ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATE Fig. 4.40. Proteza partiala soheletata 1. Conectorii principali si secundari Conectoru! principal: - Realizeaz unirea seilor protetice si transmiterea fortelor de solicitare ocluzala de la o sea la alta si de la sea la elementele de mentinere si stabiliza- re; - Pentru a atinge aceste deziderate este obligatoriu ca acest arc de conexiune 88 fie rigid si plasat oat mai simetric; - Pentru a se asigura profilaxia parodon- talé a dintilor restanfi se va plasa la distan{a suficient& de parodontiul mar- ginal; - Va avea un volum redus gi o grosime minima pentru a nu modifica volumul cavitatii bucale si pentru a nu jena funotionatitatea limbii. Conectorii principali metalici Se pot prezenta sub forma de bara sau placu- te putdnd fi utilizati atat la nivelul maxilaru- lui — conectori metalici palatinali - cat si la nivelul mandibulei — conectori principali metalici mandibulari. Conectorii_ principali 16 metalici se realizeaza din aliaje metalice cu duritate si rezistenta mare, cum ar fi aliaje- le stelite de crom — cobalt, aliaje nobile din aur platinat, sau aliaje inoxidabile de crom- nichel sau fier - crom - nichel. Aliajele nobi- le, datorité greutatii lor specifice mari gi pretului ridicat, nu mai sunt utilizate astazi Stelitele s-au impus in fata cel Conectorul principal metalic sub forma de bara are urmatoarele caracteris- tici: - Conexiunea sub forma de bara este cel mai vechi sistem utilizat; - Restrange designul protezei schele- tale la 0 suprafala redusa, ceea ce 0 face confortabila, dar are dezavantajul grosimii crescute ce modific& esentjal relieful boifi palatine; - Are latimea de 6-7 mm si o grosime de 3 mm; - Este pozitionat la distanta de mu- coasa in functie de rezilienté si de unele zone cum ar fi: parodontiul marginal, torus, papila buncida, etc. - Pe sectiune are forma ovalaré, ro- tunda sau semiovalara cu suprafala plana spre mucoasa. Cea mai utilizaté este bara semiovalaré deoarece prin forma si gros+ me asigura confortul si rezistenta. Barele palatine pot fi transversale si sagitale. Bara transversala (fig. 4.41) - Poate fi situat& anterior, mediu sau Posterior In raport cu molarul de 6 ani; bara miijlocie este situata la nivelul molarului 1.- Bara posterioara transversali se pozitioneaza posterior de molarul 1 - de aceea este mai putin perceputa de limba. Fig. 4.41. Conectori principali metalic! sub forma de bard transversala - posterioard, mijlocie, anterioara - Nu se va aplica la limita de reflexie a valului palatin, pentru a nu produce jena in fonatie si deglutitie. - Poate prezenta curburi pentru ocoli- rea torusului palatin, iar la unirea cu ele- mentele pe care le conecteaza se latest in evantai pentru ca unghiul de unire sa fie rotunjt, evitand astfel discontortul si reten- tia, asigurand in acelasi timp rezistenta. Extremitatile ei se continua in gea cu elementele de conexiune secundara sau Cu mijloacele de menfinere si stabilizare. Bara anterioara palatina transversala ur- mareste curbura arcadel. Fiind situata in zona de frecare, adeseori jeneaza fonatia si deglutijia - de aceea se contectioneaza mai ngusta si mai subtire. Barele palatine sagitale Orientate paramedian sunt cele mai nebiologice.. Urmeaza curbura arcadel la 10 mm "7 distanta de parodontiul_ marginal. Sunt elemente de conexiune a unor sei sau elemente de mentinere gi stabilizare situa- te pe aceeasi hemiarcada Regula simetriei impune plasarea unei bare identice pe partea opus. Din combinatia barelor transversale cu cele sagitale rezulté conectori principali metalici de forme variate. Combinatia a doua bare sagitale gi una transversala situata anterior da naste- re conectorului metalic palatinal in forma de “U" deschis posterior iar din combinarea a doua bare sagitale si una transversal dispusé posterior se formeaza conectorul palatinal metalic in forma de “U" deschis anterior. Combinatia dintre doua bare sagitale si dou’ bare transversale formeazé conec- torul inelar (fig. 4.42), rigid gi rezistent, dar inconfortabil prin suprafata mare palatina pe care 0 ocupa.Fig. 4.42, Conectorul inelar Barele mandibulare pot fi plasate lin- gual, vestibular sau dentar, au forma semi- lunaré deschis’ posterior, iar pe sectiune pot fi: ovalara, rotunda, semieliptice, bifila- re sau semipara. Bara linguala se plaseaza intre limba, dinti si parodontiu, plangeul bucal si ver- santul oral al crestei alveolare, ct mai pro- fund dar far s& interfereze cu plangeul bucal. Distanta de la parodontiul marginal la bard va fi de cel putin 3 mm, aceeasi dis- tanta va trebui respectata gi intre bare si plangeul bucal. Lajimea barei va fi de 4-5 mm iar grosimea de 2 mm (fig. 4.43). Fig. 4.49. Spatisl necesar barei inguale In concluzie aplicarea barei linguale este in functie de inaltime $i inclinarea 18 versantului lingual al crestei alveolare; inal- timea versantului lingual al crestei alveola- re trebuind s8 depageasca 9-10 mm. Distantarea barei de versantul lingual al crestel alveolare este in funetie de orien- tarea acestuia (fig. 4.44). Cand versantul lingual este vertical bara se va plasa la 0,5, mm de acesta, iar in cazul cAnd este oblic bara va fi distantaté de versant la 1 - 1,5 mm. Atunci cand versantul este retentiv distanta dintre bara si retentivitate trebuie s& fie de 0,5 mm. Bata linguala se conti- nud cu geile protetice si sustine conectori secundari. Conectorul principal bara lingual poate fi insofit de croset continuu cu rol antibasculant, de distribuije a fortelor ocluzale side contentie (fig. 4.45). Atunci cand arcada dento-alveolara are 0 inclinare linguala prea mare si bara linguala nu poate fi aplicata se indica bara mandibulara vestibulara, situata in santul vestibular frontal in aceleasi conditii ca si bara linguala. Daca versantul vestibular al crestel este redus ca inaltime bara vestibular nu se poate aplica. in cazul in care ambii ver sani ai crestei alveolare sunt de inaltimeredusa se indica aplicarea conectorului principal dentar — bara dentara care poate fi situata fie vestibular — caz in care este inesteticd, fie lingual, supracingular sau supraecuatorial, Se aseamana cu crogetul continuu, avand latime de 3-4 mm si gro- sime de 2 mm. Bara dentara nu trebuie confundata cu crogetul continu deoarece dimensiunile si functile lor difera. Fig. 4.44. Plasarea barei inguale in functie de morfologia versantului oral al crestel alveolare — versant verti- cal, oblic, respectiv retentiv Fig. 4.48.Conectorul prinejpal bara lingual Conectorul principal metalic sub forma de placuta poate fi situat maxilar Sau Mandibular, Conectorul maxilar sub forma de pla- cuté poate avea contact mucozal sau dento-mucozal, in timp ce conectorul prin- Cipal mandibular sub forma de placuta are raport numai dento-mucozal. 110 Conectorii principali sub forma de pl&culé sunt benzi metalice cu latime mai mare de 10 mm si o grosime cuprinsa intre 0,3 - 0,5 mm. Cu cat létimea conectorului placuta este mai mare, cu atat mai mult se poate reduce grosimea ei. Plicuta mucozala palatina se poate sealiza in mai multe variante, medicul fiindraspunzator de stabilirea olementelor structurale ale protezei_mobilizabile scheletate. Conceptia americana urméreste plasarea conectorului principal plaicuta pa- Fig. 4.46. Consctorul american Acest tip de conector poate fi utilizat in edentatia subtotala, acoperind in intre- gime bolta palatina gi in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici. Varianta franceza utilizeaza suprafa- fa mucozalé cu discemamant, realizand conectorul mucozal pléicut’ palatins deco- letaté, metod’ introdusi de Housset tn 1933 si continuat de Battarec si Soyer in 1950. alta alternativa de analiza a desig- nului conectorului principal reuneste urma- toarele etape (dupa lagi) (fig. 4.47). »Marcarea indicilor clinico-biologici pozitivi si negativi pe modelul functional cu creion rogu - zonele ce trebuiesc ocolite de catre placuta mucozala (parodontiu margi- nal, rugile palatine, zonele Schroder, papi- la bunoida) iar cu verde - zonele ce contri- 120 latina tn limitele edentatiel stabilite de dinti limitrofi spatjului edentat (fig. 4.46). Nu tine cont de principiul profilactic, tree&nd peste torus si parodontiu marginal, si este in ace- lagi timp destul de incomoda. duie la sprijinul muco-osos (muchia crestei edentate si bolta palatina). » Se traseaza linia median’ sagital’, dou’ linii de simetrie ce pomese din punctul interincisiv spre extremitatile distale ale ar- cadei si apoi doud axe ce pornese in dia- gonala de fa nivelul dintilor limitrofi gi a o8- ror intersectie va defini zona de maxima stabilitate a conectorului principal (centrul ©) » Se traseazé dou linii la S mm an- terior si posterior de centrul C pe linia me- dio-sagitalé cu directia transversala pana la intersectia cu axele de simetrie » Se stabileste apoi tangenta unghiu- lui palatinal proximo-edental al fiecarui din- te limitrof, iar din punctul tangent la unghi se ridicd 0 perpendicularé de 5 mm. » Se continua in linia curbs ocolind parodontiul marginal la 5-8 mm gi mergand paralel cu el pana la unghiul proximal opusedentatiel dupa care linia se uneste cu lini- le transversale de la nivelul boltji palatine. » Prin lini curbe se vor realiza astfel aripicare de stabilizare. » Designul conectorului mucozal de- coletat este variat in functie de forma edentatiei. Marginile conectorului se reali- zeaza rotunjite si ugor ingrogate pentru a mari rezistenta si a evita leziunile de decu- bit. La nivelul rugilor palatine plicuta mucozalai palatin’, prin aripioarele de sta- bilizare, se va termina in depresiunea din- tre doua rugi palatine sau pe versantul as- cendent al rugii, niciodata pe varful ei. Co- nectorul trebuie sé fie simetric, iar in zone- le Schroder placuta nu trebuie sé ia sprijin i @. at Acest tip de conector da posibilitatea ca din poriunea aripioarelor de stabilizare, prin prelungiri, s& se realizeze o inchidere inelara a conectorului sau s& se trimita de- gete Cummer sprijinite pe dinfii anteriori. Tot din aripioar& exista posibilitatea de a sé realiza prelungiri edentatiile frontale. O varianté de conector metalic este miniconectorul palatinal utilizat in edentatia unilaterala, denumit si conector unilateral, varianta scheletaté a protezei de retentie Kemmeny (fig. 4.48). Utilizarea sa nu este avantajoas’, putandu-se rota foarte usor datorité echilibrului sau precar. anterioare pentru te at ia wa ta vaPlacuta dento-mucozala maxilara se sprijina cu o margine pe dintii restanti si cu cealalté pe mucoasa (fig. 4.49). Are de reguii aspect de "U" deschis posterior, sprijinindu-se dentar pe marginea cin- gular sau pe un prag supracingular avand si rol de croget continu, trece apoi in pun- te peste parodontiul marginal si ia contact Fig. 4.48, Conectorul principal placuta palatina metalica maxilaréi ameliorata in suprafati cu mucoasa palatind. Portiu- nea oral va fi modelaté cu replica anato- mica, iar marginea liber’ este ingrogata pentru a nu avea actiune secanta asupra mucoasei. La nivelul rugilor va fi situat® in depresiunea dintre doua rugi sau pe ver- santul ascendent al rugii palatine pentru a fi disimulata Fig. 4.49, Placuta palatind cu sprijin dento-mucozal 12Fig. 4.50. Placuta linguala cu sprijin dento-mucozal Placuta dento-mucozala lingual’ se aplic& in situatia In care dintji restanti prezinta un grad de parodontopatie margi- nal cronica iar versantul oral al crestei alveolate are inaltime redusé (fig. 4.50). Se spriina pe un prag plasat supracin- gular, iar decoletarea, daca este posibila, se realizeaz’ in aceeasi manierA ca la maxilar, Faja dento-alveolara nu se lustru- ieste, tn timp ce fata orala lustruité va fi modelata ca replica anatomica. Exista si la mandibui un miniconector metalic unilate- ral care prezinta aceleasi inconveniente ca sila maxilar. Coneetorii secundari Conectorii secundari sunt elemente rigide ale protezelor partiale scheletate ce se realizeaza prin tumare odata cu celelal- te elemente metalice ale protezei. Au rolul de a uni fie seile protetice la elementele de mentinere gi stabilizare, fie pe acestea din urma la conectorul principal Conectorii secundari elastici au forma de .S" si unesc seile segmentate cu 1a conectorul principal in sistemiul Rigolet. Conexiunea elastic se poate aplica si lingual intre un croget si conectorul principal lingual sub forma de bara (stress brackers). Conectorii secundari rigizi, frecvent utilizati (fig. 4.51), pot fi situati proximal, legand seaua de elementele de mentinere gi stabilizare, sau interdentar, facand lega- tura dintre coneciorul principal si elemente- te de mentinere, sprijin si stabilizare. Plasarea lor interdentar se face astfel incdt 3 nu interfereze zonele de retentie si vor avea 0 forma triunghiulara pe sectiune, porfiunea mai ingusta fiind plasaté in spa- {iul interdentar. Adeseori, in vederea — anularii retentivitatii dentare se cere pregatirea prin slefuire a dintilor intre care se plaseaza Vor fi distantati de parodontiul marginal, iar unirea cu conectorul principal, ca si cea cu elementele de mentinere gi stabilizare va fi ugor ingrogata gi terminata prin unghiuri rotunjite pentru a se asigura confortul si rezistenta.Conectorii secundari ai bratelor elas- tice ale crogetelor tumate sunt bare metali- ce de diferite forme gi lungimi ce sustin bratele active ale crosetelor. 2. Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare Protezele scheletate beneficiaza in slab& masura de unele dintre forlele ce mentin protezele mobilizabile _ totale (sueciune, adeziune), in schimb, posed’ diverse mijloace mecanice ce le ancoreazS de dintiirestant. Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare sunt p&r{i componente ale prote- zelor mobilizabile partiale ce asiguré con- tactul permanent al piesei protetice cu cAmpul protetic atat in pozitie statica, ct si in timpul functionarii_sistemului_ stoma- tognat. Axa de insertie Pentru realizarea mijloacolor de spri- jin si retentie, specifice protezelor partiale mobilizabile, este necesar sé depistam zonele de retentie si zonele de sprijin. De- Fig. 4.51. Tipuri de conectori secundari rigizi 124 tectarea se face pe modelul de studiu gi apoi se transfer pe modelul de lucru, avand ca scop stabilirea unei axe de inser- tie in raport cu care se traseaza linia celui mai mare contur coronar, denumita linia ecuatorului protetic sau /inia ghid. Determinarea axei de insertie este di- ficila datorité abaterii de la paralelism a dintilor restanti prin pozitia lor natural, cat si prin malpozitii secundare consecutive edentatiel partiale sau diverselor anomalii dento-maxilare. McCracken defineste axa de insertie ca fiind directia de migcare a unei proteze mobile de la contactul initial al parfilor ei rigide cu dintii de sprijin spre pozitia de repaus terminal, cu stabilirea sprijinelor ocluzale si a contactului dintre baza prote- zei partiale mobilizabile si tesuturile cam- pului protetic De-a lungul anilor s-au cristalizat mai multe conceptii privitoare la alegerea axei de insertie a protezelor mobilizabile parjiale. $coala franceza, prin Dubecq si Lagerodie, sustine ideea ca axa de inser- fie trebuie sa fie intotdeauna vertical in timp ce planul ocluzal al modelului se ori-enteaza cu o inclinare antero-posterioaré de 30° fata de orizontala. Ackermann consider axa de inser- tie a protezei ca fiind bisectoarea unghiului format de axele dintilor limitrofi edentatiei care vor primi elemente de sprijin gi reten- tie. Pentru determinarea ei se traseaza pe soclul modelului si apoi se prelungesc gi se preiau pe un cartonag axele celor doi dinfi limitrofi. Bisectoarea unghiului format prin intersectia celor doua axe, va fi axa de in- sertie a protezei. in cazul folosirii mai muttor dinti, se determina mai intai bisectoarea unghiului format de axele a doi dintre ei, apoi se aflé bisectoarea unghiului dintre aceasta i cel de-al treilea dinte si aga mai departe, in functie de numarul dintilor ce limiteazé edentatia si care vor sustine crogetele. Ultima bisectoare se considera a fi axa de insertie a protezei parfiale mobili- zabile. Aceste conceptii stabilesc un raport de stricta dependenta a conceperii protezei fata de 0 axa de insertie determinaté pe baza unor norme tigide. Conceptia americana considera cé axa de inserfie a protezei poate fi aleasa In functie de zonele de retentie ale modelului si de posibilitatile de realizare practica a protezei. in acest fel modelul poate fi incli- nat in orice direotie care s& favorizeze ra- portul retentie-sprijin in conformitate cu imaginatia si priceperea specialistului, in timp ce tija inserittoare a paralelografului ramane verticala. Astfel, se lasé o libertate totala in alegerea axei de insertie a prote- 2ei, grupand totugi infinitatea de posibilitati alea anterioara, posterioara, laterala — dreapta — stanga si orizontala. 125 Paralelogratul Paralelograful a fost introdus prima da- 8 fn laboratorul de tehnicd dentaré in anul 1918, fiind folosit la realizarea design-ului protezei partiale scheletate (fig. 4.52). Fig. 4.52. Analiza modelului de lucru la paralelograt ELEMENTELE COMPONENTE ALE PARALELOGRAFULUI sunt: 4. Tija de analiza (reperaj): Are rol in determinarea retentivitatilor dentare gi paralelismul suprafefelor de ghidaj (fig. 4.53). Fig. 4.59. Delerminarea planurilor de ghidaj2. Mina de grafit: Este deplasata in jurul dintelui stalp, precum si de-a lungul orestel alveolare pentru a identifica gi mar- ca linia ecuatorului protetic. La nivelul din- telui, va trebui s8 alba varful la nivelul marginii gingivale, permitand trasarea liniei (fig. 4.54 a, b). Fig. 4.544. Pozitionarea corecté a minei de grafit Fig. 4.54b, Pozitionarea incorecta a minei de graft - utilizaté astiel va determina erori in amplasarea elementelor protezei 2. Retentiometrul (fig. 4.55): permite masurarea retentivitatilor dentare si stal ea locului de amplasare a porfiunii termina- le, flexibile, a bratului retentiv al crogetului. Acest punct va fi notat la locul unde margi- nea discului retentiometrului atinge dintele stalp, avand grijé ca, in acelasi timp, tia retentiometrului sa atinga dintele Ia nivelul ecuatorului protetic. Prezinté urmatoarele marimi: 0.25 mm; 0.50 mm; 0.75 mm. 126 Fig. 4.55. Masurarea retentivitatiior deniare cu retentiometru 3. Razusele (fig. 4.56, 4.57 a, b): Acest accesoriu este utilizat cand se doreste s& se indeparteze retentivitatile nedorite de pe modelul de studiu: Fig. 4.56, Indeparteze retentivitatile nedorite de pe modlul de studtu (erww-dontaldaniures.ora) Fig. 4.572. Proteza partial’ nu poate fi inserat fn cavitatea oraié datorité nefndepartécii retentivitat i ,Fig. 4.57b. Elementele protezei nu interfer’ cu axa de insertie( ) Se adug’ ceara in zonele retentive nedorite si apoi se indeparteaza excesul cu ajutorul razusei, obtinand astfel suprafe- te paralele si deci axa de insertie Rézusele pot fi de asemeni utilizate la prepararea suprafefelor de ghidaj, prin indepartarea cerii de la nivelul machetelor dinjilor stalpi (fig. 4.58). Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf vor fi: 1. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinserfie a protezei; 2, Trasarea ecuatorului protetio; 3. Stabilirea locului in care se plaseazd varful portiunii flexibile a braului retentiv al crogetului; 4, Fixarea pozitiei_modelului paralelograt (tripodarea). fata de Fig. 4.58. Utlizarea rézusel in cazul indepartéril retentivitator (worm. ceniaidentures org) Stabilirea suprafetelor de ghidaj;: (fig. 4.59): Fig. 4.59. Stabilirea planurilor de ghidaj {dupa Davenport, 2001) Sub actiunea fortelor, proteza are tendinfa de a se desprinde de pe cAmpul protetic. Axul de insertie trebuie ales astiel Incat design-ul protezei_sA asigure un unghi drept intre planu! de ooluzie si aces- ta. _ Fig. 4.60. Analiza fetei proximale a dintelui mezial edentatie! (www.dentaldentures.cra) vrFig. 4.61. Analiza fetei proximale a dintelui distal edeniatiel (www.dentaldentures.org) Modelul este pozitionat pe masuta paralelografului astfe! incét planul de oclu- zie s& fie orizontal. Zonele retentive dentare necesare amplasarii portiunii terminale a bratului retentiv al crosetelor: Modelul este pozitionat cu planul ocluzal orizontal. Se determina zonele re- tentive corespunzatoare axei de insertie apreciind marimea unghiului de conver- genta ecuatoriala (fig. 4.62). Fig. 4.62. Determinarea marimii unghiului de con: vergenté ecuatarials (wwr.denakdentures.org) Cand modelul maxilar prezinta eden- tafie frontal, proteza partial cu axul de insertie vertical va fi inestetica datorita spa- fiului dintre sea si dinfii stalpi (fig. 4.63) 128 Aspectul protezei va fi imbunatatit dacé axul de insertie este ghidat de edentatia terminala (fig. 4.64) Fig. 4.63. Prezenta spatiului dintre gea si dintii stéfpi (wmw.dentaloentures.org) Fig. 4.64, imbunatatrea aspoctului protezei prin acoperirea spatilor dintre dint restant! gi proteza (wwn-dentaldentures.or9) Zonele de interterenta In cazul existentei unei interferente osoase vestibulare maxilare insertia seii la acest nivel, in cazul unei axe de insertie perpendicularé pe planul de ocluzie, ar determina plasarea acesteia la distanta de cAmpul protetic, cu repercusiuni negative asupra stabilitati protezei (fig. 4.65). Fig. 4.65. (dun Davenport, 2001)Modificarea axei de insertie va fi pa- ralelé cu suprafata vestibularé a crestei (fig. 4.66). Pentru a objine retentia protezei pe cAmpul protetic retentivitatile dentare tre- buie 84 fie relativ orizontale (fig. 4.67 a, b, ©). Principiul inclinairli modelului pentru a objine retentia proteze! pe cAmpul protetic consta in alterarea axei de inserfie (1) a partii rigide a protezei determinand patrun- derea acesteia in zonele retentive (fig. 4.68). a Fig. 4.67a. Lipsa retentivitilor dintlor stalpi cénd modelul este orizontal; b. crearea de retentivitst (relative) prin inctinarea modelului:c. brafele crosetelor plasate sub aceste retentivitii ‘alse nu se opun migcarii de desprindere a protezei Fig. 4.68. Prineipiul inclinairii modelului (dupa Davenport, 2001) Proteza fiind in contact cu fata distal a caninului (zona de interferenta), este ac- ceptata din punct de vedere fizionomic. 3. Crosetele Crogetele constituie leg’itura directa a protezei partiale cu dintii naturali de pe arcada. Crogetul este elementul de menti- nere si stabilizare cel mai vechi cunoscut gi trebuie considerat si ca mijloc de profilaxie si terapie, a cdrui valoare mecano-estetic& si ale cui calitéi profilactice si de confort realizeaza, odat& cu funcfia, conservarea Gintilor restanti. Functille crosetelor dentare turnate sunt prezentate in Tabelul B. Tabelul B. Functiile crogetelor dentare turnate - Este funcfia prin care crogetul impiedica desprinderea involuntars a MENTINERE protezei de pe campul protetic; - Se datoreazé bratului retentiv al crogetului;- Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp; | = Necesit stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul paralelografului in functie de axa de insertie. STABILIZARE ~ Este functia prin care crogetul se opune deplasarilor orizontale; - Elementele rigide ale crosetului trebuiesc plasate bilateral; - Prelungirea bratelor opozante rigide pe mai mulfi dinti mareste sta- bilizarea; - Solidarizarea prin microproteze a dinfjlor stalpi mareste valoarea lor parodontala si rezistenta la migcarile orizontale ale protezei. RECIPROCITATE ~ Esto funclia crogetulul prin care se neutralizeaza éfectul porfiuni flexibile a bratului retentiv, care solicité orizontal dintele stalp in tim- pul insertiei si dezinsertiei: - Slefuirea fetei pe care se aplica bratul opozant; - Aplicarea de microproteze al cror perete oral este paralel cu axa de insertie: - Renuntarea la brajul opozant, rolul de contracroget revenind unui pinten intern sau unui conector secundar, plasat interdentar; - Utiiizarea unui croset numit R.P.I. PASIVITATE ~ Este functia crogotului prin care acesta, dupa ce este aplicat corect pe dintele stalp, nu trebuie sé mai exercite forte active ‘SPRIJIN ~ Este functia prin care crogetul se opune deplasarilor verticale in | directie mucozala asigurand sprijinul parodontal; - Elementul principal care asigur& sprijinul parodontal este pintenul; = Pintenii interni vor fi plasat! pe dinti acoperiti cu microproteze; - Pintenii externi pot fi aplicati pe dinti neacoperiti in lacage de mici dimensiuni perate in smalt prin frezare; - Orice pinten trebuie intarit cu un conector secundar. INCERCUIRE ~ Este functia prin care crogetul trebuie s& cuprinds mai mult de 180° din circumterinfa dintelui; - La incercuire trebuie sia parte numai portiunile rigide ale crogetului; - Asigura stabilizarea orizontala a protezei in sens sagital si trans- versal. MENTINERE INDIRECTA = Prin porfiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale crogetelor circulare orientate catre edentatie; - Prin jum&tatea distala, subecuatoriala, orientata catre edentatie, a 430Particularitati de design Multe principii de design ale proteze- lor scheletate se bazeaz’ mai mult pe ex- perienta clinica decat pe dovezile stiintifice jn lumina acestei idei, specialistii din toate scolile din Marea Britanie i Irianda au ina- intat 0 serie de principii de design cu ca- racter orientativ. S-a realizat apoi un studiu statistic al acordului sau dezacordului acestor specialisti privind aceste principii de design. Graficele co insotesc fiecare principiu araté parerile specialistilor (tig. 4.69). Fig. 4.69. Model grafic al acordului privind un anui- mit principiu de design 4. Un croset ar trebui intotdeauna sA alba sprijin Un croset ar trebui sustinut pentru a- si mentine pozitia verticala in relatie cu dintele. Faré un asemenea suport, acesta va avea tendinta de a se deplasa gingival Cu urmatoarele efecte adverse: a) Varful retentiv al crogetului va pierde contactul cu dintele. Astfel, nu va mai asigura retentia protezei pana cand exist suficienté deplasare a protezei in directie ocluzala care restabileste contactul 13 portiunil orizontale a crogetului divizat tn "™ - Prin bratele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze prevazute cu prag supragingival. crosetului cu dintele. Astfel, proteza ar pu- tea sé para larga pacientului. b) Varful crosetului se poate afunda si afecta gingia. Fig. 4.70. Sprijinul crogetului (dup8 Davenport) Aoeasta regula nu este universal va- labil&. Deseori, proteza parfialé mobilizabi- la cu suport mucozal utilizeaz’ crogete din vipla fra a asigura suportul dentar. insd si in aceasta situatie, dintele suport pentru croget poate fi ugor obfinut prin extinderea bratelor crogetului pe suprafata ocluzal’. Ar fi preferabil s& se omit suportul dentar (fig. 4.70), acolo unde cazul clinic arata prezenta unui numar extrem de micde dinfi restanti, iar sprijinul pe acestia ar da nastere unei axe de basculare, dinti suport generand instabilitatea protezei. Daca insa exista putini dinti restanti, sprijinul pe acestia ar genera o ax suport care formeaz o tangent la creasta rezi- dual si acesti din{i se pot p&stra fiind valo- tificatl, proteza flind relativ stabil. 2. Crosetul inelar pe molar trebuie sa aiba pinteni ocluzali mezial si distal a) Poate contribui la o sarcina mai mare axial a unui dinte stalp inclinat asa cum este indicat de sageata neagra (figura 4.71). Acest lucru va reduce parghia pe dinte comparativ cu utilizarea unui sprijin doar la nivel mezial. b) Poate sustine bratul crogetului pe dinte la nivel distal. Fig. 4.71. Croset inelar aplicat pe molar (dupa Davenport, 2001) Daca bratul crogetului este inadecvat inclinat, este improbabil ca bratul s& se deplaseze gingival astfel incat s4 traumati- zeze {esuturile parodontale. Specialistii, ins8, nu agreeazé acest principiu. Metoda cea mai utilizata pentru 132 sprijinul unui croget inelar este cu sprijin ocluzal adiacent geil. Ocazional, circum- stantele clinice pot dicta utilizarea unui sprijin non-adiacent. Aceasta situatie de- termin ca intreaga sarcina a geii sA se transmit de-a lungul zonei proximale a crosetului, Este necesar sa se dea un plus de rezistenta acestei zone, de exemplu prin ingrogarea ei. 3. Un croset inelar pe molar, care angajeazi o retentivitate linguala, ar trebui sa aiba un element de rezistenta vestibular Fig. 4.72. Elementul de rezistenta vestibular al cra- ‘gotulul inelar (dupa Davenport, 2001) Crosetul inelar pe molar are un brat lung, care este vulnerabil la deformari ac- cidentale dac& este manipulat gresit. Pen- tru a preveni acest lucru se adauga un brat suplimentar la nivel vestibular. Aceast’® varianta nu este imbratigata de specialist, posibil datorité complicatilor de design si faptului ca retine placa bacteriana si redu- ce toleranta pacientului (fig. 4.72).4. Crogetele pot fi utilizate pentru mentinere indirect pentru o sea distala prin plasare la nivelul hemiarcadei opuse Cand 0 sarcina ocluzala este aplicata pe seaua distald, deplasarea mucoasei de suport permite seii sa alunece. Proteza se roteste in jurul axei de basculare, astfel inc&t componentele protezei aflate anterior de axa suport se vor deplasa in directie ooluzala. Un croget plasat de cealalta parte a axei suport fata de geaua distal va avea tendinia s4 se opuna acestei migcari intr- un anumit grad. insa sarcina ocluzala tinde 8 fie crescuta si forfa retentiva generaté de croget relativ scAzuta. Sarcinile ocluzale favorizeaz mecanic crogetul, de aceea acest design este ineficient. Dacé clinicianul considera ca sprijinul indirect este justificat intr-un anumit caz, se recomanda utilizarea de crogete multi- ple. in locul alegerii solutiei sprijinului indi- tect pentru o ea distala, se recomanda: a) Optimizarea sprijinului direct prin: - extensia total a bazei;, ~ utilizarea de pinteni ocluzali meziali; - optimizarea mentinerii in mod re- guiat. b) Minimalizarea sarcinilor ocluzale gene- rate In timpul masticatiel prin reducerea suprafetei ocluzale totale. Este foarte im- Portant s4 se reducd supratata ocluzala deoarece aceasta reduce lungimea par- Qhiei creat& de geaua distal, De aseme- Nea, ajuté gi reducerea |atimii supratetei Ocluzale, in acest caz permitand dintilor Protezei s8 actioneze asupra bolusului ali- mentar mai ugor si prin aceasta sé trans- mité 0 sarciné mai mica fesuturilor suport. Suportul indirect poate fi util in protezarea edenta{iei clasa a |V-a Kennedy (fig. 4.73). ‘Axa suport 7S | ‘Croset pentru sprijin indirect 6% 47% A788 Fig. 4.73, Utiizarea mentiner indirecte (dupa Davenport, 2001) 5. Crogetele cu sprijin ocluzal nu ar trebui sé fie plasate la o distanta mai mica de 1 mm de marginea gingival Daca crogetul se afl la o distanta mai mica de 1 mm, atunci exist probabil tatea de a leza tesutul gingival. - Sine! 88% Fig. 4.74. Plasarea crosetelor faa de marginea gingival’ Daca crosetul nu este sustinut de un pinten, distanta dintre varful crogetului si marginea gingival ar trebui s& fie mai ma- re de 1 mm, astfel incat atunci cand prote- 193za se infundé pe campul protetic, crogetul sA nu traumatizeze gingia (fig. 4.74). 6. Crogetele cu sprijin ocluzal ar trebui si porneascé din acea zona a dintelui cu retentivitate scazuta in acea zon cu retentivitate mai mare Acest lucru are de obicei loc in: a) Cea mai eficienta utilizare a retentivita{ii disponibile. Dac& bratul unui croset trece de la o retentivitate maxima la una minima, atunci aceasta retentivitate poate fi prea mica pentru a asigura retentia adecvata fn regiunea varfului crogetulul. b) Pozitionarea optima a bratului cro- setului pe dinte. Doar treimea terminalé a crogetului poate trece de ecuatorul prote- tic, componenta mai rigida ramanand de- asupra acesteia. Astfel, daca crogetul nu are traiectoria corecta, varful crogetului poate fi plasat inutil aproape de marginea gingivala, iar portiunea initial a crogetului va fi plasat mult prea sus la nivelul dinte- lui incat poate crea interferente ocluzale. Exista excepfi ale acestui principiu - de exemplu dac& dintele are o coroanaé clinica prea lunga. In aceasta situatie, linia ecuatoriald poate permite crogetului trece- rea de la o retentivitate mare la una mica fara compromiterea pozitionarii portiunii distale sau proximale 2 brafelor crogetului sau a adéncimii retentivitatii angajate. Un tip de croget care nu respecta in- tru totul acest principiu este crogetul cu actiune posterioara inversa (fig. 4.75). 404 Fig. 4.75. Crosetul cu actiune posterioara inversa (duos Davenport, 2001) 7. Daca retentivitatea unui dinte care va sustine un croset este mai mica de 0,25 mm, atunci este necesar sa se adauge rasina compozita pentru a crea cel mult o valoare de 0, 25 mm. Modificarea conturului dintelui cu compozit este 0 metod’ conservativa, simpla, durabila gi o eficienté metoda de a crea 0 retentivitate acolo unde ori nu existé ori este inadecvat&. Tehnica presupune crearea unei fatete din rgina compozita la nivel supracingular care produce o retentivitate abia detectabilé cu ochiul liber. O verificare mai precisa poate fi facuta cu ajutorul unui model de studiu, ins& in prac- tic acest lucru nu este necesar de obicei Rasina compozita ar trebui sé acopere o porfiune larg a suprafetei dentare pentru a putea fi usor modelata in conformitate cu conturul dentar. O cantitate mica de ragina compozita nu este Ia fel de eficienta (fig 4,76).Fig. 4.76. Cregterea retentivitatii dintelui prin adaos de ragind compozité (dupa Davenport, 2001) Cand se utilizau rasini compozite de prima generatie, particulele mari si neregu- late determinau o abrazie semnificativa a crosetelor care avea drept urmari pierde- rea retentivitatil si chiar fractura crogetului De asemenea, abrazia rasinii compozite nu este 0 problema, in particular, daca se ultlizeaza un croset din s€rm& ou sectiunea rotund’, Abrazia rasinil compozite apare cateodata cand crosetul cu sprijin ocluzal este uzat céci varful crosetului actioneaza cao dalta, Alte metode de a crea retentie pentru crosete sunt: ~ ameloplastia, prin utilizarea unei freze care sa creeze o cavitato mi- ca in smalt in care poate patrunde vartul crogetului; - falete din metal sau porfelan apli- cate pe suprafata smaliului; aplicarea de coroane cu contur adecvat. 135 8. Crosetele cu sprijin octuzal ar trebui s& se utilizeze doar la nivelul mo- larllor daca sunt realizate din aliaj de crom-cobalt Un croset cu sprijin ocluzal aplicat ia nivelul unui molar poate avea o lungime de 15 mm, insa la nivelul unui canin sau pre- molar valoarea va fi considerabil mai mica. Un croset inelar aplicat pe un molar poate avea lungime mai mare de 15 mm, insd cresterea convexit&tii apare in urma cres- teril corespondente a rigiditati astfel c& o retentivitate de 0,25 mm raméne valoarea maxima care poate fi utilizata. Un croget cu sprijin gingival poate avea o lungime mai mare de 15 mm gi in acest caz crogetul se poate angaja fn zone cu retentivitate mai mare de 0,25 mm. Ar trebui subliniat cd un croset este utilizal mai mult pentru stabili- tate decat pentru retentie si in acest caz principiul anterior nu se aplicé. Un croget scurt din crom-cobalt plasat intr-o zona fara retentivitate este ideal pentru atinge- rea acestui obiectiv. Chiar daca acest cro- get are rol de fixare si nu angajeaz retentivitatea, poate contribui la retentie prin frecarea ou dintele (fig. 4.77). 29%, a) om 18% Le Fig. 4.77. Utiizarea crosetelor cu spriin ocluzal dear in zona molars 9. Elementele retentive si de rec Procitate ale crosetulul ar trebui sa in- conjure dintele cu mai mutt de 180 gradeFig. 4.78. Functia de incercuire a crogetelor (dupa Davenport, 2001) Aceasta este funcjia de incercuire (fig. 4.78). Dacd ea nu este realizata, cro- getul se poate desprinde de dinte sau vi- ceversa gi astfel se pierd rolul retentiv si funofia de mentinere. Poate fi realizata prin combinafia de brale retentive si de menti- nere a crosetelor sau prin crogete si placu- te de ghidaj in sistemul RPI. Orice incerca- re de a utiliza alti dinti decat cei care sustin crogetele pentru a realiza aceasta functie nu este eficienta. Acest lucru se datoreaza faptului c& pierderea contactului crogetului cu dintele se poate produce ca rezultat al migcarii unui dinte in relatie cu ceilalti 10. Reciprocitatea ar trebui realiza- t& pe dinte in zona situaté diametral opus fata de varful retentiv al crosetului (fig. 4.79). Fig. 4.79. Plasarea zonei de reciprocitate 11, Daca se utilizeaz’i un croset de feciprocitate si nu o placuta, atunci acesta ar trebui plasat in zona gingival a supratetei de ghidaj a dintelui ce sus- tine crogetul (fig. 4.80) Brat recioroe Fig. 4.80. Plasarea crogetului cu rol de reciprocitate 12. Cand se utilizeaz4 un conector plicuta, reciprocitatea se poate obtineprintr-o plécuta de ghidaj pe conector (fig. 4.81). 0%, 0% Fig. 4.81. Plécuta de ghidaj pe conector (dupa Davenport, 2001) 13. Crosetele cu sprijin gingival sunt contraindicate daca santul vestibu- lar are o adancime mai mic’ de 4 mm (fig. 4.82). we 2% | | Re! a 12% Fig. 4.82. Folosirea crosetelor cu sprijin gingtval (dupa Davenport, 2001) 137 14, Crogetele cu sprijin gingival sunt contraindicate daca existi o retentivitate la nivel tisular vestibular cu © adancime mai mare de 1 mm si mai mica de 3 mm faté de marginea gingiva- 18 (fig. 4.83). | Fig. 4.83. Folosirea crosetelor cu sprijin gingival (dupa Davenport, 2001) 15. Sistemul RPI ar trebui utilizat pe un premolar stalp pentru geile distale ale protezelor inferioare daca anatomia dintelui si a sulcusului vesti- bular sunt favorabile (fig. 4.84). : | Fig. 4.84. Utlizarea sistornului RPI (dupa Davenport, 2001)46. O proteza care trateazd o eden- tatie clasa a Ia Kennedy ar trebui si aibé un croget cat mai aproape posibil de sea si celdlalt cat mai posterior posi- bil, in zona opusa a arcadel (fig. 4.85). Fig. 4.85. Tratamentul unei edentatii de clasa a l-a (dupa Davenport, 2001) 17. Clasa a Illa Kennedy cu 0 mo- dificare ar trebui sé aiba o protezé cu 2 crogete care sa formeze o axa de bas- culare care sa fie bisectoarea protezei (fig. 4.86). pisces fw ™ 24% Fig. 4.86. Edentatia de clasa a ill-a (dupa Davenport, 2001) 18, Proteza clasel a IV-a Kennedy ar trebui sa aiba crogete la nivelul primi- lor molari daca exista o retentivitate adeevata (fig. 4.87) Fig. 4.87. Edemtatia de clasa a IV-a(dupa Davenport, 2001) Din punct de vedere didactic, noi cla- sificém crogetele in: 1. Crogete simple 2. Crosete sistemice - sistemul Ney (crosetul nr. 1, crogetul nt. 2, crogetul combinat 1-2, crogetul cu actiune posterioara, crogetul inelar, etc.); - sistemul Roach (crosete divizate sau crogete bara - C, L, U, S, T, 1, Ri pen- sele, crosetul unibar, crogetul inelar ete). Crosetele sistemice Acestea sunt turnate odaté cu sche- letul metalic al protezei scheletate gi sunt cele mai utilizate elemente de menjinere si stabilizare. Se cunose dou sisteme utliza~ te astézi cel mai mult in confectionareaprotezelor scheletate: sistemul Ney $i sis- temul Roach. A) SISTEMUL NEY: este unicul sis- tem standardizat de crogete turnate. Indi- catiile acestor crogete sunt in functie de natura si calitatea dintelui suport, precum gi de profilul ecuatorului protetic. Utilizeaza ca zone retentive suprafetele laterale, ves- tibulare si orale ale dintelui suport si sunt contectionate, dupa urmatoarele principii: » Sprijinul ce este asigurat, in gene- ral, de toate portiunile rigide situate in co- nul de sprijin sau supraecuatorial; elemen- tul principal de sprijin este insa pintenul ocluzal plasat intr-un locas pregatit fie tn foseta meziala, fie in foseta distala a dinte- lui natural limitrof edentafiei sau pe o microproteza ce acopera acest dinte. Utilizat adeseori in foseta disiala, poate fi pozitionat si in foseta meziala, adeseori putandu-se utiliza doi pinteni ocluzali pe acelasi dinte suport. Atunci c&nd diametrul mezio-distal sau vestibulo- oral este mai mare decat sectiunea la colet a dintelui respectiv, pintenul va fi prelungit spre centrul fefei ocluzale pentru a trans- mite presiunea fn axul dintelui. Lacasul va avea o adancime de 1,5 mm si va fi de forma ovalaré cu unghiuri rotunjite. Lungimea sa va fide 1/4 din dia- metrul mezio-distal al fetei ocluzale, iar latimea 1/3 din diametrul vestibulo-oral al aceleiagi fete. Lacagul are o forma de lin- gurita, iar in cazul in care coroana naturala este afectati sau exista predispozitie la carie, se va aplica intr-un locas realizat pe faja ocluzala a unei microproteze. 139 Sprijinul poate fi realizat fie pe praguri situate supracingular pe dintii frontali natu- rali, fie pe microproteze care in zona late- ral a arcadei asigura si o bund reciproci- tate. Sprijinul poate fi realizat, de aseme- nea, si prin gherufe incizale, pinteni meta- lici sprijiniti incizal deasupra punctului de contact a doi dinti frontal. Se mai poate realiza sprijinul prin onlay ocluzal, mai ales pe dinfii suport din zona lateral aflati tn infraocluzie (sprijin de tip Steigert). > incercuirea este functia crogetului ce asigura stabilitatea protezei in sens la- teral; se realizeaza atunci cand crogetul cuprinde dintele pe mai mult de juméatate de circumferinta sa. Crogetul trebuie s& incerouiasca coroana dentaré pe 2/3 din ciroumferintd, lucru ce se poate realiza si prin stabilirea a patru puncte de contact — unul ocluzal la nivelul pintenului, doua ta nivelul elementelor rigide (corp, umar, contracroset) si unul la extremitatea elasti- ca. > Retentia este functia ce tinde sé se opund fortelor verticale de desprindere Aceasta functie se realizeaza prin plasarea bratului elastic in conul de retentie. Pentru ca retentia s& fie eficlent& se cere gi reci- procilate, care este asigurata de bratul opozant sau de conectorul seoundar. Crogetele Ney sunt standardizate tn funotie de linia ghid in doud grupe: primul grup ce cuprinde patru crosete bi-active si un al doilea grup de doua crosete. > Crosetul Ney numéarul 1 este aseménator crosetului Ackers (fig. 4.88):Fig. 4.88. Crogetul Ney nr. 1 - Este aplicat pe dinfii cu linia ghid nr 1 ce porneste aproape de jumalatea fefei proximale adiacente edentatiei si urc& spre ocluzal la nivelul fetei proximale opuse; -Prezinté excelenté incercuire, bun sprijin, retentie si reciprocitate satistaca- toare; - Este format dintr-o parte rigid’, cor- pul din care porneste pintenul ocluzal, cei doi umeri situati in conul de sprijin si doud brate elastice situate sub linia ghid in conul de retentie. > Croseiul Ney 4.89): - Este derivat din crogetul ,T” al lui Roach; - Se aplica pe dintii cu linia ghid nr. 2 ‘opusa liniei ghid numarul 1; ey numarul 2 (fig. - Traseul liniei ghid numarul 2: acesta poreste fnalt, aproape de fala ocluzals proximal limitrofé edentatiei si coboars oblic pe fetele laterale aproape de colet, spre fata proximal opusé; - Prezinté un conector secundar oe porneste separat din sa, conector care se termina cu pinten ocluzal si doi conectori secundati ce trec in puncte peste festonul gingival, lund contact cu dintele la nivel ecuatorial, unde bratul elastic se bifurca; - O parte se aplicé in zona de sprijin, © parte in conul de retentie. Are sprijin foarte bun, retentie bund prin cele dous brale elastice, dar slaba incercuire in com- paratie cu crogetul nr. 1. Fig. 4.89. Crogetul Ney nr. 2 » Crosetul Ney combinat 1-2 (fig. 4.90): - Este indicat pe dinti a care linia ghid are pe o fal aspectul numarul 1, iar pe cealalté fat aspectul liniei ghid numarul 2; - Este indicat pe dintii in versie sau rotatie si pe molarii conici; ~ Are bun sprijin, o retentie buna prin cele doua brale elastice, 0 incercuire $i reciprocitate satistacatoare. 140> Fig. 4.90. Crogetul Ney ar. 1-2 » Crosetul numéarul 3 (fig. 4.91): - Este indicat pe dintii tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia ghid fiind inalta, orizontala aproape de fata ocluzala: - Se aseamané foarte mult cu croge- tul numérul 1, ins corpul crogetului si pin- tenul ocluzal sunt realizate prin turnare, in timp ce cele dou brate elastice din sarma se sudeaza la corpul crosetului; - Prezint sprijin bun, retentie satista- ctoare, dar incercuire slaba. Fig. 4.91. Crogetul Ney nr. 3 Din cea de-a doua grupa de crosete din sistemul Ney fac parte doud croset » Crosetul cu actiune posterioara (fig. 4.92) Aplicat in special pe premolari si Canini, la care linia ghid este foarte inalta Pe 0 faté si coborata pe cealalt’; Prezinta un sprijin ocluzal si doud brate — unul flexibil si unul rigid ce se con- tinua cu conectorul secundar. Bratul rigid Plasat supraecuatorial asiguré excelenté incercuire tntr-o singura directie, de aceea 441 se Impune aplicarea pe hemiarcada opus& @ unui alt croget cu actiune posterioara pentru a se asigura reciprocitatea; - Prezinta o elasticitate foarte buna, putand fi aplicat sub linia ghid chiar gi in zona distal. | se reprogeaza faptul o& pin- tenul ocluzal nu are un conector secundar si este plasat Intr-o zona de mare elastici- tate; - Alunei cand linia ghid este foarte inalta oral si coboraté vestibular (cazul premolarilor inferiori inclinat) oral), se apli- cA crosetul cu actiune posterioara inversa; ~ Conectorul secundar rigid este pla- sat vestibular, bratul rigid disto-vestibular, iar bratul elastic este situat lingual. > Crosetul inelar (lig. 4.93): - Esto utilizat in special pe molarul 2 ce delimiteaza distal edentatia. inconjoard dintele pe toata circumterinta sa; ~ Linia ghid este relativ coborata pe una din fotele laterale gi inalta pe cealalta; - Prezint& un brat flexibil cu extremi- tate liberé si un sprijin ocluzal in zona distala; - Bratul rigid este fixat la schelet prin doi conectori secundari — unul anterior ce Poart’ Intotdeauna un al doilea pinten ocluzal si unul posterior ce int&reste astfelsprijinul posterior. Devine astfel un croset cu patru brate, avand sprijin foarte bun, ‘incercuire bund, retentie gi reciprocitate excelent gy Fig. 4.92. Crosetul cu actiune posterioard —& ® Fig. 4.99. Crogetul inelar B) SISTEMUL ROACH: cuprinde crosete ce se mai numesc gi crosete bara sau divizate, deoarece bratele crosetului pornesc separat din conectorul principal sau din geaua protetica. Spre deosebire de sistemul Ney, sis- temul Roach utilizeazd zonele proximale ale fetelor laterale pentru retentie, ceea ce il face mai estetic. Bratele divizate fi confe- ra, de asemenea, elasticitate mai mare, dar trasarea si proiectarea lor este ceva mai dificil pentru practician. Principille de realizare si actiune a acestor crogete sunt: > Retentia: se refera la mijloacele ce permit mentinerea pe cAmpul protetic a protezei. Ea poate fi: - retentia naturala oferité de convexi- tatile naturale ale dintilor de sub linia ghid. Ney © cauta pe fetele vestibulare si orale, iar Roach in zonele meziale gsi distale ale acestor fete; sae -retentia la distant oferita de con- vergenta sau divergenta dintilor naturali, datorita axului de implantare diferit; - retentia prin frictiune ce completea- 28 retenfia naturala si suplimenteaza re- tentia la distanta, are loc intre suprafata interna a elementelor crosetului si supraie- tele paralele ale dintelui stalp. Este mai manifesta la elementele speciale de sprijin gi stabilizare; -retentia artificial, creat de catre practician in cazul dintilor cu retentivitati reduse. Se obtine fie prin crearea unei fo- sete in smaijul dentar unde se va sprijini extremitatea brajului elastic al crogetului, fie prin aplicarea de inlay sau microproteze de acoperire, » Reciprocitatea: este neutralizarea fortei exercitaté de bratul elastic printr-o alta extremitate elastic sau printr-o porfi- une rigid’ plasata in zona diametral opusé. Reciprocitatea poate fi asigurata fie pe acelasi dinte, fie la distant pe un alt dinte.‘Absenta ei duce la traumatizarea dintelui suport. La protezele acrilice reciprocitatea oste asiguraté de marginea acrilicd a bazei protezei. » Stabilizarea: se obtine prin plasa- tea cat mai judicioasé a diferitelor crogete astfel incAt sa fie situate la periferia cam- pului protetic, iar liniile ce unesc crogetele 88 treacd prin centrul geometric al cémpu- lui protetic. » Fixarea: se obtine prin realizarea gi respectarea principiilor enuntate anterior. Anumite portiuni ale protezei si crogetul trebuie sé aiba contact strans ou dintele. in acest sistem exista unsprezece cro- sete repartizate in dou grupe: o prima ca- tegorie de crogele avand formula mnemo- tehnica C, L, U, S, T. |, R., datorité asema- navi bra{ului elastic cu aceste litere a alfabe- tului latin si o a doua grupa de patru crosete. Crosetele din prima grupa sunt: > Crogetul in C (fig. 4.94): porneste printr-un conector secundar din sea, trece in punte peste festonul gingival si portiu- nea retentivé subecuatorialé a dintelui, descrie o curb superioard la nivelul liniei ghid, ia contact cu dintele si se termina subecuatorial in zona de retentie vecina sei, Utilizat in regiunea mezio-lingualé a molarilor sau vestibulo-distalé a premolari- lor, prezinta gi variante cum ar fi crogetul in C inversat sau C intors. Fig. 4.94. Croget in .0” 143 > Crogetul in L (fig. 4.95): porneste cu un conector secundar ce trece in punte peste rebordul gingival, iar portiunea activa se termina sub linia ghid in partea opus edentatiel. Fig. 4.95. Croset inl” > Crosetul in U (fig. 4.96): porneste din gea printr-un conector secundar ce tre- ce in punte peste rebordul alveolar i se termina sub linia ghid prin doud brafe, unul in zona disto-vestibulara, celalalt in zona mezio-vestibularé. Este indicat pe premo- larii inalti cu linia ghid apropiaté de fata ocluzala. Fig. 4.96. Croset in .U” > Crogetul in $ (fig. 4.97): porneste din sea printr-un conector secundar scurt, merge oblic spre linia ghid pe care o depa- seste si ia contact cu dintele supraecuatorial dupa care se recurbeazd, extremitatea libera termindndu-se sub ecuatorial in partea opu- sé edentatiei. Este utilizat pe premolaril infe- riori cu rad&cina denudata.Fig. 4.97. Croget in ,S° > Crogetul in T (fig. 4.98): este cel mai cunoscut si frecvent utilizat. Porneste din sea printr-un conector secundar ce tre- ce in punte peste procesul alveolar, iar bara verticala a T-ului ia contact cu mijlocul felei laterale vestibulare, de unde pleacd cele doua extremitati — una spre zona meziala, alta spre cea distal, fie una, fie ambele extremitati terminandu-se in zona de retentie. Ca variante, bratul retentiv poate fi sub forma de Y sau cu o singura extremitate elastic (croget in semi T) Fig. 4.98. Croget in ,T” > Crosetul in I (fig. 4.99): putin flexi- bil, porneste din sea spre zona vestibulara adiacent spatiului edentat printr-un co- nector secundar scurt, extremitatea elasti- 0 terminandu-se vestibulo-distal ecuatori- al. Este utiizat pe fata disto-vestibulara a premolarilor superiori din motive estetice. 144 Pentru reciprocitate necesita un alt croget pe hemiarcada opusa. Fig. 4.99. Croget in I" > Crogetul in R (fig. 4.100): pleaca din sea printr-un conector secundar ce tre- ce in punte peste mucoasa procesului al- veolar, ured pe fata vestibulara si supraecuatorial se divide in dou’ portiuni, © parte merge spre ocluzal, terminandu-se printr-un pinten situat in foseta centralé a molarulvi, iar cealalté parte se recurbeazi si se termina subecuatorial in zona de re- tentle adiacenta sei. Fig. 4.100. Croset in A” O a doua categorie de patru crosete sunt astfel prezentate: > Pensele mezio-distale: sunt utili- Zate pe dinti frontali si pot fi: - pensa mezio-distali cu dubla ex- tremitate liberd (fig. 4.101 a), prezinta un conector secundar situat pe fata lingual a dintelui, iar supra-cingular se divide in doug prelungiri in forma de T, una spre mezial, cealalté spre distal imbréttisand dintele;= pensa mezio-distala simpli (tig, 4.101 b), prezinta o singura extremita- te libera; porneste dintr-un conector secundar situat oral interdentar, iar la nivelul punctului de contact se des- prinde o prelungire orizontalé ce im- bratigeaza toata fafa oral a dintelui supracingular; pensa mezio-distala compusi (fig. 4.101 ©), aplicata in situatia cand pe arcada rman doi dinti restanti. Prezin- '&@ un conector secundar situat interdentar. din care —_pornese, supracingular, doua prelungiri orizonta- le ce imbratigeaza fetele orale ale ce- lor doi dinti; Poa > Crosetul unibar (fig. 4.102): por- neste din gea si fie ca trece in punte peste mucoasa gingival a procesului alveolar la nivelul fetei laterale a dintelui lund contact cu dintele pe fata proximal opus’ sei! gi terminandu-se pe cealalta fata laterala, fie cia contact direct cu dintele pe fata late- ral a porfiunii de unde pleaca gi se conti- nua pe fata distal in acelasi fel. Este indi- cat pe premolarii izolati convergent sau divergenfi. Pozitja diferité a molarilor su- periori si inferiori face ca el sé se aplice vestibular la molatii inferiori si oral la cei ‘superiori. ) Fig. 4.701. Pensa mezio-distelé: cu dublé extremitate liber’ (2), simpla (b), respseiiv compusé (c) Fig. 4.102. Crogetul unibar > Crosetul cingatoare: este o vari- anta a crogetului unibar aplicat pe o arcade neintrerupta. » Crosetul inelar (fig. 4.103): folosit Pe molarii de minte de forma conica. Poate fi circular tn contact strans cu dintele situat ‘Supraecuatorial. Este excelent factor de Sprijin si stabilizare, dar retentia este nula, tn alts variant circumserie dintele Ia dis- tanté pe mucoasa gingivala, asigurand retentia prin doud crogete tn C si sprijinul printr-un pinten ocluzal. Fig. 4.108. Crogetul inelar Crosete speciale Aceste crogete sunt nestandardizate si utilizate tn cazuri particulare 148» Crosetul circular Ackers, denumit si croget cu trel brate (fig. 4.104): - Se aplicé pe premolarii si molarii cu retentivititi vestibulare si orale favorable; - Prezinta un corp sustinut de un co- nector secundar situat proximal, un brat elastic sau retentiv ce debuteaza cu o por- fiune rigid’ situat’ supraecuatorial si se continua cu 0 portiune elastica situataé in conul de retentie, precum gi un brat rigid sau contra-crosetul; - Corpul, umarul, portiunea rigida a bratului elastic se situeaza in conul de spri- jin si numai extremitatea bratului elastic se situeaza tn conul de retentie; - Sprijinul este asigurat de portiunile rigide, supraecuatoriale si de c&tre pintenul ocluzal situat mezial sau distal; Fig. 4.104. Crogetul Ackers (Dr. N.Forna, 1998) - Poate fi deschis dental sau edental; in functie de acest lucru pintenul ocluzal se plaseazé fie mezial, fie distal. Are sprijin gi stabilizare buna, reciprocitatea este insé slab, deoarece bratul rigid ce asigqura re- ciprocitatea paraseste primul dintele la dezinserfia protezel. > Crosetul circular cu sase brate sau crogetul cu actiune reciproca al lui Bonwill (fig. 4.105): 146 Este alcdtuit din dou’ crogete Ackers unite prin corpul lor. Se plaseazé de obicei pe 0 arcada sau o hemiarcada integra in vederea stabilizarii protezei; Prezinté sprijin excelent, foarte bund incercuire gi buna retentie prin cele pa- tru brate care pot fi doua rigide si doua elastice sau toate patru brate elastice.Fig. 4.108. Crogetul Bonwill > Crosetul continu (Housset) — tig. 4.106: este un foarte bun element de sprijin gi stabilizare utiizat adeseori si ca element antibasculant in edentatia partial de clasa |- a Kennedy, aplicat pe fata orala a dintilor frontali, supracingulari sau pe un prag reall- zat in small sau pe microprotez’. Are lati mea de 2 mm gi poate fi situat supraecua- torial la nivelul dinfilor laterali. Poate poi din bratele rigide ale unor crogete Ackers sau separat de aceste crosete si sustinut de conectori secundar!interdentari. Fig. 4.106. Crogetul continu > Crosetul RPI (Rest-Proximal- Played-4) al lui Kroll (fig. 4.107) Fig. 4.107. Crogetul RPI 17 - Este folosit in edentatiile partiale in- tinse pe dintele ce delimiteazé mezial edentatia pentru a evita torsiunea distala a acestui dinte prin basculare; - Prezinta pintenul ocluzal lasat in fo- seta meziala si susfinut de un conector secundar plasat interdentar, placuta pro- ximo-linguala ce are rol de ghidaj al prote- zei si realizeaza reciprocitatea cu braful retentiv, un croget divizat in | ce pleaca din ea, avand contact redus cu dintele. » Crosetul half and half (jumatate- jumatate). aplicat In special pe premolari in edentatile de clasa a Ill-a Kennedy (fig. 4.108): este un croget cu patru brafe, un pinten ocluzal si un bra sustinut de un co- nector secundar care incerculeste o fata, iar un alt pinten ocluzal si alt brat sustinut de un al dollea conector secundar este aplicat pe cealalta fata. Este un croget bi- activ cu sprijin si incercuire buna, reciproci- tate asigurata, retentie buna. Ecuatorul protetic are orientare opusa pe cele doua fele. Fig. 4.108. Crogetul half and half > Crosetul Nally-Martinet_ (tig 4.109): este un croget circular, dar cu pin- tenul ocluzal situat in foseta meziala. Este utiizat de obicei pe premolari, cu scopul de a impiedica bascularea dintelui spre edentatie.Fig, 4.109. Crogetul Nally-Martinet > Crosetul in forma de agrafé de par (fig. 4.110): este un croget Ackers, la care bratul elastic este recurbat, formand 0 bucl tn ac de par. Fig. 4.110. Croset agraté de pair Se aplicd pe premolari sau pe molari ‘in malpozitie secundara. Bratul retentiv se intoarce in zona de retentie dinspre edentatie. > Crosetul equi-poise (fig. 4.111) este un croget descris de Soyer si prezinta un pinten liber situat intro incrustatie ocluzo-proximala. Indicat pe dintii stalpi vizibili in edentatia de clasa a Ill-a si a IV-a Kennedy. Fig. 4.111. Croget equi-poise » Crosetul in T cu conector se- cundar prelungit imaginat de Boinyhard fig. 4.112): 48 Fig, 4.112. Croget in “T* cu consctor secundar pre. lungit Se utilizeazé in edentatiile de clasa I- a sia Ia Kennedy atunci cand se cere aplicarea unui croget cu un conector se- cundar c&t mai elastic pentru a reduce efectul de parghie asupra dintelui stalp. Conectorul secundar prelungit porneste din mijlocul sei > Crosetul in forma de sageata (flash) — fig. 4.113: este indicat in edentatiile terminale clasa la gi a Ika Kennedy. Prezinté un conector secundar prelungit ce trece in punte peste procesul alveolar, iar partea activa in forma de sa- geata se sprijind interdentar sub punetul de contact. Fig. 4.113. Croget in forma de séigeaté Crosetele dentare sunt elemente de mentinere si stabilizare simple, accesibile oric&rui specialist stomatolog, necesitand 0 dotare minima a laboratorului de tehnicé dentara. Exista insa elemente de mentinere si stabilizare mult mai complexe si mai sofis- ticate, care cer din partea clinicianului mult discerndmant, privind indicatiile lor, iar din| al partea tehnicianului dentar o pregatire teh- nica deosebita. s cu inia ghia inalta TABELE SINTEZA CROSETI cROSET DINTE RE- STABILIZARE | SPRI- | iNCER- | RECI- TENTIE IN cuiRE | PRociT ATE NEY NB. 1 Motati a + " 4 satist. Premolari cu linia ghid ne. 1 NEY NR.2 Motari + + = 7 ~ Premolari cu linia ghid nr. 2 NEY NR. 1-2 Molari + + + satist, | satiet. LF Premotari NEY NR. 3 Ding tronconici | satist. + NEY cu actune postetioara fg Premolari Canini @ NEY inelar Molar! 2 care | ++ 4 * + limiteazé distal { )) edentatia Grogetul in C Promolari + - + : + Molari 149Grogetul in L E Premoleri Grogetul in U Premolati cu linia ghia inalté Crogetul in'S % Premolati inferiori cu rada- cina denudaté Crogetul in T Molari Premolari Canini Crogetul in| FE Premolati super- iori din motive estetice Crogetul in R Molarii mandibu- lari Pensé cu dubla extremitate liber’ =D Se aplica pe dint frontal Pens’ simpla & Se aplica pe dingi frontal 160Ponsa compusa + > ~ Crogetul unibar | Molar izotati + + + Crogetul inelar | Molar izofat + 4 + Canini + + * Premotati Oh. Molari Bonwill Premolari + + + Ge ~ Groget continuy | Dingi frontall- rol + + - AY antibasculant RPI Premolari - rol + + . LD. antibasculant Dini staipi vizi + + _ bili in edentatia cll, 1V Kennedy @ 151Nally-Martinot Premolari - rol + + + + + z antibasculant Crogetul in agra- | Molar + + ¥ * fa de par HALF AND HALF | Premolar in + + + + + edentatiile clasa kA II Kennedy Crogetul in T cu | Edentafille clasa + + + + + brat prelungit 1,1l Kennedy: Reese Crosetul in forma | Edentalille clasa + _ ke _ + de sageata (il Kennedy ELEMENTE SPECIALE DE MENTI- NERE, SPRIJIN $I STABILIZARE Elementele speciale sunt mecanisme de inalta precizie, fiind compuse din doud Portiuni ce se imbrica, 0 portiune ce se fixeaza la dintele suport, acoperit cu 0 res- taurare fix si 0 portiune ce se atageaza la proteza scheletata. In decursul anilor ele au fost definite diferit. Mc.Cracken, in 1964, referindu-se la elementele speciale de mentinere si stabilizare, afirma ca ele sunt reprezentate de orice constructie pro- teticd care aplicaté pe dinte asigura fixarea protezei. Jablonsky, in 1982, denumeste elementele speciale de mentinere si stabi- 182 lizare ca .mecanisme ce asigura mentine- rea si stabilizarea protezelor’ Indicatiile elementelor speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt bine justificate si argumentate in asigurarea mentinerii, sprijinului gi stabilizarii proteze- lor compozite, protezelor overlay, proteze- lor Swing-lock. Sistemele speciale contera certe valente estetice si de stabilitate bio- mecanica protezarilor mobile ce le utlizea- 28, alegerea acestora fiind dictaté de va- loarea suportului odonto-parodontal sau muco-ososAplicarea elementelor speciale are insa o serie de contraindicatii: — la pacientii cu stare general precara; - la bolnavii necooperanti sau cu disabilitati_ psihomotorii; - in edentatiile de clas’ D Lejoyeux, cand atat suportul dento-parodontal, cat si cel muco-osos nu sunt favorabi- le. Aceasta contraindicatie poate de- veni pur formala in situatia reabilitérii implanto-protetice, cand _pregatirea specifica poate conduce la o situatie optima de utilizare a acestora in protezarea mobil pe implante. Avantajele sistemelor speciale vor - Realizeazé o foarte buna mentinere, sprijin gi stabllizare a protezelor mobi- le; - Asigur& 0 foarte buna solidarizare a protezei la elementele restante, reali- znd o legétura stabil gi inofensiva pentru fesuturile orale; - Prin distribuirea corecta a fortelor la nivelul cAmpului protetic pot reduce sau amortiza intro anumité masura forfele care se transmit de la proteza la dintii restanti; - Sunt elemente putin vizibile, discrete, plasandu-se intra- sau extracoronar in zona proximal a dintilor restanti, res- pectand astfel functia fizionomica; - Se depreciaz’ greu, avand o bun’ re- zistenta in timp; - Exist posibilitati de reoptimizare tn caz de dezactivare, freevent prin inlo- cuirea inserturilor ceramice. Dezavantajele sistemelor speciale sunt: - Sunt laborioase; - Necesits exigente in executie si mate- riale speciale, uneor' dificil de procurat; - Tehnica executarii lor este dificité, apli- carea lor necesitand o instruire specia- [a intregii echipe stomatologice: - Necesité preparéri complexe impu- nand devitalizarea dintilor suport. Osborne, Lamnia in 1978, clasifica acest tip de elemente in: elemente intracoronare, elemente _extracoronare, butoni si bare, iar Ene, lonescu in 1982, fac 0 clasificare a elementelor speciale in: sisteme de culisare, sisteme de capse, sisteme de bare, sisteme de telescopare si sisteme articulare Cateva dintre consideratiile in alege- tea elementelor speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt prezentate In Ta- belul ©. Tabelul C. Consideratii in alegerea elementelor speciale de mentinere, sprijin si stabilizare Indic suportulut odonta: arodontal figide. CONSIDERATI ‘SEMNIFICATIA Tri cazul unor dinj suport putemici, bine implantal, se indica ESMSS Indicli suportului muco-os0s ‘O resorblje osoasa rampanta si o rezilienla mare a mucoase’ la nivelul orestelor edentate contraindica sistemele disjunctoare. ‘Accada antagonists Dimensitnea verticala (mids ‘Ase evita realizarea pe ambele maxilare a unor constructii amovibile ou ESMSS disjunctoare (antagoniste) Exist 0 inalfime minima necesara pentru fiecare element special in 153Tata de la papi la supratala ocluzalé) alle, de exemplu, majoritatea sistemelor intracoronare impun o inaltime minima de 3,5 mm. Dimensiunile dintilor suport ‘O camera pulpara larga sau 0 dimensiune mezio-distala redusé Indic elamentele intracoronare. Octuzia ‘O ocluzie normala indicd orice tip de ESMSS; bruxismul ins contraindi c& sistemele speciale mici, fragile. Numérul dintilor suport Pozitja dintilor suport Tniotdeauna, geile distale trebuie s& benelicieze de ool putin 2 dint eu- port; dacd nu e posibil, ¢e indica sistemele disjunctoare pentru ca supot- tul muco-os0s 68 preia din sarcina ocluzala, evitdnd suprasolicitarea dingllor suport ESMSS cu acfjune siricta de sarniera, precum sistemul Dalbo (rezilient), ttebuie sé fie strict paralele nu numai in pian vertical, ci si de-a lungul crestei, astfel neat sistemele 88 functionoze la unison, Daca ins’ se impune utlizarea unor elemente speciale reziliente, ins& nu se poate objine un paralelism al dinflor suport, se indicd sisteme universale de tipul culiselor sau capselor cu rezilient’. Dexteritatea si manualitatea pacientului In general, sistemele extracoronare sunt mal usor de inserat decat cele intracoronare; dintre coroanole telescopate, inserarea gi dezinserarea color conice este mai facila decat a celor cilindrice. Biomatorialele din care sunt realizate coroanele de tnvelis Unele elemente speciale impun numai metalele prelioase, altele pot utiizate pe alte aliaje. Sisteme speciale - conjunctoare Aceste elemente sunt alcdtuite din doua componente: una fixaté pe dintele suport printr-un sistem fix si una care se atageazA si face parte din proteza mobili- zabild gi se cupleaza prin imbricare. Dupé felul cum actioneazé se descriu elemente conjunctoare realizate prin tele- scopare, elemente conjunctoare realizate prin culisare, bare si capse. Telescoparea: se poate realiza co- ronar, corono-radicular gi radicular. Indicatiile coroanelor telescopate: Stabilizarea unei proteze mobilizabile cu sprijin pur parodontal prin patru coroane telescopate s-a dovedit a fi foarte eficienta functional si igienic, dinfii acoperit fiind mai usor de igienizat ca un stalp de punte. In edentatiile terminale, frontale sau combina- te, unde protezele mobilizabile au sprijin 154 mixt muco-parodontal, s-a dovedit c prin infundarea geii terminale sub actiunea pre- siunii ocluzale, dintele limitrof, lipsit la in- ceput de mobilitate, se mobilizeaza, insé panda la un anumit grad. Ceea ce este inte- resant este faptul c& dintii mobili, la nivelul c&rora s-au aplicat coroane telescopate, isi reduc mobilitatea, deoarece solicitarea orizontalé (paraaxiala) este limitata gi “con- trolata" de cdtre proteza. in raport cu tipul de coroane telesco- pate se pot prezenta urmatoarele indicafi: -coroanele telescopate _frictionale (Boettger) sunt recomandate mai ales pen- tru protezele ou sprijin pur parodontal; -coroanele —telescopate —_conice (Koerber) sunt recomandabile pentru orice alta forma de edentatie combinata; -coroanele telescopate cu rezilienta (Hoffmann) sunt de obicei rezervate forme-lor de edentatie subtotala, in cadrul restau- rarli de tip ,over-denture”. De exemplu: - prezenta pe arcad’ doar a unui din- te (de regulé caninul sau molarul de minte inferior); - prezenta pe arcada a doi dinti vecini (de regul& caninul si primul premolar infe- rior); - prezenta pe arcada a doi dinti soli- tari (de regula caninii inferiori, nu rareori doi incisivi centrali superior); - prezenta pe arcada a trei dinti vecini (de regula frontalul superior sau inferior); - prezenja pe arcada a trei dinti soli- tar (de regul caninil inferiori si un premo- lar inferior) etc. O forma clinica aparte de edentatie, care se rezolva mai bine prin proteze sta- bilizate, prin coroane telescopate, este edentalia partial ce are ca etiologic o Gespicaturé maxilo-palatina in care pozitia Bara Dolder (fig. 4.133): este o ba- ra ce se aplica in edentatiile subtotale pe ultimii inti restanti, de obicel ultimii doi canini, Dintii vor fi tratati radicular si prepa- ati pentru a primi coroane de substitutie. Elementele de sustinere sunt cape cu pivo- turi radiulare peste care se aplicé bara Dolder.* x 000 Fig. 4.199. Bara Dolder Pe sectiune, raportat la creasta al- veolara, bara poate avea forme variate: clipsoidala, para inversaté, picdtura inver- sala. Forma pe sectiune realizeazé zona retentiva. Bara retentioneazi proteza printr-o gutierA metalic’ cu extremitati elastice care acopera bara pe toaté lungi- mea ei. Extremitatile elastice se destac si las’ bara s& p&trundé pe gutiera, dupa cate se strang din nou. Gutierele elastice au elemente care le permit retentionarea in seaua acrilic a protezei. Barele Dolder descrise prezint dez- avantajul c& necesité devitalizarea dintlor suport gi un sacrificiu mare de substanta amelo-dentinar&, prin sectionarea coroanel. Prof. Maria Chiru a aplicat la lagi bara Dolder, aduc&ndu-i unele modificari, prin care se evita devitalizarea dintilor stalpi si secfionarea coroanelor. Procedeul const in aplicarea pe dintii restanti a doud coroa- ne de invelis, bara flind fixat& fntre aces- tea. Pentru aplicarea barei Dolder, la nive- lul crestei edentate intre dintii restanti tre- buie sa existe un spatiu suficient de inalt, iar creasta s& fie rectilinie. Bara este indi- cata in edentatiile subtotale atat in zona frontala, ct si in zona laterala. > Bara Ackermann (fig. 4.134): este © bara angulaté ce se aplic’ in cazurile in care creasta edentata intre dintii restanti nu este rectilinie, ci curb’. Are marele dezavantaj ca prelungesie solicitarea dento-parodontala dincolo de poligonul de sprijin. Se pot construi si doud bare in ex- tensie distala, care vor schimba axul de basculare a protezei mobilizabile si vor suprasolicita dintii restanti, propunandu-se aplicarea de implanturi dentare pentru echilibrarea fortelor. Fig. 4.194. Bara Ackermann 165> Bara de tip Steg (fig. 4.135): cu- noscuté sub denumirea de bar’ de frictiu- ne, este o constructie simpla de forma dreptunghiularé pe sectiune. Este plasata intre doi sau mai multi dinti de pe arcada, avand 0 grosime de minimum 1 mm gi ur- marind curbura arcadei. Se aplicé in caz de brege Intinse (3 dinfi succesivi). forma fiind liniar in plan vertical, iar in plan ori- zontal urmarind conturul crestei. Bara se realizeaz in scopul imbund- tatiri retentiei_protezei scheletate, find acoperita in totalitate de proteza mobiliza- bild si realizand o varianté a protezarii overlay Fig. 4.135, Bara Steg > Bara cu capse Ceka (fig. 4.136 a, b, ¢): sunt bare metalice care se aplica intre dou& coroane de invelis, iar patricea este fixata in fata mucozala a seilor protezei - barele solidarizeaza dintii suport, realizea- ZA sprijinul odonto-parodontal, iar capsele asigura mentinerea protezei mobilizabile. Fig. 4.136 a. 106 Fig, 4.136 6. Fig. 4.136. Bara cu capse Ceka ELEMENTE SPECIALE DE MENTI- NERE $I STABILIZARE DISJUN- CTOARE SAU DISTRIBUTOARE SIMPLE: Elemente conjunctoare cu amorti- zor (cu resort rezilient): sunt elemente de precizie concepute pentru a anihila supra- solicitarea cAmpului protetic si deplasarile protezelor generate de diferenta intre rezi- lienja mucozala i cea parodontala. Ele au fost imaginate datorita dezavantajelor pe care le prezintaé elementele conjunctoare care sunt prea rigide si suprasolicit’ dinti. Din acest grup fac parte crosetele dis- junctoare: - crogetul in forma de balansoar de- scris de Kennedy (fig. 4.137): este un spargator de forfé foarte util la protezarea mandibulara. Este alcatuit din doua crogete Ackers fixate la co-nectorul principal prin doi conectori se- cundari prelungiti ce contera o elastici- tate foarte bund. Cand este solicitaté una din sei dintii restan{i respectivi nu suport in totalitate forta deoarece aceasta nu se transmite in totalitate datorité conexiunii prelungite, gocul fi- ind absorbit de bucla de balansare, seaua infundandu-se pe cAmpul prote- tic, sprijinul muco-osos va primi presi- unea ce va fi distribuit si pe dintii re- stant. In sistemul rigid numai dintii re- stanti vor primi gi transmite forta de presiune. Fig. 4.197. Crogetul in forma de balansoar - Kennedy crosetul cu conector in forma de oS” (fig. 4.138): realizeaz’ unirea unui croset Ackers cu conectorul principal printr-un conector secundar in forma de,S", Fig. 4.138. Crogetul cu conector In forma de *S” - crosetul cu actlune contrara: este realizat din doua crogete Ackers, care sunt unite cu conectorul principal printr-un conector secundar prelungit jn forma de buol&, inserate in partea opusa. - crosetul prelungit: este un croget al cérui brat elastic depéseste dint vecini edentatiei fiind plasat pe dintii restanti la distanja de brega edentata, ceea ca Ti confer’ o elasticitate cresouta. crosetul cu extremitate liber Rigolet: este un croget in forma de ,S” ce uneste seaua segmentata a prote- zei echilibrate de conectorul principal. - crogetul lui Thompson (fig. 4.139): este un croget in forma de coasa ce este utilizat la mandibula, avand co- nectorul secundar angulat. Fig. 4.139. Crosetul Thompson Culisele {ara sprijin ocluzal (fig. 4.140): sunt culise extracoronare in care patricea este in forma de coada de randu- nica. Fig. 4.140. Culisd f8r8 sprijin ocluzalMatricea plasala la nivelul aparatului mobil culiseaza peste patrice atat ct per- mite mucoasa, datorita destiintarii sprijinu- {ui ocluza! fa nivelul matricei. Elemente disjunctoare articulate fara dispozitiv de revenire: Sarnierele (balamalele) — fig. 4.141: sunt elemente disjunctoare larg utilizate in edentatille terminale de cl. | gi a lla Kennedy. Seile terminale ale protezei mo- bilizabile, dacé sunt unite rigid la dintii re- stanti, acestia vor fi suprasolicitati, torsio- nati in sensuri neadecvate gi in cele din urm& mobilizati. Fig. 4.141. Samira Atunci cand dintii restanti prezinta un. parodontiu sénditos, iar geaua terminala se sprijind pe o creast& osoasd inaltd acoperi- tA de 0 mucoasa ferma, se pot utiliza sis- teme conjunctoare. Cand din{ii_ restanti sunt parodontotici cu creasta osoasa re- sorbit’, cu mucoasa cu rezilienti mare, utilizarea sistemului fix va duce la supraso- licitare si la mobilizarea dintilor restantj, acest lucru impunand aplicarea unui ele- ment disjunctor. Sarniera este realizata dintr-un croget continu care se aplic’ pe dintii restanti si care prezinta, la nivelul zonelor distaie, un otificiu sub forma de culis& vestibulo-orala. Crosetul continuu este fixat la o bara sub- linguala. Pe extensia distald a crogetului continu se va aplica zona meziala a seii, ambele elemente fiind traversate de un ax (balama), permitand geii rotirea in jurul acestuia. Solicitarea seii va permite infun- darea inspre distal, evitand suprasolicita- rea dintilor restanti. O varianta a gamierei este reprezen- tala de sarniera lui Strini. Seaua termina- la in urma solicitarilor functionale se infun- dé distal si realizeaz4 suprasolicitarea in zona distalé a suportului muco-osos, fapt ce accentueaza resorbtia crestei alveolare. Pentru evitarea sindromului de re- sorbtie alveolard, solicitaréa crestei eden- tate trebuie s& se realizeze uniform. Strini a imaginat 0 gamiera dubla cu doua etaje (fig. 4.142) care realizeaz’ o distributie uniforma a fortei pe Intreaga creast eden- tata. Etajul superior este etajul care supor- 18 arcada artificiala i este cuplat de dinti restanti printr-un sistem clasic de sarmiera. Fig. 4.142. Samniera dubs Etajul inferior este zona seii de sprijin fn contact direct cu creasta gi este cuplat de primul etaj printr-o garniera al carui ax este paralel cu axul primei sarniere. Etajul inferior se poate roti in jurul axului in orice directie. Cand forta de masticatie infunda etajul superior basculandu- spre distal, etajul inferior intra in actiune in urma rota- tiei celui de al doilea ax, permitandu-i un contact intim pe toata lungimea crestei edentate.Sistemul Ax-Ro (fig. 4.143): este un sistem compus dintr-un croget continuu terminat distal cu doua crogete Ackers ce sunt unite la 0 bara palatina sau linguala, bara ce prezinta doud orificii paralele. Cea- lalt& componenta a sistemului este realiza- ta din doua sei unite printr-o bara care in dreptul orificillor prezint& doua patrici ce culiseaza. Cand se aplic’ in cavitatea orala, se aplic’ inti geile cu patricele gi apoi crose- tul cu orificille de culisare care patrund pe patrice, retentionand proteza mobilizabila. Fig.4.143. Sistemul Ax-Ro Rolul acestui sistem este de a realiza retentia prin fricfiune, favorizand solicitarea egala a suportului osos si despovarand supratetele odontoparodontale. Actioneazs impottiva fortelor de solicitare orizontala a protezelor. Fig. 4.144, Dintre ruptorii care permit 0 singur’ migcare a geilor (infundarea extremitati distale), amintim balamalete. Bascularea rin tnfundare care apare in timpul masti- afiei nu poate fi mai mare decat rezilienta Mucoasei, unghiul sub care se face aceas- ta deplasare find de 3-5 grade. Prin re- Sorbjia osoasa si atrofia crestelor, acest unghi poate cregte. Se indica solidarizarea @ cel putin doi dinti suport. Toate balamale- le sunt astfel concepute asttel incat s& nu 169 permita deplasarea inversa, adicd bascula- rea prin desprindere. Balamalele, ca de altfe! toate siste- mele articulate, sunt indicate mai ales la mandibula, desi ele pot fi utiizate si la ma- xilar (fig. 4.144). Attachment-urile extracoronare_ uni- laterale (balamale) se indica numai in edentajile de clasa a Il-a Kennedy (excep- fional tn clasa |) pentru eile distale unila- terale. Nu necesita schelet metalic, niciconector principal, nu implic& un paralelism Tiguros, chiar daca se aplica bilateral, iar spatiul vertical necesar este de doar 3 mm. Poate fi usor dezinserat de céitre pacient in scopul mentinerii igienei, ins& nu exist’ pericolul dislocairi. Ruptorul de forfa de la Preat are sis- tem de inchidere lingual (fig. 4.145). A B Fig. 4.148. Ruptor de forts Dintro ruptorii care permit dou mig- cari ale sellor, translafia verticala si bascu- larea prin infundare a extremitatii distale a sellor, menfiondm capsele Ceka (fig. 4.146 a, b). Fig. 4.146 a. Cansele Ceka Fig. 4.146 b. Capsele Coka 170 Elemente disjunctoare articulate cu dispozitiv de revenire: Acest tip de elemente prezinta struc- tura identicé cu a elementelor disjunctoare descrise mai sus, cu diferenta c& sunt pre- vazute cu dispozitive elastice (resorturi) cu rol de amortizare a forfelor masticatorii, ce aduc elementele speciale in pozitia ini- {ial dupa incetarea aciiunii forfei. Dintre acestea, cea mai cunoscuta este garniera cu resort elastic. Acest dispozitiv contine un sistem elastic (arc) pentru revenirea la pozilia sta- ticd (initiala, c€nd arcadele dentare nu sunt in contact). Sistemul este alc&tuit din doua componente: patricea, care contine axa balamalei de rotajie, care se sudeaz’ pe cele doua microproteze solidarizate (sau se toarna odata cu acestea), si matricea care include lacagul de rotatie corespunzator patricei, confinand un resort ce poate fi in- departat pe la partea distala, unde exista:= un pin cilindric de stop; ~ un are elicoidal (arcuri mai rigide disponibile la comanda); - un gurub pentru solidarizarea com- ponentelor. Sistemul asigura 0 infundare de 2-3 mm la capatul sei. Singura migcare permisa este aceea de infundare. Existenta jocurilor care per- mit migcari laterale poate dauna sistemu- lui, de aceea se interzice lustruirea supra- fetelor de rotatie aflate in contact. Dispozi- tivul este folosit pentru protezatile unilate- rale terminale gi implica 0 relatie corect intre dinfii suport si sea. Este obligatorie solidarizarea fix a cel putin doi dinti su- port. Se recomandé o rebazare periodic’ a geil pentru a mentine bascularea in limite normale (fig. 4.147). o** Fig. 4.147. Element special cu resort elastic. Alte elemente disjunctoare cu dispo- zitiv de revenire sunt: > Coroanele cu amortizor » Barele cu amortizor Alte sisteme amortizate: » Swing amortizat (New Ancorvis) ~ fig, 4.148: Sistem de amortizare cu nuca sferica, produs in doua variante dimensio- i nale, recomandat pentru solutjonarea edentatiilor terminale bilaterale, cu dinti stalpi slab implantati. a“ Fig. 4.148. amortizat » Miniancor Ancorvis) ~ fig. 4.149. Fig. 4.148. »Seria special’ amortizati (New Ancorvis) ~ fig. 4.150. ” Fig. 4.150. New Ancorvis (New > Sistemul extracoronar ASC — 52 (fig. 4.151): prezinté © matrice din iridium Ja nivelul coroanei dintelui suport. Matricea este rezistent’ la uzurd si nu retentioneaz’ alimente datorité design-ului. Poate fi inlo- cuit ugor. Fiind un sistem universal de arti- culatie, acest atagament este unic deoare- ce nu impune paralelism, nu torsioneaz’ dintele suport, dar mai ales poate fi aplicat pe coroana de invelig a unui singur dinte;astfel, tehnicianul poate inlocui doar ele- mentul de agregare cu sistemul ASC-52. Insertia protezei mobilizabile se face fara dificultate. Fig. 4.151. Sistemul oxtracoronar ASC ~ 52 »Sistemul special ERA (Sterngold) — fig. 4.152: are © machetaé de plastic a matricii atasata metalica. Procesul tehnologic de turnare a matricii trebuie s& fie foarte precis. Datorita faptului cé matricea este realizaté din ace- lagi metal ca si coroana, trebuie utilizat un aliaj cu duritate suficient de mare pentru a limita uzura. Acest sistem este relativ usor de fa- bricat, reparat si se mentine dacd e utilizat corect. Presupune totugi un proces tehno- logic de realizare si metode de amprentare foarte riguroase. la coroana ceramo- is Fig. 4.152. Sistemul special ERA Indicatii de utiizare: - spatiul dintre muchia crestei proximal de dintele suport si antagonist trebuie sa fie suficiont; - ASC-52 necesita o nim 5,5-6,0 mm; - ERA necesiti o inaitime de 4,5 mm. Elementele speciale de mentinere, spriin si stabilizare s-au impus definitiv in tehnologia protetica prin efectul lor de men- tinere si stabilizare. Multitudinea sistemelor speciale face dificilé clasificarea lor. Frecventa lor tot mai ridicat& in teh- nologia protetica trebuie dublata de o cu- noastere mai am&nun{ité a indicatiilor, con- traindicatillor, avantajelor si dezavantajelor. Utiizarea corecta a acestor elemente este posibils numai prin asigurarea condi- tiilor corespunzatoare de executie. Tehno- logia realizarii elementelor speciale este deosebit de precisa, orice rabat la exigente realizand condifii de suprasolicitare a cam- pului protetic. Extinderea metodologiei se va face cu prudent’, pe masura c&patérii experientei si numai cu indicatii foarte bine justificate. Desi coneluziile examenului clinic pot s& ducd la elaborarea unui anumit design al protezarii compozite, de multe ori studi- ul de model ne oferd indicatii contradicto- ltime de mi-rii. Corelarea datelor clinice cu cele para- clinice reflectate tn cateva exemple grefate pe Clasele Lejoyeux demonstreaza impor- tanta calitatfi suportului odonto-parodontal sia celui muco-osos in selectarea elemen- tolor speciale de mentinere, sprijin si stabi- lizare. restanti de pe arcada opus nu va indica un design particular cu anumite elemente speciale de mentinere, sprijin si stabilizare, indicii clinico-biologici gi studiul de model sugereazé sistemele rigide, acestea pro- movand o duratd de viat& mai lung’ a res- taurarii composite decat cele disjunctoare. [Clasa A Lejoyeu: Clasa B Lejoyeux: ‘Suportul odonto-parodontal - favorabil Suportul muco-osos - favorabil san Fig. 4.153.Cazuistica Clinica de Protetica Dentara ‘asi Aceste cazuri sunt destul de rare, Excelente sanse de succes vor avea atat elementele rigide intracoronare, cat si cele disjunctoare de precizie sau de Doar dac& numarul dintilor 173 ‘Suportul odonto-parodontal - favorabil ‘Suportul muco-osos — deficitar Fig. 4.154. Cazuistica Clinica de Proteticé Dentara kasi Nu exist& protezare cu sprijin dento- parodontal pur sau sprijin muco-osos pur. Din moment ce tendinta sistemelor reziliente este de a directiona majoritateapresiunilor pe suportul muco-osos, pentru aceasta situatie se indica sistemele rigide. Pentru a stabill exact elementul rigid de electie, udm in calcul urmatoarele consi- derati: ~ dimensiune verticala limitaté si o oclu- zie adane& indica. culisele intracoronare; - dac& pacientul suferé de artritaé, se prefer’ o culis extracoronara in coa- d& de randunica tara sprijin ocluzal Clasa C Lejoyeux: Suportul odonto-parodontal- de Suportul muco-osos- favorabil +74 Fig. 4.155. Cazuistica Clinica de Protetica Dentara lagi Spre deasebire de cazul precedent, aici se indica protejarea suportului odonto- parodontal (mai ales in cazul unei edentatii terminale). Se indica’ un design cu sisteme disjunctoare. Spre exemplu, daca sunt doar dinti anteriori restanti, lar cei suport nu pot fi paralelizati, vom alege un sistem universal de tipul culiselor cu rezilienta. Daca se poate objine un paralelism, se indica un sistem disjunctor care sa permita doar anumite migcari, opunandu-se astfel fortelor orizontale nocive. Clasa D Lejoyeux: Suportul odonto-parodontal- di Suportul muco-osos- deficitar Aici avem de a face cu cele mai difici- le situatii. Acelasi prognostic rezervat il au atat sistemele disjunctoare, cat si cele con- junctoare. Cele disjunctoare ar afecta su- portul muco-osos gi aga deficitar, iar cele conjunctoare ar supraincarca _suportul odonto-parodontal vulnerabil. Alternativa de luat in considerare ar fi augmentarea osoasé a crestei, apoi selec- tarea unui element special extracoronar. Dar ambele interventii ar fi traumatizante pentru pacient. De aceea, am putea redu- itarce indiltimea coronara, recurgand la siste- mele corono-radiculare (se micsoreaza astfel parghia gi se obtine o pozitie favora- bila), gi solufia de electie ar fi protezarea overlay. Fig. 4.156. Cazuistica Clinica de Proteticé Dentarai asi Forma clinica a edentatiel si intin- derea ei ne pot sugera atat tipul de protezare cat si elementele speciale de mentinerte, sprijin si stabilizare potrivite in cadrul protezérii composite. in general edentatiile de clasa | si a lla cu modificari Si clasele a Ill-a si a IV-a intinse ne suge- reazd 0 protezare mixt’ dar mai ales composita Edentatia de clasa I Kennedy: Se indicé sprijinul_ mixt, odanto- Paradontal si muco-osos. Cu precadere la madibula se impune utilizarea sistemelor articulate (ruptori sau amortizori de forta), consecutiv solidarizarii Conjuncte a dintlor restanti. Rolul acestora este de a asigura un anumit grad de mobi- litate in sens vertical a seilor pentru ca for- ele s& se distribuie si suportului muco- sos, protejand astfel dintele _limitrof 175 edentatiei de efectul de parghie. in cazul utilizarii ruptorilor de forfa este de preferat ca pe arcada antagonista sa existe o Protezare totalé sau amovibilé reducdnd astfel fortele de ocluzie. Se pot utiliza sisteme rigide do tipul Coroanelor telescopate sau culiselor doar tn cazul in care dintii restantj vor fi solidari- Zati prin intermediul unei restaurari fixe. CAnd edentatia de clasa | se compli- c& cu brese laterale, acestea din urma se inchid prin restauréri protetice conjuncte gi apoi se vor aplica in mod corect elemente- le speciale de mentinere, sprijin, stabilizare potrivite (culise), Cand edentatia de clasa | se compli- ca cu brege frontale, atitudinea va fi in functie de marimea bresei, de implantarea dintilor restan{i, de atrofia sau lipsa de substanté osoasa in regiunea frontal — solutia de electie este reprezentata de rea- lizarea unei restaurari fixe care s& cuprinda dintii restanti gi s& inchida bresa frontala gi 0 protezare cu sisteme speciale gen culise Edentatia de clasa a Il-a Kennedy: Se indic& coroane telescopate sau culise, combinandu-se culisa__extra- coronaré cu cea intracoronara (cea din urma se indica in zona interpremolara da- ca cei doi premolari au leziuni odontale Constituite $i lipsesc cei trei molari) Avantajele utilizarii acestor elemente: sunt discrete, au efect bun antibasculant, se opun eficient fortelor orizontale, ofera Posibilitatea solidarizarii dintilor de sprijin Dezavantajele utilizarii acestor ele- Mente sunt sacrificiul biologic mare dar sinecesitatea unui volum si a unei inditimi suticiente ale dinfilor de sprijin. La madibula, cand rezilienta mucoa- sei crestei edentate este mare, se pot ufili- za sistemele articulate, ca de pilda satiera FM Ancorvis sau amortizori ca ASC 52 monolaterali (asemenea construc- {ii protetice unilaterale au avantajul unui gabarit redus, ceea ce reprezinté un con- fort pentru pacient, asigurandu-se o inte- grare rapida), Daca edentatia de clasa a Il-a se complica cu brege frontale este indicata inchiderea acestora printr-o restaurare fixa frontala si o ea uniterminala cu ruptori de forla. Daca se complica cu o bresa laterala (0 situatie clinic’ favorabilé din punct de vedere bio-mecanic), 0 sea laterala se va sprijini pe 0 bara ce solidarizeaz& dint stalpi, aceasta solutie adoptandu-se atunci cand dintii suport au 0 valoare parodontal’s diminuata Edentatia de clasa a Illa Kennedy: in cazul edentatiei a patru dinti con- secutivi, solufia protetica de electie este reprezentata de protezarea composita cu elemente rigide. jin cazul mai multor brege pe acelasi hemicadran — bresele mici se restabilesc conjunet gi se utilizeaz’ apoi elementele speciale de men{inere, sprijin, stabilizare. in mod obisnuit, _protezarile scheletate se trateaza edentatia de clasa a Illa complicaté cu o bresa suplimentara, mai ales cand bregele sunt lungi; sprijinul 176 va fi aproape intotdeauna dento- parodontal, aceast’ clasi de edentatio fiind favorabilé utilizarii sistemelor speciale de tipul culiselor coroanelor telescopate, capselor. in condifile unor dinti suporti cu va- loare parodontala diminuata este indicat ca aceslia sa fie solidarizati prin bare. Edentatia de clasa a IV-a Kennedy: in cazul edentafjei de clasa a IV-a in- tins&, pentru a se asigura o mentinere fizi- onomicA a restaurarilor protetice, pot fi utlizate culise sau capse. Aspecte ale alegerii mijloacelor te- Fapeutice protetice in functie de particularitatile cazurilor clinice Deosebit de importanta pentru viabili- tatea cazului clinic este respectarea aspec- telor corelative stabilite intre designul pro- tezei parfial mobilizabile scheletate, ele- mentele de mentinere, sprijin si stabilizare alese, reprezentate de crogete sau de elementele speciale, si particularitatea ca- zului clinic. Cazurile clinice prezentate subliniaza algoritmul decizional tn baza caruia ale- gem un tip sau altul de protezare, un ac- cent deosebit acordandu-se _ structurii protezarii partial mobilizabile scheletate, dictata de arhitectura fiecérul caz clinic. CAZ CLINIC 1 : mediu rural Pacienta M.F., 35 ani,Fig. 4.157. Examen extraoral si intraoral paoienta M. F. oo $ Fig. 4.158. Examen extraoral pacienta M. F.; tomografie gura Inchisa, deschisa ”In urma examenelor clinice (fig. 4.187) si paraclinice (radiografii retro dento-alveolare la 13, 12, 23, 34, 32, 31, 41, 44, 45 si studiu de model, ortopantomografie, tomografie — fig. 4.158) s-a formulat urmétorul diagnostic : - Diagnosticul de stare generala: bun (favorabil tratamentului stomiatologic) - Diagnostic odontal: abrazie grad 3 ge- neralizata, avand ca etiologie trauma ocluzala, tulburari masticatorii gi fizio- nomice cu complicatii locale, loco- regionale si generale, evolutie lenta spre deschiderea camerei pulpare, pro- gnostic favorabil sub tratament, netrata- ta. 18 carie de colet clasa V Black, cla- sa IV Dechaume de etiologie plurifacto- tial, tulburari masticatorii, evolutie len- 18, complicatii locale si loco-regionale, prognostic favorabil sub tratament, ne- tratata. - Diagnosticul parodontal: parodontita marginala cronica generalizata, de etio- logie plurifactorialé, cu evolutie lenta, complicaté cu mobilitate gradul 2, cu prognostic favorabil sub tratament, ne- tratata. - Edentatie partial intinsé maxilara clasa Il Kenedy cu 2 modificdri, subclasa C Lejoyeux si edentatie partial intinsé mandibular olasa | Kenedy cu 2 modi- ficari, subclasa C Lejoyeux, de etiologie carioas&, tulburari functionale mastica- torii, de deglutitie, fizionomice, evolutie lenta, complicatii locale, loco-regionale si generale, prognostic favorabil sub tratament, netratata. - Malocluzie prin lipsa reperelor ocluziei statice si a parametrilor ocluziei statice si dinamice, etiologie edentatie, tulbu- rari functional, evolutie lenté spre edentatie totald, complicatii locale, loco- egionale si generale, prognostic favo- rabil sub tratament, netratata. Malrelatie mandibulo-cranian& extrapostural - excentricé, consecutiv edentatiei, cu tulbur&ri functional, complicatii locale, loco-regionale si ge- nerale, evolutie lenta spre sindrom dis- functional al sistemului_ stomatognat, prognostic favorabil sub tratament, ne- tratata. - Dishomeostazia sistemulul stomatognat manifesta clinic cu interesare ocluzala, musculard, articular’. - Diagnostic chirurgical resturi radiculare 13, 23, 46 etiologie carioasa, tulburéri masticatorii si fizionomice, evolutie len- 18, complicatii locale $i loco-regionale, prognostic favorabil sub tratament, ne- tratate. = Diagnosticul de igiena — stare de igiend orala nesatistacatoare. Planul_terapeutic a fost guvernat de urmatoarele obiective: Obiectivul profilactic: a) Profilaxie local nespecific’ > Educatie sanitara b) Profilaxie generala — vitaminoterapie, psihoterapie > Detartraj (12, 27, 34, 32, 31, 41, 44) » Ozonoterapie ©) Profilaxie locala specifica Instituirea tratamentului a tinut cont de urmatoarele criterii:a) Socio-economic: > Favorabil, avand in vedere posibili- tatile economice, timpul pacientului, profesia sa gi distanta fat de cabi- netul stomatologic ') Dot&rii tehnice > Favorabil c) Competenta profesionala a echipei sto- matologice Evaluarea indicilor clinico-biologici reprezinta un punet de plecare decisiv pen- tru elaborarea unui plan terapeutic perti- nent, aspect valabil pentru varianta terape- uticd aleasa ce poate réméne aneorata in sfera protezarii sociale sau in arealul de solutii terapeutice implanto-protetice, de electie pentru pacientul tanar. Aspectele pozitive ce caracterizeaza indicii clinico-biologici generali sunt repre- zentate de varsta tanaré, fara a eluda par- ticularitatile intervalului de varsta 18-36 ani, precum gi de absenta atectiunilor ce ar pu- tea influenta starea generala. Indicii loco-regionali sunt caracterizati de aspectele negative cantonate Ia nivelul ATM, notand aspecte de dinamica mandi- bulara caracterizat’ de excursii condiliene asimetrice, ce acompaniaza laterodeviatia de partea stanga. Reteritor la indicii clinico-biologici to- cali odonto-parodontali, se remarcé un numar redus de unitati odonto-parodontale, cu volum coronar redus ce se reflecta in subdimensionarea etajului_ inferior si abrazie aocentuaté generalizata, in ceea ce priveste parodontiul, re- marcam recesiunea parodontala insotité de indicele clinico-biologic radiologic care in- 179 dic’ fenomenul de liz osoasa in plan ori- zontal, aspecte acompaniate de mobilitate dentara de gradul 1. Suportul muco-osos este caracterizat de prezenta mucoasei reziliente, a creste- lor neregulate, indici negativi ce pot fi pozi- tivati prin intermediul pregatirii specifice sau a alegerii unui biomaterial cu structura adaptata acestor partioularitati. Aspectele negative legate de ocluzie rezida in moditicarea parametrilor ocluziei statice, datorita distructiilor coronare intin- se la elementele odonto-parodontale exis- tente, antrenand modificari ale traiectoriilor ccluziei dinamice, criterii evaluative ce vor filuate in calcul in cadrul protezarii provizo- rii, esentiale pentru reabilitarea acestui caz clinic. Tn urma investigarii si analizarii planu- lui de tratament in acord cu toate principiile si criteriile mentionate, s-a optat pentru urmatoarea solutie terapeutic’: Maxilar: Restaurare fixa 13-23: elemente de agregare coroane de inve- lis metalo-acrilice la nivelul 13,12, 23 corp de punte semifizionomic cu. con- tact tangential cu creasta la nivelul 11, 21,22) Coroana de invelig nefizionomic’ fa nivelul 27 Protez partial mobila acrilicd : 2 sei actilice 7 dinti acrilici anatomorfi mediocuspidati Conector principal placuta palating EMSS - 2 crogete cervico-alveolare deschise dental la nivelul 23, 27 si 1croset cervico-alveolar deschis edental la nivelul 13 Mandibula: Restaurare fixd 34-45: elemente de agregare —coroane semifizionomice la nivelul: 34, 32, 31, 41, 44, 45 dispozitiv corono-radicular la nivelul 45 corp de punte semifizionomic la nivelul 33, 42, 43, Proteza scheletata formata din: 2 sei mixte metalo-acrilice 5 dinti actilic| anatororfi mediocuspidatj Conector principal placuta metalica dento-mucozala EMSS — 2 crogete turnat in “T" la nivelul 34,45 190 Etapele tratamentult educatie sanitara, pregatire generala, pregatire local preprotetica (igieniza- rea cavitatii orale: detartraj si periaj profesional; tratamentul gangrenelor 45, 13, 23; tratamentul leziunii carioase 27; pregatire ocala ——_proprotetica (pulpectomie vitald 34, 32, 31, 41, 44, 12; prepararea substructutilor organice 13, 12, 23, 45, 44, 41, 31, 32, 34; Protectia substructurilor organice cu masca Scutan; prepararea lojelor radiculare in vederea realizarii dispozitivelor corono- radiculare la nivelul 13, 23, 45.Fig, 4.160. Aspect intraoral dupa protezare Aceasta varianta terapeutica provizo- fie, in contextul unei ierarhizari corecte a planului terapeutic, sub semnul criterilor socio-economice favorabile, ar trebui sa pretateze reabilitarea implanto-protetica de electie pentru campul protetic, manopera precedata de pregatire _preimplantar’ (augmentare i sinus lift) CAZ CLINIC 2: Pacient A. M., 34 ani, mediu urban Cel de-al 2-lea caz clinic ne ancorea- 74 ca i varianta terapeutica tot in teritoriul protezzrii amovibile, reunind protezarea provizorie la maxilar cu prolezarea scheletata ce a utilizat ca EMSS sistemele speciale 181Fig. 4.169. Examen complementar pacient A. M. ~ ortopantomegratie 182In urma examenelor clinice (fig. 4161, fig. 4.162) si_paraclinice (ortopantomografie - fig. 4.163 si studiu de model) s-a formulat urmatorul diagnostic : - Diagnosticul de stare: buna ( favorabi- la tratamentului) Diagnostic odontal: 1) Leziuni carioase localizate la nive- lul 23, 33, 43, 44 de etiologie plurifactoria- 18, cu tulburari funetionale fizionomice, fo- netice, masticatorii, de deglutitie, evolutie lenté, complicatii locale (parodontite apica- le, necroza, gangrena), prognostic favorabil prin tratament, netratate. 2) Abrazie localizata la nivelul 31, 32, 41, 42 de gradul |, etiologie plurifactoriala, cu tulbur&ri functionale fizionomice si mas- ticatorii, evolutie lenta, complicatii locale, generale, prognostic favorabil prin trata- ment, netratata. Diagnosticul parodontal: parodontita marginal cronica generalizaté maxilara i mandibulara, de etiologie plurifactori- al (plac bacteriana, tartru, edentatie), ce antreneaza tulburdri_functionale masticatorii, fizionomice, de deglutitie, evolutie lenté, complicatii locale (re- sorbtie si atrofie osoas’), loco- tegionale, cu prognostic rezervat, netra- tata. Edentatie partial intinsa maxilara, clasa | Kennedy cu 1 modificare, de etiologic carioasé gi parodontala, cu tulburari functionale masticatorii, fonetice, de deglutitie, fizionomice, evolutie lenta cu complicatii locale (resorbtii osoase), lo- co-regionale (disfuno{ii ATM), prognos- tic favorabil prin tratament, netratat’. 183 Edentatie partial intins’ mandibulara, clasa || Kennedy cu 1 modificare, sub- clasa C Lejoyeux, de etiologie carioasd si parodontala, cu tulburdri funetionale masticatorii, fonetice, de deglulitie, fizi- onomice, evolutie lenté cu. complicatii locale (resorbtii osoase), loco-regionale (disfunctii ATM), prognostic favorabil prin tratament, netratata. Diagnostic ocluzal: malocluzie determi- naté de alterarea parametrilor ocluziei statice si dinamice, consecutiv edentatiei, Malrelatie mandibulo-craniana excentri- 4, consecutiva edentatisi, produsa prin basculare antero-posterioar, cu tulbu- rarea functillor masticatorii, fizionomice, fonetice si de deglutitie, evolutie lenta cu complicatii locale, loco-regionale si generale, prognostic favorabil prin tra tament, netratata. Dishomeostazie manifesta clinic, etiolo- gie carioasé, parodontalé si de edentatie, cu tulburari masticatorii, fo- netice, de deglutitie, fizionomice, evolu- fie lent& cu complicatii locale, loco- regionale, generale, prognostic tavora- bil prin tratament, netratata. Diagnostic chirurgical resturi radiculare 15, 16, 17, 23, 24, 25, 26, de eticlogie carioasa, tulburéri masticatorii $i fizio- nomice, evolutie lenta, complicatii loca- le si loco-regionale, prognostic favorabil sub tratament, netratate. Stare de igiena oralé nesatisfacatoare, depozite de tartru la nivelul tuturor uni- tailor odonto-parodontale restante.Indicii clinico-biologici loc0-regionali sunt caracterizati de o alternanta a aspec- tolor pozitive cu cele negative, aspectele negative fiind legate de disfunctia articula- r, consecinta fireasoa a starii de edentatie si a complicatillor locale ale acesteia, re- prezentaté de migrarile orizontale si verti- cale. Aspectele pozitive sunt reprezentate de starea de normotonicitate la nivelul mugchilor manducatori ai mandibulei. jin ce priveste indicii clinico-biolagici locali, la nivel odonto-parodontal se remar- © aspecte negative prevalent maxilare generate de numarul redus de unitéti den- tare, in timp ce suportul muco-osos este caracterizat de aspecte pozitive maxilare gi mandibular, cu exceptia cadranului 3 in care creasta mandibulara este resorbita, avand un aspect concav. Debutul terapiei protetice a fost initiat de pregatirea generala a pacientului si de cea psihologica. Din punct de vedere morfologic s-a urmérit realizarea la nivelul ambelor arca- de, maxilara si mandibulara a unor restau- rBti protetice fixe si partial mobile, care s& refacd integritatea dento-alveolaré, iar functional restabilirea functilor sistemului stomatognat: masticatie, fonatie, deglutitie, fizionomie. in urma investigarii si analizarii planu- lui de tratament in acord cu toate principiile si criteriile mentionate, s-a optat pentru urmatoarea solutie terapeutica (fig. 4.164, 4.165), dictata de aspectele socio- economice gi nu de solutia de electie, aceasta etapa fiind provizorie, cu rolul de a preintémpina cortegiul de complicatii gene- 184 rat de neprotezare in agteptarea solutiei ideale. Maxilar, Restaurare fix metalo-acrilica 18-22: elemente de aregare 13, 11,21, 22 corp de punte la nivelul 12 Protez partial mobila acrilica : 2 sei acrilice 9 din acrilici anatomorfi mediocuspidati conector principal placuta palatiné de- coletata EMSS — 2 crosete cervico-alveolare deschise edental la nivelul 13 gi 22 Mandibula: Restaurari fixe metalo-acrilice agre- gate pe 33-34, 43-44 si coroana de invelis metalic’ 48. Protezé scheletata formata din: 2 sei mixte metalo-acrilice 5 dinji actilici anatomorfi mediocuspidati principal placuté metalic& dento-mucozala Conector ESMSS — culise extracoronare la nive- lul 33, 44. in cadrul pregatirii locale preprotetice, s-au realizat : igienizarea cavitatii bucale ; detartraj si periaj professional ; tratamentul leziunilor carioase de la nivelul 23, 33, 43, 44 ; extractia resturilor radiculare 15, 16, 17, 23, 24, 25, 26. Pregatirea locala proprotetic’ a con- stat in: pulpectomie vitala (13, 11, 21, 22, 38, 34, 43, 44, 48); prepararea substructu- rilor organice (13, 11, 21, 22, 33, 34, 43, 44, 48); protectia substructurilor organice cu masti Scutan.Tratamentul protetic propriu-zis a ur- marit etapele clasice reprezentate de: Maxilar: etalarea sulcusului gingival; amprenta substructurilor organice pentru realizarea restaurarilor fixe; inregistrarea relatillor mandibulo-craniene; verificarea si adaptarea scheletului restauraiii fixe; am- prenta preliminara si objinerea modelelor preliminare si a_portamprentei individuale; amprenta functionala si obtinerea modele- lor functionale; inregistrarea relafiilor man- dibulo-craniene cu machete de ocluzie; verificarea si adaptarea machetei in ceara a viitoarei protezei partial mobile acrilice; adaptarea protezei definitive. Mandibula: etalarea sulcusului gingi- val; amprentarea substructurilor organice pentru realizarea restaurarii fixe; inregistra- rea relatillor mandibulo-craniene; adapta- rea scheletului restaurari fixe si a dispoziti- vului corono-radicular; amprenta prelimina- r& si obtinerea modelelor preliminare si a portamprentei individuale; amprenta functi onal si obfinerea modelelor functional inregistrarea relatilor mandibulo-craniene cu machete de ocluzie, verificarea si adap- tarea scheletului metalic al viitoarei proteze partial mobile, daptarea protezei definitive Tratamentul postprotetic: adaptare primar la 0 saptamana; adaptare secun- dara la 0 luna; adaptare tertiara din 6 in 6 luni Fig. 4.164, Aspect extraoral al protezelor partial acnlice maxilare si scheletate mandibulare 185Fig. 4.165. Aspect intraoral dupa protezare Un aspect deosebit de important la acest caz este monitorizarea vitoare, de- oarece unul din dezideratele terapeutice la acesti pacienti cu varste cuprinse intre 18 si 35 ani, este reprezentat de diminuarea ratei de resorbtie si atrofie, prin inlocuirea constructiilor protetice inainte de a se pro- duce acest lucru. CAZ CLINIC 3: Pacienta S. |., 32 ani, mediu urban in urma examenelor clinice (fig 4166, 4.167) —si_—_—éparaclinice (ortopantomogratie si studiu de model) s-a formulat urmatorul diagnostic : = Diagnosticul de stare : buna (favorabi- 18 tratamentului) - Diagnostic odontal : leziuni carioase localizate la nivelul 17, 21, 36 de etiolo- 106 gie plurifactoriala, cu tulburari functiona- le fizionomics, fonetice, masticatorii, de deglutitie, evolutie lent, complicatii lo- cale, prognostic favorabil prin trata- ment, netratate. Diagnosticul parodontal: parodontita marginala cronica superficiala localizata la nivelul grupului frontal mandibular, de etiologie bacterian’, ce antreneaza tul- burari functionale masticatorii, fiziono- mice, de deglutitie, evolutie lenta, com- plicatii locale (resorbtie gi atrotie osoa. 88), loco-regionale, cu prognostic favo- rabil prin tratament, netratata. Edentatie partial intins& maxilara, clasa ll Kennedy cu 1 modificare, subclasa A Lejoyeux, de etiologie carioasd si pa- rodontal’, cu tulburari functionale mas- ticatorii, fonetice, de deglutitie, fiziono-mice, evolutie lent cu complicatii loca- le, loco-regionale, prognostic favorabil prin tratament, netratata. Edentatie partial mandibular’, clasa | Kennedy cu 1 modificare, subclasa A Lejoyeux, de etiologie carioas’ si paro- dontala, cu tulburari functionale masti- catorii, fonetice, de deglutitie, fizionomi- ce, evolutie lenta cu complicatii locale, loco-ragionale, prognostic favorabil prin tratament, netratata. Diagnostic ocluzal: malocluzie determi- nat& de modificarea parametrilor oclu- ziei statice gi dinamice, consecutiv edentatiei. Malrelatie mandibulo-craniana excentri- c&, consecutiva edentatiei, produsa prin 187 basculare antero-posterioara, cu tulbu rarea functilor masticatorii, fizionomice, fonetice si de deglutitie, evolutie lenta cu complicatii locale, loco-regionale gi generale, prognostic favorabil prin tra~ tament, netratata. Dishomeostazie manifesta clinic, etiolo- gie catioas’, parodontalé si de edentatie, cu tulburari masticatorii, fo- netice, de deglutitie, fizionomice, evolu- fie lenté cu complicatji locale, loco- regionale, generale, prognostic favora- bil prin tratament, netratata. Stare de igiend oralé nesatistacatoare, depozite de tartru la nivelul tuturor uni- t8tilor odonto-parodontale restante.Fig. 4.168. Restaurarile fixe metalice aplicate pe modelele functionale Oglinda indicilor clinico-biologici ofera aspecte pozitive ale suportului muco-osos si aspecte negative ale suportului odonto- parodontal datorita formei de parodontita marginala superficial, element ce a stat la baza alegerii crogetelor ca elemente do mentinere, sprijin gi stabilizare, in detavoa- ‘ea utiizarii sistemelor speciale pentru care suportul odento-parodontal trebuie sa tie caracterizat de paramettii optimi. 168Fig. 4.169. Aspect extraoral al protezelor finale Solutia terapeuticd maxilara a fost ancorata in teritoriul mixt, reunind o coroa- na tunata la nivelul 17 (fig. 4.168, 4.169), avand morfologia corespunzatoare din punct de vedere al refacerii convexita maxilare, premisa esentialé a indepli functillor crogetului aplicat pe acest dinte suport si 0 proteza partial mobil& scheletata (fig. 4.169), designul conectoru- lui principal flind redus, la baza stabilii acestuia stand conceptul biomecanic, zo- nele biostatice bine reprezontate $i numa- rul relativ mare de dinfi. Solutia mandibulara a fost reprezen- tat& de o restaurare fixa (fig. 4.168, 4.169), in acord cu indicli de competenta biomeca- nica a elementelor odonto-paradontale res- tante. Fig. 4.170. Aspecte final dupa protezare Acest caz clinic reprezinté 0 imagine corelativa a parametrilor ce caracterizeaza campul protetic si alegerea variantei terapeu- tice (fig. 4.170), fiind cunoscut faptul c& la Pacientul tanar edentat principiul de baz& este reprezentat de gasirea solutiel terapeu- tice care 88 fie inlocuita la un interval optim de timp, pentru a nu produce fenomene de resorotie si atrofie inerente evolutiei varstei 130CAZ CLINIC 4: Pacient M.L., 28 ani, me- diu rural Diagnosticul acestui pacient ne anco- reaz tn teritoriul reabilit&rii orale, cu resta- bilirea segmentelor afectate, cu refacerea armoniei faciale, fapt ce constituie dezide- ratul terapeutic al acestui caz. Diagnosticul acestui caz a fost repre- zentat de: - Edentatie parfial tntinsé maxilara clasa a lil-a Kennedy cu 8 modificari, subcla- sa D Lejoyeux, de etiologie pluritacto- fiald, cu tulburéri ale functillor sistemului stomatognat, cu complicatii locale , lo- co-regionale, generale, netratata (fig 4.171). Malocluzie clasa Ill Angle, cu modifica~ rea parametrilor ocluziei statice (decalaj sagital 2 cm) alterarea ocluziei dinami- 9, pastrarea contactelor dentare in z0- na lateral 16, 26 cu 36, 46 traumati- zante, cu prezenta_—_anomalillor scheletale, cu tulburarea functillor sis- temului stomatognat, cu complicatii lo- cale, loco-regionale, generale, prognos- tic rezervat, netratata. 190 - Incongruenté dento-alveolaré prin in- ghesuire la nivelul grupului frontal infe rior. Ne contruntém cu sechelele unei despicaturi maxilo-palatine, din nefericire interventile chirurgicale nu au redat un cAmp protetic favorabil, interventia de chi- turgie ortognaté nu a putut fi transpusa in pian practic, in aceste conditii protezarea scheletata cu elemente speciale a constitu- it solutia terapeutica de electie in acest caz clinic. Elementele de incongruenté la nivel mandibular au creat reale probleme in re- stabilirea rapoartelor ocluzale. Analiza modelelor de studiu (fig. 4.172) ofera imaginea clara a unei realitati de necontestat, materializata printr-o bolta palatina mutilaté, cu stergerea _reliefului cunoscut, in acest context amputarea ca- ninilor (fig. 4.173), impundindu-se ca o con- ditie sine-qua-non de refacere ulterioré a athitecturii maxilare , conferind buzei su- perioare o plenitudine optima, facilitand in egala masuré repozitionarea _cranio- mandibulara.Aspectele de microstomie au oferit elemente particulate in abordarea terapeu- tica, conferind un inalt grad de dificultate corelate cu sechelele cicatriceale labialo superioare, Utiizarea machetei diagnostics (tig 4.174) a constituit 0 etapa important de prefigurare a viitoarei constructii protetice analizand redimensionarea —_dimensiunii etajului inferior, configurarea suportului Pentru buza superioard, un aspect forte Fig. 4.178. Aspecte ale preparari substructuriior organice in vederea aplicéri sistemelor speciale la nivel canin tor important revenind refacerii ocluzale. Protezarea scheletata a utilizat mij- loace speciale de mentinere, sprijin si sta- bilizare la nivelul caninilor, ce au fost am- putati si acoperiti de dispozitive corono- radiculare, permitand asifel vestibularizarea buzei superioare si reda- rea unui echilibru dento-somato-facial (fig. 4.175). Este foarte important s& punem in ba- rapoartelorlanta variantele terapeutice si mai alescum — economice ce vor guverna mereu transpu- s& surmontam obstacolele legate de parti _nerea in practica a variantelor terapeutice. cularitatea cazului clinic si eriteriile soco- i Fig. 4.175. Proteza maxilaré fnits $i aspectul pacientului dupa protezare CAZ CLINIC 5: Pacienta M. R. 60 ani, {in urma examenului clinic si paraciinic mediu urban: s-a formulat urmatorul dignosticDiagnosticul starii generale: pacientul nu prezint afectiuni generale importante; starea general permite tratamentul sto- matologic; Diagnosticul de integritate odontala: abrazie generalizata gradul 2-3 la nivelul dinflor restanti maxilari gi mandibular, ce antreneaza tulburari_masticatorii, fizio- nomice, cu evolutie lenta, cu prognostic favorabil in caz de tratament; Diagnostic de integritate parodontal parodontité marginala cronic’ superfici 18, localizata la nivelul grupului frontal in- ferior, de etiologie plurifactoriald, cu evo- lutie lent’, prognostic favorabil prin tra- tament, In prezent netratata; Diagnostic de integritate a arcadei: edentatie parjial intinsé maxilaré, clasa | Kennedy, de etiologie mixta, oe antre- neazA tulburéri functionale masticatori, fizionomice, de deglutifje, evoluand lent, dnd complicati locale ca resobtia gi atvofia crestei edentate si disfunctie arti- cular, avand prognostic favorabil in caz de tratament, in prezent nefiind tratat’. Diagnostic de integritate _ocluzala: malocluzie prin modificarea paramettilor morfologici ocluzali, a curbelor de ociuzie asimetrice, neregulate, plan de ocluzie denivelat; Diagnostic de integritate ATM: distunctie articularé moderaté, avand ca stiologie starea de edentatie partiald intinsa gi st&- tile de edentatie partiale reduse netratate si de alta etiologie decelabila prin exa- mene paraciinice, dand tulburari mastica- torii, evoland lent, cu prognostic favorabil; Diagnostic de integritate a relatilor man- dibulo-craniene: malrelafie _mandibulo- 199 craniana = clasa—alila’—_V..Burlui extraposturala si excentric&, avand drept etiologie edentatja partiala intinsa si stari- le de edentatie partial reduse anterioare netratate, antrenand tulburéri masticato- rii, de deglutitie, evoluand lent, cu pro- gnostic favorabil; - Diagnostic de integritate homeostazic’: dishomeostazia manifesta clinic, cu inte- resarea ooluzala, muscular, articulara. - Diagnosticul starii de igien: riand, tartru generalizate; i satistacdtoare. Elaborarea planului de trament va avea in vedere atat principiile de baza: profi- lactic, curativ (morfologic, functional) dar gi expresia clinica a indicilor biologici cu scopul ameliorarii lor imediate si pozitivarii acolo unde este posibil, tn perspectiva unui trata- ment de durata. Indici —clinico-biologici__defavorabili protezarii si modalitatea ameliorarii acestora {in vederea surprinderii unui echilibru provizo- riu dar progresiv spre o integrare cat mai corect, extinsa, complexa din punct de ve- dere homeostazic : - Tratament endodontic definitiv la dinti restanfi in scop protetic si din consideren- ul cresterii rezistenjei intrucat sunt afec- ‘ati prin abrazie gradul 2; - Desi numarul dintilor restanti este redus, totusi distributia acestora pe arcada este aproximativ simetrica, bilateral, asigurand un potential favorabil mentinerii, sprijinu- lui si stabiizairii viltoarei constructii prote- fice. De asemenea in urma evaluarii cli- nice si paraciinice dintii restanti oferd condifii favorabile de rezistenta mecani- 8, raport optim coroané/radacind, ab-senta migr&tilor cu inclinarea coroanei — elemente ce atribuie substructurilor orga- nice valoare proteticé pozitiv’, ce va permite alegerea elementelor speciale de mentinere, sprijin si stabilizare - Elaborarea unei solutii protetice provizo- rii, in vederea asigurarii unei etapizari in cadrul procesului de corectare si reechil- brare ocluzala; Solutia de electie, definitiva este repre- zentata de protezarea composita ce utlizea- z8 ca elemente speciale de mentinere, spri- jin si stabilizare: pentru maxitar: protezare hibrida ce reu- neste o restaurare fixa la nivelul elemen- telor odonto-parodontale restante si o protezare amovibiléunilateralé, repre- 104 zentatt de un sistem disjunctor, alegere terapeuticd argumentata de amplitudinea redusa a spatiului edentat, inand cont in egal masura de protezarea impiantérii dingilor restant pentru mandibul&: protezare hibridé alc’- tuité din: restaurare fixa, coroane mixte semifizionomice metalo-acriice: elemen- te de agregare 43, 42, 41, 31, 32, 33, 34 si coroane metalice la nivelul 37, 47 si protezé partial mobilizabilé scheletizata aleatuita din conector principal placuts linguala metalicé cu doud sei mixte metalo-acriice cu cinci dint modelatj anatomorf medi! cuspidati gi elemente speciale de mentinere, sprijn si stabiliza-Fig. 4.176. Aspect final al terapie! maxilare Cazuistica Clinica de Protetica Dentaré as!Fig. 4.177. Aspect final al terapiei mandibulare. CAZ CLINIC 6: Pacient A. C., 63 ani, me- diu rural: in urma examenului clinic si paraclinic s-a formulat urmatorul dignostic - Diagnosticul starii generale: pacientul nu prezinté afectiuni generale importante; starea general permite tratamentul sto- matologiec; ~ Diagnosticul de integritate odontala: abrazie generalizata gradul 2-3 la nivelul dinfilor restantj maxilari si mandibulari, ce antreneazé tulburati masticatorii, fizio- nomice, cu evolufie lenta, cu prognostic favorabil in caz de tratament; = Diagnostic de integritate parodontala: parodontita marginala cronica superficia- 18, localizata la nivelul grupului frontal in- terior, de etiologie pluritactoriala, cu evo- lujie lenta, prognostic favorabil prin tra- tament, in prezent netratata; - Diagnostic de integritate a arcadei: edentatie partial Intinsé maxilara, clasa | Kennedy, de etiologie mixta, ce antre- neazé tulburari functionale masticatorii, fizionomice, de deglutitie, evoluand lent, dand complicati locale ca resobtia si Cazuistica Clinica de Protetica Dentard lagi 196 atrofia crestei edentate gi cisfunctie arti- cular, avand prognostic favorabil in caz de tratament, in prezent nefiind tratata. Edentatie parfialé intinsa mandibulara olasa | Kennedy, de etiologic mixta, ce antreneaza tulburari functionale mastica- torii, de deglutitie, fizionomice, evoluand lent, dand complicatii locale ca resorbtia gi atrotia crestei edentate i disfunotie ar- ticulara, avand prognostic favorabil in caz de tratament, in prezent nefiind tratata; Diagnostic de integritate ocluzala: malocluzie prin modificarea parametrilor morfologici ocluzali, a curbelor de ocluzie asimetrice, neregulate, plan de ocluzie denivelat; Diagnostic de integritate ATM: distunctie articulara moderatti, avand ca stiologie starea de edentatie partjala intinsa si sté- rile de edentatie parjiale reduse netratate gi de alta etiologie decelabilé prin exa- mene paraclinice, dand tulburari mastica- torii, evoland lent, cu prognostic favorabil; Diagnostic de integritate a relatillor man- dibulo-craniene: malrelatie mandibulo- cranian& clasa allla V.Burluiextraposturala gi excentrica, avand drept etiologie edentatia partiala intinsa si st&ri- le de edentatie partiala reduse anterioare netratate, antrendind tulburéri masticato- rii, de deglutitie, evoluand lent, cu pro- gnostic favorabil; Diagnostic de integritate homeostazica: dishomeostazia manifesta clinic, cu inte- resarea ocluzalé, musculard, articulara, ~ Diagnosticul st&rii de igien’: plac bacte- rlana, tartru generalizate; igiend orala ne- satistacatoare. Elaborarea planului de trament va avea In vedere atat principille de baz’: profi- lactic, curativ (morfologic, functional) dar si expresia clinica a indicilor biologici cu scopul ameliorarii lor imediate si pozitivarii acolo unde este posibil, in perspectiva unui trata- ment de durata Indici Clinico-biologici —_ defavorabili protezarii si modalitatea ameliorarii acestora ser tn vederea surprinderii unui echilibru provizo- rlu dar progresiv spre o integrare ot mai corecta, extinsa, complexa din punct de ve- dere homeestazic : - Prezenta restaurarilor fixe din gaudent a Condus la aparitia reactillor de tip inflama- tor la nivelul parodontiuiui marginal si le- ziuni de tip pigmentar la nivelul tesuturilor moi — in special pe fata dorsala a limbii. Aceste manifesiari orale sunt datorate procesului de coroziune electrochimica ce poale fi considerat o froma particulara a fenomenelor de oxido-reducere — astfel se poate observa pierderea luciului meta lio, discromia. jn acest caz s-a impus indepartarea in- tregului sistem protetic bimaxilar si elabo- farea unei variante terapeutice de tranzi- fie In vederea restabiliri echilibrului sis- temului stomatognat.Fig. 4.178. Aspect initia| al cazului clinic, Solutia terapeutica de electie este re- prezentata de: ~ pentru maxilar: protezare hibrida alcatuita din: restaurare fixa, reprezentata de co- roane mixte semifizionomice metalo - acrilice: elemente de agregare 13, 12. 11, 21, 22, 23 gi proteza partial mobilize- Cauuistica Clinica de Proteticd Dentara Iasi bil scheletizaté aleatuité din conector principal pléouta palatina metalicd cu do- ua sei mixte metalo-acrilice cu 8 dinti modelaji anatomorfi mediu cuspidati cu elemente speciale de mentinere, sprijin si stabilizare dou’ culise extracoronare la nivelul 13, 23. Fig. 4.179. Aspecte ale finalizérii cazului clinic. Cazuistica Clinica de Protetica Dentar’ lagi 108Antagonismul imaginilor inifiale si fi- nale pun fata in faté doua alternative tera- peutice, prima incorect& din punct din punct de vedere al realizarii tehnologice a restaurarii fixe alese, precum si utilizarii extensiilor distale, nejustificate de situatia clinic’, ce au avut drept consecinta creste- tea gradului de mobilitate a unitatilor dento- parodontale dispuse terminal, cu protezarea compozita finala ce a condus la un echilibru solicitarea suportului odonto-parodontal si muco-osos. Este necesar de mentionat rolu! hota- rator pe care |-a avut protezarea de tranzi- fie in reechilibrarea oral complex, con- ducdnd la o modelare si revenire la o stare de normalitate a parodontiului afectat de constructia protetic’ realizaté din gaudent, biomateriale cu valente de certa incompa- tibilitate. in 100 Evaluarea clinicd si paraclinic’ rigu- toas& conduce la identificarea corecta a indicilor clinico-biologici odonto-parodontali si mucoosogi, elemente esentiale ce direc- fioneaza alegerea designului protezei par- fiale mobilizabile scheletizate, facdnd dife- Tenta neta intre crogete si sistemele spe- ciale, in egalé masura alegand sistemele disjunctoare sau conjunctoare in acord cu athetipul cazului clinic, Longevitatea cazutilor clinice in cazul terapiei mobilizabile scheletate este de- pendent de alegerea solutiei terapeutice de electie, rezultatul unei evaluat clinice gi paraclinice corecte, coroborate cu decizia terapeutics adeovata cazulul clinic, fara a eluda corectitudinea derularii etapelor clini- co-tehnologice.