320_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR Decizia de interventie 7.1. Introducere Decizia de interventie comporti dowd aspecte: (i) tehnic gi (ji) administrativ. Din punet de vedere tehnic, decizia de interventie apartine expertului care a efectuat evaluarea nivelului de siguranti 2 constructiei in conformitate cu legile, normativele gi instrucfiunile tehnice in vigoare, la un nivel de profesionalism conferit de cunostinfele i experienja acumulate gi atestate "”, Din punct de vedere administrativ, decizia de interventie apartine propietarului si/sau autoritigii ”” care actioneaza in conformitate cu legile in vigoare gi cu nivelul de dezvoltare social’, economics, cultural a comunitii. Dintre cei doi factori, determinant este cel administrativ deoarece, in prinvul rand, prin comanda pe care o emite specialistului (in condifiile stipulate de lege”) determina expertizarea constructici si apoi, pe baza datelor tebnice relevate de expert in raportul de expertizi (Intocmit de asemenea in conformitate cu reglementirile in vigoare) in care se precizeaza si variantele (solutite) posibile de interventie, decide asupra uneia dinter acestea. Pot apirea insi si situatii in care specialistul si decid si si impuni interventia, in general argumentand situatia unci autoritati decizionale (guvern, primitrie etc.)”. La fundamentarea decizici de interventie trebuie si se find cont de: - conditiile de efectuare a interventiei, adicd daca intervenia presupune evacuarca clidirii sau se poate efectua sub exploatare; ~ durata lucririlor de interventic gi repercursiunile asupra funcfiunii adapostite; + posibilitatea de a menfine prin interventii minime a capacititii portante in limite admisibile chiar daca durata de serviciu se scurteazi dar cu condifia amortizarii cheltuielilor de constructie; ~ posibilitatea programarii reabilitrii constructiei odatit cu modificiri_ funcfionale impuse de retehnologizari Deoarece factorii care determina decizia de interventie sunt mumerosi si intervin cu ponderi diferite si chiar variabile in timp, in final se pot distinge dowd criterii de alegere a deciziei: i) costal interventiei si (Gi) vointa proprictarului/autorititii de a realiza interventia. "’La noi in fara calitatea de expert a unui inginer trebuie atestata conform prevederilor H.G. ar. 731/199], » Prin autoritate se infelege forul administrativ cu atribufii in domeniul construcfiilor cum ar fi; asociatii specializate (ca de exemplu AICPS), Inspectia de stat in construcfii, primariile, ministerul, Directia Monumentelor Istorice etc.). *) ca de exemplu Legea privind calitajea in construcfii care reglementeaza situatiile in care se decide expertizarea constructiilor gi punerea lor in sigurant4, normativul P100-92 ete. * de exemplu, Iucrarea 21 din anexa A, a fost initiat’ pentru sensibilizarea MLPAT in vederea emiterii unei decizii privind punerea de siguranfé a constructiilor afectate de coroziune.Decizia de interventie 321 Strategia si politica adoptarii deciziei de interventie au face obiectul acestei lucrari, astfel inet, in continuare, aceasta va fi analizati numai din punet de vedere tehnic. Astfel, in cadrul procesului de expertizare a unci construct, decizia de interventie poate surveni din ummitoarele etape (vezi fig. IV.1): ~ in etapa culegerii datclor preliminare gi de identificare a degraditilor (vezi cap.IV, §A.3.2.1) cand expertul, apreciind gradul de degradare a structurii poate decide, functie de situafie, rezemarea provizorie, demolarea, neintervenfie sau continuare a investigafilor; ~ in etapa de investigare a degradarilor si de diagnosticare a structurii (vezi cap. IV, §A.3.2.5) cénd poate apare necesitatea Iuirii unei decizii aseminitoare celei anterioare; - la incheirea expertizei (vezi cap. IV, §A.3.2.10) ind se decide dacd interventia este sau nu necesara, dupa cit timp trebuie efectuati si in ce consti. 7.2. Decizia de interventie in faza preliminara expertizarii Decizia de interventie in faza preliminaré a expertizarii este Iuatii de expert dupa identificarea tipului, amplorii si cauzelor degradarilor si poate consta in: (a) interventie imediata sub forma: = demolarea constructiei sau a unei parti ale acesteia) in cazul in care pribusirea ei iminent& ar afecta alte constructii din jur sau artere de circulatie, iar asigurarea provizorie nu poate fi efectuati (prezinti pericol pentru muncitori sau este ineficient8); ~ asigurarea provizorie se realizeazi atunci cind desi constructia este grav avariati, pericolul de prbusire nu este iminent sau cénd constructia (cu valoare istorica de exempli) trebuie neaparat salvati; = evacuarea oamenilor si eventual a utilajelor in cazul in care existd pericolul avarierii {ntr-un interval relativ scurt de timp a construcfiei. (b) experticarea constructiei in conditiile reglementitilor in vigoare si continuarea investigafiilor in conditii de exploatare sau eventual cur scoaterea din functiune partials pe perioada efectuirii investigatilor. (©) expertizarea nu este necesard. Decizia formulati sub prima forma se adopt atunci cind degradarile constatate la exeaminarea vizualé si apoi evaluate empiric in conformitate cu cele prezentate de §2.2 $1 §2.3 se situeazé in categoria celor grave, ca de exempla: - pentru evaluarile prezentate in tabelele VII ... VLG in cazul degradarilor de nivel E si chiar D in unele cazuri (in special la constructile vechi); - pentru evaluirile prezentate in tabelele VL9 si VI10 in cazul degradarilor definite ca foarte extinse (respectiv severe); in a doua situatie, expertul decide continuarea expertizei, stabileste gradul de aprofundare a investigatilor si mijloacele necesare, Cea de a treia situatie poate apare atunci cind utilizatorul (in general neavizat fn domenin), din diverse motive, lanseazi 0 comandi de expetizare flr ca aceasta si fie necesari. Trebuie menfionat totugi faptul ci existé posibilitatea ca, desi fri degradiri aparente ‘care si justifice continuarea expertizei, 0 constructie si aibé gradul de asigurare diminuat, situatie ee poate fi relevati prin calculele de verificare a capacitatii portante.322_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTIILOR 1. Decizia de interventie pe parcursul expertizarii fn general, pe parcursul expertizirii nu pot apare situatii care si impund demolarea structurii sau a unei parti a acesteia (asemenea situatii putind fi identificate ined din faza investigatiilor preliminare), ci cel mult poate apare necesitatea sprijiniri provizorii a unor elemente sau a indepirtarii unor portiuni din elementele degradate care, prin desprindere, ar putea cauza accidente. Avind in vedere ci pe parcursul expertizei se pot releva mai exact natura, pozitia si amploarea degradarilor, apare posibilitatea evaluirii nivelului de degradare sau chiar 2 capacitifii portante a clementelor pe baza unor aprecieri ca cele prezentate in tabelele VI.1 VL16. Astfel, se poate deduce empiric (vezi §2.2, tab. VL2, VI4 si VL6 si §2.3) si uncori chiar aplicdnd relafii simple de calcul (vezi §3.2.2), grad de asigurare care ar putea fi interpretat pentru elemente (structuri) sub forma [91]: R > 0,8 - capacitatea de rezistenfS poate fi considerati ca satisfcitoare; 0,8 > R > 0,5 - pentru acest interval inci existé posibilitatea ca scdderea capacititii Portante si fie compensati de o bund ductilitate care si asigure condifii pentru ca elementul si nu se prabuseasca; elementul poate fi acceptat ca atare pentru o perioada limitata in timp (depinzind de riscul seismic) sau trebuie reparat; 0,5 >R - in acest caz capacitatea portanti a elementului este cu sigurant nesatisficitoare. 7.4. Decizia de interventie dupa expertizare Dupa parcurgerea tuturor etapelor pe care le implica expertizarea unei construcfii (vezi cap. IV, V, VD, in prineipiu, decizia de interventic asupra structurii de rezistenfa a unei construcfii se poate formula astfel: + nu sunt necesare interventii in afara intrefinerii curente, intervenfii care se impun atunci cand capacitatea portant a structurii nu este afectati pe durata de serviciu in are utilizatorul estimeazd cd va exploata constructia; ~ sunt necesare reparafii Ia structura de rezistenfa, pentru a o readuce la nivelul inifial de capaciatate portanta si sau pentru a-i conserva durata de serviciu proiectati; ~ sunt necesare consolidari deoarece prin degradare sau datoriti modificdri criterilor de performant’ legiferate structura de rezistenji nu le mai satisface; - refunctionalizarea construcfiei in acord cu cerinfele utilizatorutui, ceea ce implicd pe angi reparafii sau consolidiri si interventii structurale mai complexe cum ar fi scoaterea si/sau introducerea unor elemente sau substructuri noi de rezistenja - schimbarea destinafiei constituie 0 solufie de micgorare a inciredrilor si implicit eforturilor, in structura de rezistentd care astfel se poate incadra in criteriile legiferate privind capaciatatea portant minima necesari ce trebuie asigurati pe durata de serviciu; = limitarea duratei de servicit pind la momentul fn care, degradarea continua (de tip coroziv) sau brusca (de tip cutremur) conduce la diminuarea sub limite acceptabile a ccapacitiii portante;Decizia de interventie 323 ~ demolarea partial a constructiei conduce la diminuarea incdrcérilor sau eliminarea ariei cu degradari ; ~ demolarea total se impune atunci cand constructia nu mai poate fi recuperatd in conditi rezonabile de cost dar nu se aplica in general la constructii cu semmificatie culturalé si istoried; ~ consrvarea gi restaurarea se referd fn primul rénd la monumentele istorice si de arhitecturd, atunci cind se doreste pistrarea acestora pe o durati nelimitati in timp (in general restaurarea implica si reabilitiri structurale astfel incat degradirile anterioare si nu reapara in timp). ‘Modurile de interventie mentionate de multe ori se suprapun iar la adoptarea lor factorul de decizie trebuie si coreleze cele doud aspecte determinante penta menfinerea in functiune a constructiei: capacitatea portanta si durata de serviciu. Reabilitaterea structurala consti in adoptarea unor solutii care sii aducd caracteristicile de rezistenfi, deformabilitate si ductilitate la nivelul cerinjelor actuale, indiferent dac& acestea sunt sau nu mentionate explicit in reglementiri. De multe ori insi, din considerente telmice si mai ales economice sau sociale nu este posibil ca toate cele tei caracteristici si fie aduse prin reabilitare la valorile cerute de reglementarile in vigoare, motiv pentru care se pot accepta unele abateri dac nivelul mai scdzut al uncia este compensat de nivelul mai ridicat al alteia, De exemplu, poate fi acceptats 0 rezistentS mai redusi dacd structura are 0 ductilitate suficienti pentru a disipa energia unui cutremur, fird ins ca deformatiile si fie exagerate sau gradul de asigurare si fie mai mic de 0,5 sau poate fi acceptati o ductilitate mai scdzuti dacd capacitatea portanti in domeniul elastic este insuficinett [91] in principiu, se pot diferentia patru tipuri de reabilitiri ca cele prezentate in tabelul VI.15 [91]. ‘Normativul romanese P100-92 [30] indicd urmétoarele posibilititi ce trebuie Iuate in considerare Ia adoptarea deciziei de interventie: ‘a, masuri aplicabile cu mentinerea configuratici i functiunii existente constind in reparare sau consolidare; b. masuri aplicabile cu modificarea configuratiei si functiunii existente constind in reducerea incircarilor si/sau modificarea funcfiunii cu trecerea la o clasi inferioara de important’ sau in demolarea partials; . demolarea totalé a constructici. De asemenca, mormativul stabileste categorii de urgenti pentru lucririle de interventie functie de gradul de asigurare R calculat (vezi §3.2.2.¢) si durata maxima pentru aplicarea misurilor de interventie. Nu trebuie neglijat insé faptul ci decizia de interventie trebuie si find cont si de durata de serviciu preconizati a cosntructiei iar 0 decizie functie de aceasta mu este de neglijat mai ales din punet de vedere economic. De exemplu poate fi luati in eonsiderare posibilitatea ca prin misuri minime de reparare sau chiar nummai prin intrefinere curenti o constructie si fie exploatati pind la limita capacititii portante pe o durati de serviciu mai mici decat cea programati dar considerati ca suficientd din punct de vedere al profitului de cétre proprietar, © alti metoda find aceea in care interventiile si fie programate odati cu. modificirile ‘luxurilor tehnologice, Decizia de interventie trebuie insi ca in final si aibi la baz o estimare a costului lucririlor. Pentru aceasta, inainte de a decide, este necesari propunerea mai multor variante de reabilitare pentru care si se efectueze evaluirile de cost, eventual si cu considerarea costurilor in timp ale exploatirii constructici.3e4EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR Table VI.15. Ti osibile de reabilitare a unei structuri_ Toren Reprecentare a aoa Ss ——— TT Creqiorea Gucinai 18 Rai Ti, Gresterea rezistentel, Roidafi gi ductal la elementele structurale existente TV. Grogiorea rezistontel, gid yi ductitag prin adaugarea de noi elemente structurale Lo ‘Snivelul acfiunii exterioare; A - deplasarea; S,_. - efortul capabil; S,.. - efortul necesar a fi preluat; Sap ex ~ efortul capabil alstructurii existente; Say < - efortul capabil al structurii reabilitate; Aj. ~ deplasarea la structura existent; A, - deplasarea la structura reabilitatd; Avec deplasarea ultimi a structuri existente ; A,, deplasarea ultima a structurii consolidate 7.5, Estimarea costurilor reabilitarii ‘Analiza costurilor se poate efectua calculéndu-se un indice de eficienta economica (EF) definit ca fiind raportul dintre costal reabilitirii si costul realizarii unci noi clidiri de acelasi fel, satisficdnd acceiasi functiune [91]. in aceasta analiza trebuie si se find cont, in ambele cazuri de nivelul de siguranga la care se readuce clidirea, fezabilitatea solutiilor, costal inretinerii si eficienfa utilezarii terenului,Decizia de interventie 325 ‘In princpiu, indicele de eficienta economica (EF) se poate calcula cu una din relafiile: = ol == = Brey ME ey unde Ky=K, +K,+K; +K, -reprezinta costul total al reablitirit K,, - costal reparatilor/consolidarilor elementelor structurale; XK, - costul reparatiilor elementelor nestructurale; K, - costal reparatiilor celorlalte elemente nestructurale gi a finisajelor afectate de lucriile de repartii/consoli K,- costal altor reparafii nestructurale necesare bunei functionari a cladirii; ‘Vex - este costul unei cladiri identic& functional cu cea existent; Vip ~ costul reamplasirii cladiri, cu accleasi functiuni, dar nu neaparat cu aceeasi arhitectara; Kp - costul demolarii cladirii existente. Indicele de eficienf economic se compari cu valori limit care stabilese fumetie de valoarea economicé, socialé si arhitecturala coform tabelului VI.16. ‘Tabelul VI.16.Limitele indicelui EF functie de clasa de importanta a constructiei Clasa de importants EF EE (Clas clair de importana specialty se mentin indiferent de cost vel Clasa 2 - clidiri eu funcfional bun, bune ca material, finisaje, execufie; pot fi| 50% menfinute Clase 3 - clair acceptabile ea functional, arhitecturd, materiale in elemente 3% nestructurale, executie: pot fi mentinute daca intrefinerea este eficienté Casa 4 - funcfionalitate depasiti, materiale gi executie proaste; se menfin doar | 20% [ pentru o durata limitata atat timp cat rispunzi unei nevoi sociale Informativ, costul reabilitérii structurale pentru 0 clidire functie de categoria de rezistenta a cladirii degradate (tabelul VI.13), timpul reabilitarii (tabelul VI.15) si gradul de avarie a elmentelor nestructurale (tabelul VI.17) este prezentat in tabelul VI.18... ‘Tabelul VI.17. Aprecierea avarieriilor la elemente nestructurale Gradul de avario Proportia degradaiit Tesemnificatiy 120. 120 mic 15... V6 Thijociu 13, extins 12, ‘Tabelul VI.18. Valorile medii probabile pentru indicele de eficiengé EF Degradar ioci326_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTIILOR Asttel, din tabelul VLI8. se observa, de exemplu, ~ 0 cladire din categoria de rezistenti D, cu degradiri nestructurale mijlocii sau cextinse, nu are sanse pentru a fi reabilitata fn limitele de eficienfé a costului indicate in tabelul ‘VI16, indiferent de clasa de importanti; ~ 0 cladire din clasa 4 de importanfi are sanse foarte pujine (sau deloc) pentru a fi reabilitati in limitele de cost definite in tabelul VIL16 daca clidirea nu face parte din categoria A sau B de rezistenté (sau C, in cazul unor degradari nesemnificative); ~ 0 cladire din categoria C de rezistenta si clasa 3 de important poate fi eficient reabilitatd doar daca degradarile nestructurale sunt reduse. Bineinfeles c& in afar de decizia reabilitarii se mai poate Iua decizia demolérii sau limitirii incdredrilor sau a duratei de serviciu.