You are on page 1of 149
Inhalt Cuprins Einfiihrung (Hinweise zur Benutzung des Begleitbuches) Introducere (Recomandari cu privire la utilizarea manualului PNSOFIION) © ee Einige Informationen / Citeva informatii 1. Harta {drilor de limba germana. 2. Literele alfabetului..... . . 3. Cifrele ae arn 4. Moneda.. 6... ee Lektion 1: Das ist ein Lied Grammatik / Gramaticd: Persoana a II-a singular a verbuluisein 0 ee Lektion 2: Hallo, Taxi!» 2... ee Lektion 3: Hotel Europa Gr: Persoana I singular a verbuluisein: ich bin. .... . . Lektion 4: Wer sind Sie bitte? Gr: Persoana a I-a singular a verbului sein: du bist/Sie Sind. 2. eee Lektion 5: Das ist doch unhGflich! Gr: sein + adjectiv, particuladoch.............. Lektion 6: Was machen Sie? Gr: Propozijia interogativd cu was, conjugarea verbelor: persoana a I-a singularSie..... . Lektion 7: Du bist seltsam Gr: Conjugarea verbelor: persoanele I si a Il-a singular: . . . Lektion 8: © Woher kommst du? Gr: Propozitia interogativd cu woher, prepozifia aus... . Lektion 9: Das weift du doch! Gr: Conjugarea verbelor: persoana a III-a singular, pronumele personal er, prepozifiain............. Lektion 10: _ Ist noch ein Zimmer frei? Gr: Propozitia interogativd fard pronume interogativ .. . . Lektion 11: Schon wieder so ein Zimmer! Gr: Articolul botarit si articolul nehotdrit. . 2. 13 15 20 23 27 30 37 41 45 49 Lektion 12: Lektion 13: Lektion 14: Lektion 15: Lektion 16: Lektion 17: Lektion 18: Lektion 19: Lektion 20: Lektion 21: Lektion 22: Lektion 23: Lektion 24: Lektion 25: Student oder Portier? Gr: Conjugarea verbelor: persoanaI plural... . 2.0... 53 Hier bitte — mein Schliissel! Gr-Adjectivul posesiv: persoanele I sia Il-asingular..... 56 Ihr kommt doch nach Aachen? Gr; Conjugarea verbelor: persoana a Il-a plural, subiectul (determinare in nominativ), particulawohl ... 60 Verkaufst du auch die Kassetten? Gr: Pluralul substantivelor in (e)n, pronumele personal: persoana a IIl-a plural: sie, negatianicht.......... 64 Probieren Sie mal! Gr: Verbul la imperativ, pronumele personal: persoana a Iil-a singular es, particulamal.......... 67 Vier Tassen — das macht vier Mark Gr:Conjugarea verbelor: persoana a III-a plural, pronumele personal: persoana a III-a singular sie, complementul direct (determinare in acuzativ)....... 71 Keine Sachen, kein Gepick Gr: Verbul haben, negatia substantivelorkein/e .... . . 75 Ich méchte schlafen Gr: Verbul modal mégen/ich méchte, paranteza sintacticd ©. ee 79 Sind Sie krank? Gr: Adjectivul posesiv pluralmeine... 6.20... 83 Ich war inEssen ” Gr:Imperfectul verbelor sein/haben, adverbulda..... . 86 Und seine Frau? Gr: Adjectivul posesiv: persoana a III-a singular sein/e,ihr/e. 6 ee 90 Wer spricht da? Gr: Verbe cu alternanje w vocalice, ; nepatia: nichts, particulagar... 00 es 93 Méchten Sie noch einen Kaffee? Gr: Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin cu articolul: einen. . .,... . . Ich bezahle den Rest Gr: Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin cu articolul: den, pronumele personal in acuzativ:‘thn............- 100 Lektion 26: _ Ich lade Sie ein Gr: Verbele separabile . 26. ee 104 Sumar de gramaticd... 1.00 107 Cheia exercifiilor .. 6.6.0 ee 117 Vocabular.. 000 ee 125 Traducerea dialogurilor...... 0.0... 2-0 0p eves 134 Einfihrung (Hinweise zur Benutzung des Begleitbuches) Introducere (Recomandairi cu privire la utilizarea manualului insofitor) Aveti in mind primul volum al manualului insofitor pentru cursul radiofonic de limba germand Deutsch — warum nicht? (‘Germana ... De ce nu?’). El vd este un insotitor credincios atunci cind vreti sd revedeti sau sci aprofundati continutul unei emisiuni, vd ajutd atunci cind doriti sa vd informati. Fireste, el nu inlocuieste cursul radiofonic. Este de dorit sd ascultati intotdeauna mai inti lectiile la radio. Aceasta deoarece fiecare lectiea cursului radiofonic auditive care trebuie rezolvate, evident, in cursul emisiunii. Exercitiile auditive au scopul de a vd ajuta, in timp ce ascultati lectia, sa aflati despre ce este vorba: care este situatia, unde se desfasoard scena, cine vorbeste, despre ce vorbeste, care este atmosfera etc. Pe scurt, trebuie sdi vd concentraji mai intii sé intelegeti situatia in ansamblu, nu sa incercafi sd intelegeti fiecare cuvint. Existé anumite tebnici de a asculta ce vd usureazd intelegerea unei limbi pe care nu o cunoasteti incd. Aceste tebnici vd sint prezentate in primele trei emisiuni. Asadar, cursul radiofonic nu incepe direct cu actiunea in jurul cdreia sint structurate lectiile. Ascultati deci mai intii lectiile la radio, incercind sd ghiciti sau sd faceti presupuneri despre ce e vorba. in acest fel, cursul va va face mai multa placere. $i probabil cd veti retine mai bine cele auzite, pentru cd participati activ. Manualul insotitor contine urmdtoarele: A Informatii cu privire la lectii (= paginile 13-106) 1. Un tabel sinoptic Tabelul sinoptic rezumd problemele de gramaticd si principalele expresii dintr-o lectie. Explicatiile privitoare la gramaticd sint dezvoltate si precizate. 2. Dialogurile lectiilor Textele dialogurilor sint tipdrite numai in germand, dar au fost inserate unele explicatii in romand privitoare la desfasurarea actiunii. Dacd se intimpld sd nu puteti asculta lectia la radio, puteti recupera ceea ce ati pierdut citind lectia din manualul insotitor. 3. Cuvinte si expresii Worter und Wendungen. Cuvintele si expresiile in germand si romana se gdisesc imediat sub textul lectiei, Cuvintele si expresiile tntilnite in lectiile anterioare nu mai sint reluate in aceastd lista. Dar le puteti gdsi in vocabularul alfabetic (vezi punctul D), unde se mentioneazd in ce lectie au apdarut pentru prima oard. 7 4. Exercifit Majoritatea exercitiilor sint exercitii de gramatica. Rezolvati aceste exercitii in scris. Rezolvarea lor corectd o gasiti in capitolul C. Unele exercitii pot fi rezolvate in mai multe feluri. Acest lucru este indicat la “cheia exercitiilor”. Dupa cele 26 de lectii gdsiti B_ Unsumar de gramaticd germand (paginile 107-116) care contine tabele sinoptice privind problemele de gramaticd apdrute in diferitele lecjii. C Cheia exercitiilor (paginile 117-124) cu ajutorul cdreia putefi controla singuri dacd ati rezolvat corect exercitiile. D Unvocabular alfabetic (paginile 125-133) care contine toate cuvintele utilizate in prima serie a cursului, in germand siin romana. Cifra care apare dupa cuvint indicd lectia in care apare pentru prima oaré acel cuvint. E Traducerea dialogurilor (paginile 134-152) Aceste traduceri au rostul de a vd ajuta sd injelegeti dialogurile. Comparatia directa cu textul german nu este, de regula, recomandabild, daca vreti numai sd aflati sensul unui anumit cuvint sau al unei anumite structuri gramaticale. In incheierea acestei introduceri, incd o recomandare. Dupd cum stiti poate, acest curs radiofonic este difuzat in intreaga lume, in foarte multe limbi. Din aceasta cauzd n-am putut tine seamd de particularitatile tdrii, ale culturii si limbii romaine. Scopul lui este de a vd familiariza cu realitatea cotidiand din Germania, cu mentalitatea germand, cu putind poezie .. . fireste, totul in limba germand. Va va insofi un personaj imaginar, un personaj din lumea basmelor, a zinelor si spiridusilor. Sa nu vd mire cd intilniti un astfel de personaj intr-un curs de limbd, caci, la urma urmei, limba are foarte mult de a face cu fantezia. Asadar, mult succes si multe satisfactii! Herrad Meese PS. Chiar dacé nu utilizati cu regularitate manualul insofitor, este de dorit sa cititi recomandarile din primele trei lectii, deoarece acolo veti gasi informatii importante in legdturd cu desfdsurarea cursului radiofonic de limba germand. lar daca vreti sd intelegeti mai bine personajul imaginar de care vorbeam, cititi informatiile de la lectia 8. Einige Informationen Citeva informatii Harta tarilor de limba germand Berlin O Hannover O° BUNDESREPUBLIK O Essen Dresden Qy Okéin LeipzigO “"O Aaghen Oo. O Frankfurt DEUTSCHLAND O Stuttgart ED Literele alfabetului A Abend N Namen particularitati a aber n nach a Kase B_ Bad O Orangensaft 6 unhéflich b bald o oder a fiir Cc Café P Portier au glauben cc chic Pp probieren au Verkaufer D_ Diplomat Q (Quittung) ai (Mai) d da q (quer) ei Bein E_ Entschuldigung R_ Reportage eu Leute e er r rauchen ou Journalistik F Flasche S Sachen Ch Chef f fahren Ss sagen ch chaotisch G Geld T Taxi ch nicht g genau t teuer Sch Schachtel H_ Herr U_ Uhr sch schlecht h_ heiSen u_—_unhéflich St Stimme I Idee V_ Vater st stimmt i ich v_ verheiratet 8 heifSen J Journalistik W Wohnort j ja w wann K Kase X (Xanten) k kommen x Taxi L Lied Y (Yoga) 1 lange y typisch M_ Mark Z = Zimmer m = machen z zeigen Cifrele 1 = eins 15 = fiinfzehn 1000 = tausend 2 zwei 16 = sechzehn 31 = einunddreigig 3 = drei 17 = siebzehn 42 = zweiundvierzig 4 = vier 18 = achtzehn 53 = dreiundfiinfzig 5 = fiinf 19 = neunzehn 64 = vierundsechzig 6 sechs 20 = zwanzig 75 = fiinfundsiebzig 7 = sieben 30 = dreifig 86 = sechsundachtzig 8 = acht = vierzig 97 = siebenundneunzig 9 neun = fiinfzig 200 = zweihundert zehn sechzig 201 = zweihunderteins elf 70 = siebzig 210 = zweihundertzehn zwolf 80 = achtzig 10.000 = zehntausend dreizehn 90 = neunzig 100.000 = hunderttausend vierzehn 100 = hundert 1.000.000 = eine Million 10 Moneda Moneda nationald a Germaniei este marca, mai exact ‘marca germanda’ (Deutsche Mark). O marca se subdivide in 100 de pfenigi (Pfennig). In celelalte doud tari in care se vorbeste germana (Austria si o mare parte a Elvetiei) circuld alte monede. Monedele germane au urmatoarele valori: Ein Pfennig zwei Pfennig fiinf Pfennig zehn Pfennig __fiinfzig Pfennig un pfenig doi pfenigi _cinci pfenigi zece pfenigi cincizeci de pfenigi eine Mark zwei Mark fiinf Mark omarca doud marci cinci marci Bancnotele au urmdatoarele valori: i Moneda nationald a Elvetiei este francul, mai exact ‘francul elvetian’ (Schweizer Franken). Un franc elvetian se subdivide in 100 de centime (Rappen). Moneda nationald a Austriei este silingul, mai exact ‘silingul austriac’ (Osterreichischer Schilling). Un siling se subdivide in 100 de grosi (Groschen). » 12 Lektion eins Lectia Das ist ein Lied Acesta e un cintec TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti In germand, ca si in romand, verbul = Verb (la un mod personal) este nucleul propozitiei. Verbul poate fi conjugat la diferite persoane, forma lui modificindu-se. ist: este persoana a treia singular a verbului sein. sein: este infinitivul, adicd forma pe care o gasiti in dictionar, das ist: indica obiecte si persoane. Infinitiv singular plural Gein persona persoana persoana intii persoana a doua (familiar) (politicos) persoanaatreia | das ist Puteti spune: Daca vreti sd numiti ceva Das ist ein Lied. ce vedeti sau auziti: Das ist ein Text. Das ist... (+ substantiv). Daca vreji sa addugati de Das ist ein Lied cine sau al cui este ceva: von Klaus Hoffmann, Das ist ein Text von Goethe. Das ist... (+ substantiv) von... (+ nume propriu). In prima lectie auziti diferite exemple in limba germand pentru a vd familiariza cu sonoritatea limbii, chiar daca nu intelegeti sensul cuvintelor. Auzifi mai intii saluturi, apoi o numardtoare in versuri, cum fac adesea copiti cind se joacd, urmeazé stiri la radio, pe urmd un cintec $i, in fine, un pasaj dintr-o celebra opera literard, “Faust” de Goethe. Ultimele doud exemple va sint explicate mai amanuntit. 13 WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Guten Tag. Bund ziua. Liebe Hérerinnen und Horer! Dragi ascultdtoare si ascultatori! das ist acestae das Lied cintecul Das ist ein Lied. Acesta e un cintec. von de der Text textul Das ist ein Text. Acesta e un text. Auf Wiederhéren. La revedere. (numai la radio sau telefon) Nume: Goethe Faust Klaus Hoffmann UBUNGEN EXERCITIT a Despdrtitji cuvintele $i scrieji propozitia ce rezultd. DASIIST|EIN|LIED.__Das ist ein Lied. DASISTEINTEXT., DASISTEINLIEDVONKLAUSHOFFMANN.. DASISTEINTEXTVONGOETHE.. ay Np 14 Lectia Hallo Taxi! Halo, taxi! Aceasta lectie are ca scop de a va face sa deveniti constienti de existenta anumitor tebnici care vd ajutd la intelegerea unei limbi straine. Sint tebnici pe care le aplicati automat si in limba romand. Vrem sa vd indemndm sa Solositi, pe toatd durata acestui curs radiofonic, capacitatea de a face legdturi logice. In acest fel puteti deduce sensul general al celor auzite, chiar daca nu injelegeti fiecare cuvint. Puteti ghici, de pildd, care este sensul cuvintului Tor daca il auziti pe fundalul sonor specific unui meci de fotbal. Va puteti da seama dupa intonatie daca cineva e vesel sau trist. De asemenea, cunoasteti din romand sau din alte limbi cuvinte care sund asemdandior cu cele germane si care au acelasi sens sau unul apropiat, de exemplu Taxi. In fine, cunoasteti anumite situatii care sint asemadndtoare in multe parti ale lumii, astfel incit puteti banui care este confinutul scenei pe care 0 auziti, chiar daca nu injelegeti tot. In scena urmdtoare este vorba de un taxi. Dr. Thiirmann, un vechi client al hotelului Europa, cheamé un taxi, urcd in el si spune soferului (= Taxifahrer ) unde vrea sa-l ducd. Dr. Thirmann: Hallo, Taxi! Taxifahrer: Guten Tag. Dr. Thirmann: Guten Tag. Hotel Europa bitte. Taxifahrer: Hotel Europa, okay. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Hallo! halo! das Taxi taxiul das Hotel hotelul Hotel Europa Hotel Europa bitte ud rog okay in regula Also — bis bald! asadar, pe curind Cuvinte pe care le cunoasteti, pentru cd seamandai cu cele din linba romand: die Philosophie filozofia die Medizin medicina die Theologie teologia studieren astudia UBUNGEN EXERCITI Informatiile importante pe care le-ati memorizat cindva nu se uitd niciodata. intocmai ca atunci cind ascultati, puteti folosi aceste informatii sila citit, daca tineti seama de urmdtoarele: Nu incercati sd injelegeti fiecare cuvint. incercati doar sa injelegeti informatia sau informatiile principale. incercati numaidecit, rezolvind exercitiile urmdtoare. Ordonati informajiile de mai jos doud cite doud si scrieti cifrele corespunzatoare. In care este vorba de indicatii de timp? ® O 2. Incare este vorba de indicatii de directie? O O 16 EB Stabiliti corespondentele. Scrieti literele corespunzdtoare. 1. 2. 3. o Program de televiziune Mod de intrebuintare Anunt publicitar Stabiliti corespondentele. Ce profesiuni sint cdulate in ofertele de serviciu? Scrieti literele corespunzdtoare. 1. Munca de birou @ 2. Vinzdtoare la parfumerie CQ 3. Electrician © 4. Coafezd © 5. Telefonista O ©. Soferde taxi O ° Ihr Wunsch: teen IN JOD im Biro: uchtnete Soran Derusschtg ob Munch see 0 kes Cy TAX 201 ech Bopernawsengesueht “Shamne eaece era Notati, in rom@neste, ce gen de institufii si intreprinderi recunoasteti in anunturile urmdtoare: KURKLINIK GOLDMUHLEN: tase and PRINZENBAD anY 7. Ghiciti sensul cuvintului incercuit. Dr. Thirmann mit dem Taxi ins Hotel. Gi Care sint cuvintele ce vd ajutd sd intelegeti sensul textului urmdtor? Subliniaji-le. Am 21. Dezember gegen 22.00 blieb im Anschlu& an eine Taxifahrt von der SchubertstraBe zur Stiftstrae 22 eine Fototasche mit einer ‘Nikon 501-Kamera plus Zubehor im Taxi. 19 Hotel Europa Hotel Europa TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti bin este persoana intii a verbului sein. ich este pronumele personal pentru persoana initi singular. Infinitiv singular plural persoana persoana persoana intii ich bin persoana a doua (familiar) (politicos) persoana a treia das ist Puteti spune: Daca prezentati pe cineva: - ofemeie, cu numele de familie Das ist Frau Berger. — 0 femeie, cu prenumele si numele de familie Das ist Hanna Clasen. — un barbat, cu numele de familie Das ist Herr Schafer. - un barbat, cu prenumele si numele de familie Das ist Andreas Schafer. — un barbat, cu titlul Das ist Herr Dr. Thiirmann. In aceasté lectie aflati ca acest curs de limba german se desfasoara intr-un hotel, Hotel Europa. In afard de aceasta, vd sint prezentate personajele principale ale cursului: Frau Berger: este sefa botelului, ti place sd cinte. Andreas Schafer: este receptionistul sau portarul botelului. Dr. Thiirmann: — este un vechi client al hotelului, nu aude prea bine. Hanna Clasen: _ este camerista. Ex: este un personaj imaginar feminin, cu un nume de fantezie: ‘ex” inseamnd in latind “din”. Ex este invizibild, in schimb 20 poate fi auzitd foarte bine. Infelege si vorbeste germana. Veti afla mai multe despre ea in lectia 8. Crainicul = Sprecher si 0 colegd a sa va explica problemele de gramaticd si va prezintd personajele cursului nostru de limba germand: Sprecher: Das ist Herr Schafer. Andreas Schafer. Das ist Herr Dr. Thiirmann. Das ist Frau Berger. Lisa Berger. Das ist Hanna. Hanna Clasen. Ex se prezintd singura. Ex: Hallo! Hallo! Da bin ich. Si repetd, in felul ei, numele personajelor principale ale cursului. Ex: Ich - und Andreas und Frau Berger und Hanna und Dr. Thiirmann. Andreas nu se prezintd, dar il auziti vorbind la telefon, la receptia hotelului Europa. Andreas: Rezeption. Guten Abend. Hotel Europa, Rezeption. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Das ist Herr Schafer. Acesta este domnul Schafer. Doktor (Dr.) Doctor (Dr.) Das ist Herr Dr. Thiirmann. Acesta este domnul doctor Thiirmann. Das ist Frau Berger. Aceasta este doamna Berger. Da bin ich. lata-md, aici sint. da aici, acolo ich eu und st die Rezeption receptia Guten Abend. Bund seara. Cuvinte pe care le cunoastefi, pentru ca seamand cu cele din limba romana: das Thema tema die Reportage reportajul der Student studentul 21 UBUNGEN EXERCITH Formati cinci propozifii folosind cuvintele de mai jos. 1, Das ist Herr Schafer. 2. 3. 4. 5. Herr Sehafer |Klaus Hoffmann | ich | da | von | dasist | bin |_dasist Frau Berger |einLied | dasist | von | einText | Goethe das ist Punefi in ordine logicad propozitiile urmdtoare: Hotel Europa, okay. Guten Tag. Hotel Europa bitte. Guten Tag. Hallo, Taxi! ae No Cautati patru substantive in careul de mai jos. Spre deosebire de exemplul dat, ele sint in sirurile verticale. FSPDIIMTATSTRTT) jy meeoton Rle(z[e[P[t]ifo[n AlP[u[R[z[a|s|[t|B ujt[k[R[D[x|/B/E|M s{p[R{elufifciilv 22 Lectia Wer sind Sie bitte? Cine sinteti dumneavoastrd, vad rog? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti J. Verbul sein bist este persoana a doua singular (adresare familiara). sind este persoana a doua singular (adresare politicoasa). Formele verbului trebuie sd fie insotite intotdeauna de pronumele personale corespunzdtoare, 2. Pronumele personal ich= cel care vorbeste du = cel cu care se vorbeste (cind cel care vorbeste se adreseazd familiar sau amical unui prieten, unui copil, unui membru al familiei) Sie = cel cu care se vorbeste (cind cel care vorbeste se adreseazd politicos unei persoane necunoscute pe stradd, unui profesor etc). Infinitiv singular plural | persoana intti ich bin persoana a doua (familiar) du bist (politicos) Sie sind persoana a treia | das ist 3. Pozitia verbului in propozitie. Verbul se afld pe locul al doilea. Ich bin der Portier. Wer bist du? Wer sind Sie? Das ist Dr. Thiirmann. focul al doilea 4. Pronumele interogativ wer: se foloseste pentru a intreba cine e o anumitd persoand. 23 Puteti spune: — dacé n-ati injeles cine e la telefon sau vreti sd stiti cine bate la usa Wer ist da? — dacd vreti sd stiti cine este o anumita Wer bist du? persoand sau cum 0 cheama Wer sind Sie? Domnul doctor Thtirmann, unul din obisnuitii botelului Europa, soseste la hotel, unde este salutat deosebit de amabil de doamna Berger, sefa hotelului. Frau Berger: Aah —Herr Dr. Thiirmann! Einen wundersch6nen guten Abend. Thiirmann: Guten Abend. Frau Berger: Herr Schafer, das ist Herr Dr. Thirmann. Andreas: Guten Abend, Herr Dr. Thiirmann. Ex: N’Abend. Andreas: Pst — Ex — pst! Putin mai tirziu, Dr. Thtirmann telefoneazd la receptia hotelului pentru a comanda bere. Nu uitati ca Dr. Thtirmann nu aude prea bine. (Telefonul sund, Andreas ridicd receptorul.) Andreas: Rezeption. Guten Abend. Thiirmann: Wer ist da? Andreas: Rezeption. Hotel Europa. Thiirmann: Wie bitte? Wer? Andreas: Hotel Europa. Rezeption. Thiirmann: Aha. Ich méchte ein Bier. Ein Bier bitte! Andreas: Ein Bier, okay. Und — wer sind Sie bitte? Andreas nu recunoaste numaidecit vocea doctorului Thtirmann, ceea ce il supara pe acesta din urma. Thiirmann: Thiirmann, Dr. Thiirmann. Und Sie? Wer sind Sie? Andreas: Ich bin der Portier. Thiirmann: Wie heifen Sie? Andreas: Andreas Schdfer. Thiirmann: Aha. Schafer. Schafer— na ja... Pe deasupra, Ex, care e cam obraznicd, il tutuieste pe Dr. Thtirmann. Ex: Und wer bist du? Thirmann: Du? Und wer bist du? Hm. . Andreas: Entschuldigung! Entschuldigung! 24 WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII wunderschén Einen wunderschénen guten Abend! Wer ist da? wer? Wie bitte? Aha. mégen/ich méchte das Bier Sie (pronume de politete) Wer sind Sie? der Portier wie? heifen Na ja! du Entschuldigung! UBUNGEN minunat (Va doresc) 0 seara minunata! Cine e acolo? Cine e? cine? poftim? aba!l a dori/as dori berea dumneavoastra Cine sintefti dumneavoastra? portarul, receptionistul cum? asenumi ei da! tu scuzati! EXERCITI hl Completati cu formele corespunzatoare ale verbului: bist / sind / bin / ist. 1. Wer das? 2. Das Dr. Thirmann, 3. Wer Sie? 4, Ich der Portier. 5. Wer du? 6. Ich Ex. Cum sundintrebdrile la care rdspunde Andreas (A)? 1. Ex: 2. Dr. Thiirmann: 3. Dr. Thiirmann: (A: Ich bin Andreas.) (A: Ich bin der Portier.) (A: Rezeption. Hotel Europa.) 25 Formati propozitii din cuvintele de mai jos $i scrieti-le in tabelul aldturat. ist wer da? Wer ist da? Thiirmann ist das Herr Dr. bitte wer Sie sind Sie sind wer bin der Portier ich ein Bier méchte ich hei8en wie Sie SANA RON du wer bist EG Scrieti rdspunsuri posibile. (Farad rezolWare in “cheia exercitiilor”). Wer sind Sie? Andreas Schafer / Dr. Thiirmann. 1 2. Wer bist du? 3. Wer ist das? 26 Lek Das ist doch unh6flich! Asa ceva e nepoliticos! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti 1. sein + adjectiv Ich bin miide. / Das ist unhGflich. 2. particula doch doch nu schimbd sensul unui enunt ci numai il nuanteaza, de exemplu il intdreste: Das ist doch unh6flich. Puteti spune: Daca vreti sé aprobati sau sd negati ceva: Ja. / Nein. Daca vreti sd multumiti sau sd cereti ceva: Danke. / Bitte. Daca vreti sd vd scuzati: Entschuldigung!/ Entschuldigen Sie bitte! Daca vreti sa spuneti pdrerea: Ich bin erstaunt. Du bist unhéflich. Das ist doch unhéflich. Andreas duce berea comandatd in camera domnului Dr. Thtirmann. Acesta e uimit de faptul cd a fost tutuit si ti da de inteles lui Andreas ca asa ceva e nepoliticos. (Cineva bate la usa.) Thiirmann: Ja? Bitte? Andreas: Ihr Bier bitte. Thiirmann: Danke. Sie sind doch der Portier, oder? Andreas: Ja. Thiirmann: Also — ich bin, ja, ich bin erstaunt. Warum sagen Sie ,du‘? Andreas: Wer? Ich? Thirmann: Nein, nein, nein. Das ist doch unhéflich, junger Mann! Andreas: Entschuldigung! Entschuldigen Sie bitte! Dr. Thtirmann spune, pe jumatate in glumd pe jumdtate in serios, ca Andreas e un ghidus. Dupda aceea, fiind obosit, Dr. Thtirmann ii dd de inteles lui Andreas ca poate sd plece. 27 Thiirmann: Andreas: Ex: Thirmann: Andreas: Sie sind wohl ein Witzbold? Witzbold? Nein. Ein Kobold! Ich bin ein Kobold. Ach was ~ ein Kobold oder ein Witzbold oder — ich bin mide. Gute Nacht. Gute Nacht, Herr Dr. Thiirmann. in fine, Andreas poate sa-i spund lui Ex cd s-a comportat nepoliticos. Andreas: Ex? Ex? Ex: Ja? Bitte? Andreas: Also — du bist unhéflich. Ex: Ich? Unh6flich? Andreas: Ja, du! Ex: Entschuldigung, ich ... Andreas: Das ist doch unh6flich: ,Und wer bist du? Ex: Ich bin miide. Andreas: Nein, du bist ein Kobold. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESILT ja da Ihr Bier berea dumneavoastra danke multumesc Das ist doch unhéflich! Asa ceva e nepoliticos! oder sau also deci, asadar erstaunt uimit, mirat Warum? de ce? sagen a@spune nein nu unhdflich nepoliticos junger Mann tindr Entschuldigen Sie bitte! Scuzati, vd rog! Sie sind wohl ein Witzbold? Sinteti poate un ghidus? der Witzbold ghidus, glumet, mucalit der Kobold Spiridus miide obosit Gute Nacht. Noapte bund! UBUNGEN EXERCITIT El intariti sensul propozitiilor de mai jos introducind particula doch. 1. Sie sind der Portier? Sie sind doch der Portier? 2. Das ist unhdflich. 3. Ichbin erstaunt. 4. Das ist Andreas Schafer. * 5. Das ist ein Taxi. Cine pronuntd propozitiile in cursul dialogurilor? Marcaji pdatratul corespunzdtor. Dr. Thiirmann Andreas Ex 1. Thr Bier bitte. oO g o 2. Sie sind doch der Portier? a o Oo 3. Warum sagen Sie du? oO a o 4. Ichbin ein Kobold. a Qo Qo 5. Du bist unhéflich. o Qa a 6. Entschuldigen Sie bitte! Oo o o 7. Das ist doch unhéflich. o o o Completati propozitiile folosind cuvintele unhdflich, miide, erstaunt. 1. Das ist 2. Dr. Thiirmann ist 3. Erist El Completati cu verbele corespunzdtoare. 1. Sie doch der Portier, oder? 2. Warum Sie ,du? 3. Das doch unhéflich. 4. Sie wohl ein Witzbold? 5. Nein. Ich ein Kobold. 6. Ex, du unhéflich. 7. Nein, ich miide. 29 Lektion sechs Lectia Was machen Sie? Ce faceti dumneavoastra? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul studieren este forma de infinitiv a verbului. Infinitivul este forma sub care gasiti verbul in dictionar sau in vocabularul de la sfirsitul manualului. studier- este rdddcina verbului. Raddcina unui verb se obtine inlaturind terminafia infinitivului-en In germand, verbele au terminatii care se adauga la radacinda. Sie studieren este forma pentru persoana a doua singular, cu pronumele de politete Sie. Terminatia este -en. Formele verbului trebuie sd fie insotite intotdeauna de pronume personale. Infinitiv singular plural ‘persoana réidéicina terminatia | persoana réddcina terminajia verbului verbului verbului verbului persoana intii ‘persoana a doual (familiar) (politicos) Sie studier en | persoana a treia 2. Pronumele interogativ was: se foloseste pentru a pune o intrebare in legdtura cu ceva, de pildd in legdtura cu o activitate. Putefi spune: Daca vreti sa incepefi o conversatie: Sagen Sie mal: .. . Dacd vreti sd intrebafi pe cineva ceva: Was studieren Sie? Was arbeiten Sie? Was brauchen Sie? 30 Dr. Thtirmann i-a spus lui Andreas sd vind in camera lui ca sd stea de vorbd cu el. Dr. Thiirmann vrea s face Andreas si ti pune intrebdri foarte precise. Andreas e student la ziaristicd si face reportaje. Dintr-un motiv oarecare, Dr. Thtirmann gaseste acest lucru foarte interesant. (Cineva bate la usd) Ja, bitte. Guten Morgen, Herr Dr. Thiirmann. Morgen, junger Mann, Sagen Sie mal: Was machen Sie? Studieren. Studieren und keine Manieren, na ja. Was studieren Si Journalistik. 2 Thirmann: Und was machen Sie da? Andreas: Recherchieren, Reportagen schreiben . . . Thiirmann: Interessant, sehr interessant. Andreas lucreazd la Hotel Europa pentru a cistiga banii necesari ca sd poata studia, Thirmann: Und was machen Sie hier? Andreas: Arbeiten. Thirmann: Was arbeiten Sie? Andreas: Ich bin Portier. Thirmann: Die Arbeit ist neu fiir Sie, oder? Andreas: Ja. Thiirmann: Also, Sie studieren Journalistik, und Sie arbeiten. Sie brauchen doch das Geld, oder? Andreas: Ja. Klar. Thiirmann: Interessant, na denn — auf Wiedersehen. Andreas: Auf Wiedersehen, Herr Dr. Thiirmann. Jar Ex rezumd convorbirea intr-o forma versificatda. Ex: Studieren und recherchieren — interessant, sehr interessant. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Guten Morgen. Bund dimineata. Sagen Sie mal: ... Ja spuneti-mi! Was? ce? machen a face Studien machen a face studii studieren astudia keine Manieren fara maniere die Journalistik Ziaristica recherchieren a cerceta, a ancheta 31 die Reportage, die Reportagen schreiben reportajul, reportajele ascrie interessant interesant sehr foarte hier aici arbeiten amunci, a lucra die Arbeit munca, lucrul neu nou fiir Sie pentru dumneavoastra brauchen a avea nevoie das Geld banii Klar. clar Auf Wiedersehen. la revedere UBUNGEN EXERCITILT Bh Puneti in dreptul intrebarii rdspunsul corespunzdator. 1. Was machen Sie? 2. Was studieren Sie? 3. Was machen Sie da? 4. Die Arbeit ist neu fiir Sie? 5. Und was machen Sie hier? 1,42 3 4 a. Journalistik. b. Ja. c. Ich bin Portier. d. Studieren. e. Recherchieren, Reportagen schreiben. Ce rdspunsuri sint posibile la intrebdrile urmatoare? Was méchten Sie? Was brauchen Sie? Wer sind Sie? Wer bist du? ‘Was machen Sie? au Rw No Was schreiben Sie? Ex arbeiten ein Taxi studieren ein Bier Frau Berger Dr. Thirmann Reportagen ein Hotel Andreas 32 Formulati intrebdri cu wer sau was. 1, Was ist das? (ein Taxi) 2. (Andreas) 3. (Ex) 4. (Frau Berger) 5. (ein Lied) 6. (ein Hotel) Formulaji pentru fiecare rdspuns cite doud intrebdri, una cu wer, cealaltd cu was. 1, Wer méchte ein Bier? Was méchte Dr. Thiirmann? (Dr. Thiirmann mochte ein Bier.) 2. (Andreas braucht die Arbeit.) 3. (Andreas braucht Geld.) 4 (Dr. Thiirmann braucht ein Taxi.) Puneti intrebdari in functie de rdspunsurile din lectie. Was machen Sie? (Journalistik studieren) (Reportagen schreiben) (Journalistik) (Reportagen) (Geld) RON 33 Lektion siebe Lectia Du bist seltsam Esti ciudatad TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbul sind: este persoana a treia plural a verbului sein. Verbele au terminatii. ich studiere: este la persoana intii singular. Terminatia verbului este -e. Pronumele personal este ich. du studierst: este la persoana a doua singular, adresare familiara cu du. Terminatia verbului este -st. du arbeitest: Verbele a cdror riiddcind se termina in -t (vezi lectia 6) au la persoana a doua singular, adresare familiara, terminatia -est. Infinitiv singular plural Studieren ‘persoana réiddcina terminatia | persoana rédacina terminatia beite: verbului verbului verbului verbului persoanaintii | ich studier e ‘persoana a doua | du studier st (familiar) du arbeit est ! (politicos) Sie studier en persoana a treia Puteji spune: Daca n-ati injeles ceva: Wie bitte? Daca vreti sd-i spuneti cuiva cum eel sau cum eomul: Du bist seltsam/neugierig/ Der Mensch ist sehr interessant. Andreas studiazd ziaristica. Ex #studiazd” oamenii, zice ea. ~ Ex: Hallo, Andreas! Andreas: Was machst du hier? 34 Ex: Ich studiere. Andreas: Wie bitte? Studieren? Ex: Ja. Ich studiere. Andreas: Was studierst du? Ex: Menschen. Andreas: Aha, du studierst Menschen. Ex: Ja! Ich mache Studien. Ich studiere Menschen. Andreas: Ach, du bist seltsam. Ex: Menschen sind auch seltsam. Andreas filozofeaza asupra naturii umane. Ex crede cdi stie cum e omul: in primul rind ciudat si curios. Andreas: Menschen, hm, der Mensch, hm. . . Wie ist der Mensch? Ex: Unh6flich, miide, interessant und seltsam. Andreas: Wie bitte? Was? Ex: Der Mensch ist unh6flich, miide, sehr interessant, seltsam und — neugierig. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT der Mensch / die Menschen omul, oamenii Studien machen a face studit seltsam ciudat auch si, de asemenea Was? ce? neugierig curios UBUNGEN EXERCITI Eh Addugati terminatiile corespunzatoare ale verbelor. 1. Wasmach St duhier? 2.“ Ich studier 3. Was studier du? 4. Ichmach Studien. 5. Was mach Sie? 6. Ichstudier —_. , und ich arbeit —__ . 7. Was studier Sie? 8. Ich studier —— Journalistik. Completati cu formele corespunzdtoare ale verbului sein. 1. Wie der Mensch? 2. Der Mensch ______ neugierig. 3. Du seltsam. 4. Menschen ________auch seltsam. 5. Das sehr interessant. 6. Sie __________ wohl ein Witzbold. 7. Ich miide. 35 Completati propozitiile cu verbele potrivite la formele corespunzdtoare. 1. Ich —____ _ Menschen. 2. 3. Ich —______ ein Taxi 4 5. Ich _______ Reportagen. 6. 7. Ich -arbeite hier. 8. 9. Ich —_______ miide. 10. . Was ——___._ du? . Was —______ du? Was —_____ du? . Was ——_____ du? . Was —______ du? Cautati in careul de mai jos cinci adjective. Spre deosebire de exemplul dat, ele sint pe verticald. Mii {R[zlu{s|t{s UlFlol1|PININIE DIR|U|N{BIE;UIL E[R|s[TlA|UIN|T mM[N[BlE[z|GlH|s R[E[z[R{T/1 Ola LIN/R/E[U;E|F[M sju[M[s{BiR/L]P mM[e|s{s|a{t[t|[m Niu|plalzi{a[clH BIP|UIN|W/S|H|U N{tE[T{O[M[s|z 36 erstaunt (Menschen!) (ein Taxi) (Reportagen) (ch bin Portier.) (miide) Lectia Woher kommst du? De unde vii? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti In aceasta lectie se repetd cele invatate pind acum. Adverbul interogativ woher: | se foloseste pentru intrebdri in legdtura cu originea unei persoane sau a unui lucru. Puteti spune: Daca vreti sd intrebati pe cineva Woher kommst du? de unde vine: Woher kommen Sie? Dacdai vreti sd dati de inteles cd un lucru este pentru dv. absolut clar, cd se injelege de la sine: ~Sowieso! In aceastd lectie vd sint prezentate cinci scene care se desfdsoara in sala pentru micul dejun a hotelului Europa. Aflati apoi cum a venit Ex la Andreas. In prima scend facem cunostin{a cu Hanna Clasen, care este cameristd la Hotel Europa. Hanna scapd tava cu vesela. Un client amabil o ajutd. 1. junge Frau = prima tindra 2. junge Frau = adoua tindra 1. Hotelgast = primul client al hotelului 2. Hotelgast = al doilea client al hotelului Junger Mann = untindr 1.junge Frau: = Guten Morgen. 2.junge Frau: = Guten Morgen. (Tava cu veseld cade, facind mult zgomot.) Hanna: O-nein! 1. Hotelgast: = O-warten Sie! Ex: Au weia! Alles kaputt! Hanna: Danke. Vielen Dank. Das ist sehr freundlich. Ex: Sehr freundlich. 37 Incea de-a doua scend, un bdrbat cam adormit inca soseste in sala pentru micul dejun. Hanna: Guten Morgen. 2. Hotelgast: Morgen. Hanna: Tee oder Kaffee? (Barbatul nu reactioneaza.) Hanna: Entschuldigen Sie, méchten Sie Tee oder Kaffee? 2. Hotelgast: Entschuldigung. Ich bin noch sehr miide. Kaffee bitte. incea de-a treia scend, Dr. Thiirmann intilneste intimplator un prieten pe care nu la mai vdzut de multd vreme. 1. Hotelgast: Guten Morgen. Thiirmann: Guten Morgen. 1. Hotelgast: Wer ist das nur? Seltsam, seltsam. Ja klar, das ist doch... Entschuldigen Sie bitte! Thiirmann: Ja, was ist? 1. Hotelgast: Sie sind doch Herr Thiirmann, oder? Thiirmann: Ja. Und du, ja, du bist doch. . . Stefan! In scena a patra, un tinar incearca sa intre in vorbd cu o. ) femeie punindu-i tot felul de intrebari. Junger Mann: — Sagen Sie mal: Sie sind also Journalistin und machen Reportagen? Journalistin: ja. Junger Mann: _Interessant. Sehr interessant. Das ist sehr interessant. Journalistin: Ja. Stimmt. Junger Mann: —Sagen Sie mal: Was machen Sie da? Journalistin: Ach, recherchieren . . . Ex: Recherchierenrecherchieren . . in cea de-a cincea scendi, doud tinere, dintre care una e studentd, constatd ca vin din acelasi oras, si anume din Augsburg, un oras situat in apropiere de Mtinchen. 1, junge Frau: — Und was machst du? 2. junge Frau = Studentin: Ich bin Studentin. 1. junge Fra Und woher kommst du? Studentin: Aus Augsburg. 1.junge Frau: — Echt?? Ich auch! Studentin: Was?! Du kommst auch aus Augsburg? Apoi Ex il intreabd pe Andreas de unde vine el, iar Andreas, la rindul lui, 0 intreabd in glumd de unde vine ea. Ex: Andreas, woher kommst du? Andreas: Ich komme aus Kéln. Und du? Woher kommst du? Ex: Ich? Ich komme aus... 38 In cea de-a saptea scendi aflati de unde a venit la Andreas Ex, care e invizibila dar a carei voce se aude foarte bine. Andreas citea o carte intitulata “Spiridusti din K6ln”. Potrivit legendei, spiridusii veneau intotdeauna noaptea, cind meseriasii dormeau, si isprdveau munca én locul lor, spre marea bucurie a locuitorilor din Kéln. Citind, Andreas oftase adinc, zicindu-si cd si el si-ar dori un astfel de ajutor, dar ca vremurile de aur au trecut ‘oricum '(sowieso). La acest cuvint magic, din carte a sdrit un mic personaj feminin pe care Andreas La botezat Ex, ceea ce inseamnd in latina ‘din’, tocmai pentru cd iesise din carte. Dar Andreas nu stie ca ‘sowieso’ e un cuvint cu puteri magice. Andreas: Ich méchte auch so. . . Na ja—das ist sowieso vorbei! Ex: Hhmm, hhmm. Hallo! Hallo! Da bin ich. Andreas: Wer bist du? Ex: Ich bin . Andreas: Wer bist du? Ex: Ich bin ich. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT warten aastepta O-warten Sie! 0, asteptati! Au weia! aoleu! Alles kaputt! toate s-au spart! Vielen Dank. multe mulfumiri! freundlich amabil der Tee ceaiul oder sau der Kaffee cafeaua noch inca Ja klar. clar, bineinteles Wer ist das nur? Cine-o fi? die Journalistin ziarista die Studentin studenta woher? de unde? kommen aveni aus (Berlin) de la, din (Berlin) Echt? (expresie familiara) Na ja. Da: vorbei Das ist sowieso vorbei. sowieso Ich bin ich. vorbei. 2du? intr-adevar? e adevarat? Ei,da Asta a trecut trecut, terminal, sfirsit Asta oricum a trecut. oricum Eu sint eu. UBUNGEN EXERCITH El Ce spun oamenii in diferitele scene? Marcati rdspunsurile corecte. Ein Gast = un client Frau = doamna Ex Hanna Ein Gast O Naja. O Das ist sehr interessant. O Kaffee bitte! D Alles kaputt. O Das ist neu. O Tee bitte. O Alles okay. QO Das ist sehr freundlich. O Ein Bier. Ein Gast Frau O Das ist doch Herr Thiirmann. O Du bist doch Herr Thiirmann. O Sie sind doch Herr Thiirmann. Eh Compietati. Ich Woher kommst du? 40 O Ich bin Portier. O Ich bin miide. O Ich bin Studentin. Augsburg. Berlin. K6ln. Lektion neun Rte) Das weifst du doch! Dar stii tu asta! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul Andreas wohnt in Aachen. wohnt: — este forma pentru persoana a treia singular. Terminatia e -t. Er arbeitet in Aachen. arbeitet: /a verbele a caror rdddcind se termind in -t (vezi lectia 6), terminatia la persoana a treia singular este -et, Infinitiv singular plural ‘wohneit persoana radécina terminatia | persoana radécina terminatia arbeite: verbului verbului verbuluiverbului persoana intii | ich wohn e€ persoana adoua| du wohn st (familiar) du arbeit est! (politicos) Sie wohn en Sie arbeit en persoana a treia | er wohn t er arbeit et! 2. Pronumele personal er: este pronumele personal pentru persoana a treia singular. Er inlocuieste un substantiv masculin, asadar cu articolul der, sau un nume propriu. Dr. Thiirmann wohnt in Berlin. | Der Text ist von Goethe. Er. wohnt in Berlin. | Er ist von Goethe. 3. Prepozitia in Er wohnt in Berlin. aus Er kommt aus Leipzig. Puteti spune: Daca vreti sa intrebati de unde vine cineva: Woher kommt er? Woher kommst du? Dacé vreti sd spuneti de unde vine cineva: Er kommt aus Leipzig. Daca vreti sd spuneti unde locuieste cineva: Er wohnt in Berlin. Daca stiti ceva: Das weif ich. Daca nu stiti ceva: Das weif ich nicht. Daca spuneti cuiva ca stie ceva: Das weif$t du doch! Ex, care e curioasd, vrea sé afle cit mai multe despre Dr. Thtirmann. De aceea cauld, impreund cu Andreas, in fisierul hotelului. Ajungind la numele si prenumele doctorului Thtirmann, incep sd vorbeascd de propriile lor nume. Andreas: Hier, also— Name: Thiirmann. Das weif§ ich doch! Weiter! Vorname: Lukas. Vorname? Ja. Vorname. Wie ist dein Vorname? Das weif8t du doch! Andreas. Und dein Vorname? Das weif§ ich nicht. Aber ich! Ich weif§ das! Vorname: Ex, Name: Hex. Nein — nein! Dupé aceasta divagatie, cei doi continua sd vorbeasca de Dr. Thiirmann, care e medic,s-a ndscut la Leipzig si locuieste la Berlin. Andreas: Also weiter: Beruf. . . Ex: Was macht er? Andreas: Er ist Arzt, er heit ja Dr. Thrmann. Ex: Was ist dein Beruf? Andreas: Student und Portier. Ich studiere, und ich arbeite als Portier. Ex: Weiter: Geburtsort! Woher kommt er? Andreas: Er kommt aus Leipzig. Ex: Weiter: Wohnort! Andreas: Moment: hier — Berlin! Er wohnt in Berlin. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII der Name numele Das weif§ ich doch! Dar eu stiu asta! weiter mai departe der Vorname prenumele Das weift du doch! Dar tu stii asta! dein Vorname prenumele tau Das wei ich nicht. Asta nu stiu. 42 nicht niu aber dar, insad Ich weif das, Stiu asta. die Hex(e) vrdjitoarea der Beruf meseria, profesia er el der Arzt medicul Er hei8t ja Dr. Thtirmann. I cheama dealtfel Dr. Thtirmann. der Student studentul Ich arbeite als Portier. Lucrez ca portar (receptionist). der Geburtsort locul nasterii der Wohnort localitatea de domiciliu Moment! Un moment! wohnen a locui in (Berlin) in (Berlin), la (Berlin) UBUNGEN EXERCITI El Completati cu verbul potrivit (wohnen sau kommen). Aveti grijd ca verbele sd aibd terminatiile corespunzdtoare. 1. Woher —______ Dr. Thiirmann? 2. Dr, Thirmann —____-_ aus Leipzig. 3. Dr. Thiirmann ______ in Berlin. 4. Woher _______ Andreas? 5. Andreas —_____ aus Kéln. 6. Andreas ________ in Aachen. Bh completati cu prepozitia potrivitd (in sau aus). 1. Dr. Thirmann wohnt ______ Berlin. 2. Er kommt —_______ Leipzig. 3. Andreas kommt —______ Kiln. 4. Er wohnt —______ Aachen. 5. Die Studentin studiert ____. Augsburg. Completati cu pronumele personale $i formele verbale corespunzdtoare. 1. Andreas ______ Portier im Hotel Europa. 2, ______ ______ das Geld. 3. ——___. —_______ auch. 4. Er —______ Journalistik. 5. 6. . 7. EX Studien. recherchieren |brauchen | studieren | sein [machen] studieren | Reportagen | schreiben 43 Completati cu pronumele personale potrivite (ich / du / Sie / er). 1. Dr. Thiirmann ist Arzt. —_____ wohnt in Berlin. 2. Sagen —_______ mal: Was machen ______ ? 3, _________ studiere Journalistik. 4, _______ schreibe Reportagen. 5. Ex, was machst —________ hier? 6, ———___ studiere Menschen. Und —______ ? 7. _______ abet. 8. —____ arbeitet, ________ studiert, __________ ist Portier und Student. Punefti intrebdrile $i rdspundeti cu una din propozitiile aldturate. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) Woher kommst du? Das weif ich nicht. Woher kommen Sie? Das weif ich. Was machst du? Das weifst du doch. Was arbeitet er? 44 Lektion zehn Ist noch ein Zimmer frei? Mai eocamerd liberd? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti Intrebiirile la care se poate rdspunde cu “da” sau “nu” se formeazd Jara pronume interogativ. Verbul se pune pe primul loc in propozitie. Du arbeitest viel. Arbeitest Brad KO Portier (m) Schliissel (m) Frau (f) Taxi (n) 51 Eh Completati cu articolele corespunzdtoare. 1. Dasist ein ____ Taxi. 2, Das___ Taxi ist neu. 3. Das ist —____.. Zimmer. 4. Zimmer ist frei. 5. Das ist —______ Lied. 6, ——__ Lied ist wunderschén. 7. Das ist ____. Flasche. 8. Flasche ist voll. 9. Das ist —______ Art. 10, ______. Arzt arbeitet viel. 11. Das ist —_____ Frau. 12, ______ Frau arbeitet im Hotel. Completati cu articolele corespunzatoare. Continuati apoi presupunind cd este vorba de o femeie. Mann kommt in Hotel. Mann fragt: ,[st noch Zimmer frei?* Portier fragt: ,, Einzel- oder Doppelzimmer?* ________ Mann méchte —_____ Einzelzimmer mit Bad. Portier sagt: ,Okay.“ _______ Mann méchte —_____ Taxi. Portier sagt: , ________ Taxi ist gleich hier.“ _________ Mann wartet, er raucht und sagt: ,Vielen Dank.“ Frau kommt in ——___ Hotel. Lektion zwolf Lectia 3 Student oder Portier? Student sau portar? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbul wir studieren —_ este persoana intii plural a verbului stadieren. Terminatia verbului este -en. Pronumele personal este wir. Infinitiv singular plural ‘persoana ridicina terminatia | persoana ridéicina terminajia verbului —verbului verbuluiverbului persoana inti ich studier e wir studier en persoana a doua (familiar) du studier st (politicos) Sie studier en persoana a treia | er studier t Puteti spune: Dacd vreti sd intrebati care e motivul: Warum sagen Sie: .. . Cind vreti sd intrebati dacd cineva spune mereu acelasi lucru: Sagen Sie immer: Daca presupuneti ceva: Ich glaube: . . Andreas 0 cautd pe Ex si aude vocea ei tn camera in care dereticd Hanna. Asa fac cunostinté Andreas si Hanna. Dar Andreas trebuie sd-i explice doamnei Berger ce cautd acolo. Frau Berger: Komisch. Ex: Was ist komisch? Frau Berger: Ist da jemand? Ex: Ja. Wir! Andreas: Pst —sei doch still! Frau Berger: Was machen Sie denn hier? Ex: Wir studieren. Hanna: Wie bitte? Andreas: Ja. Nein, also wir... (bilbtindu-se) — ich bin nur neugierig. 53 Frau Berger: Interessant! Sagen Sie mal: Sie sind doch allein. Sagen Sie immer , wir‘ und meinen ,ich? Andreas: Nein, natiirlich nicht. Andreas se prezinta Hannei ca receptionist si student. Hanna spune cd eae camerista. Doamna Berger se amuza. Hanna: Sie sind neu hier, oder? Ich glaube, Sie sind der Portier. Stimmt! Und warum sagen Sie ,wir studieren’? Ich bin Student. Was denn: Student oder Portier? Student und Portier. Ach so. Na ja ~also, ich bin Hanna. Das Zimmermadchen. Und ich bin Andreas. Also —an die Arbeit! Okay. Tschiis! Ciao! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESH wir noi Sei doch still! Taci din gura! Stai linistita! still linistit(@) Was machen Sie denn hier? Ce faceti aici? allein singur meinen a gindi, a crede, a fi de parere Nattirlich nicht! Fireste cd nu! Bineinteles ca nu! glauben acrede Was denn: . ..? Ce, atunci? das Zimmermadchen camerista An die Arbeit! La treaba! Tschiis! Pa! La revedere! Ciao! Ciao! UBUNGEN EXERCITI Scrieti formele de infinitiv ale verbelor din propozitiile de mai jos. Cnfinitivul este forma sub care gdsiti aceste verbe in dictionar.) . Wie heifen Sie? heifen Wer sind Sie? . Arbeitest du viel? . Ich arbeite und studiere. Rene 54 . Das kennst du doch! . Der Mann trinkt Kaffee. . Wir brauchen Sie. . Herr Meier bleibt zwei oder drei Tage. . Was glaubst du: 10. Singt Hanna gern? 11. Ich meine: ja! 12. Bist du mtide? eo mrt Aw Eh Completati cu terminajiile corespunzatoare. 1. Hanna arbeit €t als Zimmermadchen im Hotel Europa. 2. Frau Berger frag Andreas: 3. ,Was mach___ Sie denn hier? 4. Ex sag____: 5. ,Wir studier. “6. Hanna frag____: 7. , Warum sag____ Sie , wir studier- “28, Da frag____ Frau Berger: 9. ,Sag_ Sie mal: Sag____ Sie immer ,wir' und mein ,ich’?* 10. Hanna mein. : ,Ich glaub___ , Sie sind der Portier.“ Scrieti cuvintele care lipsesc in spatiile aldturate. Cele mai multe cuvinte sint din lectia 12. Literele din cea mai lungd coloand verticald indicd meseria Hannei, 1. Istnochein Zimmer _ frei? 1. 2] |MiMIE |R 2, Ex sagt: _______ studieren. 2. 3. Sagen Sie immer ,wir‘ und sich? 3, 4, Was ist ___ ? 4. 5. Ich _______ : Sie sind der Portier. 5. 6. sagen Sie: ,Wir studieren’? 6. 7, Stimmt! __ 7 8. Andreas hei&t Andreas 8. 9. Erist —________ und Portier. 9. 10, Was _________ Sie denn hier? 10. 11. Sie sind neu _______ , oder? 11. 12. Sie sind doch —______ 12. 13. Ich ________ nur neugierig. 13. LI Hanna ist 55 Lektion Cala) Lect Hier bitte — mein Schliissel Poftim, iatd cheia mea! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Adjectivul posesiv Adjectivul posesiv aratd cui apartine ceva. De exemplu: mein Geld: banii mei. Sint banii care ¢mi apartin mie. meine Arbeit: = munca mea. Munca pe care o fac eu. dein Hotel: hotelul tdu. Hotelul in care locuiesti tu. Adjectivul posesiv precedd substantivul. El inlocuieste articolul nehotarit si are acelasi gen ca el: der/ein/mein Schliissel die/eine/meine Arbeit das/ein/mein Hotel singular masculin (masc.) | feminin(fem.) | plural neutru (n) (persoana intti mein meine persoana a doua (du) dein deine (Sie) Thr Thre persoana a treia (masc.) (fem.) Puteti spune: Daca dati ceva cuiva: Hier bitte — [hr Paf&/Thre Brille. Daca intrebati pe cineva ce mai face: Wie geht es Ihnen?/Wie geht's? Dacé raspundeti la intrebare: Danke. Gut./Gut./Es geht. Scenele urmdtoare se desfasoard la receptia hotelului Europa. Scena 1: Domnul Meier predd cheia camerei sale la receptie. Andreas: Guten Morgen, Herr Meier. Wie geht’s? Meier: Danke. Gut. (Domnul Meier da cheia lui Andreas.) Meier: Hier — mein Schliissel! Andreas: Danke. Und einen schénen Tag noch. Meier: Auf Wiedersehen. 56 Scena 2: Andreas restituie pasaportul unei cliente. Andreas: Guten Morgen. Frau: Guten Morgen. Andreas: Hier bitte — Thr Pafs! Frau: Ach ja, danke. Auf Wiedersehen. Andreas: Auf Wiedersehen. Scena 3: Andreas dé o scrisoare doctorului Thtirmann. Acesta n- poate citi pentru cd nu-si gdseste ochelarii. De fapt, ii are pe nas. Andreas: Guten Morgen, Herr Dr. Thiirmann. Wie geht es Ihnen? Thiirmann: Morgen. Danke, es geht. Andreas: Hier ist ein Brief flr Sie. Thiirmann: So —ein Brief. Meine Brille — meine Brille ist weg! Woher kommt denn der Brief? Andreas: Aus Berlin. Entschuldigen Sie bitte, Herr Dr. Thiirmann, da ist ja Ihre Brille! Thirmann: Na, so was... ich bin doch alt. Scena 4: Ex il sictie pe Andreas care are de rezolvat lucrari de birou. Ex: Hm, hm. Andreas: Das ist mein Filler! Ex: Dein Filler? Ach so, das wei ich doch nicht. Ist das auch deine Brille? Andreas: Nein! Ex, sei still! Ich arbeite. Ex: Arbeiten, arbeiten, der Mensch arbeitet immer .. . WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Wie geht’s? Ce mai faci? Gut. Bine. mein Schliissel cheia mea Einen schonen Tag noch! (Va doresc) 0 zi placutd! der Pa& pasaportul Thr Pa pasaportul dumneavoastra Wie geht es Ihnen? Ce mai face}i? Morgen. (= Guten Morgen.) ‘neata! (= Bund dimineaja)) Es geht. Merge! der Brief scrisoarea die Brille ochelarii meine Brille ochelarii mei weg disparut, pierdut Da ist ja Ihre Brille! lata ochelarii dumeavoastra! Na, so was... Ja uite! Una ca asta! 57 alt batrin der Fiiller stiloul dein Filler stiloul tau UBUNGEN EXERCITH Oh Marcati raspunsul exact, asa cum lati auzit la radio. 1. Ce rtispunde domnul Meier? 2. Ce rdspunde domnul Thiirmann? »Wie geht's?* »Wie geht es Ihnen?“ O Ja. O Nein. Ol “Alles okay. O Gut O Danke. Gut. OQ Danke. Es geht. 3. Ce spune Andreas doamnei? 4. Ce-i spune Andreas domnului Thitirmann? OQ Hier bitte - Ihr Pag. QO Daist ja Ihre Flote. QO Hier bitte — Ihr Schliissel. O Daist ja thre Frau. QO Hier bitte — Thr Brief. OD Daist ja thre Brille. 5. Cum reactioneaza 6. Ce intreaba Ex? Dr. Thitrmann? OQ Ichbin doch neugierig. O_ Ist das auch dein Brief? Q Ichbin doch erstaunt. O Ist das auch deine Brille? QO Ichbin doch alt. O Ist das auch dein Taxi? Completati propozitiile Ex il intreabd pe Andreas: Andreas raspunde: Ist das _dein _ Fiiller? Ja, das ist _mein_ Fiiller. Ist das _______ Brief? Ist das _______ Kaffee? Ist das —______ Arbeit? Ist das —______ Geld? Andreas spune unui client: a, Bitte, das ist _______ Paf. b. Bitte, das ist _________ Schliissel. c. Bitte, das ist _____ Fate. d. Bitte, das ist ___ Tee. e. —____ Taxi ist da. f. Brille ist da. g ——___ Arzt ist da. 58 Completati cu articolul posesiv in functie de pronumele personal. 1. Das ist _-mein_ Geld. Das ist Das ist 2. Wa Das ist —__ Das ist Das ist Das ist Das ist Das ist Reportage. Arbeit. Flasche. Arbeit. Kaffee. Arbeit. Frihsttick. Zimmer. 59 =) ana (-1P42 101 Lec Ihr kommt doch nach Aachen? Veniti la Aachen, nu-i asa? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul ibr kommt este forma pentru persoana a doua plural a verbului kommen. Terminatia verbului este -t. Pronumele personal corespunzdtor este ihr. Infinitiv singular plural {kommen > persoana riddcina terminatia | persoana ridacina terminatia verbului —verbului verbului —verbului persoana intii ich komme wir komm en persoana a doua (familiar) du komm st ihr komm t (politicos) Sie komm en persoana a treia | er kommt 2. Subiectul (Determinare in nominativ) In fiecare propozitie existd o determinare in nominativ numita “subiect”. Subiectul poate fi exprimat prin diferite feluri de cuvinte: substantiv precedat de articol, nume propriu, pronume etc. Nominativ-Erganzung Subiectul Fin Student braucht immer Geld. Die Arbeit ist neu Dr. Thirmann kommt aus Berlin. ihr kommt doch nach Aachen? Das ist sehr teuer. 3. Particula wohl wohl exprimd o presupunere: Er raucht und trinkt wohl gern. = ich glaube: Er raucht und trinkt gern. 60 Putefi spune: Dacdé vreti ca pdrerea dumneavoastra sai fie confirmata: Thr wift doch: ... Daca respingeti ceva: Das geht doch nicht! Dacd presupuneti ceva: Das ist wohl (+ adjectiv) Andreas scrie o scrisoare parintilor sai. Le vorbeste despre munca lui la Hotel Europa si despre oamenii pe care-i observd, de exemplu Dr. Thtirmann si domnul Meier. Liebe Eltern, Ihr wit doch: Ein Student braucht immer Geld. Ich arbeite also wieder — als Portier im Hotel Europa in Aachen. Die Arbeit ist neu und interessant. Immer kommt jemand und mochte ein Zimmer, ein Bier oder ein Taxi... Oder jemand fragt: ,Wo ist mein Geld, meine Brille, mein Pa& . . .”* Die Leute glauben wohl: Ein Portier weif alles. Da mache ich Studien, studiere Menschen: Da ist z. B. Dr. Thiirmann, ein Arzt aus Berlin. Er ist nett, aber er fragt sehr viel. Und da ist noch Herr Meier, ein Musiker. Er raucht und trinkt wohl gern... . Auch ich rauche immer noch, und das ist sehr teuer, leider. Ihr kommt doch nach Aachen? in acest punct, Ex il intrerupe pe Andreas, intrebindu-l cine sd vind la Aachen. Ex isi exprimd de asemenea regretul cd ea nu este mentionatd in scrisoare. Ex: Wer denn? Andreas: Meine Eltern. Ex: Und ich? Wo steht: Ex ist meine Freundin? Andreas: Ach so, du meinst .. . Ex e de pdrere cai Andreas ar trebui sd scrie ceva parintilor sai si despre ea, inst Andreas refuzd. Ex: Ja! Andreas: Ach, Ex, das geht doch nicht! “EX: Warum nicht? Andreas nu raspunde la aceasta intrebare, ci isi termina scrisoarea. Bis bald Euer Andreas WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Liebe Eltern! Dragi parinti Ich arbeite wieder. Lucrez din nou. wieder din nou, iardsi 61 die Leute Die Leute glauben wohl Er weif alles. das Beispiel z. B. = zum Beispiel nett gern der Musiker immer noch leider nach (Aachen) Wo steht . . .? oamenii, lumea Oamenii cred probabil . . Lumea crede probabil... EI stie tot. exemplul de ex. = de exemplu amabil, simpatic, pldcut cu pldcere, bucuros muzicianul inca din pacate, din nefericire Ja, spre (Aachen) (aici:) Unde scrie? die Freundin prietena Das geht doch nicht. Asta nu se poate. Warum nicht? Dece nu? bis bald pe curtnd Euer Andreas Al vostru, Andreas UBUNGEN EXERCITU El) Subliniati verbele din scrisoare lui Andreas. Completati tabloul cu subiectele propozitiilor din scrisoarea lui Andreas, respectiv din dialogul sdu cu Ex. persoana inti a. ersoana a doua (familiar) b. (politicos) CG persoana a treia d. e — meine) Sie I arbeit€) f, __wir__ mein€n) gs ——____ komm) — glaub@n) brauch braucht h. rauch| Cdutati subiecte potrivite pentru propozitiile urmdtoare. Andreas AW RWN arbeitet als Portier. ist interessant. heiSt Dr. Thiirmann. fragt Andreas: , studiert Menschen. macht Studien. brauchen das Geld, oder?“ 7. Exsagt:, __________ studiieren.“ 8, -s glauben; —___________ wei alles. Transformati afirmatiile din propozitiile urmatoare in presupuneri utilizind cuvintul wohl, Andreas glaubt: Herr Meier raucht gern. Herr M. raucht wohl gern. Hanna ist nett. Frau Berger singt gern. Musiker sind chaotisch. Menschen sind neugierig. Frau Berger arbeitet viel. Dr. Thiirmann ist seltsam. Naw sR wn 63 [Repti Verkaufst du auch die Kassetten? Vinzi si casetele? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiji 1. Pluralul substantivelor In germand, cele mai multe substantive isi schimbd forma la plural. Existaé cinci posibilitati de formare a pluralului. Una din ele este atasarea la forma de singular a terminafiei -m sau-en. Articolul hotdrit este la plural pentru toate genurile die: die Kassette — die Kassetten / der Mensch — die Menschen 2, Pronumele personal sie este forma pentru persoana a treia plural. La plural, toate substantivele in nominativ si acuzativ pot fi inlocuite cu sie. Die Kassetten sind alt. Ich verkaufe die Schallplatten. Sie sind alt. Ich verkaufe sie. 3. Negatia cu nicht Cu nicht se neagd enuntul unei propozitii. Nicht se pune intotdeauna dupé verb: Ich hére die Kassetten doch nicht. Puteti spune: Dacéi nu stiti ceva: Ich weif nicht. Daca nu sinteti sigur: Ich glaube nicht. Andreas e acasé si alege lucruri vechi pe care vrea sd le vindé la piata de vechituri. Oricine poate vinde acolo lucruri de care nu mai are nevoie. Ex urmareste ce face Andreas. EX: Warum liegen die Sachen da? Andreas: Ich verkaufe sie. Ex: Was? Verkaufen? Wo denn? Andreas: Morgen ist Flohmarkt. Ex: Flohmarkt? Flohmarkt? Verkaufst du Fléhe? Andreas: Nein. Ich verkaufe — die Ex Hex. Ex: Nein, bitte nicht! 64 in continuare, Ex intreabd daca Andreas vinde $i discurile si casetele. Andreas nu s-a hotarit inca. Ex: Verkaufst du auch die Kassetten? Andreas: Ja—sie sind alt. Ich hére sie doch nicht. Ex: Und die Schallplatten? Verkaufst du auch die Schallplatten? Andreas: Ich weif nicht. Ich glaube nicht. Ex: Sind sie neu? Andreas: Nein, nattirlich nicht! Ex: Spielst du eine Schallplatte? Andreas: Na gut. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT liegen asta, ase afla die Sachen Jucrurile verkaufen avinde sie ei, ele Wo denn? Unde? morgen miine der Flohmarkt piata de vechituri, talciocul der Floh/die Flohe puricele/puricii Bitte nicht! Te rog, nul die Kassette caseta héren aasculta die Schallplatte/die Schallplatten discul/discurile Ich weif nicht. Nu stiu. Ich glaube nicht. Nu cred. Natiirlich nicht! Fireste cd nu! eine Schallplatte spielen @ pune un disc (la picup) Na gut. Ich hore sie doch nicht. UBUNGEN Bine. Ei bine, fie! Nici macar nu le mai ascult. EXERCITI EB Care e forma corectd: ist sau sind? Die Flaschen voll. Die Flaschen sind voll. Der Mann unhéflich. Menschen neugierig. Die Sachen alt. Der Aschenbecher halbvoll. Die Flasche voll. Eh Raspundeti la intrebdri folosind adjectivul din parantezd. Sind die Flaschen voll? (halbvoll) Sind Menschen unhdflich? (héflich) Sind ,Musikanten* chaotisch? (charmant) Bene Raspundeti la intrebari evitind sd repetagi substantivele. (Folosiji pronumele,) Verkaufst du die Schallplatten? Horst du die Kassetten? Schreibst du die Reportagen? Kennst du die Namen? YR ON Puneti intrebdri $i rdspundeti la ele. die Flaschen die Brillen die Fléten die Kassetten Verkauft ihr die Flaschen? Nein, wit verkaufen sie nicht. nicht verkaufen Sind die Kassetten neu? (alt) Nein, sie sind alt. Brauchst du die Sachen? Nein, ich brauche sie nicht. Ce pdrere aveti? Puneti intrebdri si rdspundefi cu ajutorul cuvintelor $i propozifiilor de mai jos. Was meinst du? Ex — charmant? Was meinen Sie? Dr. Thiirmann —interessan? Ich weif nicht. Hanna — neugierig? Ich glaube nicht. Andreas ~ raucht? Natiirlich. Dr. Thiirmann -singt gern? —_Natiirlich nicht. Frau Berger — spielt Fléte? Ja. Was meinst du? Ist Ex charmant? 66 Lektion sechzehn Lectia Probieren Sie mal! Incercati macar! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul: pentru rugdminte sau indemn se foloseste imperativul. Daca se exprimd 0 rugdminte sau un indemn, se poate folosi forma de imperativ a verbului. La exprimarea politicoasd (cu “dumneavoastré”) forma imperativului e identicd cu aceea a infinitivului, dar verbul se afld pe primul loc in propozitie, ca in propozitiile interogative. Probieren Sie das Tuch! 2. Particula mal mal atenueazd caracterul categoric al unui ordin sau indemn, dind imperativului un caracter mai amabil: Probieren Sie mal das Tuch! 3. Pronumele personal €s este pronumele personal pentru persoana a treia singular neutru. El poate inlocui un substantiv neutru, asadar un substantiv cu articolul hotdrit das. Das Tuch | ist chic. Ich nehme | das Buch. Es ist chic. Ichnehme | es. Puteti spune Daca vreti sa rugati pe cineva ceva sau vreti sd-l indemnati la ceva: Sehen Sie mal! Probieren Sie mal! Zeigen Sie mal! Andreas si-a expus lucrurile vechi de vinzare la piata de vechituri. Din intimplare, prin piatd se plimba si doamna Berger. Andreas incearcd s-o convingd sd cumpere un batic. Andreas: Tag, Frau Berger. Wie geht’s? Frau Berger: Tag. Danke, gut. Andreas: Mochten Sie vielleicht ein Tuch? Hier — sehen Sie mal: Es ist sehr chic. 67 Frau Berger: Nein, danke. Andreas: Frau Berger: Andreas: Schade! Probieren Sie mal — hier ist ein Spiegel. Nein, Wirklich nicht. Vielen Dank. Jn acest moment, doamna Berger descoperd printre lucrurile lui Andreas o carte pe care o cduta de multa vreme si vrea s-o cumpere. Frau Berger: Oh ~ das ist ja toll! Genau das Buch suche ich! Andreas: Zeigen Sie mal! Ach, die ,Heinzelmannchen“... Frau Berger: Was kostet es? Andreas: Eine Mark. Frau Berger: Gut, ich nehme es. Ex nu urea insd ca Andreas sd vindd cartea, pentru ca datoritd ei s-au cunoscut. Ex: Nein! Das Buch verkaufst du nicht! Frau Berger: Wie bitte? Andreas: Tja, Entschuldigung, Frau Berger. Ich verkaufe es doch nicht. Entschuldigung. Frau Berger: Warum liegt das Buch dann da? Na - dann tschiis! Andreas: Ex — was ist? Ex: Das ist doch . . . Das ist doch unser Buch! Ich liebe es. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Tag. (= Guten Tag.) ‘nd ziua (= Bund ziua) vielleicht poate das Tuch baticul, basmaua Sehen Sie mal! Uitaji-va! sehen 4 privi, ase uita chic sic, elegant probieren a incerca, a proba der Spiegel oglinda Wirklich nicht. Intr-adeviir nu. Schade! Pdaicat! toll grozav, formidabil suchen acduta das Buch cartea genau das Buch exact cartea zeigen aarata kosten acosta es (pronume personal neutru) el, ea nehmen alua unser Buch cartea noastra lieben aiubi, ajinela 68 UBUNGEN EXERCITU Eh Scrieti propozitiile in tabelul corespunzator. 1. Ichsehe das Tuch. 5. Mdchten Sie vielleicht ein Tuch? 2. Sehen Sie das Buch? 6. Probieren Sie mal das Tuch! 3. Sehen Sie mal:... 7. Frau Berger probiert das Tuch nicht. 4, Das Tuch ist sehr chic. 8. Was ist? Ich sehe das Tuch. I IL Gh Cereti ceva cuiva in mod amabil ein Bier trinken Trinken Sie mal ein Bier. ein Tuch probieren eine Reportage schreiben Fléte spielen mein Geld nehmen ein Lied singen 1, 2. 3. 4, 5. 6. Raspundefi folosind cuvintele din intrebdri cu propozitii care incep cu dasau nu. 1, Ist das Taxi frei? Ja, es ist frei. Nein, es ist nicht frei. 2. Ist das Zimmer frei? 69 3. Ist das Hotel gut? 4, Ist das Lied schén? 5. Ist das Buch interessant? 6. Ist das Tuch chic? 7. Ist das Friihstiick teuer? El Formulati cu ajutorul grupurilor de cuvinte de mai jos intrebari $i rdspunsuri. das Lied die Kassetten | die Menschen 2. { das Tuch das Buch die Schallplatten das Hotel das Hotel | die Sachen 4, Geanen)| das Buch das Taxi die Schallplatten 3. 1. Lieben Sie das Lied? Ja, ich liebe es. 3, Nehmen Sie das Hotel? Nein, ich nehme es nicht. 70 Lektion siebzehn Vier Tassen — das macht vier Mark Patru cesti —asta face patru marci TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul Die Deutschen finden Gartenzwerge toll. Sie finden este forma pentru persoana a treia plural a verbului finden. Terminatia verbului este-en. Persoana a treia plural a verbului este insofitd de un substantiv la plural sau de pronumele sie. Zeig mal! Komm! _ sint forme de imperativ care exprimd un ordin, indemn sau rugdminte. Un ordin, un indemn sau 0 rugdamite pot fi exprimate asadar cu forma de imperativ a verbului. La persoana a doua singular, adresare familiara (cu‘tu”), forma imperativului e identicd cu radacina verbului, iar pronumele du (‘tu’) nu se mai pune. Infinitiv singular plural persoana réidticina terminatia | persoana ridécina terminagia arbeiten, verbului— verbului verbului verbulut persoana inti | ich studier e wir studier en persoana a doua | du studier st ihr studier (familiar) du arbeit est ! ihr arbeit et (politicos) Sie studier en Sie studier en persoana atreia | er studier sie studier en er arbeit et! 2. Pronumele personal sie este pronumele personal pentru persoana a treia singular feminin. Un substantiv feminin (cu articolul botdrit die) poate fi inlocuit cu sie. Die Bluse | isttoll. Ichnehme | die Bluse. Sie ist toll. Ich nehme sie. 71 3. Complementul direct (Determinare in acuzativ) Exista verbe care, in afara de subiect (determinare in nominativ), trebuie sti aibd si un complement direct (determinare in acuzativ), deoarece altfel propozitiile nu sint corecte gramatical. Subiect Qerb> ‘Complement direct Die Frau probiert die Bluse. Probier sie mal! Ich liebe das Buch. Die Deutschen finden Gartenzwerge toll. Er verkauft die Kassetten. Er hort sie nicht. Pute}fi spune Daca vreti sd cereti cuiva sa facd ceva Sau sd rugati pe cineva ceva: Komm!/Zeig mal! Daca vreti sé spuneti ca dumneavoastra sau Ich finde die Bluse toll. altcineva gdseste ceva foarte frumos sau foarte bun: Andreas findet das toll. Urmdatoarele patru scene se petrec la piata de vechituri, unde lumea se duce sé gdseascd lucruri ieftine sau raritati. In prima scend, o femeie se tirguieste ca sa obtind mai ieftin o bluzd. (Werkaufer = vinzdtor) Junge Frau: Ich finde die Bluse toll. Freundin: Zeig mal! Hm. — Probier sie mal! Ja. Gut. Junge Frau: Was kostet die Bluse? Verkaufer: Zwolf Mark. Junge Frau: Zwolf Mark? Das ist sehr teuer. Acht Mark. Verkaufer: EIf Mark. Junge Frau: Ich nehme sie - fiir zehn Mark. Verkaufer: Okay. Zehn Mark. In scena a doua e vorba de cumpdrarea unor cesti. Junger Mann: Wie findest du die Tassen? Freundin: Es geht. Junger Mann: Was kostet eine Tasse? Verkaufer: Eine Tasse eins fiinfzig. Zwei Tassen kosten zwei Mark. Junger Mann: Ich nehme vier Tassen. Verkaufer: Vier Tassen — das macht vier Mark. In scena a treia este vorba de un copil care isi cautdé mama. O femeie vrea sa-l jute s-o gdseascd. (Kind = copil) Kind: Mama! Mama! Mama, wo bist du? Frau: Wo ist deine Mama? Kind: Ich weif8 nicht. Frau: Komm, wir suchen sie. 72 in scena a patra, Ex descoperd un “pitic de graidina” (figura decorativd din ceramica sau plastic), despre care crede la inceput cd e un spiridus. Ex: Andreas, schau mal: ein Kobold! Andreas: Nein, Ex, das ist ein Gartenzwerg. Ex: Wie bitte? Andreas: Du weifst doch: Die Deutschen finden Gartenzwerge toll. Ex: Ich auch. Bitte, ich méchte auch . . . WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT finden (etwas/toll/finden) @ gdsi (ceva/grozav/a gasi) die Bluse bluza Zeig mal! Arata! die Tasse ceasca Das macht vier Mark. Asta face patru marci. die Mama mama Komm! Vino! Schau mal! Uite! Vitd-te! der Gartenzwerg piticul de gradinad UBUNGEN EXERCITH Eh Scrieti rdspunsurile. 1. Was kostet die Bluse? — Fiinf Mark. Gut. Ich nehme sie. 2. Was kostet das Buch? — Eine Mark. 3. Was kostet die Brille? - Zwei Mark. 4, Was kosten die Kassetten? — Acht Mark. 5. Was kosten die Tassen? — Vier Mark. 6. Was kostet das Tuch? — Eins fiinfzig. 73 Ce verb se potriveste? probieren sau spielen? Scriefi rdspunsurile folosind imperativul. Wie findest du die Bluse? Probier sie mal! Wie findest du die Schallplatten? Wie findest du die Fléte? Wie findest du das Friihsttick? Wie findest du die Brille? Wie findest du die Kassetten? DAY RON S Alegeti unul din rdspunsurile posibile. 1. Wie findest du die Bluse? (toll) Ich finde sic toll. / Ich finde sie nicht toll / Es geht. 2. Wie findest du die Studentin? (nett) 3. Wie findest du Ex? (neugierig) 4. Wie findest du das Buch? (interessant) 5. Wie findest du die Tassen? (schén) 6. Wie findest du das Hotel? (wunderschén) 7. Wie findest du deine Arbeit? (interessant) Puneti verbele din parantezd la forma corespunzdtoare. 1. Warum —__________. die Sachen da? (liegen) 2. Ich —________ sie nicht mehr. (brauchen) 3. Ich —________ sie. (verkaufen) 4. Die Deutschen _________. Gartenzwerge toll. (finden) 5. Ex _________ sie auch toll. (finden) 6. Wo ________ meine Mama? (sein) 7. Komm, wir ___________ sie. (suchen) 8. Eine Tasse __________. eins fiinfzig. (kosten) 9. Vier Tassen —________._ vier Mark. (kosten) Lektion achtzehn im-Joy Keine Sachen, kein Gepack Nici lucruri, nici bagaje TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Negatia substantivelor kein/keine cu aceste articole, numite “negative”, pot fi negate in germand substantivele. kein/keine se pun intotdeauna inaintea substantivului si au aceeasi forma ca articolul nehotdrit ein/eine. masculin neutru feminin plural articol ein Rasierapparat | ein Buch | eine Zahnbirste negatie kein Rasierapparat | kein Buch | keine Zahnbiirste | intotdeauna keine 2. Verbul haben (a avea) Infinitiv singular plural haben (persoana persoana persoana intii ich habe persoana a doua (familiar) du hast (politicos) persoana a treia | er hat Putefi spune Daca n-aveti chef sau timp: Ich habe keine Lust/keine Zeit. Daca n-aveti nici o idee: Ich habe keine Idee. Daca vreti sd stiti ce se intimpla: Was gibt’s? Cind vreti sa stiti daca cineva a aflat ceva: Wei8 das die Chefin schon? E dis-de-dimineaja. Dupa un sfirsit de sciptdimind liber, Andreas a luat repede micul dejun si vrea sd plece la serviciu, la hotel. Se gréibeste. Ex n-are chef sa plece cu el. Andreas: Ex, ich fahre jetzt. Kommst du? Ex: Ich habe keine Lust. 75 Andreas: Ex: Okay, Du hast keine Lust, und ich habe keine Zeit. Dann bleib zu Hause! Tschiis! Andreas, bitte warte doch. Ich komme ja. La hotel il asteaptaé Hanna, camerista, care e agitatd. Pe cit se pare, domnul Meier a plecat fara sd plateasca. Hanna: Andreas: Hanna: Andreas: Hanna: Andreas, komm schnell! Was gibt’s? Herr Meier ist weg! Was? Er hat nicht bezahlt! Komm, schnell! Hanna ii aratd lui Andreas camera goald. Nu mai e acolo decit flautul domnului Meier. Cei doi se hotdrdsc sa se ducd la sefa botelului. Hanna: Hier — das Zimmer ist leer. Keine Sachen mehr, kein Gepack. Andreas: Das Bad ist auch leer: kein Rasierapparat, keine Zahnbiirste. Hanna: Der ist weg! Andreas: Das glaub’ ich nicht! Hey, schau mal: Die Fl6te ist noch da! Hanna: Und jetzt? Hast du eine Idee? Ex: Kommt Zeit, kommt Rat. Andreas: Weif die Chefin das schon? Hanna: Nein. Andreas: Komm, wir fragen die Chefin. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $1 EXPRESIT Ich fahre jetzt. Ma duc acum. fahren. ase duce, a merge (cu un vehicul) jetzt acum Kommst du? vii? Ich habe keine Lust. N-am chef. Lust haben. a avea chef, pofta, dorina haben aavea Ich habe keine Zeit. N-am timp. Zeit haben aavea timp die Zeit timpul keine Zeit nu-i timp, n-am timp dann atunci, apoi Bleib allein zu Hause! Ramii singur(@) acasa! zu Hause acasa Ich komme ja. Vin acum. schnell repede Was gibt’s? Cee? Er hat nicht bezahlt. N-a platit. 76 bezahlen a plati leer gol, goala mehr mai, mai mult das Gepiaick bagajul kein Gepack nici un bagaj, nici bagaje der Rasierapparat aparatul de ras die Zahnbiirste periuta de dinji die Idee ideea Kommt Zeit, kommt Rat. Timpul e cel mai bun sfatuitor. (proverb) wissen asti die Chefin sefa UBUNGEN EXERCITI Eh Completati cu verbul haben la forma corespunzatoare. Ex —hat_ keine Lust. 2. Andreas Hanna fragt Andreas: ,, Andreas keine Idee. 5. Hanna Dann sagt Andreas: ,[ch doch eine Idee: Wir fragen die Chefin.* keine Zeit. du eine Idee?* auch keine Idee. aAaYr fh Raspundetila invitatii. Alegeti un rdspuns potrivit din urmatoarele: (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) keine Lust / keine Zeit / keine Idee haben Komm, wir trinken Kaffee. Danke. Ich habe keine Zeit. Komm, wir trinken Tee. Komm, wir singen ein Lied. Komm, wir rauchen eine Zigarette. Komm, wir schreiben eine Reportage Yk wn Scriefi contrariul (cu ajutorul cuvintelor kein/keine). 1. Hier ist ein Zimmer frei. Hier ist kein ____ Zimmer frei. 2. Jetzt ist ein Taxi frei. Jetzt ist leider _________ Taxi frei. 3. Herr Meier hat eine Arbeit. Herr Huber hat —______ Arbeit. 4, Dr. Thiirmann braucht eine Brille. | Andreas braucht ______ Brille. 5. Hanna hGrt Kassetten. Ex hort _______ Kassetten. 6. Andreas kauft eine Zahnbiirste. Ex kauft ________ Zahnbiirste. 7. Dr. Thiirmann hat Gepack. Hanna hat _______ Gepiick. 77 El Completati informatiile secundare. Orice text, orice convorbire are un “schelet” de elemente de constructie, importante pentru desfasurarea actiunii. Acestea sintinformatiile principale. Celelalte informatii sint mai putin importante, Acesteinformatii secundare brecizeaza informatiile principale. In coloana intii gdsiti informatiile principale. Completati coloana a doua cu informatii secundare. Hanna: Hier — das Zimmer ist leer. Keine Sachen mehr, kein Gepiick. Andreas: Das Bad ist auch leer: kein Rasierapparat, keine Zahnbiirste. Hanna: Der ist weg! Andreas: Das glaube ich nicht! Hey, schau mal: Die Flote ist noch da! Hanna: Und jetzt? Hast du eine Idee? An Weif$ die Chefin das schon? Hanna: Nein. Andreas: Komm, wir fragen die Chefin. 78 1 2. Zimmer: Zimmer: leer leer put Sachen Gepiack Rasierapparat Zahnbiirste Vv Vv Meier: Meier: weg weg Aber —. ? v. v Chefin: Chefin: fragen fragen Lectia Ich méchte schlafen As dori sd dorm TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbul modal mégen / ich méchte Mégen exprimd o dorinjd: As dori sd dorm. in german, verbele modale prezinta urmdatoarele particularitati: 1. Persoanele inti si a treia singular au aceeasi formd: ich méchte / er méchte 2. Verbele modale cer o completare. Aceasta poate fi fie un complement direct (completare in acuzativ): Ich méchte ein Zimmer (iar in acest caz verbul modal e de sine stdtdtor), fie un al doilea verb: Ich méchte schlafen. 3. Aldoilea verb este intotdeauna la infinitiv si sta intotdeauna la sfirsitul propozifiei. infiniti Ich méchte bleiben. Ich méchte noch eine Nacht bleiben. Vielleicht méchte er jetzt bezahlen? Puteti spune: Cind nu sinteti sigur dacd ceva este posibil: Geht das? Daca vreti sd accentuati cd ceva este foarte simplu: Das ist doch ganz einfach. Daca avetio dorinta: Ich méchte schlafen. Hanna si Andreas relateaza sefei botelului, doamna Berger, cad domnul Meier pare sai fi plecat fara sa plateascd. Cei trei fac presupuneri. Doamna Berger e de parere cad domnul Meier este pur si simplu pufin baotic, dar aceasta nu e motiv de agitatie. Hanna sustine ca a plecat pentru totdeauna. Andreas e sigur ca isi va cduta flautul. 79 Frau Berger: Hanna: Andreas: Frau Berger: Andreas: Frau Berger: Ex: Frau Berger: Andreas: Also bitte — keine Aufregung! Sie wissen doch, Herr Meier ist Musiker. Er ist ein bif§chen chaotisch. Der ist weg! Fiir immer. Aber die Fléte ist noch da! Achso... Er sucht sie doch sicher. Bestimmt! So eine Fléte ist sehr teuer. Er kommt bestimmt noch mal. Sowieso! So? Na ja, warten wir noch ein bi chen. Na gut. intr-adevar, domnul Meier se inapoiazd seara la hotel, mort de oboseald. Ex: Schau mal: Da kommt Herr Meier! Andreas: Gott sei Dank. Ex: Vielleicht méchte er jetzt bezahlen? Andreas: Pst — Ex— pst. Guten Abend, Herr Meier. Wie geht's? Meier: Schlecht. Ich bin sehr miide. Ich méchte schlafen, schlafen . . . Ich méchte noch eine Nacht bleiben, geht das? Andreas: Moment bitte! Ja. Meier: Gott sei Dank! Ach, noch etwas: meine Fléte ... Haben Sie meine Fléte? Andreas: Ja—Frau Berger hat Ihre Fléte. Meier: Gott sei Dank! Andreas: Dann schlafen Sie gut, Meier: Oh - danke, danke! Ex: Und wann bezahlt er? Andreas: Pst, Ex! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT die Aufregung agitafia, zarva Keine Aufregung! Farad agitatie! Farad zarva! ein bi&chen putin Der ist weg! A plecat! fiir immer pentru totdeauna sicher sigur Bestimmt! brecis, categoric, cert! noch mal (= noch einmal) inca o data Gott sei Dank! Slavé Domnului! schlecht Jemandem geht es schlecht) rau, prost (a se simi rau) schlafen adormi eine Nacht bleiben a rdmine o noapte die Nacht noaptea Geht das? Se poate? noch etwas incd ceva Wann? cind? 80 UBUNGEN EXERCITW El Stabiliti corespondente intre propozitii. Existd mai multe solutii posibile. Warum ist die Fléte von Herrn Meier noch im Hotel? c. Das glaube ich nicht. Herr Meier ist ein bi&chen chaotisch. 1. b 2. 3. 4. 5. 1. Ich méchte noch eine Nacht bleiben. 2. Warum hat Herr Meier nicht bezahlt? a. Das weif§ ich nicht. 3. Herr Meier ist weg! Fiir immer. b. Geht das? 4 5. Raspundeti cu jasau nein. Mochten Sie 1. ein Taxi? Ja, ich méchte ein Taxi 2. ein Bier? 3. ein Zimmer? » ein Buch? 5. eine Fldte? 81 Formati propozitii si scrieti-le in tabloul de mai jos. 1. noch eine Nacht Herr Meier bleiben méchte 2. Frau Berger warten méchte noch 3. jetzt bezahlen Herr Meier méchte vielleicht 4. morgen Hanna eine Bluse kaufen méchte 5. tinken er jetzt ein Bier méchte 6. vielleicht der Mann die Tassen méchte verkaufen 7. horen Schallplatten Ex méchte die I infinitiv 1. Herr Meier | méchte__!_noch eine Nacht bleiben. 2. 3 T 4, 5. 6. 7. Cum exprimaji o presupunere? Alegeti dintre diferitele posibilitati de a exprima o presupunere. Afirmatie: Herr Meier ist weg. Er sucht die Fléte. Er kommt noch mal. Er ist chaotisch. Die Fléte ist sehr teuer. 82 Presupunere: a. Er hat wohl kein Geld. b. Ich glaube: Er hat kein Geld. c. Er hat bestimmt kein Geld. d. Er hat sicher kein Geld. wanzig Lectia Sind Sie krank? Sinteti bolnav? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Adjectivul posesiv pentru plural meine: Adjectivul posesiv are la plural intotdeauna terminatia -e. Puteti spune: Daca vreti sd intrebati pe cineva ce mai face sau cum se simte: Wie geht es Ihnen? Rdspunsuri posibile: Danke./Danke, gut./Schlecht./Es geht. Cind vreti sd intrebati pe cineva daca e bolnav: Sind Sie krank? Haben Sie Schmerzen? Was tut Ihnen weh? Doamna Berger vrea sd stea de vorba cu domnul Meier. Il gdseste in pat, deoarece este, in mod evident, bolnav. (Doamna Berger bate la usd.) Frau Berger: Herr Meier? Herr Meier, sind Sie noch da? Herr Meier? Herr Meier: Ja. (Doamna Berger intra in camera) Frau Berger: Was ist, Herr Meier? Sind Sie krank? Herr Meier: Ja. Frau Berger: Haben Sie Schmerzen? Herr Meier: Ja, ja. Frau Berger: Wo haben Sie Schmerzen? Herr Meier: Uberall. Alles tut weh. Frau Berger: Ich glaube: Sie haben Fieber. Moment bitte! Ich komme gleich wieder. Dr. Thtirmann, care e medic, il examineaza pe domnul Meier si stabileste cd are gripd. Dr. Thiirmann: Na, Herr Meier, wie geht es Ihnen denn? 83 Herr Meier: Schlecht. Wirklich schlecht. Dr. Thairmann: Was tut Ihnen weh? Herr Meier: Mein Kopf, meine Augen, mein Hals — alles, alles tut weh. (Dr. Thtirmann il palpeazd pe domnul Meier.) Dr. Thirmann: Tut das weh? Herr Meier: Ja. Dr. Thiirmann: Und das? Herr Meier: Nein. Aber meine Beine, meine Beine sind so schwer. Dr. Thiirmann: Nun, Sie haben eine Grippe. Das ist nicht so schlimm. Herr Meier: Gott sei Dank! Dr. Thiirmann: Gute Besserung, Herr Meier! Herr Meier: Danke. Vielen Dank! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT krank bolnav Schmerzen dureri iiberall peste tot, pretutindeni Alles tut weh. Toate md dor. weh tun adurea das Fieber febra gleich imediat wiederkommen ase intoarce, a reveni Ich komme gleich wieder. Mad intorc imediat. der Kopf capul das Auge ochiul der Hals gitul das Bein piciorul schwer greu Meine Beine sind so schwer. Picioarele mele sént atit de grele. die Grippe gripa schlimm grav Gute Besserung! Insandtosire grabnicd! UBUNGEN EXERCITH Eh Puneti rdspunsurile la intrebdrile corespunzdtoare. 1. Wie geht es Ihnen? a. Alles tut weh. 2. Haben Sie Schmerzen? b. Mein Kopf, meine Beine. 3. Was tut Ihnen weh? c. Uberall. 4. Tut das weh? d. Ja./Nein. 5. Wo haben Sie Schmerzen? e. Schlecht. Wirklich schlecht. 1. € 2. 3. 4. 5. 84 Eh Completati cu cuvintele care lipsesc $i scrieti-le apoi in patrdtelele aldturate. Pe verticald, literele incadrate cu linii mai groase formazd un cuvint. 1. Mein _KOPF ___ tut weh. KO | PIF Nun, Sie haben eine Mein Kopf, meine alles tut weh. AY ARWNe LL 4. Meine —_______ sind so schwer. 5. Haben Sie —___________? 6. Was ist, Herr Meier? Sind Sie ? Ich glaube, Sie haben Stabiliti intre notiunile de mai jos o legdturd logicd care sdvad permitd sd le retineti mai usor. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor) In cursul radiofonic, v-am dat urmatorul exemplu: Cineva ekrank > areGrippe > si, de aceea, in multe cazuri, Fieber > iar Jebra este insotitd adesea de Schmerzen ~> alles tut weh: der Kopf, die Beine, der Hals... weh tun] [Schmerzen] [Beine ][Fieber |[ Kopf |[“Hals_][Grippe] [Augen krank 85 Lektion einundzwanzig [Toh ee} Ich war in Essen Am fost la Essen TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Imperfectul verbelor sein si haben Infinitiv singular plural singular plural persoana intti ich war ichhatte wir hatten persoana a doua (familiar) (politicos) Sie waren Sie hatten persoana a treia | er war sie waren 2. Adverbul pronominal da da poate inlocui o indicatie de loc: Meine Freundin wohnt | in Essen. Ich war da, Puteti spune: Daca constatati cd exista puncte comune: Dann hatten Sie ja auch Probleme. Dacé vreti sd relatati ceva ce s-a petrecut in trecut: Ich war in Essen. Cind vreti sd intrebati pe cineva daca s-a insandtosit: Sind Sie wieder gesund? in sala pentru micul dejun, doamna Berger sta de vorbd cu domnul Meier, care s-a vindecat de gripa. Guten Morgen, Herr Meier. Guten Morgen. Frau Berger: Sind Sie wieder gesund? Herr Meier: Ja. Danke. Gott sei Dank! Frau Berger: Na, das ist schén. Ach, tibrigens: Ich habe noch Ihre Fléte. 86 Herr Meier: Ja, ich weif. Frau Berger: Gehen wir doch in mein Biiro! Da ist auch Ihre Fléte. Herr Meier: Ja. Gern. Apoi doamna Berger aduce vorba despre disparitia lui. Domnul Meier se scuza sivrea sd pldteascd numaidecit. Frau Berger: Wissen Sie: Das war seltsam. Ihr Zimmer war leer, alle Sachen waren weg, Sie waren weg... Herr Meier: Und ich habe nicht bezahlt! Ich verstehe Ihr Problem. Frau Berger: Na? Dann ist ja alles gut. Herr Meier: Entschuldigen Sie bitte! Ich bezahle sofort. Domnul Meier vrea sa explice amdnunjit ce s-a intimplat: A fost la Essen, la prietena lui, cu care s-a certat. Herr Meier: Also: Ich war hier in Aachen. Frau Berger: Ja, ich wei. Herr Meier: Ich hatte ein Konzert in Aachen. Frau Berger: Ach = interessant. Herr Meier: Und dann war ich in Essen. Frau Berger: Sie waren in Essen? Herr Meier: Ja. Meine Freundin wohnt da. Aber wir hatten Streit. Frau Berger: Dann hatten Sie ja auch Probleme. Herr Meier: Und wie! Ex isi vede confirmata parerea. Ex: Es war einmal ein Musikant, er war chaotisch und charmant. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT gesund sdindtos das Biiro biroul Gehen wit! Sad mergem! gehen a merge das Problem problema verstehen a injelege das Konzert concertul Dann ist ja alles gut. Atunci totul e bine. sofort imediat Streit haben aavea o ceartd, ase certa der Streit cearta Probleme haben a avea probleme Und wie! Stincd cum! 87 UBUNGEN EXERCITIL Eh Priviti barta de la inceputul cartii. Scrieti ce orase vd intereseazd. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) Ich méchte gern nach Eh Puneti formele potrivite ale verbului sein la imperfect $i dati rdspunsuri negative la intrebdri. 1 Sie auch so erstaunt? 2. Nein, ich __war__ _nicht_ erstaunt 3. Sie auch so miide? 4. Nein, ich _-______. mide. 5. Sie auch so neugierig? 6. Nein, ich neugierig. 7. erkrank? 8. Nein, er —__-_.- ______ kan. 9. ercharmant? 10. Nein,er ——__ _____ charmant. 11. er gliicklich? 12. Nein, er —_____. _______. gliicklich. Alegeti unul din rdspunsuri. (Fard rezolvare in“cheia exercifiilor”) Warum waren Sie nicht da? keine Lust haben / keine Zeit haben / Probleme haben / Streit haben Ef Completati cu formele potrivite ale imperfectului. 1. Frau Berger ________ ein Problem. 2. Frau Berger sagt: ,Das —____ seltsam. 3. Ihr Zimmer —______.. leer. 4. Alle Sachen —______ weg. 5. Aber Ihre Fléte —_______ noch da.“ 6. Herr Meier ________ in Essen. 7. Herr Meier: ,Ich —________ ein Konzert in Aachen. 8. Dann —_____ ichin Essen. 9. Wir ________ Streit.“ 88 Inlocuiti indicatiile de loc cu adverbul de loc da. 1, Ich fahre nach Berlin. Meine Eltern sind auch in Berlin. Meine Eltern sind auch da. Herr Meier war in Essen. Seine Freundin wohnt in Essen. Andreas wohnt in Aachen. Er arbeitet auch in Aachen. Ex ist zu Hause. Andreas ist auch zu Hause. 89 Lektion zweiundzwanzig Lectia Und seine Frau? Si sotia lui? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Adjectivul posesiv pentru persoana a treia singular Jn germand, adjectivul posesiv pentru persoana a treia prezintd o particularitate. El se modificd dupa 1. persoana care posed (posesor) 2. substantivul pe care il precedd (obiectul posedat) ihr / ihre se utilizeazd cind posesorul este o persoand feminind. sein / seine se utilizeazd cind posesorul este o persoand masculind. Adjectivul posesiv care se pune in fata substantivelor feminine capata terminatia -e. ihr Beruf sein Beruf ihr Zimmer sein Zimmer ihre Mutter seine Mutter Puteti spune: Daca sinteti indignat: Na, héren Sie mal! Daca sinteti impresionat de cite stie cineva: Sie wissen ja alles! Dacd vreti sG subliniati ceva: Wirklich (charmant, nett . . .) Daca vreti sa ardtati interes pentru cele spuse de cineva: Ach was! Doud doamne stau pe fotolii in bolul hotelului si discutd despre cei care trec. Mai intii vorbesc despre Dr. Thiirmann. Frau Miiller: Das ist er! Frau Hoffmann: Herr Thiirmann? Frau Miller: Ja. Frau Hoffmann: Wirklich charmant! Und sein Beruf? Frau Miller: Na, h6ren Sie mal! Er ist Professor. Frau Hoffmann: Oh — Professor! Und woher kommt er? Frau Miiller: Aus Berlin. Frau Hoffmann: Ach was! Sie wissen ja alles. Frau Miiller: Na ja. Frau Hoffmann: Und seine Frau? Ich meine: Ist er verheiratet? Frau Miller: Das wei ich nicht. Aber ich glaube, er ist nicht verheiratet. 90 Dr. Thtirmann trece pe lingd cele doud doamne si le saluta. Dr. Thiirmann: Guten Tag, die Damen. Frau Miiller: Guten Tag, Herr Professor Thirmann. Frau Hoffmann: Guten Tag, Herr Professor. Apoi vorbesc despre o tindrd frantuzoaica. Frau Miiller: Das ist sie. Frau Hoffmann: Wer? Frau Miiller: Na, die junge Dame von Zimmer zwilf. Frau: Guten Morgen. Einen wunderschénen guten Morgen. Frau Miiller: Guten Morgen. - Eine Franzésin. Frau Hoffmann: Also, das hére ich doch! Ihr Akzent. Frau Miiller: Thre Mutter ist Franzésin. Frau Hoffmann: Ach was! Und ihr Vater? Frau Miiller: Er ist Deutscher. Ein Diplomat. Frau Hoffmann: Ach, wie interessant! Und sie — was macht sie? Ich meine: Was ist ihr Beruf? Frau Miller: Tja, das weif§ ich nicht. Vielleicht Studentin? Frau Hoffmann: Hm. Frau Miiller: Ach schauen Sie mal: Der junge Mann von Zimmer vierzehn! Ex isi spune si ea parerea, in versuri, despre cele doud doamne pe care le porecleste “duetul”. Ex: Das Duett spekuliert so nett! WORTER UND WENDUNGEN CURINTE $I EXPRESIT sein Beruf meseria lui Na, héren Sie mal! Ja ascultati! Ce intrebare! der Professor profesorul universitar Sie wissen ja alles. Dumneavoastra stifi tot. wissen asti verheiratet cdsdtorit die Dame doamna die Franzésin franjuzoaica der Akzent accentul ihr Akzent accentul ei die Mutter mama der Vater tatdl Er ist Deutscher. El este german. der Diplomat diplomatul das Duett duetul spekulieren a specula 91 UBUNGEN EXERCITI Oh Formati propozitii cu informatiile de mai jos. Name: Thiirmann Sein Name ist Thirmann. Vorname: Lukas Geburtsort: Leipzig Beruf: Arat Arbeit: interessant Name: Berger Vorname: Lisa Geburtsort: Essen Arbeit: toll EA Completati cu articolele posesive corespunzdtoare. 1. das Buch: Andreas Das ist _sein _ Buch. 2. die Flote: Herrn Meier Das ist Flote. 3. die Brille: Herrn Thirmann Das ist Brille. 4, der Pa&: Frau Hoffmann Das ist Pag. 5. der Schliissel: Frau Miiller Das ist Schliissel. 6. das Gepiick: Herrn Meier Das ist Gepick. 7. das Biro: Frau Berger Das ist Biro. 8. die Zahnbiirste: Herrn Meier —_ Das ist Zahnbiirste. 9. der Rasierapparat: Andreas Das ist Rasierapparat. Formulaji intrebdri pentru rdspunsurile urmatoare. 1. Was ister? Er ist Professor. 2. Er kommt aus Berlin, 3. Er ist nicht verheiratet. 4. thr Vater ist Deutscher./Ein Diplomat. 5. Vielleicht ist sie Studentin. 92 Lektion dreiundzwanz Lectia Wer spricht da? Cine vorbeste aici? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbe cu alternantje vocalice In germand, ca si in romana, verbele se conjuga primind diferite terminafit. La unele verbe, in cursul conjugdrii se modifica si raddicina. Aceasta modificare se produce la persoanele a doua $i a treia singular, unde vocala -e devine -i sau -ie. Infinitiv | raddcina persoana a doua persoana a treia verbului singular singular lesen les- du liest er liest sehen seh- du siehst er sieht sprechen | sprech- du sprichst er spricht 2. Negatia cu nichts nichts neagd in ansamblu enuntul unei propozitii. Cuvintul pozitiv corespunzdtor este alles (totul): ich sehe alles / ich sehe nichts. 3. Particula gar gar intdreste un enun}: Ich sehe gar nichts. Puteti spune: Dacd vreti sd spuneti cd ceva se intelege de la sine: Das siehst du doch! Dacé respingeti sau negati ceva in ansamblu: Ich sage / mache nichts. Dacd aprobati o idee: Das ist eine gute Idee. Daca nu vreti sa destdinuiti ceva: Das ist mein Geheimnis. Ex il deranjeazd pe Andreas, care citeste 0 carte. Cind Andreas spune cai vede $i ea ce face, Ex réspunde supdarata ca nu vede absolut nimic si ca e invizibila. Andreas, was machst du? Andress Lesen. Was liest du? Andreas: Ich lese ein Buch. Das siehst du doch! 93 Ex: Ich sehe nichts, ich sehe gar nichts. Ich bin unsichtbar und sehe nichts. Andreas: Ex sieht nichts und stort viel. Ex anunja in gura mare cd ti e foame. Doamna Berger care voia de mult sa stie ce e cu aceasta voce ciudatd— aude. De aceea acceptd sd ia masa cu Andreas. Andreas a terminat de citit cartea. Andreas: So —fertig! Ex: Au, au — mein Bauch tut weh! Andreas: Ex, was ist? Ex: Ich habe Hunger! Andreas: Ex hat Hunger? Ex: Sowieso! Hunger! Frau Berger: Ich habe auch Hunger. Andreas: Guten Abend, Frau Berger. Ex: Gehen wir zusammen essen? Frau Berger: Das ist eine gute Idee! Aber sagen Sie mal: Wer spricht da? Ich sehe nur Sie. Andreas: Ich bin doch Bauchredner! Frau Berger: Soso! Interessant! Andreas: Aber — das ist mein Geheimnis. Ex: Los geht’s! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII lesen aciti nichts nimic gar nichts chiar nimic, absolut nimic unsichtbar invizibil(@) stéren. a deranja So — fertig! Asa- gata! fertig gata Au! Au! der Bauch burta der Hunger foamea zusammen impreunad essen, aminca essen gehen a merge la mas eine gute Idee 0 idee bund sprechen a vorbi der Bauchredner ventriloc das Geheimnis secretul Los geht’s! Haideti! die Unsichtbare invizibila 94 UBUNGEN EXERCITU El Refuzati totul, in general. 1. Machst du das? Ich mache gar nichts. 2. Kaufst du die Bluse? 3. Horst du die Platten? 4. Weif&t du das? 5. Glaubst du das? 6. Verstehst du das? Eh Completati cu formele corespunzdtoare ale verbelor sehen, lesen si sprechen. 1. du die Fléhe? 2. Fléhe? Nein, ich _sehe____ gar nichts. 3. Frau Berger —_______ auch nichts. 4, du das Buch da? 5. Nein, ich —_______-_ gar nichts. 6. Meine Freundin —_______. auch nichts. 7, _____ du mit Frau Berger? 8. Ja, ich —______ mit Frau Berger. 9. Andreas _______ auch mit Frau Berger. Formati propozitii punind cuvintele in ordinea corectd. unsichtbar Ex ist Ex ist unsichtbar. auch Frau Berger Hunger hat essen wir gehen zusammen Idee eine ist gute das da wer spricht Sie nur sehe ich Bauchredner doch bin ich Geheimnis mein das _ ist OPI AW RON SE 95 Lektion vie ndzwanzig Ror) Mochten Sie noch einen Kaffee? Doriti si o cafea? : TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin Anumite verbe trebuie sa aiba un complement direct (determinare in acuzativ) pentru ca propozitia sd fie completa din punct de vedere gramatical. Articolul substantivelor masculine se modificd la acuzativ. Articolul nehotarit ein capdatd terminatia -en: einen. einen este articolul nebotarit al substantivelor masculine in acuzativ. ein Salat Ich Cessé) einen Salat ein Kaffee @iSchten> Sie noch einen Kaffee? ein Orangensaft Ex Cirinkt) einen Orangensaft Puteti spune: Daca vrei sa intrebati ce doreste sd mdnince sau sd bea cineva: ‘Was méchten Sie essen? Was mdchten Sie trinken? Dacdi vreti ca cineva sa stea linistit: Sei doch endlich still! in Germania, multa lume merge sd manince la pizzerie. In aceste localuri italiene se madninca bine si nu prea scump. Doamna Berger, Ex si Andreas stau acum la masd intr-o pizzerie. Doamna Berger doreste si mdnince salatd si peste iar Andreas 0 pizza. Andreas: Was méchten Sie denn essen? Frau Berger: Zuerst einen Salat und dann . .. und dann... und dann — Fisch! Und Sie? Was essen Sie? Andreas: Eine Pizza — mit Schinken, Kase und Tomaten. Ex: So viel? Frau Berger: Da ist sie ja wieder — Ihre zweite Stimme! Andreas: Ja. Sie ist ziemlich frech. 96 Acum se aleg bduturile. Andreas: Frau Berger: Andreas: Frau Berger: Andreas: Frau Berger: Andreas: Ja, und was mdchten Sie trinken? Ein Mineralwasser. Und Sie? Ein Bier. Und Ihre zweite Stimme? Einen Orangensaft. Sei doch endlich still! Ziemlich frech, Ihre zweite Stimme. Also, ich bestelle jetzt mal. Andreas cere chelnerului socoteala. In Germania, oamenii plitesc adesea “separat”, cu alte cuvinte fiecare pldteste ceea ce a mincat si a bdut. $idoamna Berger vrea sd pldteascd singurd ce a consumat ea. Andreas: Frau Berger: Andreas: Ober: Andreas: Frau Berger: Mochten Sie noch einen Kaffee? Nein, danke. Ja dann — Herr Ober, die Rechnung bitte! Ja, ich komme sofort. — Zusammen oder getrennt? Zusammen bitte. Nein. Getrennt. (cdtre Andreas) Sie haben doch nicht so viel Geld. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT essen aminca zuerst mai inti der Salat salata der Fisch pestele die Pizza pizza der Schinken sunca der Kise brinza die Tomate / die Tomaten rosia/rostile die Stimme vocea die zweite Stimme a doua voce frech ziemlich das Mineralwasser der Orangensaft endlich bestellen der Ober die Rechnung getrennt obraznic(a) cam, destul de apa minerala sucul de portocale in sfirsit, odataé acomanda chelnerul socoteala, nota de plata separat 97 UBUNGEN EXERCITIT El Cautati in careul de mai jos zece cuvinte care au legdturd cu mincarea, cu bdutura sau cu restaurantul, mIUIN[t[R]PJA] 1 [MO[S[S]eE[R[ TIT] 1.[n[m[Bjo[R[t[ tle [z[zfaje[R|t iu) 1. Pizza U[NJH/E|R(S/CIHIN[AIFIT|P/UQ{T 2.{uii[sfe[H[1[N{KleE|Nlo[R[E[R[Tlu] 2. 3.[wle[p[U[x|s[tle/RiE|CIH|N|UIN|G] 3. 4.[Blujoj|Pp|s[tlo|mMja/TlE|N|O|R[AlUl 4. S.|VIBIU[RITIE|S|A|LIA|TIUI|P/E/R/S| 5. S{O|MJA|T/I|SIE|wiU]Y[1|P/A|KIE 6 folRIAINIGlEIN|S|AlF/tlo|wiu[Rit| 6. 7.[z[AlB(M/BlE|z[u[s[A[M[M[E[N[M[ 1] 7. s./GlolH[1[Niu[F[1[s[cjH|F[Lle[s|H] 8. 9.|P|UJU;IIN|K/A|SJE/IIN|I/D{R/ TU] 9. 1o.[M[E[1 [nN] i lolBle[Riult{slujwi{t}x] 10. Frau Berger trinkt ————__»______ Eh Ce bepi? 1. (Bier) Ich trinke ein Bier. 2. (Kaffee) 3. (Tee) 4. (Mineralwasser) 5. (Orangensaft) Completati propozitiile cu articolele corespunzdtoare in acuzativ. 1. Frau Berger i8t —_________ Salat. 2. Sie trinkt _______ Mineralwasser. 3. Andreas it _________ Pizza. 4. Ertrinkt _________ Bier. 5. Ex méchte __________ Orangensaft. 98 El Ce puteti spune? Sie méchten ein Mineralwasser. Sie méchten einen Salat. Dann méchten Sie eine Pizza. Sie méchten einen Kaffee. Sie méchten die Rechnung. ay kee ye Sie méchten bestellen. Herr Ober, ich méchte bestellen. =) eifo}a) ndzwanzig Ich bezahle den Rest Eu platesc restul TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti 1. Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin Anumite verbe necesita o determinare in acuzativ (complement direct). Articolul substantivelor masculine se modifica la acuzativ. Articolul botdrit masculin der devine la acuzativ den. der Salat Ich Gezahle> den Salat. der Geldbeutel Ich Cfinde) den Geldbeutel nicht. 2. Pronumele personal (inlocuitor de substantive masculine) la acuzativ ihn este pronumele personal pentru persoana a treia masculin singular in acuzativ. Substantivele masculine (precedate de articolul hotarit der) pot fiinlocuite la acuzativ prin der Salat Ich QezahlD den Salat. Ich Gezahl ihn. der Geldbeutel IchCfinde> den Geldbeutel nicht. Ich Cfinde> ihn nicht. Puteti spune: Cind vreti sa intrebaji dacé cineva nu are intr-adevar ceva: Hast du den Geldbeutel (ihn) wirklich nicht? Daca sintefi supdrat pentru ca cineva v-a spus ceva prea tirziu: Und das sagst du erst jetzt? Dupd ce Andreas, doamna Berger si Ex au luat masa impreund intr-o pizzerie, doamna Berger pliteste ceea ce a mincat si a bdut ea si dd un bacsis chelnerului. Ober: Was bezahlen Sie? Frau Berger: Ich bezahle den Salat, den Fisch und das Mineralwasser. 100 Ober: Das macht zweiundzwanzig Mark fiinfzig. Frau Berger: Fiinfundzwanzig. Ober: Vielen Dank. Andreas vrea sd pliteasca restul, dar isi dé seama cd nu are la el portmoneul. (Chelnerul se adreseaza lui Andreas.) Ober: Und Sie? Andreas: Ich bezahle den Rest. Ober: Also: eine Pizza mit Schinken. Andreas: Ja. Und das Bier. Ober: Das macht zehn Mark fiinfzig. Andreas: Mein Geldbeutel! Ich finde meinen Geldbeutel nicht. Ich habe ihn sicher im Mantel. Einen Moment bitte! Andreas cautd portmoneul, dar degeaba. Si-a uitat banii la hotel! lar Ex stia! Andreas: Hast du meinen Geldbeutel? Ex: Nein. Ich habe ihn nicht. Andreas: So ein Mist! Ich finde ihn nicht. Hast du ihn wirklich nicht? Ex: Wirklich nicht! Andreas: Aber — wo ist er dann? Ex: Im Hotel! Andreas: Und das sagst du erst jetzt? Du bist wirklich frech! Ex: Sowieso! In cele din urmd, doamna Berger plateste intreaga consumatie. Frau Berger: Na gut, dann bezahlen wir doch zusammen. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT der Rest restul der Geldbeutel portmoneul der Mantel paltonul Einen Moment bitte! Un moment, vd rog! finden a gasi Und das sagst du erst jetzt? Si asta spui tu abia acum? 101 UBUNGEN EXERCITIT Eh Cine ce plateste? Completati cu articolele corespunzatoare. 1. Frau Berger bezahlt den_ Salat, Fisch und Mineralwasser. 2. Andreas bezahlt Rest: Pizza und Bier. Bh Completati intrebarile $i rdspunsurile. 1. Méchtest du meinen Kaffee? 2. Ichtrinke ihm __ nicht. 3. Méchtest du —______ Tee? 4. Ich trinke —______ nicht. 5. Méchtest du —_______ Orangensaft? 6. Ich trinke —_______ nicht. 7. Mochten Sie ________ Salat? 8. Ich esse _________ nicht. 9. Méchten Sie _______. Kase? 10. Ich esse —________ nicht. 11. Méchten Sie —______ Schinken? 12. Ich esse —_______ nicht. Ce doriti sd mincati $i sd beti? Nu vreti sa cheltuiti mai mult de doudzeci de marci. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) Salat Pizza gemischter Salat DM7,50 mit Kase DM 5,90 Tomatensalat DM 4,50 mit Kase und Tomaten DM 6,70 Salat mit Schinken DM 6,80 mit Kase, Tomaten und Schinken DM 8,00 griiner Salat DM 3,90 Getranke Mineralwasser 0,2 DM 2,20 Orangensaft 0,2 DM3,10 Bier 0,4 DM2,50 Ich méchte Das macht El Completati cu articolele corespunzdtoare. 1. Was suchen Sie? — Eine Brille, Wie finden Sie die Brille? — Schén. 2. Was suchen Sie? — Spiegel. Wie finden Sie Spiegel? — Schén. 3. Was brauchen Sie? — Bluse. Wie finden Sie Bluse? — Es geht. 102 4. Méchten Sie die _ Brille probieren? Ja, ich probiere 5. Mochten Sie Ja, ich probiere 6. Kaufen Sie Ja, ich kaufe 7. Trinken Sie Ja, ich trinke Brille gerne. Filler probieren? Filler gerne. Mantel? Mantel. Kaffee noch? Kaffee noch. Scoateti verbele din exercitiul 4. Aceste verbe trebuie sd aibdo completare in acuzativ (complement direct). suchen 103 Lektion sechsundzwanzig Lectia Ich lade Sie ein Va invit TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbele separabile In germand existd verbe care se despart in propozitie: Particula separabila trece la sfirsitul propozitiei. La infinitiv, cele doud parti ramin impreund. Particula separabild este accentuaid. Infinitiv Verb» Verbzusatz einladen Ich | lade Sie nach Berlin ein. anrufen Rufen. Sie mich in Berlin | an. mitkommen Ich | komme mit. in ‘propozitiile care contin un verb modal, verbul separabil trece la sfirsit, la infinitiv. Ich méchte Sie einladen. Mochtest du mitkommen? Puteti spune: Dacd vreti sd spuneti cuiva sa . mai reflecteze la ceva: Uberlegen Sie noch mal. Daca sinteti nebotdrit, dacd ezitati: Mal sehen. La plecare, Dr. Thtirmann il intreabd pe Andreas dacd nu vrea sd vind la Berlin. Dr. Thtirmann are o insdircinare pentru Andreas. Andreas: Guten Morgen, Herr Dr, Thtirmann. Dr. Thiirmann: Guten Morgen. Also, ich reise morgen ab. Das wissen Sie sicher. Andreas: Ja, natiirlich. Dr. Thiirmann: Ich habe da noch eine Frage an Sie: Méchten Sie nicht mal nach Berlin kommen? Andreas: Wie bitte? Dr. Thiirmann: Ja. Ich habe einen Auftrag fiir Sie. Ich lade Sie natiirlich ein. 104 Andreas e foarte surprins de propunere si vrea amdnunte. Andreas: Dr. Thiirmann: Andreas: Dr, Thiirmann: Andreas: Dr. Thiirmann: Andreas: Ihre Einladung kommt sehr tiberraschend. Sie wissen doch: Berlin ist interessant. Natiirlich . . . Und Sie haben also einen Auftrag fiir mich? Ja, ich méchte.. . Hm. Uberlegen Sie noch mal! Hier ist meine Telefonnummer. Rufen Sie mich in Berlin an! Gut. Ich rufe Sie an. Bineinteles, Ex vrea sd-l insoteasca pe Andreas la Berlin. Ex: Andreas: Ex: Andreas: Ex: Ich komme mit Du méchtest mitkommen? Ja, bitte! Bitte! Mal sehen. Weif&t du noch? (Ex il imitd pe doctorul Thtirmann) Ex: ,Interessant, sehr interessant.‘ Andreas: Stimmt! Stimmt genau! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT abreisen a pleca (in cailatorie), a porni la drum der Auftrag insdrcinarea, misiunea, comanda einladen ainvita die Einladung invitatia tiberraschend surprinzdtor, pe neasteptate Uberlegen Sie noch mal! Mai reflectayi! iiberlegen a reflecta, a chibzui die Telefonnummer numdarul de telefon anrufen a telefona, a chema la telefon Rufen Sie mich in Berlin an. Telefonati-mi la Berlin. mitkommen a insofi, a veni cu cineva Mal sehen. Sa (mai) vedem! Stimmt genau! Absolut exact! 105 UBUNGEN EXERCIJU Eh Scrieti propozitiile asa cum le-a spus Dr. Thiirmann. 1, Ich (Dr. Thiirmann reist morgen ab.) 2. (Dr. Thiirmann hat noch eine Frage.) 3. CEr hat einen Auftrag fiir Andreas.) EN (Er ladt Andreas ein.) Raspundeti la intrebari. 1. Kommen Sie mit? __Ja, ich 2. Reisen Sie morgen ab? Ja, ich J 3. Rufen Sie mich in Berlin an? ___Ja, ich 4. Entschuldigung, laden Sie mich ein? Ja, ich Completati propozitiile cu cuvintele din parantezd. 1. Ichrufe an. (Sie) Ich rufe Sie an. 2. Ichrufe an. (Sie - morgen) 3. Ich rufe an. (Sie — morgen — in Berlin) 4. Ich lade Sie ein. (fiir drei Tage) 5. Ich lade Sie ein. (fiir drei Tage — nach Berlin) 106 Grammatikiibersicht Sumar de gramaticad A Ubersicht iiber die Satzgliedstellung Ordinea cuvintelor in propozitie I. Das Verb und seine Erganzungen Verbul si determindrile sale In german, ca si in romand, verbul (la un mod personal) este nucleul propozifiei. Verbul determind numdrul si felul completarilor dintr-o propozifie. In prima serie a cursului nostru am facut cunostinja cu trei feluri de determinari; 1, die Nominativ-Erganzung / subiectul 2, die Qualitativ-Erganzung / numele predicativ 3. die Akkusativ-Erganzung /complementul direct 1. Die Nominativ-Erganzung / Subiectul In aproape fiecare propozifie existd un subiect (Nominativ-Erganzung) aflat in cazul nominativ, care poate avea diferite forme. 2. Die Qualitativ-Erganzung / Numele predicativ Se pune de cele mai multe ori dupd verbele sein sau hei®en. Nominativ-Erganzung Qualitativ-Erganzung Subiect Nume predicativ Ich neugierig. Das schlimm. Herr Meier miide. Er chaotisch. Menschen seltsam, Du unhdflich. Das Zimmer frei. Andreas Schafer Portier. Die Hotelchefin Frau Berger. Das ein Lied. ae raspunde la intrebdarile wer? (pentru persoane) si was? (pentru lucruri, 107 3. Die Akkusativ-Erganzung /Complementul direct Complementul direct die Akkusativ-Erganzung) se pune dupd anumite verbe, numite tranzitive. In prima serie a cursului nostru astfel de verbe sint: anrufen haben mégen suchen bestellen héren nehmen schreiben bleiben kaufen probieren spielen brauchen kennen putzen stéren. einladen kosten rauchen studieren essen lesen recherchieren trinken finden lieben sagen tiberlegen fragen machen sehen verkaufen glauben meinen singen verstehen, zeigen Nominativ-Erganzung Werb> Akkusativ-Erganzung Subiect Complement direct Die Frau probiert eine Bluse. Herr Meier sucht ein Zimmer. Frau Berger bestellt einen Salat. Andreas sucht seine Kassetten. Er verkauft sie. Complementul direct rdspunde la intrebarile wen? (pentru persoane) si was? (pentru lucruri). Il. Satztypen: Aussage- und Fragesatz Felurile propozitiilor: propozitiit enuntiative, interogative si imperative. Existd trei feluri de propozitii: 1. Propozitia enuntiativa: Das ist Andreas. 2. Propozitia enuntiativd a. cu pronume interogativ: ‘Woher kommt er? Was macht er? b. fara pronume interogativ: Ist noch ein Zimmer frei? 3. Propozitia imperativad (poruncd, rugdminte). Bleib zu Hause! Dupd locul verbului in propozitie, deosebim doud feluri de propozitii: I: cu verbul pe locul al doilea, I cu verbul pe locul intii (mai rar). Gey Das ist Andreas Schafer. Er kommt aus Kéln. propozitie enuntiativa I Er schreibt Reportage: Rica oe paal interogativd cu as ae) er pronume interogativ 108

You might also like