Dr. Ioan - Bradu Iamandescu STRESUL PSIHIC SI BOLILE INTERNE *in Editura ALL Biblioteca medical a api: Farmacolc E Sah ei Valent Sse Dr. Ioan ~ Bradu Iamandeseu Anatomia omului - Vol. I~ Aparatal locomotor | Victor Papilian, Ediia a Vila - revizuith si adiugits de Joan Albu ‘ndreptar pentru prescrierea medieamentelor ‘Medic primar ~ medicind intern’ Medie primar ~ alergologie Doctor tn medicina J be Licentiat tn psihologie sub redaia Valentin Stroescu | Spitatul CFR nr. 1 - Bucuresti Parazitologie medical 7 Profesor Asociat ~ Universitatea Eeologicd Bucuresti ‘Simona Radulescu, Emest A. Meyer E| Clinicd medicals. Analize sf sinteze Vol. Y si Il e Sinion Purice I Compendia de histologie si Compendiu de parazitologe clinied : Ton Gherman i vor spires: : Explorarea ultrasonic a sistemulul vascular (neurologie) f STRESUL PSIHIC sploraren ultrasonic a si vascular (new : _ Andrei Nisorescu tl SI BOLILE INTERNE Anatomia omulai Vol. II - Splanhnok al a Victor Poptian, Edie & Via ~ revizits st adtugitt de Ton Albu Bj Anatomia topograficd i tomatoe fi Fl | E E Editura ALL Bucuresti, 1993© 1999 ature AML [STRESUL PSIHIC St BOLLE INTERNE de. loan - Bradu lamandescu ISBN 079-0156-02-9 ‘Toate drepturllerezerate Rditurs ALL. ‘Met o parte din acest volun nu poate eopiata ‘irk permisunes seri a Bair ALL, Distributor: autorizat i strainatate: J.C. ALL afl - Bucuregt - Calea Wictoriet 120, B 912.41.40,650.44.20 Fax: 912.45.09 AMCO-PRESS eo - Bucuresti - Mcolae Grigorescu 29-4, CP 57-88 TF 045.93.90 Fax: 91.45.69 aura ALL Bucuresti Calea Victoriet 120 F 312.41.40, 650.4420 Fax 912.0407 tr ee Boe cote Duta “rnreacnc.computeealts Mec elon BIC - ALL er Pranre oy Romana Bunicului meu Preot Ee. Stavrof. CONSTANTLY MOISE fost Protopop de TifouCUPRINS Introducere . . 1. DATE CONCEPTUALE DESPRE STRESUL PSINTC 1. Conceptul general de stres 1.1. Btimologie gi origine oes A 1.2. Nuan}éri gi controvorse in evolutia coneeptului general de stres 1.8. Caractoristici definitorii pentru etres in general... 14, Tentative contemporane de dezvoltare a conceptului de sires 2. Conceptul de stres psihie (SP) 21. Definifie gi earactere gonerale .............., ‘i 22. Caractoristici specifice ale stresului psihie in raport eu alte tipuri de stres Beets : o Ge 2.2.1, Particularitatile agentilor stresori ||. 2.2.2. Principalele circurmstanfe de aparitie a SP prin interacfiunea agenfilor stresori (AS) eu particularitatile psiho-fizice ale subiectului...... : 2.2.3. Rasunetal SP asupra fiziologiei diverselor aparate gi organe sub forma tulburiilor psihosomatice do 2.9, Bustress gi distress... 24. Principii de diagnostic al SP 24.1, Anamneza : ae 24.2. Modifieari psiho-comportamentale 2.4.8. Modificiri neuro-endocrino-vegetative 2... 2.44. Metode de luborator utilizate in dingnosticul SP | 2.5, Concluzii eu rol de definitie largita a SP 8. Cel doi poli si organismul uman 5.1. Agenfii stresori (AS): Caractere generale, clasificare gi descrierea prineipalilor reprezentan}i eres ne 3.1.1. Caractere generale 8.12. Clasifiearea AS. eee eae og 3.1.8, Situafii conflictuale generatoare de SP persistente ct 2 2 48 15 : at 19 : 2 22 23 25 i interactiunii generatoare de stres: agenfii stresorivit Guprine 3.1.4. Deseriérea sumara a prineipalilor AS situafionali 3.2. Particularitafile personalitafii subiectului expus mai frecvent la stresuri psihiee ..... fl 3.2.1. Definifii i caractoristici de baz ale personalitafii umane 3.2.2, Trasituri de porsonalitate cu rol favorizant im aparigin SP. 4, Interacfiunea dintre AS ¢i psihicul uman. Conditii de desfaisurare, caractere generale si consecinte in planul adaptitrii individului (inelusiv inducerea SP) 4.1, Situafia stresanta - cadru al interactiunii dintre AS gi individ 4.2, Modelul interactiunii dintre AS gi psihicul subieetului intr-un anumit moment al existenfei sale biopsihosociale 4.3, Etapele adaptarii, cu sau fara SP, la solicitarile AS potengiali 48.1 Btapa de evaluare a semnificatiei AS oa 49.2. Blapa decizionala : 43.3, Btapa utilizirii stratégiilor adaptative 44. Promize psihosociale contemporane de proliferare a stresului psihie 5 ; 44.1, Pactori specifiei progresului tohnie: suprasolicitarea psihicd prin cresteres exigentolor sovio-profesionale 44.2. Factori de poluare gi dezorganizare a vielii spirituale 4.5, Remarei concluzive asupra interactiunii dintre agenfii stresori gi paibie cee 5. Mecanisme psiho-fiziologice de activare neuro-endocrina in SP 5.1. Principalele mecanisme de activare cortico-subcorticala in SP .. 5.1.2. Nivelul cortical 5.1.2. Regiunile subcorticale 5.1.8, Sistemul limbic 5.14. Sistemul activator ascendent al formafiei reticulate @ trunchiului cerebral Pere i 5.2. Participarea eistamului noura vogctativ eestsul si periferie 5.2.1. Centrii neuro-vegetativi superiori 5.2.2, Sistemul neuro-vegetativ periferie 5.8. Hormonii de stres 5.3.1, Axa hipofizo-corticosuprarenalai in SP 5.3.2. Reactia eatecholaminica din SP coe 59.3. Alfii hormoni de stres (posthipofizari gi glandulotropi antehipofizari) oe re 5.3.4, Opioidele endogene cone 6. Cadrul prioritar de actiune a SP in domeniul patolo, 6.1. Caractere generale. Sfera acfiunii prioritare 6.2. Modificari premorbide induse de SP prelungit, 6.2.1, Modificari funetionale, la nivel de organe si aparate 62.2. Modificarile reacfiilor endocrine in eursul SP prelungit sau al unor SP repetitive 37 43 . 43 “4 - 66 an n 3B “ 5 STRESUL PSIIC $1 BOLILE INTERNE HL. PROBLEME DE ORDIN PRINCIPIAL PRIVIND PARTICIPAREA STRESULUI PSIHIC, CA FACTOR DE RISC, IN GENEZA SV/SAU RITMAREA EVOLUTIEI BOLILOR INTERNE, L Dai ‘epidemiologice si experimentale privind influenfa SP asupra funefiilor diferitelor organe si aparate, precum gi a aparifiei unor boli interne 1.1. Date epidemiologice .. 11.1 Bpoca dinaintea aparifiei conceptului de SP 1.1.2. Epoca aetuala ...., el 1.1.2.1, Cercetiiri epidemiologice in legaturdé eu natura agen{ilor stresanti . 1.1.2.2. SP implicate de schimbari recente (life change) ti viaja diferifilor indivizi (Seala Holmes si Rabe) 1.1.2.3, SP caracteristice unor profesiuni stresanie 1.1.24. Studii epidemiologice centrate pe o anumita fanctie a unor organe gi aparate, raportata la tipurile de situatit strosante . ., - : 1.2. Date experimentale 1.2.1. Objective de studi 1.2.2. Studii experimentale asupra SP la om 13, Argumente clinieo-psihologice gi experimente privind rolul si ‘mecanismele prin care SP se implied in patogenez 1.8.1, Caractere generale privind eonceperea unor metode experimentale de SP ("teste de stres') 1.3.2. Clasificarea testelor induetoare de SP 2. Nofiunea de etiologic psihogena in contextul plurietiologie al bolilor interne 2.1, Contextul plurietiologie al bolilor interne 2.2. Declansarea reflex conditionati a unor manifesta patologioe 2.8. Modalitati de purticipare a SP si de intricare eu alff agent tiologici le diferitele etape din evolutia bolilor 2.3.1, Participé la constituirea bolii 2.3.2, Participa la ritmarea puseelor evolutive 2.8.8. Participa Ia intretinerea evoluiei prelungite sau eronice i la aparitin complicatiilor . ‘3.4. Participa ca factor declangant direct al decesului ».. 2.4.5. Insertia SP in rindul celorlalfi agenti etiologiei ai bolilor intorne . Peeeee 2.4. Tranzifia de la manifest psibo-endocrino-vegetative gi somato-viscerale din cursul SP la aparifia tulburkrilor patologice (Poenara) ..., eee oad 8. Boala ca sursi majora de variate stresuri psihice 8.1. Considerapii generale 105 105, 108 os 109 109 10 a cry ul 16 ue uy 123 124 125 195 1235 we 126 1285. Probleme ale cercetitri SP, Caprins 3.2, “Acceptarea boli (recunoasterea bolii gi "intrarea! bolnay 3.2.2. Ignorarea boli. 3.2.8. Nogarea boli. . A Perea 3.8, Atitudini fafa de suferinfole determinate de bosli 34, Suferinfe somatice si psthiee impuse de boald. Implicafill ‘omului bolnay . 3.4.1, Simptome de discomfort somatic gi psihie generatonre de SP 8.4.2. Boala, ea situatie de impas existential (servitut, restrict §i modificari ale modului de viatit, provizorii sau definitive impuse de boala) peor eee 8.5, Modificari comportamentale induse de boalé . 3.5.1, Regresia afectiva gi comportamentala 8.5.2. Bvaziunea _ ‘i 3.5.8, Bealtarea ewlui 3.54. Contagiune informational 3.5.6. Boala sursa a solidaritajii umane 4. Boli psihosomatice, tulburiiri psihosomatice gi somatopsihice 4.1. Concepfia psihosomaticit in medicina contemporani . 4.2. Talburari psihosomatice gi somatopsihice . 4.8, Bolile psihosomatice ............ 43.1, Definifie - eadru notional Bearcat c 4.8.2. Problema tipului de personalitate a bolnavului cu BPS 48.3. Predisporitia de organ gi problema somatizirii traumelor psihice Fi 43.4. Tulburiirile neurotice in BPS 4.4, Date coneluzive q : 5.1. Importanta focalizarii preocuparilor multidiseipl unel cunoasteri aprofundate a problematicii SP ....... 5.2. Probleme referitoare la SP ce se cer prioritar abordate 5.2.1. Definirea starii de SP .......... 5.2.2 Studiul emofiilor din punet de vedere psihofiziologic . 5.23. Stabilirea legaiturii dintre un anume SP gi aparifia unei anumite boli... lasP : Bee 5.2.5, Stobilirea unor miisuri de profilaxie 5.26, Studii de psihofarmacologie oe 5.2.7. Stabilirea momentubui ancorarii SP in organicitate 5.2.8. Studiul agentilor stresori a ao fn situatia de 4.2.1, Recunoastorea boli bli gi acceptarea sitwafiei de bolnav’ | Tor, ca si cele ale schimbarit de statut gi rol social, asupra comportamentulu wre in vedere 5.2.4. Studiul tipurlor de personalitate eu retonanfa creseata 129 129 130 130 131 382 132 ist 138 138 140 ad MI wi 42 145 149 49. 11 152 154 156 ‘infifice in domeniul surselor actuale de mecanismului de aparitie si implicafiilor sale in patogeneni 158 160 161 2 361 161 162 162. = 162 162 163 STRESUL PSC $1 BOLILE INTERNE _ xi 5.3, Probleme de cercetare de ordin metodologie ....... = 163 58.1. Selectia loturilor eee 163, 5.3.2, Problema lotului martor fi : vee 164 5.3.3, Problemele "tehnice" ridicate de misurarea emobillor” |... 166 HE INTERVENTIA STRESULUI PSTHIC CU ROL DECLANSANT ST MODULATOR Ai, EVOLUTIEI PRINCIPALELOR BOLI INTERNE. CU ACCENT PE BOLILE PSIHOSOMATICE 1. Consideratii de ordin metodologic - practic ....... 169 A Rolul SP in geneza gi ritmarea evolufiei bolilor interne 169 8. Plan de studiu al principalelor boli psihosomatice ....... 171 2. Stresul psihic gi bolile aparatului respirator seen ITB A. Consideratifintroductive oo... a3 B. Tulburari funcfionale psihogene ale aparatului respirator 473 ¢- Rasunetul cerebral al bolilor respiratorii ......-/- ss. 74 D. Principalele boli psihosomatice respiratorii «ng 1. Astmul brongie : cee WT 11. Argumento epidemiologice si experimentale privind interventia SP in aparitia gi evolutia bolii ee gis 1.2, Problema tipului de personalitate a bolnavului astmatic - SooaSeudeearon 181 1.3. Relatia dintre astm si nevrozi ||| sees 182 1.4. Mecanisme demonstrabile sau posibile privind insertia SP tn contextul etiopatogenie al astmului brangic ... 188 1.4.1, Modulitati de declangare psihogena a erizelor de astm weeeeees 183 a. ScAderea pragului de excitabilitate brongica pteveeeteeeeeteceeeeeees 1B B, Declangarea directa 0000000022220.) gag ¢. Declangarea sumativa : : 187 1.4.2, Mecanisme intime prezumptive ale acfiunii mediatorilor eliberafi in cursul SP... . 188 15. Caracteristicilo de teren somatic gi psibie al bolnavilor eu astm bronsie gi trigger psihogen .........,.. 190 16. Simptome cardinale ale astmului, corelabile eu SP |||. 191 1.7. Implieafii proflactice gi terapeutice Beers 302 1.8. Aprecierea indicilor de caliatate a viefii Ia balaaval astmatie ene ++ 196 2 Tubereuloza pulmonar... ceeeeetee ee a7 8. Frenocardia : : en ea 4 Sindroame dispneizante de etiologie psihogena ... e199Caprina 6. Insuficienfa respiratorie eronic& 8, Stresul psihic gi holile aparatului cardio-vascular A. Considerafii introductive : B. Tulburairi funetionale psihogene eardio-vasculare 1. Modificiri regulate ale freeventei cardiace (tahicardi gi bradicardit) induse psihogen 2, Avitmii psihogene 8. Tulburari de condueere pasagere induse psihogen 4. Dureri precordiale, retrosternsle sau cv alt sediu toracie 5, Dispneea "cardiaca” in cursul SP. 6. Variafii ale tonusului vasomotor, inclusiv ale tensiunii arteriale ee 7. Tulburdri functionale cardio-vasculare evideniate exclusiv prin metode paraclinice ee . ©. Rasunetul cerebral al tulburarilor aparatului cardio-vascular 1, Tulburairi neurologice 1a bolnavii cardio-vasculari 2, Tulburari somato-psihiew induetoare de SP la bolnavii cardio- vascular... . ee 8, Racunetul psihie negativ al stirii de boald eardies D. Principalele boli eardio-vaseulare psihosomatice 1. Cardiopatia ischemici exuniea dpnoncacs LL. Argumente epidemiologice gi de Iaborator privind rolul SP fn aparifia gi evolufia eardiopatie’ ischemice ‘a Angina pectoral b.Infarctul miocardic «. Insuficienfa cardiac 4. Tulburari de ritm si eonducere ©. Moartea subita pee : 4.2. Mecanisme demonstrate sau posibile privind relalia dinire SP si eardiopatia isehomied eronicd 1.2.1. Mecanisme "primare" 41.2.2. Mecanisme "secundars" activate de ischemia coronariand t 1.23. Techemia miocardicd silenfioasa . 13, Simptome cardinale corelabile cu SP . 14. Posiilitafile de limitare a aparitiei SP saw de aiemuare a ofectului stu la bolnaviicoronarient 1.4.1, Principii de psihoterapie gi psihofarmacologie Ja Jobit coronarieni . : 1.42 Peihoterapia de suslinere gi terapia psthotropl in infarctul miocardic acut 200 201 201 203 206 206 207 210 at 21 212 12 22 218 213 24 218. 219 219 220 220 . 223 224 225 225 227 STRESUE PSUHIC $1 BOLILE INTERNE 1.4.8. Tentative de restructurare a schemei psibocomportamentale de tip A Ia bolaavit 2, Hipertensiunen arteriala (HTA) 2.1. Consideratii introductive 2.2. Argumente epidemiologicce gi experimentale privind rolul SP in geneza sau agravarea HTA 2.2.1, Relajia dintre incidenta HTA si modul de ‘vinta stresant la nivel de colectivitagi umane 2.2.2, Caracteristici ale situafiilor stresante la bolnavii eu HTA : 2.2.8. Trisuturi de personalitate la boinavii hipertensivi 2.24. Argumente experimentale 7 2.3. Mecanisme demonstrate sau posibile actionate de SP 1a bolnavii hipertensivi Beet 2.8.1. Mecanisimelo fziologice de reglare a tensiunit arteriale peo ; 2.8.2, Particularatafi hemodinamice gi metabolice Ja bolnavii hipertensivi, eu rol permisiv pentru SP 2.4, Simptome eardinale corelabile eu interventia SP in modelarea evolutici HTA .... : 2.8, Principii de profilaxie a SP gi de limitare a efectului sau la bolnavii hipertensivi 8. Hipotensiunea arterial 4. Cardiopatiile valvulare . 4.1. Valvulopatiile reumatismale 4.2, Prolapsul de valva mitral a 5. Tahicardiile paroxistice de ritm eu declangare predominant psihogens : 6. Sindromul X (Like) 17. Distonia (astenia) neure-cirealatorie 8. Sindromul hiperkinetie primitiv 8. Tulburarile psihosomatice gi psihopatologice la cardiaeii operati 10, Sindromul psibic al purtaitorului de pacemaker D. Principii de abordare psihosomatics a bolnavilor cardio-vasculari Bibliografie selectiva 230 232 232 234 234 235, . 236 238 238, 238 241 242 245; 246 2 246 248 250 253 255 258 260 260 261 268INTRODUCERE Stresul psihie reprezinta o dimensiune psihologicg, a lumii contemporane, {n continua extensiune avind implicatii biologice certificate de includerea lui Intre factorii de rise ai patogenezei ‘Termenul de stres a fost creat de cursul tentativel geniale a lui Selye de a cireumscrie varietatea rispunsurilor organismului, fat de mulfimes agresiunilor mediului, tn eadrul relativ distinct al sindromului general de ‘adaptare, Coneeptul a pitruns in limbajul curent prin intermediul limbajului Stingifie, canoscind poate © nedorita diversificare a sensurilor, dar pastrind © nota comundt a definifiei si anume valoarea sa nociva pentru fiinfa umand ameninjaté cu perturbarea, daca nu chiar pierderea, homeostaziei sale psthive 53 biologice. Entre diferitele stresuri (fizice, biologice ete.) - care au "“mbcinat” dar au si "cilit” flings umani de-a Iungul evolutiei sale biologice §i, tot mai accentuat, sociale - un Joc proeminent il oeupa stresul psihie Sporires frecventei si intensitaii stresului psihie se justifick ait prin caracterul simbolic al agenfilor #8i inductori - care acoperd astfel o serie larg de stimuli (nu numai psibici) - ct si prin sporirea exponential a contactelor interumane, specificd sociotiilor dezvoltate, care plese astfel un tribut, al Bzurii psihice, in schimbul unor cerinte de eonfort psihie gi fzie, do neconceput inainte cu citeva decenii Si in comuna primitiva sau calelalte societii anterioare stresul psihic a facut parte integranta din viata omului, cea de toate ailele, dar in sovietaten contemporand sa adincit la maximum diserepanja dintre zestrea adaptativa Psihobiologicd a individului si exigentele ajunse ia un nivel maxim din partea mediului, nu atit natural cit social (adied invers decit in zorit dezvoltirit ‘umane) Intrucit medicina preventivi, dar si coa curativa, pune in contrul Preocupiirilor sale evidenfierea i combaterea principalilor factori de rise in ctiopatogeneai, am considerat necesard 0 analizd, la nivel de monografic, a relatiei dintre stresul psihic gi bolile interne, Lucrarea de fafa reprezint o abordare mai putin obignuita - de pe pozfiile internistului si cu mijloacele psihologului reunite intr.o singurA persvant a ‘uni problematici aflata deja tn cimpul cercotarilor de epidemiologic, psihologic si psihiatrie, sociologie dar gi al multar echipe interdiseiplinare. Pefinirea stresului psihie, ecourile sale la nivelul psibieului bolnavilor $i de aici, repercutarea Ia nivelul unor organe interne, eu 0 functionalitate 91 chiar structura "iragild"(induse genetic dar si prin agrosiuni externe, inelusiy boli dabindite etc.)- inate aeeste verigi intro seeventd a cdvei ultima expresie este boala - sint analizate de 0 manierd pragmatica, capabila si conduct la precizitri de ordin diagnostic cu un corolar terapeutie gi profilactic. Datoritt acestei maniere vor fi ocolite prezentarile de tip filozofe, psihanalitic etc, iarwi Ansroducre - unele probleme deja cunoscute, chiar prin publicafii la noi in fara vor iratate de 0 maniera sinteticd, in timp ce alte probleme - legate de implicate diagnostice, terapeutice si proilactco, ca gi contributile origiale privind toate nofiunile prezentate - vor fi analizate in detaliu. Intenfia autorului este si afere medicilor practicieni (generaligti si internist fa primul rind dar gi de alto specialitaj), posiblitatea de a diseorne eind, in camil unel afecjiuni Plurietologce, declangarea boli sau reciderea init-un moment de aclimie aint datorate stresului pathic gi ce posbilitali, (potrivite cu purticularitafile boinavului dar si condifile sale de viafa), exist spre a se puten anula influenfa nociva’ a acestui stres; cind si recurgit la medicamente, cind sa recurgi la psibolog sau psibiatru gi cind s& se substituie acestora, inceretnd s& rezolve direct, pe baza nei conduite psihoterapeuties- favorizata de pozitia sa de medic eurant- eevul negativ asupra bolnavului al unor stresuri generate de mediul socioamilial sau ehiar de boa Nu apare do neglijat si interesul publicului larg pentru luerare deoarece 0 serio de subcapitole cu notiuni de psihologie generala sau sociald, ea gi cele Jn caro se estimeazi influenfa stresului asupra bollor interne, inclusiv ierashizarea influenfelor stresului fn eadrul unet plurieanzalitafi) sint destul de accesibile si indeplinese o functie de veritabila educafie sanitara, De asemeni studentiifaculiatilor de Medicina gi Psihologie vor gisi in materialul preventat o serie de nofiuni necesare in domeniul Psibologici Medicale si Peihosomatici ‘Lucrarea este structurati in.5 eapitole mati eare trateaz 1, stresul psihic (SP) (definitie, clasificare, semnificatie particular pentru fiecare individ, analiza unor constante biclogice, sub influenta. stresului, influentarea diferitelor functii ale organisraului ete.) 2, modalitaite principale de corelare a SP cu alti factori de rise in apatitia si evolufia bollor interne (argumente epidemiologice si experimentale in favoarea acestei corvlaii, modele experimentale de SP, posibilitafi de insertie a SP tntre ceilalfi agent etiologici ai bolilor inteme, analiza bolilor cronice - cu reeul somato-psihic - ca surse majore de SP, prineipalele probleme alo cercetaritgtintiiee in acest domeni); 3. principale boli ioterne (cu accent pe tulle ysilusounutice) in eare SP este considerat ca factor de rise (primul volum al ncestei lucrari se opreste la jumitatea acestui capitol), 4 abordarea psihologics a bolnavilor eu afectivni din domeniul medicinii interne (premize teoretice si practice, modalitafi de abordare la indemina internistalui, notiuni de psihologie medicalé centrate de relafia interpersonal dintre medic gi bolnay, prineipis de psihofarmacologie ete.) 5. prineipii de conduit antistres (cu accont pe modele comportamentale individuate gi colective pasibile de insusire in cadrul unei educafit sanitare omit din modesta noastrd Iuerare, dar amplifieatd de talentul gi ‘cunostingele valorosului nostru corp medical Acest ultin eapitot dorim s& constituie un corolar al unor preacupiri personale privind alinarea bolnavilor cu afeefiuni alergice (care au adesea asociate boli, cu rol etiopatogenie, din domeniul medicinss interne), precum si STRESUI SIMIC §1 BOLILE INTERNE al experinjei dobindite in contactul cu personalitafi de vir? in domeniul pathologie (prof. dr. P, Papeseu-Neveanu, prof. dr. Ursula Schiopu, cont. de Paula Constantinescu), psihiatriei (prof. dr, doc. V. Predescu, dr, med. 0 {enistea), psihologiei medieale (prof. dr. G. Ianesca) si medieinii interne (prot dr. R. Péun gi rogretatul prof. dr. E, Seropian). Indiferent de rezultatal recoptirii unor astfel de influente - pe care le vom considera intotdeauna ca © fans ce se oferii numai @ data in viata cuiva care aspira la piscurile realizirii profesionale - vom pistra o amintire gi gratitudine de nesters acestor magigtri cérora le aldturdim o serie de prestigiogi autori romani ea Eontributii in domeniul psihologiei medicale gi psihomaticii: prof. dr. dow. V ‘Sahleanu, prof. dr. Robert Floru (autoral unei excelente monografi "Stresul psihic"), dr. doc. Andrei Athanasiu, dr. I. C, Cuca gi dr. A. Pervek. Recenta monografie despre stres, elaborata de P. Dereveneo, P. Anghel gi Adriana *t moment de aparentit disputa a dowd Iuerdiri despre stres, se va vedea ea ele se completeaza reciproc, monograiia noastra fiind conceputa din erspectiva clinicianului preocupat de abirdarea in spirit pragmatica stresulu eihic ea factor de rise in patogenez Acost prim volum acorda o pondere practic egala psihologiei si medicinii interne Bind posibil ea s& intereseze intr-o masura de asemenea egal pe psibologi ca gi pe medici (generalisti gi intemnisti, in primul rind) dar sintoe convingi ed fiecare dintre ei va avea obieetii privind cantitatea gi eventual Routatea informatiilor prozentate in Iuerare, Din acest motiv trebuve avuta in vedere intentia autorului, marhurisita ines din aceasta prefata, de a ridien Probleme, de a propune solutii gi mai alos de a semana idei. In mésura in care acest deziderat va fi atins, vom putea trage concluziile abia dupa ce - aparind si volumul TI cu corolarul stu "conduita antistres” - vom cunoagte “in direct" opiniile medicilor, psihologilor gi - de ce nu? - ale paicien{ilor sau celor care « fara a fined bolnavi - privese eu seriozitate riscul intilniniizilaice eu acost inevitabil "partener de viats” care este stresn! pailic Aducem mulfumiri meritale serioasei edituri "ALL" care a rezolvat eu Promptitudine si profesionalism editarea acestei Iucrari in citeva luni, dupt ce - in ciuda a refnnoite aprobiri - am agteptat 4 ani ca s& apard la Bditera Academiei RSR. Din acest motiv in toamna anului 1992 a fost nevesard adevarata "reviauire" gi "addugire” (ale c&ror "urme" go oglindese in partes 2 doua a bibliografei in speranga revtalizarii actualitafi informatie Inainte de a-si lua zborul spre cititorii atragi de problematica fascinanta a stresului psihic, sisi avertiziim pe acesti veritabili explorator! ai anu relic? accidentat medieo-psihologic aeupra unui posibil stres de suprasolicitare pe care i imphic8 lectura acestei earfi. Ne consolm ins cu speranja e& vor fi atragi macar cifiva doritori de ascensiuni spre piseurile stipinirii accatui faimos domeniu al stresului psihic, ce vor reface si batatori modestele carati pe care am incercat s4 le eroim sau e& ei vor gsi un druin mai seurt $i mai accesibil color ce vor ciuta, dupa dingii, s& mearga in pas deIrseducre a i sree ou inplicaii in stdvlrea ints, nul unt cowie nes =o ili Sntatnavtor gm hpta nono pare preongines feed «eines faire, ° Jn caz e& veti ajunge la concluzii diferite de cele ale autorului, ee cli tent aoaita da rete pa nari donee moti rent mcd te pti va neato, fata ei ese usr, Burncavon vl sna ng caro al Set cee oi, nce uli dintre ee ce gindim: "eugetaren este con dint 1 ve ma! ager prt a feriinit L DATE CONCEPTUALE DESPRE STRESUL PSIHIC 1. Concepiul general de stres LL Rtimologie gi origine Civtutal de provenienfé engleza "stress" desemneazi o serie de {ubstantive inrudite ca tnfeles dar cu nuante ee pot diversifice caste Tegieate Bresiune, povard, fork, efort, slicitare, tensine, constehe evitehi, Banta) Act Solve i se datoreszi introduceres aeestui cuvint tm limbaj medical de ponte fost rapid preluat in limbajul curent tn mai toate favile lett apt vrnay fare Si noi tl folosim intenfionat in varianta ortografied actaallt ea on rutetanteete ome a Inceput 88 aibi gi derivate adjective (stresant, substantivele (stresar), verbale (a stresa) ete, Jans Selve ulilizat acest termen in 1950 (331) spre a desemna vn ansambhe d ismului fata de o actiune extern exercitata arsuri), chimic ‘infectii), psihici ete. - constind in sparitia unor Nipeenanntiittrt morfofuncfionale, tm special endocrine. (hipoher fbsarenale). Io azul unei actiuni de mai lunga durata a agentuldi cece sraaleomedifictr tmbracd forma a ccea ce Selye a numit inek din saul Ince ‘Sindronmol general de adaptare" (SGA) care euprinde atalitatea rece enee secon int {considerate astfel tocmai pentru ed ele apar ln orleare dnnton etkk dectanganti mentionati, capabile s& asigure mobilizarca resunchee adaptive ale organismului in faja agresiunil cares ameniste integritaten Frartaogied sau a constantelor sale umorale (desemnati de edtie Coren wees Gn anil "80 sub tormenul, impus daja, de “homeostazie’) (ay tern ponan| aa de SGA este legatt de observatile lui Selye asupra camoulan bolnavi eare, indiferent de natura afeetinilor patilogice, anor aparentsi Slab Te plore ebolase" concretizat tn "sindromul de a f bolnav“ paling wank J ierde potta de mincare, picrd din greutate, nu mai ae poker cd rma 28 fe ants alo Tui Selye itate din Goupil =p. 21). Acesto observa seman! fie confizmate tot de edtre Selye pe animalele de laborater token cupasl unor condi generatoare de stres: “rig, oboseli intense, injectorca mene ssubstanfe toxico" (ibidem p. 22), In toate acests studi, variate ca naturd, a fost, Gridentiat la necropsie un ansamblu de modified, adeviiat namie ‘comun, deci vidind o cert nospecificitate in raport eu eandifiaetilosien “glanda ... Sinteon, nlf erescuse in volum, stomacul era acoperit de uleere gi us amane Sistem, sistemul limfatic era atrofiat”(ihidem p. 29), rat iterpretarea acestor observafii clinics 9i anatomo-patologic, Selye a laborat concentul de sindrom general de adaptare,Sindromul general de adaptare evolueazit in troi etape: 4. revcfia (stadiul} de alarm care cuprinde dou faze: de "soe" (ca hipotensiune, hipotermie, hemoconcentrafie, cropterea — permoabiitait vascular ete) contracarate in faza de “eontragoe” de rispunsurile, n special endocrine (hipersecrefic de ACTH si cortizol, dar si de. adrenalina ca hiperglicamie, erzinopenie si involufie timico-limfatieé consecutive te): corespondental acestui stadia in plan ontogenetic, duph Selye, este copiarin {en resistensa biologie seszsta 8, stodial de reistensa specifica (de revenire) in care organism pare ch a adeptat Ia sittatie, comportindise relntiv normal dar ca persistonga rmodifiedrilor din stadivi de larma ("ontragoe prolungit” datorta. st Persistenfei agentului stresor), in acelagi_ plan ontogenetic corespunde raturtatea (en 0 bund adaptare gi rezistent la multiple solctaeis c. stodiu’ de epuicare, se dezvclta in cara in care adaptarea,obsinnté cx preful reaetillor de contragoe prelungit ma mai poate fh menjiauta, (prin {ncetaren reae}ilor nourosondocrine-vegetative din stadil de rezistent), find rarent gi prin consecinfate nocve ale persstenfai lor (ieiata de prelungirea agentuli stresor), cum. ar fi de exemply nefreseleroza gonerata de cresterea fcerofiei de mineralo-corticasteroizt (on hipertensiune seomdara). In plan ontogenetic acest ultim stadiu corespunde batrinefi co sedderea resurselor adaptative, epuizarea si moartea Utrior Selye a revenit eu o serie de precizéri asupra nofiuni de str eare paste nase limitene numa Ino parte din modificarile prezente in SGA (stadia J, de exemplu) aga incit, in prezent, putem lesne aprecia aportul siiu romarcabl i de pionierat in desemnarea tnt factor de rise redutabit pentra lode interne stresul nespecifi, in general, i cel psiie, in special, Rezumind contribufiile sale in aceasti& privinja consideraim c& Selye: =a introdus ferment de "stress", un fermen sogestiv i pontra alte agresiuni ce amenin(® adsptarea orgenismulti, aplicabil gi in alle stints biologie, psiholage, ecologic, eibernetica(nofinnen de "stress eiberneti® (284), do exemple “a insisiat asupra faptulal el repredinta 0 reaetio a organismal Gn rare misura especies) 9 nu) trebuie. confundati en agental caveal denumit de Selye agent stresor. Confuzia care exist si in prezent chiar in Gomeniel Kimbajuhos medical, ns numa al cele wr, intze stres gt agent Strosor (dentifiearea, sinonimia Jor) - pune in umbré faptul eb organismal poate si mu rencfioneze toldeauna prin atres la acelagt agent stresar (de exempiu frigul, pentru un subiest care s-a acomodat la temperatusi seazute) si nici feptal ea, in eazut siresulat psihie, semnifiatia unui acelasi agent Stresor im repre de exemple) diferd de Ia un individ Ia alta (celebra buted a lui Selye "Important este nu eeea ce fi se tntimpla, «i felal Im exre reactionesi) ~ arelicfat in cadrul mecanismelor de adaptare rolul important al verigii endocrine, ea precidere al axului hipotalamo-hipofizecorticosuprarena, fapt confirmat ulterior de von Buler si care @ impulsionat o serie do cereetari STRESUL, PSTHIC $1 BOLLE INTERNE f capabile si identifice actualii"hormoni de stres". Dealtfel eresterea nivelului cortizolului plasmatic este considerata gi azi drept un eriteriu de apreciere al instalai strié de sires psihie, =a acondat 0 atentie deosebitt individualizirl, in cadrl agentilor stresani, a stimullor puogeni,sublinind rola strcorjueat In speci de Sibuaile care ganereazd cd (eam legath de un obec idenileat) sa ani ma difuza "fara obec”) engi rolul jueat de hipotelamus 3 ali cents dence in delagaren mor reso adaptative tn sal siecle psthic; -a intuit impactul stresului psihie asupra funcjionarii aparatelor gi organelor, capabil si conducd la aparifia. multor boli interne, in special psihosomatice Tot la acest capitol al istoricului aparifiei nofiunii de stres se cuvine sit facem gi alte remarci: = reactia de alarm, deserisd de Selye, a fast pentru prima dat analizata §ovidentiata de Cannon sub numele de "Emergency function" (functie, reactie de urgent) a animalele supuse la un soe emotional (33). De altel tat Cannon, prin termenel amintit de "homeostazie" (definita de el ca “Uendinja corpulal de a rerista la distorsiunea, denaturarea eauzata de o forfA externa), 8 pus Ja baza nofiunilor de Yadaptare” gi de “stres” un element operational de prim important’ ‘Tot ol a descris magistral reacfia eatecolaminici de stres la vremea eind ‘numa adrenalina fusese identificata 4.7 Un echivalent al reacfici de alarm’ este si reacfia denumita de Hess ‘engotrope Unstimmung” (reajustare ergotropa) sublinid roll pasticiparii neuro-vegetative, in primul rind simpatica in cadrul reactiei de stres (68), dupa care Lahoritutilizeazittermenul de agresiune pentru acfiunea bratala 8 unor variafi stimuli eapabili sh genereze reaefil de soe. ~ Ceen ce se poate reproga lui Selye, din perspectiva cunostinfelor actuate despre strs, est faptal cl @ accentuat pint la exelusivitate natura exogens 4 agentilor stresori, participarea reactiei endocrine (in special corticm supraronala) gi nespecificitatea reaciilor Gziologice din eadrul stresului, Dupa cum ne va vadea, complotarea definiiet data de Selyw siren are in vedere fapiul cf acesta este o reacfie genorala a intregului organism eu partieipare neuro-endocrino-vogetativi, cf el este declangat gi de etre agents endogen! (de exemplu chiar o boalA cronies poate prin recul somato-psibie si genereze tm sires psihogen, uncori mai nociv decit ea insasi, atunci cind bolnavel confera o semaificafie disproporjionata) gi cd exista o serie de diferente, de ‘nuanfii col pufin, intre principalele tipuri de stresuri. (Vom expla intreun capitol urmiitor deosebirile dintre stresul fie si cl psihic) Inplus, aga cum observa Derovoneo gi Anghel, eoncopia lui Selye a negliiat importanta mecanismelor neuropsihice gi neuromotori, a extrapolnt dave do Jn animal la om gi- din motive obiective -nu a putut aduee in discufie Masind totusi loe liber) acfiumes altor hormoni de stres, endorfinelor gia factorilor invunologici. In plus, ambiguitatea gi caracterul putin riguros al nofiunii de stres...a neeesitatrefurmulir ulterioare" (Baban in Derevenco si calab 1992)12, Nuan{éiri gi controverse tn evolutia conceptului general de stres Data fiind importanfa etiopatogenica deosebita a stresurilor moderate dar repetitive in primal rind prin faptal cd acestea reprezinté marea majoritate a stresurilorcotidiene, unii autori (von Biff, de exemplu -71, 72) considera, pe hhund dreptate c este suficient ca si inglobiiin sub termenul de stres (eau reactii de stres) modificirile morfofizilogice apdrute in eadrul stadiului 1 (eactia de alarma) al sindromului general de adaptare (SGA) deseris de Selye. De altel chiar gi Selye a cdutat si opereze o diferentiere intre "stimmulul de alarma capabil si pun in miscare numai reactia de alarma gi “agentul strosor” eapabil si generoze SGA (332), dar aceste precizii rise’ si ereeze noi confuzii de torment In prezent, gi de asemenea tn lucrarea de fafa, se foloseste termenul de agent stresor pentru orieare agent eapabil sA declangeze eel putin primal dintre cele trei stadt ale SGA, Din punetul de vedere al conceptiel initiale a Jui Selye dar g din studiul psihofiziologici gi fiziopatologiei aferente celor dou ceocepte; (stress si SGA), putem conehide asupra faptului cd siresul este 0 notiune inclusa in cea de SGA, putind - in enz extrem - parcurge toata gama ‘modificlrilor SGA gi suprapuntndu-se complet pe toata ‘suprafata” acestoia, Un argument in favoarea acestui punet de vedere este furnizat tot de von Biff care menfioneaza ci la om doar “reacfia de alarma” a fost studiata fn ‘mod sistematic cu mijloace experimentale (exist& totusi gi studii eu deprivare sensorial sau cu sarcini extenuante intense pe durate de siptimini (68, 71) dar care prejudiciaza starea de sinatato a subiecfilor analiza) Von Biff (72) a evidenfiat pe 0 populatie de 1000 harbati gi 600 femei cexistenja unor stresuri psthico in momentul efectuarii stadinlui la 40,2% din subiectii masculini si 98% din cei de sex feminin. De asemeni, pe aceleasi Toturi s-a stabilite8 16,6% dintre birbafi gi 15,2% dintre femel aveau stresuri peihice prehungite, durind de mai multe zile. Roforitor Ia intensitaten si durata actiunii agentilor strasori on gi In repetabilitatea Jor, trebuie sf subliniem ei - pentru practica medicala - actiunea brutald a unui agent stresor, de obicei de scurt& durati (deoarece prelungirea ei ar putea avea efecte grave, uneori fatale), este mult mai evidenta deeit cea exereitats discret dar repetitiv sau cvasieontinua de excitanti minor. Acestia realizeazi stresuri cotidiene de natura foarte variata dar care "bureazi” existenta ficeiruia dintre noi, atit fo mediul profesional, cit gi col familial, firé a exclude gi factorii ecologici(sonori, termici ete). De altfel Caruthers (34) arati e& un om obignuit este supus, ia medi, In 100 stresuri pe zi, dintre care cole mai vizuale sint generate de conducerea sutomobilului, vorbitul in publie, discupii in comtradietoriu ete. De fapt intre 0 solicitare, eonsiderata ea *moderats", a mecanismelor de adaptare la mediu si una care s% reprezinte un stres exist o zona de tranzitie care nu este fntoldeauna ugor de demareat (a se vedea capitolul consacrat ‘markerilor stresului psihie) iar stresurile moderate care nu produe efecte lerionale auspra organismului au un efeet benofic, antrenind gi stimulind 'STRESUL PSIHIC $1 ROLLE nvPERNE 5 vitalitatea organismului si rezistenta la stresuri ulterioare (72, 284). De asemenea - in plan psihologie - ele joacti un rol in dezvoltaren ersonalitafii sin optimizarea performangei in activitate (M, Golu) (108). 13. Caracteristici definitorti pentru stres in general Incerearile de a defini stresul (indiferent de natura sa), au in vedere fapiul eit ol apare pe fondul unei adaptiri perpetue a organismului la condifile sale de vinta, echivalenta eu desfigurares a Insesi proceselor vii (Wolff H.G. eit. 186) in momentul "cind se produce un dezechilibra mareat intro soliitarile mediului gi capacitafile de rispuns ale organismului” (McGrath) (241), Adaptarea este sinonima - conform eonceptiei pavioviste (266) - cu un proces de menginere a integritafii organismului (ameninfat in special de agentil Stresori fizico-chimici gi biologii, in primul rind viro-bacterieni) dar si de realizarea a unni echilibru dinamie ea mediul. Mai nou, Williams deftneste setivitatea ca po un proces, modulat de factori genetic! si de personalivate, ‘prin care ereierul interpreteazi evenimentele externe si trimite mesaje somato-motori, vegetative gi neuroendocrine la arganele fant". cu remarca noastri privind obligativitatea ludirié in considereste ia evenimentelor interne, rezultate din incorporarea celor externe (in primal rind reprezentate de boall) Referitor 1a acest echilibru dinamie, stresul represini® un clement de Perturbare, cel mai ades reversibilé (mai ales cind este vorba de un stres bsibie) iar, daca ne referim Ia mediu, trobuie avuti in vedere, la om, prezenta de maxima importonta a mediului social din care se reeruteazh niagoritatea gentilor stresori capabili sii induct un stres pathic, In aceasta porspectiva a adaptarii putem cita o alté definifie a strosului, dat de Landy: “dezechitibru intens, percept subiecti, dintre cerinfele organismutai gi eapacitatea sa.de rispuns” De alifel chiar Solye (931) se axeazk pe procesul de adaptare al organismului la mediul siv (natural si social), defisind stresul ea un stndrom, o consielatie de raspunsuri nespecifice, eu un caracter general mlaptin ‘especife, provocat de aetiunea agenfilor stresori asupra organismulut, In fadrul reactioi de stres apar procese de uzura, chiar lezionale - la nivel histochimic si chiar histologic sau, in extremis, anatomic (exempha ruptura ‘unui snevrism ventricular post infarct dupa un efortfizieintens) dar le sint Precedate, insotite gi generate de reactii adaptative fiviologice mediate de verigi neuro-vegetativ-endocrine. Stresul este nespecific prin aceea e& reprezinté un numitor eomun pentre © warietate larga de stimuli dar se pot identifica, concomitent, si actiuni specifice agentului stresor (de exemplu o arsura, afectind o suprafafa intinsd agrimentelor, pe ing leriuneapropru-zind, antranezk gio rence de tren fzico-biologi, incluzindu-se i procesele ulterioare de evolutie: suprainfectie, dezechilibra hidroclectrolitie ete) es Includeres in sfora nojiunii de stres a elementelor funefionale gi - tn caz de persistent’ sau_intensitate a agentukui stresor ~ a celor lezionale, Indreptifeste definitia data de Hiiulicd stresului in 1985 ca find repeezontat6 1 Date cnceptuate despre esl psc de "Wotalitatea madificdritor nespecifice produse prin functionare intensé sexe lecare’ ‘Streeul reprezint& un examen al capacitefilor adaptative ale organismului din care acesta poate iegi eu acumuliri cantitative gi calitative capabile sii confere “Invagarea unel aparéri faj& de viitoarele stresuri" (Selye) (332) sin ‘teelag! timp s3-1 menfind deja adaptarea obfinuta. Se poate exemplifiea acest punet do vedere referindu-ne la-un sportiv de performanta stresat fizic si psihie prin eforturile si privafiunile antrenamentului sau chiar prin uncle esecurt competifionale dar la care, pe lingé hipertrofia muscular ‘apar miodificari adaptative hemodinamice, metabolice ete. iar in plan psihie: perseverenfa, cregterea tolerantci la frustratie ete. "Tot acest exemplu ne poate oferi si perspectiva aprecieri stresului ca avind deseori 0 multicauzalitate: agenti stresori combinati sau interferindu-si fofiunile.ori acfionind succesiv asupra organismului. Asistdin frecvent gi la instalarea unui cere vieios intre modificérile morfofunefionale induse de un ‘agent stresor fizie si cele adaugate de catre agentul stresor. psihic, reprezentind chiar reacfia somate-psihied, de econ psihic eu rol strosant, a ‘trauma fizic inifiald ‘Revenind la parametri de apreciare a efectului agentului stresor(inéensitate durata, repetabilitate) trebvie subliniat c& exist o mare variabilitate in aceastii privinga. Alaturi de parametrii stiii de moment @ organismului, inclusiv semnificafia conferita acestor agent exist diferente de amploare si de durata intre diferitele stresuri suferite de un acelagi individ si desigur c& respectivele implica in patologie vor fi diferite De asemeni aceste diferente justifica si parcurgerea inegald saw incomplet « celor tei stadii ale SGA ca si selectvitatea angren’vii priortare a anumitor ‘organe in stres. Aga se intimpla de exemplu la un sprinter, Ia eare stresul fizic Camplifcat gi eu cel psihie al “stirii do start") se limiteaz pe parcursul celor 10 secunde de alergare Ia faza de alarma si de rezistenta - in plan somatic - iar, dups tneetarea curse, faza de epuizare se limitewza la aparatul locomotor si cardio-vascular. In caz de esee neprevéaznt (deci eu rol de stres psibie), ea va ‘uprinde gi sfera psibica (posibilitatea instalirii unel stiri depresive). ‘Acisie.considerafit- pot. pune sub semnul indoielii una’ dirt notele fandamentale ale stresului: nespecifictatea sa, eoea ce Selye a numit-referitor Ia patologie ~ "mecanismul Biologic comun al tuturor afectiunitor organismului*, Nespecificitatea, ea nota fundamentala’a conceptului general de sires, represinta in opinia actual, un element capabil si “justifice" un sansamblu de react ale organismului cu o relstiva “eonstanfa referitoate la intensitatea gi calitatea factorilor implicati (ex. hormonii de stres), indiferent de natura agentilor stresor Pastrind echilibrul intre nespeeificitate ea numitor comun al diferitelor tipuri de stresuri fzie, psthic, biologic, etc.) si specifictatea (reclamata de © extrem de varial& paleta de ajenfi stresori), va trebui recunoscuta fustefea ‘bregei" facut de autori care au remarcat o serie’de deosebiri ce apar intre stresurile produse de agenti stresoridiferti, asupra unor indivizi eu tipuri de porsonalitate diferite gi cu variate modalitati de rispuns STRESUL PSIIC $1 BOLILE INTERNE 7 Anticipind gi alte consideratii referitoare la nuangatile si controversele Tegate de concoptul de stres, esto, necesar si subliniem e nespecficitatea reactiei de stres are un earacter global de producere "in mare" a unor react “fundamentale’ din partea organismului dar - chiar Selye a recunoseut-o in ultimii ani de viata - exista o serie de caracteristici specifice unor stresuri fizioe, psihice sau biologice, incopind ex cele legate de, specifiul agentilor stresori gi terminind cu angajarea prioritara in stres a unor organe si aparato. Astfel Claudine Schneider opereaaio distinctie "do esenta" intre stresul psihie care include rispunsuri mentale, emofionale gi de comportament si stresul fiziologic care include raspunsuri predominant fiziee (vom vedea, totusi, et orice stres psihi, cu cit este mai intens, antreneazA suficiente "rispunsuri fizice"), De alifel Selye a sesizat si-faptul c& o tristturd funddamentalé.a adapearis consti in economicitatea folosirit mijloacelar. In acest sens a fost considerat gi fenomenl de cireumseriere a siarii de stres la-cele mai mici arii capabile si faca fat situated, fapt inlusteat mai sus gi, in genere, de situatiile initial siresante care, ulterior, prin repetare, produe doar simple reajustari ale unor constante binumorale si psihice, far instalarea starii de stres. De aici si o eventual nedumerire in cea ce privegte deosebirile dintre, adaptarea inistita" la o modificare de medi gi cea realizal& "ew prejul" unui stres Anticipind in esenga réspunsul la accastit intrebare.(ce va forma abiectul prezentarii unui subeapitol ulteriar), putem specifica doar cA un stres este, indiferent de natura ea, tot un proces adaptatio “én intentie’ dar ct amplitudinea reactiilor fiziologice care tl caracterizeazé este mat mare (salt calitativ) got el afecteazd toate verigile integrative ale organismului (neuro- vegetative, endocrina, imunitard gi, desigur, activitatea psthicd cu rot “superintegraior") avind, practic, un ecou asupra tuturar aparatelor $i organelor, la nivelul cérora. - in functie- de factori locali sau general redispozan{i- poate proxluce tulburdri reversible sa ireversibile cu eventual’ ncorare in patologie (Iamandesca 1991 ¢). Obiectivarea "intririi in stres" se poate face tormai pe baza unora dintre ‘modificarile fiziologice generate de stres la diferite nivele,, modificari ce constitnia repere, adevarafi "markeri" ai etresului, ineugi.Selye eansidartnd Intre acestia, in’ 1973, ea foarte relevant’, cregterea secrefiei de hormoni corticosuprarenali in conditiile mentineriiintegritagii hipafizare (333). Incercind o analogie cu.o corabie cu. pinze, navigind linistit in, bitaia vintului, stresul in yenore poate fi camparat cu situatia in care t&ria sporita, bruse gi persistenta-vintulu pot dobortcatargul sau métura obisetele ori chiar camenii de pe punte - cind toate acestea sint mai pufin rezistente. sau nopregitite pentru astfel de situatie - si, tot acelagi vint, poate purta corabia mai departe, fark pierderi gi eu vitezi sporita,-in eazde trecere eu succes printr-o asemenea imprejurare neprielnica. Nu trebuie uitat ca, 1a 9 nou situafie do- acest fel, eatargul slabit de gocal anterior poate ceda,.agadar episodul anterior ponte lisa un grad de uzura ce poate fi sau mu inlaturat Ia timp, Icomorfismol dintre acoast situate si stres conduce la sublinierea unor ‘trasituri de bara ale stresului: intensitatea erescuta a reactiilor aparute,8 1 Date conceptuate despre stresul pic repereutarea Jor asupra tuturar componentelor organismului, finalitates lor pee reap ere eerie tied uumurd, letiune, boala) si posibilitatea organismului de a iegi nu numai prejudiciat ci gi cu achizifii menite s& fi largeascA posibilitafile sale de adaptare, © defi cnr, dg incomplets, surprinde eens tn general este cea dati de un reputat psiholog, Pieron (268), care fl considers drept © agresiune exereitata asupra organismutui de o multitudine de agenti, de la socul electri sau imersia brusea in apa rece #i pina la gocul emotional sau Frastrarea acuta. B consider’ drept particularitati obligatorié ale agentului stresant bruschefea gi intensitatea cresewta precum gi nocivitatea lui (aceasta din urmd perceputa just sau inchipuita de eitre subiect - nota noastra) ‘Tentativele contemporane de definire a stresului in general (indiferent de natura sa: fizieg, biologic’ sau psihict) au condus la o diversificare de sensuri ale ewointului ‘stress’. Astfel Malchair distinge 3 consuri: a) clement al lumii externe inductor al unei reactii de constringere intensi a finfei umane; ») procesul reactionalfziologie indus de aceste agresiuni oxterioare;¢)stresul interactional’, exprimind un dezechilibru dintre exigentele exteriaare gi posiblitatile organismului de a le face fat. Opinam - pe baza identificarit de citre Selye a ceea ce semnificd primul sens eu agenfii stresori - c& nofiunea de stres ineorporeaza doar sensurile b sic, eu menfiunea c& procesele fiziologiee (si eventual lezionale) pot apare in srice tip de stres gi c8, tn eeea eo priveste dezechilibral dintre exigentele ‘modivlui gi organism, constientizarea lui este un atribut fundamental. al stresului psihic (chiar in eazul tn eare aprecierea este eronat) Important este si eoncluzionsim asupra conceptului de stres in general ef cl ropresint& o stare de tensiune a intregului organism (atit compartimental somatic, ett gi cel psihic) apdrute in eadrul unui dezechilibru mareat intre ‘solicittri (ate mediudui) gi posibilitag (ale organism) Din cast unghi putem infelege tendinja unor psihologi de a limita conceptul de sires la cvea ce se tatimpla tntre actiunea stimulilor gi modificirite organtsmulut (Lader) sector” ce ar putea #8 fie constituit doar de psihismul individului). O astfel de sbordare ar fi tsi valabili: numai pentru strosul psibie gi ea ar putea reactiva o nofiune mai veche, la care se finde 8 se renunfe (datorita pericolului eonfuziilor de termeni}, acooa de "STRAIN’ (incordare, tensiune) care desemna latura “interna” a stresului, snume totalitatea modificdrilor corporale: (nervoase, umorale ea si a color ‘orfologice), aparute in cadrul reactiei de stres (Zander) Incheiom eu 0 definijie extrem de succint& a lui A. von Biff (72) reputat cereetitor in domeniului stresului psihic, care considera stresul in genere ea ‘o reactie psiho-fiziet a organismului" tm aparitia cdreia agent stresori Geclanzangi Yactioneazd, pe ealea organelor de sim} asupra,crelerului ‘punindu-se tn miscare - datorité legtturilorcortico-limbice cu hipotalamusul - un sir inireg de reactii neuro-vegetative gi endocrine cu risunct asupra sctivitatii intregului organism’. Faptul ed me tofi medieit opereazd diferenfierea agentilor stresanti (stresori) de stresul propriu-zis - concept ca STRESUL PSIHIC $I BOLILE INTERNE ° stare a organismului, ca rispuns nespecifie 1a acesti agenfi - crear posiblitaten unor confurii atunei cind se raporteaai incidenta stresului (psihie de exemplu) in dectansarea unor boli (deoarece o situatie "in general” stresanta nu este obligatoriu stresanta pentra tofi indivizii) © ultima precizare: in literatura medical se foloseste in mod foarte frecvent, dacii mu chiar exclusiv, termenul de "stres" ea o forma elinticd a “stresulai psihic indiferent dacd el desemneszA agental stresor eapubil st Producti un stres psihic sau pe acesta din urma Snpusi. Din acest motiv referirile bibliografice vor fi Picute ignorind eu bundi stiinfa aceast’ eonfzio de termen dar nu fir a opera corectiile de interpretare alunci ind nesuperpozabilitatea termenilor respectivi este flagrant. 4d. Tentative contemporane de dezvoltare a conceptului de stres Desi multe dintre datele prezentate inifial de Selye si ulterior imbogatite do catre acesta - au fost in prezent considerate ca depisite sau incomplete, fentatia uttizarit unui concept operational ew 0 valoare interdiseiplinard gt fenta ecologioa eerta (plasind tn eentrul sau polimorfa gi multipla relafie dinire individ gi mediul sau fizie gi psihosocial), a determinat pe’ mulfi cercetitori si pastreze termenul de stres, in sonsul unui ansambla de reac ale organismului (program peiho-bologie indus genetie seu entogenoti), De la acest punet central (nucleu) al conceptufui perspectivele de studiere si dezvoltare « notiunii de stres au avut in vedere 8) Natura ogentilor stresori (eau a configuratieisituafionale generatoare de tres). S-a considerat ci -indiferent de modalitajle de clasificare a nocivitiii Jor (variabilé'de la un individ la altul) - exist& situafit "general valabile! (evenimente) generatoare de stres, la cvasitotalitatea indivisilor (de exempla telebrele scale Holmes gi Rabe), casi agengi fizei,chimiei gi biologie! eu rol stresor de netigaduit. Studiul unor astfel de condifil, efeetual eu metate epidemiologic, soiologice, ergonomice, ete. a generat valoroase repere de ordin Profilaetie pentru o serie de bli psthosomatice sau protesionale. }) Vuluerabittatea psihicd si somatic 1a stres ~ axatt pe studierea tipurilor si varinbilelor de personalitate capabile. sk favorizeze aparisia stresului (in special psihiec) sau particularitatior "de rezonan} somatiet” {euro-endocrine, viscerale) la stres. Metodele uliizate prioritar au fost fe psihologice Gnclasiv teste, chestionare, interviuri), fie psihrfiziologiee sau pidemiologice dar gi biochimice ('mediatori™ reactiei de ston) ©) Studiut strategilor adaptative, la nivelul reactiilor de "eoping” (a 80 descurca, a face fafa situnfiel, a tavinge diftcultagile), utilizate ~ adesen inconstient - de individ in virtutea unor resurse native sau dabindite pe calea experien(ei flxice sau biologice sau psiho-soiale, Acest domeniu studiat eu Precidere de eétre psihologia generals (gi, mii ales, sociala); are largi implicafi tm peihoterapie Anticipind desfigurerea materialului Iuerarit noastre, se poste conchide supra faptului ed toate aceste perspective de dezvoltare a concept de stres au in vedere evasiunanim strooul pathic si considerdim ea un fant deDate conceptale despre sre pais rts re a i rene eae inaeg i ei reactive). In plus ameliorarea insagi a conditiei umane beneficiaza de astfel STRESUL PSTRIC $1 BOLILE INTERNE nu 2. Conceptul de stres psihic (SP) 21 Definitie si caractere generale Origines acestui concept este legath de aparitia conceptului general de ses, tot lui Selye revenindu-i meritul de a include stimuli poihogen in rndul agenfilor stresri, deci eapabil sé produes organismului o reacfe de sre, fo absenja unor agresiuni fiico-chimice sau bidlogice. Dar precursorsi de geniu in acest domeniu riumine tot Cannon care, demonstrind aparitia unei secret de adrenalina Ia animalele supuse ni oe emotional, descris pentru prima oar elementele de ordin psihooon- Portamental precum si de ordin fiziologic - inregistrabile la acen dath {eceniile 3, 4 ale secolului nostra) - alo unni stres psihie experimental (a animal), punind bazele gia ceea ce in ilele noastze se va desemna sub numsle «ie "corelatele (concomitenjzle) somatiee" ale proveselor afectve Dintre numeroasele definitit ale stresului psihic (SP) vom.mentiona, ex punct de plecare, pe cua "sintetica" data de P. Fraisee (91) care circumacrie in acoasté.sferd nofionala “otclitatea eonflictelor pervonale sau sociale alt individu care nu-si edsesesolutia" en amendamentul ci aceste conflict sat sai degraba ageni stresor\insinuafi tn proceaele adaptative ale organismal {in acest eaz In nivelul menineri "homeastazieipsibies”) pe eae le soli de © manier® capabili si gonereze o adevirata reacfie de stres, mai ales ck xnurmai menfionarea cuvintului “confit” gi "nu-si gdsese solutia"sintelemente ‘universal valabile sub raportul generar unei stari de SP. © defiitic: mat targi cupringind mai multe nove, prin degeranarea prineipalilor agenfi stresor, este cea dati de M. Golu (108). SP repreinth'o stare de tensiune, ncordare gi diseonfart determinata de agent afetogei x semnificatie negativd, de frustrarea sau reprimarea unor stiri de motivate (creininte, dorinte,aspiroti), de difcultatea sau imposibiltate reaologrit unt probleme" ‘Am piles sit o consider o define "perfecta® pentru SP "pur", deoarece a omite faptul cd gi agentilfizicizgomotul, de exempt), chime eas bialogic (bosla, Incegistrats ca sees, uu din perspectiva congtientizart ei de este bolnay, ei prin reflexele aferente viscero-cortieale) pot si produea wn SP prin ‘agresionarea, implicit, a siatemului nervos Din aceste consideratifrezulté ek SP are un caracter ‘primar’, cad ol este ezultatul unei agresiuni recepfionate im sfera psihicului (eonficte si suprasoliitari psihice mediate de stimuli verbali dar si realicate prin concontrarea atenfiei, ev evvearea sau persistenfa unor imagini, sentimente ote.) gi un caracter "secundar” care de fapl este o reactie de insofir ai chise de constientizare a unui stres firic c@ruia i se acordd o sexuiicatio de ameninare Dup& enunfarea acestor definitt ale SP ex completarile menfinate, uurmarim alte caracteristici ale SP derivate din definifile prezentate latarea" unor note) sau neincluse tn ele (in special esena unr mecanisme Aangajate de SP, eu conseeinjele lor asupra organelor interne, sau anaizarea2 I Date concepruale despre sre poe impactului agentului stresor cu orgsnismul aflat Intrun "moment de funcfionare" in virtutea unor condifii interne stabile sau variabile gi a unor condilii externe eonjuncturale) 22. Caracteristici speecifice ate stresului psihic in raport cu alte fipuri de stres 22.1. Particularitagite agentilor stresori Agentii stresori_psihiei stot tn marea lor majoritate stimuli verbalé Ginclusind si limbajud interior) $i sint vehiculati pe edi nervoase Ja gi de la cortesul cerebral. Semnificafia lor pentru individ fi diferenfiaza net de tol ceilali agengi stresori (ici, chimiel ote) ea gi faptal et pentru acestia din turma novvitatea strosului (fzi, chimic, biologie) este determinatt de starca fesutulut afeciat (Malchair). Dacd am considera agenfii stresori inductori ai ‘unui SP ea flind capabili si-|declangeze in mod implacabil a orice individ, atunei am putea asista la o uniformitate de react comportamentale in colectivitatea umand. Dar o earacteristicd a avestor agenti este toemai caracterul lor potential de a produce SP, validat numai de semnitieatia de ameninfare, prejudiciu, nocivitate in general, pe care le-o oferh subiectul agresionat. De exemplu divorful care declangeara, de regufs, un stres psihie major si durabil la ambi parteneri, mu afecteaza in untle eazuri pe accl eare 8Y apresiaza - in mod justifieat sau nu - ca pe o eliberare gi nici nus ereaz scrupule (in virtutea unui egoism condarnabil) in legitura cu copili rAmagi fara afectiumea unuia dintre pévinti gi, adesea, fara un spriin material consistent, Cel mai adesea, ins8, ambii sofi find realmente stresati de acest eveniment eritie din viajd, divorful figureaza la loc de frante tn rindul stresorilor psihici dar numai tn virtutea unor eriterii statistiee, el neputind & cemnsiderat ch poate produce fn 100% din eazuri un veritabil SP- De asemeni unul gt acelagi eveniment stresor psihic nu produce de ficare dott un SP la acelagi individ, att din eaura "disporifel de moment”, eft gi somnifcnfil diforito oc i se conford tu aoarinlole respective, Acesté €oua fajeto ale variable reprezentate de subiectal stresor pot fi ilustrate de un ‘eveniment strosor major, seismul survenit in dous rinduri: 1977 si 1986. Bste corte lao mare parte dintre subieett mai tinerieare nu au trait seismel din 1940, resotia de stres- apreciata in timpul producerif eutremurului- fe ck nu Sa produs, fie ci a fost moderata in 1977 (degi ulterior a survenit un SP colectiv.in faja distrugerilor inregistrate), faf4 de 1986, cind experienta dureroasa a seismului precedent ia facut pe aceeasi subiecti sa tratascd un Yeritabil SP, in ciuda benignitapii acestui ultim seism. Ca un eaz anecdoti, ‘lustrind roluldispozifiei de moment, este relatarea unei persoane care 1-a fost deloe stresati nici ma 1077 gi nici a 1986, de fecare data aflindu-se intro stare de enforie produsi de ingestia de alcool ocazionata de aniverstrile unor rude. Deducom din aceste consideratii si exemple ed un rol deosebit ix aparitia sl amploarea SP it au particuiaritijile genetice cognitive, afective facestea in 'STRESUL PSUIC $1 BOLILE INTERNE a ‘mod prioritar) motivational si volitionale ale subiectului respeetiv, modelate de experienta sa de viata familial si profesional, incluzind’ evenimente psihotraumatizante anterioare (dar gi relatairi sau referiri la dramele rudelor ‘sau prietenilor), Toate aceste particularitaji ale personalititii - modelate de Diografia individului, inclusiv de o serie de afectiuni somatice “debilitante” pentru sistemul nervos (tuberculoza de exemplu, gi multe alte bolt) gi mai eles psihice (nevrozele in special) - sint implicate ia rispunsul individului le un stresor psihic potential, contribuind la conferirea unei seminificatii nocive, jimaginare sau reate, eapabile s& conduc’ la "intrarea in starea de SP". Poctnai referitor In semnificntia agentului stresor, Lazarus (eitat de Malchair) considera ea pe un element capabil sii contribuie la diferenticrea unui stres psihic de un alt tip de sires (sau, cum afirmi - in mod repetat - Selye, “important este nu ceea ce fi se inttmpla, ci felul in eare reactionezi!” - cit. de Goupit Din acest motiv putem tnfelege de ‘ce uncle persoane prezinti 0 vulnerabilitate (constitutionalé sau dobindit®) in plan psihie 1a actiunca stresorilor “minori’, "banali*, fiind mai predispuse astfel la aparitia SP. Adeseori im literatura se intilneste expresia "vulnerabilitate la. stres* (Kourilsky) co desemneazt de fupt o receptivitate psihici crescuts fafa de stresorii psihogeni (si nu numai la acestia) capabili sa conduct la aparifia SP, in acest context, dact ar fi e& se vorbeasca de o valnerabilitate, ar trebui mai degraba sa ne referim la vulnerabilitatea unor organe gi aparate (inclusiv a psibicului individului agresionat) la stresul psihie (amandesen - 1991-b) ‘Totusi, data find raspindirea acestui termen (inadecvat, considertim noi) de “bulnerabititate fa stres" 0 vom accepta ca pe o trésatura proprie anumitor indivizi de a reactiona facil printr-un SP la o gamé larga de agen{i stresori. © trisatura importanté specified stresului psihie, raportatt la agentul stresor cauzal, o copstituie earaeteru! onticipativ al SP fag’ de impactul cu un anume eveniment sau cireumstante generatoare ale wnor consecinte ce ‘amenin|a echilibral psihic al subiectului (eel mai elocvent exempla in ac privinga il constituie stresul psihie reprezentat de situatiile de examen, faceasti imprejurare este evaluat ca generatoare posibilti de consecinje dezastruoase, deci reprezentind o ameninfare pentru viitorul apropiat sau indopirtat al subiectului in cauz’), di 222, Principalele circumstante de oparitie a SP prin interactiunea agentilorstresori (AS) cu particularitavile psiho fizice ale subiectulud Acest paragraf echivaleazi cu desemnares prieipalelor grupe de agenti stresori inductori ai SP, dar el va fi detaliat Sntr-un capitol ulterior al luerir 5. B. Sells (830) considera c& SP ia nagtere in urmatoarele situatii 1. circumstante care surprind individu nepregeitit spre a le face fat: Lips de antrenament, incapacitate fizied gi intcleetuala (de moment sau "de fond") ete. 2, miza este foarte mare, un raispuns favorabil avind consecinfe importante pentru individ, in timp ce egecul (incapacitate de a rispunde eficient laul situafia solicitanta) are un efect nociv permanent, accentuind si mai mult SP; 3. gradul de "angajare" o individului (in funejie de "mixa") conferd 0 intensitate direct proporfionald eu SP. La prima vedere pare c& situatiile menfionate de Sells se refera 1a 0 solicitare de ordin cognitiv sau volifional dar ~ daca le analizam mai bine - ta aliniatul "circumstan{ei" putem incadra gi principalele semnificafi stresante pe care le pot avea stimuli stresori, In viziunea unor autori, (Kaplan, French) care au claborat teoria cognitiva a SP, la baza SP existit o neconcordanta intre resursele, abilitafite, capacitatile individuale ale subjectului si coringele gi nocesitaitite impuse acestuia (Dervenco) (62). In aceast aptica - eu care sinter, de acord - putem codifica astfel unii fermen, cz semnifizatie streeanta, care sint prozen{i in diferitele definipii ale SP: = Yameninfare': este semnificafia de antieipare a unui pericol: = "frustrare’: ia nagtere cind un obstacol se interpune in realizarea unui Scop; ~ "conflict": situatia creat’ de interferenta a dou saw mai multe solieitari, cu motivatit opuse, realizind o adevarats competitie, = rezolvarea.unor probleme dificile sau imposibile (In raport eu contextual situational de rezolvare). La acestea noi am adauga: ~ suprasolicitaren peste limitele capacitatiiintelectuale (inclusiv parametrii atenfiei, memoriei, rezistengei la perturbafi etc.) ~ subsolicitarea prin insatisfacerea unor nevoi psihologice fundamentale de activitate, de afiliere, de informatie (de ete; = remanenga unor stiri afective negative (pierderea unei fiinfe dragi, epee profesional sau de alt natura etc.) sau redesteptarea Jor sub acjiunea unor exeitangi condifionali (sau, pur si simplu, circumstanfiali), ori readuse la suprafala constiinjei prin vise, asociafii de idei ete, Incereind 0 caracterizare generala a situatillor generatoare de SP si pornind de la acoeagi diferentiere a agentilor atresori fafa de stresu! propriv-zis considerat ca 0 "stare a intregului organism aflat in condi{ii extenaante” si nt “un eveniment al ambianfei"), Appley gi Trumbull (12) evidentiazit urmatoa- rele a. SP poate fi mai bine infeles ca interactiune ¢ subjectului cu situatia (Gtresanta); in evaluarea acestei interacfiuni trebuie avute in vedore gi ‘conditiile interne" ale subiectului (stiri de motivatie: trebuinge, dorinte, aspirafii, stare de oboseald fziologicl eau patologied ete,); ». contestul social are un rol fundamental in generarea (si infelegerea de tre corcetitar) a reactiilor SP; individuale tn roactiile la situafiile stresante; 4d. nu se pot coreia eriteriile psihologice de misurare a stresului ("intrarea in SP", dupa formularea noastra) eu diversi indicator fiziologici ai stresului; ©. existenfa unor deosebiri nete-In sinvl condifiilor naturale gi intre conditiile naturale gi cole de Taboratar de producere a SP. ©. exist mart diferent. STRESUL PSIHIC $1 HOLILE INTERNE x La aceste caracteriziri ale celor doi autori patem adauga gi o precizare formulata de Lazarus (217) privind caracterul subiectiv al perceperit de cdtre individ a nor solicitari, evaluate de el ea depagindw-i posibilitajile (chiar dac& uneori realitatea este alta) deci SP apare cind existd un dezechilibra {ntre solivitarite obiective ate organismului si posibilitafile pe care subiectul considera ca le are spre a le face fata ‘MoGrath (241) introduce, insa, in rindul situafilor stresante - pe ling’ cele de suprasolicitare (aparenta sau reala) - si pe cele de subsolicitare (deprivarea sensorial cu monotonie, lipsd de informajie, sau de activitate). Subsolicitarea streseaza pe individ. Aceasta se explicé prin aceea e& Ia fiscare om exist o nevoie innascutd (si potenfatd social) de afirmare a unei largi game de posibilitifi care sii evidentioze eapacitatea sa, trebuin{a care uci este satisfticuta decit printr-o activitate in cursul careia este solicitat in mod adecvat acestor posibilitati (suprasolicitarea provoacd tot SP). Stresul de subsolicitare apare in eondifiile vietii moderne, destul de frecvent, ca de exemplu in activitajile de supraveghere gi control la unele panouri de comandi, afectind atit unii telmicieni din industrie cit gi operatorii radar, pilogii de curs lunga ete, In care este, in schimb, suprasolicitata atentia pe fondul unei monotonii gifean izoliri, Coffer si Appley (42) aplicd din acest motiv o elasificare dihotomizanta a situatiilor de stres: ~ siluatiile de solicitare, stimulare neadeevata (in exces saw in minns); > situafiile conflictuale propriu-zise Incheiem considerafiile despre agenfii stresori ea enumerarea de efitre Weitz (citat de Floru) a condifiilor in care o situatie poate genera un SP adaugind si nuanfairile cuvenite: = suprainedrearea prin sarcini multiple ¢ in condifii de crizé de timp, (deci si de necunoastere a duratei suprasolicitarii); = perceperea de catre subiect a unei ameninfiri reale sau imaginare, (inclusiv a intogeitati fice); = izolare san sentimentul restringerii libertaiii ea si a contactului social; ~ aparifia unui obstacol (bariera fizied sau psihologies) in ealen activitatit sale, resimfita ea un sentiment de frustrare: ~ presiunea grupului social (favorabil’ excesiy sau nefavarahila) generac toare a temerii de egee sau de dezaprobare; s ~ perturbaiti de citre agenfii fiziei (termici, zgomot, vibrafii ete), chimici sau biclogici (boli somatice) care scad revistenta adaptatival a organismulai Gnclusiv in sfera proceselor psihice). 2.2.8. Réisunetul SP asupra fiviologiei diverselor aparate si organe aub forma tulburérilor psihosomatice Ab initio ar trebui si subliniem e acesia deriva din suprasoticitarea corelatslor fiziologice ale emofillor_si si citim caracterizarea data de Steinmaller "mecanismelor psiho-fiziologice care media2’ tulburirile psihesomatice induse de SP", care - desi ‘nu sint perfect elucidate" - presupun16 I Date consoptuae drpre sires pathic "o activare a sistemului nervos central’, a verigilor endocrino-vegetative si 0 afectare a sistemului imun, Toate lan loe “constituie un trigeer pentru 0 functie visceralé alteraté gi, impreund cu alti factori (de exemplu virusuri, alergeni ete), condie la 0 activare clinicd a. unei boli" (latente sau, cu completarea noastra, la edificarea unei irbotndiviri). In analiza globalA a acestor mecanisme fiziologice puse in migeare de citre SP este ge] mai indicat s8 citam opinia lui von Biff (68, 72) care consider ck stresorul, actionind pe canale senzoriale asupra cortexului cerebral, produce reacfii primare de stres la nivelul rineneefalului gi reactii secundare de gtres la Iivelul sisteraului limbic, Leiturile cortical-limbice cu hipotalamusul reprezint, in opinia aceluiasi autor, baza. biologied a SP. De la hipotalamus, in sens descendent, stimuli stresori psihogeni declangeazii. raspunsurineurovegetative.. endocrine diferenfiate, in fametie de caracterul reactiei comportamentale adoptate, fal de agresiunea agentului stresor. : In cazul comportamentului activ, al “emotiilor de aptrare*(Verteidigungs- ‘emotionen) caracterizat prin: minie, furie, groaza, demonstratie de forka ele siurmate de una din cele doug alternative comportamentale "ase" eau "fugit = are loc o crestere a activitaii sistemului veyetativ simpatic si a secrefici medulosuprarenale de adrenalin si noradrenalina eu consecinge multiple gi variate in planul fiziologiei diverselor aparate si organe (eu o exemplificare sumard dar sugestivas tahieardia). La o intensitate gi mai mare a. acestor emoyit este activata. si axa hipotalamo-hipofizar’ cu activare harmonali ‘multiplé: cortico si medulosuprarenala (prin ACTED), precum si cu secrefia altar hermoni adenchipofizari, in special hormonul somatatrop, = In cazul comportamentuiui pasiv de "emofit de infeingere’, “abandon”, resemnare, -restringere (‘Niederiage’ sau coresponilentul su englezese “withdrawall") (72) are loc un proces. de. “repliere" pasivit, fri, finslitate rmotorie ca in reaetiile de apirare (care, filogenetic, erau urmate deo activitate musculara intensa). Acest proces, tradus in sfera psihica printr-o stare de Aepresie, este insotit de o activare numai a axului hipotalamo-hipofizar ca cresterea consecutiva a nvalulu: cortizolulut plaszatie, In plan ‘iziologi, referitor tot Ia recvenfa cardiacé, se eonstata bradicardie. rey De altfel date de neurofizivlogie, referitoare Ia legitura dintro.stres gi Gepresie, argumenteaz’ fn favoarea nei modifieaxi funetionale ale aminelor biogene, cuplatd cu tulburdri ale produetici de neurotransmifatari, ambele provocate de SP (Czernik) (58) si avind drept consecinfa stimularea redusti a eceptorilor postsinaptici ai catccholaminelor eu perturbarea transmiterti Auxului nervos la nivelul neuronilor monoaminergici de la nivelul sistemului norvos central, Deficitul functional al acestora constituie -potrivit concepfici elasice - substratul biochimie al starilor depresive (196). Este evident ci aceasta “furtuna" neuro-vegetativ-endocrin& antrenata de ‘SP va avea un impact cu consetinte mai malt sau mai pufin previzibile asupra organclor interne, mai ales in cazul conjugiri cu alli agen{i etiologiel, unit dinére ei, reputati ca factori de rise. Totusi, dati ind mulitudines SP care asalteaz3 omul contemporan, nu trebuie subestimeti gi exceptionala eapacitate STRESUE PSI ST ROLLE INTERNE Ww edaptativd .a organismului care. tmpiedied tntr-o. proportie.covtrsiteare ‘ancorarea stresului in boala. in avest mod, SP ~ 1a modal figurat - se comport ea un agent etiologic "la pinda spre a surprinde momentele de "slibichme" general sau la nivel Jocal ale organismulii, spre a putea declansa fenomencle patologice. De multe ori el "rougeste" acest fapt; mai intii la nivelul sferei paihice, producind tulburdiri nevrotice dintre eare esle mai-des. intiinite: anxietatea, insomnia, cefalea si deprosia acfioneazé'- chiar dupt:ineetarea actiunii agentului stresor'+ prin mecanisinul unui cere vieios, ca adevarati agenti stresori (direeli sau indirecfi) asupra intregului organism, deci st cua risunet la nivel de organo Astfel se ‘poate explica aparitia’ unor bali psihosomatice precedate de nevroze. Personal; nu sintem adepfii curentelor -psihosomatice” de_inspiratie psihanalitica ce postuleaza "preluarea’ starilor de tensiume psihied de eatre organele interne, acestea avind rolul de "paratrasnet" pentru echilibral paihic al individului, ameninfat de stresuri:psihice numeroase si/saupersistente si care: in acest fel “ar fi scutit’ de nevroz,. fieind in. schimb. boald psihosomatica, i Motivul respingerii acestui punct de vedere Hl constituie modesta noastr’ experienfi clinica in eadrul careia am observat frecventa asociere a tnor boli psihosomatice astmul bronsic,xleerul duodenal si hipertensitinea arteriald, eel ‘mai adesea) ew nevrozele (de regulit cu forma anxioasi a neurasteniei) preeum si agravares simptomatologiei somatice paralel eu exacerbarea: nevrozei asociate, 2.2. Eustress gi distress Mai putin pitrunse in vocabularul curent, aeeste doua cuvinte desemneaui dona tipuri fundamentale de stres, reliefate de eatre Selye in 1973 (333). = Distress-ul este termenul care desotnnead etresurile édre aul tin potential nociv pentru organism si toate earacteristicile stresului general sau psihic amintite anterior s-au referit la aceasta acceptiune a stresului. fn littratae’ distress-ul neoperti in general sfera notiunii de sires gi din acest iotiv noi vorn folosi cuvintul stres tot pentru aceastit semnificafié (de distress). ~ Bustress-ul reprezinta tot 0 stare’ de sires ‘validata printina’ reactic satecholaminied i, mat rar cortizolicd tnsotitoare, alaturi gi de multe alte Feachii fiziologice, de tipul celor ce vor fi deserise la capitolul consacrat ecanismelor fiziologice ale SP, Diferenta fafa de distress ste ined fundamentala atit din punt dé vedere al agentilor stresori (stimuli placuti ai ambianjei sau trairi psihice plécute, "palpitante’, de la emotit ptnd la sentimente ete.) tt gi al consecingelor sale pentru organism care sint, th genere, favorabite (von Biff) (72), degi tn eazul wnei roaetii eatecholaminies generate de eustress pot aparea tulburiri grave Ia un eardiaé sau, il eazul unui acces de tis, se pot declanga crize de astm la o'mare parte dintre tei sufetinz! de aceasti afeetiune. Din punct de vederé al hotmonilor de stres, in cursul eustress-ului' are loc de cele mai multe ori, numiai cresterea secretici de adrenalind, "ea facior sensibilizant al organismului le ‘efectele tistlare ‘ale18 1 Date consuls despre sre pathic hormonilor glucocorticcii" si, de asemenea, erese Yendorfinele cerebrale, ca neurohormoni modelatori ai plicerii" (Hiulica). Pe termen Inng efectele fiziologice ale eustress-ului ni au fost studiate sistematie, aga inct opinia de mai sus a lui von Riff este doar plauzibila si are girul deocamdati numa al observatiei clinice. De altel. insugi.Selve,.apreciind et. “eustress-urile nu dureazd niciodata tn mod. eronie' (cit: de Goupil), considera c& ar trebui studiate sorii mari de virstiniei eu o activitate susfinuta in domenii caro le produc-mari satisfaefii (de ex. arta, stiin/A), comparativ eu esi care *resimt disperare, nu ajung la nimic, nu aw nici un succes" (ibidem). Eustress-ul nu ‘trebuie confundat eu orice emotie plicuta (ca de exemplu contemplarea unet ‘grddini inlorite, a unei expozitii de picturé, ori audifia unei simfonii 'senine! de Haycin sau Mozart, desi unii subieefivextrem do reeoptivi ar puten “vibra” Ja nceste mesaje artistice in mésurd'sh "intre’ intr-o-stare de SPY; ci eleste generat de stdri psihice cu tonalitate ofectiv’ positiva puternic exprimat¢i ‘mai ales, ew duratt prelungita, Exemplele cele mai elocvente le’ constittie revederea uitei persoane foarte dragi,aflarea vestii reusite la un examen, un spectacol comic “epuizant" prin accesele de ris violente si freevente, jocurile de noroe" (fari miz& pecuniara), stirile de excitatie sexuali, meciurile de fotbal {n care suporterul traieste victoria echipei favorite (altfel apare .. distress-ull). Sentimentul de dragoste impartasita constituie un eustress carol dinamizator akit asupra conduitet ct gi.a ereativitafii (ucru pe care Larrealiza gi distress ul generat de 0 dragoste neimpiriagiti) dar, mai ales, asupra funefiilor organelor interne, fenomen cunoscut ined din vechime (Avicenna, Massimo DiBologna, Basilio D’Ancira, citati de U. Eco). Este difiil isa de aprociat in ce masuri o capodoperd artisticd poate genera un eustress’ (potential declangant avind emofia estetica declangata de perfecfiunea formei) sau distress (confinutul emotional implicit sau explicit al operei de’ arta este interpretat fn mod personal si specife.de subiectul receptor gi - in virtutea uunor "tangenje afective’.- poate declanga la acesta o-furtuna emofionala, tneori ca tonalitate negativa). Din acest punct de vedere exista dificultafi in aprecierea "pe termen lung” al efectului stresant (fayorabil - eustress, sau nu - distress) realizat de frecventarea unor spectacole."riscolitoare” (a se vedea exemplal lui Berliog.la primele eantacte eu dramaturgia shakesperiana - este drept, mediata si de interpreta Hariett, Smithson - sau si ne imagingim ce stari' sufletesti ‘contradictorii si, pline de intensitate, poate genera unui meloman audifia tetralogiei swagneriene). Derevenco. (63) ineadreazi In nofiunea de eustress (nw numai psihic) acele situatit eapabile sa genereze 0 activare peihoendocrind moderata, exemplificind cu un efort fice de intensttate imedie ori o activitate profesionald ergonomic organizatt. ‘Toate aceste consideratii ne fac sa circumscriem aria de aparitie si.de utilizare terapoutica a.custress-ului la situafile clare, menfionate mai sus st dintre care uncle (de exemplu risul, muzicoterapia) vor fi analizate.tn cadrul ‘unui capitol special, conduita antigtres, Consideram necesar 84 opindim asupra faptului cd eustress-ul find un "SP pozitiv' are cel mai adesea in componenta sa gi elemente ale unui stres fizie (actul sexual, de exempla, practicarea unor sporturi-ete.) dar tonalitatea sa ‘STRESUL PSUING.$1 BOLILE INTERNE 19 psihied este determinant pentru includerea in sfera SP. 24. Principii de diagnostic al SP" ‘ Din cele prezentate referitor Ia definifia si earaciéristicile stresului in general gi ale SP in especial, apare evident ce este,extrem de, nocesara circumserierea nofiunii la o arie de aparitie eft mai apropiati dé cea real deoarece, astfel, ar insemna s& generalizim sub’ conceptul de SP toate evenimentele emotionale, toate solcitrileintelectusle gi chia Qzige etc, coon ce nu ar eorespunde realitii ro Astfel “oboseala plicuta* dup 0 activitate fiziel wau-intelectuala ori prilejite de un spectacol bun, cchivaleazi cu: un eustress. Modificirile Aispotitional, trecitoare, de mie’ amplitudine din eursul ufel sile iiss, ni genereazd SP ta fel ea si ofortul_ mintal moderat din, cursul activitai profesionale, Din acest motiy.ain felosit adesoa 0 expresie, co ni se pare plastica si definind un salt, calitatv, "intrarea in stres", echivalenta ca Aparifa stresului cnd se realizeaza dows condi obligatorit de a produce «in sires, inclusiv SP. Astfel qcesta ‘dii“urma apare tn cazul une! acfiuni “adecvate® (potential de @ induce SP) a agentului stresor Gintansitate, duratl, repetabilitate) gi al “disponibititair psibicului de a anticipa ori receptiona, ea pe o ameninfare, agentul stresor, éoplesit-de.actiunea acestaia (suprasoli- citaro) ori frustrat in caz de obstacole sau de subsoleitare etc, cu alte cuvinte “vibreaza” intens la situafia creata prin interdetiuiiea’ cw’ agental stresor. Incercind sii completam si si amplificim principile diaghostiee formulate do von Eiff (68, 71, 72) considerém drepteriterii pentru disgnosticul stiri de SP (vezi tabelui nr. 1) Camandeseu 1991 d) 24.1, Anamneza - din care si rezulte existenja nor situafii_ potential stresante (de regula evenimente cu rasunet afeetiv intens pentru majoritatea ‘oamenilor eu o semnificatie particulara stresanta pentru subiectul respectiv), dar si particularitaji de personalitato si moduli de viafa alsubiectului eu rol “pormeabilizant” pentru SPCa orice anamneri “medical in'aceast etapi se pol valorfica atit datele” fuinizate dé. subiect (ei caratter biografic, ciroumstanfial, etd), ett sl eelé de observalié dlinied i de inerviuairyjat de c&tre examinator pe baza unor,date relevante, referitoare.la problematica SP si - eventuala sa legitura cu obiectivele ‘examenului medico-psihologie (corcetare a unor parametri fiiologici, a wnor markeri aiSP saw a tnor frisituri de personalitate a boliavului: examen pahologic’ dé rutin sau ‘medieo-psihologie intr-o unitate medical cu profil de psihosomatic’ si de aplicare constanta a unor forme variate de psihoterapie, etc." In mod special trebuie tnsi amintite la acest paragraf chestionarele de evaluare (sau autoevaluare) a unor situafiiexistenfiale'eu-rol de stresori ca gi ‘2 unor trésituri personale ale subiectului visiad, fe vulnerabilitalea ga la stresorit "potential" sau "electivi" (specifiel humai sedi), Te “coeficiental de toleraija” Ya SP (Schotéch’- cit"de Adriana ‘Baban “1992-b), désemnind reaistenja psihofiziologied a individului la SP. ‘20 Date spate dap ri athe Pabel 1 Principal marker clinic ai stresului psihie 1 Mimica = erispata : Sosa = eprenied 2, Modificaei museulare «) Tonstung musealar hipertone incordare") = hipotonieCiesin") ») Dard maacalare ©) Mga involuntare tremor extremist “thou “emotional” 8. Comportament CSP seat colds actve (ai) ufo ogee) “ exttatie- fare gale motorio conduits pasive (a2) =) = "aca" (roas8) “ vert aml conduit pardoxald «01 + 92 SP erene “gresivitte,passtate + randament prfesinal stout “eeidente + ell detfiorate cu antursjl + thar de coos, tutun,aleol 4. Constante candio -respicatorit a frseveafe respiatiethiperveiilaie, apie) ple ‘shicardie brsdicardie exttsiatale oma, ‘gti . " 5. Alte tulburiri neuro-vegetative de stres(acut sat eronic) . ‘tulburiti vasomotor (rite, palore), transpiratie e “moist ale voi licfene, tien}, eta), tulburtri de gotife + eigastralg,grpue-varestun esi rk oafinutelimentat, cli, daze “ol ante mus gta, imptenia : = poli, inapeten 6. Tulburae pstice = tulburii de atentle g memoria, idetis, confit itabiltate, fotgablitats astenie. + fate pling, is paradesal anrietate, depres, cbsei,somaie, cosa nehowAfre deca contradicar spite + reatviat sents, hoes} Meatonal Incereind ‘0 distematizare personall’a diverscior tipuri de, chestionare (ornind de le oclasifcare efectueld resent de autoarea sus-mentionata), vom distinge: STRESUL PSIHIC SI BOLILE INTERNE a ‘a. Chestionare pbitvi"evatttrea obiectiid sail Subiectida & faclorilor =f situatilor stresante existentiale a/l = Seale de ovaluare'@ evenimentelor de vist cu rol potential stresor (Holmes gi Rahe, Rahe) - cele mai cunoscute (gi care vor fi anlizate ulterior). » a/2 Chestionare privind activitatea profesionala (caraéteristici ergonémice side relafiiinterporsonale, performan(a, satisfactiiimotivatic, ete). ° 48. - Chestionare de suport socal (privind’éventuala siufcienyt a acestitia) Sareason cit: ibidem): b. Chestionare privind wutnerabilitatea la.stres | WI, Chestionare, logice" de, investigare global sau unidimensionala. a personalitat Exempliicind cu resuliatele chestionare. MMPI, (Multiple personality inventory - dela Minnesota), Eysenck (de introversie - movrotism) sau 16-PP Cattel care ~ conform, epiniei noastre, bazat’ pe utilizarea indelungat’:a primelor doua -furnizeazd date fundamentale privind vulnerabilitatea la stres subicetilor analizafi prin tnsesivalorile ereseute. peste normal la-orieare dintre scale {a se vedea la capitolul respectiv),. Chestionarele "unidimensionale", axate tn pecial-pe analiza a dous mari reaefii emofionale din eadral SP (dar si consecinge ale acestuia ~Tamandescu 1991-a},sint larg utilizat, es do ex. Seala de anxictate gi depresie Hamilton, Chestionarul de depresie Zang (gio seala de anxietate a sceluiasi autor) si Inventarul de depresie Beck. Car dac8 nu este chestionar,celebrul test al lui Rorschach (proiectiv, en ‘ofalé libertate a rispunsului asupra continutului gi sugestilor unor plange cea "pete de cereal neamogene” in.culori sau alb negra), afer. posibilitati exceptionale de sondare a vuluerabilitaii Ia stres,(raspmmsurile determinate de miei detalii animale, elasobscur "socurile", ete) 1/2. Chestionare de evaluare expres’ a reactiilor a'SP sau din cadrul SP. Dac prima ‘categorie -oferh date’ indirecté privind -vulnerabilitatea sobieetor 1a SP, tn aceastd categorie avem: de-e. fice ea evalarea urmiétoarelor date; legate direct de SP:/0 80 us 8 simptamele de distress pete = inventaru! de auteevaluare SCL:90-R (Derogatis). Se analizear’ numiral, intensitatea simptomelor gi severitatea istressului, ineadrindu-se datele obtinute tn’"9 dimensiuni": ‘somatizare, sensibilitate In relat interpersonale, tendinfe obsosiv-compulsive, febli, depresie, anxietato;ostlitate, ideafie paranoid’, psibotiisin), ~ ofectele gi dispocitile -sinttrocute pe Chedlc list (de ex. POMS- Profile of Mood states sau ABS - Affect balance scale - eit. Derogatis), find "alese" de ciitre subicetul examinst. Demna de interes este tentativa de a se opune grupul celor patru afecte cu confinut negativ (ansietate, depres, ostilivate, inovdtie) celui eu conginut pozitio (bueurie, mulfumire, tandrete, vigoare) dar consideraim ei daca o simpla rapariare in favoarea eelor nogative exprimi tn Gistress - nu esto exelan ca o mare smplitudine exlor postive a8 indice aparitia unui eustress,2 slspre sre pathic + reactiile psiho-comportamentale gi fziologice (normale $i patologice) din cursul SP (a se vedes mai departe, pg. 2 gi 3), ©) Chestionare de evaluare a unor factori psiho-comportamentali predispozangi pentru SP. ol - Stabilirea tipului psihocomportamental A (JAS - Jenkins Activity Survey), deseris de Rosenman si Friedman care va fi pe larg analizat in alte capitole; chestionarul Framingham). 2 - Four Factors Questionnaire (PEQ) elaborat de Beech (cit. de Baban 1092-a) care permite o sintezi a interacjiuni dintre factorii generatori de stres (evenimente de viata, tomperamentul de tip A) si cei legati de personalitatea subiectului (eapacitatea de o fuce fata problemelor si gradul de nevrezism). 24.2. Modificiri psiho-comportamentale caracteristice oriedrui SP: tulburari afective ("activatoare" pentru o schif& sau ium act comportamental, fried, minie, furie, sau din contra pasive: depresie psihics, "paralizic emotionali otc.) tulburari ale proceselor cognitive (blocaj ideafional, dezordine ideativa, stiri confurionale, Iapsusuri neasteptate, sciderea aten{iei ete.) si comporiamentale (somato-motor, mimico-gestual si verbal), de Ia simpla dezorganizare a activitati gi pint la r&spunsuri de tip agresiv, exprimate sau nu, ori - dimpotrivit - de "blocaj", “impiotrire" ete, Un accent se pune pe aspectul fizionomiei (expresia facial’) si modificirile voeii (expresia vocal) (Giofu) (39), Gama tulburarilor psiho-comportamentale din SP este mult mai larga gi nuanfata, iar acest fapt este strins legat de natura agentului stresor ca si de particularitatile individulué stresat ul rind cele ale personalitagit dar si de conditile concrete in care se instaleazi SP. ‘Un loc aparte il ocupa anxietatea sau depresia care pot fi generatoare (mai ales, faclitatosre) de SP dar si efecte ale acestuia, sau - eum afirma LADER - ele pot si acompanieze un SP, desi acelagi autor recunoagte c& aceste stari pot ‘constitu, ele insele, un SP. Mai considertin e% anxietatea si depresia fac parte din SP, reprezint& componenta psihici (dar eu expresie somato-viseerals) de o anuniitd coloratura a unui SP yi cd persisten[a lor supune individul unui SP eronie. In aceasta optics modificdrile psiho-comportamentale dintr-un SP eronic sau freevent repetat, cu pauze relativ reduse, “de revenire", se pot eroniciza sub forma’ unor tulburari nevrotice izolate sau sistematizate (veritabile hnevroze) instalindu-sa un cere vieios Inire simptomatologia nevrotica si SP, lacesta din urmé mai frecvent la nevratici (mai "reeeptivi" Ia stresari) si iniretinind nevrozor 243. Modificari neuro-endocrino-vegetative. Se intilnese in orice SP si conslituie expresia unei veritabile descarcari hormonale “de stres ca gia unei activairi simpatice eu consecinfe asupra tuturor aparatelor gi organelor interne dar gi asupra sferoi psibice (cere vieios). Cel mai freevent in cliniei apar evidenjiabile modificdrile cardio-vasculare (modificari tensionale arteriale gi STRESUI PSUC $1 BOLILE INTBRNE 2 ale pulsului, tulburiri vaso-motori: eritem sau paloare), respiratori(cresterea frecventei respirafiei, senzafia de "sufocare” cine materia etc), ale seereyiej salivare si sudorale, ale tensiunit musculare Cineondare” dar si hipotonie, in lipotimii) etc. De asemenea modificdrile comportamentului alimentar (bulimic sau inapeten}a) ori sexual (tulburéri de dinamicd sexual&), apar in SP. prelungit sau cu freevente recidive. Toate acuste modificari - corelate ey ‘modificarile psiho-comportamentale gi interpretate x contextul unei anamneze care sa excluda alti factori stresanti, diferiti de cei psihugeni, evidensind tn schimb, condifii conerete sugestive pentra o stare conflictual - pot § odificatnare pentru disgnosticul elinie al SP. ‘in cazurile dubioase ori cele analizate in cursul unei cercetari se poate trece Ia masuratori obiective, cu mijlonce de laborator, ale unor constante hemodinamice, respiratorii, umorale ete. 244, Metocde de laborator utilizate in diagnosticul SP (incusiv a} rispunsului diferitelor organe la induceres experimentali a SP). Puvom s& le grupam in doud principale eategorit: a, mijloace de investigatie psiho-fiziologick: sint folosite de citre psihologi si utilizeaza de obieei o aparaturd inifial simpla dar im ultimii anj preluata din arsenalul medical, axata in special pe cercetarea tulburirilor emotionale (corelate prin definitie eu tulburiiri neuro-vegetative) dar gia alter ‘tulburari din sfera cognitiva (atentie, memorie, gindire, limbaj et Dup Ciofa (98) indicatorii fiziologied utilizayi in studiul raspunsurilor emotionale (care pot traduce si aparifia unui SP, dar au in mod obligator) sin, ccerceta{i in laborator prin intermediul urmatearelor analize gi aparaluri 1. BEG - mésurarea emofiilor la nivelul fiziologic central (nespesifice pentrn calitates emofiilor, pot da insi indicafii asupra intensitafii acestora), 2. inregistratrile pulsului gi tensiunii arteriale (inclusiv probele de postura); 3. spectro-foto-electrocardiograma (misurares precisi a valorilor eelor trei elemente principale ale ECG: unda P, complexul: ORS gi unda 7; in emogi, crese amplitudinile undelor R i‘, intensitatea modificirilor find dependent de intensitatea emofilor); 4. pletismografia (modificsrile vasomotorii studiate cu aparale variate ey inregistrare fotometrica sau pneumaticd gi le éiferite nivele: parti din membre imersionate ori pletismograf digital), 5. termocuplu, termografe, termistori (masurarea temperaturi pieliin diferite zone poate oglindli un anumit pattern fiziologic al emotiei) (38); 6. spirometria (pentru ritmul gi volumele. respiratorii) plos inregistrare termocleciries la nivelul foselor nazale (penta permesbilitatee acestora, reglata prin mecanisme vasomotor); 7. EMG clasicé sau frontal (pentru mésurarea tonusului si detectari tremoralui muscular; 8. filmarea sau folografierea diametrului pupilar (indies concentrarea alentiei, interesul pentru condifille care solicité o emofie sau o alitudine dar, mai ales, Sie iaeateasianuiteeneeen24 Dota conceptual despre treat pic dineefionarea cétre stimuliiafectogeni neplacuti sau plcafi); 9: procedet’ de-masurarea gradului de umiditate a pielii (ea rezultat al secrofiei stidorale crescut& in eursul emofillor “stresante) de’ tipul psihogalvanogramei~ sau” al electrodermogramei, bazate pe modificarea rezistenfei electrioe a piel datorita clectrolitlor (NaCl, tn special) eontinuti de sudoare, Este unul din procedecle diagnostice de cea mai mare finefo inrogistrind si emofile anticipative, nu mumai pe cele “directa”, in special ‘anxietaten! In plas, traduce gi fenoménele de solicitare w activitafii cortical, logata de efortul imental (sarcini de rezolvare a unor probleme). ‘In porioada de asteptare a stimulului amenintator (soe electric) curba igpunsului electrodermal atinge nivelul maxim in momentul eind ‘apare certitudines e& "atunci" se va aplica stimula! elecizic, ‘Pot prin aceastii motoda se poate inrogistra fenomenul de "empatizare’, corespunzind modificarilor emofionale cu exprimare vegetativ-sudorala aparute la un observator al altui subiect actionat de maniera similar cu goc electric (46). 20. Tremorul manual. Decelat adesea chiar prin simpla observatie; tretiorul ‘manual este analizat in mod stiintifc, att sub raportul frecvenfel i ritihului, cit sial amplitudini sale, prt metode tremometrice gi tremografice (Derevenco 1992-a) sau eu ajutorul unui traduetor, utilizat-de Derevenco gi colab. in 1978, utilizind procedee fotometrice gi accoleromettice (eit. ibidem). LL. Analiza spectrografiet a vocii (autori cit. de Derevenco 1992-a) are la bassk cunoseutele simptome de "gituire a vocil, “rigugeald', "tremor" sau distorsionare - putind si apard facultativ in grade variabile la subiectul stresat. b, Mijloace de investigatie umoralA (piasmaticé gi urinari) a hormonilor de stres si a altor constante sanguine: Se evidenfiazi: 1 catecholamine plasmatice 3 urinaré (noradrenelina, adrenalina gi dopanina) ori al metabolifilor de exerefie (arinar) ca acidul vanilmandelie ete, erescuti; 2.cortizolul plasmatic si 17 cetitovairit drt 17-HO-cotoctersisii urinari erescuti (criteriu major al instalarii starii de SP, reaefia catecholaminica putind si ‘pard gi fn afara SP); - 3. ceilalti hormont de etres (vasopresinia, STH, prolactina ete.) si carhctéristicile secretisi eatecholaminice gi de cortizol in’SP vor fi analizate ntr-un capital ulterior; 4. cresterea glicemiei - utiliza de Cannon gi Britlon ca indicator al émofiei la animale - are importanfa in SP de intensitate majord la om (39), 5. cresterea acizitor grasi liberi in plasnia (Gottschalk gi eolab) (111) prezint& 0,corelatie psiho-chimic& cu starile de SP care sint induse chiar de agenti Stresori minori (exemplu 0 injecfie intravenoasi). Corelatia este maxim’ ex ivelul de anxiotate atins (apreciat prin relatarea verbald a subiecflar) si ew urate de cca 20 minute de la momentul inducerti ansietatii doeeegenen colesterolemiei - coreleaza poztiv ca stirile de minie, trea si “presie, ea neavind loc in eazurile eu tonalitate emotionala plicutd (Rahe) (298), STRESUL P IHIC $1 BOLILE INTERNE 7. cregterea acidului uric gi a uremiei plasmatice; a OPK serice; “Ein ce soe apwive La ier Shona en ea ees sang tare enn a pipet canteen de HCI si pepsin’ desereste iar in cele de “fried cronicd" ea devine abundent abel or 2 Principalii markeri de laboratar ai SP. A. Dtormindr umorale A Hormone stres - catcholamtlé ‘oriotl i + sii hormoni (GH, ACTH, PL, ete) ~opiodele 2. Glial 5 ae. grag her planmatc,colstrotemia 4. Adal ure plasmatie 5 Resina plasmid 6 Sideromia 7. CPR serie B Indicators psibofziotogil ta SP LEGG. segmental ST Seal te 2, Galvanamtieeutauata 8. Pletismograte 4: Timpi de reachie i 5. BMG musculaturi trontale + trapatrarea (tremometie temografiet # tremor manual (Darevenes gi cola) 6-EEG a 1 Studuncyie Goucwuje Ue fariune a atmmotor laminos0, meddle camel pepilelor 4 Innes de eure el erviorsimpatil masela gl eutana (Walia colores = st Doreweiin = 1003), 25. Coneluzii cu rol de definitie largité a SP Vor cerca st dm ta freeputul acestei paragraf o “definite de Tuer personale. SP represint& un sindrom constituit din exacerbarea, dnolo de nivelul unor simple ajustari homeostatice, a unor reactii psihice sia corelatelor Jor somatice (afectind cvasitotalitatea compartimentelor organismului). in legaturd, cel mai adesea evidentd, eu o configuratie de factort delansoti ce xtineacdintens,mrprneter, bras g/anu persistent fein es an ‘caracter simbolic “dé ameningare® (percepufi sau anticipati ca atare de sublect Alteori constituit de o suprasolicitare sau subsoli¢itare a mecanismelor ad {atentie, operatii ale gindire etc.) si volifionale, cel mai frecvent, SP estE Date conerptoate despre sre psihic caractericat printr-o participare afectiva pregnanta (ce poate insof, ca rezonanfi afectiva negativa, si formele de SP prin suprasoicitare ‘sau subsoliitare "fized gi intelectuata") amandeseu - 1992-0). Aceasta definitie cu caractarsintstc i intentie, cinfine o serie de nate pe care am incereat s& le ineludem, omitind in mod intenfionat o serie de Yamendamente" care ar fi constiuit nuanfari binevenite dar ar fi lirgit aceasta definite, si aga destul de hing Incerciim, analizind principalii termeni ai definifiei, sA discutam succint si aceste "amendamente", cautind si le inckudem impround in eoncluziile Capitolulai despre SP. 1. Bvident SP este un sindrom foarte opropiat, din punct de vedore al naturi reactilorfiziologice, de SGA deserie de Selye (mci ales primele dow stadit dar si et “de epuizare’, superpocabil in bund parte cu ‘iepresia de épuizare® dup un surmeng) intelectual sau fic profungit ori survenits tn onéifile unei traume afective persistente). O neti doosebire, ini, faft de SGA. generat_de agenfi frie, chimic, biologici ole. "0. reprezintd simptomatalogia psihie inilnta la un subiecttraind o stare de SP pe lings reactile generale si, dec, oarecum nespecifice ‘unificatoare™ pentru ‘rupee indivi, do nelinigte, irtabilitte ee. xiao serie de muanfe strict individuaie ale acestei simptomatologi "de stres* (foarte exteririzata prin rodificdri frionomice, gesturi, reacfii motorit te, dar uneori "ztvorftl in interior). Acoste nuantari sint eonferite de senmificatia atibuitt imaging, cronat sao realist) agentuli stresor, de etre subicetal agresionat, in virtuten uunor particularitai ale sale cognitive (dle evaluare), mativational-afective ¢t volfionale (inéseute si dobindite), dae gi in conde concroto coexistente Gituajia anterioari a subicctului, caractoristicile de bruschefe, intensitate, urata ale agontului strosor, interferenga cw alte saicitar, uncle - si ele = potengial stresante et.) 2. Prezen{a unor corlatefiiologice, obligatori pentru orice proces psihic dar exprimate mai evident in stirile emofionale, rebuie 06 ating ix SP 0 cota riicata de interstate, starea de sires find validat tocmai de o serio de parametri fiiologci (in prim rind eroyterea secrotici de catecholamine pi cortizol) care oslindese "intensitatea maxima cu care este restittetianen Mimulului stresor’ sub forma unui "réapuns” in care “eondigia nocivd afecteaza integritatea somato-psihics eorganisnelu, conducindiel intro stare critica” (Cif) 3. Din acest motiv, ca si din faptul ef adesea SP apare ta 0 dictantt ‘emporali de ta treeputal eetiunit agentuluistrevor (mai ales cind avesta ma acfioneazi brase si intens, i persist, ationind eu o intensitate modereta) awards (it. 29) dfinesto suecint SP ea "reridvul nei sti emotionale in ‘exces fat de normal” 4. Dupé acoste precizari co fin de Iatura manifestata a SP, este nocosateh completam gi termenii referitori la agenfii stresori gi la contextul acfiunii lor. Au atintit de caractristicile generale privind noufoceastimatulu (din pune de vedere calitativ reprezint& o surprizi)- care giseste psihicul subicetulut [STRESUL PSIHIC $1 BOLILE INTERNE neprogatit pentru a face fafa "adecvat", fara stres, intregul organism intrind intr-o stare de activare difuz, dezorganizatoare - si de bruschefea sau, fn cazul unei solicitiri de intensitate medie, persistenta ui Sernnificatia stinulului care produce SP este elementul cel mai caracteristic pentru orice agent stresor. De regula, ea este negativa (chier daca subiectul © apreciazii astfel In mod eronat) imbracind caracterul unei stari de "ameninjare Ia orizont" (cind este anticipat ca atare sau prin efectele sale ulterioare) sau acela al unei perturbari (de multiple maniere) a starii de ‘eonfort cau echilibru adaptativ psibic. Trebuie adiingat ca si starile emofionale cu tonalitate afectiva placuta - atunci cind sint declangate bruse, neagteptat (noutatea” stimulului) si prin semnifieafia lor major pentru subiect - intra in rindul agentilor stresori, producind eustress-ul eare prezinta important pentru posibilele consecinte rnodorite asupra unor organe interne aflate la limita functional lor (cordul de ‘exemplu Ia un bolnav hipertensiv) 5, In first, caracterul acut sau eronic al situatie’ stresante (ce va fi analiza mai departe) poate avea nuantiri in functie de foarte multi parametri (ai stimulului dar gi at subiectului). Astfel un SP de intensitate majora si cu actiune de o fractiune de timp (de exempla vederea unui accident ca decapitarea unui birbat, fapt relatat de o pacients a noastrs) - poate fi mai dine resimfit si cu urmari mai grave gi durabile (cum ar fi instalarea unei nevroze) decit un SP zilnie repeiat elteva saptzinini gi produs, de exemplu, de ‘racasirile dintr-un serviciu de comenzi telefonice interurbane (dar gi invers!). 6. Cele mai multe din SP earacteristice civilizatiei contemporane rimin, ‘isi, acelea relativ "minore" dar zilniee in eare perturbarile in plan afectiv se interfereazi cu suprasolicitarea mecanismelor de atentie (interferenta fortuita cu_alfi stimuli) gi de rezistenfa la perturbatii sensoriale (gomot, frig sau aldara excesiva), Pe de altS parte, exista situafii generale inductoare de SP pe 0 perioad’ mult mai lunga si actionind din direetii diferite, veritabite constelapi de agenfi stresori, eo se adreseazi unor compartimente diferite ale personalitafii din sfera cognitiva, motivationala si volitional, toate avind si un ecou afectiv fluctuant dar evasicontinau. Astfel de situatii pot f: policalificarea, urbanizarea (ca probleme ale societal moderne), decesul une: persoane foarte dragi, divertul (ca probleme personal, in planul viefiiintime), 17. Nu trebnie omigi din sfera agentilor strezanti agentié de natura fizict ‘sau chimied (2zomatul gi respectiv noxele chimice profesionale) gi orice agenfi stresori exogeni In general care acfioneazi in ultimi instanta gi asupra psibicului, capatind semnifieatio negativs (amenintare) sau acfionind prin epuizarea sistemului nervos, La acest punct trebuie menfionate influenta unor agenti stresori endogeni reprezentati atit de stimuli psihiei, denumifi de noi "in situ” - pentru c& nu sint propagaji pe c&i aferente ci "emana" din zone inifiale sub forma unor evoctiri “involuntaro" ale unor situatii generatoare de SP sau a persistenfei unor sentimente, pasiuni ete, redesteptate sub forma unor exacerbari periodice de citre vise, acociatii de idei ete. et gi de stimuli somatici vebiculali pe cai senzoriale (dureri, prurit, disfunetii resimtite ea "disconfort” ete.). Unatre steel phic din situsfile stresanto particulare dar freevent generind SP, mai ales eu evolufie prelungita si antrenind un cere vieios al tulburdrilor patologice, este roprozentats de boala grav (ie cu prognostic rezervat, fie eu consecinte limitind satisfacerea motivelor si trebuinfelor individului), 8, © categorie important a situatiilor stresante, omisA freevent de definifiile SP intilnite este cea a auprasolicitarilor fice $i intelectuale, acestea din urma find generatoare de SP, nu numai eind se prelungese exagerat, ci sin cazul interferen{ei operatillor efectuate eu agenti perturbanfi minori dar Persistenti de naturé fizied (zgomot, vibratii, frig ete.) sau chiar cu stimuli psihiei solicitind atentia ori alte procese cognitive ce ereuza focare de excitatie corticala concomitente sau prezinté o rezonanf afectivit nexativa. SP de subsolicitare apare uneor' in situafile “de izolare' - profesional sau fortuita - eu sciderea stimularii "obignuite” a cortexului cerebral datorita une} insuficiente activari nespecifice corticale (prin intermediul sistemului activator ascendent reticulat). Alteori el este generat de situatille de ‘subsolicitare emotional, prin insatisfacerea unor trebuinge sociale (diferite de cele biologice $i implicind procese de comunicare interumana, implicit nevoia do autoafirmare etc.) (lamandeseu - 1991-b), 9. tn ceea ce priveste relatia dintre SP gi adaptarea organismului la modiul complex al epocti contemporane (natural poluat gi artificial - suprasolicitant) trebuie subliniat ed insusi SP este o reactic a organismului, "in intentic® ‘adaptativd, nomai eX ea se realizeazi eu proful unor eforturi mult mai mari, capabile ef lase in urmd procese de uzur sau chiar leciuni la rivele diferite, SP este deci o reacfie de adaptare ‘stridenta*, “sgomotoasi', a o constelatie de factor’ configurind o situatie care solieita strueturile reglatoare cele mai inalte ale orgunésmului (psihicul), "ameningind” sti deregleze activitatea, fapt cu consecinte inevitabile, potential nocive, asupra tuturor compartimentelor din subordine, Rezistenja impresionant& a psihicului, ca si a colorlalte fesuturi si aparate le organisinului, la stres in general gi ls SP in special, face ea rispunsul adaptativ - chiar daca este dat "cu constim sporit de energie” (sila propria, dar pi lu Ggurat) - sa nu lase "urme vizibile" decit intr-o infinitate minima de canui, adeseori previribile de cétre medic (vezistenta biologie’ si psihied a organismulai scézute, intensitatea sau durata neobisnnitd a actiunii agentilor stresori). Indiferent de "preful" adaptiiii in plan somatic ori psihic, SP last hn urma tui dowd posibile modifictri ale "stirii sisterului® (reprezentat de Sntreguul organism) fata de viitoarele confruntari cu agentit stresor. a. cresterea resistentei fata de solicitdri identice sau similaro eu cea care I ‘generat, in caz c& subiectul a dominat, desi stresat, situatia inductoare a SP {ce realizeard un veritabil “antrenament” fafa de suprasolictartfizice i intelectuale gi o “indiferenta” fata de circumstanfe stresante preponderent ‘emofionale similare), " " pose D, sctiderea rezistentei adaptative fat de aceleagi solicitari, aparind 0 adevarat& "vulnerabilitate fata de stres", (coneeputa ca prioritara in sfera pathic) $i reprezentind o "eapacitate" a subiectului de a "intra in stres* mult ‘mal ugor la acfiunea aceloragi agenti stresori care i-au produs SP iniial, dacé STRESUL PSIHIC $1 BOLILE INTERNE 29 acosta sa soldat cu un egee adaptativ. In acest caz nu a reugit st giseascd cel mai potrivitrspuns fafa de situatie sau consecinfele acesteia au fost nocive, cade exemplu un catremur eare streseazi individul si tn momentul aparitiel 51 dupa ce se vad efoctelo sale dezastruoate, iar la o noua repetare SP survine 5 mai intens. 10. fn final vom tneorea 88 concentram Entr-o tensativd de opinie personal efteva din notele de definitie ale SP: ‘a. SP este un stres in cadrul edruia "eanalul de propagare” si “locul de Impact" al actiunii agontului stresor este eprezentat de ineusi psihicul uman. {In virtutea unor earacteristc’ si legitai ale psthicului(studiate de psihologie) aagentul stresor (de regula o asociere de agent stresor, cu grade de intensitate 1 persistenf& diferite) caplta 0 somnifieatie (de regula nocivs, dar si favorabila in eustress) care este evaluata in termenii limbajului (extern sau ‘intern dar existind si agenti stresori "neevaluati", "strecurafi" insidios pe edile aferente sonsoriale extero- gi intercceptive) b. Faptul cé punetul do plecare in SP il constituie, la nivel structural, eale ai evoluate zone ale sistemului nervos (scoarja cerebrali i. regiunile subcortical) face ca in SP sf para atittulburdri neuropsihice (acestea find exacorbarea unor procese paihice, allel eu rol adaptativ, dar si o modificare calitativa "prin salt” a acestora, in eaz de depagire a “constantelor de functionare") cit si tulburdri somatice (viseerale si somato-motari) la toate nivelurile organismului, (Aceste talburbri sint studiate de psiho-fiiologie gi de citre numeroase ramuri ale stiinjelor medieate). . SP consti tn reacfii psiho-comportamentale gi somatoviscerale de 0 intensitate ereseutd peste limitele acceptate, destul de conventional, ea fiind corespunedtoare unet simple adapiari, Din acest motiv exist i vor exista dificultifi in aprecierea momentului cind aceste limite - intre simplele modificari emotionale (cu corelatele lor somato-viscerale firegti) gi reactia de stres, diferiti calitativ (prin Tacumuliti eanttative’)- stat depagite. De aceea, in practien medical se mai fac confusii intre emotie, solicitare prelungit (dar x "toleranf” foarte huni ote. si SP, deg! un practician avizat poate intu fic din aprecierea naturi situafie stresante, fe din comportamentul deseris de bolnay in timpal acesteja sau ulterior -prozenta in anamneza a unui SP, ford a mai face apel la inregistrarea nivelului cortizolului plasmatie de exemplu, Totusi este important ca in coreetirile viitoare 22 se stsdieze qi rolul “emofiilor de fond!” aparent nestresante (in special stérile disposifionale cu tonalitate afectioa negativd) in patogenest. a. In funcfie de recultatul confruntarii dintre agentit stresori gi reactia psiho-fizied brutali a organismului uman la acestia (nsusi SP), ulterior vom putes asista la urmitoarele fenomene: ~ reinstalarea aparenti sau real a aceluiagi pattern psihocomportamental sa aceloragi eanstante interne “de fumefionare” ale organism, ea gi inainte de actiunea agentitor stresori ~ aparifa, im timpul SP gi mai ales dupa o "perioads de incubajie", a unor tulburari psiho-somatice persistente (en aneorare posibild in organicitate) sau20 1. Date eonesptuale despre steel pile . chiar a unor boli psihice sau somative, Selye a considerat aparifia acestora ca fiind recultatu unei insuficiense a reacfiilor de adaptare sau intensitaii saw duratei extreme a actiunit agentilor stresori. Noi aditugim Ia aceasta aplicatie si preeristenfa unui ‘locus minoris resistentiae" (genetic sau dobindit) Ia diferite niveluri ale psibicuiui sau al unor organe gi aparate somato-viscerale, Un cazul preexistenjet diverselor maladii, SP va realiza 0 agravare sau 0 ‘redesteptare" din stadiul lor de avaimie. Aparitia in plan psihic a unor evaluari de strategii fata de o posibila repetare a confruntarii cu acelasi agent stresant (sau alii similari) poate avea: un eoow afectiv favorabil (in caz de “dominare a situafiei"), cu sporirea increderii tn propriile fo afectiv nefavorubil ("realizarea esecului") cw posibila. remanent potential psihopatologice gi favorizante pentru multe din bolile interne. Siimult externi AGENTI STRESORE senzoriale| “Aforente interoceptive ‘senzoriale [Stimuli ‘Tulburari comportamentale Neurotransmitatori Stimulare 4, Stimulare Hormoni, Coteaslamine Acctilelink Neuropeptide [Disprovectie ‘Modificr la nivel de fosuturi gi organe ‘TULBURARI FUNCTIONALE (exprimate clinic) ‘TULBURARI PSIHICE Figura 1. SUL PSIBIC $1 BOLILE INTERNE Referitor la "experienfa SP* pentru diforifii indivizi, Selye afirma, pe bund dreptate, et "sancfiunile egecului procesului de adaptare sint bolile gi nefericires" (332) ¢. SP este inevitabil dar controtabil in marea majoritate a situafiilor gi von argumenta acest punet de vedere pe parcursul acestei lucritr £ Bustress-ul produs in situafii generatoare de satisfacti, succes (exempli- ficate de Selye prin beneficile psiho-organice aduse In creativitatea stiinfificl, a savantilor virstnici) sau de diferite placeri ("sonzafii tari") - pare si fe ‘otusi legat de "raspunsuri biologice generatoare de reac{ii newro-endocrino- metabolice adecvate, care asigurdé rezistenta gi restabilirea eckilibrelor homeostatice, fara consecinte daundtoare organismului" (Hiulich - 1985), Chiar 5i efortul fizic, atunci cind acfioneaz4 asupra organismului in contextul unui enstress este Insofit de modificiri hormonale diferite (crasterea secrefiei numai de adrenalina) de cele apdrute 1a un distress (erese ambele tipuri de hormoni suprarenali) (Haulic& - ibidem).2 1 Date coneptuate despre stresul psc Cei doi poli ai interactiunii generatoare de stres: agentii stresori gi organismul uman Din capitolele anterioare sa putut remarea faptul é& nu oriee acfiune, 4intre psihicul (i implicit, intregul organiem) gi stimulii care acfioneazi prioritar asupra sa, eonduce automat la instalares SP. In acelagi timp s-a subliniat gi faptul eX interactiunes dintre stimuli ex potential stresor gi organism poate clstign, si "pe parcurs", earacterul unui SP, in funefie de eonditille concrete ale acestei interactiumi dar si de particularitatile acestor doi membri ai relafiei generatoare do strs. Din acost motiv vom infitiga caracterele generale ale fieckruia din esi doi poli ai interacfiunii, apoi modalitafile si eircumstangele in care aceasta contribuie la instalarea SP. 3.1. Agentit stresori: caractere generale, clasificare gi deserierea principalilor reprezentanti B11. Caractere generale, 1, Aten stresori (AS) au un earactor potential stresant, generind totus SP ryamsi in anumite condi, chiar dach unit dintre ei ar fi capabili 8 Seclangore tm astfel de sindrom Ia majortatea indivizior (de exemplu vesten despre nereusita In examen afecteana in genere pe erie individ, dar poate lisa indiferent rn eoneurent nepregatit care musi mai ficen niio iluzi) 2. Totusi, datoritafrecvenfeicrescute ex care sint inregistri inte eawzele provocatoare de SP, sint considerati ea stresori o serie de evenimente ct caracter de amenintare iminenti si avind o arie larg de implicati si consecinje, de la care individul s© ponte cu grew (sat de loc) sustrage calamititile naturale (imondati, eutremure) sa sociale (razbosie) sau evenimente biografice majore (Givort, deces al finjei_apropiate, eee profesional, ote.) s.a.m-d. $i acorts ete de "SP colostv" pt fi disociate do SP individual, deoarece soldaritatea umand fn eazul unor dozastro rsimito de 0 larga enlettvitato poate atenua SP resimfite de fceare individ 3. AS capabili si declangeze on SP oint do naturi variatt, nofiind bligatoriu numai stimuli psihici, fapt ce obligh lao departajare a dou satezorii de AS: 4. coi eare actioneazd pe calea celui de-al doen sistem de sermalizare {vedo deei e& importanta unor eoncepte pavloviste creste odata eu "proba timputui") reprezentati prin cuvintele, idele, procesele gincirii (mai_ales evalurile une situatii noeive penteu individ, melas diseomfortal crest prin nesatisfaceren anor trebuinte) In SP prineipalii agengi stresori sint reprezenta{i de cei eu confinut nofional-ideati, reeepfionali do subiect ca reprezentind indiciul unorsituafi ameningatoare ‘achale” sau "in perspectiva® pentru indivait agresionafi, De regula din aceasta categorie sint constientizafi iar in limbajul medical curent [STRESUT PSIBIC $1 BOLILE INTERNE 38 ei sint considerafi AS specifici pentru SP, motiv pentru care noi i-am eticheta caAS psthogent. De altel sunt pathologies da exempls Praise considert SP ca "totalitatea conflictelor personale sau sociale care nu-gi glisese solutia otra fel na alta Stimuli senzoriat extern senzatile,perceptile si eprezentaril) despre care Pavlov spune ei ele "se refers Ia lomea externa gi sint primele semne ale realtafi, recur si exstefile inteoceptive (im. eaznl mor bali cit SimptomatologiezgomotoasA- tn special durer,pruritdiscomfort” et.) Acostt Stimuli pot deveni veritabili AS in dowd condifi: tune cin *bombardenn scoaria cerebrald timp indelungat i eu a intensitate creseut& (zgomatul de texemplu}. In cazul in care am o stmnifcatie pentru sublect, acelagi AS frie poate avea o amplitadine redusa, de exemple tot zgomatul Fient de serial une! usi intran castel "bintuit de fantome’.... In acest din urma az excitantal senzorial egomotul “on semnificafio™ este, de fapt, tot cn stimul “psihogen". 4. De cele mai multe ori AS an 0 semnificatie elective pentru subiect, ca “mare rezonan(a afectva" (cel mai adesea nociva; dar'i 0. semnificate pocitind poate genera un SP cind AS acjioneari ruse in uncle cazuri de ustres), Validarea potenfaluluistesant al AS se face taemai prin acordarea unci semnificatii majore pentra subiect eapabilasi-i perturbe scestuin echlibral emofional. Totus exista SP de suprasoliitare intelectaala in exe efortul mental intens si prelungit aefioneazd “stresant” in absente orictret semnifiatii neplacute (ea in condifile unui eustress inifial care ~ prin "ypuizare® devine, ulterior, distress). 5. Parametrit de acfiune si AS sint reprezentafi de intensitate, dura Linclasiv repetabilitate) gi atrbtul de nowtate (ca un specie al AS) agresivitate, inclinatie spre violent; De mengionat ci anxietatea (cuantifient de noi cu ajutorul sealei de anxietate Taylor) (150 gi 156) a fast intilnita la aproape toti bolnavii eu BPS studioti si ea este recunoscuta si de alti autori (86, 397), ca un element structural al personalititii (aparitia facil a anxietafii la un individ) favorizant pentru instalarea SP, find, la rindul ei, erescutd consecutiv experientei stresante a boli (98, 207) sau - sub forma ef acuta - una din insesi cxpresiile emofionale ule stresului psihic. In incheiere, trebuie subliniat c& o serie de autori din domeniul psihoso- ‘maticif(132, 136, 166, 191, 214, 236, 345, 366, etc.) recunose prezenta acelorasi trisaturi de personalitate (evidentiate gi de noi) la bolnavii ca BPS pe care fam studiat. Fiecare insist tnsi asupra uneia dintre aceste trdsituri, ncit ‘suma’ descrierilor ficute de respectivii autori ajunge s& contureze tot ‘pologiite de mai sus, Acestea, consideraim noi sint generale pentru bolnavil care au ficut deja seu "candideazi" sf fac BPS sau nevroze (156), 3223, Alle trisdturi "polare" de personalitate favorizind inducerea facila a SP (introversic-extroversie gi rigiditate-flexibilitate). Duc testele psihologice de abordare global’ a personalitiii furnizeazt profiluri mai promunjate (cum sint cele "oferite' de MMPI sau Rorschach) (76, 129) exist autori care au considerat ca fundamentale anumite dimensiuni ale personalitafii, referitoare inainte de toate la atitudinea fala de medi (raporturile de comunieare eu cei din jur). a. Bysenct a creat in ultimii ani o tipologie devenita celebré, relafionabila cu tpologia temperamental hipocratica (deei gi eu cea pavlovists) » pormind de la doi factor majori ai personalitafii; introversia-extraversia i newroticismul. Clasificarea in extravertiti si introvertifi (efectuata initial de Jung) se bazeazi pe tendintele energiilor instinctuale de a fi directionate prioritar spre obiectivele realitifii exterioare (Ja prima categorie) gi spre analiza starilor Psihice proprii, interioare, ale subiectului, in cazul celei de-a doua eategorii, Intre caractoristicile extravertitului tipic figureaza, aléturi de contactele sociale frecvente, purtaren "deschisi”, fara griji, practies, nocenzurindu-si adesea unele porniri gi trisaturi temperamentale implicate in vulnerabilitaten la SP: impulsivitate, tendinja la agresivitate), care - “aliate" cu sciiderea cenzurii - fae pe subiectal extravertit s4 suporte mai greu unele situafil stresante; urmile acestor SP devin cunoscute de cei din jur prin “indiscretia" ‘trSirilor eale, Introvertitul, avind trisituri opuse Cinigtit, retras, circumspect cu Majoritatea oamenilor, exceptind prietenii foarte apropiafi), aejioneara ordonat, planificat, sub imperative etice profesionale si sociale coca ce ii confer’ o scrupulozitate maxima, Controlul sever al exteriorizarii sentimentelor ca gi o tendinf& depresivis “naturala tl fac gi pe ol vulnerabit la SP, fiind cel care "se consuma in interior" sub acfiunea unui AS, Un al doilea criteriu, relativ la stabilitatea emotional intitutat “neuroticism”, grupeaza indivizii iu dou’ mari grupe: cei "instabili", cu cote creseate, (care, dupi Hysenck, au o predispozifie constitutionala si reacfioneze puternic eu sistemul vegetativ simpatic) $i cei cu cole scdizute, stabil Clasificind pe baza celor dous criterit menfionate totalitatea indivizilor, Eysenck objine 4 categorii, care corespund cu clasificarea temperamentelor li48 Date conceptuale despre streslpsthic Hyppocrate astfal Pfipul introverculaiinstabil,sinonim cu melane de vulnerabilitate I SP: pesimismul, ansitatea, Tipo extraverttuluiinstabl,ew clericul (exeitabi,impulsiv, neinistt iv) SBS xtravertal stabil, cx tipul sanguin (nai putin vulnerabil la SP); “introvert stabil eu Hegmatic! (gi el mai pufin vlnerail laste) Bysenck (84) a putut aduce doveri in favonrea predietibiliafit unor aptitudini si conduite ale subicefilor, a funcfie de Ineadrarea lor in fipologia de mai sus ‘Ante, pe ling incidenfa erescutd a criminalilor in rindul extraverfilor si a neurliilr in ndul introverfilr Jovedite de chiar Bysenck prin ezultatele ‘bfinuta Ta criminal! gi neurotil tn sensul mefionat la cbesonarul au "de {ntroversiosnenrotcism’) (65) - exist o relaie, verifcata de lucrarile altar autor (etal de Ciof),intre inlinafia ereseut spre accident gi tipul cleric Sau suceesul in activitaten de parasutism gi tipul sanguin (extravert stabi). Referitor la SP de suprasolicktare, Bysenck « demonstrat experimental si fuptul ed introvert fi desfigoart activitatea pe fondul unui nivel mei nalt de activare cortical, in condiile in care nu exista emotii supraadiugate iar In proba de tapping” ace subief fac mult mai freevent paueefavaluntare decttextravertfi. Kahn (183) a evidenfiatfaptul eX in condifi de competite coca co implies gi participarea emotionala a subieetilor- introvertiit intra tai gor in SP, att din eauza starii de tensiune gl anxietate pe care 0 dlervoltafaft de AB, et gi datorits unui contact interpersonal mult mai redus Avct la extraveri, fopt care leereqle gi mai mult *responsebilitateu” in fala Considerim totugi ch vulnerabilitatea la SP este priortar o fonctie de neuroticism, mai mult decit de introversie extraversie) deonrece apicind gi noi chestionarul lui Bysenck - am obfinut rezultatele colo mai multe ineadra- Bile i eategoria de “ambivert” (in zona dintre & gi D iar cei cu cote inate In neurotiiam eran reprezentafi de evasitetalitaten subicfilor en RPS si nevroze dar gi de o parte din sublet sindtog! rezultate nepublieate) In plus, chiar Eysenck sustin ci introvertififormeaza rellexe condifionate thal rapid dect extravertifi ceca co sugereast of, to ens uncr experion}s stresante individuale, se poate induce ulterior acestorsubiec{i SP suplimentar, Inexcitanft eondifionll ai AS inifal (68, ».O alt clsiicare eu tent de “diviziune” a personalitati, leribilitatea- rigidtotes 0 foot stotiath tot de eltre Kahn 1 colab. in cadral strosued ‘organizafional. Sublocjil ex faxibiltate redust sint vigil, persetind tn principii si opinil dogmatice, conducindu-se dup& eter interne, nefiind eceptvi In Idelle nol (pentra care nu vor plrdal vecile lor principi. tn “inemicaprofeionala, de exemplu, nu se adapteazX prompt la noi atribui, la un nou colecty, la « nou prublematica, mantiestind in schimb, intolerant gifermitate fap de ei in dezacord ex optica lor. i se izoleazd, de dragul idl de a f drept, fafa de cei din jur chiar gtind ca mu vor isi agreabili (13) Prin tot acest comportament de eonservare al “vechinii,*rigidul” este mai __STRESUL PSIENC $1 ROLILE INTERNE 49 fet do SP, apcnd ff deel din afar clatv a devs, dation gi tal le pesoveretcmtrastndey Mecha se weed eat a Ii nor dosed opine" apare ea nels ones er cmplizare prin dalberare preung lois tee int Stl, te scesten acini sen atone ee er actiunea AS. fn plus, degi fn colectivul siiu de munca “flexibilul" este apreciat entra eepaiate i paridpurcla decnliecoetoe eae et {Theale apes xterra gapull os esstanes sate a ‘SP apare gi la “rigid”, prin solicitirile superiorilor si “criza de timp", el acceptin unenh fik acoperte cana oe sed eee ‘aterm ogre re de factor de repartiie entra "au ge bahenrs, chiar deck esto ne eee €.0 alt tated personalise inptict i vulnerable ten abordnta Tate-un test prety eu eases de ations glen rt CReoenaweph ete tteranta lo rare a reprsnes oho et par nerbiates nS ent ec ere ror ne tate mat fl doangat atten ics eral ize cle Se fet hal lola ie elcome Tenir a oflge smal bine grdol de rstare al une indivi exe bine amine cera edema ht Ree ae dinanice (225) care ara chs fa ste a Peet (trent dint nea de wpiate selene os eae tntvun domenissnumit La mol gene epee eer ele calla od pe plan globe“ un See fea neering a Go exemplu serena. prdsionla fee ce eke memes ‘ertabl cope deineriotate In plat tol ae een tor content nfevortie vu feat a ee Saas ‘atte woul olstacol ate scale alee poabiga ee see aa distanta fat de nivelul aspiratiiler si generiud u frustrapie intensa. ° a.'tn afr, tn planal motional Veee gf elas tae de aay ieenia8 dou tp de prsnat ea mai ‘ntrinaco dieries cat Sx ova dominenth» wl emer! inlay eren ei scent da ur predoinind sour ste easier Mind traded pinion “npuls spre eos a ene setae) (merge a pretence sagan pa i oelseehe altul)" (Popescu Neveanu - 1978). In caz cd AS actioneaza in sens contrar nla dn eet ein, ule epee Aaa ee50 2. Dae conceptuate despre sre pathic 4, interactiunea dintre AS gi psihicul uman - conditii de desfigurare, caractere generale si consecinte in planul adaptiirii individului (inclusiv inducerea SP). 41. Situafia stresanta, cadru at interactiunii dintre AS gi individ. |AS, in interac{iunea eu psibieul individului asupra e&ruia actioneaza, pot conduce sau nut la ingtalarea SP in funcfie de gradul in eare ei reugesc ~ in vireutea semnificafiei ce le este conferit& - sti perturbe "homeostazia psihica” (termen utilizat pentru "echilibrut psihic’, prin analogie cu homeostazia mediului intern). Acoasti stare de echilibru, resimfita in plan psihic, poate fi menginuté nu doar ca urmare a unei stari de sénitate (pentru psihic conteazi nu numai “absenga boli", ci si prin satisfacerea unor nevoi esontinle pe care Linton (229) le rezumti Ia tret categorii: cote de *réspuns ofectiv ‘considerdim ca exprimind nevoin de afiliere), de “securitate pe termen furs" noi am include si pstrarea integritapil fizice gi psihice, a prestigiului social, ‘2 unui confort psiho-fizie de diferite grade, ete.) precum gi de "noutate a experientei"( én care am include nu numai absen{a monotoniel Intz-o infinitate de domenii, ci gi actul creafiei, inelusiv in progresul muncii, precum gi 0 lirgire a contactelor socio-culturale ale individului). Pentru SP, mai mult ca in alte eatagori de stres, AS sint rareori unici (eum far fi un zgomot intens obsedant), ci, de regula, niultipli, actionind intr-o veritabili configuratie situationald gi realizind - prin interactiunea eu subiectul in cauzi - o "situatie stresania", sau mai bine zis, cw potential stresant. Oriew situafie stresanta exprima anumite exigenfe (de regula inalte), saw veritabile ameninfari asupra echilibrulni psthie menfionat ori il afecteaza prin intorferenja (competitivé sau veritabil obstacol) cu o activitate anterioars rmenith si conserve san s8 refacs acost echilibru psihic (lamandescu 1981 a). fn masura in care evaluarea (realist san eronata) a situatiei apirute (cx potenjial stresant pentru marea majoritate a indivizilor, dar uneori numai néru unwl singur!) stabileste ca nociva actiunea AS - atunci subiectul in wu2il rispunde [a un nivel emofions! prin anxielate 1ar la nivel cognitiv gt voligional prin tendinfa cdtre 0 actiune cu caracter de raspuns adaptativ. Reovaluarile succesive ale contextului situational (inclusiv al modificarilor configurafionale reaultate gi din varisbia parametrilor AS), ca gi ale raspunsurilor adaptative, se Insojesc de noi reaclii emotionale, atingindu-se 0 amplitudine a acestora, dar gia reactillor fiziologice si comportamentale, care ajung si evolueze in zona stresului psihie, Arnold (13) aprociazi c& “evaluarea intuitiva a situafici inifiazd o tendin\di spre acfiune, care este trait ca femotie gi exprimata prin diferite modificdri organice", observafie ce ne permite ‘8 subliniem ¢& SP inseamna nu numal "momentul contemplatio'(en rasunet ‘emotional plus concomitenje somato-viscerale) ci $i "momentul reprezentdrit acjionale", exprimat prin acte comportamentale schifate sau pregnant exprimate, De altfel Lazarus gi col.(220), care au rolevat pentru prima data importants STRESUL PSIMC $1 BOLILE INTERNE 51 proceselor cognitive in geneza SP, contureuz’ un eadra general pentru Interactiunea dintre AS si individ, éapabil si sugereze cd, atit procesele de evaluate gi reevaluare a nocivitifii AS, eit gi alternativele adaptative au 0 ezonan{i afectiva majord, motiv pentru care noi consideriim cf cle trebuie sf fie incluse in sfera nojfunii de SP, desigur dac& se ajunge la tin nivel de intensitate a exprimarii lor, dincolo’ de adaptare silentioasd Ia situatia otenfial stresant& (amandesea - 1991 a), Amold (14), descriind dinamica emote din SP, identificd 0 suecesiune de operafit fn care distingom, atit "parcurgerea unui trasen - propri st unor agongi nestresanfi - cit si modalitajile de evaluare gi de rigpuns afectiv si actional ee pot, de asemenea, si nu ating o aroploare echivalenta cu un SP Aceste operafii se desfigoars de regula Ia nivelul congtiinfei subiectulai si au urmatoarea succesiune: perceperea AS, evaluarea situatiei create, reamintirea Lunor tri similare ("memoria afectivi") reevaluarea sitwatei (nociva, emofin de sires) si cefiunea propriv-isa. La aceasta schema noi am adauga si memorarea unor situajii anterionre eu consecinjele negative, evaluate in planul operational al gindiii fara a fi neaplrat "demascate” de memoria afectivi, De asemenea evaluarea "de novo" a semnificafiei nocive a unor AS necunoseufi i neraportabil la experienfa anterioard Gofer si Apply (42) considera 8, dincolo de activitatea cerebrala care insofesto reflexul de orientare (Pavlov) declangat de aparifia unui AS potential, se ajunge lao stare de tensiune emotional, goneratoare de anxictate in cazal fn care actiunea AS porsisté fir un rispuns adecvat sau este evaluatil ca evenind gi mai amenintitoare. In acest moment se atinge ceca ce autor denumese"pragul de tres" prin pereeperea pericolului gi orientarea subiectuli ¢ doua fronturi: “spre sarcina" (ciutind rezolvarea situatiei create de AS) $i pre sine" (inzind s&-gi piistreze echilibrul peihic inifial ameningat de eventual ese). Dincolo de acost pray al SP se inregistreaza, intr-o prim’ tapi, 0 mobilicare cw efect adaplativ, caracterizat prin ameliorarea performangelor - dact AS porsisti. Semnificafia neinactivarii lui sporeste ameninjarea. Intr-o a doua etapi se inregistreazi raspunsuri deteriorate, prin scideres performanfelor $i rigiditatea actelor adaptative (ineapacitatea do valorificare a experenjet anterioare, de a rafiona «' eu sine ingugi (prin rif instabilitapi, a suspiciunii si chiar ostilitati). Ghiar dact situagia stresanta este externa (de exemplu sustinerea unei activitat intense si prelungite, im condifii de monotonie g/sau perturbatii prin stimuli fixici, nerezolvarea ei la termen (presiunea timpului) atrage o stare conflictrala interna, eroind un sentiment de vinovatie fata de egee st ulterior ‘oneineredere in posiblitati. Conform tezei lui S. Rubinstein, actiunea factoriior extemi se refracta prin "condifille interne” ale peibicului subiectului Gnsusiri Stabile, definitorii, plus starea psihic& de moment). Actinea AS ee poate axtfel desfiigura intr-un “moment dat” caracterizat prin manifestarile descrise de cei doi avtori americani mentionafi mai sus gi intr-un astfel de studiu apare "pragul de epuizare’, earacterizat prin: obaseala redust si de inefiienta, ca si prin depresie, lipsa de speranfS, teama, joni gi incapacitate de adaptare la sarcini mai simple,52 Intracit am incereat o conturare globali a situafioi stresante - creat prin interactinea dintre AS (care-si realizeaz’ "rolul* de a induce SP) gi psihicul subiectului, asupra cfrora ei acfioneazA - se cuvine si deseriem tn continuare tun model al acestei interacfiuni, ciutind si surprindem gi rolul contextului fn care are loe aceasta confruntare, implicind modificiri ale vulnerabilitafii la SP (in sens pozitiv- adaptativ, sau negativ - amplifieator al valnerabilitati, deci dezadaptativ) 42, Modelul interactiunii dintre AS gi psihioul subiectului intr-un moment al existentei sale bio-sociale. In figura nr. 2 am reprezentat un astfel de model, pornind probabilistic, dupi principiul unui sistem cibernetic in care blocorile functionale implicate in reolizarea autoreglirii sint: mecanismul de .comand& (psihicul) gi mecanismul de execulie (soma), legate intre ele prin conexiune direct gi invest, Fiecare dintre cele dou mari blocuri funefionale, psihieul gi soma, au de asemenea mecanisme de comands gi de execufie in eadrul unor subansambluri ‘Marimile de intrare sint reprezentate de AS precum si de injluentele factorilor perturbanti ‘de fond’, tolerafi in alte situafi, si factori sumativi eu valoare de ‘AS minori (dar se asociazi la AS majori), De asemenea, alte marimi de intrare pot fi si afectiunile patologice psihice sau somatice, actionind asupra ambelor ‘mecanisme (0 hepatita epidemic afecteaz’ si SNC iar o nevrozi poate avea risunet gi asupra unor organe interne mai expuse ls influentele cortico- viscerale), Marimile de iesire sint: strategiile adaptative care produc, fie 0 adaptare tina (fara SP), fie una "zgomotoasa” cu pretul unui SP. In functie de egecul sau suecesul repurtate in rezolvarea sarcinii (@e multe ori un succes, obfinut "a la Pyrhus" poate fi mai strosant decit un ese previzibil gi firs urmérit), subiectul va achizifiona o experienti util pentru rezolvarea viitoare a acclorasi sarcini sau a altora aseminStonre ("antrenament") sau 0 seidere a increderii in propriile forte (experionta psihotraumatizanta - vulnerabilitate la SP). Atit starea de antrenament cit $1 vulnerabilitatea ta sires constiouie mifirimi de iesire ce vor modifica, prin conexiune inversa, receptivitetea psihieului la un nou contact cu AS. La nivel somatic, prin reflexe condifionate, se va putea mai usor declanga longul proceselor fiziologice ev impact asupra-arganelor interne, De asemenea, un SP “actual" poate persista sub forma "vestigial" (memoria ted “proaspaiti" a anumitor mecanisme adaptative “solicitate") in cazul unui recontac} cu acelasi AS sau eu AS diferifi, moment in eare se poate mai ugor intra in Starea de stres (deci tot conexiune inversa). _STRESUI, PSINIC $f BOLILE INTRRNE 53 Factori perturbanti “de fond" tolerati in alte conditii) Factori sumativi minori (cu valoare de SP “cotidian”) ‘Boi somatice eu rasunet, 1 psihie® inaparent, adaptare ‘lina’ Antrenament ‘VULNERABILIT/ Ja SP ulterioare Figura 2, - LBGENDA: (9 Balile somstie eu rasunet pic important devi agen stresor phil © Binet nace (patentatarpontce SP) © Bet forall (peevine SP) {In sfirst, intro marimile do intrare, de nceast8 dati eu rol favorabil (opus | instalari SP, se remarcé cae reprezentind uportal social (spinel grupulel de apartenenta sau afliere, suportul afectiv al acestuia ca gi al fiinjelor aptopiate) presum si mdsurile de rationalizare a situafiei conflctuate precum si celelalto componente sie unei conduite antistres, mai mult eau mai putin constiente dar a edrei instituire, desigur, face apel im primul rind la 0 acceptare eonstient3I. Date conceptual despre stesul pike 4.3, Etapele adaptarii, cu sau fra SP, la solicitarile AS potentiali. WDinamica suecesiunii proceselor de evaluare, decizionale si a strategiilor adaptative, concomitent cu starile afective corespondente) Prin acest subéitly am incereat sit euprindem principalele procese psiho- comportamentale adaptative induse de AS gi capabile si genereze o stare de SP. Ramfnind cantonati la modelul expus anterior, putem simplifiea etapele adaptavii Ia sarcin’ prin aceea c& marimile de intrare necesita un proces de interpretare ("evaluare") la nivelul de comanda (psihicu)), urmat de raspunsuré excutoare in eadrul subansamblurilor (compartimentelor) psibicului gi propagate la mecanismele dz executie somatice motorii (angrenate in nispunsuri comportamontale la sarcind) gi viscerale (implicate indirect de stimularea neuro-vegetativa yi umorald, menité si susind eu precddere comportamentele emotionale motorii ale actului comportamental). In eursul proceselor de evaluare si de rispuns (una sau mai multe acfiuni eu substrat adaptativ, incununate sau nu de succes) intregn! sistem - analog unui aparat conectat la refea - este pus intr-o stare de tensiune (emotional, in cazul organismului subiectului) ‘Dup cum inedlzirea aparatului conectat Ia retea ore in gir traduce @ fanetionare prelungita (amenin{ind sa strice aparatul) sau chiar o defecfiune, apiruta Ia trecerea curentului (arderea unei reristenfe) - tot aga si starea de tensiune emofionala constituie un indieiu al SP stunci cind ea este evidenta (intensa) sau prehungita (chiar la grad mai redus de intensitate) 43.1. Btapa de cvaluare a semnificatiei AS. Pentru AS capabili sit induc un SP exist un atribut esenfial, conferit lor de eatre psihicul subiectului, seminificatia, Chiar daca nu sint tofi prezenfi sub forma conceptuala, AS -sint percapusi de cdtre subject in virtutea @ evea ce Appley (10) numeste "tabloul perceptual al semnificafiller”. Exist’ dou arupe de AS validate de evaluarea ~ solicitarile (sarcinile), In raport. cu experienfa personala gia rolului pe care fl joaca subiectul iatr-un moment dat ei de constringerile din partea ambianteis Bvaluarea semnificafiei AS are un coracter primar, global, inainte de slaborarea raspunsului gi un earacter secundar (reevaluari repetate) in timpul si dupa declangarea actiunii de raspans, conform principiului conexiunii inverse (marimea de iegire influenjeaza starea de receptie a sistemului la 0 nou acfiume sau Ia persistenta acfiunii AS). In majoritatea SP, "momeniud cognitio" (Lazarus - 219) - reprezentat de evaluirile gi reevaluarile "de pe parcurs” ale sernnificatiei AS - acup§ un rol dominant in aparitia SP gi posed trei trasaturi de baz’: of este anticipativ i constient iar rezultatul stu este codifieat in ameninjare (nocivitate) sau nu, a adresa echilibrului psihic al subjectutui (v. fig. ur.'3). 'STRESUL PSIMIC $I BOLILE INTERNE 55 Perceperea AS Sit. anterioare similare I Evaluare a sit, ereate lar definibale J] Situatii noi ag sau imposibil Decizii posibile 1,2,...0 { aa Aetitme 1 Continua actiunes -Actiunea 2 aebiunea —— Rezultat1 [ ____ fnceteaz actiunea Fig. 3 Exist chiar autori care considerd ca trisAturi esenfialé a SP caracterut congtient. Astiel, Arnold (13) susfine c& SP apare numai cind omul este constient de prezenta tulburérilor sale. Totusi clinieienii cunose suficiente tazuri de bolnavi "socafi psihic” in urma unui accident gi care prezinta react ‘comportamentale paradoxale, inclusiv nesesizarea situatiet in care se gasest, aflindu-se in prada unui SP major (este adevairat ed inifial ei au constientizat semnificafia situaliei). De asemenea, caracterul anticipativ poate lipsi in SP produse de retriirea unor situafii stresante anterioare declangate bruse si {intimplitor. Alte ori SP poate aparo "pe drum’, in cursul efectudii unei sareini care suprasolicitd lent: resursele adaptative ale individului. In sfirsit, {n-cazul eustres-ului semnificatia nociva a AS lipseste dar este inlocuita de © alta poaitiva, dar capabild si genereze si ea o reacfie afectiva puternik atingind o intensitate eapabila sé-i confere atributele unui inevitabil SP. in opinia noastré, varietatea imensi a evadijilur Ue upariyie a SP pose & redusi apelind Ia 0 grupare a acestora in. dow mari categorii, dupi configurafia de baza a situatiei stresante: - SP generate de rezoluarea unei sarcini (inelusiv cea considerata de Linton (229) ca o prim nevoie psihologict esenfialA si anume "seeuritatea pe termen ung"), Tot aici se cuprind gi problemele motivafionale in exces sau in minus inclusiv starea afectiva negativa, sporita gi de obstacole, esecuri, ete., care insojeste adesea activitatea de rezolvare a sarcinii) - SP generate de: trassturile interioare" ale subiectului care, gi ele, reflect interacfiunea acestuia cu mediul social, Tot la acest nivel se’ reflect’ rezultatele obfinute ia rezolvarea de sarcini sau in satisfacerea nevoii de afiliere sau de noutate a experienjei - celelalte dowd "nevoi psihologice esenfiale" postulate de Linton). Pe scurt, primna categorie noi am denumit-o stresuri psihice ‘de activitate"ate conenptuate de tre peihie {predominant coguitiv-volifonate) iar pe cen de-a doua stresuri psihice “de ered afocien(prodominant fective) eu meeiitnea ed momentulcognitio Tooliinal este indispensabil embelor tipurt de SP (evaluare, reeatuare, eciie, persverare th acfune, ete) iar tensiunea afectivd insoeste once tctvitatepsthied au chiar fizicd) generatoare de SP, fiind de fapt ecoul trichrui ezultat favorobil sat nu al stratogilor adaptative gi indiind - prin {ntenstatoa sa (exprimatd sau nu la exterior) -“intrarea fn sires Totructt spare mai ugor de exemplifieat, ind "mai conereti", vom utiliza prima eategorie de "SP de activitate "in analiza celorllte douf tape care ‘trmeaza evaluat semnifcatie’ AS 43.2, Btopa decizionala Ocupi, de reguli, un interval redus de timp, mai ales in situafiile frecvente de criza de timp gi in cele in care decizia initiald poate fi modificat’. Asistiim astiel la un lan} de decizii, pe masurA ce diversele strategii adaptative "se ceonsuma eu sau Tart succes. Decizia reprezint, dupa Popescu-Neveanu (184), 0 “modalitate de depasire unui conflict eognitiv sau afectiv ee survine ori de cite ori im desfagurarea unei activititi apar evenimente eare fmpiedies anticiparea ea certitudine a evolutiet situatiei". Ba consté in “alegerea intre dou’ sau mai multe alternative: alegere rational (pe baz de informatie) sau afectiva (Le Maitour sit. de 284), In situatiile in care se impun cu certitudine anticipativa anumite acfiuni ‘dictate de insdgi valoarea sau utilitatea Jor pentru individ’ (284) nu este nevoie de 0 decizie propriu-isa, adick de o alegere intre dou’ strategii adaptative gi este foarte probabil ca intr-un astfel de eas sti nu se inregistreze un SP. Subiectul face apel la un model de acfiune insusit in eadrul experientei sale 41 stocat in memorie, anticipind un rezultat favorabil Numai_in siuaile ct_maiv multe cli de actiome posible, apare incertitudines se solicits o deciie Incertitudine, deliborare prehungita st eritantA chiar gi Toarea, in fine, a unel deczi in astfel de eavuri ~ eeeezh premizel SP giao tniolagte de o stare de tensiune emofionalA intenad (289). fn cazul WwArii unei deci Popescu = Neveanu distinge ‘urmitoarele substape (‘momente ale cise"): “dentifcarea principalelr variante ale uiunil gi aprciorea consecinflor tor ierashizarea obiectvelor previibile pentru variantele de acne “vzate, dupa eiteri subiectiv al wits pentrw suiect gi cel object al Valor social; - estimarea probabilitatilor de reugitd sau egec pentru fiecare variant& de setiune; “reduceresvariantelor de actune posible Ino pereehe(aemative),cretnd ditema de tipul: varianta de aefiune cu probabilitate mare de objinere a unui STRESUE PSIHIC $1 BOLILE INTERNE 57 cistig cu valoare mici sau varianta de actiune eu probabilitate mie de 9 obfine un cigtig eu valoare mare; ~ alegerea uncia dintre cele doui alternative, considerattt drept "optima" pentru situafia respoctiva. Decizia implicd fixarea unui scop (mai mult sew mai putin ideal pentru situafia respectiva) cea co da nastere la o tensiune psihicd capabila 8 mobilizeze toate resursele individului spre a-] atinge, 4.3.3. Btapa utilicarii strategiitor adaptative Pentru instalarea SP au important numai situafille i. care subiectul evalueazi difcultatile create de AS, ea find inferioare posibilitailor sale de actiune. Acoste situatii “de inferioritate" considers ef pot si aparX fn doud cireumstante: - situatt de inferioritate ‘primare’, end de la inceput subiectul pereepe dificultfile extreme ale sarcinii, caz'tn care decide utilizarean mai multar strategit adaptative (cii de acfiune tinzind Ia pastrarea unet relafionari echilibrate cu soliitarile ambianfei), stabilind o ordine pe eure aim ancalizat-o Ja capitolul deciziei gi pe care o ponte modifica pe parcurs; situogii de inferioritate secundare (derivate), apirute in cazul in care fal a existato stare de ochilibru sau chisr de dominare (superioitate) fat de dificultafile "sarcinii" dar in care stratogia adaptativa, considerat ca Sigurd, s-2 dovedit ea ineficients, inversind raportal dintre AS gi subject. Ambele situatii de inferioritate, primare gi seeundare, implied 0 nowt docizie gi alte strategit adaptative Aspectele (generatoare de SP) ale procesului de interactiune intro AS gi subject urmeaci a fi analizate la nivelul aeestei etape a utilizar strategilor adaptative, Trebuie subliniat si caracterul formal, legat de trataren acestei tape, al delimitarii ci de provesele de evaluare si decizie (deciaii) eare spar pe baza prineipiului conexiuni inverse gi conduc la schimbarea sau persistenta ‘nei anume stratoyii adaptative Modelul do exemplificare a strategilor adaptative din SP provoeat do dificultatea rezolvatii unei sarcini include si situatile de tensiune emotional resent, declangat de un stimu! en valoare evoeataare a pierderié unei fine dragi. Acest tip de situafit (AS) determinind - Ia subiectul astel afeetat - 0 reactie de “apirare® cu caracter de atonuare sau Indepirtare a acestei tri devastatoare, Btapa decizionali *primara" poate conduce, im opinia noastr’, Ia dowd categorié fundamentale de straiegit adaptative: cale de "acceptare” si cele de Ineacrptare" confntri env con ce Kale (207) domumeyt "ainare setiuni. ‘Rediim clasificarea noastr dupa cum urmeazt 4.8.8.1. Strategiile implicind “acceptarea confruntirii® int reprezentate de: 1 acfiunite congtiente cu caracter de condluitil activa, inelueind: 1+ efectuarea sarcinii (echivalent& cu "tupia");2 evitarea, Fefuzul efectuarit ei sau indepartarea de AS, cousiderat ca insurmontabil (echivalenta eu "fuga", ‘3 “avalange de reacfii", haotice, cu caracter de panied, dar avind in subsidiar intentia de opozitie, de “atitudine” activa (dar ineficienta) fag de situafia stresantii; b. Acfiuni constiente pasive cuprinzind acte de "noncombat" (practic, lips de raspuns efectiv Ia solicitare) dar cu rezonanfa afectiva negativa intensi: L- opatia, resemmnarea, ea decurgind din aprecierea situafici ca fiind "fara iesire’; 2.- panic, manifestata prin paralizia oriedrei initiative (inbibifia generali consemnati de expresii curente ca "mort de spain 7 "gocat", "blocat”, ete). ‘Anumite tipuri de strategii adaptative din categoria celor de acceptare a confruntirii sint insofite de o stare de feamd de diferite nuanje gi intensitai iar cele "pasive" de un grad ridicat de /rustrare, Corespondentul lor in planul rreacfiei neuroendocrine do stres fl eonstituie reactia catecholaminicd (urmatti de reacfia de activare a adenohopofizei in eax de prelungire a SP) pentru conduitele "active" si numai reactia de activare adenohipofize-corticosuprare- nal pentru conduitele pasive (echivalente cu "Niederlagesituationen"- in nomenelatura germana) (von Eiff(72) 4.3.8.2. Strategiile implicind neacceptarea confruntarii cu AS (de "aminare", ‘ignorare", “oeolire"). Sint reprezentate de un larg grup de acte psilo- comportamentale studiate in mare parte “in premiera” de cltre Freud gi cearacterizate in special prin desfagurarea lor, "de regula", 1a un nivel sub cel al constiingei (subconstient si inconstient) ~ gi prin caracterul iluzoria al ficienfei lor scontate de eitre subject (autoingelare incongtienta" dup expresia lui Lazarus) - (218). ‘Tot in aceusta class mai incidem ins gi o serie de strategii adaptativ: congtiente prin care subiectul a decis sa "amine" (Ralea) un rispuns "decisi" sau sf intrerupt actiunea inceput, spre a o fnlocui ("substituire'- Mandler - cit. de Floru) cu o alta sau alte acfiuni, menite sa reducd tensiunea provocata de incapacitatea de a raspunde adaptativ la AS. Aceste acjiunt, in auda unor diferente calitative, sint dotate ins cu o serie de similitudini privind scopul final gi satisfactia resimfita de subiect in cazul indepliniri lor (Weick-383). ‘Rediim clasificarea noastra referitoare la strategitle adaptative de neacceptare a confruntarii cw AS: a. acte constiente i Aminarea deliberata @ actiunii este privitt de Ralea ca 0 modalitate de rezolvarea unei situafii de impas, infeleasd ea atare in urma unei aprecieri efectuate de subiect cu privire la imposibilitatea "de moment” a rezolvérii sarvinii sau a inlaturrii conflictului, ote in cadrul ac{iunilor “de aminere" distingem dou’ variante cx earacter similar (referitor la "neacceptarea’ confruntrii) dar deosebite ca scop imediat: ~ oprirea, inleruperea actiunii (en pastrarea sau modificarea ulterioarit _STRESUE PSIINO $1 BOLLE INTERNE 59 seopuloi gifs tiputui aciunii initiate = frogmentares sarcinii 13 achua mat reduse, eapabile de indepliit gi conserving scopul final (exemplul cel mai bun pregatirea materi! patra ut 2. fnlocuirea actiuntinifiale eu 0 alta = echivafenta (ca tip de aefiune i ea scop)=substituiren: se realizeaxX prin disijarea activititii spre un scop echivalent,posibil de atins (ex. nereusia Ia o facultate "grea", urmath de pregitiren pentru o elta mai ugoarf Gar ea satisfac aprospe echivalent;tnloenirea une dstrachi "planeta" dar greu accesible co alia mai accesbil, ete.) = ifort (ca muaalitate de atiune gi ca scop)ecompensatie se realizeat8, cum aria Males, prin Snlcatven une atu, eare mira fist adeeeta in tentativele de rezolvare a sarcin, cu o alta difenta ca naturd, capabill ofere subiecului 0 satisfatic echivatenta (ex. inlocuirea uncl excursi imposibil de efectuat din motive obictive, cu efestuarea unei amenajac! in cast inelung atafnats, reduce mult SP generat de renungarea lao satistacfie rule asteptata si lchideaza, in acolafi timp, tensiunea latenth ereatt de tirdginaren acestet operat, dind satisfacia hehidiri unei datori) 3. Represiunea este 0 modalitato de “respingore voluntari" (deci tat congtienia) a unor presi sau tondinge de satiefacere a unor dorinfeintime” (28d) pe baza anticiprit unor coosecinje in dezacord eu valorile aeceptate de individ eau impuse de socetate Jn cazul strategilor adaptative posibile pentru rezoivarea unei situa stresante, eprestiiea opereaza aupraaeloracfuni care "ispitece pe individ st recolve comod (prin ‘shuntare” nor aoperative cic sau pur gi simplu institute ad-hoc, stuajin de impas. Prin eest act individul se menfine in stare de SP, anupliicat ungort side regretil(adesea nemartursit) al "perder ance di ren mulld seruptloritale, Tot ach se Incadreaza gi stipinirea unor efcte penile pentru anuj ea: epaima nedisimulat, et. in eursl unor situa heplicate pentru individ. De asemenea, acole de "refur, "aminase,“oclre, ‘roprimare, ele, a unor strategii adaplative menite, ast, ad comducd Ia dlminuarea'saw anularea AS, pot 6 emsiderateechivalente, dictate de aceleagi tonsidoronto de ordin etl sa Yel, indierent de consecinja lat egravant fasupra tonsil pathice, gi aga ereseute, prin norezalvareasituofei stresante Daca, rin acest act "de nencceptare consienta,eehlibral psc este pe cle si revind Ia normal (prin "aeordul” interven intre un nou obiediy gi noi posibiitti adaptative) ~ nu trebuie faptul ignorat cf, nici aminarea eclelalt strategit adaptative infiisnte, mu reuseste si infature total un sentiment de frustrare pir din comparaia- cose impune dela sine inee solufia optima Ginacesibila) sun ilocitor al acuta (oro solute anal). Colialt grup de neaceeptare “inconstienta" a. unor confruntiri directo sifsan imedinte eu exigenfole AS, in baza unci evaludrs a imposbilitapd Subioctului de Te face fata este constituit de . acte inconstiente Intervin in situafillo ameninfatoare, atit la adresa integritafii individului,60 {Date conespunla despre sre pale cit sia prestigiului acestuia ori a starii Ini de confort psihic si/sau incongtiente, Acest din urma tip de situafii stresante poate fi exemplifieat gi de situatiile in care wn AS relativ indiforent, fara semnificatie stresanta per se, redesteapti la subiectul afeetat - prin’ mecanism reflex conditionat ~ sentimente de adinca tristete prilejuite de o pierdere ireparabild. Acest& traire penibila inunda psihicul individului, avind tendinta de a persista timp indelungat. Intr-o astlal de situatie - in care evaluarea Igi pierde caracterul anticipativ (AS actioneazd instantaneu, ea de exempln evocarea wnei fine recent disparute de citre un obieet al acesteia, descoperit intimplitor), ~ intervin, ca si in situafile de ‘pel revolvarii unei sarcini, mecanisme constiente gifsau incanstiente din eatogoria neaccoptiirii confrantiri cu éificaltafile aparate, Prolutnd unit termeni psihanaliticl, deosebit de meritort {in coca eo privoste surprinderea unor realitati psihice capabile si explice mecaniame implicate ia aparifia nevrozelor gi a bolilor pshosomatice, vom {ncerea ea le incadrém mai departe, in trama clasficarit noastre: 1. Refularea este wn mecanism de scurtcircuitare a congtiinet in eazul uned ‘tensiuni psihice extreme generate fn special de anamite imagini, ide, pulsiuni sau dorinte penibile pentru subiect sau reprobate de mediul social. Prin acest rmecanism, tot eeea ce este de neaeceptat pentru subiect se indeparteaz’ din planul eonstiinge: ajungind in sfera incongtientului sau este menfinut in sfara congtiinjei edtre care cauté neincetat sé revina. Tendinfele refulate exercita © presiune permanent dirijata "in sus" spre lumea constingei, dar nu reupese scest Iuera deett intro forma simbolici (moditicata, spre a nu f de loc recunoseute de eitre subject). Dupa Froud, aceasta pitrundere a refularilor in constiinf’ are loc sub forma sublimari, aotelor ratate, viselor gi lapsusurior. fn ceea ce priveste incluierea refulérii in categoria strategiilor de neaeceptare @ unsi situatii de ameningare gravd, ea este in opinia noastra un meeanism de protectie, atft fafa de insuccesul anticipat, cit mai ales fafa de cel deja consumat (conseeinjele acestuia devin AS). Refularea se deslégoara paralel cu alte strategii adaptative *eonstructive", capabile si conduc la rexolvarea sarcinii, Aceste strategii adaptative (sortite succesului) produe © fansime sfertio’ moult mai redust dectt cea pe caro ar genora.o invadarca congtiinjci de edtre tendingele sav doringele “repudiabile™. Acostea din wma stinjenese chiar sf 0 adaptare oficienta le sarcina sau indepartarea voluntara din planul constiintei a unor tesiri psihotraumatizante. Proful refulii, cu ‘earacter benefic fs. situatiile de ste platit ulterior, in special la subiecfii nevrotic, de aparitia un "eoniliet permanent, inconstient, intre tendinfele refulsie si eng: ny genereaza 0 tensiune afecti 2, Corautarea reprezint’ cenalizarea ineongtient& a trebuinfelor, impulsuri lor, motivelor-inchusiv a acelora "interzise” de dificultatea insig a salisfacer lor -eitre obiective care pot fi atinse, procurind astfel o satisfactie durabila subject In event, comutorea vizeazd abfinerea unei recompense in diferite damenti, dar Freud « conseerat termenul de sublimare - prin care circumscrie aria STRESUI, PSIEIC $1 BOLILE INTERNE 61 recompenselor la domenile artei si tiinfai (ea objective eu largd valorizare sociala) dar, in schimb limiteaza sfera pulsional-motivafionala la cea sexual, Considerind ei nu numai pulsiunile (sexuale sau de-alti naturé) reprezints ‘o energie convertibild in ectivitati valorizate social, ci gio serie de sentimente profunde (ragoste filial, patriotism, etc., ca de exempla én cazul marilor ereatori de arti) - profarim termenul’ de comutare, echivalent eu o “substituire’ inconstionta. In situafille stresante comutarea reprezinté o “redistribuire"- a energiei afective - ce ameninf sa "destabilizeze" sistennul psihic - etre alte objective (’ce se hrinesc' din acest surplus afectiv i a e2rar neimplinire atenueazit nereusita sau simpla ameninfare a egecului), 8. Proiecjia. Reprezint& alt mecanism de aprare descris de Freud prin care, de asemenea, "se desearci’ - ineangtient - stare de tensiune afectiva extrema, atribuindu-se unei alte persoane sau “obieet”, sentimentele, dorinjele, impulsurile pe care subiectul refuza si si Je alvibuie sat le ignord. Dintre cele patru fitete ale proiectiei, doserise de Laplanche si Pontalis (cit. de 284) Cproiectia propriu-zisa", “perceptia mediului refractatt prin subiectivitaten individului’, "transferul* gi identificarea" ) primele dowi joacd un rol mai insemnat in mecanismele inconstiente de neacceptare a reclititii *neconve nabile* subiectului. Astfel, in proiectia propriu-zistt subiectul atribuie altor persoane impulsu, doringele pe care nu indrazneste s& gi le recunoased (nici nu le refaleaz’, nich nu Je sublimeaza). In cea de-a doua ipostazd a proieetivi, el pervepe gi raspunde inadecuat solicittrilor mediului dar adecvat trebuintelor, intereselor, dorinelor eal, fapt cei asiguri o diminuare a tensiunii sale afective sub nivelul pe care Lar fi avut in cazul unei percept escate a semnificafiilor nocive (expresia popular "se face ea plows ‘Transferul imaginii unei persoane "intangibile" (cazul frecvent al tatu) supra altei persoane (de ex. geful) - de Ia eare gi cale mai agresive intent sau chiar actiuni sint considerate ea fiind permise - se realizeaziiardgio stra tegic adaptativa menit& sii conserve subiectului respectul fata de sine (284 In siirsit, identificarea reprezinta asimilarea trasdturilar psihice positive ale altei persoane (capabile si domine situatia respectiva) - spre a se putea considera la adapost de ameninjare sau asi creste simful propriei valor! (acelagi ex. de identifieare a fiului eu tatal) 4, Negarea (substituirea) caracterului ameninator al AS constituie 0 ten ding inconstientd a subiectului de a desprinde dintre caracteristicile AS saa alle atribui acestora trasaturi pozitive, menite le atenueze caracteral nociy © astfel de atitudine, la nivel de grup socil, a fast cea de toleranta gi de compromis adoptats de puterile occidentale -amenintate de invazia Gormaniei = in presima celui de-al doilea rizboi mondial, Negarea minimalizeazd primejdia si conseru un echilibru psikie chiar sé artificial (prin autotnselare) Cel mai elocvent exempla din practica medicald fl eonsiderdm pe acela al bolnavilor incurabili sau al acelora care se aflé in preajma eonfirmisii iagnosticului de cancer, dupa ce - intr-o fazii anterioara de “eancerofabic" - s-au alarmat la cele mai miei aluzi2 1 Date conceptele pre steel pshic 5. Rafionalizarea si intelectualizarea, ca mecanisme de justfieare fie a unor situafii sau acte irafionale (primul termen) sau a unor egecuri, al cdror corespondent afectiy de insotire este "pus in paranteza” printraun impals spontan de diminnare a stresului pe calea rafiunii (intelectualizare). Ambele aceste mecanisme pot fi inchuse in condifille constiente antistres, atunei cind cle sint enltivate, antrenate de editre subiecfii "lucia. 6. Regresia afectiv - comportamentalat - ca adoptarea unor niveleinferioare de condi nl sop anh, x reaper dependenjl ark ‘protectie) gi a unor "ibertati" de exprimare (considerate de ettre subiect ca "permise”) Conduitele de ‘neaeceptare" a unei realitifi eonstituite de o ameninfare major Ia adresa subiectului, se caracterizeaza printr-o atitudine de “autoingelare” (Lazarus - 217) dar eapabila sa eonfere individului » stare de confort afectiv menit sa potengeze alte strategie adaptative mai eficiente, uncle conutarea (inclusiv sublimarea) - ereind 0 altomativl menita si satisfacd ‘nalte aspirafi, specfice numai fiinfei umane. Se observa c& nivel maxim la care aspira individu prin toate stratogile utilizata esto cel al punerii lui in acord cu exigenfele mediului social, chiar cu preful sacrficiulut unor pulsiunt si trebuinjele elementare, Aceasta stare conflictuala, mai mult sau miai putin latonta intro exigenfele preluate, insusite, de individ de ta mediul social (Gevenite ‘condi interne’) gi motivatia de esenft biologicd reprimata {voluntar - reprosiune sau involuntar ~ refulare)-constituie un punet slab al acestor mecanisme de aprirare, ereind o stare de tensiune afectivd ex atinge progul SP sou poate favoriza instelarea acestuia in conditide actiunié unor AS In plus, deformarea (subestimarea dificultafilor)realitafi seade valoarca strategiilor adaptative menite #4 restabileasca echilibrul psihie al individului sien constituie o premiza suplimentark pentru aparitia SP. 44, Premisele psihosoviale contemporane de proliferare a stresilui psihic cu implicafii in patogencsa Stresul psihic este cel mai adesea superpozabil etiologiei psihogene (exclusive sau aseciato Ia acfiunca altor factor! etiologic’) a unor boli interno, actionind cel pulin in mod favorizant in aparitia practic a tuturor bolilor interne. Rolul sau atinge o cota inalta in aparitia gi evolufia bolilor psihosa- tice gi este aproape exclusiv in geneza nevrozelor. ‘SP este responsabil - Ia cei 80%-40% din bolnavii prezenfi in serviciile de medicini intern eu tulburtici fanctionale sau nevrotice (Neyoiti) - de apariia acestor simptome; de acea, munca internistului - adesea apelind la analize costisitoare (care "ies" normale) si la medicafia simptomnatic’, atingind nivelul polipragmaziei - se indreapta in direcfia afirmarii, prin negarea unor loziuni ale diferitelor organe, a unei etiologii psihogene. Cunvasterea cauzolor care au condus Ia proliferares SP in societatea deci valoare cu implicajii practice tm tnsiigi exercitarea contemporans ar actului medical STRESUL PSUNIC $1 BOLIEE INTERNE 63 inci din comuna primitivé, stresul psihic a facut parte integeanta din -viaja omului cea de toate zilele, dar in sucietatea contemporana s-a adincit la ‘maximum discrepanga dintre zestrea adaptativa bio-psiho-cocials a individulut si exigentele ajunse la nivel maxim de partea mediului, nu aiit natural cit social (attic invers decit in zorii dezvolt&rii societatii umane). Prin ce se caracterizenzi aceasti mutafio in directia diminuarii posibilitatilor adaptative line, fara stres psihie, ale individului fafa de exigenjele mediului complex, soetal prin excolents, al zilelor noastre. 44.1. — Pactorié specifici progresului tehnie: suprasolicitarea psihiei prin cresterea exigentelor socio-profesionale {in prima grupi de factori favorizanti ai stresului psihie contemporan, cea 1a factorilor suprasolicitanti specifiei progresului tehico-stingifie, am incercat © evaluare personald (lamandescu - 1991) a proceselor paihiee faundamentale care sint chemate si menfind individul intr-o stare de echilibru_ psil compatibil en satisfacerea unor nevoi psihice minimale. Dupa Linton, le si nevoia de rispuns afectiv, de securitate pe termen lung, gi de noutate a experientei. a. Procesele psihice cognitive (senzatii, percep{ii, reprezentari, nofiuni, atentie, memorie, gindire ete.) sint suprasolicitate de: complicarea si reluarea in diferite tape cle vietii (epecializare, reciclare, policalificare ete.) a Procesului de instruire, plasarea accentului pe latura intelectual’ a activitatii profesionale si bombardamentuluj informational care suprasolicit& mecanis- ‘mele de decizie gi creeazd o profunda stare de frustratie ete, b, Provesele psihice din sfera volijionala suprasolicitate sint, de fapt, legate de prelungirea voluntard a efortului adaptativ pe care il implich Aesfasurarea proceselor cognitive in conditile menfionate mai sus, gi apume: prelungirea duratei geotarizarii $i a pregitirii viitoarei profesiuni, necesitatea inhibarié voluntare a componente: motorié de raspuns la uni stimuli psihici nocivi, incordarea prelungit’ necesitata de luarea unor decisii rapide asupra informafiilor "de eson{2" in raport cu altale, *necnenfiale" (alil im activitaten profesional eit gi in cea din timpul “Ioisir" - uhui). In plus, ca o ceringa indus de reglementari variate impuse de societate, procesele volifionale sint ‘cvasipermanent solicitate tn diruetia estomparié emotionale (aneari chiar gi eele mai simple, ea de exempiu cele legate de satisfacerea unor trebuinge clemen- tare), mai cu seamé cind acestea contravin normelor sociale eu earacter restrictiv (Gegi in planul general al colectivitatii, individului i se ofera 0 protectie contra efeetelor negative ale anarhiei si izolarii - Warnes si ‘Wittkower), ©. Procesele motivafionale, din cauza stabilirii unor alte eriterii de ierathizare sociala, mai ales in {arile Europei de Est, sufera si ele mutatie in direcfia diminuarit receptivitatis fafa de trebuinge, impulsuri ete, legate de latura biologics a individului in favoarea unor motive superioare ale “conduitsi": nevoia de prestigiu, stima celor din jur sau cea de securitate Bonneton) ori a satisfaeerii unor sentimente dar si a unor probleme sexuale64 1 Date conceptual despre strep desea "doghizate" cum a demonstrat-o Freud referitor Ia "sublimare”, de exemplu, Tatra doua catogurie ar trebui st includem nesatefaceren motivatilor de afirmare, a capacitiilor constructive ale individului ca si a nevoilor sale de afiliere (1a 0 persoansi, grup sau valori instituite social ete.), nesatisfacere care poate rezulta adesea dintr-o subsolicitare de edtre societate a unor disponil litafi reale (sau imaginare) care oferé un tomei motivational, (Desigur si 0 suprasolicitare unilateral a unor disponibilitafi anuleaza "afirmares" altar ‘motive la fel de "indreptafite" spre a fi satisficute). (lamandeseu-1991 4). 4, Procesele afective, constituie, in esenf, un ecou extrem de fidel all rieirui proces psihie in cars de claborare, dar mai ales de evaluare anticipativs ori a unei strategii adaptative, Ele stat cel mai freevent solicitate {in cadrul viejii noastre contemporane gi reprezint&, atunci cind depasese un anume prag gi au o tonalitate negativa, unul din cele mai freevente indicii (markeri”) ai stresului psihie. (lamandescu-1981 ), Stres Psihie fizomomie = Tulburati Z gestion Procese cognitive 4444) | /comporta- \ Se ; es o fas Joes eae | Sho ‘Proceee volitionale* ¢4)|\ Tulburari 2} as |lspatemotie] —v[Tulburiti neurovegetative eu risunet visceral mri cause, de rege 3) aes ‘traume psihice) Figura 4. Din acest motiv so pune adesea (In mod nejustificat) semnul de egalitate intre stresurile psihice gi starile afective eu coloratura negativa, (veri fig. 4) uitindu-se, de exemplu, c& 0 activitate epuizanta pe fondul unei mulfumiri ate de o motivatie intrinseck puternicd (de exemplu rezolvarea prelungita a ‘unor rebusuri sau probleme de matematicd) poate constitui un stres psihic (indus de rezolvarea unei sarcini cu confinut predominant cognitiv gi deci, in lipsa unei tonalitati afective negative supradimensionat). Incercind o sistematizare a stéirilor afective negative generate de factorii _STRESUL PSIBNC $1 ROLILE INTERNE 85 suprasolicitangi ai vieti contemporane este suficient si ineludem intr-o prima categorie rezonanta afectivi fafa de eseeu! adaptativ, (deja apirut sau numai anticipat), rezuitat din ineficienfa procesclor cognitive gi volifionale suprasolicitate de mediul eminamente social {In cazul in care individu isi cenzureaza afectele de tipul minici, furied ete., stirile afective generate in aceste cazuri sint: frustrarea, anxistatea, depresia, iar expresia lor comportamentalé variagii intre apatie si agrosivitate. intr-0 ‘ doua categorie ar trebui s& includem nesatisfaceren motivatiilor de afirmare 28 capacititilor constructive ale individului ca gi a nevotlor sale de afiliere (la 9 persoani, grup sau valori instituite social ete.), nesatisfacere care poate reaulta adesen dintr-o subsolicitare de etre societate a unor disponibilitati reale (sav imaginare) care ofera un temei motivafional. (Adesea gi o suprasoli- citare unilaterala a unor disponibilitafi anuleaza "afirmarea" altor motive la fol de "indreptatite” a fi satisfticuta). Tamandeseu 1991 a). ‘Nu trebuie omis rolul constringerii individului la efectuaroa unor activitati total indezirabile, in conditiile suportarii terorii, proprii regimurilor de ictatura 44.2. Pactorii de poluare gi de decorganizare a vietii spirituale A dous mare grup de factori favorizanfi ai stresurilor psihice gontempo- rane, decurgind din prima grup, include deseurile desvoltérié socictatii contemporane, adic ale progresului tehnico-stiintific si ale modului de viata, dotat ca un grad de confort mult crescut. Printe cele mai reprezentative consideraim: a, - Poluarea fiziei si chimict eu restringerea mediului natural. Dintre numerosii agenti poluanfi am dori doar s& amintim zgomotul industrial dar si al convieluirii din aglomeratiile urbane, inclusiv al mijloacelor de transport (cunoscutul studiu al lui A. von Biff despre zgomotul aeroportulsi din Hamburg gi din relafia lui patogenies in HTA), b- Lipsa unei recuperiri adeevate dupa suprasolicitirile profesio- nale si extraprofesionale. Aici putem include: diminuarea activitatii fizice jin favoarea unor preocupiri sedentare, inclusiv practicarea abuzivd a automobiliamului (eu consecinge ce depigese acest parageal, neadecvarea [a posibilitatile aptitudinale sau conjuncturale a mijloxcelor de reereere gi ta first, ineultura unei mari mase de cetdifené (mai ales in {rile ew un standard de viata redus dar gi in cele dezvoliate, in care progitirea unilaterala pe ‘irecfi strict profesionale impiedies formarea unei culturi multilaterale), tn plus, generatoare de SP mai este satisfacerea inadecvata (peste miiswrt sau sub limita normala) a unor "irebuinge naturale" (aleoolism, viata sexual abuziva ori insuficienta), sau sociale (comunicare mai redust, mai ales la cei “dezriidacinati" in procesul urbanizarii ete), ©. - Accentuarea inegalitifii sociale: rolul sirdciei gi/sau gomajului (generator de SP evasipermanente) si cel al "opulentei plictisite’, find unite de ceea ce Toffler considers: "migcari culturale devianto’, (toxicomanie, apatie, nihilism, violenfl) gi in care noi am include, in plus, activitatile nocive,66 Date conceals despre steal pathic iluzorii eu caracter activ (terorismul) sau pasiv (secte de cult irafional) (amandesct 1991 b). Un clement generator de SP colectiv in Roménia zilelor noastre il constituie polarizarea fantastic de rapid a populajiet in bogafi gi stiraci, generind 0 profunda revalta gi frustrare avestora din urma (mai ales intelectualilor) Giatorita earacterului - cel mai adesea oneros - al modului de obfinere a unor ‘mari averi gi lipsei nor posibifitati, col pufin pentro moment - de a replica printr-o judicioasi gi eficienta folosire a une! capacititi profesionale gi a unor posibilitii intelectuale superioare dar "neproductive™ 45 Remarei concluzive asupra interactiunii dintre agenfii stresort $i psihict Tamandesex 1991 a) ‘Am Incercat o descriere schematicé a interactiunii dintre agentul stresant si psihicw) cubiectului agresionat, avind in vedere numai distresul psihie dar Se euvine SA reamintim cltova elemente care trebuie 8% completeze aceast’ viziune simplificatoare, Fara a epuiza diversitatea lor calitativa gi “de context", vom Incerea s& Je enumerim 1. AS este, de reguld, un conglomerat de ‘stimuli eterogeni care interacfioneaza cv organismul uman Ja diferite nivele, psihieul find afectat, 4 direct (SP propriu-zis), si indirect (SP indus prin recul somato-psibic de eatre AS de natura biologics, in cazul unor boli infectioase, etc.). Col mai important atribut al AS este conferit de caracterul predominant verbal al stimultlor peihict ce se insera in sfera proceselor psihice superioare cognitive pe calea celui de al doilea sistem de semnalizare postulat de Pavlov. 2, Caracterul sumativ al interactiunii mulfimii de AS ca psihieul subiectului se ammplifica si prin influenjele exercitate de efeciele (apreciate prin conexiunea inversd) diferitelor strategit de ajustare a parametrilor de functionare (psiho- comportamentali in primul rind) meniti si conserve sau s& readucd echilibral psihic anterior, axat pe satisfacerea unor nevoi psihice fimdamentale (am cexomplificat cu eele postulate de Linton), 3. Semnificasia stresantil a unor stimuli sau situatié depinde attt de trecutul Gxperienga) subiectului Cinclusiv numervase reflexe condiiouute la excitani indiferen|i) ea gi de trdsacurile de personalitate induse genetic sau dobindite sau gi de prezentul in care se produce interactiunea eu AS (starea de moment ‘2 compartimentelor eognitiv, afectiv si volitional ale psibicului). Acesto interactiuni sint concomitente cu alti AS, starea fziologict, sau patologics a mecaniamelor de roglare pstho-somatied dar gi a color de functionare somato- visverala, ete 4, Coca ce este intr-o prima fazsi un rAspuns al psihicului Ia aefiunea unui AS (ex. groaza produsii de vederea unui accident cu vietime umane) poate deveni el Insusi sursa de stres, AS, prin prelucraroa informatiei si porsistenja semnificatici neplacute (variabilAde Ia un subiect Ia altul), inctt foarte freevent se formeazi lanjuri de AS propagind o verifabilé “unda de SP", a crei influeng& asupra uner puncte vulnerabile la nivel de organ accentuoaza - _stresut psie er pin mecanism de cere vicios (rec somato-psihic) -intensitatea SP inifial sau Aleclangeazs un aleuh 5. Indiscutabil exist SP minore (de reguld repetate) si SP majore(violente - de scurtt durata si moderate - prelungite, inclusiv cele violente care s° estompeazi in cursul unei perioade lungi de timp). $i in aceasta privinta trebuie considerata frecventa asoviore a unui SP major (uneori greu atenuabil) uo pusderie de SP minore (adesea tai wgor de elimina. 6, Ktapole de evaluare, docizie gi wtilizare de strategii adaptative, trebuio Infelose, nu intr-o succesiune rigid, «i Intro "intrepdtrundere dinamicd 0 tei pluralditi de reevaluéri, redeciti, reuiliziri de strategit adaptative, Dazate pe modificarea continua atit a “poze!” gi "aspectului” AS, et gi x reactilor efectorii psiho-comportamentale. Acestea "comunica" intre ele, atit Jn sensul inductor din partea AS, cit prin conexiunea inversé din partea arimilor de iesire (r€spunsal psiho-comportamental) 7, Toata aceasti fartund de reacfii eu tent adaptativa, antrenind participarea proceselo cognitive gi voltionale Gnclusivoactivitate consecutiva Acestora) este in permanent "susfinuts" afectv, porticiparea afectivitait subiectului generind aoea stare de tensiune emofionala eare maisoara intensi fatea intregului proces de vaspuns al psihieakui fata de stimulul stresant, intensitate ce poate indica, sau nu, atingerea dimensiunilor SP (a nu se confunda emofia ~ component, In inlensitate inaltd, a SP- eu insusi SP) (amandescu 1991 a) Participarea reactilor emofionale in cadrul oricirei activitati poate da informatit asupra intensitafii acestei activitati dar nu este sinonima eu aceastoa (a eare mai participa si procese cognitive, motivational, volitionale - din sfera psihica - precam gi eomponentele somatice soliitate do activitatea respestiva). Prin urmare, nici activitagile care decurg din cvaluarea ‘anticipativd a unui pericol in general pentra individ gi care - prin intensttatea lor - realizeaza atributele SP, nu pot fi reduse la starea de iensiune afectiva care le Insojeste (uneori mai redusd chiar, eum este eazul stresului de suprasolicitare infelectuald). Toate aceste precizari tind s& lichideze confucia dintre SP gf emote (considersta In Hrabajul comin st chiar tm nels Tuce3ei rmedicale ca sinonime) der nu este mai pain adevarat c&, cel mai adesea, acolo unde fnilnim un rdgpuns emotional pregnant exprimat fa un stimul (indiferent de semnificofia aparentd a acestuia), ccolo vor ofla si wn SP ol ctrui indicator viii! il constituie tocmai emoiile intense ale subiectului. In plus, reacfile emofionale au cca mai mare injluenta (prin concomitenfle somato-viscerale inerente oricdrui proces afeetiv) asupra organelor interne $i, deci, isi exereiti un rol tn general nefast (emofille negative in cazul distresului) asupra starit de siinilate a subiectule fn aceast perspectiva este scuzabilé i pragmatics totodata simplifiearca relofieidintre AS gi procesele cognitive, afective i volifionale prin contopirea ttnor termoni: SPemofie=tulburdri somato-viseerale, aga cum este schemati- zat in figura 4 8, Finalitatea mecanismelor constiente sau incostiente de apdrare (inclusiv