Institutul National de Studii si Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap Bucuresti, Anca Rozorea Mihaela Sterian Testul arborelui (traducere selectiva, sistematizare, adaptare, cercetare experimentala extensiva) PAIDEIAPrefata Ca orice proba interpretativa de personalitate, Testul arborelui a fost si continua si fie perceput si apreciat foarte diferit atat in plan metodologic general, cat siin plan aplicativ concret (psihodiagnostic). Astfel, de la consacrarea lui in circuitul stiimific de catre Ch. Koch (1964), dupa inceputul facut de E, Juckev in 1928, opiniile asupra valorii sale oscileaza intre exceptional", ,infailibil" gi ,banal", ,irelevant* . gaseste expresia in fluctuafia locului acestei probe in bateriile concepute pentru examinarea psihologica in scopul determinarii nivelului de dezvoltare intelectual si afectiva, al delimitarii dintre normal si patologic sau al orientarii si selectiei profesionale. Unii il considera proba de baz, cu aplicabilitate obligatorie si permanent, alfi il includ ca proba complementara, cu aplicabilitate selectiva, iar alfii nici macar nu-liau in calcul. ‘In fara noastra, situatia acestui test este si mai echivoca. in primul rand, el nu este larg si bine cunoscut; in al doilea rand, acolo unde se foloseste, interpretarea se face preponderent livresc, in lumina teoriei generale care a stat la baza elaborarii lui, iar nu gi prin prisma tunei experiente solide, sistematice, obfinute pe populafia autohtond. acest context, o lucrare specialé consacratd re-evaluarii si re-fundarii Testului arborelui printr-o cercetare experimentala ampla este mai mult decét utild; ea este realmente necesara. Cele doua autoare ~ Anca Rozorea si Mihaela Sterian ~ sunt cercetatoare cu contributii Tecunoscute in domeniul psihodiagnosticului de dezvoltare gi al cercetarii deviatiilor de la normal in ontogeneza. In acest domeniu, domniile lor au gasit in Testul arborelui un instrument apt a oferi informatii relevante pentru o evaluare calitativa structurala a profilului de personalitate si de evidentiere a diferentelor interindividuale semnificative, in aplicarea testului in forma originala neadaptata au sesizat ins unele lacune gi nepotriviri, care pot impieta mai mult sau mai pufin sever asupra concluziilor finale. Aceasta a si determinat pe cele dowd autoare s4 procedeze la 0 examinare critica detaliata a textului manualului gi la experimentarea minufioasa a probei. Pentru reusita operatiei de adaptare a fost indispensabila o incursjune in simbolismul roménesc si analiza expres a simbolului arborelui in ethosul national. Astfel, desenele individuale obtinute in cercetarea experimentala au putut fi descifrate gi interpretate pe ‘baza unor criterii mai adecvate si, totodata, mai relevante din punct de vedere diagnostic. Lucrarea aduce, de asemenea, completiti si precizari importante in legatura cu modul de formulare a instructajului, cu alcdtuirea schemelor de interpretare si a profilelor de 5ersonalitate. Totodatd, autoarele au considerat necesara existenfa unui paragraf special intitulat sugestiv Precautii, care avertizeaza si pune in garda, pe cei ce intentioneaza s foloseasca in viitor Testul arborelui, in legaturd cu unele posibile exagerari si absolutizari. Datele experimentale si prelucrarile or statistice sistematizate si sintetizate in tabele speciale pot constitui un bun indreptar pentru practicienii incepatori in vederea agezarii interpretirii ezultatelor proprii in limitele stiingifice obiective, ‘Imi exprim convingerea ca aceasta carte va fi bine primita in randul specialistilor si va contribui jin mod serios la gasirea locului real al Testului arborelui in metodologia psihologiei aplicate. Prof. univ. dr. Mihai GoluCharles Koch Testul arboreluiCapitolul 1 Introducere. Semnificatia testului 1.1 Originea si istoricul testulul Ideea folosirii ,desenului arborelui* ca instrument de psihodiagnostic ti apartine lui Emile Jucker, consilier de orientare profesional la Fagswil (Zirich),ca urmare a studiului aprofundat al istoriei culturii si mai ales a miturilor. Initial nu a facut prelucrari statistice, ci doar observatii empirice — pe o baza strict intuitiva; desenul releva aspecte problematice ale subiectului, nu profunzimea personalitatii, Desenul prezinta uneori manifestari al caror sens este enigmatic (aceste impresii ambigue corespund naturii simbolului, care in acelasi timp reveleaza si ascunde). S-au realizat multe studii care au relevat diferite indicii grafice, avand astfel similitudini cu grafologia si cu ,stiinta expresiei“. Emile Marmy si Henry Niel au realizat o versiune in extenso" adaptata si inovata in ceea ce priveste ttlurile si subtitlurile, indexul, metoda pentru analiza desenului. Charles Koch ~ psiholog elvetian ~ folosind a Ill-a ediie germana din 1957 a standardizat si etalonat testul in varianta publicata in Editura Animus et Anima nr.12. Validitatea testului a fost probata in privinta dezvoltarii afective, dar el poate fi utilizat arborelui avand incidenye profunde cu aceasta zona a psihismului uman, de unde si semnificatia simbolica relevata de antropologia culturala legata de credintele si cutumele diferitelor popoare. Ela introdus 0 serie de modificari —o numerotajie noua gi mai uniforma a graficetor si figurilor: —a marit valoarea practica a testului prin: — simplitatea extrema a materialului, a instructajului, a timpului afectat; — posibilitatea de a fi aplicat $i copiilor si adultilor; ~ utilizarea lui in diagnosticul psihologic. ~a dispus particularitatile grafice ale desenului arborelui intr-o ordine sistematica; ~a relafionat simbolistica arborelui cu investigaile proprii asupra subiectilor in stare de hipnoza; — a prezentat modele proprii de analiza psihologica, prin acest test, pe cazuri concrete investigate;— a tratat ,,cazuri-limita deoarece ,,desenul arborelui se preteazd la reprezentari ciudate, extravagante, la exagerari. Desenul poate fi denaturat: deformat, mérit, redus, amputat, ,,ranit*, traducdnd semne de dezgust pentru viata (originat in pubertate), traume psihice sau corporale. Desenul arborelui reda nu gravitatea obiectiva, ci modul subiectiv ‘n care e resimfité; cel realizat de bolnavii mintal nu difera trangant de cel al normalilor, psihologul si psihoterapeutul trebuind sa il interpreteze. in majoritatea cazurilor bolnavul transpune propria schema mentala (spatiala sau corporal) in structura arborelui. Dezagregarea cvasitotala a structurii arborelui este constatata in cazurile grave de dementa epileptica, de schizofrenie (de exemplu: amplasarea trunchiului pe o ramura mica infrunzita dispusa in jos si umplénd tot cmpul grafic). La debilii mintal si la imbecili apare o rupturd a echilibrului, ,,interpretandu-se mai ales forma si directia“. — a standardizat testul in functie de normalitate, de particularitatile copiilor dificili si ale debililor mintal. ‘Varianta franceza (tradusa si in limba romana) are urmatorul ,,cuprins“: Cuvant inainte — Prefagd la a-Ill-a edifie ~ p.7 Introducere: Semnificatia testului — p.9-50 Partea 1 : Testul arborelui ca test de dezvoltare I. Date statistice — p.55-74 L Diferitele parti ale arborelui—p. 78-99 2. Raporturi de marime — p.101-120 Il. Cercetari experimentale asupra expresiei grafice. Experiente sub hipnoza — p.121-162 IIL. Semnificatia stadiilor de dezvoltare = p.162-175 Partea a II-a: Tehnica de interpretare ~ p.175-363, Partea a INl-a: Exemple — p.364-407 Bibliografie — p.410-415 Tabele statistice generale — p.415-436 1.2 Revizuiri, completari - inserate in varianta Ch. Kech 1.2.1 Situatia psihologica in test Este foarte simpla si facila: ~0 foaie de hartie (A4 = 210 x 297 mm); ~ un creion; — instructajul: ,,desenati un arbore fructifer" vizind explicit (pentru subiect) testarea aptitudinilor pentru desen; ~ invingerea inhibifiei ce poate apirea datorita obstacolului reprezentat de dificultatea pe care o presupune desenarea unui arbore (foarte rar se intdlneste refuzul de a desena, chiar sila persoanele in varsta); — rezaltatele permit stabilirea unui portret complet al personaititi (daca se realizeaz proiectia); indicatile. chiar incomplete, dar pretioase, obtimute prin test, sporesc valoarea acestuia daca sunt coroborate cu alte tehnici de diagnostic.tea ena, ik 1.2.2 Omul si arborele Exploratorul african Henry M. Stanley a descris admirabil cum arborele, considerat fie izolat, fie in grup (padurea) — ca aspect sociologic — este bogat in analogii sugestive cu omul si societatea. ,,PAdurea este imaginea umanitatii— si in acest sens Henry Stanley poate fi considerat intr-un fel descoperitorul testului arborelui, asa cum Leonardo da ‘Vinci poate fi considerat precursorul testului Rorschach. {n aceeagi ordine de idei, Hermann Hiltbrunner sesizeaza afinitatea dintre arbore si om, considerand arborele un sistem deschis, iar omul un sistem inchis (guvernat de organele interne), Arborele se dezvoltd continu; el continua si creasca pana la o varsté ‘inaintata. 1.2.3 Proiecfia in acest test, arborele nu este altceva decat suportul proiecfiei, jucdnd acelasi rol pe care-1 joaca oglinda: de a revedea imaginea proiectata in ea. Schema grafica a arborelui este familiara oricui; structuta si forma sa generala nu pot fi confundate. Desenul arborelui suscita fenomene expresive de origine subiectiva. Desenul apartine unei lumi obiective, dar are afinitayi cu ,,schema spafiala" a sufletului (Alphonse Rosemberg). Proiectia exterioara a lumii interioare scap4 controlului constient si voluntar. ‘Migcarea grafic ce exprima un confinut psihic este intotdeauna legata de imaginea plastica a semnelor grafice, care trebuie sa fie interpretata dupa simbolistica spafial. Numarul relativ mic de migcari expresive din desenul arborelui este susceptibil de o interpretare grafologica, legatd de simbolistica spafiala a formei arborelui. ‘Axa verticalé a pozitiei arborelui conserva un ,echilibru mobil! ; existéo similitudine intre arbore si corpul uman, dar in primul caz nu se poate interpreta ,,vederea din fata si »vederea din profil”. 1.2.4 Simbolistica crucii Forma schematica a arborelui, ca si a corpului uman cu brafele intinse, se reduce fundamental la aceea a crucii (jos-sus, dreapta-sténga), care exprima o realitate spiritual. Se asociaza concretul sensibil cu o ordine superioara, aceea a fortelor spirituale. ‘In grafologie, pentru prima data, franguzoaica Duparchy-Jeannez a introdus in scriere nerucea axelor". Max Pulver a descris simbolul spatial al ,.campului grafic si a elaborat ,teoria zonelor* care nu e altceva decat o simpla interpretare a crucii. in superstitia populara, gestul in forma de cruce este destinat inlaturarii nefericirii, a raului; se atribuie astfel de puteri magice cufitelor sau aripilor aranjate in cruce, degetelor {inute sub forma ce furculita (semnele de prohibitie sau interdictie a trecerii sunt regasibile azi in panourile de circulatie). Crucea este simbolul concilierii contrariilor, a masculinului si femininului, in totalitate. fn cruce, totul este unificat gi ridicat la nivelul unui nou ,.mod de a fi". Mitologia cregtina, relevata prin credinja, ridica Crucea pe care Creatorul Lumii si al Cuvantului a murit, catre cerul instelat pe care Helios si Selena se migca; ea descopera structurile cele mai profunde ale ordinii cosmice, penetreaza legile constitutive ale corpului uman si ale obiectelor ,,materiale“si insignifiante; si peste tot vede semaul crucii. abyCrucea, ca forms interpretativa, este mai inti, in viziune mitica, schema fundamentala dupa care cosmosul a fost creat de Dumnezeu, iar viitoarea Cruce a Fiului Sau, legea arhitecturala a lumii. Cele doua cercuri mari ale cerului, ecuatorul si ecliptica reprezinta crucea cerului. Micul semn al crucii este suma si manifestarea vizibila a toata devenirea cosmica, Crucea este repetarea Creafiei, rezumatul, semnul evident, simbolul sensibil al fiecarui Jucru, nevazut de ochiul omului, adicd misterul, Unul din principiile fundamentale ale simbolismului teologic al crestinismului primitiv pe care Dumnezeu le-a revelat in Vechiul Testament, de la ,Arborele viefi* (Genesa, 2,9) pnd Ia injelepciunea dumnezeiasca, in care acest ,Arbore al viewii* se rae (Proverbe, 3,18), nu este decat prefigurarea dramei salvatorului, crucificarea lelepciunii devenitd om. Arborele paradisiac nu este decat prefigurarea crucii si aceasta cruce este punctul ceatral al lumii si al dramei salvatoare a umanitafi. Arborele Crucii lui Hristos pastreazé ceva din cei trei arbori din paradis: cedrul, pinul si ciprul. Crucea este din ,,Arborele viefii" sie sursa de lumina; este, de asemenea, simbolul sacrificiului lui Hristos. Crucea, sinteza a opozitiilor absolute, este simbolul Sinelui. Dupa Gebhard Frei, Sinele este inceputul omului: omul trebuie sa devind un tot, o fiinfa completa, realizand uunitatea proprie a creaturii umane —aceea a instinctului sia spiritului, Acesta este semnul uman-mitic al crucii: a accepta crucea inseamna a accepta dualitatea intre trup i spirit, cer si pamnt, trecut si viitor, eu si comunitate. fn aceasta armonie fecunda ne Tegasim inceputul, sinele, (CE. Max Pulver, ,,Le Symbolisme de ’Ecriture, Paris, Stock, 1953, p.26.) Max Pulver foloseste crucea drept schema spajiala pentru reprezentarea »Teoriei zonelor“:citure“, »P-26.) ntarea ‘Congtiinja individuala treaza Sfera empirica a sinelui Relatia sferei sensibile cu. sinele i trecutl utat Introversic Grupe de semnificajie dupa forma constiinjei ‘Sensibilitate, stari emofionale ‘Viata intetioara constients. Egoism- altruism ‘ehutnsuoo yminuniuoo gdp offeounatsos ap adn ‘Subcongtient Inconstient® M, Pulver a intercalat si zona I care corespunde inaltimii celei mai mici; el ia in considerare vechea trichotomie: spirit, suflet si corp. Diviziunea trichotomica este adaptat& grafismului, zona (inaljimea-tip) corespunde literelor mici; ea nu se poate aplica altui material de expresie i proiectie. Spiritualitate Misticism Inhibitie Rebeliune oh ‘Obstinatie (Incaparanare) apa Materialitate findarjire (Perseveren{a) Max Pulver: ~ Zonele cémpului grafic 13dupa schema ,rozei vanturilor". Hert diferentiaza schema dupa experienfele grafologice, dar ae la bazA gi ,testl Sulu edlizat de doctoral Arthus (,Le Test du village") car permite cu autor gurlor Miche! Grnwald, vchiistoric de arte, a realizat osimbolizare a spajiului pe baza unui test de constructie. SPIRITUALITATE, MATERIALITATE Schema ,,Testul satului“ (dr. Arthus) M. Grinwald realizeaza forma cea mai schematica—un simplu dreptunghi — pentru Fpbrezentarea spafiului, cu o mulfime de semnificatii care concorda lamai mult de 80% din subiectii testa. Gradul de SFARSIT realizare, succesul, eu INCEPUT Timp »Dreptunghiul proiectiv Rezultanta succesului si timpului corespundeliniei vie; se poate repera daca exista ‘un raport normal fntre nivelul atins si derularea timpului, Tinta vieit este comparabil cu o curba de eficienfa, care plastd intr inceput si sfirsit, reprezinta proiectia inconstienta sau congtienta a experientelor treeute sia proiectelor viitoare ale viefi. E cpu Grlnwald, dreptunghiul este, pe de-o pate, cmpul dinamic al midri, ar pe de alta parte, cimpul forfelor sau cfmpul sentimentului spatiului. In acest spatiu poate fi plasat si ingerpretat si arborele,Lona, extra-Cosmos Dorinté, retragere Mama. Introversie Nagtere Origine Simbolica spatiala (Griinwald — Koch) Campul de proiectie (Griinwald) Aceasta schema reda structura localizarilor ce pot avea intre ele relafii multiple. in masura in care cAmpul grafic (foaia pentru desen) si spatiul vital sunt constient sau inconstient identificate, deci coincid, se poate aplica la desenul arborelui simbolica spatiala a lui Griinwald. Dar daca acest cénip grafic este prea mare sau prea circumscris, valoarea simbolicd devine mai redusa. Plasarea intr-un spafiu infinit, vast sau din contra, intr-un spafiu limitat, are o semnificatie particulara. Incrucisarile in diagonala nu sunt la fel de semnificative, simbolul crucii barate traduce un blocaj spiritual, Schimbare brusca de directie Exista o relatie intre simbolica spafiala a patratului si fundamentele arhetipale ale crucii gi ale crucii in diagonal, care servesc structurarii reprezentarilor noastre. _ Dupa C.G. Jung, structurile ,. Mandala par adesea uimitor de asemdndtoare cu 0 schema de proisfeotncecare de repreaentasa uli tun Se stie ca Mandala‘ este ordonata in functie de centru, fri timp ce periferia confine in sine tot ceea ce apartine »sinelui", cupluri de opozitii care constituie totalitatea personalitati. 15Metafizica organica a Indo-Arienilor se releveaza in forma cea mai clara in simbolul Arborelui Cosmic care se naste din ,,Sinele primordial" ca dintr-un germene (J.W. Haneb) (Marele Suflet Brahman-Atman). Doctrina ,,Sinelui primordial, germenele din care s-a dezvoltat lumea este simbolizata prin samanfa ascunsa in arborele Nyagradha pe care elevul maestrului din Chandogya-Upanisad (VI, 12) 0 descopera; acest simbol este reliefat cu 0 emofie metafizicd deosebita in cfintecele din Skambha din Atharva-Veda (7 si 8). Uimeste ‘nu numai simbolul Arborelui Cosmic, nascut din ,,Sinele primordial“, ci si acela al Omului primordial (din Rig-Veda X, 90), cele dowd imagini din care se naste lumea vizibila au o semnificagie profunda: orice forma este putenic penetrata in orice punct de catre ,Sinele primordial“, integrat in energia creatoare, vital prezenta, caci Sinele este eter. Lumea este simbolizaté prin smochin; tot ce e in sus e rédacina sa, iar in jos ~ ramurile, Acesta reprezinta lumina, este ,brahman, ceea ce nu moare; pe el se ,odihnesc toate lumile, nimic nu-l depaseste. Este El, un adevar céruia nu i se poate da un nume si care ede nefnteles. La Voluspa din Edda si Grimmiemal este desemnat cu numele de Yggdrosill sau ‘Yggdresils askr, ,arbore cosmic" care ramfne vesnic verde, aproape de fantana din Urdr, si ale cArui ramuti se raspandese spre vai. Expresia semnificdnd ,calul lui Ygg", adica a lui Odin, il reprezinta pe cel mai mare dintre toti arborii; dupa germani, singurii care I-au descris, el are trei radacini: una se afla in regatul luj Hel, a doua la uriasi, iar a treia la oameni. Idea Arborelui Cosmic este larg réspndita in Evul Mediu, ca varianta ceamai cunoscuta a simbolizarii centrului Lumii, dupa parerea lui Mircea Eliade; India vedica, China veche, mitologia germana, ca i alte religii ,primitive"* cunosc, sub diferite forme acest arbore cosmic, ale canui radacini plonjeaza spre iad si ramurile se inal spre cer (in simbolistica asiatica, cele sapte-noua ramuri sunt cele sapte-nowa niveluri celeste, adica cele sapte cercuri planetare). ‘Foti arborii intalnigi in istoria religiilor sunt copii imperfecte ale athetipului exemplar: Arborele Lumii; asimilarea arborilor rituali cu Arborele Cosmic este cea mai transparenta fn samanismul Asiei centrale (ascensiunea samanului tartar spre cer, care ,descrie“ toate cele sapte-noua niveluri celeste — in al saselea venereaza luna, in al gaptelea soarele; in al noualea, el se prosterneaza in fata Fiintei Supreme — Bai Ulgan si-i ofera inima calului sacrificat. Samanul se simte solidar cu Arborele Lumii prin alte raporturi mistice, el ia tei ramuri din acest arbore, care-i servesc ca befe ale tobelor sale, facute si ele din lemnul aceluiasi arbore; apoi, samanul se cufunda in extaz, aproape de Arborele Lum. Fiinfa umana condenseaza intr-un simbol misterul secular al renasterii si al mortii i, al credinfe, al reproduceri gi al caducitafifiinfelor vi, Devenirea naturala, lumea perceptici sensibile este numai o jumatate, cealalta fiind sensul, care se prelungeste, desea, dincolo de moarte. O persistena a misterului originii se regaseste in cultul religios ‘al mamei sau al femeii divine si al partenerului masculin. Miturile si legendele (legate de cultul arborelui) prelungese primele utiizari ale plantelor din religie, in mister; acestea reprezinta cultele primitive ale vegetatiei si ale riturilor fecunditaii. , Marea mama este personificarea putemiciei si vesniciei naturi Arborii sunt simbolul vietii fecunde. in fabula greaca, frasinii sunt ,mamele oamenilor din rasa ariand; in mitologianordica, Adkr, frasinul, este primul tata; iar materia originara, pe care Dumnezeu a animat-o, este lemnul, arborele. _ 7Fructul arborelui este, de asemenea, simbolul fecunditajii. Astfel, marul joaca un rol important in antichitate si in Saga nordica (dar el e si simbol al ,,fructului mori", ceea ce a condus spre superstitie), Exista gi arbori izolati, simbolici: stejarii sacri venerati de catre slavii vestici la Perkunas, rodia (rodanul) ~ arbust — simbol al integritafii feminine in Lituania, sau parul venerat de pagani, Silisius Italicus releva faptul cd venerafia pentru Zeus sau Jupiter se naste din semnificafia substanjei arborelui sacru: ,,arbor numen habet™, caci vocea lui Dumnezeu se simte in fosnetul frunzelor stejarului. in , Mythologie védique“ Hille Brandt mentioneaza un ,Maestru al padurii* (Vanaspati) si o ,Zeita a padurii* (Aranyanb). Arborele serveste ca model in arhitectura; iar trunchiurile arborelui simbolizeaz coloanele din marile temple ale omenirii, Arborii sunt venerafi si pentru virtusiile lor creative sau magice. Arborele este privit si.ca o fiingé animata (se cunosc si mituri conform carora omul se naste din arbori) de unde obiceiul frecvent de a planta un arbust la nasterea unui now-ndscut, acestia vor creste in paralel. Arborele va deveni protectorul familiei in intrega Scandinavie, iar in Suedia va deveni si ,vindecator, Comunitatile au arborele lor protector, caruia ti ofera sacrificii (sngeroase sau nu), el devenind arbore al destinului. in Boemia, dupa Revelion, se da de mancare“ arborilor; ei ,poarta noaptea de Craciun’ La Hals, aproape de Tachau, tanara fata isi dobaindegte un oracol amoros aruncnd resturile bucatelor sub arbori ~ ca semn al fecunditafii (mai ales a pomilor fructiferi). La sat se planteazé porumb; indragostitul il arunca in fata camerei iubitei, iar proprietarul de animale in fata grajdului. In Lituania se planteazd mesteceni nu numai in fata bisericii, ci si a casei, ca simbol al fecunditafi. Ramurile bradului care impodobese Craciunul sunt ramurile vieji, care dau sandtate, dar ele sunt si simbol al cultului sirbatorii din mijlocul iernii, care cheama divinitatea si sufletele mortilor pentru a conserva gi transmite fecunditat . in vechea Roma se faceau cadou la Anul Nou »tamuri ale prosperitafii. Din sec. al XVI-lea se stabileste legatura intre arborele-dar si copilul Tisus (ca si darurile antice ale Sfantului Nicolae). Arborele de Criciun, omat cu fructe gi jucirii de tot felul este ‘mengionat pentru prima data Ja Strasbourg in 1005, amintind de ,,rammurile prosperitai" Latriburile primitive din Africa centrala se mengine obiceiul de a aduce ofranda arborelui pentru ca spiritul acestuia inlatura nefericirea si prezerva victoria. Aceeasi semnificatie 0 are si vita-de-vie. La japonezi, ,haha-ki“ (arborele-mama) aminteste de ideea generala de arbore al viefii. Biserica catolica se inspira din aceeasi idee cand confera palmierilor virtutea de-a Proteja, impotriva intemperiilor si furtunii, binecuvantandu-i in Duminica Floriilor. »Bagheta magica‘ este investita cu o forta vitala particulara, avind darul vrajitoriei, dar si al vindecarii, (Sfantul Leonard simbolizat printr-o ,.ramura in forma de furca — este protectorul femeilor insarcinate - cu referire tot la regenerare gi fecunditate.) Diferitele parti ale arborelui sunt folosite ~ dupa experienta populara — cu efecte curative in durerea de dinti, in vindecarea gutei, a astmului brongic pentru cA se crede ca energia arborelui se transfera asupra omului. La 14 februatie se celebreaza in Israel aniversarea arborilor, care igi extrag atunci din pamant, forje proaspete.| joaca un i mori", vestici la ania, sau Scrierea a consacrat simbolul arborelui, scrierile ideografice fiind semnificative in acest sens. Ideograma sumeriana servea la desemnarea cuvantului ,ivada* printr-o dubla linie ondulata, pe care se implantau doi arbori asemandtori bradului. Ideograma vechii Chine reprezenta arborele si padurea (lemnul) printr-o linie verticalé cu doud ramuri orientate in sus gi alte doua in jos (pentru radacina). Chiar oamenii erau reprezentati sub forma de arbori (Weule — ,,Die Schrift’ fi reda astfel in scrisoarea unui tanar siberian). Unele scrieri pictografice mexicane reprezinta arbori care au pe trunchi inscripfii sau embleme ce semnificd numele unor locuri, nascéndu-se astfel ideea arborelui care vorbeste. Litera @ (psi) greceasca este un autentic simbol al arborelui, in timp ce majuscula T latin deriva din forma de cruce, apropiindu-se de aceeasi simbolistica. Oriunde aparea, fie ca simbol in mitologie, fie in ritualuri sau in credintele populare, arborele este ,simbélul umanului* (al naturii umane) si al deveniriimanente a personalitatii. ‘Simbol cosmic, gratie formei sale in cruce, el este, in egal mésurd, simbol al divinului. Pentru a pune in relief raportul constient si inconstient, C.G. Yung face apel la simbolul arborelui. El ia ca punct de plecare o poveste a frailor Grimm, despre un ,spirit* inchis intr-o butelca: un om tinar, sArac aude o voce in padure: ,.lasi-ma sa ies, lasé-ma sdies". intre radacinile unui batran stejar se gasea o butelea cu grija ferecata, din care, fara indoiala, venea vocea. Dupa Jung, pAdurea e un loc intunecos gi impenetrabil; ca si apele profunde si marea, ea este receptorul necunoscutului si al misteriosului. Este o imagine frapanta a inconstientului. Printre multimea arborilor, fiinfelor care vietuiesc in padure, se distinge unul prin talia sa (stejarul, regele padurii). Arborii reprezinta, ca si pestii apelor, confinuturile vii ale inconstientului. Arborii, avand individualitate, sunt adesea sinonimele personalitatii. Stejarul traduce © personalitate foarte puternica; este prototipul Sinelui, simbolul originii si al inceputului procesului de individualizare. Stejarul exprima nucleul inca inconstient al personalitatii, deci simbolistica vegetala traduce bine starile profunde inconstiente. Misterul nu este ascuns in coroana arborelui, ci in radacina. Exista o analogie intre faptul primitiv (animist) $i anumite fenomene psihice (vocea, intenfia constienta, vorbirea, cuvatul etc). ‘Amaury Talbot relateaza cazul unui om observat in Nigeria; acesta era chemat de un arbore cu care vorbea; el declara ca tofi cei care purtau numele arborelui auzeau din timp in timp vocea, care se identifica cu arborele. Acest fenomen psihic releva faptul ca la origine, simbolul arborelui se identifica cu cel al demonului si ca, separarea lor reprezinta un fenomen secundar care corespunde unui nivel inalt de cultura si mai ales de constiiny4, peste care se suprapune un al treilea nivel moral: aceasta voce este aceea a unui spirit rau rejinut prizonier. Constiin{a omului modem considera acest fenomen o halucinatie a spiritului primitiv, care-si aude inconstientul", pe care I-a proiectat in arbore. Un al patrulea nivel foarte inalt al constiinfei moderne neaga existenta obiectiva a »spiritului", si afirma c4 primitivul nu are decdt halucinafii, deci credinta ca aude ceva. Al cincilea nivel sustine c4 acest fenomen este unul nascut din inconstient, care incearca s4 atribuie psihicului o realitate; daca i se refuza, trebuie sa se admita creatia divina ex nihilo. Oricum, este greu de infeles si mai ales de definit o ,stiinya‘‘a simbolurilor. Psihologia trebuie s4 consacre valoarea de adevar. 19Capitolul 2 Desenul arhorelui. Consideratii preliminare 2.1 Schema de analiza a desenului Zona superioara (sus) intindere Productie Diferentiere ‘Traseele experientelor posterioare Linia tranzitiet trunchi-coroana Zona inferioara (jos): ‘Traseele experientelor primitive Sol, peisajul indicat, adesea linia de separare de radacina Desenul arborelui fn cadru e reprezentat printr-un sistem de coordonate gi diagonale care se incruciseaza in cAmpul grafic al foii. Radacinile se situeaza la exteriorul cadrului deoarece baza trunchiului este luata ca bazé de masurare. Pentru calculul indicelui Wittgenstein, ceea ce conteaza este indlfimea totala de la baza radacinilor pana la varful coroanei. Zona superioara se raporteaza la nivelul constient numai daca: ~inaltimea coroanei nu depaseste 2/3 din cea a arborelui; —fnaljimea trunchiului nu e mai mica decat 1/3 din inalyimea totala. 21e Inalyimea totals (indicele lui Wittgenstein) confine si linia rAdacinilor sia solului, Cu ajutorul crucii si al cadrului se masoara: 1. inalfimea absoluta a arborelui; 2. Raporturile relative de marime trunchi-coroana; 3. Lajimea coroanei (jumatatea dreapta si jumatatea stanga a coroanei); 4. Relatia intre latimea gi inaltimea coroanei; 5. Partile care cad sub orizontala; 6. Pozitiile oblice. in general, e mai usor s& analizezi organizarea spatial cu ajutorul schemei auxiliare. Cadrul global se imparte punctat printr-o cruce si dou diagonale. Desenul trebuie interpretat; cea ce apare inconstient in desen este relativ la propriul nostru eu, la proprie noastra personalitate si aceasta este expresia, concretizarea sensibila a starii noastre interioare. Expresia se leaga mai mult de forma decat de conginutul desenului. Inconstientul gi constientul se manifesta in structura de ansamblu, dar localizarile spatiale simbolice indica originea influentelor care se exercita si punctul spre care este orientat fiecare element . Zona inferioara a desenului indica niveluri primitive, iar cea superioard, pe cele aparute ulterior. Este evident ci inconstientul e situat jos, constientul, sus, Dimensiunile spatiale completate ulterior (inainte sau inapoi) sunt sugerate de Presiunea sau intreruperea liniei, Marginea foi reprezinta limita, josul foii - solul. 2.2 Structura arborelul - rédacind, trunchi, coroana Radacina ¢ in general ascunsa sau partial vizibila la copiii mici. ‘Trunchiul formeaza partea mediand, verticala gi are rol de echilibru dreapta-stanga, find elementul stabil ce susfine coroana cu ramurile. ‘Trunchiul si ramurile reprezinta lemnul, substanta. Exteriorul coroanei, extremitifile reprezinta zona de contact cu mediul inconjurator (prin respiratie, asimilatic). Coroana este suportul frunzelor,florilor si fructelor. Uneori este marcata prin aspectul ci, alteori, elementele ei cad; coroana reprezinta elementul cel mai instabil prin perisabilitatea lui. Coroana delimiteaza un spatiu al carui centru se afla pugin sub axul Jongitudinal, dedesubtul trunchiului, de unde incep ramurile. Ea poate fi uneori static’, privata de jocul viu al deplasarilor de la dreapta la stinga sau sub forma de baloane, de globuri sau cercuri. Poate fi umbrita, in. clar-obscur, mai mult pe o parte a ei. Liniile orizontale sunt rare (Verticalitatea omului se traduce in verticalitatea arborelui). H, Stadeli considera drept simptome nevrotice (consecutive sau indicative, concretizate fn tulburari relationalc) deformarile grave ale structurii arborelui, asemanatoare cu cele din simptomele primare sau cu cele regresive numite simptome cardinale: a) Alterari ale inradacinarii arborelui: — baza trunchiului impartita in radacini ~ radacini la suprafata, de o lungime disproportionata;iasolului, | schemei ale. apropriul usensibila stiental gi ‘ice indica alement . ioara, pe \, sus. gerate de = radacini lipit ~radaci din linie unica; ~ baza trunchiului continuata direct prin linia solului; = trunchi infipt in sol ca un baston; = baza trunchiului larg deschisa; ~lipsa liniei solului; ~ linia solului exagerata. b) Alterari ale structurii trunchiului: —trunchi din linii paralele; ~ trunchi nestructurat; ~ trunchi conturat. ©) Alterari ale prinderii ramurilor de trunchi d) Alterari ale structurii coroanei: —coroana mult prea mare in raport cu trunchiul; —ramuri necoordonate; —ramuri prea lungi ondulate in spafiu; —ramuri curbate; ~ramuri grele, fara forma; —extremitatile ramurilor franjurate, in forma de frunze, cu umflaturi; —coroana sumara, restransé, fara forma. 2.3 Semnificatiile generale Semnificafiile generale si particulare ale arborelui si ale componentelor sale au constituit, de asemenea, obiectul revizuirilor, completazilor, reinterpretirilos. Thurner identifica doi indici: 1. Supradimensionarea arborelui — evidentiind ideea de grandoare — in schizofrenie. 2. Subdimensionarea arborelui — in depresiile endogene. Wittgenstein — determina dimensiunile inaltimii arborelui (H,), calculata in mm gi raportata la varsta cronologica (pe care a calculat-o in ani si luni). Dupé el, testul arborelui ar trebui sd se conformeze legii ,tot sau nimic*, existind o masura care se exprima atit in desenul arborelui, ct siin viags. > Indicele Wittgenstein (i) este deci un raport numeric intre inaljimea arborelui (H,) si varsta cronologica (a), cu ajutorul caruia se pot detecta pe desenul arborelui diferite elemente ale istoriei individuale, in parte uitate. Cercetatile au confirmat ipoteza lui Wittgenstein cd inalfimea arborelui (distanga de Ia baza la varf) confine istoria viefii subiectului, care poate reda cu o exactitudine uuimitoare cele mai ,mici* secvenfe din evenimentele trecute ale viefi. Se specifica faptul cd traumatismele, constientizate sau uitate, trebuiesc antedatate pentru un calcul precis. Stideli evidentiaza ~ in cazul nevrozelor infantile — corelatii semnificative intre rezultatele la examenul clinic, testul Rorschach, testul lui Jung si testul arborelui. Desenul releva aceleasi simptome: autodeprecierea (arbore bine inradacinat, dar intr-un peisaj dezolant, arbore despuiat de frunze sau cu cAteva frunze verzi gi multe 23ingalbenite care cad pe pAmént, arbore nestructurat cu ramuri asemandtoare mAinilor care cer ajutor), depresia (culori sumbre, coroane goale cu trunchiuri hagurate); in nevrozele infantile remise apar pe trunchi indicii patologice, baza trunchiului acoperita cu iarba sau ascunsa dupa o ridicatura, noduri pe trunchi. Egocentrici, incercdnd sa se valorizeze, au desenul cu o aparenfa exterioara grandioasa, dar proportile gi relaiie cu solul si mediul sunt reduse. Subiectii inhibafi sexual au o densitate omogena, dar saraca in contrast cu tehnica desenului, interiorul coroanei e bint 1 modelat, dar releva alterarea continutului si coordonarii, ramuri deformate si necoordonate, trunchi in forma de ,,S“ sau ramuri mari precedand trunchiul, fructele cad. Cercetarile arata ca simptomele cardinale (formele primare) au 0 semnificatie nevrotica mai marcata decat indicatiile* importante in diagnosticul psihiatric (pe orizontala), in timp ce tulburarile brutale si regresive ale structurii arborelui sunt nai utile pentru istoricul bolii. Dupa Thurner, arborii mari, traducnd ideea de grandoare, apar in schizofrenie, in timp ce arborii minusculi, uneori ,microscopici apar in depresiile ‘endogene. H. Stideli considera drept simptome nevrotice consecutive sau indicative, concretizate in tulburari relationale deformarile grave ale structurii arborelui, aseménatoare cu cele din simptomele primare sau cu cele Tegresive numite simptome cardinale (care au fost deja prezentate). Un altfel de ,arbore" cu ramuri neprinse de trunchi (libere, .,in zbor*) sau cu coroana sub forma unei mazgalituri reda furia; la fel sunt interpretate: ~ liniile putemnic apasate sau cu diferente de presiune; —neregularitate in lungimea si latimea desenului; fe ~ formele unghiulare; ~ schimbarea directiei si ruperea liniei; — dezordinea desenului; ~ altemanta formelor rotunjite si unghiulare. Max Pulver si Margaret Hartze realizeaza o varianta de interpretare a desenului arborelui bazatd pe expresia liniei si pe pozitionarea arborelui (deplasarea spre dreapta, spre stinga sau intr-un coll spatiului grafic), prin corelare cu interpretarea din punct de vedere grafologic. Max Pulver confera iregularitagii (variaii la dreapta-stinga, lungimi unilaterale prea mari in curburi sau in diametrul ramurilot) o semnificatie aparte: sensibilitate vie, afectivitate exagerata, impulsivitate intensa, slabiciunea cenzurii volitive. »imaginii vazute in oglinda*, semnificajia ei psihologica find aceea a labilitatii psihice. Widrig (Elvetia) ~ sdauga noi semnificayii generale ale desenului arborelui prin adaptarea cerinjei, pe care o formuleazi astfel: ,Deseneaza un arbore care a devenitnnebente mainilor agurate); in a ; reand sa se relatiile cu ou tehnica inutului si amuri mari omnificagie hiatric (pe ai sunt mai vofrenie, in le indicative, arborelui, simptome de trunchi orma unei > presiune; nului; desenului ve dreapta, a punct de anilaterale ilitate vie, ladreapta oglinda“, vrelui prin Jitnebun", Ubbink (Tatile de Jos) = adapteaza cerinta testului in sensul desendrii unui ,arbore care vorbeste, dublata de aceea de realizare a ,povestirii istoriei arborelui desenat", accentuind astfel caracterul de test proiectiv. Florence Goodenough a aplicat testul arborelui la copii, alaturi de ,,testul bonhomme" (Omulejul) cu armatura de interpretare proiectiva. R. Stora a modificat tehnica de baz a lui Koch, solicitind desenarea succesiva a trei arbori pe foi de hartie separate, a patra varianta soliciténdu-se a se face cu ochii inchisi. Stora considera cA repetarea sarcinii creeaz4 o mai mare transparenfa a proiectiei. Unii autori au corelat testul arborelui cu testul gradinii, pentru o interpretare mai aprofundata. Robert Heiss (,,Deutung der Handschift") opereaz raportarea unor caracteristici ale desenului arborelui la unele din probele grafice; el descrie astfel ,indicele de disolujie a formei (de exemplu ,,coroana mazgalita* din varianta Koch) care corespunde scrisului dezorganizat si dezarticulat, pe care le identifica fie la genii (Beethoven, Napoleon), fie la psihopati (psihotici — consideram noi conform taxonomiei psihiatrice actuale) ca stare paroxistica a experientei si ideatiei. Reinhard Krauss (Uber graphischer Ausdruck") adauga interpretarii din varianta Koch pe aceea a ,liniilor non figurative (care nu reprezinta nimic in mod obiectiv, care sunt libere, care nu urmeaza si nu realizeaza nici un model). Exemple: ~ punctele sau liniile dispersate, dezorganizate redau buna dispozifie; — punctul izolat sau spirala ruleta stréns redau concentrarea. Oldenberg identifica, vizavi de inclinarea trunchiului, semnificatia farugului (par, proptea, sprijin al trunchiului sau ramurilor), Semnificajia practica a farugului este de sprijin al arborelui-vlastar, spre a rezista vantului pana cénd el devine puternic. Din punct de vedere simbolic, parugul n-are nimic comun cu cel reprezentiind trunchiul arborelui, care, ca par, are o semnificatie falica. fn acest sens, triburile indo-germanice pastreaza o veneratie religioasa pentru trunchi, butuc, bustean, care reprezinta vestigiul unui fetisism primitiv. Smochinul este arborele falic. Grecia miceniana cunoaste cultul arborelui si al ,,arusului. in Indii se venereaza ,,tarugul, parul de sacrificiu‘, care aminteste de animalul sacrificat care a fost legat de el. Unii autori au interpretat accentuarea desenului. fn toate perioadele de viafd, raportul intre jumatatea dreapta si cea sténga a coroanei este de 11,3/10; daca raportul este depasit (diferenta de 1,3 cm) se vorbeste de accentuare. Trebuie considerata si localizarea umbrelor formelor (mai bogate sau mai sdrace) si a umflaturilor (deformarilor). Se masoara incepand cu verticala trasd prin mijlocul trunchiului, sub coroana. Se identifica accentuarea: — spre dreapta ~ ca extraversie, dorinta de realitate; — spre stinga — ca intimitatea eului, introversie, repliere de sine, narcisism. C.G. Jung — completeaza cu noi semnificatii desenul arborelui. Formele inchise ale arborelui (cerc, elipsd,balon, orizontale sau verticale) sunt 0 imagine a luminii masculine, a divinului. 25Formele goale, doar conturate, semnifica ‘vid, banalitate, viata fara vise, platitudine, tensiune, vitalitate, coeziune. Aceste particularitafi ale desenului corele: debilu! mintal apare la 9-10 ani. Acest colorit semnifica ,o forma primara care variaza cu varsta de dezvoltare, »negrul” infatil devenind ~ dupa Koch — ,maniera umbrita" la adolescent Luscher da o alta interpretare coloritului desenului: valbul seanae cu un perete infinit, nesfarsit, iar negrul cu o gaurd infinita". Dupal, negrul e pura pasivitate intepenita, incapabila de nici un comportament. Pentru Kandinski negrul este linigte eterna si fira de sperante". C.G. Jun; obscuritatea, ceea ce nu a devenit inca, a un neant mort dupa disparitia soarelui, ca o tacere, smegrul reprezinta constientului, care se este simbolul unei ,linisti de viitor*. Dip Koch, exist o freeventé mica a umbrelor la 6-7 ani, negrul difuz apardnd in Perioada tinerefi Ia pubertate, dacdmu se inregistreazAoregresie, caracterul nesigur al unbrelor ‘inseamna descoperirea indeterminarii, le 11 ani) si scade in scolaritate. Negrul intunecat semnific: rica, triste, depresie, regrese (Ia nevrotici, deprimati).. Nuangele de gri semnifica: reverie pasiva, indecizie, labilitate, stay depresive, Tegresie nevrotica, pierderea forfei eului, maladie mintala, Schizofrenie nu exista o forma unica de expresie. Schimbarea tematica consta dupa altul, ca de exemplu: Koch in substituirea unui indice caracteristic cu semnificatiile din Modelul de interpretare. Forme inautentice — apar, dupa Koch, in Pubertate sub forma unor. desene calificate $2 nonfigurative, originale, expresive, dar féra semnificaie (nici chiar subiecralce poate doar spe a paint. De exemplu, coroanele sunt curioase, stilizat, ealizate in seaba doar spre a indeplini sarcina, ca un fel de masca, disimulare; forma de trefla, de inima, cu semnificasia din Modelul de interpretare. adapteazainstructajultestului cu referire la organizarea cdmpului grafigastfel: »Poti utiliza toaté foaia', are permite judecarea pozitici desenului fn cdmpul grafic. 26» platitudine, sibil, plastic, 1ai in creion, ae calificate tul nu poate ite in grab leinima, cu wrafig astfel: mpul grafic. Copiii plaseaza desenul in partea de jos, apoi in cea de sus, freevenfa cresefind pina la 10 ani, apoi scézand. Turner interpreteazA aceasta variatie ca expansiune a eului, ‘scopurile (dorintele) proiectate prea sus (supradimensionate) depagesc posibilitatile reale. Laarbat semnifica imaginatia gi tendinfa spre actiune. Se poate judeca desenul in functie de densitatea, plenitudinea, bogatia sau séracia, aviditatea sau simplificarea cimpului grafic. A treia dimensiune (ramurile frontale) este semn al originalitatii $i curajului, dar si al lipsei de jena si al impertinenjei. Predomina, dupa Koch, la baieti, frecventa cresclnd cu varsta. Creanga care iese frontal din trunchi releva faptul c& arborele este perceput ca ceva solid. Este foarte pufin frecventa in imbecilitate (imbecilii nu marcheaza cu un diametru mai mare creanga de origine). Semnificatia este conforma cu Modelul de interpretare. ~ arhetipul, imaginea nana raportul umind-intuneric (Bachelard); ~ trasaturile de caracter cele mai pujin personale si identificabile; — fixarea imaginii magice asupra lumii, care-si are originea in inconstient; ~ dupa Hegel, radacina e ,,lemnul absolut, ceea ce e durabil in arbore, ceea ce-1 stabilizeaza; este simbol al sursei vietii, dar si viaga subterand, invizibilA. ‘Trunchiul — reprezinta separarea eu-altul, eu-lume. Baza trunchiuluj — simbo! al tenacitafii, al soliditagii, al imobilului, ,,mortul viu'. Deformatrile trunchiului —nu apar in normalitatea psihica; sunt rodul experiengei subjective. Ele traduc: — dificultati adaptative resimtite profund; prezenfa unor traumatisme, boli grave, accidente. Linia solului — simbol al granifei dinte viata constienta si cea inconstienta. Marimea trunchiului — este un indice pentru aprecierea maturitafii psihice, imaturitatea fiind sugerata de inaljimea prea mica sau prea mare a trunchiului Scoarta trunchiului ~reprezinta elemental de protectie, zona de contact intre interior si exterior, intre eu si lume, raportul intre fiinfa interiora si comportamentul exterior. Scoarta marcata in desen semnifica echilibrul psihic. Excrescentele de pe trunchi au fost inverpretate de Stadeli ca semnul unor traumatisme depasite, asumate pozitiv si nu acela al elementelor nevrotice active. Un inel in jurul trunchiului semnifica frigiditatea (conform Hristoff). ‘Un mar cu un sarpe incolacit pe trunchi este identificat de Turner la homosexuali (toata scena fiind inconjurata de sirma ghimpata). Ruptura intre trunchi si coroand semnificé ruptura interioara. Conturul exterior al coroanei simbolizeaza relatia ,eu-tu", ,,eu-obiect" si in plus relajia cu trecutul, prezentul si viitorul. Mazgilitura trebuie considerata o disolutie a formelor numai in masura in care € afectata structura interiora a coroanei. Ea deceleaza intarzierile si fixatile la tari infantile. Se poate confunda cu umbra gi semnifica: joc pueril, regresie, intarziere psihica. Formele repetate (etajari succesive din ingramadirea sau juxtapunerea elementelor: crengi, frunze, dnd impresia de straturi sau de mozaic) semnifica: stereotipie, schematism. Aceste forme nu se intalnesc frecvent si au semnificatie diferita din punct de vedere al autenticitatii. 27Ramurile retezate (ramuri taiate cu fierdstraul, despicate) — sunt frecvente in pubertate, semnificnd dupa Ernst Widrig, ruptura cu trecutul, pentru a incepe o vial shoud, structurata, 0 schimbare interioara. Aceleasi simptome se schimba conform gradului de dezvoltare si conform varstei subiectului, dupa cum urmeaza: normale la 9 ani, cu frecvenfa mai mare la baiefi, care sunt mai vulnerabili — freeventa creste in pubertate; ~ la debilul mintal frecventa e nesemnificativa si nulA in imbecilitate; ~la adult frecventa este medie. Interpretarea detaliata apare in Modelul de i ‘Trecerea de la ramurd la creanga semnifica simful proportiei si al diferentei. ingrosarile ramurilor si ramurile cu linii paralele (,crengi-maciuca" dupa Crepieux Jamin corespunznd scrierii ,maciuca" si presiunii scrisului in interpretarea grafologica) sunt semnul violenei, inhibitiei, contradictiei, debilitatii mintale. Paralelismul ramurilor (ramuri din linii paralele) este indice de constana, de efort susfinut gi de durata, Ramurile care atérna sunt semnul depresiei. Ramurile tubulare cu extremitafile deschise (crengi-tuburi* sau conturul exterior al coroanei) avand forme reprezentate imperfect, corespund grafologic scrisului in ghirlanda, nedeterminarii grafice, simbolizénd relatia eu-altul, eu-obiect, trecut-prezent-viitor. Baza de sudura — apare in normalitate a 13 ani, dupa aceasta varst4 avand semnificafia din Modelul de interpretare. Florile reprezinta cel mai frumos si atragator omament al arborilor, dar durata lor e ‘curt, cu o simbolistica foarte bogata — conform Modelului de interpretare. Frunzele reprezinta componenta arborelui cea mai plina de semnificatie. Organizarea frunzelor poate fi ritmica sau stereotipa. Semnificaiile — dupa Koch: —spirit de observatie a fenomenelor extemne; —vivacitate, aptitudine de expresie si exteriorizare; —intuiie gi sete de experiente; —complacere in superficial; bun gust; —maniera juvenila de a fi; —buna concentrare a atentiei; —simt al detaliului, gust al decorului; —nevoie de apreciere, de a fi distins, dependent de succes; —vanitate; —mare capacitate de daruire trup gi suflet; ~credinfa naiva in fericire; ~imaginatie reala; —capacitate de a vedea lucrurile in roz, exaltare, irealitate; ~ reverie, Frunze (si fructe) supradimensionate: indice al retardarii afective. Fructele — incheie procesul de maturatie, fiind savurate, agreabile, utile. Fructul este purtatorul germenului. Prezenfa fructelor are frecventa mare la copiii de 7 ani. La varsta matura are frecventa foarte micd.frecvente in cepe 0 viala aba conform vulnerabili; durata lore Organizarea ile. Fructul Capitolul 3 Testul arborelui ca test de dezvoltare 4.1 Date statistice. Dezvoltarea expresiel grafice. Formele primare =~ Minna Becker a incercat o interpretare grafologica (1926) a formelor primare: 1, mazgaliturile — reprezinta primul grad al expresiei grafice, executate intai cu migcari ample gi rigide ale bratului, apoi prin migcari fine ale mAinii; ele capata treptat semnificafie; la inceputul sau pe parcursul desenului copilul le atribuie o valoare figurativa, instituindu-se astfel desenul. Hildegard Hetzer repereaza: —1a3 ani — stadiul mazgaliturii fara semnificatie; —1a 4 ani ~ 1/3 din copii igi denumesc productia in timp ce deseneaza; — 1/3 din copii igi denumese productia inainte de a desena; —la5 ani —gradul cel mai inalt de intenie figurativa (80% dintre copii), prioritar la fetife si mai ales la copii din ,,clase sociale superioare“; ~la7 ani ~ desenul este o reprezentare propriu-zisa, fara exceptie. 2. desenul propriu-zis — dupa o ancheta efectuata la San Francisco cuprinde urmatoarele stadii evolutive la 1 an si jumatate — mazgalituri de jos in sus si ~fntre 1 an si jumatate si 3 ani — ,rotunduri*, cruci; — a3 ani —cercuri si cruci desenate intentionat; ~ patrat si patrat trasat in cruce; ~ patrat si linie dreapta, ca un disc solar; la 4 ani — prima reprezentare primitiva a omului (cap si membre, fara trunchi). J. Jakobi asociaza formele inchise ale patratului si cercurile divizate in patru cu simbolistica Mandala“ a ,cercului ritual sau magic“, echivalentul ,,imaginii interioare“ a fapt psihic pretutindeni identic. Kerschensteiner denumeste primul stadiu al domeniului figurativ sub numele de .sfaza schematismului*, schema fiind o ,,imagine optica" in care un continut de gandire e reprezentat prin simboluri optice naturale, a cdror semnificafie n-a fost mai intai invagata (ca la simbolurile matematice). Copilul nu-si mengine intenfia initiala in timpul desenului, temele desenului variind; ‘exist o deficitara coordonare a pargilor si marimilor desenului, care nu respect proportiile reale, ci ordinea importantei pe care le-o acorda copilul. sus in jos; 29din clasele primare (I-VIN) si secundare (1 de muncitori specializati (598), inita (98 de fete si 126 baieti), de copi HID, respectiv 592 baie si 601 fete si un lo Instructajul testului pentru: 7 Primul desen: ,,Deseneaza un arbore fructifer ~ al doilea desen: ,Deseneaza alt arbore cu coroana,atfel dectt in forma de glob Varsta Particularitatite desenutui 2ani 3 ani 4ani Sani 6 ani Tani 8 ani 9 ani Nizeilitur i sus sn jos, unele de mare ampliudine, stele scurte, ‘Atborele poztiona Ia creapta si in josul edmpatut grafic, cu presiune putemica, Trunchi cu ramuri intinse orizontal, ¢ Poritionat mai sus, totdeauna in dreapta, Trunchi si ramuri dintr-o linie unica, Ramuri din linii oblice ascendente, i si ramuri din linie unica, Ramuri implantate in echer. ozitionat la jumétatea foii, cu ramuri in echer, de doud ori mai mare, Fructe pe ramuri figurate in negru, Axbore si ramuri dintr-o linie unica, | desenate in directia eresterii(oblice in raport cu ramura rincipala), ineepe de la linia trunchiului pe drecie vericala (trunchi de brad"), Ramurile din linie unica se mengin, Dispar ramurile in echer, Apare in desen trunchiul din linie dubia. Coroana © desenata de la extremitatea superioard a ‘trunchiului (,,trunchi cu Sudura), inchisa printr-o linie orizontala Dispar ramurile din linie unica, Trunchiul si ramurile princi Sunt desenate din linie dubli, Ramurile au forma rectilinie.figurii umane, cu alt obiect. fu are valoare eatica permite a, de hipnoza 2az arborele Aaiefi), de copii (fete si un lot mma de glob me puternica. « principala). 4 de brad’), »trunchi cu oroprii unei Caracteristicile componentelor arborelui Componentele Varsta arborelui /Trunchi din linie | — 1a copii pregcolari; lunica verticala ~ la debilii mintal la 8-15 ani; la imbecili, inclusiv la varsta adulta. Indice al inhibitiei, retardului regresiei. — la copii pana la 10 ani, frecvenja descrescnd apoi ~frecvenga mai mare fa fete; —la debilii mintal apare la 14 ani (si coroana sub forma de glob). /Ramura din linie junica. Indice al subestimarii probei Ja adultul normal, al retardului afectiv si al Ramura din linie idubla. — mai tardiv. Ramuri rectilinii | —1a prescolari si scolarii pina Ja 11 ani; . ~la debilii mintal apar foarte trziu; —Ia imbecili la 32 ani. |Ramuri orizontale Primitivitate la adulti si tineri] Forma cruce — la copiii de pana la 6 ani; = Ia imbecili. Decalaje spatiale | —1a debili pana la 10 ani; (confuzie jos-sus, | —1a imbecilii nu apar. fructe ridicate in sus, lateral sau orientate din exteriorul spre interiorul ftrunchiului) Discul solar si forma | - normal la copii de 6-7 ani; _ | Fabulatie ocazionala, floare ~ la debili pana la 14 ani; retardare partial, inhibitie, =a imbecili toata viata, extravaganta imprevizibila. Comportament deplasat, agresiune parfiala, simp practic real ineficient. Ramuri implantate | — normal pana la varsta Retard psihic (dupa 18 ani) ljos (pana lanivelul | — scolaritatii profund si tendinga spre solului) ‘mintal pana izolare, solitudine. la 13 ani.Trunchi inchis sau ‘cu pufine ramificagii,| ‘cu frunzele in = apare foarte rar persoana, care nu sa nascut inca", putin conste Forma primara manifesta, Indice al retardului afectiv sau intelectual, Forma primara ce indica un retard usor (se considera forme primare: indoiturile, suprapunerile, deficitul de coordonare, absenta peisa- jului sia radacinilor), Maturare scolara insuficienta (Se aluneca in jocul infantit si nu se constientizeaza 3.2 Raporturile de marime Reprezinta un indice al maturizarii psihice, a carui Semnificatie si interpretare dupa Koch este prezentata in Modelul de interpretare. “43 Cercetitexverientateasunraexpresiel race. Experiete sub honors Ca $ expresia grafic interpreta grafologic, desenul arborelui releva personalitatea si statile psihice. Frin sugestie hipnoticd s-au indus anumite stai, ale caror caracteristici difera in functie de forta sugestiei,manifesta. Experiente sub hipnoz FURIA - stare de foarte mare tensiune afectiva sep Caracteristicile desenului arborelui ~ crengi din linie unica (regresia spre o stare primitiva) care se disloca ~nu exista unitate —arborele pozitionat in sus le sunt apasate — nu respecta marimile conventionale ~ coroana largita in ambele parti se disociaza —trunchiul are o scoarfa solzoast si aspra — linia trunchiului e discontinua, exploziva ~ trunchi deschis in sus ~ trunchi cu ramuri paralele, inchis sus; trunchi sudat —baza trunchiului dreapta —coroana cu trasaturi mici si incarcate, deplasata spre dreapta, de doud ori mai inalta decét trunchiul, care »pluteste" in aer (trebuinta de realizare) = linia solului prezenta ~ arbore din forme primare (negarea aproape totala a realitatii) — lipsa jumatafii stangi a arborelui (la 5 ani) totala sau parfiala —ramura din linie dubla dupa 8 ani pana la 10 ani: partea stinga este slab desenata ~ linia solului, daca e trasata, e discontinud, incompleta ~fntre 5-15 ani — presiune slaba a liniei ~ la 15 ani —lipseste partea dreapt a coroanei, iar stinga e incovoiatd (dezvoltare inhibata) ~ coroand slab marcata si trunchiul cu lungimea prea mare gi usor indoit (retardare partiala) — la 30 ani — arbore de forma grotesca, trunchi in forma de con, pozifia orizontala a ramurilor si ramuri ‘n echer (imaturitate psihica)Experiente sub hipnoza STARE NEVROTICA personalitate nevrotica ENUREZIS ~ angoasé, . sentiment de inferioritate AGORAFOBIA $I NEVROZA OBSESIONALA —=; Caracteristicile desenului arborelui ~ jumatatea stnga a coroanei lipseste, in locul ei apardnd o ingrosare (apare gi in spasme si constipatie) ~ partea dreapta sta incovoiat& ~ramuri orizontale, indoite in jos (descurajare, neliniste, insecuritate) —expresie a liniei cu presiune slabé ~coroana din 4 crengi laterale aplatizate orizontal ~crengi sub forma de butuc (regresie) ~ la jumatatea inalfimii trunchiului exista o mare crestatura (infantilism) ~ desen din linii fara presiune, nestatomice, inconsistente, indecise ~ forma crengilor curbata, cu nodozitati puternice si curburi nenaturale, cu ingustari gi lérgiri (elemente spasmotice) ~ partea stanga a coroanei lipseste aproape complet, in favoarea jumatafii drepte — linia solului nu este mareata ~crengi din linie simpla care atéma (frustrarea)Caracteristicile desenului arborelui Experienfe sub hipnoz SADISM ,,exagerarea —coroana completa, ofilita placerii erotice de a — doua crestaturi orizontale (expresia primitivitafii) cu poseda si a tortura” extremitati roase (deficienfe) . : — ingrogarea jumatatii superioare a trunchiului, cu ‘ajare, forme aspre si muchii ascutite (indice al brutalitatii) ~ trunchiul urcd pnd la nivelul coroanei (extinderea pulsiunilor brutale, grosiere, agresive) ~ crestatura trunchiului (expresia unui sentiment de culpabilitate) — bucle la extremitatile ramurilor, care se indeparteaz fn forma de raze, in sus, drepte din linie dubla; cele orientate in jos au umflaturi si strangulari ———- —ramuri deschise spre exterior (,,crengi-tuburi") E (element obsesional, agresivitate manifesta) orizontal o mare INFANTILISMUL PUR _| —conturul crengii din mijloc este neregulat — 0 intarziere totala — apare in desen ,,cuibul de pasare“ situat frontal si corporala si psihica, atagat in jurul arborelui (dupa Bleuler este ,pulsiunea dincolo de pubertate si noninfantila de a se juca a copilului) fara atingerea capacitatilor intelectuale"(Kretschmer — ,Psihotherapeutichen Studien“) foarte rar i {ntlnit in nevroze temice si (elemente complet, in Fea)Experienfe sub hipnoza DEGENERESCENTA (PSIHOPATIE ~dupa Bleuler) ~ persoana care Caracceristicile desenului arborelui Se cient LY ~ tori cu ramuri cu forme flasce, cu linii ocolite g extremitafile in forma de tentacule rotunjite; ramy nedetasate de crengile largi in punct de vedere ~ Contururi neregulate, tremuraturi (dar nu de manie intelectual si in special ataxiei) afectiv reactioneard altfel | —doua ramurilaterale, cu spafiu vid (deficit, sentimentul inferioritagii) ~ la baza trunchiului apare o crestatura in forma de on; trunchiul in formi de S ~ aPar crengi ca 0 laba de broasca si alte forme necla cu lipsuri; coroana e mai larga in partea superioara So 3.4 Stadille de dezvoltare. Semniticatia lor Ca si testul Rorschach, Testul-arborelui, fara a i inarea nivelului intelectual in functie fi un test de inteligenta, permi: de anumiti factori (indici a B c D B F Indes) | exvemt | cativ | netmies | micas | 22 e ae | pataP en pins ated pint Ramat | dininiewics | 4 | 136 | a7 | os | ay Tag Trunchi cusudua | 5 | 455 | 136 | ass | ay | ap Fricte s3_ | uss [6 | a2 [a | ae Peaisiewminle oo [a6 [34 | aoa | as] ar Sesaini_[' 00 a6 [00 | 28] 9a Pas Suma [toa | 312 | 736 | iona] 108s} ass Stagnarile in dezvoltare redate prin astfel de indici semnifica faptul ca anumite functii Psihice nu sunt dezvoltate (indiferent de varsta), De exemplu, un desen Poate apartine fie unui copil normal de 5-6 ani, fie unui copil retardat la 15 ani, fie unui adult inteligent nevrozat. Aceasta inseamna ca: ~ Tetardarea nu ¢ atit intelectuala, cat mai ales afectiva; ~ Caracterul primitiv are semnificatii diferite: 4~ potential ce se poate dezvolta, b- vascozitatea geneticd ce nu poate fi depasita, ‘©— un comportament ancestral individual Teactivat nevrotic (regresiv).ite; ramuri le maniera E. Benjamin (,Lehrbuch der Psychopathologie des Kindesalters“ - Zitrich, 1938) a determinat caracteristicile ,,comportamentului regresiv‘ si modelul de arbore ce ti corespunde, pe care noi I-am intuitivizat astfel: [Fuga de resposabilitate ‘Imaturitate ‘Labilitate afectiva ‘incapacitate de sinteza Instinctualitate Comportament agresiv [Fabulatie ocazional Extravagant’ /Neconcordania jou realitatea Modelu! arborelui = trunchi inchis sau cu putine ramificatii ~ frunze in interiorul trunchiului ~ramuri cu aspect de pere, care coboara spre sol —trunchi cu sudura —baza trunchiului rectilinie, pe marginea foii La diferite varste, reactia de regresie se manifesta pri — doringé vehementa de apropiere de mama sau doica si incapacitate de a renunfa la hrana lichida (sugar) ~ agitatie nejustificata, spirit pueril, lips de seriozitate, egoism, lipsa de autonomie, atagament exagerat de mami, spirit tiranic (copil mic) — preferinfa pentru jocuri infantile, lipsa simfului datoriei, defect de concentrare, agitatie motorie (scolar) — mitomanie, furie, impulsivitate, instabilitate, disperare, vagabondaj, fara simul ordinei sial proportiei, placerea de a tortura animale, dezvoltare nearmonioasé a pulsiunilor sexuale (inclusiv masturbatie excesiva) (copii abandonafi) ~ ticuri (clipit convulsiy, ticul muschilor fefei, al bratelor, picioarelor), incontinenta urinara si fecala fara cauze organice, agitafie motrica, dificultati de concentrare a atentiei, fuga de responsabilitate, imaturitate, labilitate afectiva, supraestimare, trasaturi parazitare (aviditate, spionaj), lipsa simfului realitagii. - 37Capitolul 4 Tehnica de interpretare 4.1 Formula instructajutui $i materialul »Desenafi un arbore (fructifer) cat de bine putetil* Variante Koch (daca se repeta proba in cazul in care au fost desenate forme prea scolaresti sau conventionale sau daca se exploreaza si alte straturi ale personalitatii): »Desenafi un arbore diferit de cel desenat inainte.“ ‘»Desenafi un arbore cu coroand si ramuri."* Pentru copiii mici instructajul e simplu: ,Desenafi un arbore. In Tarile de Jos, varianta experimentata consta in desenarea a trei arbori: —un arbore normal, —un arbore imaginar, —un arbore aga cum il visezi. * Materialul: hartie alba, nu prea neteda gi nu prea mare, creion si guma. Foaia se prezinta in pozitie verticala. Se vor observa stersaturile. 4.2 Interpretarea desenului Interpretarea desenului incepe cu impresia global, care permite identificarea relatiei intre intuitie-observatie-cunoastere si infelegere. Exista doua cai de interpretare globala: 1, familiarizarea cu gramatica impresiei grafice (particularitatile grafice, independent de orice interpretare); 2. viziunea exacta prin interpretare. 4,3 Explicatii privind adaptarea interpretarii modelului Koch Modelul Koch, extrem de descriptivistsineorganizat, a fost sistematizat si edaptat de noi. Fiecare model din desenul arborelui este reprodus exact, iar unde a fost nevoie s-a completat cu imagini sugestive pentru forma arborelui sau a componentelcr sale. 39‘Semnificatia fiecérui caz din modelul arborelui este redata in traducere ad ltteram & structurata pe tei dimensiuni sau perspective, care, de altfel sunt disociate numa scopul unei mai bune sistematizari: 1. perspectiva socio-culturala (psihosociala) care vizeaz’: ~ aspectele relajionale (eu-alter; eu-obiect; eu-lume); ~ diferentieri inter-culturale; ~ dependenga (independenta/autonomia); ~ adaptarea-integrarea. 2. perspectiva psihologica si psihanalitica care vizeaza: ~ raportul constient-inconstient; ~ raportul instinctiv-intelectual-spiritual; — complexele si inhibitiile; ~ indicele de toleranta si frustrare; 7 Tésiturile psihologice (tipologii distincte de personalitate). 3. perspectiva psihopatologica care vizeaza: ~ conflictele intrapsihice; ~ anxietatea, angoasa; ~ blocajele; ilitatea psihica; stabilitatea psiho-motorie; — agresivitatea; ~ fixatiile, obsesiile, fobiile; = bolile psihice. in acelasi efort de sistematizare si ordonare in scopul operationalizarii Testului arborelui ca instrument de psihodiagnoza, am structurat Modelul de interpretare pe atru secvenfe mari; L Aprecierea imaginii de ansamblu Il. Schema procesului de proiectie IL. Semnificatia componentelor arborelui IV. Particularitati ale desenului Semnificatia impresiei globale este adaptata dupa Offerman. Semnificata expresici grafice este corelat cu interpretarea grafologica din literatura de specialitate, Componente erborclui sunt sistematizate si redate in ordinea natural a dispuneri lor, Sunt introduse separat unele dimensiuni (directa trunchiului, diectia coroanel Sreanizarea coroanei, centrarea ramurilor, expresia ramurilor, coordonatea rammurilor) ea semnificatiile din varianta Koch. Semnificatia din cele trei perspective este tedata nu atat descriptivist, ct mai ales Sub form de trisaturi, sore o mai operationala interpretare, in scopul realizar profilului de personalitate. Am realizat un model de Foale de protocol, anexa 2 Modelului de interpretare, structurata pentru fiecare subiect pe: T indict de apreciew a desenului, sistematizati in aceleasi patru secvente (IV); ~ taxonomia parametrilor de interpretare; Foeumele $i prenumele subiectului (rubrica ,Observatii“poate servi si pentru {nregistraea parametrilor in cazul unei cercetari cu mai multi subsect)vere ad litteram ociate numai in zarii Testului aterpretare pe in literatura dispunerii lor. fia coroanei, camurilor) cu ‘cat mai ales vii profilului interpretare, ante (I-IV); vi si pentru Foaia de protocol este un mijloc eficient si operational de cotare a ,ecu: parametrilor individuali ai desenului arborelui“, cum am numit-o noi, deoarece fiecare indice de apreciere a desenului este codificat cu: ~numérul secventei (I, Il, IN, IV); = litere majuscule, redind indicele de apreciere a desenului; = literele mici ale alfabetului pentru categoriile taxonomice ale parametrilor de interpretare. Pe Foaia de protocol, acesti indici sunt doar bifati de cétre cel care interpreteazA desenul. De exemplu, subiectul I.C., de 19 ani are urmatoarea ecuatie: 10Ab, IGe, EG R/a, T/EC/j, AC/b I Pc, Mb, PMh, LSc TIL Re,Ta, CTe, BTa, BTa, FTa, CRa, FZb, FLb, FRb. IV PCe, Acesti parameti, identic codificati, permit reperarea rapida in Modelul de interpretare si gasirea semnificatiei corespondente. 41ug9s09p 2feq19n tHenoedeD “uosop nnuad wpminde “eHeuoyuy v yorSo] amsonjard ‘vontjeue aztpuen MIPmOp ap ‘vztfeure ap veapy -q i 42 “Pretfeds-oapra atfooroud ap ayesedey > “BanIMUy ajeo ad sojaquowtuaAd fajuaso ¥ axoBojofu 7} A 9p oreupides ‘eanmut jueunuopard ‘poneimts apugs, AN Andaored njquresue ap 1§ ayeqtun ap “PZOIUTS ap vaapy ‘e PolGojomisd eyjeoyrmuas fepow Injnjquiesue ejemasno yo Injnuesap & njquresue ap juiGeuy easajaaidy | (ON SALeHD 2p ,,mjasoqay [nysaI ednp reAdepe) Glejardiayuy ap jepow tyvonede ‘preuorouss areariqey ‘orenrprSexy ‘aforeorjoq, ergey ‘e10f9] ‘eszeoi§ ‘eesTop ‘“ppeatacu ‘pansenseu ‘epited) YOLLVAV-OLLSVTd 'P ‘squouse op ysdyy 1B yeztueSsoou junds ‘yonoey sep “greBoq apeytatsoudxy “omiejep ‘eznewaysis 8 yezrue810 nds “orztoaid ‘oywUAnoe uy o1OSTY (areazgouqeadns ey pugd arsaudxe uy yiudoy “giuspliys “ysioouduut “gsvouoMEaE ‘vonoey ‘eremmionnsetl) YINOWAVZIG-OLLSV Td 9 (eznuoo “greats ‘yorrewroyos ‘nxSou-qre wy ‘eadse “voneis ‘ystoaud “you ‘0001) YIVSVLAC-OLLSW Id “4 “uasep ngued rurpmnde ‘usrueurp ‘oqatatsoudxo ‘owmlfeursuo ‘ereyfenzueg Poliojoylsd enjeousuwas fepow (gorumeutp: *gatsoadxo ‘oansogns tpeiep no “gresojoo ouzaind ‘ypu Wo “prenzuas “erewstue) YOLLSILAV-OLLSVd (uuewiayo ednp aseycepe) Preaoy6 ejsesiuyy “97 43E.G. EXPRESIA GRAFICA (analiza grafologica sumara si semnificatia psihologica) t Ed aed fide y Hl alld hal Jlal dainiist: yi ha a i if } Hist i iy itd Hull tlltn dish ais a : fH Eee“Geumy, ednp) mjno eaunrsuedxa no pugpearyoo “opvos yode ‘uv QT e] eugd nidoo ey aySoro wfuensony “ottenout ap yustdg -soruya fapmndy “eonserd ofupuay, -wsteoy ‘orezoud quidg Sof ur aresejdaq ‘9 vomits pe duds eieqpuay ¥ exfeurseur — yeqzeq ¥7 -(soptfeniqisod Infeary nguad eieuy vard tmdoos) areum e otfeurwog sns wansedag'q * “aroLieixo ofuongur vy piuarsizay ‘ours op amugdaig DREAPTA ‘ay S { f Test “maqipg “areumszeidng -ojuswnuas ap ofeSoq one ae Blenuso atfizog (oyeaG intjeds) Polfojoulsd exjeoyjumeg ‘japow ‘eujGed uy injnuasep eeueseld g ‘SUe4G Injndwes eereziuesio ap 1s Inje.oque jnjnuasap iwjawesed ap ajjouny uy ax}oajoud 8p Injnsasoid ewayos 1“oMBMIOeHoyy “orentatsuedxg “ayer mfendsy ‘aygesd njnifeds vansedoq 5 “Typon mes ayttagar oanooye ayoIyUOD “areidepe ep Hymoyiq “aremzue9 op uoyg | ‘edupis e| aresejdaq “a “Teuorsed aunids “amp 1S aun} rundy “wisyremeunuag “femmue ards orfeutjouy eidvarp ef oreseidaq “p “Goumy ednp) mina vounsimdys no Puprearyoo “epeos rode ‘tue Oye] vuyd mdoo vj arfaro vfuransazt: am TaRRRPAAT [sjsu snaney ‘omarda issogo onus turs hoe idan eBtsums au 3p vaRUA U omIuIOS =IDAAAI HOKE Nene (@10qu) woreq"9 euorsuoupesdns Shepp ‘Weim ds suo} TMeRO smENA tO Say “poneAN ‘suaseRG HooUN ‘OSU “ta aero un Bues ‘woumoduay, | (a10qH) vaseq-¢ 'S #1 elreduy “yyenuso vareopea w| prezodes sjoqruenb ae pact sopHeta=p wun i ‘wstursd Zane osaudxa op eioj 9p "yupus op preuazrap 2 nu njaiogn etal « “SDS UL DOP warp ul YIUDIONS ews Puy eSupis eupts ‘tomdoup 16 rowFurye anuy exneoyruTas afuasayp PIsIxa My + apis murigo e-s (wu uy oypousvisrodsp) aypow eine « “*H{e vaeoe woop aniujootand y axe feu 94 eiemontd 6 aeunud frj2%> 101 UE (gy HGH « “HCH AAHA-A sp) oojook eareun « HTH AKL 3) ammeoo$ nop uf - ‘Pidex opeos rode ‘psejontaxd wisspa wy vourremn asa 4p. Jo11P © areztreweIs's ap FapoYy e vtec] (2:0 °H 7 tings yoyess ax acai p pO, 9 Byesoprsuod ais (Ions warerEuunf v] 2p) eyenuoa vareo} treBpsaauy gz2ouey efeindod nnud reuoyers pi “Tvauuzuso uy ateans PUL *(°yf) YoueoLoD aust eur 8 (477) tapnnjouNay ) surveu i anmue quoqe Bogpe nes aiesH| END ULI tonne 312) (@) Yoweg nauad ‘een ap unjntu od euopi0 nes HR OAL exten ("H) Hurpepes wowrleuy anu ewons wuurzaudas (anja vounieuy ‘Soupd whntamew eiptoudennuod ooput un ae, oyGojoylsd erfeoyjuMaS “CH imjoroqe eowreuy injnuesap eowuew “Wy“porutsd yjeog, Ca"W<‘H@ gorBojoylsd eeoyjuuies “¢ lepow 2 Iujeuteded “| P71 HO 1° 99 289 7H = “ylups 29 uo ¢1°| ap aso eideasp eueax0sIURS « ‘LOI? imsodes 1 29 “ofays49a 280) o| yuEISUOD SuEUEL { 4 ochmetomp eet 2 toh a H aye YEULION UL IMpasoqae HayUTELe q -e8ups up 1 eideasp up auranxo afr any ysuuidno ueo.09 waNseI— 27 — —_BuEoLOD eowneT “P une ayo et wp ope sul on pom ap amin men = = rourouos vourtey 2 Serj hd RG 39 EIN EI — oN a “mppyos eruy ey yugd ovfeoyrare: pouEpe Yeu B20 e| ap TMORPE Bins — “HY — — TUFopper eouNT|feUl “e BorGojoulsM eVjeoyruMiag “Ta aNUIp o|LNUOdeL 1§ jqeMseUN NOWIEed (WD) ‘Wad Preisojain stows -anezneydy ‘wezind “e7easoq sno lug atonas ndiouug yus’suenuy outs ap vase a a ee : Renan Senn THe nals HOE eNO SNM, surUORTo omen sow Yanan NA A aR Hes Youn, smc °S PT eulzeduyy “grenuao easvorea ei exeunder rename aon wanes a: mnjos ory w “onooore epueUr Uy votoads) paryTsd yfusysisuooUT, we ap 1S aued o-ap “y+ fy id } “aTeTAKSIEA “aTENTeIOYTEdNg “apeNTEMIOUNSUT -AlSaxBax IO}eIE i : yyy | 5 g ] “puumorew arfensy 4 veanoed otupuay, “Pnqisues “ejeuiereat 8 yorzy wow auds mfesianoe BaseIUStIQ, Twstmueyuy “oryrsd preioy ‘orfiqnuuy “areyjoazap aiuanSuoour afurpuay, fl “wueurmmopard areTemiounsuy “areitansazy “oreandsooy “areiiqisusg 4 4 yy a } omysd preyoy TPH HS “oreuesza,, a “srenTeroysadng “a1go “Inynqeor ye snpax hunts -areopueip “oupuE, | ojeiazop eatumy uy worarsnjoy vremstds 18 yyomoopoqUT aeHToeAIA, corliquiy “wsrpemosjeruy “Teuorsed yndg -wsteuey “wserzmug a “ous ap PluINsuoD “arezLoTeAOIe IS aZLIOTBA ap vToneNy “wSTTeapy “Tigisuasesdns ngued sarauy = pH Fy“eIeanioatgo ap srernoey Egeys “gannud ares ‘eluanSuoout BANeIoy, “HOUR UT pIUDAdNy OIE, ‘areqqun 0 pzeaULso} ‘oreo ‘Jos 18 egOgre onU HHOUNSTp TamZONO wiuosqe vOIPUT “vorSyersou 18 watsed auIpmne o yorpur ‘arerpauuy raluarsrxe v arsardxe e “meuorsuod vy wiuedeiy vluonoayy 0 ary -puanSuoour pao 18 piuonsuoo wien any +, sof 6, sns anuy emma] 18 warezedos BAY eajGojoytsd eneoyumas mynpos eu 16 sopfurogpes voUrS1I0 no mpnIyouny tezeq vauMIZN. *D InjMryounn ozeq widnseap rnpnjos wrUTT “q Iynyos roruy eluozorg “e tyeuiered Injayos e1ut] — "STprin “4 e desenata realmente sau numai indicata adi avers fat, cir¢ Fie ci Excitatie afectiva, vehementa. vital Dezradacinare de relasiile fundamentale si necesare“(dupa Turner). iL d. Linia solului oblica e. Linia solului sub baza trunchiuluiwoyeytyiqep uy pa ae aun ‘poupruuras aa (prequra voveaty (gorun) yduns siza ednp vfus; ~Igep @p agp) wstanrU ‘OTUT] UIP PULSEPEA “9 as e uy axeyzo nd vay ae yu phuansai ‘Muroepes eluasqy “q Jeo o1oere9 ap opumesesy, “proud surge ‘dnoyry urogpes viuszaig gorGojoyedoursd gomjeueyisd 1S reamyn |S Ganoadsiod Wp —-oyBojouIsM Eaoedsied © gleyaosoulsd eANaodsied erleomumes up etieayumes up eWeaymmes = japon wiouesed eussepeY - Injexome soyowwauodwos eieauIUMaS I"preurdxo ay | PIs areITeUosI9g | “sTeHTIQIsUag “areTANIZUIg “areoqnuapr ap fy adnenuy S1OA@N qUeWZe Ja}eIED ‘Pouedure areuorfeyar ap esd] 18 oznyp wun] up -o 56 ‘ro ne ty “oven " 2 10H run uy SIDEAIA “aREdepe —_-a/2]00"1SG0 purjo20 ‘feroos x 8p arenoedes Fung Imtpeur ey aespqeidepy ‘Breinpuo apy utp - “are ZONION, “orSrurjou ‘roryisd sjeuoejar AN (Buax9) PAROS aeITIqusuT — oENTTTeLy ‘oerasindwy == torfeanowr vfuansesuoouy wadnanuy ory wip -qwaemngn KY | nomena “paneadepe oreutp myntyouny ezeg -¥812 38 quozard uy arezoouy La ~wistyeau “erejo ‘pnd arp xeteotay ‘“zadax yendio -aad ‘omyure “1eI09ze “ACID “jnzeos snuo} ‘ApeyTyuds: careydepe ap Hern “WiC thmpe eS ew THe] -008 vj qansayy 18 [eULION yun] wp rypuny “q, (gorum) pydurs ory] WIP Tyouny “e “reuotjoure-outsd “oreatyIQuisuynA, . coaneadepe Heynoyic. njnryounyy ersardx gy orenpiqersuy, cyouyisd ovenpSeay ‘erejozt auds elurpuay, y uur waTEHIGED UW [EULON rpm we pT -pmjoos wysiea vdnp yarns — 6/g anuy yyereTUT LareITT : -anmmur mueyd uy axougurY —-Igap v| efudaceyy ‘ere[098 oTuoo youn “"e -eomyisd worzreuarwo$n — areuywopuy ‘aveyeneur eISIBA ¥] [PULION *,,WOIP mmmryouny eu0 paayar ames annurd eorpuy ‘sonoeid turpmndy — adieo* : peta op jnidiouy Tila g “aumy-no areredag 4 S ‘panpns ap ezeq ‘3 -ayiurean ‘uiststomeu ‘eseo8 “yeu ) -a“mnynan ~Bxooep [e Sumts “te}eysez 10) -esydou ‘oneangn ‘soroudes ‘asrzaquey yids ‘somsey auds orfeutjour ‘arsiaaennxa ‘opleztaordmt ‘pjuazan “apenpiny “ere igoy “are Stu 9p ajoaau 18 wsianoy ERtOKA ‘anioe qutds “rorfuare are ‘asmpar arenusou0d #8 yfuton ngqunjau yds “panounsur “SRENOND ‘OTEITITA “OETTOWATA ‘qprliqnyur esd ‘sowztaardust aunds ‘repoyour ‘mynueyd & 18 mmdoos efuasge “xluanses ~wooU! “O|LLZI9ep ¥ een ap apentoedeour ‘qrzinaudut auids ‘oyeimosqo ‘ereoou 1 anpuy’ ‘sjeuopsozop meu ~ “Hpur “(eqeis emzuso) nmiioe sopndord e anupdeys op esd] Te tus ep gsdry “anes ~funuuoo sus1ds ‘arenriqetoog (e@punjor youuo eareupmny 18 vareiqour purons aarremsyuor uy ‘9199 ‘oue ‘pou) 219g ap ‘FULIOS Uy PUBOIOD “> Rupe szyur ‘PUROIOD “p “HIST fuord ‘awitareu ‘ard“rouuoy Pe jusumuas ‘efuazaduro> -aqeuoriuantios ihefay “ezAIOUODOU quezodo yunds nes arfrzodo ie 9p igedeouy *,Japour 2008" 1 - wonpazsdng “(esoundns (qynfesoxp syeuo: ‘outs Ms Te snpoid) ound Swsn Bus puro — (greos) rorfeds op o-nut ezaqly Lnuzes pueTE x mdtosy ‘FULIOY tH YUBOIOD pugo alsaidop ap auwag ‘uisr 1 : Sammy et | ‘no logue “8 nyu rotuewoyda|g “2401 aL “poyepidejop: -Buronyey ,,asepuoquse, “ mpuay,‘sxpauioa‘ynjg, 18 Hoy ‘oor9se ey wluandary“Teuorfoury ‘arejunu ‘oueBi0 oyog *,fewaM -ay “TeMo9J9IUF OFOq. apie neds PIAS “poryrsd axemainy —“ereoroyur ap xajduop Ro BUROIOD “Y “preweurey I swtuouy “(eluerqure ~roduioo 18 yseoarou aeHTTg ‘uLsoresta) mfertqeas mpntats z ~eisuy “THenqeuosred w 16 yztserdw usd “atfrzodstp ap arfouny seaquin Iovarposiqareumdeq iqvuorsardwy uy yliqisaooe areuoT}ejay uy gueoi05 voung nua op und ‘anostp eto “Tqenau Hou op auvozeq ap 1 ‘emedose sopzmurer apunose 18-2 ap elurpuay, care opfeauanxe “uesep nauod ruipmndy — -orfejo op ofiqeasSe auog no PUROIOD 7~waind opeanoeay “epider sua89qaluy ap oenoedeg elu B01 no pzeouozel ‘orem eren[iqeuorsardun ‘ayey1a “Hizuas ‘oxeur orepiqisuag ‘feo01q ap ames ‘orez “HoTeA op osou vareqiyuy “Fajozt Tera fe 18 are 01 WSIANOE no ‘azeioazop up iutds °(,18nsty yo gout a nu") otidosd aremmuapt pep ‘eis ng “outs uy axapryouy ‘ountfoe op aeuaqy prey winds) efuemsis uy oyuns 8 araundns wt sep axofupns too ‘aunysaud ow anvaq |S vreznejde © -ns pfursar areuorejay 1 “eonpo ap nai, “omeuorieyes Uy oreAIsosy “eonpa eadns* zeryo ‘yeonpa aundg “osergde op esdry -gqets. | /-—)~ | aruouomy -(uspuadap |(g]0nq ep UBIO} Uy ajeueos0 uy adv) 6 ‘vray exuoo Bun : \daosng ‘oreryiqey a) ‘aiepesep ezaquesed careiyiqeisyy ‘onedoysg —* juanyuy “wsio8q 9 EUROIOD "I “(lugpearqury) azeouerut q wforpenuog “Tenjeuosied WE eS voryrsdenur axa10siq] W ,9STBAUT SUUIOs couayozyos “voryfsdenur ountsuay, rng puroi0y d “(qoaigns ey ap a1eqe 28) ‘auinu ad sojsuniony aunds® afar 0 pupwuioy TN “areipqenouadwy *,,10] “(areuorfepat ‘aqeoaysoure ~toedo wzneo utp vamped ap ‘eleta ap) oworfduioo leorrure ‘OpaA NIN “sus Uy azOPIYSUT 9 FUROIO;) “O aqntemys eajozar arwod ny-onewiBag yuourer -odwoy, “piopalxa aye OLNLAIUOD “DP suas ‘axeHojnoa ‘9p ‘wes ep ‘asenuasuo. ap esdyy ‘onupdyyseu riforar “orn ‘orepqes op vsdy ‘yiuaf — -Seudun esazaquy oreuorfeyar uy sorjusjerg “oreiaqnd (ozs op puntos ur Is ‘aisroannyxo ‘oyeyIIIq UL PPULION “oyeuosradsayut ‘Forun OFUr] O-AUIP) -vjuongur ‘arenandosay —opttieyar uy oreqatsrdy vrepey 9 -wesradsip “aTeI08 aIoeIuOD ap vfuyog “arvorunmos ep areifiqtuodsig -oreur (ouarxa arentiqeidepy “panvrfrur ards zomanur ap inidg -jeuossadrayur utp ezeosru) apriejer ur arermqeury penyinuen “9 pp] (edeoo ‘9p 9]103 vo “nU9D ‘ads aneoéru) wodinue) “ -a|noar *gpeuorzisap azand @) (jeue0109 &) ‘oqoeua) ‘o1318ua ‘aren “FpeDos arejozy Jojunurex varenua) “weouod ‘aus uy arepryouy —-axeuorfejar uy viuapuadopuy - a9 4(adaridasp uyaros mnryounsy [ —_—! B ppeon9A wifizod. / | *edeasp auds eqino 0 paoqax soptauax9 “arenuaouoo ‘outZ | v pmonadns vowed sunjorg “Wewanse eunong “quotas 18 efeta ap ving | ‘Tes pnTyoUN pugS “paefuanyzur yids “ours — eanizod eurpmne ‘orereung younye) eydeazp UIP Epeas B ap elfeuTfoUy —‘arMoUOg “stAo-[eID0s jug = auds orfeutpouy “0 | ae coun ronen wtourm om | QY (Sof uy) pouoaut arfyzod uy 4 vorenttig Pe Jumis ‘oruoune ‘naqiyog — -eidepe ap reoppIs JAIN coneurBoy quotes soduiay, “preorarx9 9181 (sns ut) ppeuuou ailrzod uy -e (@oyumurer ‘faueoro9) eHfoarig ~ 75“eulopuy ‘ginisou “emeqe ‘rooqut uy ‘tudord HoSurauod ‘91 ¢ “Pp [uronayur uy 1 9p _plueinais :101 Jonrayxo e| eiuny viurzardoy ‘Buys ards ‘vaxoppoal ‘eidearp ads varearpry °5 “vorusd arezneldy reuozyi0 wifoantq 9 ‘eruouojny “Tenournuasoy ‘areuorfeyar wy viusoney “insen uy “usinuas0%o ‘ajssoaomuyatsarSoyyjewioreuratiexty (e8ugis ards yqimo © PAdfou LOTTStIaI9 B pmeouzadns ‘vayred nes [nryounn Puyo youne) vues‘Preuorjowrs-oyrsdaenngeT “(.imuga vo") tuaysisuoou, quga ap mEq, ‘ayogue - pueox03'F -aseumdog -ua908e ‘a1ssOAOMU “FUITUT ‘ap aue8en paps ‘onwuUresoE “pyeasogo ‘eiuesnZysou corpour uy efuey “orpyiod ‘arzusodi ‘ono -stzax yqe]g “IuouTENoduIOD =pyoud ‘atua[ora “goseayayns —1§ argorumutog ‘areuorfeyas aurinqeid ‘orjooue]ajq uy wiserzmua ap ysdry (peoos) eo are pmurey Y “ountfes page “AOU BEY ‘aum_{ “BAHOPE avALTIGEHOXA “Teyoazap urind aneyar ‘ayyeuy, ‘a8 2p oni pious] ~wserenquaiadyy ‘atfoayor —p ap esdy ‘wstqea: op ysdiy (ope ‘98 99) ajuspusose unuey “3 1cece i -ynunuos ofuy] wip Jopzmumes 16 mrmryony vHfeorruwos 120), | i nuTyU09 | aquy o-nuig sojunures eyserdxg >a 2 2 0 2“enupuoosip Hut] UEP JopMUreS YS MIMYoUN erfeoKTUUIES TZ), NN anunuoosip Hun z wap . [. -| & “areynqny sopnures epfeoyruuos 129A, ( " ‘ajaqezed antmuos Huy 7 vid ‘2 iX i “enupUODsIP HUM UIp royLMUTEL 1S InyNTyoUNY erfeotyTUWIAS 129A, | ea Fouquoosp oyur O a g c. Plastic-dizarmonica € 38 a. Plastc-apatica a es E.G. — Expresiagrafica REGAC| IEG Bee a ci 2 Bee pte oa ® aay Ps mint pc 3 es Tre ase nr d 3 ~ a €. fragila, destinsa e e235 AC. ale componente — : bg: oe ; ° +h, monotond h i fable A ji rigida i ie fizant k Scie proce de proeee TP J PPlesres desea in pagint |x poe ceorala 2 b. deplasare in sus b Je deplsare i joe 5 a deplasne I ean a = ease a ge 7 f. depasirea spatiului grafic = Mien deena a normal, ehlibata TM 1. soprediensocath =: subimensonat ¢ PM — Parana masa | alfimea rian TPMa , inafimea trunchiului H, b Je tlimencooanela. iimes coroanei e Hai fyi Poe HH, wo i. Hy, deo parte gi de alta a fis sola . prezenta liniei solului linia sotului deasupra bazeit trunchilut fe. fuziunea eu bara trunchiului gi radacina [linia solutui oblica e.linia solulut sub baza trunchiulut >, absenga ridacinii fe. rdcina din ini simpla ¢. radacina din linie dubla inchisa fe. radacina din linie dubia deschisa fridicina cu sudura TT —Trunchial 2 prezenja runchiulut baboons wunchlad [CT — Contra tunchivhut 2 din lini continua din linieinrerupa edn ine ondulata e-din lini difwze, frerupte din linie simpla din ine dub Garalele ecient) a wubulara ‘b.tubular, argta a dreapta |. tubulard, Lirgita la stinga 102e. dreaptd,agezata pe marginea fot £.situaté pe o colina sau pe © insula | |g baza de sudura 8 ET. — Forma tunchivlui TFT a. tunchi conte b.trunchi cu adineitrt fe. runchi in forma de .S* € a. trunchi x umfanut | (excrescene) e. trunchi cu ingrosari si stranglari 1. trunchi de bra inten pom froctter trunchi i ramuri cu sudura 2 h,tunchi si ramuridin tnt fnterupte i. tunchi eu forme drepte gi unghiulare 3. trunchi cu forme rotunjte i i. tunchi cu sprijin (aru) k EX ~ Exwemitjle runchiulat TEX &. deschise in ambele pit b.trunchi deschis fa baza b [-srunchi desis in jos € a. trnchi inchs jos, descis in sus, ramuri din line unica fe trunehi deschis tn : coroan-balon = Directia runckiula w-TD / a. inlinare spre sings b.inclinare spre dreapta b ee 2 | | | LEAL ‘S.C. — Sooarja (suprafajay LULL TLE E! TLE Lt | 1034. scour umbrita la stinga e. scoara umbrita la dreapta ‘4 ramur structurate necircumserise i, ramuri structurate circumscrise . ramuri-tub izolate dezorganizate ‘.coroand eu conturul ondulat i, coroand cu contural tremurat . coroana in forma de balon [a coroana ,mizgalita® e. coroand a forma de bucle £ coroana cu pena} de fur 'B coroana in forma de spalier ‘A. coroand in forma de arcada i. coroana cu ,baloane de nori* j-coroana ,3n umbra* ik coroan cu spat vide 1. coroana apltizata "m. coroand cu ramificai abundente i, coroana th forma de matura fo. coroana in forma de rejea| . coroand cu forme inverse . coroana cu ,paranteze™ — a. in pozitie normala >. in pozitie inversa c.fncinajie spre dreapta 104an LETTE LETT EEE .ielinaje spre singa © |e. directa orizontalé f. ridicarea spre dreapta, recaderea spre stinga 8. ramuri ascendente fh, ramuri care ead i. coroans (arbre) atta de vn {j- ramuri tn jor gi la tinge ER — Expresia ramurilor M-CRER ER. — Forma ramurilor fn forma de spin si pumnale g aplatizate fh inchise i. deformate .ranmuri prea lungi (si libere) k.izolate, ctzind cu parle exterioare ascutite m, legate de ridacina sau de sol 8 . curbate fo. etajate tate frontal fn forma unghi (in echer) fn forma unghi (izolate) ‘fn forma de frunze de palmer u, retezate rami frontale iolate 105c.tirasemnificatie }& prezenja frunzelor in desen |b. absenfa frunzelor din desen ‘¢. frunzig cézut ,.ca un sac }d, frunze (si fructe) supradimensionate e franz (i frcte) azn san cizute lo | & prezenta florilor in desen b.absena loro th desen a. prezenja fructelor tn desen b. fracte (si frunze) supradimensionate ¢.fructe libere in spsiul coroanei a. fructe (si frunze) cazind saLLL TEE N [,peisa schematic © 1h" peisaj complex oy i. forme degenerate i Ferengi groase din trunchi subse 7” erengi in forma de spini sau pumnal 5. forme inautentice i 1K, schimbare tematiea k 107Capitolul $ Ultimele referinte bibliografice 5.1 Exemple 5.2 Bibliografie 5.3 Tahele statisiice generale 5.4 Tratarea cazurilor limita Desenul arborelui se preteaz4 la reprezentari ciudate, extravagante, la exagerdii. Desenul poate fi denaturat: deformat, marit, redus, amputat, ,,anit“, traducdnd semne de dezgust pentru viaf4, traume psihice sau corporale. Desenul arborelui reda nu gravitatea obiectiva, ci modul subiectiv de a fi resimita. : Desenele arborelui realizate de bolnavii mintal nu difera ‘trangant de cele ale normalilor; psihologul si psihoterapeutul trebuie sé le interpreteze, in marea majoritate a cazurilor bolnavul transpundnd propria schema mentala spafiald sau schema corporal in structura arborelui. Dezagregarea cvasitotala a structurii arborelui este constataté in cazuirile grave de dementi-epileptica, de schizofrenie (caz in care se amplaseaza trunchiul pe o ramura mica infrunzita dispusa in jos si umplind tot cémpul grafic). La debili mintal si la imbecili apare o ruptura a echilibrului; se interpreteaza in primul rand forma si directia. Nota explicativa + Nu s-a integrat traducerea acestor subcapitole ale Testului arborelui de Ch. Koch, deoarece fac referinfa la loturile experimentale avute in vedere de cétre autor (selectionate, destul de arbitrar— din populate franceza, respectiv: prescolar, scolari, negri, muncitori, de varste diferite). * Cercetarea noastra experimentala nu se constituie intr-o aplicare exhaustiva — si deci nu se finalizeaza intr-o autentica ,etalonare a Testului arborelui pe populatie 109rom/neasca, desi loturile de cercetare sunt semnificativ-statistice din cel putin doua puncte de vedere: — tofi subiectii sunt recrutati din diferite ale farii; — tofi subiectii sunt institutionalizati, acest statut conferind nu numai omogenitate lotului de cercetare, dar si trasaturi comune ale desenului arborelui. *Paginile dintre paranteze fac trimitere la Testul arborelui — Ch. Koch, edijia avuta in vedere — spre a putea fi citite daca exista acest interes. «S-a redat cuprinsul Testului Arborelui din varianta franceza, care se regaseste de-a lungu! lucrarii, structurata, ins, altfel: pe capitole si subcapitole, notate cu numere arabe.Cercetare experimentalaCapitolul 6 Bazele teoretice ale cercetarii 6.1 Motivatie ‘Avaind ca punct de pornire modelul interpretativ — explicativ din varianta lui Ch. Koch (Le Test del’ Arbre“) ne-am intemeiat cercetarea pe urmatoarele dimensiuni: 1. Analiza desenului arborelui din perspectiva proiectiei. 2. Incursiune printre teoriile clasice si modeme ale personalitafii, spre a releva complexitatea si aria larga a conotajiilor acesteia si spre a fundamenta optiunea noastra pentru cele trei perspective: socio-culturala, psihologica-psihanalitice $i psihopatologica, dupa care a fost structurata semnificafia desenului arborelui dupa Koch. 3. Aprofundarea interpretarii desenului arborelui pe noi coordonate simbolice din perspectiva filosofica, antropologica, istorico-religioasa si etnologica din literatura de specialitate. 4. Relevarea simbolisticii arborelui in cultura romana. 5. Extinderea modelului interpretativ si sistematizarea semnificetiilor in configuratii specifice subiectilor investigati, structurate dupa aceleasi trei perspective menfionate. 6. Probarea valorii diagnostice a Testului arborelui ca: proba proiectiva prin desen (test de personalitate); = test de dezvoltare; = _ proba diagnostic pe coordonata normalitate psihica ~ normalitate ,marginala* (deficiena - psihopatologica — limita a normalitatii) 7, Realizarea ,profilului* de personalitate la nivelul categoriilor nosologice din Jotul experimental. 6.2 De la desen la projecti¢ Din perspectiva proiectiei, desenul nu reprezinta decét ,,coincidenja gestului care Jas o urma cu trasatura sau urma inregistrata pe o suprafata (H.Wallon). Proiectia pfin desen incepe atunci cénd el devine motivul unui act intentional. Prin acest mecanism continutul intrapsihic individual este extericrizat prin proiectie. 3‘in psihanaliza, proiectia este un mecanism de aparare a eului cu sensul de ,,operatie prin cafe subiectul expulzeaza din sine silocalizeaza in altul, persoand sau Incr calitati, rentimente, dorinfe, «obiecte» pe care le ignora sau le refuza propriei persoane”, care se sealizeara sub forma unor procese particulare (transferul, identificarea ete.). Ca si introiecfia, proiectia este gi un mecanism al diferengierii si opozitiei dintre ii si lume. Din perspectiva psihanalitica freudiana, proiectia mascheaza sub forma produselor activitatit (desen, pictura, muzica) tendinye umane de natura sexuala refulate. Prin proiectie sunt exteriorizate structuri subiective interne, tendinfe, aspiratii, atitudini, conflicte, stil de gandire, temperament, intuifie etc. Exteriorizind 0 parte a psihismului profund al individului desenul reflecta in fapt personalitatea globala a acestuia. Produsul realizat prin desen poate fi unalizat fic ca obiect indirect de interpretare psihologica, fie ca suport al psihodiagnozei sau pur si simplu ca fapt in sine, eu sau fara valoare expresiva. . ‘Desenul se situeaza ca un produs distinct, fini n sine, in afara personalitaistotodata deasupra acesteia. El are particularitati proprii, bine conturate, pe care le dobandeste prin ‘ransporitia proiectiva aconfinutulu intrapsihic al personalitajit, devenind astfel imagjnea sa transfigurata. Dupa G.Lindsley, Testul arborelui este incadrat in a cincea categorie & tehnicilor proiestive (tehnici asociative, constructive, de completare, de alegere $i ordonare $i respectiv tehnici expresive), prin caracterul liber al desenului, prin care se exteriorizeaz confiautul intrapsihic. p ‘in mod diferit de Ch.Koch, care supraliciteaza latura afectiva ca suport al proiectici prin desen, se considera ca expresia plastica este produsul, dar si mecanismul care ve treneaza multiple latur ale personalitajii. Ea are un caracter individual specific in raport an trasttarile caracteriale, aptitudinale si temperamentale, cu modul sau specific de cxpresie, cu sfera perceptiv-imaginativa, precum si cu nivelul cultural al persoanel 1D. Widlocher si M. Haag au desprins patru niveluri caracteristice ale desenului: 1. valoarea expresiva in raport cu procesul de comunicare al personalitait globales 2 valoarea proiectiva expsimata prin impresia globala a desenului, raducand anumite dispozitii individuale si relatia in lume; °, valoarea narativa care consta in exteriorizarea unor producti ale imaginatiei a injerecclon, imaginilor, idilor, trite sau dorite de individ si care constitule tema st compozifia desenului; rp valoarea asociativé determinata de realizarea unor asociatii de natura simbolica fn cele mai multe cazuri. Corelarea acestor niveluri poate servi drept criteriu distinct de analiza si clasificare categoriala a personalitajilor dupa ,desenul" lor. 6.3 Personalitatea - un concept deschis Omul devine o personalitate in conditiile existenfei sociale, prin imbinarea constructiva si unicd a ereditaji cu modele specifice de invaare, cunoastere, simbolizare, interpretare etc.operatie calitati, care se ). Ca si lume. sduselor spiratii, Vin fapt rpretare sau fara totodata aste prin magjnea ‘hnicilor onare si binarea volizare, ‘Conform acestui principiu, ereditatea, mediul natural, dar mai ales cel socio-cultural si educatia sunt considerate drept factori fundamentali ai personogenezei. Jar, interactiunea multipla gi complexa a acestora face aproape imposibila definirea personalitafii in toata complexitatea ce 0 caracterizeaza. Literatura de specialitate nu mentioneaza nici o definitie ‘unanim acceptata, personalitatea fiind descrisa intr-o mare diversitate de categorii de termeni (factor, trasaturi, habitudini, motive, roluri, atitudini, constructe etc.). Astfel, Allport in uma cercetatilor efectuate a gasit peste 50 de definitii distincte ale termenului de personalitate. {in acest context, teoria lui G.Montmalle se impune in mod deosebit. El a realizat 0 descriere foarte sintetica a insusirilor personalitatii. Pornind de Ia teoriile psihologice fundamentale, el desprinde cinci caracteristici esentiale, in care pot fi incluse multe altele a find secundare. O prima caracteristica este aceea de ansamblu sau totalitate care subordoneaza insusiri, trasaturi, deprinderi, procese. intregul psihism contribuie la formarea si dezvoltarea personalitatii, dupa formula mediafionista R=f(PS). Missik, Cattel si Linton au apelat frecvent la aceasta formula, in cercetarile lor asupra personalitatii. Alta caracteristica este cea a concretismului, conform caruia fiecare individ este 0 constructie originala, concret-singulara, care poate fi evaluata dupa manifestarile comportamentale. R.B, Cattell considera, de pilda, personalitatea ca fiind un sistem de deprinderi specifice subiectului, pe baza carora se pot face previziuni asupra comportamentului acestuia. A treia caracteristica este cea a unitifii individului, care conform conceptiei fui CG. Jung se realizeaza prin ,,individualitate". Individualitatea este particularitatea si totodata unicitatea individului, care este ,chemata Ia existenfa (adica extras din starea de identitate cu obiectul) prin procesul de individuare. Procesul de individuare presupune maturatie psihologica, autoorganizare a unui centru interior, care intrefine 0 pulsiune spiritual de centrare, ordine si sens; scopul fundamental fiind dezvoltarea personal individuale. Individuarea este in conexiune cu funcjia transcendental prin care personalitatea atinge un stadiu de autoimplinire a totalitatii psihice a individului, in care inconstientul pare s4 se comporte ca si cum ar fi complementar constientului Allport considera principiul unitafi in diversitate, ceea ce determina o organizare a personalitafii de tip ierarhic, structurat, in conceptia lui personalitatea este ,organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic*. Allport arata ca personalitatea nu este niciodata perfect unificata, dar tinde spre acest scop. Procesul dezvoltarii presupune integrare gi diferentiere ca doua tendinje opuse dar complementare. Cea de-a patra caracteristica din perspectiva sistemica este unitatea integrativ- superioara care serveste drept cadru de refering pentru analiza si interpretarea diferitelor caracteristici ale sistemului psihic uman. in viziunea lui M. Golu personalitatea este un sistem dinamic, deschis, probabilistic si hipercomplex, care presupune organizare ierarhica plurinivelara gi o relativa independenta fata de elementele componente, Caracterul indivizibil si irepetabil al personalitatii este formulat sub ideea diferentierii Prin individualitate. R Hilgard opereazfrecvent cu acest concept pentru evidentierea tunor trasaturi ce sunt specifice unui om fafa de altul. 11s‘A cincea caracteristica si ultima este cea de stabilitate, de constanfa COFe permite evidentierea structurilor si trasaturilor de personalitate. Factor sau frasaturile personalitatit Sunt unitaji structurale fundamentale. O trasatura este definita ca 0 reactie-tendinta, 0 parte relativ-stabilé a personalitati. R-B. Cattell realizeaza o distinogie intre trasaturile de saprafay (caracteristici ale personaliti care coreleaza intre ele dar nu cuprind un factor, pentru ca provin din mai multe surse) si trasaturile sursa (factori care provin dintr-o surs nica), Cattell a identificat 16 tasaturi-sursa printr-un chestionar celebru numit 16 PF (The Sixteen Personality Factor Questionnaire* )- « coat earacterstici au fost mai mult sau mai putin accentuate de numerost psihologi, pomind de la diferite elaborari teoretice care graviteaza in jurul unor concepte definitorii pentru teoria personalitafii. ‘astiel, Freud susfine principiul psihodinamic al personalitati totale, cave functioneaz ccaun sistem cu doua variante. Prima, include inconstientul, preconstientul si constientul, th care impulsurile circula libere in sens ascendent (sublimarea) sau descedent (regresia si refularea). Cea de a doua varianta presupune tei instante distincte, si anume: Sinele, Eul si Supraeul, intre care se instituie diverse raporturi dinamice (compensari, decompensari et.) si structurale. Cel mai dificil aici, este rolu! Eului care trebuie sa seston simultan cerinfele Sinelui (vocea ereditafii® ) ale Supraeului (influente venite din partea oamenilor mai ales parini, educatori sale realitai, altfel spus Bul trebuie sé fie capabil sa concilieze cerinjele acestora. ‘in ceea ce priveste originea personalitatii, Freud apeleaza la conceptul de libido, pe care Iva considerat de natura esenfialmente sexuala, Libidoul se focalizeazs in anumite parji ale corpului in timpul copilarie, iar modul in care individul percepe placerea, influenteaza dezvoltarea personalitatii. ‘Dar mulfidintre discipolii sai precum Adler, Jung au considerat libidoul ca find mai curand expresia viefii insesi, decat a sexualitati tn tearia trasaturilor (care sta la baza analizei factoriale) personalitatea est analizata att sub aspectul unor caracteristiciindividuale (Jung), cat si a unora comune, generale (G. Allport, A. Eysenck). ‘Miler deavelta teoria complexului de inferioritate. Nevoia primordiala a omului este compensarea sentimentelor de inferioritate, care devine un factor stimulator al viefii psihice. Orice om incearca sA gaseasca o modalitate prin care si-gi compenseze acest ventiment originar. Marile probleme ale omului sunt legate de viafa in societate, de munca Si iubite, deoarece ,fiinfa umana privita ca un produs al acestel planete nu si-a putut nenfine si dezvolta relafiile cu restul lumii decdt prin integrares ‘in comunitate, prin aportul material si spiritual pe care il fumizeaza acesteia, prin ‘munca, prin efort sustinut si printr-o propagare suficienta a speciei (A-Adler — Sensul viefii"). Pe delta parte Jung a considerat ca sarcina psihologului este sé studiev= inconstientul colecti $i entitagie functionale care 1 aleatuiesc —arhetipurile (structuri psihice, identice cone tuturor, alcatuind laolalta ~ mostenirea arhaicd a umanitait). Tntregul potential arhetipal al unui. individ formeaza inconstientul coleetvs autoritate: gi forfa acestuia aparfin unui nucleu central — numit Sinele. Sinele este un a priori dit are va dezvolta Eul. Apoi Bul si Sincle incep si se confrunte, iar prin intermediv fonctiei transcendentale se dobandeste integrarea personalitai sto constiinta superioaré i crave lui LR. Franck au condus la depasirea ideii une interventil a inconstientulu in general, propunand o alta, si anume a manifestari active a “lumii private’ a individulu 116permite onalitatii adinga, 0 iturile de 1m factor, T-o sursd tit 16 PF sihologi, efinitorii stioneaza astientul, (regresia » Sinele, ipensari, ‘ebuie sd te venite rebuie si ibido, pe anumite placerea, ca find atea este comune, a omului ral vietii 2ze acest lemunca a putut ‘ate, prin tsusfinut ongtientul videntice atoritatea sriori din ermediul perioara. stientului fividului, sProiectia“ fiind expresia acestei lumi intime". Lumea privata este prezentata de Franck ca o configurafie particulara, constituita din ,,reactiile noastre afective cronice, intre ele existind relay structurale, fapt care conferd acestei configuratii un stil operator specific gi efecte singulare. Franck defineste astfel personalitatea ca un proces dinamic, activ si continu a individului angajat in crearea, menfinerea si apdrarea lumii private in care el traieste, Prin teoria comportamentului si a formubiii conceptului de camp psihic (K. Lewin), interpretarea personalitatii se extinde la nivelul trebuinfelor, motivelor, percepttilor, valorilor. Schema topologica a lui Lewin a permis vizualizarea ,situafiei" ca sistem de forte ..motivatorii* interdependente si legate de semnificatiile ce-i sunt acordate (de insusi actorul lor). Ea depageste, astfel, punctul de vedere psihanalitic care analiza personalitatea in functie de instantele constient — preconstient — inconstient. ‘in studiul motivatiei s-au realizat progrese semnificative, care demonstreaz importanta definitorie a trebuingelor (Murray), precum si rolul jucat de acestea in cadrul relafiei organism ~ mediu sau a ierarhizarii lor intr-o piramida a valorilor (Maslow) dupa care se poate evalua personalitatea. Abordand rolul trebuintelor si motivelor in personogeneza Maslow concepe modalitatea de dobandire treptata a trebuintelor secundare (nevoile de siguranfa, de stima, de apreciere, cognitive etc.) din cele primare. Toate aceste trebuinfe secundare (meta-nevoi) se coreleaza si cu nevoia de realizare a Sinelui (,,selfactualisation" ). fn > DEFICIENTA NOSOLOGIE PSIHIATRICA, PSIHO-SOCIALA ETC. + Clasic — spune R.Lecuyer ~ limitele intre arieratie gi psihoza sunt perfect trangante, mergindu-se pana la a considera ca cei doi termeni se exclud mutual. In fapt, totdeauna s-au observat cazuri in care ,telatia psihotica“ si ,simtomatologie deficitara sunt intricate, existiind termeni consacrafi precum: ,,encefalopatie de tip schizofrenic* (Marchand), sencefalopatie frusta cu simptomatologie psihotica (Lamarche), ,stare psihotica cu aspect oligofrenic™ (Ajuariguera). + Starea de normalitate trebuie interpretata dupa criterii foarte complexe si diverse de la nivelul planului organic si functional, psihic si social, spiritual si moral, profesional si civic etc. Reamintim, in acest sens, definitia propus4 de O.M.S. pentru starea de sénatate (normalitate): ,,0 stare complet de bine fizic, mintal si social, care nu e dat numai de absenta bolii sau a infirmitapii, ci mai ales de adaptarea fatd de sine si fata de lume, care asigura realizared maxima a potenfialului individual”. + Subiectii investigati, supusi unui tratament de intretinere, se afla fie in starea deficiengei compensate si deci partial recuperati, fie in starea deficienfei compensate, fie in starea de ameliorare si remisiune putand fi considerafi integrati in comunitate, dar in regim institutionalizat in: = Scoala speciala pentru deficienti de vedere Bucuresti (ambliopi i nevazatori de varsta gcolara mica, ciclul primar) = Caminul-spital Negru-Voda (debili mintali cu nivel de debilitate lejerd, medie si accentuata), — Institutii de ocrotire si resocializare din Bucuresti (delincvengi minori). — Caminul-spital pentru bolnavi neuro-psihici Techirghiol (psihotici de varste diferite). 134Statistic, lotul experimental se prezinta astfel: PsioTiCl DELINGVENTI MINORI DEBILI MINSTAL, in regim DEFICIENT! OE VEDERE zatori de medie si diferite). : geese e8aeeeeeeRn 2° 1357.3 Mic dictionar explicativ + AMBLIOPIE — (greceste: amblys ~ slab, tocit + ops ~ vedere) = vedere slabita, vedere slaba, vedere scézuta, vedere parfiala; — desemneaza toate cazurile de diminuare a capacitafii vizuale, indiferent de etiologie si gravitate, sau acea scddere a vederii care se menfine si dupa ce s-a facut corectia corespunzatoare; — in sens restréins, ambliopia se defineste ca fiind ,diminuarea vederii fara leziune organica sau cu leziune organica, a carei important nu e proportionala cu scaderea vederii“; — in functie de scaderea acuitatii vizuale (AV) exista: sambliopie ugoara (mica) — cu AV intre 0,5 — 0,3 + ambliopie medie ~ cu AV intre 0,2 - 0,1 +ambliopie forte (2ecentuata) ~ cu AV sub 0,1 (1/10) + CECITATE lumina‘(Fuchs). — dupa unii autori, sunt considerati orbi aceia care n-au nici o perceptie a formelor, culorilor sau a luminii, cu AV cuprins intre 1/35 — 1/10 gi care nu zaresc lumina. + Cecitatea congenitala (absoluta) ~ din nastere, fara perceperea luminii. Cecitatea dobéindita (absoluta si/sau relativa) — cdnd se percepe lumina sau miscarile miainii) = pln la 3 ani, fara reprezentai vizuale; = dupa 3 ani, cu pastrarea reprezentarilor vizuale. + DEFICIENTE ASOCIATE — deficiente care se suprapun peste deficienja de fond, imprimand note particulare consecinfelor acesteia pe planul proceselor psihice si al personalitajii (de exemplu, in cazul ambliopiei apar tulburari de limbaj, tulburari comportamentale, hipoamnezie etc, considerate deficiente asociate intermodale; cele intramodale sunt de ordin vizual, supraadaugate diagnosticului de fond). + DEFICIENTE SAU HANDICAP DE INTELECT (DEBILITATE MINTALA) - © destructurare a organizarii mintale cu etiologie si patogenie foarte diferita. Dupa H.Ey: in deficienta mintala, deficienfele de evolutie se grupeaza schematic in jurul a doi poli: tulburérile instrumentale, interesind structurile spatio-temporale, psihomotrice, exercitarea limbajului si tulburarile globale ale personalitatii apartindind unei structuri psihotice. PPNeveanu — ,debilitate mintala — forma cea mai usoard de inapoiere sau deficienta mintala. Debilitatea mintala se caracterizeazA prin gindire insuficient dezvoltata, manifestata prin injelegere limitata la aspectele concrete ale fenomenelor, dar si prin primitivism emofional si slabiciune de vointa. 136ve slabita, etiologie t corectia “Aleziune scaderea 1 de fond, hice si al tulburari dale; cele - TALA) - sematic in diere sau anifestata imitivism E.Verza pledeaza pentru termenul de handicap sau deficient de intelect..... Pentru R.Zazzo — debilitatea mintala este prima zona a insuficienfei mintale (relativa la exigentele societatii si variabila cu varsta), ai carei factori determinanti sunt biologici (normali sau patologici) si cu efect ireversibil in studiul actual al cunostiin{elor. Sunt relevate drept caracteristici ale deficitului de intelect: rigiditatea (J.S.Kounin), inertia patologica (A. R.Lusia), vascozitatea genetic (B.Inhelder), heterocromia (R Zazz0), fragilitatea constructiei personalitafi,fragilitatea gi labilitatea conduitei verbale, Categorii .tintelect de limita (liminar) de QI 85-90 + debilitate mintala usoara (lejera) -QI 50-85 (= VC 7-12 ani) shandicap de intelect sever ~ QI 20-50 (= VC 3-7 ani) ~ imbecilitate thandicap de intelect profund QI < 20 (= VC — 3 ani) "= idiotie DELINCVENTA JUVENILA-una din formele devianfei, cu mari implicajii pentru individ si colectivitate, comportamentul deviant referindu-se la forme de conduita care se departeaza in mod sensibil de normele existente intr-o cultura data si care corespund uncr roluri si statusuri sociale bine definite in respectiva cultura (T.Bogdan). V.Preda considera ca in definirea delincvenfei trebuie pomnit de la conceptul de maturizare socialé, care contribuie la menginerea echilibrului dinamic intre interesele si proiectele individuale si cele sociale; delincventa apare ca o tulburare a structurarii raporturilor sociale ale individului tocmai datorita insuficientei maturizari sociale. R.Mucchielli accentueaza rolul factorilor psiho-sociali in explicarea delincventei juvenile, caracterizata prin disocialitate si determinata de: a) neacceptarea colectivitatii, societatii; . b) falsa perceptie sociala a celor din jur, ) lipsa anticiparii gi evaluarii adecvate a consecinjelor actelor comise; ¢) respingerea rolului social anterior. Derivat din latinescul delinguere si juvenis delincventa juvenila desemneaza ansamblul abaterilor gi incalcarilor de norme sociale, sanctionate juridic, sAvarsite de minori pana la 18 ani, PSIHOZE (engl.psychosis) ,Maladie mentala grava care afecteaza in mod global personalitatea pacientului si cel mai adesea justifica o luare in sarcind terapeutica intensiva, uneori cu necesitatea spitalizarii contra voinfei pacientului* (Dictionar de psihiatrie, Larousse, Ed. Enciclopedica, Buc.1998, p.441). ‘Termenul a fost creat de psihiatrul austriac E. Feuchtersbben si inaugurat la Viena in 1844, particularitatile fiind individualizate in functie de evolutie, etiologie, natura. in psihiatrie, psihoza este caracterizata in raport cu nevroza, potrivit unor deosebiri semiologice si psihopatologice; ulterior s-au acceptat si starile limita. Indiferent de etiologie, simptomatologie sau evolutie, psihozele au urmatoarele note distinctive: gravitatea tulburarilor, lipsa constientizarii morbiditafi lor, dificultatea comunicarii sauchiar incomunicabilitatea, inchiderea in sine si perturbarea profunda arelatiei cu realitatea. Conceptul de psihozé unica sau monopsihoza a fost combatut de unii psihiatri (Fabat, E. Kraepelin), operindu-se la nivelul psihiatriei actuale cu doua tipuri: psihoza maniaco- depresiva cu tulburari afective predominante si schizofrenia caracterizata de o disociere mentala progresiva. 7 1377.4 Tehnica de aplicare Desi simplA, tehnica de aplicare a Testului arborelui suscita urmatoarele precizari si 1) Condiii preliminare: 2) conditii optime de aplicare (Incapere linistita, modest decorata si fara tablouri cu padure, arbor, peisaje etc, bine luminata, o masa si un scaun coffortabil); b) materiale pentru desen: hartie, creion si guma (in varianta Koch), precum $i culori, acuarele, carioci colorate (in varianta prezenta); foaia pentru desen este format ‘A4 210 x 297 mm). Noi optim pentru marcarea cu un cadru al spafiului grafic pentru desen, cu margini de2 cm, pentru cé astiel se poate aplica mai corect schema grafica de interpretare, se poate identifica marimea arborelui, depasirea spafiului grafic, dispunerea desenului pe marginea foii etc. Ramane la latitudinea terapeutului alegerea formei paginii pentru desen (dreptunghiul indicdnd supradimensionarea arborelui pe inalfime, iar patratul pe largime). S-ar putea experimenta foaia sub forma de cerc! ©) se releva, insa, faptul cd nu conteazA numai spafiul grafic disponibil, ci mai ales spagiul mental al subiectului. De aceea, pentru a analiza corect pozitia desenului in campul grafic alaturi de instructajul obignuit, trebuie adaugata si urmatoarea indicatie: Se poate utiliza intreaga foaie". @) opfiunea noastra pentru varianta desenului si /sau in culori este determinata de semnificafia insagi a culorii si de rolul ei nu numai in nuanfarea aspectului estetic al desenului, in sustinerea imaginafiei, dar si in facilitarea proiectiei si in relevarea unor trasaturi de personalitate (simt al realului, autenticitatea trairii subiective, echilibrul ‘emotional etc.). ‘Simbolismul culorii este universal, si nu numai din punct de vedere geografic, dar $i Ta toate registrele fiinfei umane gi ale cunoasterii psihologice, cosmogonice, antologice sau mitice. Interpretarile se diferengiaza in functie de aria culturala, dar intotdeauna si pretutindeni culorile stau la baza gandiri simbolice. Astfel, celor 7 culori ale curcubeului le corespund cele 7 note muzicale, cele 7 ceruri, cele7 planete sau cele 7 zile ale saptaménii, Culorile contrarii (precum albul i negru) simbolizeaza natura duala a fiintei umane, negrul reprezentéind forfele nocturne, negative si regresive, iar albul dimensiunea pozitiva, diuma, constructiva si evolutiva. in acelasi context negrul mai poate simboliza timpul, iar albul ‘atemporalul, si toate conotafile legate de timp, alternanja de intuneric si lumina, slabiciune si forta, somn gi veghe. Psihologii au evidentiat deosebirea dintre culorile calde si reci, primele favorizeaza procesele de adaptare gi de buna dispozitie (rogu, portocaliu, galben) i au efect stimulator siexcitant. Cele reci (albastru, indigo, violet...) reprezinta oporiia, ,cAderea", si au un rol sedativ, calmant. Aceste valorizari au fost deseori utilizate in decorarea apartamentelor, birourilor, atelierelor etc. Trebuie sa facem distinctii si in functie de tonurile culorii, de cat sunt de vii, de limpezi sau de strélucitoare. Culorile limpezi si luminoase au efect pozitiv, dar uneori poate fi excesiv, devenind chiar excitant; culorile mate, stinse au efect mai interiorizat, dar uneori poate deveni negativ. 138{n conceptia analitica a lui C.G. Jung, culorile cies gi Albastrul este culoarea cerului, a spiritului, pe plan psihic este culoarea ideii. Rogul este culoarea sAngelui, a pasiunii, a sentimentului, Galbenul este culoarea Iuminii, a aurului, a intuitiei. tabled Negrul este culoarea originilor, a inceputurilor, a ocultarilor in faza lor germinativa, inainte de ,,explozia luminoasa a nasterii*, Verdele simbolizeaza natura, cresterea, dezvoltarea; din punct de vedere psihologic el reprezinta functia senzatiei (functie a realului); relatia dintre cel care viseaza si realitatea inconjuratoare. in urma cercetarilor J. de la Rocheterie a constatat c4 un obiect sau o zona onirica se impune prin vioiciunea culorilor sale pentru a sublinia importanfa mesajului transmis nivelului constient de cel inconstient. Sunt rare situatiile in care visul intreg straluceste de culori vii. Daca insa se intmpla astfel, confinutul inconstientului este trait cu o mare intensitate emofionala. Aceste emofii sunt extrem de variate, deoarece dupa cum culorile au la baza diversitatea ondulatiilor luminii, tot astfel, calitatea emofiei variaza conform. tonului culorii. Alchimia presupune i ea propriile culori; ea atribuie culoareaneagra materiei, pacatului, penitenfei; griul - pamantului; albul - mercurului, inocenfei, iluminarii, fericirii rogul - sufletului, sAngelui, pasiunii, sublimérii; albastrul - cerului; aurul - lui Opus Magnum. Culorile joaca un rol important in povestirea despre crearea Soarelui la triburile Navaho; Navaho despartisera deja lumina in culori diferite. Aproape de sol se afla albul care indica zorile; peste alb era asternut albastrul pentru a marca dimineata; peste albastru era galbenul, simbol al asfinjitului si deasupra se afla negrul, imagine a noptii. Lapopulatiile maya, patru culori care desemneazd geniile celor patru puncte cardinale ic, dar si domina paméntul si inspira sentimentele omului: albului ti corespunde Nordul, primul tologice arbore, primul om, fagaduiala si speranta; negrului - Vestul, centrul ascuns si invizibil, noaptea, nenorocirea si moartea; rogului - Estul, mierea, dorinja de avere si putere; utindeni galbenului - Sudul, porumbul, care hraneste. respund Lumina corpului (a lui Adam din faptura sa) este de culoare gri_ ca fumul, batand Culorile ‘in negru; cea a sufletului vital (Noe din faptura sa) este de culoare albastra; cea a inimii > negrul (Avram) este de culoare rosie; cea a forului intim (Moise) este alba; cea a spiritului ;diuma, (David) este de culoare galbena; cea a misterului (Lisus) este de un negru luminos; cea a iar albul centrului divin (Mohamed) este verde stralucitoare, deoarece culoarea verde este abiciune corespinzatoare secretului, misterelor (H.Corbin L’intériorisation du sens en herméneutique iranienne, in Eranos — Jahrbuch, 26, 1958) orizeazi imulator €) familiarizarea subiectului cu instructiunile de lucru: si au un — libertate in opfiunea pentru culoarea desenului (creion, culori, carioca sau acuarele) rentelor, ~timpu! de lucru (20-30 minute) ~ admiterea dialogului (cu notarea productiilor verbale semnificative, a 3 viirdd caracteristicilor dialogului: banal, tematic, reiterafii, transformarea in monolog etc.) iintori ~ absenja interventiilor stimulative, a aprobarilor — dezaprobarilor, a explicatiilor Horie; suplimentare legate de forma, culoarea, marimea arborelui etc. x ~ serierea numelui pe verso-ul foii. 13911. Crearea unei relafii empatice cu terapeutul (bund-voin{a, amabilitate, conversatie natural, motivatie pozitiva, inkéturarea temerii, mentinerea atenfiei $i interesului). II Prezentarea clara a cerintei testului si aplicarea lui: »Deseneaza un arbore, folosind, dupa dorina ta, doar creionul negru sau/si carioca, acuarelele sau creioanele colorate’- ~ §-a aplicat testul in aceleasi condifii si in varianta Jegat la ochi". —Se anunta timpul afectat pentru desen. ~ Aplicarea s-arealizat individual si/sau in grup, pe categorii de varst sau pe categori nosologice. Ta subiectii nevazatori s-au avut in vedere si desenele tiflografice, dar mai ales cele realizate .in alb-negru", facindu-se apel in special la tactil-kinestezie pentru explorarea spafiului grafic, pentru orientarea si coordonarea manuals, or Familiarizarea experimentatorului cu criteriile de cotare si cu semnificatiile corespondente pentru o apreciere rapid a desenului. 7.5 Prelucrarea probelor Fiecare desen individual a fost cotat conform criteriilor din Modelul de interpretare, cu urmatoarele precizati: ~ at ordonatea gi sistematizarea paramettilor din varianta Koch s-a realizat — aga cum, s-amentionat pe parcursul lucrarii ~ in functie de: ~ ordinea relativa din varianta franceza; = ordinea naturala a componentelor arboreluis = traloanele parametrilor standardizate in functie de nonmalitate, varsta si categorile de subiecti din varianta franceza fnregistrarea desenelor individuale s-a realizat pe Foaia de protocol, prin bifarea criteriilor (a parametrilor) identificati in desen; win plus, 6-au inregistrat separat particularitaile (parametrit) noi din desen, care nu apar in varianta Koch, realizandu-se un now ,cod, in care, spre evitarea confuzilor, parametrii sunt cota cu cifre arabe, meninandu-se aceleasipatru (I, I, TH, TV) seevente si aceleagi simboluri din Foaia de protocol. ‘De exemplu: Trunchiul in forma de dreptunghi perfect este simbolizat: IH-T-FT.1- = acesti noi parametri au fost saturati cu semnificapi din aceleasi. rei perspective avutein vedere, prin coroborarea.cu rezultatele de la alte probe aplicate si cu argumentele teoretice privind simbolistica arborelui. wea trecut apoi la descrierea rezultatelor (Intabelarea parametrilor din Foaia de protocol dupa criteriul varstei, categoriei nosologice, sexului). a procedat la aplicarea unor calcule statistice relativ simple: calcularea arametru, la nivelul fiecarei categorii nosologice. tativitate a fiecdrui parametru a fost scalata pe 6 trepte intre 2 nesemnificativa — 0,76 - 10% 3. mica ~ 10 - 30% 4, medie = 30 = 50% — 50-60%onversatie alui). ; folosind, rolorate™. ecategorii + mai ales sie pentru nificagiile {in acelasi mod s-a procedat cu parametrii noi, reiesiti din cercetare. Profilul arborelui din parametrii de interpretare s-a constituit din: 4) parametrii din varianta Koch cu frecventA foarte mare, maze si medie, considerati simptomatici; b) parametrii noi, cu aceleasi niveluri de frecventa. S-a nuanjat profilul la nivel individual (si remarcam valoarea diagnostica a testului in acest sens), dar sila nivelul categorillor nosologice din lotul experimental, cu diferentieri pe sexe sau subcategorii nosologice. ~Ecuatia individuala a arborelui* in fiecare caz are semnificatie relevanta pentru profilul subiectului si coreleaza pozitiv cu semnificatia relevata prin alte probe. S-au operat corelafii cu rezultatele la Testul Raven, la Chestionarul Woodworth- Mathews (Personal Data Sheet — adaptat pentru copii i adolescenti) la Chestionarul de Personalitate Eysenck si la Proba asociativ-verbala Cine sunt eu", corelafii care s-au dovedit inalt semnificative. 141Capitolul 8 Interpretare si profile de personalitate 8.1 Semnificatia desenului in interpretarea desenului arborelui si in realizarea profilelor de personalitate la nivelul categoriilor nosologice investigate s-au avut in vedere: ~ prioritar, semnificagiile din varianta franceza a lui Ch.Koch, dar si din revizuirile, adaptarile, completarile acesteia (semnificafii particulare); — interpretarile consacrate ale probelor diagnostice care s-au aplicat in paralel; — semnificafiile si simbolistica arborelui din literatura straina, dar mai ales TomAneasca; ~ psihologia abisala (C.G.Jung) si psihanaliza (S.Freud); ~ teoriile personalitafii clasice si modeme; —semnificafia unor indicatori empirici obfinuti prin observatie curenta si prin interviul realizat dupa aplicarea probei; — semnificatiile impresiei grafice din analiza grafologica. 8.2 Precautil Lectura grafica' a desenului cere foarte mult exercitiu si se incepe intotdeauna cu semnificatia impresiei generale si a expresiei grafice. Analiza corect4a semnelor grafice este premisa hotayatoare a unei bune interpretari. Pentru validarea testului, a confirmirii valori sale diagnostice, dar si pentru exercijiul de interpretare a terapeutului e nevoie de analiza unui numér foarte mare de desene ale arborelui, facdnd abstractie de atitudini critice, de conflictele interioare ce s-ar putea proiecta asupra desenului, care conduc interpretarea in functie de modelele cognitive, de obiectivele urmarite sau pur si simplu in functie de un element grafic care-ti place sau care se impune vizual prin caracteristicile lui intrinseci. Testul arborelui trebuie coroborat cu analiza grafologica (printr-o proba scrisa, preferabil de imaginatie), dar si cu alte probe sau chestionare de personalitate (cum s-a procedat, de altfel). 1438.3 Schema de analiza $i interpretare S-afolosit schema de analiza a desenului din varianta Koch, cu toate liniile importante * care permit departajarea ,,zonelor", identificarea parjilor arborelui, calculul raportului dintre parametrii masurabili etc. Schema spatial a Crucii pentru reprezentarea ,teoriei zonelor" a lui Max Pulver ne-a sugerat un model de analiza a desenului arborelui si din punct de vedere al sferei motivationale, prin suprapunerea piramidei lui Maslow peste schema de mai sus. $i aceasta pentru ca, alaturi de ceilalti factori interni (aptitudini, trasaturi tipologice si individuale, (insusiri de caracter), motivafia contribuie la determinarea manifestarilor de conduita, sub dublul ei aspect dinamic si directional. Datorita dezvoltarii intelectuale si a structurarii personalitati, sistemul de valori si sistemele de referinta se completeaza cu elemente si relafii noi. Formarea imaginii si a conceptului de sine, raportat la realitatea inconjuratoare deschide noi perspective in structurarea formelor complexe ale motivatiei, in care sunt implicate relatiile interpersonal, aprobarile si dezaprobarile sociale, relatiile dintre subiect (eu) si obiect ete. B Conform piramidei lui A.H.Maslow, in dinamica viefii psihice si in procesul comunicarii creste treptat ponderea trebuintelor superioare (corespunzatoare zonei superioare), continutul acestor forme superioare de motivajie reflectand cele trei dimensiuni (relatii sociale, aspecte psihologico-morale si respectiv, psihopatologice). 144IB noon ura Sat [Emme aportante 2 secu ANALIZA CANTITATIVA aportului « " & Pulver InDICI DE | cop TAXONOMIA (| cen Ora al sferei |APRECIERE A PARAMETRILOR DE [0] DE |.) RBI! | [POENT! | PsHonC DESENULUI NTERPRETARESIS A EDEN by Ed i & ingloaice y TINDTGT PE APREPIFRE A DES#NULUT a Observata doy [inn tine . a la 2 a valori si ereanbh dv ed © a a ® is fe 7 juratoare fb > care sunt fe 7 vesubiect y n a a t no w ni 5 me @ El * a a oo Oe toa n z rea if AC - Alte il 7 | componente | [rad i i a im D Ta i il, SCHEMA PROCESULUI DE PROIECTIE ai ol A E i . 7 Plasarea dere fr al 7 7 loan fe 7 w al Gesenuiul | some do a o a o 7 in pagina ler igs q 4 a q x 2 ie r 7 7 7 7 Marimea =——_ 2 | is 5 > [edness a o oi co 3 osenihal [bioesbne | ie 3 ie 3 7 nine HE = ° z o 2 nines i t 1. o a o nts cra Hc ni n . a o ns roe ih o a c Parametri it ONO x i o PM irene Ti oi Ei a a ' masurabil ircne i Fi 7 ef i procesul i> We al ‘a 3 re zonei T= WC ‘ c | | o cele trei do pre st ie sok i . 7 ] if rgice). ! 145pei dc eared radon de inl radon din di don die dia i rela ers dana forma hkfod le o « 5 1s Tromelin bpp o u is ae ind fe Conturul ir ib [dee wads ep ol a euncass ete phd ae de, ee [sf] =] = Seca | a —| 7 7 2 3] ‘trunchiului el ae de telat aris la stingo PL Baza eda gh orb pa ‘runchiulut ep gaz pe ere situa peo colina sou isk hap t absent baze rund wisl=[=(el =lele[-[- 1 | it de sue ital pari 42 px marine fot red onic oe a - ne de Forma: edi wit (excecne) trunchiului rig sng ru ded po lo red sar solo dre dl ror rc come oe nee recom re dip ee ri dep 147| i cdi 2 1 aa! 1 i a a wi oi B w a fz | nd an aa a | N | ‘rand conic cu baza mare in sos 5 ! ! ranch sub forma de wax 4 1 a | } dor tre 7 | al 7 tr | + deschisa la ambele pit of Oo 0 v7 iw ‘rch deschis la band b M 20} 0 5 Extremittile | | [edits ef i jing 7 ‘trunchiutui ‘rand nds, deci ws erro Tne | a bs ane Fr rd desi roe ben : ts w 2 nce oni pp toasetes [1] 8 Hi v 7 148Directia inka ee 7 al Cn r | 0 [adr dopa fb bs o i o ef) tunchaat a ae eg o fs i ie ia MY Fatitontis tales poetia [a | |S | i a ceo, ae . | 7 a a fe 7 a a eg 2 o a nb dee 5 o a par pe F o 7 fan rz al fm a ie ‘eet ore oa z a o 7 B x Scoarta or ew wb g 7 o 7 o ctw ein ah z B je fr o Iq x tc fe 7 o w o it eo aa aa | 7 ja o 0 0 Isl G 149oR Coroana - Ramuri Organizarea coroanei =[e[ete =fel= =[2[-1-[oleScoana ‘aca le angel re ‘oot ined de adore f3[ ‘ere ln eo ‘era ona Centrarea ramutiior (coroanei) aa [ears ee Directia ramurilor (coroanei) inp noc in rae nd re eta dope go rei one ire sre dea ei re ror elas rare ot cod rari dv) rari ssi ge roar tro on) SEER 151races cad ph ie rom dei itp rd Copia 5 g ra Toate yo dl Tea | condone seieo a) Ts ‘Coordonarea oo o E o a a rappastior a soe n i 7 a 8 a A fe pcre Fao do ee Framlr di den ami at oe Fron ree npredesle nce rnd te orci foe as Frunze | 2 fuanbiaeba pacman Tana am ed ede 7 5) Saya Tomas mae do fsavfate | 1538.4 Analiza de continut Deficienja de vedere T-OA-a: Gandire sintetica, predominant intuitiva, cu capacitate de proiectie video- spatial’. Semnificatia coreleaza pozitiv cu rezultatele cercetarilor noastre privind lateralizarea cerebrala dreapta la deficienfii de vedere, responsabila de capacitatea de sintezi, de percepiiile spatiale si de tiparele vizuale complexe, precum si de dominanta ,,logicii* sentimentelor si a intuitiei. Frecvena mica la I-OA-b releva faptul c& 0 gandire analitica si o prelucrare logica a informatiei insojita de capacitafi verbale deosebite se intdlnesc in cazurile de deficienta vizuala fara deficiente asociate si un nivel de inteligenta medie gi supramedie. Parametrul este saturat cu o freeventa medie si in cazul nevazatorilor congenital, cu acelasi nivel de inteligenta. T-IG-a: Frecventa creste o dati cu varsta, in timp ce descreste proportional frecventa parametrului I-1G-c. in cazul ambliopiei mici si medii, cu acuitate vizuala si ceilalfi indici functionali afin sub normalitate si stabilizati, impresia globala este plastic-artistica, producdnd nu numai aptitudini pentru desen, ci gi expresivitate gi originalitate, precum si dificultai mai mici de coordonare. Se manifesta dinamismul propriu varstei. Frecventa slab semnificativa a parametrului c releva in cazul ambliopiei accentuate, cu AV foarte scazuta si cu prezenfa deficientelor asociate, o expresivitate bogata, dar haotica, un spirit neorganizat si lipsd de armonie si o frecventa mai mare la baieti. T-EG-e,h,f,a: La nivelul radacinii — releva o slabiciune a eului, o sanatate deficitara sio vitalitate diminuata, precum si dificultati adaptative —mai ales la inceputul scolaritati, ‘in cazul cecitatii congenitale si dobandite mai ales, prioritar la fete. In cazul baietilor cu ‘U mediu sau supramediu, releva stapanirea de sine. LEG-b,a: La nivelul trunchiului — indicii sunt saturafi cu freevenja mic&, apardnd indeosebi in cazul ambliopiei forte, la care prognosticul cecitatii conduce spre interiorizare, lipsd de naturalefe, neincredere si regresie in multe cazuri. L-EG-c,d: La nivelul coroanei — cu freoventa destul de mica apar mai ales in cazul deficierfei de vedere asociate cu retard intelectual, cu notele ei specifice. intrucdt expresia grafica este interpretata indeosebi prin analiza grafologica, considerdm ca scrisul deficientului de vedere, marcat din cauza ambliopiei de elemente disgrafice, nu poate fi interpretat ,,ad litteram* (de altfel, parametrii au freeventa mica si nesemnificativa). II-P-e: Efortul de cenzurare, dificultatile de adaptare, conflictele afective recente sau mai vechi sunt cAteva din semnificatiile parametrului care apare frecvent in cazul subiectilor cu AV si restanta de vedere semnificative, care si-au insusit stereotipul dinamic al scris-ititului de la sténga la dreapta. Deplasarea la stnga (la inceputul randului) este tun pattem invafat — de orientare in spatiul mic al paginii si al randului scris sau citit, care Incepe la stinga acestui spatiu. Aga cum o dovedesc cercetitrile, ,,valenje de apel au elementele din partea de sus a cdmpului perceptiv eterogen si din partea stinga, rapiditatea si eficacitatea explorarii vizuale optimizandu-se prin invajarea perceptiva. Aceeasi deplasare se produce in varianta ,,cu ochii inchisi*, dar in care proiectia se realizeaz prin asociatii simbolice comparativ cu tema, prin raportare la interese, idei traite, dispozitii, personalitatea global. z 155,I-P-d; Parametrul are frecventa semnificativa la nevazatorii congenitali, traducand fn planul personalitatii inclinafia spre anturaj, sentimentalism, optiuni ferme si spirit pasional, dar in egala masura si un pattern invafat — abilitatea pentru scrisul Braille (de la dreapta la stnga), tactil-kinestezia mainii dominante fiind, ins, exersatd in actul lexic de la stinga randului. Se remarca deplasarea la dreapta in cazul monoftalmilor stngi si invers in cazul CM (campul monocular) drept. IL-P-b,c: La nevazatorii congenitali releva un nivel de aspiratie scazut, aptitudini practice gi fehnice slab exersate, precum si prezenta unor complexe de inferionttate. I-M-a,c: Frecventa medie este simptomatica, evidentiind in toate cazurile de deficient vizuala in care apare o imaturitate psihica, obosealé, aplatizare. Frecvenfa desenului arborelui normal ca marime ca pattern interiorizat creste 0 data cu varsta si cu nivelul de scolarizare (descrescAnd frecventa desenului subdimensionat); cfind se menfine subdimensionarea desenului spre sférsitul ciclului primar, traduce complexe de inferioritate evidente. II-PM-g: Frecventa medie a parametrului releva la deficientul de vedere sensibilitate, receptivitate, afectivitate (dar si nevoie afectiva), instinctualitate predominanta, inhibitie. Daca apar si deficienfe asociate (tulburari comportamentale sau debilitate mintala prin substimulare senzoriala) releva retard psihic, infantilism si agitatie marcanta. IL-PM-h: (frecventa mica) Releva un caracter agresiv, instinctualitate, superficialitate, Exista diferentiere neta intre nevazitorii congenitali si cei cu cecitate dobandita; primii nu au avut niciodata reprezentarea vizuala a arborelui si nici contactul fizic cu marimea si forma naturala a acestuia si a componentelor lui; aceleasi consideratii in cazul nevazatorilor care au dobandit cecitatea pind la 3 ani, varsta la care se formeaza si se consolideaz reprezentarile. in cazul cecitifii dobandite dupa 3 ani sau in cazul ambliopiei forte, dar cu restante semnificative de vedere, predomina desenele considerate de marime normala, ca gi raporturile adecvate dintre componentele arborelui si forma lor, explicatia constnd in persistenfa imaginilor mentale — sub forma reprezentarilor reactualizate si proiectate in desen, chiar daca la momentul actual, informatiile sunt obfinute prin alte modalitati senzorial perceptive (auz, tactil-kinestezic prioritar) si verbale. in cazul ambliopiei forte, caracterul confuz al unor reprezentari face dificilé identificarea categoriala a obiectelor asemanatoare; in acest sens, imaginile vizuale generalizate, care reflect componentele obiectului in relafiile lor constante si in raport ‘cu semnificatia lor semnalizatoare, au rol cu atat mai important in recunoastere cu ct AY este mai mica. La nevazatorii congenitali si in cazurile cecitifii dobindite inainte de formarea reprezentarilor, acestea nu-si pot exercita valoarea lor de semnificatie sau de semnalizare (in procesul instructiv find suplinite si/sau sustinute prin desen, el insusi schematic, dar putind reprezenta obiectele tridimensionale). ,,Gestu! tiflografic* prin care nevazatorul cunoaste obiectul (conturul, forma, structura obiectuald) capteaza o informatie relativa la unele proprietafi sau elemente referentiale pentru care subiectul are reprezentari »normative", respectiv ,,patternuri* motorii corespunzatoare (V.Preda) IL-PM-h: Frecventa mica a acestui parametru (care apare la nevazatori) are semnificafia data de Koch; nevazitorii, mai ales cei congenitali, au un nivel intelectual mediu, supramediu si bun si rarcori dezvolta in timp — un comportament regresiv. 156TL-LS-a,e: (frecventa mica). Au semnificafia de: separare intre viata constienta si cea inconstienta, excitafie afectiva, dezradacinare. Apar indeosebi la deficienfii vizual cu instabilitate psiho-motorie si indice de frustratie afectiva mic, corelind pozitiv cu scala VII din Chestionarul Woodworth-Mattews, la care valorile sunt mai mari de 240 relevand tendinje comportamentale spre instabilitate tot mai accentuata. Simptomatica la deficientii de vedere este absenja liniei solului (parametru cu frecventa foarte mare) sugerand nediferentierea, echilibrul psiho-emogional precar, lipsa fincrederii in sine. Linia solului apare figurata in desen aproximativ la 7 ani. si jumatate (cand se produce decentrarea perceptiva si cognitiva si imaginea de sine) frecvenja crescdnd o data cu varsta, Frecvenfa mare are parametrul ,.inia solului sub forma pamantului, ierbii*, arborele nefiind, insé, plasat pe aceasta, cu semnificatia lipsei de echilibru. Lipsa liniei solului semnifica, dupa H.Stideli, simptome nevrotice, coreland semnificativ la deficientii de vedere cu valoarea mare la indicele nevrotismului din EPI (Eysenc Personality Inventary). TII-R-a: (frecventa mica), semnifica faptul ca deficietul de vedere este foarte ancorat in realitatea prezenta, ,,hic et nunc". TI-R-b: Frecventa simptomatica mai mult la fete decat la baieti materializeaza teama sau ezitarea in a se fixa. IIL-T-a: Semnificatia lui Koch de separare eu-altul, eu-lume este mai putin evidenta; prezen{a trunchiului in desen este cosubstangiala patternului invafat si interiorizat prin exersarea desenului arborelui de-a lungu! scolaritafii. TI-CT-a: Frecventa mare la deficienfii de vedere cu nivel intelectual bun si AV mare care au incredere in sine, fermitate, perseverenta. II-CT-b: Releva inconsisten{a motiv: ationale, impulsivitate, fragilitate psihic’, neliniste, instabilitate afectiva, nervozitate (corelatie pozitiva cu rezultatele la Woodworth) III-ET-b: Frecvenfa foarte mare la deficienjii de vedere cu AV foarte scazuta releva dificultafile de adaptare, tonusul scazut, vitalitate deficitara, rigiditatea. La cei cu AV mai mare gi cu QI mediu si supramediu are semnificatia unui pattem invajat. TILBT-a,d,e,g,: Semnifica rigiditatea adaptativa, ancorarea in prezent, dificultati ideatica si a dezvoltari, orizont stramt de cunoastere, imaturitate ic usor, infantilism (frecventa mica, intdlnindu-se in cazurile de asociere itatea mintala gi alte deficiente, ca cea de auz). Parametrii probeaza valoarea testului arborelui ca test de dezvoltare si diagnosticare fn cazul ,ambliopilor retardati*. TILFT-ag: (frecventd mica) — semnificatia Koch este partial verificata (ramanerea in planul intuitiv-concret, schematism, maniera fragmentara de a gandi si a simi, putere de abstractizare redusé, reactii violente), corelénd pozitiv cu dimensiunea nevrotismului din Chestionarul Eysenck si cu scala VII din Chestionarul Woodworth si mai ales in cazul asocierii deficienfei vizuale cu tulburari comportamentale sau instabilitate psiho-motorie. Frecvenfa simptomatica are parametrul II-T-FT-1; in concepfia lui C.G.Jung »formele goale, doar conturate* semnifica vid, banalitate, viata fara vis, platitudine, tensiune, vitalitate, coeziune de grup. Parametrul INI-T-FT- apare in cazul unor simptome psihotice (autism, psihoza infantila) semnificind depersonalizare, destructurare a eului care insofesc, uncori, deficienta vizuala de etiologie traumatica sau encefalopatica. 157O mentiune aparte suscita liniile non figurative realizate de nevazatorii congenitali, {in situatia speciala de desen in ,alb-negru (si nu tiflografic). Dupa unii autori (Krauss), ele semnifica buna dispozitie. cazul cecitifii ele evidentiaza dificultati de coordonare vizual-motorie si de orientare in spatiul grafic si mai ales lipsa reprezentarii vizuale a arborelui (Linii simple, neregulate, fara semnificatie, ascufite, pe toata pagina). Forma, dispozitia, combinatia liniilor figurative reprezinta proiectia netnerederii in fortele proprii, ezitarea, nehotararea, lipsa de organizare a activitatii, complexele de inferioritate. Apar si césute, pomi, cifre, figuri geometrice, deformate, pe toata pagina and impresia de ,,non figurativ". III-T-EX-b,c,d: Semnifica incapacitate decizionala, lipsa de realism, spirit influentabil, nesiguranti, reactii violente, impulsivitate, mai ales la deficiengii vizuali cu tulburari comportamencale $i retard intelectual. TM-T-D-a: Apare in cazurile de ambliopie si debilitate mintala. Datorita interiorizarii patternului arborelui, parametrul I-T-D are frecvenfa cvasitotala. La stangaci apare 0 inclinafie la sténga, iar la cei cu dominanté manuala dreapta si la nevazatori o inclinatie sio deplasare la dreapta. TII-C-R-O-a: Semnificatia Koch opereaza in cazul deficientei vizuale asociata cu tulburii tale gi cu note autiste, cfnd exista o capacitate redusa de integrare in grup. THI-C-R-O-b: inchidere in sine, spirit impersonal, timiditate, refinere, spirit impresionabil, mitomanie (Ia deficientul de vedere cu debilitate mintala). II-FC-c: (Frecventd medie) mai mare la baieti decdt a fete, semnificand: infantilism, angoasa, schematism, exaltare, ipsa de energie, lips de concentrare, spirit impresionabil. IU-FC-n: Releva o reactivitate putemica, o capacitate de intelegere verbal rapid si spirit de observatie, proprii nevazatorului cu QI supramediu gi bun, care joaca rol ‘compensator al lipsei vederii. III-CE-b: S-au remarcat in cazul ambliopiei mici si medii, fara tulburari de limbaj, corelafii pozitive cu dimensiunez extraversie (Eysenck), iar in cazul de asociere cu tulburari comportamentale, cu dispersia intrapsihica (Woodworth). Parametrul evidentiaza in cazul ambliopiei fara deficiente asociate - amabilitate in relatiile interpersonal, adaptabilitate mare, disponibilitate de comunicare, dorinta de contacte sociale. II-CR-D-a: Frecven{a medie in cazurile de ambliopie medie si mica, relevand un nivel ridicat de adaptabilitate gi echilibru psil IL-CR-D-<: Frecventa micd— indie atudinespoztva fat de via semen, dar si spiritul influentabil propriu deficientului de vedere. TIT-CR-ER-a: Frecventa medie gi semnificatie asemanatoare cu cea a expresiei TH-CR-FR-Ly: Freeventa in deficienfa vizuala asociata cu tulburati compor~ tamentale si hiperkinezie; cand sunt prezente releva dorinta agresiva de afirmare, conflictualitate relationala, violenja, impulsivitate, incapacitate reala de decizie, nehotarare, cenzura voluntara deficitara III - CR - CO - a: Frecvenfa mare in cazul ambliopiei, caracterizata prin: calm, indiferenta, seninatate, dar si indecizie, uneori spirit contradictoriu, inchidere in sine. II-CR-CO-b: Frecventa mai ales in cazul ambliopiei mici si medii coreland cu extraversia, deschiderea spre relationare, reactivitate. 158