MIERLITA DANIEL NUTRITIA SI ALIMENTATIA ANIMALELOR = Curs universitar - Editura Universitatii din Oradea - 2008 -Referent nite: Profuniv.ding. Gheorghe Salijan, USAMY Cluj-Napoca Protuunv.deing, Aurel Sara, USAMY Cluj-Napoca MIERLIFA, DANIEL ‘Natrfa i alimentafia animalelor: curs universitar/ Daniel Miel - Oradea: Editura Universiti din rade, 2008 Bibliog. ISBN 978-975-759-6324 636.084 636.085 [Editurn Universitit din Oradea ext aereditatd de CNCSIS, cod 149. INTRODUCERE, Una din principale caraceristcd ale matetii vii este metablismal, ‘efnit ca ansambl schimburlor de matere gi ene dine organism si ‘medial inconjurtor. Penta asigurarea stbiiistrucavale, materia vie ete sediul unui dublu Mux continuw de molecule din i spre medil exterior onde indispensabils menjneritintegrtati erctret funetit vitae, Aceasta neinterupts nevoie de substratui metabolzaile si energie caractristich ‘rciror asamblur eelulare wi, dfinetenoganea de mutrife, Dator acest fimefi, totaltatea moleculelor componente ale celulelor vii se afl into permanent relnoire, find asiguat stares de echlis dinamic cu medial In sens strict, mutrfia animals poste 6 defnith ee “selma care se ‘capa eu stutial schimburlor mrtivednre organism media. transforms substanelorabvorbite tn substan proprit organismal precum sa flasrt lor pent tretinere si realizarea produelior: jn acelagt timp, este staat ‘modu in care energia s substanele muritve sun foloste bx organism precum 4 randamenlwilzai for naire fe sau proc crimate.” ‘Alimentatiarationala (tines), se cup eu stl nutepsilor, & rmodului de asociere a aestra th vederea brie rajionale a anmalelor fn aga {2 inet acesen si pout exterorize potential de product lacoste cele na edu, poste In coneluzie, “Nutra $i alimentatia rarionali a animator” londeazi dou aspecte complexe indivi raza stinifichprivind caracteristicile, digestibitatea gi wilizarea metabolic a nutrcailor(poteine, glide, lipde, vtamine 5 mineral), In strinsd corelage cu cerinjele nutrionae ale animator, in uneie de Specie, visti, starea fiziologcd, forma gi nivelul de produtie > NUTRITIE + stuial nusetwilor in contextal motodlor practice si modeme de limenatie rational inificd) a animale influent aestora asypra alii productsi si eficienjeieconomice a avestin > ‘ALIMENTATIE, Pesformanfele objinute in ereterea animalelor (ites de creser, roducte de lap, fecunditate,eaitatea eareaselor, ete) sunt revalatul afin ‘sombinate a dout grupe complexe de fatri: potenfial genetic al animale 5 factor de medi, inte care eet ma important este alimentaa,alturi de condile de igient i microclimat, sstemul de Inetinete, ete. Nutiia simentaia animalelor nu creeaza animale cu potential rideat, dar permite acestora gi punt tn valoare potential! productiv alla in continadImbuntis, ca umare a pogsir sete Heian done ste pcice nna All Soa nc i a fine moots ca un mona exscer duc te 8 © {abate poof joer cae alexi a J a pe al pre eater eg li mane ‘lr coc dn dome ilo, ohne, le, ct inj nga sence de rant tin’ gan animal nis 9 mama cota cy alten pour Se gn nal in terme fn nica opera ifr xmporet se or (rote, Tia tte oan eae, ge mi) ne hme ‘i wer py niin) le polo anima rele ites sre ape ot ee) Teper ali uc snilor ec pone cos vale 30%) incosarle & pti epee animale ‘paiement ets ten, ele commie pot ‘Se svn cone ej So ce sf cee emai temo docile AUTORUL, Capitotul 1 APRECIEREA VALORII NUTRITIVE A NUTRETURILOR \VALOAREA NUTRITIVA A NUTRETURILOR SIRATILOR: DEFINITIL NNofunea de vloare nuts se refer la propieile mtreturilor de @ ‘pune ls dispoztia organismolui animal substaele ute pentru satistacerea evoilor ial de han. Valoarea nti a muzeurilr este daté pe de o parte de compozitia shimieS, de gradul de digestiiltats, de modul de pastare, de modul de preparate si de adminisare a acestora, iar pe de alt porte, de valsrea biologic a acestora, respectiv de foal tn care nutrerile sau rile satisfac ceil orgssmull inner rer, pod ero wai Reval deci 3, in ultima insta, valorea mutitv’ repezins reaultsul nterajuni dere mutes organismal animal, Penirt asi putea menine funcile Vitale st pentru a realzadiferite rode, organismal animal are nevoie in permanen de un suport exogen de Subst nutitive pe cael primese ria han. Prin ,substanfe notitive™ sau .peincipit muitive", se inleg tute substanfele conjnute de fraje, care tn uma proces de digest aime sunt foosite fn organism (total sau paral) Fed dina sina animallor, ‘Acesle substan nuttive, iatoduse Tn. organismal animal prin funje, Indeplines umtoaree Fanci: plastic, energetic i biocstalitic. Funcjia plastica: Const tn aceea eh pun la dsportia organismal materia prima pe seama eireia acess ii formenza noi fst sau le eface pe cele uzte. Actas funetie este indepinita in primal ind de ete proide i substanjle minerale. Aste, protinele contibue in cea msi mare part la sinteza miozine! corporale (peoeina din corp), iar substanfle mingle la formarea esutuli de Sustinre (chet), “Funcla energeniea Subsanelenuttve pun la dspoziia organismal ‘nerpia necesirl pent asigurarea finctilor vite, pentru mentineea tempera constante a corpulut sau penta producti. Un rol deosebit in ssiguarea acest funoi a ipidele gi gluidele. Funtia de biocaaizaor. Difeitee reset dn organism nu pot sven loc deci in prezoniaanumitorsubmante cu actune specifica. In acest Sen, un rol ‘eosebit il au vitaminee, ca alte substan cre indplinesefuneile specific, cade exemplu, substanele mineral, hoemoni, enzimele eeDeoarece hormoni si enzimele sunt sintetizati de etre organise, deci ru este nevoie de un aportexogen al acesor substan, inereseazi numai ‘taming substan miner Tire diferite substane nurive exit un raport de interdependent si condinareresprocd. Din sceast cau este necesar, a bran anmaleor si ‘uprnda toute scestesubstane autrive, deoaree lipsa saa insfieieta unis poste atrage dupa sine insuficinta alia. Aga, de exemplu, in cazl Insufcienfevitmine! D aparsimptomele lipsei de caleiy din hrant. Fst rnecesar deci si $e cunoasea aprofundat rolul pe care Tl joac® substanele ‘uttive in organise raportule dintre acta. entra putea indeplinifanctile amit in organism, fran tebuie si si anus valore nuit, Prin valoaea muitiva a unui autre sau a une rai, s tnflege capacittenrespectvull nue, sau rai, de a satsfceeernfele organismal ‘animal in rie naeiive, tm aga fel cas se aigue odesfiurae normal procesclorfiolgice “Trebuieretinut cd valoarea mutt a uni mute a a unl rai neste sceesi pent toate animalele i diferd in fant de specie, categorie de vrs $i forma de producti ‘Valoaes nti a mate se expr prin drive unit de sur, stabilite fn mod conventional, pe baza difertelor ere ‘Metodele penta aprcierea valortnuitive a mutrjuilor st rail av ‘voluatin docusul timp, paalel ca imbogtirescunostinolr Tn domenial Slimentajiel, S-aincereat aprevieres valor tive dupa compoziiachimicd Tut a nutturilor cele care ao canta mai mare de subsante attve ‘ute vor avea si 0 valoore nuva mai rdiatd Pe eale experimental, spsieea valor nutitve se poate stabil dupa coofinutl fn substane nitive Aigetbil, pe Baza cant de energie pus la dsporita organismului pent Aierite seopurt (producti) si pe bisa efetului producti al nuseyuir 51 ‘alo fn organism (eam, rime, lt et). In prezent se face aprecierea complex a valoi muitive a muteurilor si railor,consierind valores nav lor ea rezltantainteratiun dine Iter si organism, deci se fae aprecieres valor complet" a brani aministeate APRECIEREA VALORI NUTRITIVE A NUTRETURILOR PE BAZA, ‘COMPOZITIEI CHIMICE BRUTE. Aprecierea vali nutrtve a nurqurilor pe baza composite chimice brute a porit de la considerentl ed ine compoziiachimies a plateor sia forganismului animal exist 0 anumita asemiare. Ceteporile de substaje ‘comune plantclor si animalelor sunt reprezentate de ap substan scat, care J rindul ei conjine substante anorganice (mineral) #4 subsanfe organics reprezenate de prod, pide, ghucides alte substan n cant ma mic. Ca toate aceste, trebuie rejnut fpf inte comporita chimicl a planter gia organismului animal exist pele deosebiri de ordn caltativ si cantiaiv determinate de propor dferite near sunt reprezentate principale grpe de substan. Aste, la plane, dinuesubstanfeleonganice predomind aluciele, it in minerale poasu; in imp ce in organism animal predomind protsnele 5 trisimile, iar dine elemenicle minerale, soil Ati in organismete vegeale ‘it in cele animale compozitia chimies sufera modifi mai ale in rapot eu ‘sta. Se sie de exemplu, 2 Tn orgaismeletinee, ait vegetal et animale, omttatea de apa este mal mare dect Ia ele nsntate i vrs CComportia chimica asemainivoare a acestora explicinterdependenja ine organismte vegetal si animal Redim in tabelul urmdior compoziia elementa medic a substanji scat din plant g din coral animal (abel 1.1), Tabet 1. ‘Compozita clementari medie a substantel wscate din plants animale up Popa. 1984 ee a Tass esp as Beige [a —ns—| 52-45 a Se constat ait in compozta planti cit si in cea comp animal predomind C, urménd in ordine O, H,N. Cu toatl asemnarea de ans plantele contin mai mult O, ar animale mai mult C, H.N, ‘La ambele repnus organismele sunt alitite din: op, substan usta ‘orpanict si subsaaga seath anorgaics, Plantele contin gio eateorie de sulstante mumite"substanfe inrastae, lignin, suberind, cut. care lipsese cin compl animal Dini substanjele organise, im plante pedoming glucidele, iar dine substanjele anorgiice sirrle de potasiu. in corpul animal, din aceleas substan predoenna protdelesrespctiv srl de sia (abel 12.‘Tate 12. (Comporitischimick medie a corpulal unor animale si plante ‘Speificae Tein sonia sea ‘Ghasde [ Lipide_| Proteine Pore (a0 ts) 650 | 280 Pui de came (17 kg) 20 | 20 | seo Trucers Bo] 30 | 195 Sila de zahie no | so | 13s Ge wo | 30 | 0 Canoseind comporita chimica brut a murfurilor, precum gi fini Aifetlor substan, se pot tage unele concuzi privind valoreanutitiva a ‘or nutri supe analiza Apa din nutrefuri le mura aga se sss sub dfs forme: = pide constitu lat chimic), mumis p d suet; “apt de vegetaie (in suculplanelor ~ mai ales in nutejurile vezi, ‘hereuli rdeinoase furaee;reprezentind cea 80 ~ 90% din apa total) api. de imbibe (abort din atmosfer de mural use; “apa de prepara, care este itrodust in masa nut tn scopur tehnologice (apa din borhotr) sau pentru pregiiea nuteuilor in vedrea ‘Mminstrit (ex. Inmuirea ameteclui de concenrae administat tn hrena poi. Pentru organismul animal revit importanya ape de veseaie care favorieaz digesta gare cfect dietetic. Se apreciaziea en general valorea ruta muteurilor este invers proportional ex conginta in aps ‘Consul tn ap intuenfear capeiatea de conservare a frjooe.Fuaele cu un confit de i a 16% sp se conserva jr, cele cu un confinut de 17-30% sunt suseepibile de aacul mice, jar cele cu un contnut mai mare de 30% sp sunt supe processor de pasetacte: Tmportana pei rezid din fap ® aceasta consttuie medi in cae au loc toate reac ehimive, fil de care Funct vital ait in organismal animal cit in cel vogetl ne arf posible in nutrejri apa se poate gsi sub forma de ap de construc, apa de stroctur, apa de vegeta cre se glsoste in sueul plantelor sin interstitile lulare, ap de inhbaie, apa de higroscopieitate,alies apa absorbiea din | i amosferd sap de propari, apa intodust pent pregtres mutrefuilo fn ‘vedtea adminis, sab ae de fabricate, in carl borotuilor ee, inure acestea organismal animal prefer apa de vegeaie, care ‘avorizeaza digesta, avin in cela timp gi un rol dcttic, Corpal animalelo conine inte 40% si 70% ap Confnutl fn ap este sma ict a animal tnd mai reds la dl animal ingrsat. Conjzuul in apa a nutrurlor varia inte 8-96 %, nutrefile usc sau hidratateavnd pan la 10 % aps, iaeborhotrile industialeaprape 90-95 Inte aceste Limite se stueazs griunfle on 12-15% ap neti veri ex 70-80% iar tubereuli i radeinosselee8 70-80%, Pe ling apa proventé din mutes, animalele webuies8 mai consume so anumt cantate de ap ca ate, n fant de cantata de substan seat Ingerath. In afra de apa ineodust in onganism pin tefl sau consumatt stare, organismul mai confine aga-numita api de react ce reaulté din tmmsformififebiochimice ce au le in organism. As, prin oxidarea a 1003 protide ret 40g ap 100g lucie $58 apa, iar prin oxiazea a 100g lipid reall 107g ap, apa de ease reprezintind 1/6 din Coninsul np in corp, Substanfa useati (SU) din nutreturi Susana useata organic este reprezentatl de cole tei grape mai de substan: protide, pid, glucide, la care se adauga vtaminele. Pe Hing ‘cesten in plant se gisese sale substnjeorgaiceaflate In canta mic ‘sz organic, licozi, alaloiz et. ‘Substaniauscatt anorganid ese ale din str neal, CCoojmutl in sruriminerle la plantele veri est eupins inte 1% gi 5.5% iar cole uscate inte 5,09 gi 15% in compozitia furjeor intr majortatea clementclor din natu, ins fn propor variable, in funcfic de care, so arypeazS in macroclemente =a bioclemente Ca, P, K, Mg, Cl, S, mioclemente sau oligoelemente Cu, C, I Zn, Fe, et. element in cant iniite As, Ti iy. Ding elementele mineale uncle, eum sunt Fe, Cx, Co, Ma, Za, 151 probabil Se, sunt indispensbile pentu cxganisml animal, in timp ce atele, ‘um sunt Bo, Mo, As, F si probabil Se sunt toxice eo de area plant de faza de vegeta, de ol, de cla a. Astflleguminoasele contin de'3.5 ori mai multe srw de calein dest graminesle,ridicinoasele ‘confn cant mai mii de sirur gi dnt aestea predomin cee de potas. In compu animalelorsirule minerale se gisese in propor cuprinse inte 1,8% 514.6% in fimetie de specie, Acesea sunt repreentate de accleagt °lemente mineral casi plntele, eu daoseiteac8 cenusa corpuli animal este ‘nai toga in Ca i P $i mai sBrack In KT cenuga coral animal fsfatul de Calc repreintd 80% in tmp ce in cal plantelor acesta repent cel mult 20% ln plante Ca se efseste sub form de oxalui, fst s de carbon, in ‘imp ce In compl animal se gsste mai frevent sub form de fost si de ‘arbonati In ambsle eazr, in afta srurilor de cali, fosfrul se wisest sib fouma desir ale acid otofosore in tabeinl urmitor ese redatt comparativ proporialementlor -somponente ale cemipt pent cele dout regn (abel 13). atl 13. Propetaclementlr din ene entra cele dus regnri int Imsubstanauscaa | Lo K ca | Ps Tad ih 338 | 0a | 0 [a0 Oa gnsh 39—_[ 1s [13 Tag 39 [oe] 156 Pers is [ a0 | a0, In organism siruile mineale Indeplinese multiple rluri: metabolic, fiiologi,botizie 9 bochinic. ‘Roll metabolic al acesora const in paricpare lr Ia formarea unoe ‘componente ale organismuli Ca tn ease, Fe in mugchi i Rema si ambele in ‘compociia seri sangvin ia suculu ella. Att Ca cts Fe ma partici la ‘metabolism pleidelor i ipidalor. -Rolulfilogie al slementslraxnerale se asigu prin includret lo in ‘omporiiachimie «hemoglobins, a unorhormoni, enzime,vitamine a alto substanfe ative RolulBifcie const ta participarea acestora ln realizareaizotonei lichidelor celular gi inerectlare, prin care se asiguraprocesele de absorb inhib, presivnea osmoted i circulata imtrclulan. Toate aceste procese oncird In menjnerea echlrlui nutitv. Un fapt deosebit i repezini® particparea nora In ssigurarea conuactici musculare si a excitability ervease Ca, Me olul Biochimie se msnifist pin vealizarea unui ph a limita dine cura gi basic inre 7 si 8, Acesta se eliza prin capaciatea unorclemente mineral de a neutaliza 0 serie de metabolit. Toni de Fe gi Cu intervin fn prcesele de oxidare la nivel elu Proteinele din nutrefuri si valoarea lor biolo Protenele (numite gi proide) sunt substan organice care contin aot. a nutija animals, cle sant cunoscute sub denumitea de “proteing br Azoarece pe ling proteina propeiv-7ish (substance azotate proeice) cone i sbstane care confn aot dar eare nu sunt proeine (uee alia i slicoat azo, rurale amoniaculu ete) (ubstajele azote neprotcice ~ SAN}. ‘Nitra srrile de amoniu sun principal reprezentani ai SAN, exti ind produ intermedia ai proceslu de sinter protein! i plant sau pt rela ‘in timpul proceselor de fermentaie. De scoesnutrejrile supuse ferment, precum 5 cele care se gisese In fz vigurowsé de eetee contin eat mal sar de SAN. ‘Azotul neprotcc ete uslizat ini med mir de monogastive, dar cxte bine utilizt de clue rumegitoare prin itermediul microorganisinelor rumenale care uilizeza azotul mineral pentra snteza proteinet comporale rope care apoio puns la dispocitia organismal garda. De altel, ursjele fogate in SAN Gilozar, mumejur vere, ridicinoase) sunt uflizate in alimentaiarumegitoarlo. CConjinutal nureturlor in proteing bss este mai ridicat la nuturile de nin animala (30-80%) dcdt la cee de provenen vegetal (10-30 °), In general conjinutul in protcine este inert de specie, vista planelor, proponta dfeitlor piri si organe, maisurileagrotchnice apieste, modu de prepara, piste si adminstare a eestor, inte specie de plane ele mai hogate in proeine sunt leguminoasele, ait ca nite} voluminos (Iucena, tif) cit i ca boabe (Sia, mazarea, su en rer ale procesuli de prelucrare industrial (soc). Tn comparaie cu mtrefrle de origine vegetal, ‘ele de orgine animal sunt mult mai bogate in protein, care ae o valare Dologit superioaradatrta conintul mai mare in aminoaciz sei, Valoarea biologica a proteinelor A fost studiatt peatr prima dati de THOMAS K. si este dati de canttatea de protcins co se poate forma in organism din 100g protint Aigestibilaconsumata prin brand Cu alte cuvits, eu ct proteins tne note, este mai bine utlizatt de ete organismal animal in ealizarea producti de ‘ame, de lpte, de ous de ink, ot ait valoares biologic a acesteia est ma Fides. Valoarea biologic a uaei proce este dats de conn s aportl ine aminogezi esemali, in concordania cu cerinjele organsmuli ania Cu eat proteina unui nue este mai bine echilraté in aminoacii care 8 ‘comin organsmului animal, cu ait se considers c& are o valoare biologics‘mai rdicett, Daloritt partcularitior fiziologice ale tubulei diestiv, la rumegitozevalarea profes a rane poate apreciata pe haa confnutli in protein brat digest, ie pentru porcine psn prin coninutul proteins In CCerctrle consarate acest aspecte au_evidenfat faptol e& tn ‘organism animal aminoaeii sunt de origne exogena (proven din hn si ‘endopent (rin biosinteza). Ficware specie de animal fi sinttizea proteinele proprii pe baz sminoaizlor rela din eindateaprotcnclr din fuse la nivel intestinal sue, Totodati sa sabiit si faprol cd mu tof aminoacii au aceeyi important in indeplinires func lor pasice In onganism, fapt cea cond Ia ropes acestor intel eaogoe: i sau indispensabil, sunt aminoaczi ce my pot sinttzatt de organismal animal din subsanjele accesbile prezentte in mod obignit in hea, Ei intervin into sere de proces biologice formaree de fest i proosse Riiologice hematopocza, gametogeneza,embrionat Asigurreaaminoaczlor eset se face excusv pin brant. Lips s+ au insficienjacesora in vant provoactulburii in metabolism pric sctderea prod mbolnavieaanimallor. In preent sunt considera ea amineacat eset: ina, metionina, triptofanullewsna, 2oleucina, eons, valina eilalaina gi hist, la care penirutneretlaviar se ada lina, ‘Aminoacizisemiesenfal sau dspensabil, acesta pot fi sintetza de organism pe baca nor precursor. Arinoaciit din acest categorie po lips tin fans dach confine precursoi din care ei pot fi sntizafi. Spe exemp prezenga in brant a metionine, a feilalanine si a liinedasigud sinteza fistin| a ironies a arginine. ‘Se incadreazt In aceast ategorie:arginina, cistna trina. Prezenta Jorn jie sigur reduces consumulu de amioacii ese "Aminoaciztneeseniall sau indifereng, sunt cei pe care organism i poate sintetza, In aceast eatogorie se tncadeari: alanina,serna, pralina ‘xipalna, glutaming, aid aspartic glicina Importana deosebitt«aminoacizlr pentru organismul animal impune necestates eunoateri rollui lor fviologie sa susclor de aigurare (Label 1a. Lizima arerol important in ereytere,paicpind a sintezaproteinel Jesolo, in fanetia de reproductie gin formareafesuuli os, Ea int tn ‘compota multorprotene animale s1vegetale.Dintefesuturile veetale mai bogate in iin sunt seoturile de soa, cera gi seminee de leguminease cca (edn proteina acestor, Sunt bogute in zn protein doje Traore eca. i j i 67.7% si mai ales nutreprile de origine animal, fn protein eona se gases in propor de 7.58%. Punetile a (pO! Popa 1991) nasa Fonsi ‘Siagione aide crea Sine potest eat Baul azatlel nega ina producia de. Tape, |incetrea creer, poner Ieabalisoal mine, | previ comport wicogener Mationina | Cresteren ruil coma | Depanesa giant tac Aiocuiit in pra, Laity penelor, Fropore de 16 | formarea globine, protein cheating) | feu nomic de creo protec, ‘Nesesar pour Tnain” ae | Avote Taiclr, esrosper, reproduces prodstin_de [cern pal lection erlare ‘Teintotanel | ate, frmaret"pigmentior| ble atvarea vlamine! By “Treoninn [Neves in wile | Peseca grea erpole Irotencina | amine din bran ey ee Valina eros, mentnees toms | muscu, tne muscular, Teveina | Tn Formarea prasad in] ian a ano ea plas gst Tecesar —penty Temata Peruri ae Fai ovat Alabcubsia ron, denne" uparenaeor, somal fa in| renin ipmentare Site —Tengiobnel — | Bay aaa pate is vec, metabo Store, preeanor sumine,simern cidls fai Tn maabolisnal Tenner [Tapecn, Taare poems a Arnnina | spormatogener, "formers | sree feat muscular asl sinters alge. Gis Fonmarea hratine | Predpaiio lr lee sides Galocuibils prin detoncareaprodsior de | prs eiem retiring) "| metaboln, ermarea inlineDinze nurepile defciae tn licind menjonim: srotile de tn, role de fae Sores rule de create in prot ctor se pee rope de pin la 39% Lien anne itv ent prs ps, nui ‘nucadnegat consul de ra nical produce in prevent ii se poppe cle instil, oma Ltn ind mak ficient Me tient ne ae rol important in cree, tn finclaSvidl, rota Retin metabolism idl Se pet can ar de pla 2.5% din conn protic a rou de oure-soach de edn nett de orm in mueue ‘ev In our de, de oc rum de ous poet ca tl rede, de pnd Ia 2% din confi prose, gure de soa rie de tein dojile see sun diare n metionn, care repent sub 1.2% incon rots acetorn in roti de orgie animal metinina pac tn propre de pk 1.394 Cea mal bop sur de metonin nd hina de pete 379 Tripte tans h are rol in fncia de rpraic afomarea hemoglobin in producti dap sca sat nsf pio a animale, i han, are dept consecin aft oclae ©. pulericl rocuatzae 4 comedic Cesar, serliste,cederca proce de Tape g Acetamioweid se tte In prota miter animale propor malar dept le 17%. Fr Tj vege se zis tn propor de pied la 1.3% in proting din foun dn je de gi, a emineor de lguminense Ieguninowscor Fre we Jay ae fol in sitzn protein! din pas Jeu, tn smeosinees eh funtion al landtr eu sue inter roam gin ‘sinters seid, a exrcandeo,vamincor KE, A, D, $a vad © ‘are important pei onganiaele afin crepe "Roa esc cari mari prota gunsor cereale pad ln 12%, tn proeina seminjlor de leguminease pin la 7%, to xa 8 Feiss retro 396 ‘Notes animals sf meals ina desloge conic ac enti xcept poduscle i abpodusle leat clror rotint cone pat la Tove lewind Tze 1ewel na, are olin metabolism ssinoscizo, ta activites dander endocine ffl eau Tolccing 5 gis tn conti mai mal fa potin seinlor de Teeuminose 65% iui de cern 53.39% ati de Hoare soll sa eo ‘grtunelor de cereale 45%, Prtsnele animale contin canttati de pind la 7% feoieeins. ‘Treo .nina, re fue similare cu ioleucina. Preven ein hrand ) eae ep et, Parcels | Hemgiicanan | Nana i ae A tana, | vnnommesurea’ | Tom nd pepe ‘sr ptt Viumioa x | ment os eae | « Temata | senders nn | Nae vers th ‘imine hidosolbile nem | sibs a amine bids cas et Bi Coctants | Ra RSS scat | “fon dene (inn, | meatotamts | paces arta | Ona pe mes ttn Conse | "Getcerg | rie mone oa, iRolul biologic important al vitaminclor face ca orce abate de la limitele normale fn orgasm s8 determine apa wor tulburicunoscue sub Da 100 Cu sjutoru acestorcoefcienfi se caleuleazA contnutl degestibil din fears substan nutitiva ingerats Prin tnsumarea valle paral se bine onfinutl total in substanentitve digestible dn tel sit, Digestbiltatca se stabileste pentru tote. substaneledeteeminate pein naliza chimiea (In mod obigout pentru subsankt uscts,proteind bth, ‘grisime brit, celui Brat, extative neazotate, eens brut). Animale Supuse exparonlor de digestbilinte uebuic si fie sénitoase si normal ezvolate, din aceasi rash de aoceasi vrs, greuate vie, stare de nine,de aelasi se, temperament ete. Condit de hand i ingrjre se vor menfne ‘eschimbate tt timp experiente, ‘Noteurile Care fa obiectllucriilor de digestible se vor dain 2-3 tina ince Recoltarea si cantiien fealelor se face zilnic de la fieeare animal. Fecalele se recolteazé fie eu ajutrul unor pang impermeable, atte la ‘fic anal al animalui prin intermedia unorharnagamente speciale, fe prin ‘menjiereeanimaluli tn boxe special emenajate inet s8 se peat reeolta id pire intrenga eanitate de fecal. Pera detrminarea contin digest din nulrejur se fe expeiente cu 0 singurdpesioada de conto, sau eu dou petoade de cont “Metoda cu o singuri period de control se exccut in eazul cid se ete digstiitatea unui mute} ce pote consti singur raja animal, Durata experensi este de 20:35 de zile in cae scop se asigurh canitatea neces de autre p inteagsperoada experimental [Experience cuprind tei peroade;o pericad de adaptare la conde experimental ua de pregitre yi una de conto Prslucrarea 9 valoifiearea datelor rate obinate in experensle de Aigestibiliatecuo singur perioad de conto se face dup elo Lpep, Pe tara coefcintilor de digestiiliate se stabilete, in continuare, continual fn substanedigstbile dupa rela, comportiachimic8 x coe de digestbilitae 100 Valorleobjnute pentru fecare substan parte se tnsumez, suma lor reprezeniing conjinutl de substane digestible dn auteul respect Deoarece grismile digestbileasiguré organismului de crea 2.28 ori ‘mai mult energie det wluidele si protenee digestible, in vedere calcula alot nutritive digestible aunt nat (T'S-D.) cantiatea de grisime Aigestibil se inmulfete cu coeficentul de 225. “Metoda cu doua perioade de control se exccutl in cazul cind se studio digestbiitatea unui nue care nu poate alt sigur aia animal (Ge expemplu un nutret concentra In eazul bovnelos). I acest cz, ff de cexperienfle eu 0 singurl perioada de contol, se mai intodve Inet Jou petcade: una de tanzitie sa doua de contro. In prima prioads de contol == Stabilstedigesibiitatea amestculu de faraje din care face parte gi frail de stutit, fr in perioada a tha se determina coefcientit de digesta at Turajului de stunt itrodus in structura amesteclui de fraje flosit tn peonda de wart Metoda indicatoilr inerti din punet de vedere digesti. Este 0 rmetods indirect gi permite stabilea digesta fis 8 mai fi neces nrirea hanei ingeate si a excrete Ca indicator inert se poate Ia 0 Sultan exist fn nue (lignin, bioxidl de silica) sau adaueat, oxida fle crom sau oxidul de fier. Metoda ese utiliza penttu determina, ‘igs nurejuriorverz la pgune ‘Metoda digestil artifilale se wilieazt in Iveriile de selecie @ plantlor free dar poate ulzata si pentru confi de producti. Preznsk Svantgjul ck permite textarea mai mult probe éeodatiint-un tmp mult mat ‘cut det pin meta clase Tn digesta ramen artificial, probele de mute macinate se introduc In stculee din fibre sntetiee, dupa eare se introduc in-n recipient in cae se ssest ichid rumen i sluje de tampon pent menyinerea pl-uli finite foptime (63 ~ 69), Se introduce COs in reipient, se termostateaza la 39" C timp ‘de 24 ore. Dupre gi etvare se face cntrres probe, dierena fa de ute nalceprezenting substan useat ger, Digestbilatea substanetorganice din nutejuri poate stables pe za unor cous de regrese, eunoseind continual fal in clulo br (espectv in ADR ~ acid detergent rezidu), Digestibilitatea aparenti si digestibilitatea reali Digesta se stabileste in mod normal, ficind diferena dine canttatea de substan native ingerate gi cele eliminate prin fecale (D =~ F), Cantata ‘sce pst na reprezinta cantata real de ntsenidigeai si absorb in Uumatwael eae ‘in fecal apa substane mutrive care nu apatn ute, Ast feeale per poteine provente din celulele moarte descuamate din epivlul intestinal, bacterit, sucuri digestive si mucus intestinal. fn aceste conti coefcientul de digesibilitate al proteins, pe cae Tl obsinem prin metoda lasicd est mai mic deet cl rel In fecle apar si elemente minerale excrete Ia nivel intestinal gros, ‘ceca ce inlluenfazs coeficintl de digestbiitat il acestora ‘nerpia pier prin gaze mu este coanifiata (ea nu este stimu din ingest, find considera absorbitd, ceea ce duce la obfnerea nu coefcient de digesibilitate al plucidelor mai mare det cl real 38Factori care influenfeaza digestibilitatea nutrefurilor Digestibiltaten componentelr din mute est variabil, ind invent de 3 gripe de latr acto caredepnd de animal; 1 ctor caredepind de natura ntti sau eat, fico care depind de modl de preparae gi administare a rans cor de med, Factor care depind de animal. Spesa. Dao deosbiilor morfo-fizilogice existente inte dieite speci de animale si capucitatea de digest a diferitelr categorit de nue ‘Ste let den 0 spe Ia aia. Aste, dine rmegitore, taurnele digors ‘na ioe det ovinele nutreurleeelulozic. In pivinia digest ntreturilor Noluminose si celulozic, dupa rumopatoare urmeaea in ordne cabainele, Stinle 91 psile cae digerd mai greu acest nutes. Sunele digs fh ssh mal bine dedt alte speci muerte bogate in S.EN, (deoarece nu ‘egies perder in procasle de fermentate rumen, Resa animalali Prin adaptirea tubului digest la prelucrarea nor soninewe de uteri se Inegisteazt diferente de 3-4% a capaci de Sige tare mse. Astfel, rsele primitive digerd mai bine nutrejurile ‘oluminos mai slab concentratle, compara cu raseleperfecionate Indivkdaitaten in lueneazi capacitstea digesvi datorit pull consitionl si temperamental animalulu, puad determina diferent ce pot sjunge pn In 149, Virstaanimaluuiinluenjeaza capaciatea de digerare a nutreturir. Aa, neta bovin pina la vrsta de 910 lui digerd mai grew nuteurile {elu rumenl lor find insfiientdezvoltat pin In acest vars ‘Slndtatea gi condifiaanimalulal determin in mod direct cepacia de cig ural. Animalele bolnave gi convalescente digest furaole eu un ‘adams mi ct. La animaleleinfometate timp Indelungat cal cele sumemte In urma unor munci extentante valoiearea hranei este mult imma Constatile pacice au demonsuat cf Irinivea unor ail de ‘seni est necconomic. Regimal de munes sau de repaus al animals poste favorizn sa nim cpaciatea de digeare a frajelor. Aceasta sca fn eazul in care ‘sinsteaz hrana imediat dup mune sau doch animalele sunt supuse nor or imeiat upd alimentac Factor care depind de natura nutrefului sau a raid. ‘Volumul ratilconsumateifloenjea digesta numai tn cal in care acetate mai mare sau mal me decd capitates normal. atbulu digest ‘Strctra rail influnjeaza in mare masurkdigestbilitateasubstanfelor rutriive din ute. ‘Volumul normal al raj este earacterizat de raportal dire substanja ‘scald si valoaen mutsitivd @ mje, rapor ce defineste “eficiental de satietate™. Cocfcenul scsi SU.—kg-: UN. Comporiia chimied a nurewlor sau railr poate infuenta digesta fie dato prezente in rate a dteitcor substan nuts cu atine specifica (de actvare sau inhibaea digest’), fe datos insur gustatve 5 dtetice sled Prncipalcle componente ale ret care pot iauensa digostbiitaten sn elloza, grisimil,proteng, vtamineles substanfleminerale ‘Confinutul rate in celulozs brut influieneazs direct digestbiiatee st, Sa constalat cd ine confinutl rae in celulood si digesbiltaten ‘ustanc organce, exist 0 corelaie putemica negativa erectile au demonstrat e, cu fecareprocent de clus brat in pls Aigesibiiatensubstanjelor organice din fuse seade cu 0.88% la bovine, ex 1.26% I cabaline, 1,68% la porcine, cu 145% laiepuri gi eu 2.33% la pls Toto s-a sable bovinee digeteollara in proponte de 60-75% in cal ‘uteuriloe vera sia fénuritor mai pun ligifcae gi Ine 40-50% tn exzal ‘broaselor grosire,cabalnele in proponie de 30-85% iar porinee digera ‘eluloza din mutorle vez in propo de 10-30% CContinutul ratiel in grsime inuenteaza digesta in cau in care se afl in canate prea mare sa atunci clad se repartzea uniform in mje, tocind la actvarea perisiatsmui, ‘Contnutul rate in proteing. [a general prin reducerea conn tn proteind brut din rai, sade digstbiltatea protieler st pluidelor datorita faptulu cbse micyoreza seria pandelor digestive. In caal ramegdtoaclor seeasth seidere a proteine! atrage dupa sine o reducer’ a imu micoorganismelor din ramen. Penis ca digesta st se desfgoare normal "uportal dine componenteleazotate gi cele neazoate din hank tebuie he Ine anumite limite Aeesta Se expend prin "raportal nzotat” stbiit Ince proteina bra i substanele neazotate brute, eu Vali inre 1/81/10 5 prin raportal protee sau reljia utrtiva stbilit inte protina digestibia § satstanole nesotatedigertiile,Datorta acest fap este necesar ca in ai st existe un anumitraport Inne substaneleazvae i cele neazotae(o part de prong brut la 8-10 pt de substafe neaznat), ‘Contnatal rafiei in vitamine inflaenses digesta (ri A.D gi compel B), caren lor provocing bur digestive. ‘Contnutul rate in substante mineral, in special cai g fosfor, ca si raponl dine acestea, infuesjeza. digests rai. Raporal cae trebulc sexist ire calc: fosfor este frit in fineie de specie, vita forma de produce Confnutul rail fm NaCl actveash salvaje fvoriind digesta, tn ‘amt prea mari produce tlburri digestive gi ervoae atgind dupa sine Seddereadigstilati ratie ‘igesibiltata aie este influent ide contintal fn acl organic si frajelor. Nutrefurile murte administrate in cai ce asigur un coninat de pind la 2,5% acid late sou acid acetic spore digestilitatea rai prin ‘mularea sce gastrce. O concent mi mae ae eect conte ‘Structara rajiel are o influn|a hotrtoare asupea digestbilitait shsobfa Substanfelor muri. Spre exemplu prezenja suculentclor In rape spores digesta integra % Realizarea amestecurilor de nutreturiunice, asigurt pe lingh 0 ingest znicd ma dicta de hran io digestible mai bun # acetia Conall de hranire $1 ingrijre ale animalelor constitu © grup de ‘actor cat intuenjeazadigesbilitates matron. ‘amiral de talnur, in care se administeaz8 bran, poste inluefa igesbiitatea In sensu e3 un numie mai mare detainuri presupune ican fat mici Ia un tan gi ea alae, in acest eaz hana va intra In contact cu 6 feanitate mai mare de enzime digestive. In cazul sunelor ca si in cal fineetului de Ta toate specie, nominal mai mare de tsinuri favorizeazs igsibtates hae. Factorii de medin Altitudineainflenesza digesta datritt modiitilorfziologce ce au Joe In organismal animal. In acest sens = consatat cb tarinelerdiate dela 70m la 2-000 m akiudine, au la Snceput o digestbilitate mai slaba dupa cae se comodeaca la noile condi de media s digesibtateafTuraelr revine la somal Temperatura, iuenjeaxd, de asemenca, digesbiltates free Asie, sa consaat€& digestibiitatea este mai mica vara deck ama, ie vara ‘te mai mici a animalele mute in ar liber fj de cele din adpost gi va seidea mai mult in eal schimbnor rst de temper, Factori care depind de Tgiena adapostului (cudtenic,liniste, ventliie, laminoztate, ee) ‘modul de preparare i administrare a hranel. Prepararea utrefurlor influnieard In mare masurd digestiltca Acoarece se usureazA mastcaja i poate si imbunéascd gusta st mizosul brane activin atl secretin gastric, ' Uruirea (macinarea) boabelor de cereale si Iegumioase duce la creyirea gradului de digestibiltate, deoacce erste supafta de contact & cnzimelor eu substratl tity '% Tratamentaltermie~ duce la rogers digetbiistit amidonul ca umare a scindarit sestia pind la faza de devine, dar o reduce pe cea 8 protcinei, cu excepia unor boabe de leguminose Is care tatamentl temic Iimbunsttete gradal de digetbilite al protein! daoris disrugert wor ‘ete antinutitv 'S Tocareafibroaselor ~ duce In scSderea digs, dar foce ‘ease rata ingest ince, prin retere ranzitlu digs ° Tratarea chimictefioaselorgrosiee, duce la indepen sirespoctiv la crestrendigestbitai acestora, % Drojduirea nutreturlor duc la creserea distil fran, laritati de digestie si absorbtie ale substantelor nutritive si prineipalelor grupe de nutrefuri Dine subsanéle nutve col mai bine se digerexiactivele neazotate, fn facial acestora, zaharurile se ebsor rapid, iar amidonel in urma sein ti ‘pin a faa de glucoza. Din cereal si dicinoae exractvele neszoate sunt Agere in propatie de 8.90 % si 70-80% din mtreturie ver Proeinle sunt digerte si absorit, sub form de aminoacizi, Im ‘roponte de 70-80 % din nutrejurle vegetale spins Ta 90 9% din cal de ‘provenen animals, Substanjele azotate nepotic, prezente in proporic mah seman reinoase si nuzeur veri, se absorb apd i complet, Grisimile preznt,datorit heteropenii loro mai mare particulate _ coca ce privesteabsorbjia. Cele aflate su forma de emilsie (particle fie)sunt absorbite direct, in timp ee restlgrisimilor sur proces de scindare, shsobya lor fctind-se sub forma daca gray mono- gi hia digloeride, in nuretile concentrate grisimea butt se digers in peopotic de 80- 90 %, mn imp ce din cele fbroae, mult mai hsteopend in propre de 30-50 % CCluloza din nutri prezica cele mai reduse valor de digestible In coca ce privese digestibiatessubsanfelororganice din materi ‘valor cele mai marie prezin concentrate; 76-90%, urmatederidcinoase si ubereuli 72485 %, nutreurile vera 6075 %, nue vera insilzate S6= 70 %, nul 48-70 % gi pe ultima oe fbrosele grosiere 32-37% Aprecierea valorii nutritive a nutrefurilor pe baza digestibi Unitatea de misurd a valorit muitve a mutreurilor stbilits pe baza igs ete TSD (otal substane digesile) sa TDN (Total Digestbie Natentes),folosi fn special SUA. Apecierea valor nuthtive @ nureprilor pe taza confinutll in substanje nuiive digestible este 0 metods acesbild sub raportl thn experimentale si aparaturit utlizate, thst mu poste exprima tn misurd ‘ssfedtoare nivel de prod al unui mute ‘Conform acestl metode ar insemna, ef nureurile care au eproximativ sis valoare TSD, webu si sib gt aclaiefect de productic- In velit, Iweruile se precint altel, De exemplu, ovizul si tirjele de. griu a ‘sproximatv acelayi TSD, Inst efetal de produteasigurat de 3 kg de oi este zal cu cel asiguat de 4g de je de prau Acest diferente eexplic prin: TsD-l nu ine seams de caltatea componentlor chimici al nutel aminoaiz, vitamin, elemente merle, + Fibroasele inregistreant pierderi mult mai mari de energie fe proces de Aigeste fade concentrates + Sunt omise implicapile proceseor de fermentaje ramenali a glucidlor, rccum si prezeniaazotului metabolic, asupraefetelor de produce ale ‘i fra Dato acestor“nesjunsu, TSD-ul nu se folosst n prez, a noi in ars se uilizeazt in uncle fr -S.U.A.- In aprecirea valor auttve a mueturiloe, rma als pnt pein si ps Cu toate cd digestiiittea mu poate reda misura in care substanfele sbsorbite sunt uilizate tn progesele metbolice si nici deoseinile dnte ruwotui, ceea ce face a apreierea acestora prin TSD. sh duct la 0 tT supracralnre a nutrtuilor fbroase, digesiliatea este considera gn ‘rezent cao etapa in sabre valor uttveafuraelon APRECTEREA VALOR NUTRITIVE 4 NUTRETURILOR PE RAZA EFECTULUI PRODUCTIV Fo de apecirea valor muitive pe bazadigestibilti,metoda bazata pe efectl productv,constiuieo etapa superior considering ct un nue ete 4 tit mai valoros eu eit conribae Ia objnereaunor can mai matt de ame, grisime, lap, munea et. Stabilreaefecultiproductiv se fae prin nnctode experimental direct indie, Metodele direct, se bazeazi pe reauatele de producie objinate fn ‘uma fiji animalelor cu nuvepl sau raja de eerett sau pe eft uno ‘rparate ce se adaue la vai, umirndw-re pe lings producta eanttatv $f tunel analize de caltte a produseor, Din extgoria aestor metode menfonton lumitoarle: metoda perioadeor, metoda grupelor, metods reversiiiti, metoda patratul atin, metodaaanjamentul aril “Metodele experimentaleindirete, se bzcsz8 pe stbilirea bilan ‘tiv fn onganism, adicd pe determinatea canitit de substanje native ‘ejnute de organism sau prin echivalental energetic al acesora, Valosle objinute prin bilanjul nuit in organist pot fl exprimete cantiatv (g sau kg) In eazal ile nutitv material sau in covalent ‘nergtic hel) ind Se face bal muri energetic, Bilantal nurit~ material sabileste productia de cane i grisime, fn ‘rma determin azul carbons rejnut in or. IN ier = N gene (N fae +N weit) IC nay C gem (C fat C win + C aed Pe baza azotuluiretinut in corp se calculeaza canttatea de proteins foematé in organismal animal, respeciv de cime depust. Pena walizarea ‘esti calcul trebuie ss eunoasea continutul cimit proaspet in proteins (23%) conjinutl peoeine! in zat (16,674). Bilanjlazotlui pote fi negatv,pciiv sa ehlibra. Tn cazul bilan carboauu, tebuie avut in vedere © fn organism ‘arbonul este flosit att la formarea de protcind eit la formarea de easine, De sccea bilngl cartonulut rebule si fe Insfit si de ilanul Seoul Deoarese COs inspirat din ser atmosferic nu itr in shimbul muti a‘organism, ue tse int seama de acess canta, ind dozat separt, Inrealizareabilanulut nti se calcula mai ti cantitatea de carbon care ‘atv la formarea protein (protcna conpne 52% carbon). iar difrena est ‘ila I formarea gsi (gsimes confine 76,7% carbon), Ca gi in cazalazotlu,bilanl nutty al erbonului poate & poi, ogatv sa eh [In practic se pot inti sii in cae bilan azo carbonui st ai cela sens Sau sensi ifr ‘Bilan! muri energetic~ sable efeculproductiv al nue tn comp, efeetexprimat prin echivalenul stu energetic. in cadrul acestuia se eteomind enegia furajululingerat din cae se scade enerpa pietdud pin fecal, wring, gaze de ferment cldue radian mol exten, la are se ‘aug energiaInglobat in produscle animaiere reautate~ lope, out, Link Asif sake ges (Real te Kea on Ket p+ KA and Bilsojul energetic muttiv are o larg aplicabiltate tn alimentae. Pe za lu se sabileyte pede o parte valosrennuttiva a fraelor ia pe de alta cern energte ale animal pe pei, categorie produce! cert ‘Unititi de misurd a valorii nutritive a nutrefurilor stabi pe baza efectului de produeie Pe baza efeeulut producti in corp, s-au stabil cele mai multe unit de misuda valor mutitve a nuteor rior Cle mai cunoseute st tilzate unt de misurdfloste In aprecinea valor nuttve « furgjelor sunt: echivaleatul amidon, unitate nutitva oviz (Gable po bara de prodaciegrisime in corp) 5 nitatsa ore (tbl pe baza fect de producti lap). chivalentl amidon (Ea), a fost elabrat do O. KELLNER flosind ca etalon efectul in productia de grisime in corp a unui Ky amidon por igestbil, dat peste rjia de intetinere. Valoaea altor autre pe. bara ‘feta in progustie de grsime este rporat Ia aest talon. Echivalentul amidon net se exprim’ la 100 Kg tre} gi reprezint cantatea de amidon pur digestibil care alminsrat pete rain de inteinere ion 3500) NTO Romp iis Tend [12-15 PB 116. 114 1S PD AN Too = 126 | Tr0=126 | Too=120_| 120. Cay lO0 Recor os | 6-8 | was P /100 kg comp S=7_[ 5-7 [6-10 ‘NaCl g/10 kg comp 8 3 Caroien mg/100 kx cop [50-60 | 50 2 Tabelul 2.10. Cerinfe de substante minerale pentru reproducatori maseul (dupa P-Halga si col 2005) Minerale View| Rumegaoare Vie Gebhard’, | (INRA, 1988) | Wablstom RC, 198 191 gS ro oe 55-60 z P 56 33-40 $ Na z 7 + mgs Ge 10 6 Za 30 75 Me 30 20 T 12-08 nis Be ‘ot 1 6In sperma se aisesevitaminele A, C, D, By, Ba Bs, Ba, Bs. Caen in acesle vitmine atrage tulburri in procesul dé spermiogener,apirind salformati I spermatzoii Caren prclungitt detemint atrofia testculclor si strliate. O. importants deosebitrevne vitaminalor A, C gi By Vitamina Basa colina are un ol esential in metabolism spematornisice Pentru asiguarea neces de vtaine fa limentaarepodvestrilor rmascull se recomnds adninstrrea finulvi viamines, fuse ves, 9 ‘noreovilr. | Cerinfele de energie si de substante nutritive pentru crestere si ingrisare ein igre in sens sit noise ilegeacumulres de cosy In corp pinto alent spec, nde ws ergo ‘isin: In rezet cont oun de npg va modtet neg fcumlarea dears si grsime in compl aninclll pnt aens onion paametilr carats pu de nga Consenate ees ‘nprerent et mn mt cae neared Depunile de protein in ora ninllr a ngs oe as bazaprotinelr inert de anal” Ritml de depute © pokes te as seal in ivr gsi pe mar nin animal in vec aces ret coronas a acest Fomare ris pote sen locos tos at prin mii dn an pid, pluie pron). Lameitee pare Is fomarn ein ci organi cn ren ‘Alenia ete prepa actor muh, cr ston edt x sistema endoesin inne procs de cep desae peters pevoola postal sl de core poe din emt inet joan tinpal gest uo vishal oe eine poy nea dervolnra uo. Crete demote mor nine treads sunt inlueiate In mare miso de niveal simeatsicn Sule detonint opie st edccea reper rue Jeol diene meat eros in fini de omen slit acseln Duct ables ae de ser dua tino dine de ere corespuntare deseo ect dana revere la hea nomals sou abun ainae por age pine pin ceca ati pin inbunain seatere oe Sila a sbsancor nut. Aceves anpecte a a hos a eter compensator.” Subalimentaia sever de drat mai lung mu poate Fi compensa determin prelungirea procesuui de eresere gi dezvolane ‘Creteiea compensstorie reprint sporul suplimentar de. greuate tealzat in dmpul une alimentajit normale, iatervenit dps o perioads de suulimentali. Acestfenomen este apliat In practic’ att a bovine ct gi ovine in sistomele de exploatare semiintensiv si extensv. La aplicaea temporada subalimentjel trebuie st jinem seam de urmatoarele aspect: ni se prated Ia animale foae tinre; st alba o peioada de imp mai lung, pentru a 5© manifesta compensa. Subalimentjia se poate racicn pens {nergie alga P $01. 2005) Prin foloiearailor eu un nivel de energie rida, dar eu un conn rods de protein, substanje mineral vitamine, se reduce crest in legime, find favorizati depunerea. de grisime specifica tipurlor de grisime, De ssemenca rae frajere care au acceayi valosre nati, cu wolum diferit pot, ‘mula su reduce dezvoltareaorganclor interne. O important deosebih revine alimentaikfn realizaea unui echilibr optim ire devolaresonganelor de reproducie si masa corporal a tier de prs. Prin nvelal energetics protec al rail po in ucnate maces 5 caltatea sporuli, dura ingrajarit gi costurle de producie ale spor in teutte.Caltateasporulipoote ft Ialuejas prin alimenaie sub aspect ‘aportuli eame grisime gal consisene culo erisimi, Un nivel energetic vlc fost nainte de sarificaredetrmina creteren propor de grisime in ‘cas. Prin reyteeaaportuli de proteina sau liens 3 pastes energie la un nivel constant se reduce canitatea de giisime in favoares cli In carci alga P. 2005) CConsistnjagrisimii este dependents de tinal de grisime din nutreurile ingerte. Astfelyrisimea de ip oe specitia porimbult, viz, rotuli de Area soarluiimprimi grisimit animale o consistent redusl. Seca, orl, Caroli, leuminossele vera, final de leguminoase, boabele si grote de leguminoase produc prisime cu o consistent ridicatl. Borhoturile influeneaca ‘egal calitatea si conservabiltata eam, Finale animale in special fina de ‘sxe, imprims gust gi mites specific cimis. Porumbul,laptele degresat rod frajer prima culoare corspunzitoare gi sucusn cami de pase Natjurite poluate eu siti, compusi organcctrwati flosj in rand, ‘keterming acumularea acestora in special im grime cae poate deveni tox peru consumator In acest sens se mpune cain fara de fnisae a ingrir sk se exeluda din rate resursele furaere care deposi calitatea ci si a asimCerintele de energie pentru crstereingriyare Stabila necesaruu de energie penta prota de eames grime se fee pe taza comporitisi chimice a spon in greuate (abel 211) si a coefclentla de ulizaea ener. CComposiia chimict sporaui viz in fancie de viess si specie, ‘alorctatea lu ind dat tn special de continual in grsime. Conn trisime i caloretate a sporuli in gretateerese pe masa inant fn rt, sin gretate a animals ‘Tobelul 2.1, ‘Comportin chimley caloriitatea sporulai ponderal la taurinee la ingrsat Vista] Api] Grisime | — Prone dni) | & 9) — 33 1a 209 aor 463] 3 136. 20697 467 [342 15a 120 335 [si Ti 3453 Ba a 2a 740 Randanetl de usar nei dn fj in prota de cae grime ert cu pci In al nie randameaal ose Se 10% ph 64% lramepacre 57 a pan earl pte 6s specs st, Shove 943% eon, La animale ates consid ca valor mee pet tae specie 6000 keal/kg spor. - niu minzat de 40 gu por de 1 ky noes de nerge ‘va fi de 6000 kcal aplicdnd randamentul de utilizare rezulté un necesar de; . 6000 x 100, —-=9375 bea; S031 = 414 10,63 In afard de specie si rasa cerineledepind gi de vir, & le vars, respetiv ‘modiferle de ordin calitatv ce au loe in organism {sciderea continual Ia an, crestereaconfinutulu i grisime,deavolre scheeuli et), La saben ‘erintelortrebuie sts in seama ide coeicentl de utilizar ahr! psun je ers utc administrate, Nucl de origi animals x en Scie valine a rane! mal eidest dec mare de provi ‘alt re omporia chet » spor In great vai tn Hite larg in spot cu speci sepa deve 9 stare denen Ingen npn ‘Zhu’ de vio spor! n reuse cone peste 0% ap. Suber ead a Geri ete fomath cn prtcine substan mince spctice cee fl mcr gn Oc nae hv ere a eporia de apd pried 1 autsanje minal gia cre propor de ‘este Compori chimil a sprain grew este nea nell stride composiiachimich trae. Spr de cee ee al ines de ta nage plot la matusienfiilogil apol a rede ep pnt ts Tatra morfologe Metabosna tal are anal et a inten G0 20 ~ 25% comport eu meabolamal atalclor ad. fn psi de Spa oo ase lies subtanee native in ge tn rope #5 3s In tinp ce subse proven dn tepid origne vegetal sant daz roomie de 35-65% (cu excoiaceuace, Oda unas tn Min cet coefcenj de lle af cleo # a‘ubstanct organic th {ovr pln avr covespncoae pao rani al eee Gop case te tpt ou 15 20% "Randamental de lize a neg metabolize a fost tba #3% la pus 77-62% la porcine a nr 85% lve in erode alae 72-43% la inert tari alr sad eu avannte a vie), Randaneel Gio energit metabolsble per Ingrjare ese Malate i aimee Imnogistice (70-75%) 41 al reds la ranepioare (30 25%) Pens Telia owijleenexpte se expan ENC (penta tural, nel vas a nga) fe to EL. (Genta tre femel Ge repodase), Pett Innogastce crnele se expand to energie cubilia, Ca uf de insu pei eerte a ranepoar se folasese UFV, UFL (sem INRA) 3 UNE SNC (ema BNA} “inet neers pon wel cei 4 Tipe, n dese sic gg eral (i Iola noone cre conte pica sus ener angiatanapril aninelor posable Tn terra de speciale 4 enosenumeroase cei gi ommule de call acevo nie de energie pent ieee pei e animale, Corintele de protind pent asimalel in crepe se tables in netic ‘& maimes, comporitia chimica a sporuui precum gi. de coetcintul de ulzare a protein din hrand In proteina sporuhi. Coefiiestul de wilizare 8 Protein a ineretal in eraser ae valor cuprnseinwe 85 ~ 90% in impul lpr dps care seadetepat eu vista pind a 50%. Neralizarea nivel Protec corespunztor din brand determind reducer proporte de protein gi ©cre cel de grsime din eam, Cerinfele in protein stabilite petra Sneretlporin st aviar auth vedere nivel si echibeal aminoacid pe eare ‘bie sil realizeze murewile uiizate. Dezechiibrul aminoacid al hranei_§ ‘ni prevent prin ape a acesta determing educeea apetituli. Cenc tn mina die dela specie Ina, Tizina find aminoacid limita tn ‘cere, Grail de tlizare l prone! din rand in siteza tsularadepine de vole biologic ei nivel enersetic,respoctivraporl energo-potic al Ine niveul ech vaminic si mineral [a rumepitoare ceringele de peotzing sunt exprimate tn PDI sistemele INRA si IBNA),Folsirea sstmult lizina gi metioning digesta contibuie Ino ma band cchilibrare a vanei rumegatoreloe Ta aminoaci limitani. La nina monogastice cernfle in proteins sunt expimate in PB % dn rand, ‘sug PBkg nae Ceringele in substane minerate a tinereal to eesere a stbilit pe taza evolu depuneilor de minerale tn fesuturle nou formate gi valerie de ‘Sgr absorb ale astra din frana administra. Cernfle fn substan rinenle depind de masa eorporla, de sponul de cretee, precum yi de ‘osfenul de uilizae a aestora in organism (30 ~ 50%). Trebue rein Sil ct mirimea cernjelor in substange mineral sade oda ci inant in ist animalelor. Concomitent ca insntarea in vires se schimbs nu mam ‘cine es raporulcaleufosfor scan dela 15-21 in prime faze ale creer I 1.21 1 spe fit acesti, Pent animale fn crestere 9 ngrsareo importanf deossbtd tebuie ‘wort asiguii minralelor existent in sporl de greutat,respetiv cali fer pentru achelet si Mg, K, Na pentru fesuule moi. Cerinjle de niroslemente penta creptere sunt apresate cn reds, entra siguavea seiner de minerle la un nivel optim la monogasrice trebuie=8 aver i ‘ee caponbiltatea acestora in feted specie de susa de merle La minal monogastrice la eae fosfora ite ma este spon, cernfele pent sos clement sunt ecomandate ca fostr ttl sca fsfor disponbil Ceritele in vtemine pest aimaele in rete sant fete i apo cu sess fi vsa, sistem de erestere, tehnologiaaplicats La ramcgitoae nin creer si Ingrgare rena buie suplimentati ca witaminele ljslubile: A, D iE. Suplimentires rane cu aceste vitae se recomand ‘srunepioare in timpul ini end se folosese rai azate pe auteur cu un ‘oni redus in vitiine cum sun: ridacinossele 5} tubereuliferele, Ena oe sa reotate tard, subproduse din industria limentaa La animalele “monogastice (porcine si pis) este nocosad ‘upinentares ane ati eu itamine Fiposolubile et seu coe hidrosolile “ = Cerinfee de energie de substanfe nutritive pentru | producia de lapte | Sailr cerinfelor pent animale prodvedtoae de laptedepinde in primal ind de compoziiaehimica a acestia,consituind caraceistiea a Specs, iar in eadrl acest dite tn fancied as, viet, lund de lactate, Ste tiene (tbel 212), Tied Compra iprpe peck emme ra 1 SS cacs see | Su | Pa" [Soon | “eo: | “o mea seo martes Bos te ae a et sp hi es Stbiteaesrinolor In substane nutritive penta producia de lpte se face pe baa experenelor de bilan nutritv energetics materia Cringe de energie Petr sabilien cernjelr de energie in producta do lp se peach de ‘a valoaes caloric lapel, dependona de comporitachimiea si echivalenit caloric ai componentelor din ape. Astel pent I I lapte de vaca cu 44% rss, 36% protein 459% lata valoaren li calorie va fd 40g risime x92 Kea = 368 eal $6 protein x57 Keal = 205 kel 175 kal 45g lctozdx3,8 eal = 788 kel Aplicand echivalenal energetic al uni nutrive: Un. fn produc de late = 1680 keal ©x =748 kel demde x= 04508, In produci de late eneria metbolizabila din nue este uz ex un ‘adament spot (65 ~ 70%) faa de produtia de care si grisime (45 ~ Sir). Cunoscnd produetia zinil de tapte_precum si compozifi ui chimic, ot calcula cernjle de enegie pen aceasts producie. In funeie de ‘omporiia chimicd, respectiv de’ valoarea calorie, cainele do energie pentru produtia de late la prncipalele speci de Terma sunt prezntte Tn faba 213 abel 213 J Ceringele de energie pentru productia de late (opi PHalga gi co. 2005) + Inseroafi de 09 UN, #90 gPB.D. in general pentru femelele i lacaienivlul protec al mii tebe st Prowaie aca gape OL, UNL, (a O44 oar ‘hie 0.65 7 Copel 039) 0a) Taps a 7 Seal TSR kel *UF eal = 2300 eal BN; Tape wo 35% sim Cerne de energie pont produstia de late depind deo sri de factor canttea si composiia lapel, visa, staal acai, condi de erste, ‘Snttatea,alimentajia, Trebuie saver in vedere cf a nceputl Inte, pin lope se liming cant de energie mai mari dect cele pe care animale! le eat sigura rin rand In acest ex ar oe 0 matilzae& ezervelo comporle de qrasine depuse in gostaie avant Cerinete de provind. Necesaral de protein se tbileste pe baza conjnstl fm protein al lapel si a cooicemuli de uiizare a atu care este de 60-749 Ia vas, (4% a scrofa 74% lao, Neeesrl de brn petra producer un ira de lap a peispalele speci defer este de: lavaed de 04S UN. $50 g PBLD. laigpa de 035 UNSi35 g PBD. + louie de 08 UN. $180 PD. 0 se 10-1296 respecty se aigurt 100-120 gP.A.DUN. (abel 2.13), “Tabs 213, CCeringele de proteins pentru productia de lapte Specs] ConfinataT media, ape] Tandament |g PDU Ke late Hg ‘uilizare Vash 3 Ost x ‘aie B.S 058 76-110 Cape 2 ost 5 Taps 25 060, ae Seal 35 00 Te ‘Pca PB Ca si in carul energie nick proteina din ingest zlc8 nu asgurd ‘igele pentru vai la inepatul acai, Deficit este asigura pein utlizarea rezervelor corporate depuse In prioadasestatiei avansate erinete de calcin si fosfor penira producjia de late se stabilese fn functie de conn lapel in ficare substan gi de coeficentul de liza al minerlelor din nutrequri (35 ~ 50% ) Limitee fare lrg a eoefcientlui 4e utlizare se datoeaza mumeroilr faciori eae influentears absorb $i uilizea acestora de ele organism ca: echilibul acido-bare al rai, pH-Ul din tubal digesiv, prez vitaminei A, ga. Pe Linga Ca gi rile femelcior latant webu st fe echilibate gn cxlelate macroelemeate, in special Na, Cl, Mg, peecum sin microlemente La ‘scroaf este foarte important asigurarea Fe gi Cun aie. _De menjonat ed si In eazal substanflor mineral are loc 0 mobiizare dupa fia aezervelor eoeporale,asiguriadwi canta necesae Ceringte de viamine extra produ de lapte st nfvenfte de ml factor: spcia, sportl pein auteur (pent vitamineleliposolubil), fe vitamineoe ete Energia gi proteina din ran mu satisface necesaral entra vac la fnceputl lata. n acest xz deficit este satisteut pin utilizar rezervelor ‘corporal depuse in gesaieavansst. $i fa exzalsubsanflor mineale dupa ‘ture sunt mobilizate rezervele corporale. Deci este necesar 88 Se asigue © slimentatie minerala corspunzatoare In tippul gestae end se formeazA rezervelecororale ”Necesarul de substanfe nutritive pentru productia de Kind Alimentafia ete un fictor important care infuentez® producia de 1nd. Erect alimentafch asupra produit uteroare de nse reste fed din vio ntauterina $1 primele lini dup fare. Cerinele de hrand pentru roducia de ln sunt Jependente de clas gi cantata ni obfinut, cag ‘e gradal de ulizare a hrc n prota det. [Nevesaral de energie pentru produtia de 18nd se apreciax pe baza ‘lorctfi ln gi coetcientlu de utlizare a energie din hand. In pracica limentaiei necesirl de energie pentru land este inclus tn necesaru pent | Tuncile visle ‘In funete de produce in nd se depun zine 3 12 g protend, In acest sop se administen peste aia de Intelinere, 15 = 28 g proteind digest in peivings eat prtenei ce se adminisreaza tebuie avut fn vedere et scest 58 confind in deosebi aminoaciait bogfi cu suf (metionina gi cstin). CCaenfa protec a rane’ duce Ia seadere produits de land gi revitente final inte substanole minerale prezni® important: P, Cu, S, Co, Asi ipsa fesfrlu din hand in ueneara nega cantata de ind, Kips copra dliminuiazd cantata Lani, producdnd dispariia andlor fibrelor, Sulfa infesfearS cegierca bclor th lungime gi sinters cistine! care est ‘minoaidul int Ta producti de nd, inte vitamine o iauentS mai mae asupra producti de land o are vitamina A. Carentan vamina Adee la c@derea lane, Necesarul de substanfe nutritive pentru productia de oui Productia de oud tn cadrl Goce spesi este influent canttaiy i ality de nivel nutri al alimenate, de sortimentee de muerte ‘ide caitatea nutrtuilor. Calitatea oui este data de maa Iu, reistenta cai comporiia chimics, ‘ust, mires, euloare galbenup ete. Mast oului poate influent prin limentai, rin cominutul anc in protein si in special in acid inoue. TInfluenanivelluipeoteie al rane’ asupra grew ou este mal mae la nile din rasele role si mai redust I ele din rscle woare Sa const ch lipsasciduluiTnoleie din brand detemmindreducerea greuit oul. Cabiatea ‘i este apeciata prin grosime care influenteaa resin la spargere. O coat ‘ezistenté exist atunctcindgrosimea acestia este de 0.32 ma, rerisind Ia 0 presune de 2.6 ~3,7 kp. La caleiierea coi oululcontibuie si vitamina Ds, fpecenia manganului si rncul si rapt acido-ezic in singe in timpal Forma coi oulu. xeesul de forfor tn bran reduce moblizara eleuli in fos, Carenfa in caleiu determina demineaizaren organismulu, reducerea ‘prolciei de out ga eclziuni,obyneea de out mic coma subi sa fir oat Aportl diet de caleiu deregleara absorjia magnezulus $i reduce producti de ou, capacitate de elozine s rerstena coi. Caren in N&CL ‘iminueszi petal, reduce asiilarea casi, diminvea productia de ous, ‘masa outlo gi rezstenja la spargere a cof Caren de potas. determing reducerea capacitjii de ecloziune si intrzie creyerea puilor. Manganal {nfluenjeaza ori rezstena oj si viablitate pilr la eloune Carenja vitainelor sia carotenului redice intensitatea_ ouatlu, ‘apaciaten de ecloziune gi vabiltatea pull. Aportsl optim de vitamina D, favorizeazh eregteea produced de out, a rezstnfei la spargere a colts ‘rest capitate de eclozune. Caren in Vtamina B rede fecunitatea 5 ‘ernina ‘moralitatea embronlor In primele le de incubaie, Dine Viuminele complevului B cele mai importante pentru productia de 0x8, incuba i vabltatea pir sun: By, By, Bs, By, By CCuloarea pilberuglui este infivenatt de_pigmenyi carotenoid (eantofile). Acesti pigmenf in uma absoryii in rabal digest’ sunt depot in galbenusl de ou si fesutl adios, Pena colorarea gilbemsgl et mai important pigment stint loci din cera verde 9 2eaxntina din porumbul salen. Penns intensifcaea lori galbenugulul se folosese si compuyt ‘Shei st natural cum sunt carotenidele din boiaua de ard, ‘Gust! mirosuloualr ptf depreciate prin ulizares in bran in de peste. Prezenja petelor de sange de pe galbemuy se daoreaa alimentic, respetivnivelulul prea edicat de proeind din rand, folosiea soit crude, ‘rena incor si vitamina A, preznta micotoxielor. CConsumul mai ridiet al psirilor pentru ntreierea funefilor vitae, ea © consevnj@ a metabolismului mai accentuat, a mobiltitis$tinenstit de érejtee sport, precum ji tempeatui complete compensi de valrificara ‘uperioard ara! in producti de ous care O cancteristcd a produced de out o reprecint canttatea mare de substanle nuvtive metaolizate in curssl uni an Report Ia 1 ky gretate ‘corporal, in decursul unui an, gunile metabolizeazA 20 ~ 25 kg substnye rtive absobite tn timp ce la vac acest reprints 6 ~ 7 kg sla seroal 4 gO. Popa, 1984), CCerinele de energie peiru roductia de ous se sabilese in funtie de ‘roducja de masa ou realizat,valorea caloric acestia si cocticientl de uilizare a energici metbolizble din hrané in energie ow (60 ~ 70%), CCunosend sreuatea unui ou, intensitteaouatului si coelicientl de wilizare anetic se post stabil cerinele de energie metbolizabils pent producia de ‘ou. AdSugind ls acest ern si energia metaboliaila pena fupeile vitae real cerinfele zines in energie metaboizabilt a ginllor. Au fst elaborate ‘eli matematice de ealeal per stabilre cerinflor de enerpie pentru gti din rse ujoare igo ‘Pasi outtoare fi rgleaza consumul zinic de nue in finetie de rivelul energetic al eee. Daca se adminiseeaa o ref cu un nivel eneruetic reds, aceasta va mi ingesta de mute pina Ia asigurareanecesarlu inc CCerinte de proveindpentr produstia de 08 se sabilese tn funetie de 75-88 UO, pen iad cer SU ain anger rs Sm 1s 556290 dia Gel dectmpicns G75 =135:UE0, ee ald ie; esis ST su dimple tg + 7-231 veo, pene 225 gSUdinpuie Rg "+ IFS 231 UPO, pet Se pote constata c.cu ct vlonre UE a uni nute este mai mare eu st animal ingro eanitate ma micd de SU din natrefl respect. ‘Similar sistemelui INRA ~ Paris (prezentat mai sts), pentra Romina, | Burlacu Gh (1998) IBNA), a elaborat un sistem care are la baza unitatea do ‘atest (US), diferent penta cele tei gripe de animale (vac de late, | ineretbovin si ovine, cae este asemanstoare cu UE specified. sistemulu francez (NRA) (abel 34), Tabel 4. Modul de apreciere sl exprimare a ingestibilitii mutretuilor in ‘Sstemele INRA (Frans) TBNA Roms) Sena A TT Sia BNA ae TH) ace ga poe pa aga UE (ant ncombenent iy SU (sn. UD- | US ani desert SU ie dence agen) ApS aac de meee ip > ApS ap AT a SU ings de anime sar, peas um | SU igs deanna snipe ws sare defen (UE rae ei US Avil stand: + Asinae stan > vac Dk, 25g pe, ring; | > ae Net de tri me een > an ina de pane: 15% SU, 25% elo teats, 7 geben SO. + 0 eget din weap Ge era & [> SU aR Ga nao Ge ea sina andar (80) =75 pte" = 1 U0 ch (US¥) = 140g =1 US i (UBM) = 15 ghe!™=1 UEM vc (UEY) = 140 /hg™= 1 UE tet (UEB)=95 pg! = 1 UE newt (UST) -95 gh = UST © ala UE + Gaels ovine ovine »co TsO : 15 1 12 SU 7g din saver aprecat 7 (SU hg din murat apreciat, Vesi Vaei (wey) (sy) - 140 "SU Tg din tej apresiat “SU fig din natetutapreciat Tineret Tine wen cost 95 9s eSUTAg™™ dinmasequapreciat | 5UTEg™™ din natrturaprecit Valorile de satitate al mtr, expimate in USV, UST yi USO sunt Inserse in tabelele cu valorea nutiva @-muteturloe alt de valoarea ‘nerpticd, protid, mierala vitaminica Acelagi ntl este caracterizt in tabele pein cele wot unt desaitte (USV; UST 31 USO) De exerpla, 1 kg SU fin de lucem ecltt in faa de Iaflorir, este eotat in tabelee de valore ntriiva eu: 04 USV 1.05 UST 3 1.23 USO, ie 1 kg SU silo de poramb reo in faza de coacere fn cer 1,13 USV; 1613 UST 1,32 USO. ‘Ci ct unitate de saitate« unui mute} este mai mare cu att canazn Inger dn rj espeetv este mai mica. "Exempla in tabele Fin de luce este colt cu 1,23 USO; nl natural eu 135 USO si paiele cu 2.31 USO. Canitatea de SU ingorat din acest i ci ka SU ingerats ay =! HSU) SU inset be) Fes st CCl = capactatea de ingest! a animallor, care corespunde cant ‘aime de SU ingerat de animalul standard, din mtr de referni (Ct ~ 1,62 kg SU la ovine, 17 kg SU Ta vale de lape #1 8,5 kg SU latinret urn) US ~ uniaea de saiewte a nurerula (USV, UST, USO). Capacitatea de ingest a ovnelr (hata standard), este aceag 1,62 USO- {ar canitapile de SU ingerat in eazul ntrerr Inte ea exempli sunt foarte Aiferte(Steiea - 1997: 1,62: 123 1,31 kg SU fin de cern 1,621.35 = 1.20 kg SU fin natural 1162:2331 = 070 ke SU paie ‘Dacre sunt constitute din dous san mai mite fre, US aduse de fccae furs} po aifionate in continuare exempliicim, modol de wilizare a unitiior de saicute ‘ineetl turin sop ingrasri (UST) cind aia est consti dinran ‘Sngur fra de vou sau din dou: + dct un ura supusingrgri ($00 kg) are o capacitate de ingestie de {46 UST (ecu in abel cu noma de hand), aministrarea wn fin natal con valoarea de sajitate UST = 1,391 SU, animal poate consuma din acest Sortment funjer $6: 1.39 = 6.18 kg SU (care asiguri 3,39 UNC din necesaral de 798 UNC). Daca i se adminisireacd'un siloz de poramb cu valoarea de ssfeiate UST ~ 113%kg SU, ingest sjunge la 86 21,13 ~ 7,61 kg SU (care ‘sigur 6,08 UNC din necesaral de 7.98 UNC ~ aproape dubla fs de Final aur. ~ doc raya se compune din dous ntti de volum, la seen eapacitate de ingest (CI 86 UST, atunc se stabieste valoarea de saetate (UST) & ‘ua dite fre: daca animatul consuma 4 kg de fin ceca ce orespunde la 556 USB (8 x 1,39 =5.56 UST). Diferenja de 3,04 USB (8,6 ~ 5,56 3,04 UST) va fi reprezenatt de un soz de porumb din cae animalul mai poate consume 2,69 kg SU (3,04: 1,13 = 2,69 kg SU din silozal de porumb). {In funejie de valoarea energctict a unui fra) sau rai gh valoarea do sujet a acestoa se siablesteindicele de desi energetch minimala & ‘jie = DERm- exprimabil ano n fart prin raportal UN/US de care rebuie se fint sear la intocmizea railor la rumegatoare, eorespunzitordiferitelor nivel de product De exemplu, un tras supas ngrsei (500 kg) a eri capactate de ingestie este de 86 UST, pent a realiza un spor medi zlnc de 800 g ae revoie de 7.98 UNC; ih acest cuz. desiaten energeich minimal 9 rch (DER.) trebuie sb fe de 02 UNCIUST (7.98 = 85); dich sporl zinc arf de 1000 2 (8.68 UNC) aunei DERy tebuie s Fede 1,00 UNCIUST: iat Ia un spor de 1200 gi, DER, ar teu sf fe de 1,10 UNCIUST (9,46 UNC: 6 Usp, “Trend la mol de asigurae a ernflorenergstice; se poate constata finul natural care ae 0,85 UNCIKg SU 1,39 USTikg SU, are 0 densiate ‘nergetes de 0,39 UNCIUST, find mult mai mica decit DER, necesat petra realizarea unui spr in greutie de 800 gi, respectiv DERy= 0.92 UNCIUST, Reault cdfinul administra singur in hrand nu poate asigurao ingest cares Permit un spr in greta de 800 gi Inaceleas condi, silozul de poruml ect in za de cacere i cer, ‘care are 0,80 UNCIT ky SU si 1,13 USTIkg SU, ae o dentate energctica de o0.70 UNCIUST, eae est insficient pent un spor de $00 7, dar est lk sm mare asd en asgurat de fi, In cx in cae we realizeza ore in cate finite In propre de 35% | ti siloal de porumb de 68%, se objneo desiute energetics a mare de volum de 0,98 UNCUST. [(039 x 0.35) + (470 x 065) = 058 UNCUST], faa de 0.92 UNCIUST, et tf necesar pena un spor de 800 pi. Reals ed | snr a olin seass performana de produce st tn mare exe nosesa st se ute mre concentrate Tact sina un aspect important erent influent pe care © are onsumul de concentrate apm ingese!nasetuilor de volum. AStE!, ingest de SU din nutrurle de volum seade pe masua cresterii ponder onentratelor in rajie (ig. 32.), seidere speci® prin "ceficieni de | substitute” Valosre coefcientli de substitu et intent de: ‘valoarea de itt nual de volun; vel optim de concentrate din ra; veal de produ animalu (Cu et cantata de concentrate flosi in rai va ma mare eu att va seen mai mult igestia auteuiloe de volum (0 cots deste mi mare), crea ee presupine ef sublies ean de nett de volum ce poate fi ingerat de aimale, webuie feu in acl timp c saben cant de ‘concentra ce ebuieadsugate tn raj neadviaten ingest! de SU). In acest Scop 5 inodus nofiunea de valoreapuent de setae” mutreailr de ‘volum, care se determing cu aioe noe been anti de ~ valoarea energetics a muri de vlum (UN / ke SU) salar de siete a nue de volum (US /kg SU) ~ valoare energetics a mre concentra (UN kg SU) = DER in caza tneretui aura in cresere i ingrasae fn acest sop © introdus nfines de yaloue aporent de setae” nutrloe de vlum, are se determin cu joa wor tabel in fancied ~ valarea energetic anal de vlum (UN /kg SU) valoara de sata uefa de vom (US kg SU) + valoare energetic a nate coneentrat (UN ke SU) = DER in car inte arn crore ingrigare Fig. 32. Influentacantti de concentrate din raiavaclor de lapteasupra Ingestiel mutreurilor de volum (Jarrige R. 1988) Pentru exempll dat anterior (uray supes igri de $00 kg eu un spor rile de $00) densitatea energetics a ntrefurios de Volum (35% fin natural + {654 sil de porumb) (DEV) este de 0,58 UNCIUST, cee ce impune un aos de concentrate pind Ia atingerea DER de 0.92 UNCUST. Amestocul de ‘utr de volum determinat mai sus are o valoare de satctat ,gpaents” de 1.45 (valoare extras din normogramele elizate de Butlca Gh. 3 col, 1998), care permite cleulul canttitde amestee de muveyut de volum ingeats de ‘alma atunci eid aceste sunt asocate cu concentrate In ai: cots dey = —__UST_. ‘aloare desta" aprenp 148 ~s9383 inca 35%, acd 2.07 kg SU fn natural + 2,40 fi tral in stare atv: 65%, adied 3.86 ig SU slloz de porumb— 1 porumb in stare natva ln acest mod se asiguri utilizar tn hrana animelor 9 wnor canst Imavime de nutreturi de velum si minime de concentrate, pena completarea ‘eiflor, ase net Se asgureo dentate energetic minima a feet rit dehmant (DER). Este ute realizarea uni produ de lapte sau a unui anumit spo fn ‘revise solicit o cantiate de energie care sie coninu intro anit ‘anttate de SU. Animalul nu poate consuma acest catitate de energie devit ‘nconciile in care raja tinge oanumita densitaeenerptid minima (DER). 0 kg sor de ossca ria are o densitae energetic infvoas, mu asigurd can sueente de autien penta realiza produfia sont, iar dacd densitatey ‘nergetch este pre mare, tebue aplicaa 0 alimentaerestritonat (cu efete negative supa digest, comportamentulialimentar si tehnologei de exploatare a animalelo) iar in cazal une slimenait a Fito, animale scumulaza rezerve de grsimi si efectul este nega, ait dn punct de vedere Bolo eit i ezonomic oo ‘TEHNICA INTOCMIRIT RATHILOR DE HRANA PENTRU, RUMEGATOARE, DUPA NOUL SISTEM DE NUTRITIE. 2) Tehnicaoptimizieirailr furajere pentra vac de lapte Pentru elaborates nei rai adecvate pena vacile de lapte se parcurg sani multe etape (fig 3.3.) se stables ceinfele energetice si nutritive ale animaluli fn fintie de masa corporal (normogramele se refer a vaci eu greutte de $50 kg, uring ‘4 pen gre mai mari sau mai mici st se aplice corefile neces), rofuctia de lp si procetul de grisime din ape Se calculeazi prin mediere sau, mai corest pein interplare, din rormogramele corespnzitoare (Burloeu Gh, col, 1998). Norma de han se cexgrim in: kp SU, (sbstanl usetay; UNL (unit mutriive late) g PDL {protein digesibilain intestins ea si gs “se stables cattle de nutreturi de volum gi de nue concentate, nkg SU ce vor admins vailr delat, in functie de: + valoare energetic a mureurilr de vlum (UNLikg SU} + valoarea de sajetat a nutretrilor de volum (USVkg SU): + valoarea energetic a nutreurloe concentrate (UNL/kg SU), + ecaluleaz aportal ntti al muteurilor de volum (rail de baz); «se stibilese difeenee dnte aportul nutiv al ntefrlor de volum si cernjle nuttonale previzte de nora de hrnd, urmind ea pe bazaacestora se stabileasd strutura amesteculi de concentrate (nutret combina!) care Va completa ria de Bazi. Dacd raja de baz este dezecilibrata enego-prosec, Mune se flosese un concent de core arate de bax, + elahorarea sructurt amesteculu de concensate de producto (nur combat), urmind a acest st asigure un raport PDVUNL et mai propiat de cel sibiliin diferejee care webuie complete in aie; = prin calcul simplu se stabieste cantata de amestec de concentate de producti (oute} combina) care tebuie invodust in rate si cae asigurk Ssisfacereacernfelor energetic si de mutica ale animalolui (va. te mitre ‘ombinat pent fiecare 2 I lapc realizaji peste pradvetia permis de raja de ‘eis 1215 Hz, = verificare rai, end se urmirele ca toate valorile nommate 8 fle sigur, admindu-se dep cup nS - 8 la UNL gi PDI; Iimpliirea raje in tain se fice in funtic de tehnica de alimentatic ‘care se adopt in ferma respect gi nivel producti’ de lp, osVitara comes samt) ‘Sls ngs eS dia -Exemply privind modal de optimizare a rai, dup sistemul IBNA, penta 0 vac de late eu masa corporal de 570 kg, 0 produ znd de 25 1 fap eu 42% gisime, uliznd ca nue de Yolum siloaul de porumb § fold lacerna: "Norma de hran pentru 25 apt cu 42% grsime Giese | ES > ‘epee viom “Wows de wee eo faa fas | an | [roe] cw | rw© ‘cen Soop ies hiss ane Tr = ‘om teases [eas anos Tes a ssa ass ms} — Cae pen a pels a See Pa iz “arenes News | sc dm schema [S82] 67 | iva | anes | ase | toss | oxo | Seabee apr enepts (UND) proie PDHa ‘ctl elu cfc fet ee Nemo a a TOI Pn STS Pe TT ena ie Sind pcr net ‘Carnusezr de valum se Folosse:silor de porumb - 60% i fin de lose 406 (din SU), obindndu-se: (LOSUNL 040) “(455 UNL x040)= 089 UNL SU ue de vain AUIOUSW 060) + (1.04 USV x040}- 111 USVAg SU met de voli “ameter de coer de prot fangs Se prod ig. 33. Modul de optimizare a railor de hrans la vail de ‘dupa nout sistem de mutitie(preluerare D. Melita) Valorea nun a natu apr Ike SU) Ta ea ci Ted 30 FOR | POI, ‘severe site wero [ov oe Baw | Fo aaa ae [aw [vo fm [fw | | t faeces | 9D baer fara a oar ire “| wo | - [oss [os fro] as | na a a Tabara} ar ‘Stila cant de mueur de volun (V) gi conemntate () Rg SU ce se administeaza valor in functe de valoarea nutrivda ntl de volum (UNLAg SU gi USVikg SU) (dupa normograma~ Buraew Gh, 2002) Teves | Cation deny TE tes a a ho v 1a 1 e Sa co Cantata nutreturilor de volum: ( 7 #12.8):2= 12,6 ke SU‘Canttatea de nue conceneate (5,4 46,3) 2 = 5.85 ke SU. Avid in vedere raportul dine eele dou nuteur de volum (60% silo de porumb 9 0% finde Iucema), reat = (126 x 60/100) 7.55 kg SU silor de poramb 25,5 ke silor de pram); = (126 x 40/100) 5.04 kg SU fin de fucernd (58 ke fin de Icom Amestecul de concentrate de productie tcbuie si indepinesed ‘ummoarele condi decaitate 813 gPDIN: 730 UNL= 111 g PDINIUNL 197 gPDIE 7.30 UNL = 109g PDIEUNL. by Teh optimizrit ator furajere pentru taurinele supuseIngrisrit Pentru optimizarea rafilor fuajere destinate tneretului turin supus fngrisiri, dupa modelul propus de IBNA, webuie si se parcuga urmatoarle eae ie 34.1 (sinsomadetwam)UNC:Ct; | devotm(din tbl de alae TUNCTCH(UST- Det sea) Cell ai soe | sta Pte eee owe | re DEVS Di DEV = DER wear fs ise —aro Soren Tass [rae Paar ta | orf set | — ie a oo Teste a Tass [aero | — a pacer oe = [ose [0 [ais | o | onan | onan somadenma | *_| 68@ | 7.30 a Necesarl de energie eananaal Asie ae] I] OS | TA] TP] Hmong ote etch sacete Sepsar te nm de manne ae here Deer ber er baa sou i Amestecl de concentrate de produc confi decal de oe or LT gPDINIUNE si 109 gPDIENUNL ca ate” 5 Sina | ———f— came Dw | 8 Tum] ON] POE] Ra ‘ereroue aes rs ie ales su Temear a | | pms Ta Tas ssa ase | ahaa Tse | ceneine me & | | “Epi Sou Tower | 120] 1056-497 | oer PT | arse | Tear em ac oun eas — Ose ea ae setae — Tse fp zs | wes] * Fig. 34, Modul de optimizare a railor de brand ta tneretul fn crestere yh Tae ‘ngrigare dupa nou stem de nutri gee SL. Pog fim fies fins | ae | oe CretcrareD Merit) *|. sabilra canst maxime de nutrefari de valum care pate fingers ‘deanimal, 1 reaizareaecilbrlu energo-protic al rj prin oosirea dente ‘MM realizatea echilibrul mineral bia vam al rate, 1. Cantitatea maxim de nutri de volum ce poste ft ingeratt de animal se sails deri in fnefe de situate ') Daed densitaea energetcd a nutri de volum (DEV) este ‘ai mare deeit desiaea enegstich minima rail (DER,) | (DEY =DER,) ~ stabil pe baza norma de bans (UNCIUST) + atune! nul de volum poate fadminstatsingu in ete, | scoperind exrinjele de energie. Acesia se poate adminisea ‘estectonat, cid se urmarejte realizar unul anunit nivel de produce, sau de discreje ~ cantata maxima de nue} de Volum oe poste fi ingest de animal find ealeulat pe bara ‘aportului CUUST (espacitates de ingest animalulivaloarea esate a muta de volu, b) Dacd DEV < ERs, inseamna c& nuvemul de volun ‘administra a disereie" no scopert.cernjle enerptie ale ‘imal, find neces’ foloiea nuteutilr concentrate In strtura rai, ccea ce va antena 0 seadere a cant de nutri de volum cansumate de animal. fn aceasthsitafie se stabilete 0 valoare UST aparenta” a nueurlr de volum (eu storl unor abe elaborate de IBN), In funetie de: valoarea de sjetate a muteului de volum (UST), rapora a 1 kg SU; ‘valares energetic a mute de volum (UNC kg SU); Aenstateaenergetied minima amet (DER, = UNCUST) CCanitatea de mute} de velum —ingeraa (kg SU) | Capacitatea de ingest (UST) UST "sparen Cantitatea de concentrate (ute combinat necesara pent hilar ‘5 completarea rate de baz se face pe baza ditereneidintre norma de an portul nutrefurilor de volum. In cazal proteins se iain eonsiderare el mai ‘are deficit stabilit pena PDIN sta PDIE. Dac dup adiugares concentrate exist un exces de PDIE fia de PDIN, atuneraporl PDIE-PDIN 1 UNC. (ONL) nu ucbaie sa depageaseavaloarea 20. IIL Tn practice alimentiet ramogatoareor se i in consderse mumsi_ | ssiguarca cerinjelor de calcu si Tosor. In eal unor producti ridiate se | ‘ncorporeaz in concentrate premix vitamino-minerale adeevate 100 -_DERm=UNCIUST | siloz de porumb + 25% sfecltfuajers + 25% fin de luce (% din SU a | Esempl rivind modul de optimizare aril de rand pentru un tras sopus Fngrsiil, masa corporat 400g (asl semiprecece) i un spor mes ine de 12008. ‘Norma de rant Feehan [CUS [SUH | Ne [PIS | Gw | Pe rm de ome Tas [ao [on] or | 0 » 8750, DERM 1,04 ‘Se considera a vom fos ca nutes de volum un amestee format din: 096 tmesteclu de auf de Volum). Valoareanutitv a nuteurlr(rportat at ke SU) Now [sy] est | one [PN [Pm Pq [Deve Sore pera Swe pee [ae ae Fin deer begat de] ats | 12] ose | as | ss | rai | 20 | 052 bay Sect esa wpa baer rides — [0 Tas eae [ 366 DEV = Dents Energi ac Wala UNCUST UNC = (1,08 x 0,50) + (1,38 x 025) + (0,8 x 025) mesee mute de volum;, UST= 110% 050) + (0,70. 028) + (1,12 x 0.28) = 1,005 USTIkg SU amestee ‘ede volum 01 UNCkg SU DEV=1.00 DEV < DER (1,00 < 1,04), = trebuie st se foloscasc concentrate Ta suuctura| "ai, pentru asigurao concentric de energie i substane utitivelkg SU din tae Corespunzatoare norm de ran CCantatea de muses de volum imgorte (USTY UST “apacene™ UST “aparen™~ 1,01 (din normogram. apatatea de ingest a animaluli voValoorea de saietare “sparen” (UST “aparent”) a msreturilor de voli, end sazestea Se asociaza In rjc cu nuwezu concentrate (extras din norma — Burlacu Gh - 2002: TRORSU | DERM [_USTg SU Te rr on 1 Tt 7 1s tas Caniatea de uteri de volum ingerate = 7.5.01 = 7,42 kg SU. ‘Animalul poate ingera 742 kg SU uteri de volum, din cre: ‘© silozde porumb~ 50%, adie 3,71 kg SU = 12,4 kg nate, 4 fel frjera— 25%, adic 1.85 kg SU 13.2 mut: ‘fin de Incems 25%, adi 1.88 kg SU = 2,10 kg mate, Caleta ai yo |= |» [oe pedow] rw mest ge a oor aor [a 3 Seep [aa sae ate [eo | as Findehceat [op ras [iar [tae far | tao Sec anes [as Pass apr] 93s-| — Sao “ea at_[ rer [an [at sae | — ee = [ows | ive [ie Posse [rae soda [0a Poa ae P| afro foxiracsce ——[ eons oar [= = sr [as Ta Speer base ban pastas} — at irs Capitotul + NUTRETURILE - CARACTERISTICI NUTRITIVE $1 MOD DE UTILIZARE IN HRANA ANIMALELOR Natrjrile sunt produse de natura orpanicl, anorganica sau un amestec a acestora, cae, prin substanjele nutive ce le contin, asgurhcerinfle de Fond necesareonganismilu animal ait pentru satisfacerea functor Vitale si penira produ ‘Sosa principal de nutrejr o consttuie producti agvcols vegetal in afara de nuiveurile de origine vegetal, sunt wilizate in brana animal, ini-o misurt mai retns, si nureure de origina snimala, ca Taps si subprodusele rezultate de Ta pclucarea acess, finurile animale, precum si mureurile de origine mineral Tn eategora de nutter ites sf produscleindustrile de site, ca: ce, antibotice free, encime, etioxidani aminoaiz, vitamins ‘Varetates nutreturilor folosite tp alimenttia animallor a iempus ecestateaclasfcti lor, in acest seop flosinduse o sere ineaga de exter _referitor la provenienla Sau insure acestora (Gn. Saajn i col. 1999) = Dupi origine nutreurile ptf vegetal, animale, mineral i de sine ‘Notrjrle vogeale pot fi eutivate sau din flora sponatna si sunt _ rprezentate de: mutejule veri, nutrefrie fbeoase, nueurileinsilozae, kee, precum si de reziduuile de la prelucraea primari a produsslor Yeaetale (paicle, wri, ete.) sau de la preuerarea industalé a produsslor ‘egetale (ree, boroturile, tie de feels, 2. Nutrojrle de oigine animal rez din produsele animale saw din eseurile de ln industria eimil (ina de care, fina de oase, fina de singe, ‘e), de la industralizarea laptelui(zerul zare, laptele eremat, et.) de la industria pestelui fina de peste. unura de peste). recur gi la ecasa (fina de cadavre, fina de oase). ‘Nutejurle minerale: sarea de bucttarc,creta fuer, fina de ease, ee, = dupa continutul fn substante nutritive nuteturile pot concentrate si ‘oluminase Natreurle concentrate se caractrieaza printr-un conjnutrideat in substanje nutritive pe untatea de masa (kg) ce le conf 0 concentric energetic ridicata (grduntle fraee, rfl, groturile, fine animale, et) Nuteurle voluminoase se carctrizazA print-o concsntaic mai selzutd a substanplor mutitive gi prins-un volum mai mare pe unitate de sud (kg) (pai, cocei, vei, horhotur te).+ dup continutul m apsutreprile po = apoase, suculente ‘Nuteurile apse a un eonjnit de app a 95% (horhotrile dey fabricar amidonul, pial, abet te.) ‘Nutejurilesuculente se caracerizeca prinivn conjnut de 80% apis nutreul verde, bostinoasle caro, seca, mtr murat ‘Nutefurle uscte au un confit de pln la 15% api: geiunele, inurl, nurture deshidratte, nutes mineale, ~ dupa modal de obtinere niretrile pot f naturale ulate industrial Nuteurile naturale provin din flora spontan, de pe pai gi fineje (nasa verde, nul, ‘Nuteturle culvate sunt reprezentate deboabe, final de pe pale cultivate fel, cao et ‘Nateturleindastriale sent reprezentate de rie, roti, borbotr NUTRETURILE DE ORIGINE VEGETALA ‘inind cont de caractrsicie lor principale, vom _reprupa nutrejurile vegetal in: nuteuri veri, nur, grsiere, nue insiloat, rdcinose, ‘ubereuli bostinoase,griune de cereale, boabe de leguminoase i semine de leaginoae. Ino tina grup vom cuprinderezduurl industeale, Imparite {dupa provenint i: rezdur de Ia mor, de la indus uli, fabviarea ‘all nda bei ga spit Valoarea nutri @ nutrfurilor vegetal este data pe de 0 parte de specia gi soul plant, iar pe de ala parte de sol, cima, Ingram, faza de ‘vegeta de condi de recotare 5 conserve ‘Nutrofurile verzi Nutr verde ete bogit tn substnfe protice cu valoare biologict Fidlcats, dts in substan minerale gi sitamine, putin Fi consierst din acest Prunet de vedere, un mute complet. Fatt de celle utrejur, urea verde est mai bogat In provitamina A vitaminele E, C, By 5 altel, fapt care contbuie la menjinerea start de Sate a animallor ‘Natl verde pate consti in tmp veri singurahrand a ovinelor ft sa tineretuluhovin tn vest de peste 10 Toni. In alimentaja vale rureul verde poate asigura 0 produciezilnies de pint la 15 | Tape Bid ilzaea aor nate vos De asemenca, Ia porcine nate verde poate substitu eel putin 20 — 30% din aia nicl de concentrate, iar la pas (mai ales la te igs) poste jai valoreabiologia a amesecunlor de matefar produse i fermi Tn tara noasri, nue verde ete asigurat in bund parte din pune nur, et i prin culture destinate acest seo. Pisunea natural Prin pasuat, nimalele benefician de migcar, care asgurdo dezvoltare amonioas organism, mai cu seam la animalole nee, se eit carefale ‘tminice si mineral, animaul este mai sites, elie product mars szonomice, indie ridicai de founda ee, DDupi compozta botanict si loca geogratc, pele naturale din ara oust prezino diversitate foarte mare de tipi, cae dled inre ele in ose ce priest prod valoaea lor utiv De resinut chin decursul peroadoi de vegeta, valoarea utriivs a gui suferd modified. De regula, in privat, ese mai bogat i substan uri, Odatd eu avansrea tn vegeta sade conjmuul in proeig,earten Si insite gustav: ees in schimb valoarea energetic, cao conseinil ‘icc coninaul fn substan uscats st coninutal in ellora brat, coe ce ace la seaderea digestiliti ‘Valareanuttiva a plguilr este mult depreciats de plane toxic, fn ‘xml ein acestea sunt consumate de cate animale, pode tlbure digestive, respirator av aetune iran asupre pili eoasumate in cant mar, pin scumlareasubstanelortoxce cle duc la moartea animal Penir a evita intoxicaile animaleor, se recomanda ca, fainted afi sate si payuneze, si se adminisueze nutri uscate ea fin, pai, cocen de porumb. ny cazal near planteletoxce sunt mai freevente pe anumite parcele, 5 vor cos yi elimina vettele de plane txice fae in une stati acest pals ‘orf cost tlzate sub forma defn, Nutretul verde cultivat Dintre leguminossee de mute} cultivate, prezntao importants doosehita Tucema, apoi tnifiul, sparceta, ghideiul (ca plante perene) 31 mazinea, ‘miziichea, soa furajra (ea plane anual). Aceste fursje se caratericeat ‘intran cootinut rdicat in protein si sirui de caleiu 3b potasiv wor ‘sinilabile eaten, vitamina C 5. Valorea nuts medie«leguinoaselor perene cultivate ete de 0,17 UN 3125-30 PD.ucerma si tribul_ se sdministrcazattror spel gi ategrilor de snimale dar penta rumegitoare adminisuarea lcornet ya rife va foe fu precauiedatoritt producer meterizatior. Metorisml este determina de 0 substan pred cu earater enzimatic, care determina spumarea gazelor de fermentaje din rumen, impiedicénd eliminarea lor prin eructaie. Pentru preven acest fenomen se recomands st se respecte une reguli in olosie, uoreifiuli i tare verde, In umegitoare: > se vor introduce tepat in hana pe operoad de 8-10 zie. In aceast perioada se vor da dup o ujoar pie, in amestee cu flroase, su dup ee Snimalee au consumat alte fre; > se va evita administarea acest funje In stare umedi. Asti guna va incepe dupa ce a ridicat ous, sau dup zvntare plantlor in caz A posi: ® adiparea animalelor trebuieevitatttnante gi dup administarea acest fuaje vez el pun oor, Dypa 0 brumare’ a lucerne! si tifeilut fm toomnd, prio metcorizailor ert ‘Canute verde lucera 4 wfbul se flosese, de regls, pin in ia de wind in vedere el Int-an stad pr nie de vepetaie pot provora| tulbuas digestive la animale. Petra por sips tebuie rect nto fz ‘mult mai nar de vegeta, ind coninutal clue brut este mal Set suo digestbilitate mai rida ‘Sharceta_ se cultiva in principal pe terenusil calearoase si seat. Nu produce metcorizai si sa flosegte na la ineputul flor, Lastest ma repede in primavara doc ucernag wifoul Ghizdetul se caltva tn zone cu precipita mai abundene si mu produce meterizai, ‘Leguminoasele anale (marisa, mazivchs, soi) sant cultvate decal rai multe ori tn amestcuri cu graminee find cunoscute sub denumiea de borceagur. ‘Borceagul de primavara este un amestec de maariche cu ovis sau or. de primavart iar col de toamna, maziviche cu secark sau griu. Valores utitiv este de 0,16 UN gi 20 Pak. Sunt consumate bine de tate specie Sicategorile de animale, in mod deoseit pins In inspesreagraminesir (abel An. Gramingele culivate, reprezentate in primul rind de cele amule {porumb, sear, ara de Sbdan, or, oz, song) si mat pain de cele perene {Goloma,obsigh,ovascior,timofie, fir), sunt consimate bine de cate snimaleincepnd inst de primavara foarte tmpuru (sear de tara). ‘Valoarea nutriia a gramincelor cultivate anual ete in medi de 0,17 UN 10-15 g PD, iar aeclor prone ajunge 1a 0.20 UN 4 15g PD. Se floss in special in hrana taurinclor(vaei de laps) si a caalinelr, Ale plane 106 | cova pet mast verde sunt vara fargjrt (a speci pent vale de {ope lowes-soara api ‘0 impor desc pentru ana animallro prein porsmbl 7 ramble 0 plank care ds proc marl het, pin! asiura cesar de nue} verde din nie sip farms trzv(semigatul eTace fn apo). Cael ye opt ool incepand cu ilinespanelor de 80-6) en pn aoc an cel malt pi Ia ower ear, Seana Sth frm toe Din puncte vedere subi se carteizearh pian onjn idea In enegle scat th prong, gt de aera bul ait In tac leguminse (user sa mash veri) Rept poate agua nel verde tp Brana animale de pinsvara spars pn tarina tri. Se flor dn moment in care plane a 50-10 cm tpt la flor; dup acest fad rete confit io lel de is, ee I un gust amar ae. Rapa cag varenfarjer confine wn for bemolie ‘Tabet ‘Consuen de nutret verde pe spel (Kg) Tne ‘vine Cebalne Tone ae [Tiree | Rae | Te | Ate Te Se oie | 12a fani_| tan co os x0 ‘Sursele complementare de nutrequri verzi Frunaele st coletele de sect. Repreints 10 ~ 40% din producia de rade Lalla lor ebuieavat in vedere ay un coin dia in acid ‘oxalic, motiy penta cae nu se dau mai mult de 8 10 kg funze si eolete de Stel a an, a taurine adlte (20 25 kp) si uebui asocite eu I-15 @ ‘exrbonat de Ca/kg. De saemenea au un confinutFdiat in saponine ginal ‘sea ce de ln intoncai grave, hemolizaeritroitar, meteorizai ct rele de rz Se pot folosi in maximum 8-10 zie dels reeotare in ‘xz comtrar ser procese de putefcte. Se pot da maximum 10-15 ki la vaciledelpe. La oil gestante pot proveca avert,runele de morcovl_ Au un confnut ridicat i Ca s fect dietetic. Se dau maxim 20-25 ala vacile de lap; in ez conuar imprima apehi culate gabuie uncles atari. de vit de vie_Dupa spine de sll de cup, se foloses in special in limentaacapelar ile. Fanurile Vaoares nuttin a final depinde in primal nd de specia botanic, cit si de conde de sol, lind, faza de recor si conti de prepara si ‘Dupi provenient, final se impart fn fin de pe paitile naturale i fur in eultrile anual i perene Fanul natural DDuplcrterile zonal, Finefele naturale se impart in: fine de mpi, de del side mune ‘Fanul de cimpie, Pe terenuile mai ridcate frit de inundatl se esese soca oristice predominate de graminee.Valoareanutitv unui Kg de fin poate varia in fete de conde de micrclimat ine 0,3940,52 UN gi 37-60, BPD. Finul de deal. Este un fin valoos, aromat si cu gust pleut. Dupt regiune si compoirijia frist valoarea mutitiva a unui Kg este cuprins Inte 1340.0,50 UN's 30465 g PD. Tot in acest tip se incadreazs gi fnul de plure. inal de munte. Se csractrizaza print-o culoare verde-deschis si aromi specific, placus. [n general, este un ln mai marunt dett cele ‘ius Valores nutritiva a final de munte est cupeinst ne 0.400,60 UN 9435-0 ¢PD la kg In hana bovinelor fin se poate da In canta de 41S kp pe 2 ‘Cantjile mai miei se flosese fn zoele de carpi, in care © pate din fin poate fsubstiuta pein pie gi mteur isilozate. [Lt ovine in functie de categoria de vies stra fiziolopict, se pot da (0.5.2 fin natural pe 2, ‘Catlinele pot primi ini de la i 12 ka natural. Final de calitate ‘mai bund se piste pent a fi dat in brand in perioadatactunlor ace ‘Otava eprezin final objinut de la ukima cos. Prin faptul ct ecoltarea se fice into fiz8 msi Unies, otva are wn confnut ma reds de lloras ama dict in protein, asfl cl este consumat cu placere de | imate, find ist tn principal in slimentaga tneretlui gi animator cu | producti idea, Fénul cultvat In asigurarea fn, ur de finefele naturale un rl important 1 pune cultivate, Dine accste,tucerna, tifoil st sparsta a ceca mai mare fsemnaite. TFinul de hucerad este produ in maoritatea regunilor ti. Prin oil iat n potent cu valoare biologic ediat, substan mincrale si ‘mine, nul de luce este un bun corector al rajilr tuuroranimalelor de Terie flosit ca ate, ie sub frm de tind de fin. ‘Valoareanuttva fn de lcer este maxima atunci end planele oat in fa de imbobocie. Dupa dace dela noi din fr, valoaea mtv a fui kg de fin de herp recat in difeite fize de vepetaie gi preptit in condi foarte bane, ete urmatoares : UN PD = finde luce, reo: n fara de imbobocie 058132 7 [a inceputl flrs O48 1228 in floare 040968 La tineretl bovin fil de Ive este de nefnlocuit tn peroada de fara Confinutal rideat tn protein, calcu gi vtamina A, asiurdacestora 0 fam dezvoltae, Dupi categoria de vis, tineetul bovin poste primi 2-6 kg fin de lceen pe 2 Trane vacilor ful de hace favorizeazhproductia de ape, ficind posit totodata, economisitea ator nutrejud proteice. La vac i peioads de fstfeavansat inal de laern nu se vada fp cana mai mar de 23 ke pe ll de ler trebuie 3 liptesed nt din ria terior, tn scopal mene lor in conde de reproduction. Tn functic de tpul rape, de produtic gi stares fiziologie, vile pot primi 3-10 kg fn de toe pe 2 Tei fin de lucems influenza favorabil funeia de repravetie, rolifitatea si productia de lap. Se pot da 0.5-1.5 hy pe zi nul de luce este consumat cu mul pce de ea. Se recomandt in special, in hranatepeor gestante,precum sila cai in perioadatractiuilor rele fn cantia de 5-10 kg pe. Ta porcine si psi se folseste sul forma de fins de fin, to‘Famul de sparcet. Fst pros in prin nin cimatu mal secetos ‘pe terenurle bogat in casi Dac ene recolat a inceputlinforir este la fe 4e valors ca ful de cert. Avind un gust placut $i o dgestibiite iica,_| ‘este portvit pentru toate spcile de animale, dar mai ales la ineretal boving Tava de lepe {in alimentaia animaelor se foloseste dup aceleasi norme cag inl de cer. Final de boreeag, Se cunoaye final de Boreas de tama (ameste de smazivche eu scar, or sau erin) i finul de boreeug de primar (amestee de mizirche sou mazite, eu 072). ‘Se poate dain frana animalelor in acleai cant ea sf fEnul de uorn, sa mal mu inal de iarba de Sudan, Penis a obyine un fin de eats, recoltares | trebuie si se fact in faza de incepta inspedi, Dupa sees final devine ma sre consumabil, oul de jarba de Sudan se folosegt in ana bovinelor sia eabalinlor Incas deS-8 kg, Fibroasele grosiere Nutroqrile din acest gra se caracterizea prints continu ict de eslulozd cu un grad edict de lignifieare, ceea ce conduse la 0 sere ‘considersbll digest substnfelor mute. De asemenca,acestea su Strac In protein, elemente mierale 3 vitamine Palele de cereale provin ea produse sccundare de la eultua cerealeloe de toamnt sau de privat, Dupt speca plane, se desebese: aie de gry, do (01, de ov, do sear. atortéconjinuuli rida de celuloza poiele sun aloiiate ty hrana runestoarelor, Dir pele de cereale, cele de oviz sunt consumate cum mult placere de animale. Dstorits valor nutritive ruse ple e folosese In anti mal mar la animale eu producti scizut, la ovineleg ovinee ade supuse Ingrairil, Se pot administra, numat sub forms prepara, in brand ‘vaelor cu produefi miei de lap (8-10 Vi) in canitate de 45 kg, in rama ovineoe 1-15 kg/i in hrana eabaineor 3-5 kz ‘Veejil de leguminoase (vrei de maziz, soi, bob soe, Ince ‘efoi semincet) contin canta mai mari de substane mutniive, si pot fi valorificate de oi, la cae se alministea in cant de 1-2 kpzi La vac determina consipati de ceca tebuessocate in hran entra laxative. in condi grit noaste, de la cultura porumbl pnt boabe rezalth © canttte mare de eoeeni de porumb, Valoarea nutitivs a govenlor de este mai mare fa comparatie ea piclor de cereale, depinnd de feta om sunt elt conser (© bunt utlizare tn Brana animalelor se realizar dacd eovenit sunt spusi pepariti prin saramurare, melasare, Insilozare cu Wet de slecla de dahlr sau de sec furjers ee, CCocenii de porumb insilozati se utilizar cu revatate foarte bune la | ngrsorea turinelr, ei putinduse adminisva si in hranavacilor In lca, __soperind 25-30% din substana seat arf, Pleava de cereale si leguminoase Rezuls ea subprodus de a teeta cucalelor si leguminoaselor i confin paleele hoabelor de cereale respect tev icapsleleboabelor de leguminoase la care se adaugi restr de plant, roabe spar, gstave,seminfe de buuini, ete Aw ovale nuttva mal mare ict pele 51 weit de leguminoase. Pleava care cotfine rite tule ‘sinistat nalimentajiaanimaleoe sub forma mats in psu amesteata sumureur suculenta, Ciocilait de porumb. Au o valoae nutitv gio digestiiliate chiar ‘mai mare decitpleava de cereal. Macinai su forma grosira pot reprezenta fuel cele principal in alimentia rumeyitorcor, putin representa 20. 50% din structra amestecurlor de nutejri wice’destinate ings ‘unegitoarelr. ‘Nutrefurite provenite din frunze si Kistari In cazurile de necestate, frnzele, precum si Uist arboilor, pot completa into anumita masurd neces de brand al animaleor. Dine specile foretere mai indicate In acest scop sum stem, sala, ulm, Stejarul fal fasnul, socal eastanu Is funete de peoveniens, varias si confnutl tn substane chinice, ‘ub raportulconfinuual In proiind, caroten si mineral, fama sunt te oroase dest ful, aceasta find dat gi de Tapul cele wa un coafinut ma Sedaut in esuloz8, De subliniat ci, desi runcele copacilor au i general, un confinit mai ‘edzut in cluloz, sunt totus mai bopate in ligning, Tape ce se reflects negaliv supra digestes generale Frunzele reprint sus bogatd tn esrten;piedeile in decusul poz sunt mai miei in eompaatie cu furl, Pentru ca randameatul si fie mai mars, se impune ca recoltarea frunzelor se fac mpreund eu asta mnValoares nutitva a frunzslor eu sta de bund calitate, este aprecits 1025-040 UN gi 30-80 £ PDI. Peniru a obfine un mo valors, recotrea funzelor lista se face in peioala iulieaugust, tunci cind conjinutul in substane nutritive este ‘upd recoltare,frunzele se usuc yi se deporiteaz4 pnt in momentul fos in han La folosres frunzcor si Histrilor ca aut, webuie aut in vedere

You might also like

• Chimie - Culegere de Exercitii Si Probleme Clasa A IX-a

  

  Document148 pages

  Chimie - Culegere de Exercitii Si Probleme Clasa A IX-a

  INDIGO CopyCenter

  93% (15)
• Fii Inteligent

  

  Document100 pages

  Fii Inteligent

  INDIGO CopyCenter

  80% (5)
• Carmen Popa-Elemente Ped Prescolara Aplicata 9dd00 231217 091724

  

  Document308 pages

  Carmen Popa-Elemente Ped Prescolara Aplicata 9dd00 231217 091724

  INDIGO CopyCenter

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Scanari 0023

  

  Document1 page

  Scanari 0023

  INDIGO CopyCenter

  No ratings yet
• S021000255 2310051149000

  

  Document6 pages

  S021000255 2310051149000

  INDIGO CopyCenter

  No ratings yet
• S021000351 2308100919000

  

  Document4 pages

  S021000351 2308100919000

  INDIGO CopyCenter

  No ratings yet
• Explorrea Computer Tomografica in Oncologie I

  

  Document192 pages

  Explorrea Computer Tomografica in Oncologie I

  INDIGO CopyCenter

  100% (1)
• S021000351 2308101434000

  

  Document7 pages

  S021000351 2308101434000

  INDIGO CopyCenter

  No ratings yet
• Teste de Nursing in Boli Infectioase PDF

  

  Document201 pages

  Teste de Nursing in Boli Infectioase PDF

  INDIGO CopyCenter

  No ratings yet
• Aparatul Respirator - Curs de Medicina Interna PT Studenti Si Medici Rezidenti PDF

  

  Document350 pages

  Aparatul Respirator - Curs de Medicina Interna PT Studenti Si Medici Rezidenti PDF

  INDIGO CopyCenter

  No ratings yet
• Teste de Nursing in Boli Infectioase PDF

  

  Document201 pages

  Teste de Nursing in Boli Infectioase PDF

  INDIGO CopyCenter

  No ratings yet
• Curs de Drept Civil PDF

  

  Document205 pages

  Curs de Drept Civil PDF

  INDIGO CopyCenter

  100% (3)
• Elemente de Nursing in Boli Infectioase PDF

  

  Document187 pages

  Elemente de Nursing in Boli Infectioase PDF

  INDIGO CopyCenter

  100% (1)
• Latina

  

  Document247 pages

  Latina

  INDIGO CopyCenter

  100% (3)
• Compendiu de Recuperare Medicala PDF

  

  Document134 pages

  Compendiu de Recuperare Medicala PDF

  INDIGO CopyCenter

  100% (1)