VERIFICAREA $1 ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE Proceduri clinice: Primul control este indicat s& se faca la 24 ore dupa inserarea protezelor. Evi- dentierea leziunilor se poate face doar da- cA protezele au fost purtate permanent in acest interval de timp. Dac’, din diferite motive, pacientul nu poate fi rechemat la 24 ore ci abia la cate- va zile, acesta va fi instruit s4 indeparteze protezele daca disconfortul este foarte ma- re i sé le tind intr-un recipient cu apa, dar sd le poarte cel putin 6 - 8 ore inainte de a veni la control. Retusarea protezelor se face respec- tand urmatoarele reguli: se identificé zonele de disconfort, hi- peremie sau ulceratie; - se marcheaza zonele lezate cu creion chimic sau dermatograf; - proteza este aplicat in cavitate bucala si urma creionului este transferata pe baza protezei; Se recomandé marcarea zonei perile- zionale si nu a leziunii in sine, precum si indepartarea riguroasa de pe mucoasd a urmelor de anilind cu o buleté umectata cu alcool odata retugul terminat. > relugul se face cu freze sau pietre de marimi corespunzatoare la piesa dreapta; daca retugul afecteaza numai fata in- tera a protezei nu este necesara relustruirea; daca retusul intereseaza gi fefele exter- Ne proteza este netezita cu gume spe- clale sau este trimisa in laborator pen- tru relustruire. La maxilarul superior leziunile de de- cubit apar in special in urmatoarele zone: zona de Inchidere marginala posterioa- r& (cand gravarea a creat 0 nervura as- cufité sau gravarea a fost facuté prea accentuat depasind compresibilitatea mucoasei); + vestibular, la nivelul tuberozitzitilor maxi- lare sau crestei edentate retentive; - la nivelul frenului buzei superioare sau al frenutilor laterale. La mandibula leziunile apar in special la nivelul urmatoarelor zone: + torusul mandibular (acoperit cu mucoa- 8 subtire, sensibila); ~ tuberculul piriform (acoperit cu. mucoa- ‘8 rezilienta, deplasabila); - zonele retentive ale crestelor edentate; - _bridele vestibulare laterale Muscarea obrazului este cauzaté de montarea incorecta, cap-la-cap a dintilor in regiunea laterala (fig. 9.66). Fig. 9.87. Corectare prin Fig. 9.68. Montara ‘incorecté, cap-la-cap, slofuires fete’ a dintilor laterali vestibulare a dintelui inferior Se recomand’ marirea treptei dintre fefele vestibulare ale dinjilor laterali_ prin slefuirea fejei vestibulare pozitionate mai oral - a dintelui inferior in montarea norma-1a (fig. 9.67) sau a dintelui superior in mon- tarea laterala inversa. Se verifica din nou relatiile de ocluzie. Se recomanda pacientului revenirea la control pentru mici retuguri. Pacientii edentati protezati vor fi dis- pensarizaji. Controalele obligatorii se fac la 3 luni de la aplicarea unor proteze noi, apoi o data la 6 luni. ATITUDINEA FATA DE PROBLEMELE CARE APAR IN PRIMELE ZILE DUPA APLICAREA PROTEZELOR Problema Cauza posibila Tratament Uleeratia sau in- flamatia tesuturilor subiacente Zone unde proteza preseaz& excesiv Se ullizeaza past indicatoare, se identifica zona si se retugea- za Contact prematur Echilibrare ocluzalaé ‘Supraextensia marginilor Reducerea lungimiislustruire Imperfecfiuni ale bazel prote- zei Marcare cu creion chi- micstetusare Corp strain sub proteza ‘Spalarea protezei+instuirea pacientului DVO prea mare Echilibrare ocluzalé sau remon- tarea dinfjilor sau refacerea pro- tezei Uleeratia sau in- flamatia tesuturilor subiacente Ticuri Educarea pacientului gi ingrijre medicala Igien’ orala deficitara Educarea pacientului Alimentajie deficitara gi avi- taminoze Educarea pacientului si ingrijre medicala Boli sistemice ‘Consult medical Reacfi alergice Consult medical Perturbari endocrine Consult medical Lipsa mentinerli inchidere perifericd inadeova- a Tatonarea cu Impression com- pound® - Kerr verde Céptusire marginala LPP. inadecvata Tatonarea cu kerr verde Céptusire marginal Supraextinderea marginilor protezei Reducerea lungimii si/sau gro- simiislustruire Baza parforala Reparatie prin adaugare de acri- lat seeProblema Cauza posibila Tratament Lipsa stabilitatii_ | Margini prea scurte Tatonare cu Impression compo- und® - Kerr verde Captusire marginala DVO prea mare Echilibrare ocluzala sau remon- tarea dintilor sau refacerea pro- tezei DVO prea mica Remontarea dinfilor sau reface- rea protezei. de ocluzie Plasarea incorecta a planului Refacerea proteze CONTROLUL EXTRAORAL AL PROTEZELOR inainte de sosirea pacientului se rea- lizeaza veriticarea extraorala a protezelor pentru a veritica daca (fig. 9.68): - dintii sunt pozifionati corect gi bine retentionati in baza protezei; - fafa externa a protezei este corect si uniform lustruita, fara imperfectiuni; - fafa intema a protezei nu prezint urme de ghips sau plumb de la zonele foliate; - fafa interna a proteze nu prezinta plu- suri sau asperitat marginile protezei sunt rotunjite, tard muchii ascutite; ~ limita posterioara a protezei maxilare se termina pierdut in grosime; protezele sunt curate. Fig. 9.68. in cazul in care se constaté margini ascutite, asperitati sau plusuri (fig. 9.69), acestea se slefuiesc ou freze sau pietre adecvate, Se angreneaza cele doud proteze tn mana medicului si se examineaza corecti- tuginea intercuspidari —1 2, Fig. 9.69. Imperlectiuni ale bazei protezel: 1. mar- gini ascutite: 2. aspenitati: 3 plusuri de materialProtezele se spala si se fin int-un vas cu apa pana la aplicarea in cavitatea bucala APLICAREA $I CONTROLUL INTRAORAL AL PROTEZELOR Inainte de aplicare, protezele sunt spalate cu peria si cu spun in fata pacien- tului care cu aceasta ocazie este instruit in legatura cu intrefinerea igienci pieselor protetice. Aplicarea protezei mandibulare Se incepe cu proteza mandibulara care este mai bine tolerata, riscul aparitiei reflexului de vomé find mai mic. Proteza se umezeste si se introduce in cavitatea bucala A) CORECTAREA PORTIUNILOR CARE PRODUC DISCONFORT LA APLICAREA PROTEZEI Daca pacientul acuza zone dureroa- se, la nivelul cmpului protetic, se identifica aceste zone si se marcheaz& pe mucoasa cu creionul chimic si se inser proteza in cavitatea bucala. Dupa indepartarea ei ra- man marcate pe protezd portiunile care trebuie retusate. Acestea se adapleaz’ cu freze sau pietre de mérimi potrivite. Zonele de suprapresiune se pot iden- tifica cu ajutorul unui silicon de control (Fitt- cheker®- GC) sau a unei paste indicatoare de presiune procedand in felul urmator: - pe fafa interna a protezei se aplica pasta indicatoare; = proteza este inseraté in gura si se exercita o presiune moderata; ~ se indeparteaz’ proteza din gura si se examineaza fata interna. Zonele de su- prapresiune apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a ters in totalita- te; -se indep&rteaz’ o cantitate foarte mic& de acrilat din aceste zone cu pietre de marimi pottivite. B) CONTROLUL STABILITATH PROTEZE! = se verificd absenja bascularii trans- versale a protezei prin presiuni digitale al- ternative pe fetele ocluzale ale premolari- lor. Cauzele bascul&rii transversale pot fi =montarea dintilor laterali in afara crestei; ~ atrofii accentuate ale osului alveolar; - rezilienta crescutd a mucoasei fixe. = se controleaza extinderea corecta a protezei pe tuberculul piriform, pe cele 2/3 anterioare ale acestuia, pana la limita in- sertici ligamentului __pterigomandibular. Acoperirea corecta a tubercului piriform contribuie la impiedicarea deplasarii spre distal a protezei mandibulare. ~ se verificd dispunerea arcadelor arti- ficiale tn culoarul neutral, de echilibru mus- cular. C) CONTROLUL MENTINERI PROTEZEI = se verificd fn primul rand mentinerea protezei in pozitia de repaus. Daca apare ridicarea ei de pe cAmpul protetic, atunci se controleaza prin inspectie si palpare lungimea si grosimea marginilor, precum gi degajarea frenurilor bucale si lingual. Marginile prea lungi sau prea groase vor fi retugate cu freze de acrilat de mérimi potrivite, Frenurile vor fi degajate cu trezere cilindro-conice. Daca va fi necesar proteza va fi relustruita la finalul sedintei de aplica- re a protezelor; -se verificé mentinerea protezei in timpul diferitelor migcari functionale. in acest scop se cere pacientului sa 2am- beasca, sd vorbeascd, sa rada, sé inghita gi se urmareste daca proteza se mobilizea- 28. Pentru identificarea_—_zonelor supraextinse se pot utiliza testele lui Herbst, apoi se slefuiesc aceste zone; - se aplicd testele de succiune: > Tracfiune oro-vestibulara pe fata linguala a incisivilor cen- trali (controlul inchiderii la nive- lul tuberculilor piriformi); Presiune vestibulo-orala pe fa- fa vestibulara a incisivilor infe- riori (controlul inchiderii in zo- na linguala central); Tractiune tn sens vertical cu 0 sond& care agaté spatiul de sub punetele de contact dintre incisivii centrali (se apreciaza inchiderea total). Se instruieste pacientul sa pastreze o a) pozitie anterioara a limbii, cu varful ei spri- jinit fr presiune pe partea interioara a protezei si pe dinti frontall inferiori. Aceas- t& pozitie are o contributie importanta in mentinere. D) ConTROLUL FizIONOMIE! ~ Se observ conturul buzei interioare, forma, culoarea si pozitia dintilor inferiori. Dupa incheierea acestui contro! se scoate proteza inferioara si se aplicé coa superioara Aplicarea protezei maxilare Se umezeste proteza si se introduce in cavitatea bucala. in cazul existenel unor zone retentive (tuberozitatea maxilara, versantul vestibu- lar al creastei edentate) proteza se va apli- ca intai pe aceste zone si apoi pe celelalte —se va tatona axul de inserfie. Daca insertia este imposibila se iden- tific zonele-problema gi se reduce din fata intema a protezei strictul necesar (fig. 9.70 agib). Fig. 9.70. Identiticarea portiunilor care impiedicé insertia protezei superioare 807A) CORECTAREA PORTIUNILOR CARE PRODUC DISCONFORT LA APLIGAREA PROTEZE! -se realizeazi mici retuguri, dupd identificarea zonelor dureroase gi insemna- rea lor cu creionul chimic; - se identificd si se desfiinteazé zone- le de suprapresiune; - pentru diminuarea senzatiei de vo- m& se recomanda lasarea forfala in jos a umerilor sau tragerea genunchiului flectat cu amandoud mainile c&tre piept. Daca aceste manevre nu sunt eficiente se poate folosi un anestezic de contact aplicat pe bolta palatina. 8) CONTROLUL STABILITATII PROTEZE! Se verifica absenta bascularii trans- versale a protezei prin presiuni digitale pe fata ocluzalé a premolarului. Cauzele bas- cularii transversale pot fi -montarea dintilor laterali in afara crestel; - erori de amprentare; - atrofia exagerata a crestei alveolare; ~rezilienja crescuté a mucoasei fixe de pe creste; -nefolierea sau folierea insuficienta a torusului palatin. in cazul in care nefolierea torusului palatin reprezinté cauza basculérii trans- versale a protezei, se poate proceda in felul urmator: -se coloreaza suprafata torusului cu creionul chimic; ~ se aplica proteza in cavitatea bucala si se fac presiuni digitale alternative pe fata ocluzalé a premolarului; creionul_chimic trece pe fata interna a protezei; - se slefuieste din baza protezei cu o piatrd de marime corespunzatoare; -operatiunea se repeté pana cand bascularea dispare. ¢) CONTROLUL MENTINERN PROTEZE! Se verific’ mentinerea la deschiderea ugoaré a guri, Daca desprinderea se dato- reaz interferentei marginilor cu partile moi periprotetice: = se degajeazéi frenul buzei superioa- re si/sau frenurile laterale cu freze cilindro- conice; ~ se subjiaza si/sau scurteazé margi- nile la nivelul zonelor lui Eisenring; La deschiderea maxima a gurii, des- prinderea protezei poate fi provocaté de punerea in tensiune a ligamentului pterigomaxilar gi de modificarea fundului de sac vestibular in zonele laterale. Corec- farea se face prin degajarea ligamentelor, sublierea si/sau scurtare a marginilor; Se controleazd adeziunea prin pensa- rea protezei intre police si index la nivelul fetelor vestibulare ale premolarilor si exer- citarea unei tractiuni verticale.Cauzele ab- sentei adeziunii pot fi: + xerostomia, -necorespondenta intre suprafata cAmpului protetic si fata interna a protezei. Pentru tratamentul xerostomiei se poate administra urmatorul preparat, care are efect lubrifiant si usor stimulativ : 50 ml apa + 45 ml glicerol + 5 ml suc de iamaie. De asemenea se indica medicamente sialogoge de tipul pilocarpinei (tinctura de jaborandi 2,5 - 8%, 80 - 100 picaturi de 3 - 4 ori pe zi) sau coleretice de tipul sulfarenului. in cazurile grave se poate administra saliva artificiala. Daca necorespondenta intre supraia- ta campului protetic gi fata interna a prote- zei este cauza desprinderii protezei gi toti ceilalfj parametri sunt satisfacatori, se poa-te realiza 0 captusire total. Se verifica mentinerea protezei in timpul diferitelor_mige&ri functionale. Se cere pacientului s4 zAmbeasca, s& vor- peasca, sa rada si sA mimeze fluieratul. In cazul in care proteza se desprinde, se fac retugurile necesare; Succiunea se controleaza in felul ur- mate - inchiderea distala se verifica exerci- tand presiuni oro-vestibulare cu. indexul aplicat pe treimea incizal& a fetei palatinale a incisivilor; -inchiderea marginala vestibulara se verifica prin tractiuni cu pulpa indexului din aproape in aproape, pe marginea vestibu- lar’ a protezei. Desprinderea cu ugurinié la aceste manevte arata locul unde proteza nu are 0 Inchidere marginala bund. Corectarea se poate realiza prin c&ptusiri marginale cu actilat autopolimerizabil. D) CONTROLUL FIZIONOMIE! $1 FONATIEL Se observa forma, culoarea, pozitia si vizibilitatea frontalilor superiori, respectarea criteriilor estetice gi incadrarea in armonia faciala a pacientului (fig. 9.71 a, b). Fig. 9.71 a, b Daca frontalii sunt prea lungi (prea vi- zibili) se pot ajusta marginile incizale, {i- nand cont si de dorintele pacientului, dar este bine sa se amane aceste retuguri 0 sdptimana, moment cand crisparea mus- culaturii diminua sau dispare. Se examineaz’ aspectul santurilor periorale gi conturul buzei superioare. Da- c& ganturile periorale sunt prea intinse si buza superioara proemina din cauza mar- ginilor prea groase ale protezei in aceasta zona, se poate reduce grosimea acestor margini in limita rezisten{ei acrilatului; Se efectueaza primele probe fonetice. Controlul simultan al celor doud proteze A) CONTROLUL COMPONENTE! VERTICA- LE A RELATIILOR INTERMAXILARE Se verificd dacé DVO este corectd observand aspectul fizionomic si utilizand testul lui Silvermann. - in cazul subevaluarii DVO se poate incerca 0 redimensionare prin captusire indirect, realizéndu-se o indltare de oclu- zie de maxim 1,5 mm. Peste aceasta va- loate se indica refacerea protezei; + in cazul supraevaluérii DVO cu ma-xim 1,5 mm se poate incerca o remodelare morfo-tunctionalé a supratetelor ocluzale ale dintilor laterali pana la obtinerea DVO corecte. Pentru o diferent4 mai mare de 1,5 mm este necesara refacerea protezei. B) CONTROLUL COMPONENTE! ORIZON- ‘TALE A RELATILOR INTERMAXILARE Operatorul conduce mandibula in RC gi verifica aparitia contactelor multiple, si- metrice, simultane si stabile intre arcadele artificiale; Pacientul nu trebuie s& inchida gura ‘singur existand riscul s4 nu inchida in R.C., ci in pozitia tn care protezele se angreneaz& cel mai bine, atunci cand relatia mandibulo- maxilara a fost determinata incorect si acest lucru nu a fost sesizat la proba machetelor. jin cazul in care la conducerea man- dibulei in R.C. apar contacte premature care impiedica |.M., pacientul este rugat sa ‘spuna pe ce parte le simte. Apoi contactele premature pot fi decelate cu hartie de arti- culatie sau cu ceruri indicatoare. Corectarea relatiilor ocluzale se face prin indepartarea din aproape in aproape, de pe suprafetele pe care se observa con- tacte premature, folosind pietre de mici dimensiuni. ~ in montarea lateral normala cuspizii de ordinul | sunt cuspizii palatinali superior: - in montarea laterala inversa cuspizii de ordinul | sunt cuspizii linguali inferiori. Corectiile ocluzale se fac repetat pa- n& la obfinerea unei intercuspidati corecte a dintilor laterali. Daca dintii au fost montati dupa teh- nica Gysi intre dintii frontali nu trebuie s& existe contacte (inocluzie sagitala). Daca se folosaste hartie de articulatie .In potcoava" pot apare pete de culoare si pe dinfii frontali care sunt artefacte (apar din cauza indoirii hartiei la acel nivel). Pentru a nu indepérta inutil din dintii frontali se reco- manda utilizarea hartiei de articulatie pentru fiecare hemiarcada, hartia fiind introdusa numai intre dinfii laterali. Rapoartele dintre frontali trebuie controlate si prin inspectie. intrucat se urmareste o echilibrare in centric totdeauna hartia de articulatie se pune simultan pe ambele parti. Daca hartia se pune pe o singura parle pacientul va fi tentat s& ducd mandibula de partea res- pectiva. C) CONTROLUL FIZIONOMIC Se realizeaza controlul fizionomic al ambelor proteze. Pacientii constata astfel mult mai usor eventualele modificari ale conturului facial, culoarea, forma si aran- jamentul dintjlor artificiali. Pacientii trebuie preveniti cé aspectul fizionomic este influ- entat de crisparea maxima a musculaturii, in momentul aplicarii protezei si cé aprecie- rea fizionomiei este bine sa se facd la aproximativ o séptmana dupa aplicare, atunci cand crisparea dispare. D) CONTROLUL FONETIC Se veriticd existenta spatiului minim de vorbire. Cand pacientul pronunta amississippi” dintii superiori si inferiori nu trebuie s4 se ciocneasca intre ei. Se verifica dac& se respect’ liberta- tea mandibulei la propulsia in fonatie. Pa- cientul numara de la 55 la 65 - dintii frontali inferiori nu trebuie s& atingé fata palatinala a frontalilor superior. Se verific’ pronuntia siflantelor: - daca fonema "S" are o emisiune $u- ierata inseamnd cd frontalii superiori sunt prea vestibularizafi sau frontalii_inferiori prea lingualizati| ae ~ daca fonema "S" are o emisiune ca un “zazait", frontalii superiori sunt prea oralizati. in acest caz se pot realiza retusuri ale fetelor palatinale ale dintilor frontali su- periori. Dup’ retugurile realizate in cadrul etapei de adaptare mecanica a protezelor, suprafetele prelucrate trebuie netezite, iar suprafetele externe ale protezei trebuie din nou lustruite. RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA PROTEZELOR SI IGIENIZAREA Se avertizeaza pacientul ca tratamen- tul nu se incheie o data cu aplicarea prote- zelor. Medicul instruleste pacientul in privin- {a utilizarii protezelor. Avand in vedere ca instructiunile sunt numeroase gi edentatii totali sunt de regulé persoane tn varst& este recomandabil ca la sfarsitul sedintel de aplicare a protezelor pacientului sa ji fie inmanat un set de sfaturi scrise pe care le poate consulta la domiciliu ori de cate ori este nevoie. Pacientul trebuie s& foloseasca pro- tezele, s& tolereze eventualele dureri si s& se prezinte la control dup’ 24 - 48 ore de la aplicarea protezelor. INDICATII PENTRU PURTATORII DE PROTEZA In etapa de adaptare imediata: =u scoateti protezele din gura in primele 24 ore, deoarece medicul stomato- log va va programa in ziua imediat urma- toare celei in care au fost gata protezele; ~ senzatia de “gurd plina” si cresterea Salivatiei vor trece cu timpul; 591 - senzatia de voma poate dispare da- c& sugeti o bomboana (gen drops); + in timpul acestei perioade pot apare puncte dureroase in gurl; - dac& avei senzajia c& mancarea nu are gust consumati mancaruri sau bauturi calde, cu aroma gi miros mai usor sesizabi- le (mai condimentate). Cum trebuie s maneati cu proteza: - iat] mAncarea in buc’ti mici, cu ajutorul cutitului; -incercati s& mestecati in ambele parti in acelasi timp; + daca mugcafi cu dinfii din fata, prote- zele se vor migca si vor fi afectate si gingiile; ~ evitati mancarurile lipicioase; - dureaza un timp s& invata{i s& man- cafi cu protezele. Niciodata nu o sa fie la fel de bine ca atunci cand aveati dinji natu- rali | Aveti mult’ rabdare: -mugchii trebuie reeducati, astfel ca in final vor “tine* si ei proteza; limba igi va gsi pané la urma locul ei Vorbirea cu noile proteze: - dureazé s va obignuiti — cititi cu vo- ce tare pentru a scurta aceastdi perioadé; - repetati cuvintele pe care le pronun- tati cu dificultate. Igiena cavitatii orale sia gurii = curafati si masafi zilnic gingille cu o periu{a moale; - frecati protezele cu o perie moale si cu spun obignuit; -nu folositi niciodaté pasté de dinti pentru a curdta proteza, deoarece este prea abraziva; - este bine ca in timpul igienizairii pro- teza sa fie tinuté deasupra unui recipient cu apa. Daca proteza alunec’, apa vaamortiza cdderea; - lsati protezele peste noapte in una din urmatoarele soluti: © solutie de curatat protezele din comert; ©. olingurifé de ofet la un pahar de ap8 o dat pe s&ptamana, Ce puteti face gi ce nu puteti face: = nu purtati protezele in timpul noptii daca medicul va recomanda expres acest lucru; © folositi substante adezive (Corega® - Block Drug Company, Fixodent® - Procter & Gamble) numai la sfatul medicului sto- matolog; © cand tusiti sau stranutati protezele se pot desprinde, ceea ce poate crea o situatie jenanta, care poate fi evitat’ prin 592 acoperirea gurii cu o batista sau cu mana. > nu incercati niciodaté sé adaptati sau sa reparati singuri protezele; = prezentati-va regulat la medic pen- fru un contro! de rutina (cel putin de doud ori pe an). Protezele nu sunt eterne. La nivelul oaselor si mucoasei continua s& se produ- 8 modificari. Daca aveti una din urmatoa- rele probleme: a masticatie dificil ; a -museare repetaté a obrazului; a dificultati in vorbire; @ mucoasa crestei edentate rosie si inflamata; a disconfort produs de purtarea pro- tezelor; Q fisuri la nivelul comisurilor.