Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Parintele Savatie Bastovoi Intre Freud Si Hristos PDF

    Uploaded by

    iuliana
    21 views71 pages

    Original Title

    Parintele-Savatie-Bastovoi-Intre-Freud-si-Hristos.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    21 views71 pages

    Parintele Savatie Bastovoi Intre Freud Si Hristos PDF

    Uploaded by

    iuliana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 71
    (rice crestin, dar mai ales cgi, este pus de multe ori In ‘situaia banals dea spunde la Inrebarile, vote af “spirituae”, ‘despre sexualitate, De regula, ‘redinciogitevth si rBspunds, se Tusineaza, pent 3, webuie si fo recunoagtem, nu Intotdeauna fu un rispuns convingator la Injepatrile iscusite ale imtetlocutrior. rice sar spune, nici un argu ‘ment nu este atat de putermic, ro. Nici infeleptul Solomon, nici proorocul Davi, nici ma ‘Apostol Pavel, nic fit loan Gurl de Aut sau Efrem Sin ‘nimeni nu poate convinge rupul sd nui urmeze lie sale Diologice fresti. Noma indlnirea reals cu Hrsts da iat ‘oceanului de cuvinte despre paguba patimeltrupest 9 frurmusejea cast “otusi, exist un nivel al discursull eresin accesibil chiar 5 pacatului de moarte = 1679. 'Nimic deosebit,o simpli agchie din trunchiulurias al spirtualitatit romano-catoliee. Daca vorn arunca 0 privte {supra trarid mistice a unor sfinfi romano-catolici, vom Injelege usor originea unorastiel de concepti lejere despre sexualitate Tat cateva moste preioase spicute din arsenalulmistici romano-catoice: "Unele str spiritual la “sini” romano Catolici sunt att de sensible neat ne fac sine indoim serios de curaia or. ata un exerplu foarte caracerstic pent Tereza de Alla: "Adleseori Hristos imi spune: “De acum Eu suntal ‘tu situa mea’. Aceste mangdien ale Dumnezeulu meu ma fac sivmd rusineznespus: in ele simt si durere si desta, Impreuna"Aceasta este o rand prea dulce (..). Eu ary vazut tm inger care yinea in: manao suis lunga de aur ov var de fier pe care ardéa o-mic limba de foc./Acestinges, din cand {ncand, rinigea sultan inima sin alte organe ale rupulut ‘meus lar cand 0 tragea inapoi, atunci mi se parea cd ti se scoate afar tot launtrul mew. Durerea din cauza acestor ran 2 fos alat de putemica,incat eu gemeam, dar si desftarea'a fost tit de mare, inca nu putear si-mi doresc 53 nceteze ‘wreodata aceasta stare. Cu ct mai adine intra in ine Sli, {cu atat mai mul crestea durerea, dar si destatarea devenea ‘mai puternica, mai dulce". ae enna ene ae 2S rennertrecemretnnmememes see Por a eee ee a een) See a caer a ence ee De ce ne place atatde mull «Saint Valentiness? 73 {in deliulTerezei puter observa‘o doza substangiala de masochism (0 autoflagelare, dacd nu trupeasea, cel putin spiritual, cre a facut caviera la romano-catolici) ~setea decostientizata de moarte a ftei nesatisticute. “lati duhul Mantuitorului fisus. El s-a\imprastiat si asupea Terezei, neprinita Lui sojie. Caci sea rea a sure or ssmoars; iubitea ei nu ingiduie ca vreo cauza anume si intirie ‘moartea, in afara de aceea care a amanat si moartea -Mantuitorlui22 "Cand Tereza se roaga asa: "Sa suai or mor, ea si. cum ar zice: “Vreau shu cu lisus Hritos, cu orice pret Daca mu mia ingaduit inca s8- insotesc in slava Sa,;macaril voi urma in chinurile Sale, pent c8, neavand bucuria si-L contemplu asezat pe tron, sam micar rmangaierea de a imbafisa rastignt pe eruce” Aci a rebui a observirn orgoliul cu care femeia Tereza “se cere" fe “s0a4"(nu logodnical) ali Hrsts. Incazul Tetezelasistim la un santa mistc- Tereza parc ar spune lui Hristos:“tubeste-ma, dacs nu, mor!" Este amenintarea fetes de pe streasina balconului. alta sfantafericta Angela (anol mori 1309), sia doritsiea si. vada pe Mantuitorul tupeste: “Am vizut pe Hristos aplecandu-si capul in mainile mele. $i atunc\ El mi-a descoperit atl si mainile Sale lar gatul Luraveaofrumusete de nespus. Totusi El mi-a mai arstat nimic in afard de sgatul acesta, cel mai frumos si mai dulce? * Deoarece am patruns in spatial de unde ne-a parvenit sarbatoarea Sfantului Valentin, vot insista cw inc& un persona), de data‘asta'un “iconogra? celebru, asa curn ni prezints 22, Bosse, dem, 149. 23. idem, pg. 150 24. Coniesiunilefercei Angele (Orsposewun 36 Ansa phan ery eran np TT ape, TTP 75 76), Ci de dacon Andre! Kuaev idem, pg. 138, 7 fntre Freud gi Mristos _ scrote AUIS SEIS 07 ‘ie Faure~calugarl Filippo Lippi fata coanelor”crora se inchina de secole credinciogil romano-catolici. "Cand Sinost povestea lui Filippo Lippi, opera sa teuimeste. AI ‘Gfede-o mal dependent de ttce mens fe luat pe data de {a via, Era unl dine ace’ bsrbaiSurpinzitor i magniic te impulsiv crra epoca lore feta tol penta 3, prvind Comittee, recunosta propriuleinsint Einw cunosteat “it lege deat propria Yor doing. Benvenuto, o sutd de ani inal trzi, va ajunge de zece ori pnd in pragul crime. tata ova, das prime lel falan erg ra Se la capatul lui insusi, ca si cum nu ar cunoaste nici O elect akc Intratat pe Masaccio sa pe Donatello i indemna pe Lippi ‘Sra ilnscd ‘cu aprindere viafa, sub toate aspectle ei, pe ‘at calugarcarerimanea calugar chiar x dupa ce sedusese fear rulte Slogan, scare era obsedat cu adevarat frie Ge iubire. Pita intro sare de exaltare, inte dou aventur fstmaye, cvo past violent deat, cv aocene de un ros Pare ofaceasdfasneasc cin intunecimea capelelor povestea Gs wanepustin soietatea Norertina chinuit i zbuciamats ‘de drama Care o descompunea. in preaja festinurilor io imijlocul serbatilor din palatele cu sali joase pardosite cu Teper alle si negre, se strecurau ciudate femel blonde, ‘prclungindtimpurile mise pans tn inima splendidei ogi, {ae reinviain acelasitinpsimuniteg gndiea. Filippo Lippi frarcheaza poate clipa cea mai nelinsité pe care au Wait-o flocentini* ‘Dar se pare ¢8 numarul cAlgarielorromano-catolice ‘are practicau un “ascetsm" msi liberal nase limita numai lacele pe carele sedusese Lippi Episcopul Varnava,int-an 15 lif aur, storia Are vol. Ata Renae, ta Marian cut, 1970, pg 89-90 De ce ne place atit de mult «Saint Valentines»? 75 studi dedicat erotismului fn arts, citeaza acest pasa) inde- ‘cent din Mopassan®, pe care eu I eiau, acoperindy-ma cu autortatea fericitului episcop.” “Fara sa vrei ii amintesti storia unei aventuri a conprincepelui saxon August, relatati de Pelnitz. Ultimul povesteste cu venin c& atunci cand Cconprincepele a parasit-o pe seniora Mateiy sia schimbat-o (c10 calugarits din mandstirea Murano, ela fost nevoit "sii supuna dragostea sa unui inreg statut. Calugaria -a obligat 4 parcurga in lung sin lat fara Finefi, pn la introdus in| capitala Placer’ Exalarile mistice ale “sfinjlor” romano-catolici sunt foarte bine surprinse in tablourile Renasteri si Barocului ‘Compozitile alambicate, cromatica incarcati toate pentru a eda un grad de emotivitate cat mai mare, in cele din urma, ‘nu sunt decat ilustrajit fidele ale “meditatillor” romano- catolice. Faptul se vede si mai graitor in varianta sa baroca, 26, Compras resi. seme unulmedirus, CT, 1902 27 Epscopol Vamava (elae) - a tit ire 1687-1963 fn Rusa, duc, im penioada soviic, nevoina ges 2 nebunie inte Hristo Uni acuzd cn sta ales a impul ptt aceasta nein ebuind mai degra 3 lupe. Ai cred cd a nnebunit ntradeur ic nse Prefacen, Ce mai mult ns vid yet un candidat penta proline tn Fil Snir Ep. Vamava ese uu din teolgi cel ma ead ai Rue, find un cunescatorexraoedinar al ater clus unerel, citi ‘uscusins in sexier sl ura cin cele ma diverse doer esi Lctarea fundamentals pe care isto ete “Bazee atl stent in ‘we volume masve, care este un att de ascetic de mare valoare ent ‘impure noaste 28. Aceasa relate Fux o advice ca dovads a desu “aint” ‘are dormnea in manastie catolice de feet ain Eval Meda (Fu "ona strata a moravurilo V2: Secolul gala / tad fs de Frice, M, 1914, pp. 325-326). Inta ep. Varaava. piscop Varna (Belize) Bazele ai shgenil\Eancron Bapnaaa Bensee, “Ocon onycera eaten) Hate parca no ut Coto Kit Ase Hencror,Hionnt Howropn, 2000, p49 365, 76 Intre Freud si Hristos in icoanele-cu reprezentat cu 0 inima ‘pint, “in aceste imagini tn fel de baroe religios, un reinfeles pentru popoarele cu 0 fsteticd Improprie este aceast- mist *Sfanta. Inims"; unde’ Mantuitorul este ‘mare, sramtorata-de-o-coroana de ‘dulcege ale inirali strapunse exist fel de poza sentimentala, de alka educate religioasa si cd a chinuielit (ou ‘ragismului, care se transforma. tn masochism, atat de ‘caractersticd penta catolicism si ‘culturilelnurgice ale desigut, Ccunoscuta suma de: rugaciuni, rostite Sacre Coeur" cexprimat pronunat in Sacre Coeur"; dar cel mai impropri sunt aceste generoase iertari de pacate pentru fn fafa imaginii cu La Margareta-Maria Alacoc(viziunilecareia ceervitca temet pentru cultul*Sacre Coeur”, misticainirl ‘eentremde primitivacaceasta e suferinta /amoroasTmpeeun’ cedumnezeiescul Mire, un masochism erotic: Mai cuseam’ Se evidentiaza cantatile ei, care nu sunt altceva decat niste stjevarate sonete de dragoste si care ofera un material clasic pentru o investigafiepsihanalitica” ‘Calugarul-catalic Pecerin, erescut pe screrile ti loan ‘Gora de Aur incei 25 de ani petrecul inmanastinlecatoice, fotusi na a putt even urd sincer al Tereza din Avila *Evlavia catdlicd adeseort pimanteasca, Tandrafecioarsetopeste Tespitd cu 0. fnflac3rats patimnd in fafa magia inini aucitoare alas, infagurat de spin i patrunsé de sults ‘Sant Tereza tnt viziune luminoasaivede un baat nde cu Anpi: dceata €u 0 sigeat de au jemeia in sensul deplin al cuvantuluit ii strapunge inima... ata ‘i aga au recut sute de savin zadar:inima omnului nua schimbatyeavestetlburats de aceleast patimi schearna ‘in ajutor aceeasi zed siacelas! ao. Vays Bt ir-misce crepe inion. ‘Cumecrsten BL -Capnes xpress ‘petbesfnr 1993, 24.0, 75,eh. de ARIE mmcosemsanenes” Bea tae p99. vad me De ce ne place att de mult «Saint Valentines»? 77 ppigan th aclay costum cu aceleasi sige se Teh Caguecarmeltedinsecllal ar 1 Mistica romano-catolis se invecineaza‘n chip izbitor ‘eutantrismul pagan, a se alimenteaza din mlastina nesecata ‘rajionalnaii noaste, care alcatuiee fondul comun al ‘eligilor pagane. Credem 3 himina care-umple camera “eslugaritel carmelite tv timpul exazurilor ei, despre care “Merejkovski spunea 3 “dac’ le-ar vedea o femeie iscustd Avartadragoste, sar itreba mira unde barbatus lu ‘ina'la ‘care mediteaza un’ cuplu budhist tn timpul Ampreunarii, este una si aceeasi.”" Aceasta este lumina de Ieate mari ascet ai Rasartului Onodox ne spun s8 ne teem “simu 0 primim, Aceasta este lumina la care se referd ul Pavel cin ice: Nu ested mirare,deoareceinsusi (aise preface to nger a luini¥ ‘Abandonarea rigorii dogmatice, impotriva careia'se Beane rtcrdl Srnenporanrciconrwat bil [a excese de felul celor de mai sus, duce in mod (a sexualitate, Pentru ca tot ceea ce nu este de la wieze in oi estesexlitate. Asa au fost, de exernpu, sete “crestine” din primelesecole,cumeraumanihel, are Eliade spune cari practicat untantrsm inrudt inichist. In zilele noaste 0 astel de sect *biblica” ‘opi ui Dumezeu”; una din mulhimea sectelor cu ale. Acestia nu numai cA practica oil, chi Pecan §) Note ince ce! more lencp B.C Set 190) Ech ay WP. ln wimp ani cu sak) necesarsa semediteze la vara virile pads (pantece, ca find ump interior cu nlc ab, Candkatn son paca de Mircea Eliade ‘ijn 3! mad cltinate, Cap. Spit laminas simi, 1997; 9.125. Mircea lade, op. et to col, 76 nce Freud Hristos rence ra ii pn to acetone cet eo so agua enn omc atest am ci sub har, not sumerndeanprapscat a colorcat ete i cl ceey ‘Pe isa.comparam, deexemplu, un ais publicitar al “copillor vc ceanteiae tt deat wagons wa an ten pee tot indragostiilors"in anul 1992, toate metrourile din Peters: ce en on oes fat ype ie ene er Ce tata esa si adresa ~ cisujapostala din Polonia. Din aceasta cauzd ‘multi credeau © acestea erau nisteafise -catolice, insd aceasta waa enemy om seeseetrepaenats emer cere Stee Seo ett Cp de rene te tsar In valtoareasenzatiiler| ‘puternice, amplificate de sentimentul ict eian pese tba sn ras a lpneacoe SEL a aS ers pa ts or iriet nena acted oi bane o ease mcr settee a murs De ce ne place atat de mult «Saint Valentiness? 79 primea mesaje de laun oarecare:Abrahim. *E intresanta ‘mturia ui Berg despre faptul cum a ita el in contact cu acest Abrahim. Dupso noaptefurtunoass, Berge afla culcat ‘re adormitele Matas Mata," c’ind,dint-odata,ainceput 2 vorbi in limbi. Berga consideratc8 Abrahim se roaga prin lin Duh’, Dupa aceea,afiema el, ret zile la rand.nu a purut vorbienglezeste. in continuare, el scrie: “Eu m-am rugat att de mult ca 88 primese dara vorbiri in limbi, dar emu Imi-a fost daeut. Dar iat c3, dupa ceea ce se obisnuieste a rum pacat,cind eu, go, ma tavaleam intre femei goae, peste mine s-2 pogordt Duhul Sfant i Domnul mi-a daruit acest dar” Asistim ac’ Ja.un ¢az normal de demonizare, care este tweapta urmatoare a cea ce Episcopul, Varnava numeste “hubicea mistca a sfintelorcatolic, iar profesonul moscovit, Leonid Osipoy, “desfrau mistic”. Omul singur nu poate ajunge la aceste conceptii aximoronice despre sfinfenie si sexualitate, Dacd sexualitatea e un lucru placut i bun in sine, de ce mai ai nevoie si-! sprijini cu autoritatea unui Stant si chiar a Evangheliei? Daca urist fecioria, de ce nu ses suicient substanialitate in desrdul tu, ci recur la utortatea religc fecioniei ~cresinismul2 Observatic, tot mai des, patroni ai orgiilor de tot felul sunt alesi nu zei pagani,, 106 intre Freud gi Hristos Flat Uti spite ale lu Hristoss.. 107 Romine a acl tap al Durezi i His ‘vega de Origen, sfntul grate Briancianinov sci “Tsp urmezzulian ven ae utenti dis 2 cAntat despre El proorocste tele Lui, st proorac Dav: Inpado ste urea ma mult deat fit oamenilor!=* isa fumasefea rupeasc’ a Dumnezeului- ‘om nicidecum na precicea asupra pi feminine acele imprest ‘pe cate de obice le produce asupra i rumusetea barbatilor* Safe resins blestemat un astel de nd masa silt de Dumneze, care, de lel este acceptat si exprimatdeeetici? Dimpotriva, rap lu Hiss vindeca toate patil, suites, si trupest Inside care era el ptruns, acea inssie 0 transmits (5 altora. El frupul din belsug rspandea harul DDumnezeiesc tur celor ce priveau ln! tur ce se atingea deel si birbajiler femelle. Pure iesen def, marurseste Evanghela st vndeca pet. Si tse ating de Else vindecau, 9 Acesta exe acel typ Dumnezeiesc despre ‘areinsusi Dom amartuzsit: Cl ce mindincs ypu Meus bea singele Meu ae vat vesnica, sil voiinvia in za cea deapo nse De aceeasi parere este si Sf oan Gurd de Aur, zicind

    You might also like