama ca valoarea acestor sesiuni se intindea mult dincolo de interactiunea cu studentii 158 | ininstometgiat Wo deciepe ther ‘curenfi. Acum, incere si-mi extind cit mai mult programul, tea deschide pentru to student de a universtate sau si-mi povestesscd experienta sa cuuna intr cite mele, fi pot arata rogramul meu obign deoarece depageste un obstacol semnificative: grija, mentionat& mai te ar putea fi deranjante. Oamenii fg doresc conversatii reale, dar acest obstacol este adeseori sufi- ganizezi un program de con- fi surprins de numarul mare de interactiuni multumitoare pe care le poti integra intr-o sfptit- mén§ obignuita. Made pete” Mindnatondiged | 3596 Recupereaza-ti timpul liber Timpul liber gio viata bun’ In Etica nicomahicd, 0 colectie de serieri din secol la fel de importants atunci ins8 apei, in cea de-a zecea gi barbatul se indeparteaz3 de virtutea sa ervics si face afirmatie radical diferits: ,Cea mai bund si mai plBcutd vi {ntelectului”, apoi concluzioneaz&: ,Aceasta va fi si cea mal fer Dupi cum elaboreazi filosoful,o viata plina de gindire pro- funda este una fericiti, deoarece contemplarea este yo activi- tate apreciata doar de dragul saw... ea nu aduce niciun cAstig, cu exceptia actului contemplarii”? in aceasta frazi degajat’, Aristotel identificd, poate pentru prima dati in istoria filosofie! {inregistrate, 0 idee care a persistat de-a lungul mileniilor si con- tinu si rezoneze cu fel ‘umandi o viat’ trita bine impune activitafi care nu au alt scop decit satisfactia pe care o genereaza insagi activitatea, Kieran Setiya, filosof la MIT, explica in interpretarea sa moderna a Etici: daca viata ta consti doar in activ valoare depinde de existenfa problemelor, a dificultiilor, a nevoilor pe care urmiresc si le remedieze”’, esti vulnerabil la Fecipemasitinpliber Mima dg | 162disperarea existentialé care apare ca rispuns la intrebarea ine- asta e tot ceinseamnd viata? O solutie la aceasti dispe- rare, spune el, este si-iurmezi exemplul lui Aristotel gi s& alegi lucruri care-i ofera yo sursa de bucurie interioara”.+ in capitolul de fata, voi numi aceste activitati vesele timp liber de calitate. Motivul pentru care iti amintesc aici de importanta unei vieti bine alese (0 idee veche de peste doua mii de ani) este ci m-am convins cd, pentru a rezolva cu succes noastre digitale moderne, trebuie si intelegi dintre tehnologie ice (reduse ca numis, dar populare) in care autorul descrie experienja unei pauze temporare de Ia tehnologiile moderne. Aceste suflete curajoase raporteaz aproape intotdeauna ci deconectarea le ‘creeaz un sentiment de disconfort emotional. lati, de exem- plu, cum deserie criticul social Michael Harris s’ptimana petrecuta fara internet sau semnal de telefonie mobil cabana rustica: Dupa dous zil, Imi era dor de toata lumea, Imi era dor de patul r,de Kenny si de dragul de George. M-am ul imp de o oré la ocean, un fel de metal lichid scant ‘nevola 8 schimb canall la flecare zece minute, Ins apa se misca era aceeasi la nesfarsit, ca un decret. Tortur8 Acest disconfort este adescori explicat folosind ter domeniul adictiilor, descriindu-l ca pe un fel de set © persoand dependenta. (,Stiam c& n-avea si fie simplu, c& 162 | anata epee trebuia si ma astept la simptome de sevi pre experienja sa la cabana.) insi este o interpretare problema- ticd. Dupa cum am explicatin prima parte a acestei cir, fortele psihologice care ne imping si folosim compulsiv tebnologia sunt cel mai bine intelese ca niste dependenfe comportamen- tale moderate, care pot face tehnologia foarte atrgitoare cand © aproape, dar nu sunt nici pe departe la fel de severe ca 0 adictie chimicd. Acest lucru arata de ce disconfortul este ade- seori descris ca find mai abstract si mai difuz decit poftele puternice si specifice resimrite de un dependent de substante care trece prin sevrajul clasic. Nu e vorba ci Harris avea o anumiti activitate online de care-i era dor (ca unui fumator fara figiri decit igi imagineaza , pe msurii ce granifele dintre serviciu si viata personala s-au estompat, slujbele au devenit mai solicitante, iar traditiile din comunitate s-au degra- dat, tot mai multi oameni au incetat s& mai duci vieti pline de in urma un vid care ar fi aproape de nesuportat daci ar i simgit, dar care poate fiignorat tru fericirea umana. Acest lucru cu ajutorul zgomotului digital. Acum e usor si umpli golurile dintre munca si iliei, scorand un smartphone sau o tablet gi anest si atingeri neatente. Ridicarea de bariere impotriva existentialului nu e un lucru nou. Inainte de YouTube, aveam (si inc’ avem) televiziunea gi rile mai profunde, ins& tehnologiile avansate ale economiei cipro mpl ite Maton get | 163din secolul XI sunt deosebit de eficiente in aceasti activitate, Altfel spus, Harris se simtea incomod nu pentru ci fi lipsea ‘un anumit obicei digital, ci pentru cé nu stia ce s& fact, odati ce accesul general la lumea ecranelor conectate fi fusese fntrerupt. Daca vrei si reusesti in domeniul minimalismului digital, ‘nu pofi ignora aceasta realitate. Daca incepi sé elimini pertur- barile digitale de slaba calitate din viata ta inainte si umpli con- vingitor vidul pe care te ajutau si-l ignori, experienta va fi cel putin inutil de neplicuta si cel mult un esee major. Cei mai de succes minimalisti di sadar, incep conversia reorgani- zind modul in care-si petrec timpul liber: cultivind obiceiuri inainte si le elimine pe cele digitale mai rele. De tui dintre ei vor descrie un fenomen in care obiceiuri le care anterior pireau esentiale pentru programul lor au devenit, brusc, frivole, odati ce au inceput sa fie mai a modul in care fi petreceau timpul. Cand vidul este wu mai ai nevoie de lucruri care si-fi distragi atentia Inspirat de aceste observaii, scopul acestui capitol este si te ajute sa cultivi un timp liber de calitate in viaa ta. Cele trei sectiuni ce urmeazi exploreaza, fiecare, o altd lectie despre roprietatile care definesc cele mai satisfacdtoare activitit. Ele sunt urmate de o discutie despre rolul carecum paradoxal pe care-Ijoacd noile tehnologiiin aceste activitii,a practici concrete care te pot ajuta si incepi si cultivi astfel de ocupatii de calitate. 164 | timate ea epee pee Principiul Bennett Un loc bun de unde si incepem si investigim timp: de calitate este asa-numita comunitate IF. Pentru cei nefamiliarizati cu aceasté tendinté, acronimul IF vine de la independenga financiaré, adica starea pecuniara in care activele tale produc suficient venit ca si-fi acopere cheltuielile de trai, Multi oameni o consider un obiectiv pe care-! atingi in jurul virstei de pensionare te, dupa ce primesti o mostenire importanta, insé in ultimii ani internetul a ajutatla crearea unei i format majoritar din tineri care gisesc scur- ‘taturi spre aceasti libertate, printr-o frugalitate extrema. Cea mai mare parte din atentia atrasa de migcarea IF 2,0 se concentreazi pe perspectivele sale financiare de baza’, dar aceste detalii sunt irelevante pentru problemele noastre, Ce conteazai e faptul cé acesti tineri independenti financiar repre- Zinta studii de caz deosebit de bune pentru a explora timpul liber de calitate. Afirmatia mea are doud motive. in primal rind si cel mai evident, cand devii independent, ai bruse mai mult timp liber decat o persoand obignuitd. Al doilea motiv este ca hhotdirdrea subversiva de a urmari independenta financiari lao de mul cas dev independent, deoarece chet pe. "kt. Dac neo de ae 30 000 de dolar salu nec tiiestconfortab de exe tur reduseva acopar acest cheltel decen nea al parte dit-un cups net de 100 000 de dln fear ae if, pute! econo 70.000 ind cael 0 rath de crepereanld de 5-6, lating iets aes ince Reape npr Minimamigtt | 165,‘vind varsta frageda, care duce de obicei la decizii radicale stilul de viata, este lnata automat de persoane deosebit de aten- te lamodul in care traiesc. Aceasti combinatie de timp liber din abundenta si angajament pentru o viati intenfionati face din grupul de mai sus o sursi ideala de informatii despre timpul liber eficient. Sa incepem clutarea noastra de informatii interogand obi- cejurile liderulwi informal al miscirii IF 2.0: un fost inginer pe ume Pete Adeney, care a devenit independent financiar pe la 30 de ani si acum tine un blog despre viata Iui sub numele intenfionat autoironic Mr. Money Mustache’. Cand Pete a devenit independent, nu si-a umplut viata cu genurile de acti- vitati pasive pe care le asociem adeseori cu tinerii care se rela- xeaza (jocurile video, urmiitul sportului, navigatul pe web, serile lungi petrecute in barur)), ci s-a folosit de aceasta liber- tate ca si devind gi mai activ. izor gi nu ¢ abonat la Netflix sau Hulu. pe Google Play, dar in cea mai mare parte a timpului familia sa nu foloseste ecrane pentru divertisment. in schimb, isi petrece cea mai mare parte a ti pului lucrand la proiecte, preferabil in aer liber. lata cum isi cexplica Pete filosofia pe blog: N-am ntl icodatsplicerea de ate uta a ali cand sport, aurmi pac atractile pentru trig, nu stau pe banca decat dac& trebuie si fac un castel de risip foarte mare [i] nur pas ce fac celebrite gi poltiient.In lc de toate astea, ma bucur cand fac lucruri Sau, poate, o descriere mai bund ar ic’ m& bucur ind rezol probleme sfacimbunstaii? {n ultimili ani, Pete a renovat casa familiei sale, apoi a con- struit 0 clidire separata in curte pe post de birou gi studio * Tntaaducere aprocimat, Mu 166 | tninaim gal Recipes pallor muzical. Cu aceste proiecte incheiate si domic s& sape mai multe giuri si sa lipeascd mai mult tapet, a cumpirat oarecum impulsiv un magazin dirapanat de pe strada principala a orasului siu natal, Longmont, Colorado. in prezent, il transfor- mi in asa-numitul Sediu Global Mr. Money Mustache ® Ce vrea sf faci cu el dupa ce il termina nu e clar ined, dar obiectivul final nu conteaza: se pare ci a investit in aceastii cladire mai mult de dragul proiectului. Dup’ cum spune el despre propria filosofie: ,Dacd mi lasi singur pentruo zi...am si ma distrez de minune alterndnd intre timpliit, ridicat greutit cu instrumentele din studioul mt activititile de pe ele”? Putem regisi o decizie similara in stilul de viat al ‘Thames, care a atins independenta financiard in jurul varstei de 30 de ani giscrie despre asta pe blogul cunoscutului website Frugalwoods. Odati independenti, ea si soful ei, Nate, au dus dragostea pentru activitate la o noua extrema, pirisindu-si casa din aglomeratul Cambridge, Massachusetts, si mutin- du-se la 0 fermi de 26 de hectare de pe coasta unui munte mic din statul Vermont. up cum mica explicat cind am intrebat-o despre aceasta mutarea la o fermi de aceasti dimensiune nua fost 0 alegere simpli. Aleea lunga de pietris, de exemplu, are perma- nent nevoie de intrefinere. Daci un copac se pribuseste, trebu- ie thiat si mutat, chiar daci afara sunt minus 20 de grade.” Daca ninge, trebuie si deszdipezeasca frecvent, altfl stratul de ipada va deveni prea mare ca si fie curiat de tractor sii va la (Iueru deloc ideal, deoarece vecinul cel mai apropi: afi la distant mare si nu au semnal pe telefonul mot poatti anunta cd au nevoie de ajutor). Liz gi Nate ii incdlzesc locuinta cu lemne de pe proprietatea Jor, lucru care, la randul lui, necesita ceva efort. »Petrecem ecpeac- tiple Mian digs | 67de soba culerane pink se nedlzete.” Tar dack vreisi te bucur conjoar casa, se pare ci ,trebuie sa tunzi 000 Pete si Liz subliniazii o observatie ce poate fi surprinzitoare: cand oamenii din comunitatea IF au mult imp liber, adeseori si] umplu intenfionat cu activitati obositoare. inclinatia lor spre actiune, in defavoarea ideilor traditionale de relaxare, le poate pirea unora epuizanté in mod inutil, dar pentru Pete gi Liz ea este perfect logict. in ce-t priveste, barbatul oferd treijustificdri pen obositoare: nu cost mult, il ajut si facd migcare sandtatea mintalA. (,Pentru mine, inactivitatea duce la 0 plic- tiseala depresiva’, spune el.") Liz ofera explicatii similare pen- tru decizia de a adopta cerintele vieyii la tar. Ea are un alt ‘ume pentru aceste activitii: ,hobby-uri virtuoase”, explicénd cc& activititile care par si semene cu munca au, de fapt, mai multe feluri de avantaje. Sa lua, de pilda, efortul necesar pentru a elibera cirarile de pe proprietatea lor impduriti. Dup cum mi-a spus Liz: Aver un teren si vrem si-I putem parcurge; ca sa facem asta, trebuie si eliberim caririle, aga cd trebuie ba, si tdiem copaci sis curitiim desigurile”. Pare mult munc’, dar ea oferd mai multe tipuri diferite de valoare: p{fielibereaza mintea, deoarece e foarte diferit de lucrul la un computer... gi {fi cere sa rezolvi probleme, dar in alt mod”. In plus, e un cexercifiufizic bun gi te ajuti si deprinzi abilititi noi, .Nu e usor si inveti si folosesti drujba”, mi-a spus ea. in final, ai satisfactia 168 | Mnmatom aga cee mpl bes de a putea folosi cirarea respectivi, odati eliberati. Daci asculti de spusele femeii, o activitate obositoare ca eliberarea cAritilor poate pirea, brusc, mai mulfumitoare decét navigatul pasiv pe Twitter. Desigur, comunitatea IF nu este prima care descopera valoarea inerenti a timpului liber activ. intr-o discutie cu cei de la Clubul Hamilton, in primavara anului 1899, Theodore ci pe cea a vieti obositoare” = Ca presedinte, Roosevelt a boxat (pana cand o lovitura puter- nica i-a dezlipit retina sting: pielea goali in Potomac a practicat jiu jitsu, a inotat in ilnic dintr-o carte, Nu era et activ in ghidul siu scurt, dar influent, de dezvoltare personali intitulat How to Live on 24 Hours a Day. in aceastii carte, autorul aratd ca un muncitor londonez obignuit, din clasa de mijloc, lucreaza opt ote pe zi, insemnand ci rimane cu saisprezece ore in care este la fel de liber ca orice gentleman sa exerseze activitat virtuoase. Bennett spune c partea de veghe a acestor ore ar putea fi di utile, dar prea adesea e irosita cu pierderi de vreme frivole, pre- cum fumatul, trandivitul, mngaiatul pianului (dar nu cénta- tul) si, poate, cu decizia de a ,face cunostingi cu un whiskey cu adevarat bun”’s Dupi o astfel de seari de plictiseal absent (cchivalentul victorian al navigatului pe iPad), scrie el, aziepu- izat in pat, cu toate orele de care ai avut parte ,pierdute inex- plicabil, ca prin magie Autorul spune c& aceste ore ar trebui folosite, in schimb, pentru activititi solicitante si virtuoase. Ca orice snob britanic de la inceputul secolului XX, el sugereaz preocupari care se concentreaza pe citirea operelor literare dificile ¢i autoreflectia ecupenac-y np ie Mma get | 169mn pasaj reprezentativ, acesta respinge romane- er niciodatd un efort mintal considerabil” 35 "e, deoarece scria ici de la inceputul ‘ie) nu trebuiau niciodata si-si facd aflandu-ne in secolul XXI, putem ignora ile specifice pe care le sugereazi Bennett. Ce ma inte- reseazi, in schimb, este o parte mai atemporald a argumentului stu, care contrazice ideea ca acest efort este prea intens ca sii se potriveascé in timpul liber: Curm? Spui cB energia consumata th cele saisprezece ore va

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Aplicația Scratch

  

  Document3 pages

  Aplicația Scratch

  neagoed-1

  No ratings yet
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Test de Memorie Auditiva A Cuvintelor

  

  Document2 pages

  Test de Memorie Auditiva A Cuvintelor

  neagoed-1

  No ratings yet
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• SPIN Itemi

  

  Document2 pages

  SPIN Itemi

  neagoed-1

  100% (1)
• Prezentare Poiana Marului - Vila Bertha 2019 - Var 2

  

  Document4 pages

  Prezentare Poiana Marului - Vila Bertha 2019 - Var 2

  neagoed-1

  No ratings yet
• Anexa 2 - Tineri Insiruite

  

  Document8 pages

  Anexa 2 - Tineri Insiruite

  neagoed-1

  No ratings yet
• Protistele Stramosi Protozoare

  

  Document2 pages

  Protistele Stramosi Protozoare

  neagoed-1

  No ratings yet
• Anexa 1 - Tineri Cuplate

  

  Document7 pages

  Anexa 1 - Tineri Cuplate

  neagoed-1

  No ratings yet
• Criterii de Admitere Master

  

  Document6 pages

  Criterii de Admitere Master

  neagoed-1

  No ratings yet
• Harold (Cap 6)

  

  Document22 pages

  Harold (Cap 6)

  neagoed-1

  No ratings yet
• Fake News-Marian Voicu PDF

  

  Document231 pages

  Fake News-Marian Voicu PDF

  neagoed-1

  No ratings yet
• Fake News-Marian Voicu

  

  Document231 pages

  Fake News-Marian Voicu

  neagoed-1

  100% (1)
• Criterii Mas 20

  

  Document6 pages

  Criterii Mas 20

  neagoed-1

  No ratings yet
• Capacitatea de Scolarizare Licenta

  

  Document1 page

  Capacitatea de Scolarizare Licenta

  neagoed-1

  No ratings yet
• Atitudinile Fundamentale Ale Consilierului

  

  Document4 pages

  Atitudinile Fundamentale Ale Consilierului

  neagoed-1

  No ratings yet
• Qids Info

  

  Document2 pages

  Qids Info

  neagoed-1

  No ratings yet