Moartea mortii si desavarsirea - document parapsihologic - Editura METROPOL Bucuresti, 1999Sumar 4 de prezentare APITOLUL I ‘Vise prevestitoare . . Marca surprizi ! Revelata| fenomenulii de dedublare © nowd surpriza ! Contactul cu Iumea duhurilor .. . . Diverse consultiiri in lumea de dincolo Asssaméntele dau aripi experientelor . . . . . sprijin astral sunt expus la multe nepliceri propune plecarea din tara. . a edinire cuun sinocigag .. 2.2... ee ee de adaptare aici - dificultati la adaptare dincolo . . titi ce nu realizeaed cd s-au desprins de corpul fizic . Ce iertare unui suflet cdiruia i-am gresit In aceastl viata Greseli si pcate in lumina sanctiunilor din lumea astraldi “deeve considerente . . Suton nasamnestiecevshremerrnunsesesnrensent APITOLUL II yerse meditatii . . . area maresalului Alex. ‘Avereecu 7 consultiri astrale.. 2... 1... scnomen de posesiune astral. rise al dedublirii iu Yoga APITOLUL Il Decmnsaure, studiu, experiente, munci asiduii cu mine . | ee ieee eee ee =seste ma scoate din cop... 2... eee eth afara cospuhii gi fodermn la rugicione . salveazii din multe situatii dificile, in lumea astral . h cu entititi negative 4a aac t OD lecte ce smerenie oferita de prieteni astrali . . 5 2 este pe loo. sanotionata in lumea cealalt h Speteic sfiate in planurile superioare ajuta pe cele aflate mai jos, £ cept ajutoml. 2... oe 5Suflete cercetate in diverse randuri gi giisite in aceeasi stare de nemultumire, de suferinta 2 O entitate se pribuseste ela mpl stinger, ‘altele evil Suflete giisite dincolo in stare de resemnare .. . Pas Intreaga noaswii activitate de pe piiméint o giisim dineolo i ‘Tndoieli astrale in privinta dedublirii . . . O entitate astral ma socotegte nebun . ate Tncinerarea procura sufletelor chinuri inspaimantiteare . . O familie ma solicita sa-i aduc dovezi despre nemurire i Rugaciunea dincolo nu are durata dacti nu te obisnuiesti cu ea aici. epeas pit uneori contactul cu mine, 82 83 86 87 88 90. 91 . 4 Laude si laudarosi $i dincolo, ca giaici ©. 95 fntélnire cu mama si cu tata (Stanca si Gheorghe Mladin-. Jian). - 6 Unsuflet chinuit 0... eee eee eee 98 Picatele saivarsite aici le vom avea in fat dincolo si vom suferi in functie de cunoasterea si gravitatealor 2.2... ee eee Gaspeti astrali ce-mi fac o viziti cu semnificatie . . Spicite intdlnite in locuri subterane 2. ee Sntdlnire cu Antal, ghidul cercului nosum de scoali spiritualist . Intrarea pe poarta stramtii . ; Sot $i sotie aici; dincolo - fiecare pe alt nivel te evils” Cand nu trudesti suficient aici, dincolo treci la strung”. . Suflete care evitd sf se intilneascd cumine ©... ee eee Efortul, chiar pentru o scurta perioada este réisplait dincolo Payee Orbirea de dincolo este mult mai grea decat pe paimdmt . . . Sfaturi oferite de lumea de dincolo pentru pamanteni . . . . O fntélnire imeresanti 2... . fotdinirea dincolo cu J. Kennedy . Descoperirea unei alte vieti anterioare . . Tntalnirea cu un suflet pe un plan superior Ridicare pe scara evohutiei impune munca personala . Multimile adunate in jurul tiu-un permanent pericol penta urcug spiritual 128 Un sfat pentru monah - ,,desprinderea de lume 2... eee eee ee 130 Sinuciderea procurd suferinge ingrozitoare «ee eee 132 Datoriile neachitate ne pun in situaii neplicute, la trecerea dineolo 2... . 136 Diferite aspecte astrale $i medi infecte.. 2... eee eee ee 139 Vorbirea multi aduce, implicit, si gel mai multe si suferinte pe miisura lor = dincolo, . . 147 Ateism in lumea noastra, afirmatii ateiste si fn lumea de dincolo M48 In tumea spiritelor, hotii au cheile inchisorii asupra lor 153 Fantomia mea speri¢ pasiirile din curte ale unui rr din Costnest, fm Tlie giAnaAnghl ..........005 is Heasvaiagr anaareay 198 O forma ingrozitoare de ispasire . re 156 astrale si diferite piedici sarake sce 156 ABUNS s iaeet or teaver ee Reale eae 165 Ciiliiuze vizibile astrale si alte forme prin care am fost ajutat in dedubliirile mele 167Rascruce de drum, Ceasul rifuiclilor gi hotardri indraznete . 2... 1... 168 CAPITOLUL IV Clirarea ingust 2... 7 O impiireiganie simbotics 130 Unalt caz de previziune . .- . . 182 ‘Un medic isi consulta profesonal aflat dincolo 184 ‘Un astral aflat intr-o situatie delicatd . ... + 185 Otentativa de reincamare curmata brutal... « 186 Un sinucigas dupat 35 de ani de viata subterani . 187 ‘Uncaz de sinucidere nedeliberati . . . . . . 188 Mi se solicit doud confirmari . -» 190 Un astral se indoieste de existent mort! : . 191 O prelegere in lumea astral. . - 192 O interesantd desprindere astral are AS Semnul crue - un at de violent impariva eons panei so. 14 O entitate tmi cere paine ca si- asin came el Alte curiozititi si surprize astrale - 196 O vindecare astral’ 6... . 200 ‘Ultimul pelerinaj in lumea astral. - 21 Tesphitivea: se. 5 Sse ge haces cee | 203Nota de prezentare Yn lucrarea de fati se reflecti viata unui urmérit politic, care, in anul 1948, fiind incoltit de securitate, giseste refugiu in casa pirintilor s&i, dintr-o comun’ din mijlocul Olteniei. Aici, inur-un pod de buciitirie de vari, in semi-intuneric, isi duce existenja in cea mai stricta clandestinitate timp de doi ani si sapte luni de zile. fined de la inceput, in acest climat dur, cu el se petrece un fenomen de dedublare. Impresionat de noutatea feno- menului, initiazi o multime de experiente care-i dau cer- titudinea nemuririi sufletului. Pe masura ce isi consolideaz’i convingerea privind independenta structurii psihice de corpul fizic, se avanta in lumea duhurilor, a celor plecati de pe pimint, de undé aduce informatii surprinzitoare. De ase- menea, prin investigarea propriului trecut, isi descoper’i cateva vieti anterioare, confirmand in acest fel, teza rein- carnarii sufletelor. Este obligat si plece din acest ascunzig, intrucat parintii sAi sunt izgoniti din comuni, pentru ca in gospodiiria lor si se instaleze Cooperativa Ageicoli populari. La 25 aprilie 1951 este arestat la locuinta lui de la Brasov si trimis la inchisoarea Figiras, unde ispaseste o condamnare de cinci ani si sase luni de zile. fn aceasta perioada isi continud experientele, corelate (in limita posi- bilitatilor) cu verificiri pe ambele planuri - terestru si astral. Dupa ‘eliberare, isi stabileste domiciliul in Bucuresti, unde face cunostini cu un cere de fnalti spiritualitate moral, condus de un spirit ales. Spre deosebire de alte cereuri spiritiste, aici se predau lectii de misticd crestina. Se punea accent pe practicile religioase recomandate de Patrologia crestina, Filocalia etc., cu recomandarea expresi a Rugiaciunii inimii. Prin mjjlocirea acestui grup de idealisti ii este din plin satisfacut& setea de cunoastere a fenomenului de para- psihologie - dedublarea, pe care |-a practicat timp de opt ani. De acum incolo, numirul experientelor creste vertiginos, pe miasura solicitaérii noilor cunoscuti, care voiau sa afle noutiti despre cei plecati. Noi si noi dovezi vin si rein- tregeasci si si consolideze convingeri deja formate.Concomitent cu numirul tot mai mare de informatii in legituri cu desfaisurarea existentei dincolo de mormant = cregte si setea de autoperfectionare. in acest sens, urmarind vietile sfintilor, renunti la viata omului obignuit si devine monah. Timpul si-] petrece intre munca legati de serviciu si singurdtatea locuinei, unde studiazd numai literatura ce trateaz c&ile si metodele care promit ameliorarea psihologica a fiintei umane. isi insuseste Rugdciunea inimii, pe care o rosteste neincetat zi si noapte. Dupa alti opt ani de privatiuni gi lupt inversunati cu pornirile ancestrale ale propriului ego, riméne totusi nemultumit. intreaga stridanie nu i-a adus dect mici schim- bari de suprafata, cu totul nefnsemnate. In fata unui asemenea bilant, ia hotirarea de a pirisi tara, pentru a imbritisa viaja de sihastru pe muntele Athos. Securitatea insd, in ultimul moment, se opune. Obligat si traiasci in continuare in acelasi climat, incepe si mediteze mai mult asupra credintei, practicilor religioase, diferitelor metode de lupti cu sine. in final ajunge la concluzia ci toate acestea nu condue pe practicant la integrarea lui in ,Marele Tot“, din care toate purced, inu-un moment de revelatie, afli ci puritatea mintii si Absolutul nu pot fi atinse prin credinta, vointi, efort, imaginatie, analize etc., gi ci orice activitate este si rimane in orice imprejurare un obstacol permanent 1a intilnirea omului cu Dumnezeu. fn urma acestei fericite descoperiri, adopté 0 noni modalitate de intampinare a framantirilor ego-ului ganditor. Asculté si priveste cu intreaga atentie orice reactie a psi- hicului propriu care survine automat la migcarea permanent a vietii, Altfel zis - 0 stare de constientizare spontana, realizat& pe parcursul unei clipe, in care gandirea tace cu desivarsire, Aceasti simpli cunoastere de sine o practic timp de civea doi ani gi jumitate, cind intélneste 0 nou si mare surpriza. Gandirea, fara nici un efort, tsi incetase zburdal- nicia, ego-ul si-a pierdut insemnitatea in actul de decizie, in structura Iui se operase, pe cdi nevdzute si neurmarite, © incizie, ca o fereastra spre Infinit. Aceasti deschidere ii permite practicantului si pariseasci fr nici un efort mar- 8 ieginirea egocentrista, spre a intalni Absolutul. Cararea ingusté se descoperise singu Autorul acestei lucrari se socoteste doar un instrument, prin care s-a transmis acest mesaj simplu si la indemana tuturor oamenilor dispus cunoasca subreda conditionare si si atingi Sacrul - Scfnteia divind. Toti cati intdlnese aceasti Sfanti Realitate nu pot avea decit un singur limbaj si o unica viziune a faptelor, care nu pot fi niciodata contrazise, negate sau interpretate.CAPITOLUL I Vise prevestitoare De cind ma stiu, ined din copilirie, am avut vise premonitorii, Unele din ele erau de-o claritate absolut. Nu pretindeau nici un fel de efort pentru a fi intelese. Altele, dimpotrivi, ecrau mai mult sau mai putin voalate - si implicit, fiecare solicita un anume efort de descifrare. in sfargit, 0 ultima categorie de vise, imi era atat de criptic tansmisi, incat ficea imposibili chiar si o vagi tilmicire. Mesajul devenea ins foarte evident, fie con- comitent .cu: desfigurarea evenimentelor, fie ulterior, dupa consumarea lor. Va redau cfteva din aceste vise, unele cu implicatii certe in insisi desfigurarea vielii mele. in 1930 cram clev in clasa a treia la un liceu din Banat. Locuiam la aceeasi gazdi (Neni Cristina) cu un coleg de clasi, M. Vacdrescu, in luna februarie din acel an am avut urmitorul vis: fn fata casei unde locuiam, s-a oprit o c&ruta cu doi cai negri, condus de un tran, a cirui figuri mi-a rimas bine intiptrité in minte. Nu-l mai vizusem niciodati. fn timpul visului nu stiam cine este. Noi, cei tei: eu, gazda si colegul, ne-am urcat in aceasti ciruti, in partea din spate, agez4indu-ne pe un Jeagiin, format din dou’ seanduri acoperite cu o pituri. Eu ocupam locul dintre cei doi. $i iati-ne porniti la drum, stribitind o regiune cu totul necunoscuti de mine. Pe intregul parcurs, am inregistrat multime de amanunte ca trecerea printr-o padure, peste un pod, un izvor din care am biut api etc. in final, visul se termina in clipa cfnd, urcdnd pe un drum in pant, m-am ridicat in picioare, in clipa cand am trecut pe sub un mir, si am smuls un smoc de merigoare putin dezvoltate. fm luna iunie a aceluiasi an, la inceputul vacantei, visul prevestitor a devenit realitate. Omul cu ciruta s-a dovedit a fi fratele colegului meu, care ne-a invitat citeva zile in comuna Rugi, la circa 10-15 km. infatisarea sa, caii aIsi clruta, ca si intregul drum parcurs imi erau de-acum foarte cunoscute. in momentul cand uream dealul, am uitat de vis. Dar, ajungand sub un mir ce-si revirsa crengile peste drum, in mod mecanic m-am ridicat si am repetat Tntocmai ceea ce facusem fn stare de vis. Visul mi-a revenit in toate amanun- tele lui. Suprapunerea era perfecta, Un alt vis, in imprejuriri diferite: in ziua de 22 martie 1945, am fost arestat prima dati si retinut fara nici un fel de ancheta, fiind invinuit de atitudine ostili fat de clasa muncitoare (formularea apartine autorititilor ce acaparaser& de curfind puterea in Stat). in timpul retinerii, am iarasi un vis cu semnificatie precisi, M& aflam la Bucuresti, in casa fratelui meu. In fata casei se opreste o masina de culoare neagra, condusd de un sofer necunoscut. Ne urcdim, eu si fratele meu, cu sotiile si pormim pe un drum pe care nu-l mai stribitusem niciodaté. La intrarea intr-o localitate suntem opriti de un post de control al armatei sovietice. Ni se controleazi cele tei geamantane, apoi ne urciim gi continuim drumul. Visul se termina aici, Dupi aproape dowk luni de zile, am fost trimis in lagdrul de la Caracal. Pe drum, in gara Bucuresti-triaj - evadez. De aici incolo, totul s-a desfasurat intocmai ca in vis. Un taxi angajat de pe piati ne-a dus la Craiova si apoi in comuna natalii, la piirintii_ mei, Si iaté un alt vis, cu o semnificatie care inci nu s-a realizat. in cursul luni august 1945, inu-o dupi-amiaza foarte c&lduroasa, m-a cuprins un fel de toropeali si, contrar obisnuintei, am adormit. Pe bolta cerului, cum priveam inspre risirit, observ © stea cu cinei colturi, In mijlocul ei, chipul lui Lenin. Cum o priveam, deodati steaua se desprinde de pe bolta cerului si incepe si se rostogoleasci din ce in ce mai repede, Nu mi-am dezlipit privirea de ea, decit in clipa cand s-a pribusit in imensitatea oceanului. Urmeazii o noua viziune. De data asta proiectatii pe sol. Eu privind de undeva de sus. Bra harta Romfnici, cu munti, rauri si localititi, in care era inclus’ si Basarabia, asa cum am invatat la scoala. 12 7 a ee’ Acest vis l-am povestit pe parcursul anilor de sute de ori, si la diferite persoane, ori de cate ori ivit prilejul. Sunt convins ci n-am sa mor fari si vid si implinirea acestui vis. Altfel nu mi s-ar fi dat. Si, in sfarsit, un alt vis de o importanta covarsitoare in desfisurarea evenimentelor ce aveau si-mi schimbe in intregime modul de-a géndi si a actiona pentru tot restul existentei_mele. Suntem in luna august 1948. De circa o luna de zile, un nou val de arestiri se declansase in intreaga tari. Printre cei considerati ca potentiali periculosi pentru siguranta statului totalitar - figuram gi eu. Si, ceea ce facusem in 1945, dupa evadare, am facut si de asta data. Asadar, iati-mi din nou in comuna Vartop, in casa pirintilor, a ciror gospodiirie imi oferi multe posibilititi de ascundere - gsi, in plus, garantia ci intr-o eventuald descoperire nimeni n-ar fi avut de suferit de pe urma mea, sotia si parintii fiind exceptati de la rigorile legii, in cazul respectiv. Stiam ca vor veni sd ma caute si aici, intrucét ma ciutasera in alte trei localitati diferite. In acest scop, am luat unele méasuri de prevedere. Nu am mai aparut in comuni, si mi-am aranjat in podul unei bucitirii de vara un culcus pentru dormit in timpul noptii. fn ziua de 15 august, de Sfinta Maria se tinea targul anual in comuni, si toti ai casei erau plecati. Pe mine m-a cuprins aceeasi toropeali ciudati, de care am mai amintit, si am pus capul pe perna, desi dormisem bine in noaptea precedenti, Furat de aceasta moleseala, am adormit imediat. $i iati visul de o extraor- dinara claritate, important si implinire asa de apropiata, Visez ca cineva bate in poarta si, intocmai ca in stare de veghe, mi deplasez si vad cine este si ce vrea. in fata mea era Stefan Dinu (un consitean) care, fari vreo alt& explicatic, mi se adreseaza: - Domnu’ Cici, deseari vin si te caute! - Bine, nene Stefan, iti multumesc, fi rispund eu. Dup& ce a repetat si a doua oard acest avertisment si eu i-am rispuns cu aceleasi cuvinte, s-a indepiirtat putin = apoi s-a intors cu fata spre mine si, pe un ton ceva mai apiisat imi spune: 13- Sa stii, domnu Cici, ci deseara vin te caute ! Lam multumit din nou. Ambii stiam ci este vorba de jandarmii care, fn acea vreme, asigurau ordinea ‘in comunele tari. M-am trezit brusc, cu emotia ce ti-o procura, de obicei, anuntarea unei vesti importante. Deci - mi-am zis - iat ci a'venit si ceasul ce-l asteptam oarecum. inspre sear, s-au adunat toti ai casei si eu le-am relatat visul respectiv. Tata, care era un om foarte cumpittat si judeca lucrurile la rece, a incercat si ma convinga c& visul ar fi urmarea preocupirilor si grijilor mele. [-am spus ci, daca totusi vin si mi caute, si le spun’ ci am plecat de doui zile la mine, la Brasov. Un gias diniuntru mai indemna s& nu stau la masi cu ei si si ma retrag in ascunzitoare. La insistentele lor, am stat totusi la masi. Deodata, ins’, cineva mi-a ordonat ‘si plec imediat. M-am ridicat brusc de la masa gi, hotarat am deschis usa, urmat de tata, Odat& intrat in bucdtdric, m-am urcat pe un butoi, am ridicat capul si m-am iniiltat in pod, Cand sa asez capacul la loc am auzit un zgomot in curte. Erau patru jandarmi, care veneau spre casii in pas alergitor, apirandu-se de caini. Tata abia a apucat si puna cfrligul la usa ce inchidea bucitiria. - Ce cdutati, domnule la mine in curte? il aud pe tata. C4nd a aflat c& m& cauti pe mine, le-a spus destul de tare, ca si aud gi eu, ci am plecat la mine acasa, de doua zile. Distanta dintre noi, in linie dreapté, nu era mai mare de doi metri. Au facut o perchezitie sumard si au plecat si ma caute la conacul ce-I aveam Ia circa doi kilometri depirtare de casa. Erau bine informati. Cu doua saptimani mai jnainte, stitusem acolo. Din aceasti clipa am hotarat sa taiesc in cea mai deplini clandestinitate, sA locuiesc fn acest pod tn care o raza slaba de lumina imi anunta in fiecare dimineata rasdritul soarelui, pentru ca, mai tarziu, totul in jur si riméni intr-o semiobscuritate monotona. Ziua, neputand sa citesc, am dus o viaté mai mult meditativa cu care nu fusesem obignuit pani acum. Meditez, 14 Nefard si vreau, la propria-mi viata, la ceea ce am facut nu trebuia sa fac, la ceea ce trebuia si fac si n-am facut. Rezultatul, un bilant lipsit de orice strilucire. in aceasti stare de incertitudine si frimantare, o presimfire vaga, dar pregnanta, pornind parc din adancurile cele mai indepirtate ale fiintei mele, mi anunta c& ceva deosebit se va intampla cu mine. Uneori acest ceva imi procura o stare de apiisare aproape dureroasa. $i aga s-au scurs aproape dou siptiimani, pundndu-mi mereu éntrebari. Nici un raspuns, insi nu venea si mia scoatd din aceasta suferint{ surdi! Si totusi, acel ceva’ nu s-a lsat prea mult asteptat, Marea surprizi! Revelatia fenomenului de dedublare intr-o noapte instelatié, - 0 lumina aproape ca ziua. MA aflu, nu stiu cum - in afara trupului meu la zece-cin- cisprezece metri departare de locul unde dormeam. inaltimea, patru, cinci metri, apreciati dup nucul ce-1 aveam in fata casei. Asadar, suspendat in aer, complet constient, Stiam cine sunt, unde imi este corpul. imi amintese toate eveni- . mentele ce ma adusesera in casa pirintilor mei. De asemenea, aveam constiinta clara de timpul petrecut in aceasta ascun- zatoare. $i deodatd un gand neasteptat: are nu mi-am pierdut mintile? Nu-mi dau nici un rispuns si imi proiectez privirea spre poarta aflatk la aproape cincizeci de metri unde si ajung. Poarta are inaltime de trei metri. Eu ma aflam nu cu mult deasupra ei, M-am oprit o clipa, Ma simt extraordinar de bine. Astfel de clipe nu le-am wait niciodatd in stare de veghe, Fira si ma fntorc, am revenit, alunecind, la locul initial. Si iarisi intrebirile: - Doamne, stau de cfteva zile in acest pod, oare nu mi-am pierdut mintile? - Cum e posibil ca cineva si fie in dowd locuri, corpul acolo gi eu, fiinta adevarata, aici ? 15Fiorul ce m-a cuprins, de asta data necontrolat, m-a readus spontan in podul luminat de o lumina gilbuie, deosebit de clarii. Cu acest prilej vid 0 seama de aminunte din ad&postul meu, pe care, din cauza obscurititii, ziua nu le puteam observa. Urmeazi pitrunderea in corp. Impresia era aceea a unui sarpe care pitrunde in interior prin gurdi. De fapt, era energie care, pe masuri ce se infiltra tn corp, imi ingiiduia si m& misc pe portiuni: cap, maini, picioare ete. Inima imi batea cu putere. De-acum, in stare de veghe, ii auzeam bitile in cosul pieptului. Nu s-a pierdut nici un améinunt legat de aceasta traire in afara corpului fizic. Dupi ce m-am linistit, am aprins o lumanare si am verificat ceea ce vazusem pe alta cale, decat cea obisnuita. Bucuria era aga de mare, incat imi piere si somnul si pofta de mAncare. Desi intuiesc importanta covargitoare a acestei descoperiri, totusi ceva din interior imi spune ci nu-i dect un inceput si ci va trebui si merg mai departe, sa verific, si descopir tot ceea ce imi va fi ing&duit. Chiar a doua zi am initiat un fel de discutie cu mine insumi. Dac m-am desprins de corp, fiir voia mea, imi zic eu, oare nu s-ar putea si fac acest lucru oricénd si dupa vointa mea. Cu alte cuvinte, si nu parasesc corpul decit perfect constient! $i cum? Am luat o bucaté de hartie si am desenat pe ea un cerculet, cat o pionezd ceva mai mare. Apoi am innegrit cu creionul interiorul cercului gi, dupa aceea, am fixat hartia pe scindura acoperisului, la aproape saptezeci gi cinci de centimetru, - eu, lungit la orizontal. $i iatd si formula adecvati scopului propus - restiti in géind: ,,N-am si ies din corp decit constient, privind acest punct !“ Pentru a mA familiariza cu acest experiment, in timpul zilei, din cand in cind, faceam exercitii de concenware, privind cu insistenfi punctul. Rezultatele nu s-au lsat asteptate. Chiar din prima sear’, am inregistrat o serie de efecte inedite. Din mana fizicd se desprinde o alta mani, formata din punctigoare Iuminoase, intr-o permanent’ miscare. Sur- priza, cu emofia respectivi, a readus dublura miinii inte- grind-o in mana fizica. 16 a leAcelasi fenomen s-a iatimplat si cu unul din picioare. Piciorul fizic, aflat in pozitia indoit, dublura sa parasindu-l, a luat o alta pozitie, adici cea normal de intindere inainte. in final, rezultatul a fost acelasi: revenire 1a intregul initial. fn cele din urm’, m-am desprins bruse de corp si m-am gandit puternic la parintiy mei, de care mii despértea un zid. M-am repezit cu capul inainte in acel obstacol. Dar indati m-am oprit. Cum e posibil s& tree prin zid? Aceasti indoialé mi-a oprit elanul initial. Ma aflan intr-o pozitie ciudati: cap, mfini si bust erau in afe a zidului si restul in interiorul podului. Experienta fuse: > ratata. M-am lsat in voia somnului obignuit de cAteva ore. In seara urmatoare, entuziasmul meu era atit de puternic, incat nu puteam concepe un nou esec. Era spre ziua, catre ora 4. Parisesc corpul fizic, dintr-o dati. Noul corp, ceva mai mic decat corpul fizic, format din punctisoare independente, fiecare cu lumini proprie, dar toate tinzind spre a forma acelasi tipar. in acest corp astral, intreaga structuri se afli intr-o permanent miscare. Dup& aceastii scurti constatare mi gfindese puternic la camera parintilor mei, Ca punct de sprijin am ales soba, Acoperisul dispare - si ma ridic vertical, ca o minge, alunecdnd cu viteza unui bolid; apoi cobor in mijlocul camerei. Mingea a atins podcaua si imediat - jos, s-a format capul si sub el corpul. Totul s-a produs fulgerator. Eu nu am contribuit cu nimic, nici in privinta urcusului la ceea ce a urmat dupa coborare. fndati ce s-a format corpul, am jnceput sai culeg informatii despre tot ce vedeam in cameri. Mama spila rufe in fata unei albii. Tata, imbracat, se tolanise intr-un alt pat decat cel in care dormea de obic M-am adresat mamei. Eram convins ci ma vede si aude ! Pentru ci nu mi-a raspuns la solicitare, cu mana “dreapta am izbit o sticli ce se afla pe masa, lisati de cu seara - de la cin. Mana mea a trecut prin sticli, fara si © doboare. Intentia mea de a-mi anun{a prezenta a esuat; apoi am continuat si culeg alte amanunte din casi. M-am adresat apoi tatailui meu, care dormea. i nici 17Revenirea ¢n corp s-a produs spontan, fri nich un fel de complicatii. Imediat am batut in perete, asa cum convenisem, daci aveam ceva si comunic. Mama, ingrijoraté ci la ora aceea o chem, nu mai facusem asta niciodata - prima ei tntrebare a fost dacié nu cumva sunt bolnav. - Te rog, cheami-l si pe tata, ci vreau si vi spun ceva. Dupi ce au venit amandoi si i-am asigurat ck mai simt bine, le-am descris toate aminuntele existente cu cateva jipe mai inainte, in camera de unde ei veneau. Biata mami si-a facut semnul crucii. Toate corespun- deau realititii, Nedumerit, m-a intrebat cum am putut si vad toate astea, fiindca iesirea din pod, prin bucitiirie, era conditionati de cfrligul din afar, pe care ea, venind la chemarea mea, fl gisise la locul lui. Tata, intrebat, mi-a spus c& a avut un vis cu mine, dar, trezit bruse de mama, a uitat despre ce era vorba. Le-am povestit despre experientele ce Ie-am fiicut, dfndu-le asiguriri ci nu exist: moarte. Culcusul meu, pani deundzi loc de suferinté si de ispasire dureroasd, a devenit dintr-odatti cel mai util dar oferit de viata, De-acum aveam o preocupare, pe care n-as fi schim- ‘bat-o cu nimic din tot ce poate oferi lumea. La o zi sau douad dupa aceea, ma aflu din nou in afara corpului. Era catre ora 23,30. La fel - ridicat in sus, jn aceeasi forma sferici, si apoi, coborirea in camera ocupata de fratele meu si de sotia sa. in pat, numai cumnata mea, care, peste plapuma de iar’, pusese si o anumiti scoarté - unicd dupa felul fesaturii. Ziua aceea a fost foarte cilduroasi, urmatai de o 1 apte la fel de caldi, nimic nu justifica folosirea plapumei nici a scoartei. Nici lipsa fratelui meu nu-si gisea vreo justificare la acea ori tarzie. Am lsat orice verificare pentiu a doua zi. C&tre ora 24, am auzit poarta - si pasii fratelui meu, care intarziase mai mult iii sat. Deci, incd de la acea ord aveam confirmarea ci. tot ceea ce vazusem e real. Dimineata, am chemat pe mama ca martor. Confirmarea a fost totalé. Aceeasi mirare, aceleasi nedumeriri din partea lor, eu incercfind si le demonstrez aceasta po: 18 a reomului de a se desprinde de corp, intocmai cum te-ai dezbrica de hainele ce-ti acoperi trupul. Pentru mine, aceste dovezi certe imi diideau un en- tuziasm. greu de descris prin mijloacele noastre de exprimare. Un permanent imbold ma indemna sa iscodesc, s& aflu, si descopir cét mai multe din tainele acelei lumi noi. O noua surprizi! Contactul cu lumea duhurilor in noaptea urmatoare sunt iarisi ferm decis, pentru o nou investigare in camera pirintilor mei. Dupa ce am iesit din corp si cu ochiul astral am vazut intreaga ambianti - podul, complet luminat de o lumina de un auriu clar-deschis - m-am ridicat vertical si apoi am coborat la locul dorit. Dupa ce-mi privesc pirintii, incep si adun cit mai multe informatii privind locul obiectelor de pe masa, de pe pat, si retin felul cum sunt aranjate scaunele ete. fn clipa cand mi pregiteam si pirasese camera, ducind cu mine toate informatiile culese si fnregistrate in memorie, ma surprinde un aminunt. fn cameri se mai afla o femeic care, dupa figuri, seméina cu bunica mea, decedati in 1919. impreuni cu ea-se mai afla si o fetita de doi-trei ani. Corpurile lor par mai diafane decat ale parintilor mei. Cele dod aparitii mi deruteazi si, stipfnit de un sentiment de indoiala, de nesiguran{i in leg&tura cu ceea ce vad, revin ‘in corp. Prin acelasi semnal conventional o anun{ pe mama, care vine imediat la mine si-mi confirma ca cele vizute de mine corespund intocmai realititii. Dupi aceasti nou’ revelatie, ins, am convingerea ci voi putea sii iau contact si cu cei plecati din. mijlocul nostru prin asa-zisa - moarte. + Diverse consultari in lumea de dincolo in nestiinta mea, eram fneredintat c& de-acum toate imi sunt permise si cA voi avea acces Ja tainele pe care lumea nu le cunoaste. 19dd in acel moment politic tulbure, cind nebulozitatea plana dureros peste intregul est european, toti doream sa stim: cind va lua sfarsit suferinta? cind vom scipa de nenorocirea ce se abiituse asupra tari? va fi sau nu va fi un nou razboi si ciind anume ? fn acest scop, am consultat nenumirate entitti cunos- cute si necunoscute. Fiecare mi-a dat raspunsuri deosebite. Unii mi-au spus ci mu stiu; altii ck nu au voie si spuna iar altii aveau exact pirerile noastre, ale oamenilor de pe pamant. O prietend din copilarie, care murise, Silvia Marinescu, mi-a spus ca fi este teama, ci nu vrea sa faca greseli care s-o aduci din nou la viata de aici. Un alt prieten din copilarie, lon Dumitrascu, mort in razboiul din rasarit, mi-a dat doua raspunsuri la intervale diferite. Prima dati mi-a descris, in mare, evenimentele din timpul rizboiului, punand accentul pe marea gresealii ce au fiicut-o americanii, lisind pe rusi si-si tntindi dominatia in Europa. Multi, multi ani de suferintii gi mare stramtorare va fi pentru tara, pentru popor‘, a precizat el apoi. Cu alt ocazie, intrebat asupra acelorasi probleme, n-a putut si-mi dea nici un raspuns, deoarece insotitorul sau, un birbat necunoscut de mine, nu-l slibea din ochi nici o clipa, sfuituindu-l mereu si nu dea curs dorintei mele. M-a impresionat in mod deosebit efortul pe care acel ghid spiritual fl ficea cu scopul de-a impiedica pe Ion s& fact imprudente. Acest suflet se tivalea pe pedea avand ochii fixati in ochii amicului meu si, in mod vadit, il avertiza prin semne, ca nu cumya sa comita vreo indiscretie, comu- nicindu-mi ceva. in acelasi timp, la insistentele mele, amicul meu imi da a intelege ci nu poate si spuna nimic, din cauza acestui cenzor. Dintr-un sentiment de mil fata de cele doud entititi; in final am renuntat la ceea ce doream atit de mult. Cu prilejul altor experiente, am fost sfituit sii nu mai intreb, pentru ci la mijloc sunt taine si nu mi se cade s& le aflu. $i pentru ci totusi, am continuat sa insist, am fost batjoc si chiar bruscat de céteva ori. Dintre acestea, amintese un raspuns categorie ce mi l-a dat un necunoscut. ,Ce te intereseazd pe tine aceste 20lucruri? Alta aste menirea ta‘, pentru ca apoi si nu mai adauge nimic. Dar, iaté si un raspuns care s-a verificat: ,,Rizboiul va incepe la 25 iunie“. Comunicarea am primit-o cu 4 luni de zile inainte de inceperea rizboiului fratricid din Coreea. Eu insi voiam altceva, Atasamentele dau aripi experientelor Doream sa stiu ce face sofia mea, care locuia la Brasov. Am strabatut distanta pina acolo de mai multe ori. Mi-a fost dat si vad lucruri pe care mintea omeneasca le primeste cu stringere de inima, in cel mai fericit caz, si cu durere sau revolté fn mod obisnuit. Sufletul meu insa, coplesit de fericirea ce insoteste triirea in duh, socotea totul lipsit de importanté. Nici un sentiment de mahnire, nici macar © vagd nuan{aé de nemultumire nu putea si ma tulbure. Desi, dupi logica omeneasci si dup temperamentul meu, ar fi trebuit sé fiu indurerat sau revoltat. O buna parte din inregistrarile ficute la fata lecului (schimbarea mobilei fn apartament, aducerea de lucruri noi etc.) au fost confirmate chiar de sotia mea, dup’ cinci luni de zile. Pentru altele, dintr-un sentiment de jena, nici nu am deschis vreo discutic. Confirmarea a venit mult mai tarziu, pe alti cale. ‘Trairea in aceast noua dimensiune imi di un alt mod de a privi Iucrurile. Si taiesti fenomenul frustririi i, in loc sa te intristezi, sau si te revolti, dimpotriva, intreaga fiint{ siti fie pur si simplu invadaté de un puteric sentiment de bucurie ! Pentru omul robit mentalitétii curente, 0 astfel de manifestare pare de domeniul nefirescului. in ceea ce ma priveste, n-a fost aga. Prin dedublare, mi-am dat seama ca, oarecum, m-am apropiat mai mult de acea particula divind care silisuia in mine, ca dealtminteri in toti oamenii, si ci ca imi dezvaluie, dar totodata imi si risipeste desertéciuneaBT Aveam treizeci gi doi de ani si incepusem si ascult cu bucurie si luare aminte impulsurile Sursei sacre ascunse induntrul meu. Fara sprijin astral sunt expus la multe nepliceri Tatii-mi, din noi, desprins de corpul fizic si peregrin intro lume deosebiti de a noastra, cu alte legi si alta vietuire. Incere si stribat spatiul prin voint’ si puteri proprii. Ce mare indrazneala! Ce grava eroare ! Rezultatul nu fntérzie si se arate. Odata iesit din corp, vreau si mi depirtez, sunt insi inconjurat imediat de un grup de birbati. Figuri deosebite ca infatisare, ins& toti aveau ceva in comun, iar acest ,,ceva“ era atitudinea vadit ostila fatt de mine. M-au incercuit, fiecare pregitit si mi stréipunga cu cutitul. M-am gandit si ma inarmez si eu ca ei. Si indati, m-am pomenit fn mAni cu un pumnal. Dar cercul se stringea tot mai mult. Amenintarea crestea. Un cutit aruncat de la oarecare distant imi strlipunge pieptul. Am revenit imediat in corpul fizic, simtind dureri acute in locul unde fusesem ranit astral. Durerea a persistat mai multe zile in sir, fara si ma deranjeze insi. Alté dati, o tinari, pe care o infruntasem pentru gandurile ci meschine, mi-a trimis 0 sulita, care mi-a atins si rinit bratul sténg. Rana fiicuté in corpul astral a transmis durerea si corpului fizic, daimuind mai multe zile. Vizind toate aceste piedici, mi-am zis in sinea mea: Ce-ar fi daca as apela la ingeru] meu pazitor, asta gtiind ci fiecare om are in lumea nevizuti pe cineva care-I protejeaza zi si noapte. La proxima dedublare, rog ca ingerul meu protector si mi se arate. Indati mi-a aparut in fati o tanara bruneta cu ochi negri patrunzatori. Pe masura ce se apropia simteam c& este att de lumeasci prin ceea ce emitea, incaét m-am inspdimantat. Totusi, am lisat-o si se apropie, si viid ce vrea si faci. La prima atingere, mi-am dat seama ci nu mi inselasem in aprecierile mele. Apoi, revoltat fi spun: ,Eu vin aici patruns de atita credinta si tu incerci si ma ispitesti ca orice femei, Creier ai tu ?* Si fn clipa aceea ciusul palmei mi s-a umplut de creier. Ea 22 as-a indepartat imediat, in timp ce eu am aruncat dupa ca cu creierul ce apiruse tn palma. Am revenit in corp si mi-am dat seama ci gresisem. Tinfind seama de experientele anterioare, nu mi-a fost deloc greu si-mi vad erorile: Mai inti, revolta ce m-a cuprins, datorita conflictului creat intre ceea ce a apirut si dorinta mea de a intlni perfectiunea care si ma protejeze; aceasti primi greseala a generat pe cea urmitoare - m-am gindit ci nu are creier si gdndul a creat pe loc aceasti materie cerebrali. M-am hotarat ca pe viitor si fiu mai atent si sa-mi depiisesc pornirile primare. Altidata am fost inchis astral fie intr-o inedpere fira usii si ferestre, fie prins ca intr-o plas’ pesciireasci. Nu m-am putut elibera decat prin aceasti invocare simpla, fara si am in vedere ceva: ,,Doamne, ajuté-ma sa scap din aceast& incurcaturi“, sau ,,Doamne ajuti-mi !‘* Mult mai tirziu, dupa sute de experiente, am descoperit in fine, ajutat direct sau indirect, prin inspiratii, c& cea mai eficace arma folosita in lumea astrald nu-i alta dec&t propria smerenie, Dar, despre aceasta, vom vorbi aminuntit cu alt prilej. fn acest capitol relatez numai experiente triite in perioada de 2 ani si 7 luni, pe care am petrecut-o in podul casei piirintesti. e propune plecarea din tari fn anul 1948, cAnd maresalul Broz Tito a facut marea cotitura politic’, desprinzandu-se de sub hegemonia sovietica, au existat posibilititi de plecare peste graniti. Unii oameni, dornici de © viati mai buna, au apucat calea pribegici, Un mare numiar dintre ei au platit-o cu pretul vietii = altii au fost trimigi inapoi si au ispigit ani grei de detentic. lar cei care au reusit, asa-zisii norocosi, nu stim in ce méasura au, facut sau nu ceea ce trebuiau si facd, avand in vedere sensul adeyirat al destinului ce i-a adus pe Terra si-ntr-o anumita fara. 23Th aceasti conjunctur’, tata imi propune si parasese tara, ,,cé vremurile nu se schimba curdind, asa cum am dori noi‘... Bl avea un prieten intr-o ¢omuni aproape de graniti, care m-ar fi putut ajuta. = Bine tati, fi raispund eu. Dar da-mi voie si intreb ,,dincolo", daci este sau nu bine sii fac un asemenea pas, Seara m& desprind de corpul fizic, cu intentia de a consulta pe cineva - fard si ma gindesc la o anume entitate. Abia iesit din corp, iati ci in pod, fati in fata cu mine, se afli Niculina Dinuleasa, o prieteni care decedase in urma cu doi ani. in brate tinea un copil de patra, cinci luni. Fusese impuscat si avea o rand la témpla din partea sting a capului, Am fntrebat-o ce s-a intimplat cu copilul si de ce nu-i da ingrijirile necesare, intrucdt 0 vedeam cai este oarecum indiferenta in fata acestei tragedii. ‘Cu un aer calm, imperturbabil si cu toata claritatea imi comunicd: ,,Aga ti se va intémpla gi tie daca vei pleca de aici si apoi, fari si mai adauge nimic, a disparat imediat. Cum si nu dai urmare unui astfel de sfat ! Hotérarea am luat-o pe loc - si a doua zi am comu- nicat-o si celor din casi, povestindu-le despre intdlnirea mea cu Niculina. A doua seara parasesc corpul fara si urmarese vreun anume obiectiv. Cu acest prilej intilnesc mai multe entitati necunoscute. Printre acestea, un biirbat scund, imbricat in hain& si pantaloni de aba - gti, care imi spune c& a trait in Vartop si c& se numeste D. Pun. Pentru verificare, in ziua urmitoare am intrebat pe tata daca a existat fn comuna acest om. L-am vazut profund emotionat pe masura in care incercam sa-i fac portretul personajului astral. Mi se confirma c& intr-adevar acest om a existat $i ci el l-a cunoscut gi ci a murit cu mult timp jnainte de nasterea mea. Am intuit ci aceasti dovada fusese dati pentru con- vingerea tatalui meu. Oare s-a indoit in sinea lui de mesajul pe care-] primisem de a nu parasi tara? Numai el 0 stie ! 24 a a eeCAteva descoperiri incomplete O zi si o noapte, gi iarisi o zi - si timpul se scurge din vegnicie cu aceeagi regularitate. Ce va fi maine? dar in ziua urmatoare? dar peste un an? fntrebari si semne de intrebare ftirii dezlegare, firi rispuns, totul rimanind sub mantia obscura a necunoscutului. Totusi, ceva vag imi didea a intelege cf pot si ‘indraznese si si cer sa fie ridicatd putin, cite putin, aceasta mantie nestribatuté de ochiul omenesc, pentru a citi cele ce sunt scrise dincolo de ea, $i m-am rugat, simplu, dar din toata inima: ,.Doamne, arati-mi te rog, micar ce se va intémpla cu mine in viitor. si spre ce meleaguri mi vor purta pasit Sunt ridicat in sus - urmeazi alunecarea in spatiu - i apoi coborarea in fata unei cetiti medievale, cu ziduri groase, cu porti ferecate si pizite. Ulterior, am vazut faimoasa cetate. Era cetatea Figdrasului, unde am fost inchis ca detinut politic cinci ani de zile. © altd ruga fierbinte, urmata de o nowi dezviluire: celuli intunecoasa si umeda - mfzgi pe pereti - un pat de fier si 6 usa zévoratéa. La un moment dat, prin usa deschis’ brusc, este introdus un barbat inalt, voluminos. - Cum te numesti? il intreb eu. - Faina! vine raspunsul. $i cu aceasti descoperire, firi preciziri san alte aminunte revin in corp. Peste un an gi jumitate triiiesc aievea, in corpul fizic, aceasta clipa. ,,Filmul“ se deruleazi intr-una din celulele de tristi faim ale Securitatii din Sibiu, unde am stat 8 zile - un tansfer spre inchisoarea Fagaras. $i cine este Faina? Un coleg de meserie, cu care m-am imprietenit in anii de temnita. intr-o alti desprindere de corp, sunt condus intr-o camera spatioasi cu ziduri groase de cetate medieval, tocmiti si dureze peste veacuri, Printr-o mica zgarietura, faicuté pe gearnul mat al ferestrei, vid o curte rotunda si in acea curte multi barbati, imbracati in haine peticite cu petice de multe culori. Pe cap, unii din ei poarti niste tichii de diverse culori, nemaivizute vreodati. 25- Nu se poate! imi zic eu. Probabil c&é ceca ce vid eu acum face parte dintr-o alti lume. Aceasta, repet eu iardsi, nu poate exista in nici un caz la noi in tard. Putin credinciosule!., ai rabdare... rabdare: ceea ce vezi tu acum este insdsi realitatea; vei vedea si vei trai tu insuti aceastd realitate ! Mare a fost pentru mine surpriza cand, adus la inchisoarea Fagiras, printr-o gaurd facut pe geamul vopsit, am vazut, cu toata exactitatea si in cele mai mici amanunte, imaginile ce se destrimasera anterior, descoperindu-mi mo- mente pe care acum Ie triiesc real. Asga-zisele ,,tichii“ sau ,,ciupilici“, ce le purtau detinutii, erau opera unora dintre ei, care se obisnuiser’ si le crogeteze cu multa miiestrie prin combinari de culori si desene. Ca material foloseau descori ciorapi, fulare si pulovere rupte, iar ca instrument o crogeti confectionati dintr-o sirmi gisiti prin curtea inchisorii sau dintr-un os, scos din ciorba de ciolane de vit&é sau de cal, ce ne-o dadeau la zile de | mare sarbitoare. | Problema vietilor succesive Descoperirea unor viefi anterioare De cAteva zile ma preocup’i in mod deosebit problema multiplelor vieti care, de-a lungul veacurilor, a constituit una din framantarile de seama ale omului privind rostul lui pe pamant. Pana la acea data nu citisem decat doua carti privind perenitatea gi reincarnarea sufletelor: Sic Cogito" de B.P. Hasdeu si romanul ,Adam si Eva‘ de L, Rebreanu, Mai stiam ca in primele veacuri ale crestinismului aceasta con- ceptie era unanim admis’ si cd, in domeniul acesta au fost scrise mau multe carti de scriitori crestini renumiti. Din citirea Noului Testament, mi-a retinut atentia rispunsul pe care Mantuitorul i da apostolilor sai in legaturd cu proorocul Iie, despre care s-a proorocit ci el va trebui | si vini inainte si apoi Fiul Omului. Raspunsul lui lisus: Va spun insti ci Mie a venit, dar nu Lau cunoscut si au facut cu el ce au voit. Si ucenicii au infeles c& le gratia 7 | eee eeedespre reincarnarea lui Tie in corpul lui Ioan Botezatorul. Sau, mai departe, la Matei, cap. II vers. 14: ,,Si daca voi si intelegeti, el este Iie, cel ce va sa vind.“ Cu alt pril MAntuitorul intreabi pe ucenicii sii: Cine zic oamenii ci sunt Eu ? Fiul Omului 2“ Tar ei au zis: ,,Unii Toan Botezatorul, altii Tie, iar altii Ieremia sau unul din prooroci.* Din aceste rispunsuri, variate doar ca nume, ucenicii nu fac altceva dect si repete in mod unanim, modul de gandire al oamenilor din acea vreme, care socoteau ci Fiul Omului ar fi revenit pe piméant, imbricind o alti haind decit cea avuta intr-o viatd anterioara. Cu aceste cunostinte destul de modeste, mi hotirisc s invoe puterea divini, in speranta ci voi primi un rispuns potrivit realititii lucrurilor. Si, desprins de corp, rostesc aceasta invocare: ,,Doamne, ‘te rog, ajuti-ma si-mi vad una din vietile anterioare !* Ma tidic in sus, apoi incepe coborarea. Inci de la oarecare fnaltime, am in fata perspectiva unui sat asezat intr-o regiune deluroasa, cu case impriistiate si fara imprejmuire. O singuré gospodirie facea exceptie si aceea era a mea! Casa era mai mare decat celelalte si curtea era jmprejmuiti cu un gard ficut din pari tiati padure si infipti unul lingi altul direct in pimant. Eram de meserie lemnar. Infaitisarea mea fizici cu totul deosebiti de cea actuali. Familia mea era compusi din sotie si o flick de saptesprezece, optsprezece ani, amandoua foarte frumoase. Erau, simfeam asta, foarte rele, si rautatea lor se revarsa nemilos asupra mea. - Plee - zic eu - ci nu mai pot trai cu voi !... Mi-am pus tesla pe bratul sting si, trintind usa, apoi poarta, am piirisit casi, ogradi - plecind in lumea larga. La © nova evadare, m-am viizut ca profesor intr-o sali de clas&i mixta - biieti si fete - de circa paisprezece, cincisprezece ani. Eram un birbat inalt, de aproape doi metri, cu fati prelung’, uscitiv, imbricat in haine negre. Intuitia imi spune cA totul se petrece intr-o localitatea din lumea anglo-saxona. Cu alt prilej, rugandu-ma si mi se arate o alti viati anterioari, m-am vazut preot-monah, incdruntit de multimea. anilor, intr-o chilie sdricicioas’, pardosita cu piatrd, un pat . 27Nu se simte bine. Nu are nimic de comunicat celor rimasi pe pimant. Nu-si aminteste si aibi ceva de spus. fl sfatuiese si se roage, apoi, impreun’, ne deplasim spre o casi. Este un dormitor de cazarm& in care, abia intrat, m-a izbit un miros greu de transpiratie si de picioare nespalate. Nu am putut rezista prea mult in aceasta atmosfera si am revenit fn pragul us fn marea inghesuiali din aceasta incipere, am retinut figurile mai multor consateni decedati cu cétiva ani in urmi, care s-au apropiat in grabi de mine. Am revenit in corp, apreciind c& stitusem in lumea astrald mai mult ca de obicei. Nemultumirea ne umple inima de venin, ne riscoleste sufletele, ne transforma viata aici, pe pamént, intr-un zbucium aproape continuu, De fapt, tim in infernul pe care noi insine, cu fiecare provocare a vietii ni-l credm. Pe omul ce nu a invitat s%i-si deptigeasci propria conditie, nimic din cfite se intampli nu-l multumeste. A ramine la ceea ce este, la ceea ce ai in acea clipi, reprezinté un indiciu de mare tarie sufleteasci. Caci numai aga atingem armonia interioaré, absolut necesara pentru rezolvarea oricarei probleme de 4. Lipsa acestui echilibru interior face imposibila acea contopire a omului cu Sacrul, din care isi trage originea si spre care tinde necontenit constient sau inconstient. Entit&ti ce nu realizeazi e& s-au desprins de corpul fizic Sunt iardsi in lumea spiritelor unde intamplator intal- nesc un consitean - Costicd Barzi - dat disparut in timpul rizboiului din risdrit, cu aproape dowd decenii in urm’, La intrebarea pe care i-o pun in legituri cu viata ce o duce in lumea lui, imi cere insistent si pastrez toati discretia in legitura cu intélnirea noastra. - Aici, imi spune el, o duc mult mai bine. $i dacad omul giseste conditii de trai mai bune, de ce sa se intoarci Ja ceea ce a fost? Caci am o noua familie, la care nu pot renunta, pentru a reveni acasa. 30- M&, Costicd, tu esti mort! Ceea ce trlieste este sufletul tiu, care e nemuritor, fi raspund eu. - Nu, nu, nu se poate! Cum si nu triiesc, dact maine, de pilda, eu trebuie sa fac un anumit lucru pe care J-am hotirat azi ! - Eu nu vreau sa te contrazic, dar pentru ‘ca sa te convingi personal ci ceea ce iti spun este adevirat, di-mi adresa unde locuiesti. Eu iti voi scrie si tu, dack in adevir te afli cu adevarat in corpul fizic, ai si-mi raspunzi. - Nu! Nu! riposteazi el iarisi, Te rog si nu spui celor de acasi ci eu triiiesc si ci am o alt& familie! Ma despart de el contrariat oarecum de surpriza ca acest biet suflet sustine cu atita tirie ci este incd legat de pamant prin trup. Cu alt prilej am fntflnit acelasi suflet in societatea unui var al meu, Gh, Matei, mort in urma cu doisprezece ani. Erau intr-o camera de cafenea, unde mai multi birbati jucau table. Amfndoi erau acolo ca simpli spectatori, nu altminteri decat in realitate. Costici Barzi a fost un om sirac, bolnivicios ined din prima copilirie. fn ultima lui existengi a luptat din greu cu tot felul de necazuri. Un liutar modest. Atit de mult se atasase de noua lui viati in astral, incdt nu voia s-o schimbe cu viata pe care o avusese pe piimant. Teama reintoarcerii fl tine la distanti de fosta familie. Aceast{ teama i] avantajeazi intr-un fel, fiindcd il {ine cét mai departe de lumea ce a pirisit-o, Acceasi teami, ins’, il si dezavantajeaz’, pentru cA nu-i da posibilitatea si verifice personal ruperea de corpul fizic. fn dedublare, de cele mai multe ori am impresia ci ma deplasez si cu invelisul fizic. De aceea, deseori, inainte de a pirasi incdperéa verific inertia corpului. Indeobste se cunoaste ci viata omului obisnuit este mai mult vis, decat realitate. Caci cum ar putea fi ea categorisiti, cand corpul se afli intr-o parte si gindirea hoindreste fara rost, cAnd fn trecut, cénd in viitor, mai mult sau mai putin distantati de acest suport fizic. Realitatea o intilnim numai cfind cele doud compo- nente, fizic-psihic, se afla intr-o perfect unitate. Numai in aceast4 ipostazi dispunem de intreaga energie capabili sai faci fatéi oricdror solicitari ale vietii.Din experientele ficute in aceasta perioada, am con- atat ci uni constientizeazi fenomenul mortii, iar altii mu. Gri de luciditate am intalnit si la acestia din urma, Cazul ,Costici Barzi* este, deocamdati, unic, prin rmitatea cu care igi sustine amigirea, S-ar putea sil fluenteze intr-o larg misura si treapta de evolutie Ja care giseste. Cer iertare unui suflet cdruia i-am gresit in aceasta viati De cAteva zile, géndurile mele revin cu insistenti la Uprieten, Mihai Dinuleasa, mort in 1939. Wreau si-l vad, stim de vorbi, Si-] indemn, eventual, dac& este posibil, © preocupare cat mai folositoare. Si, in final, sX-i cer ‘tare pentru tot ce i-am gresit, Dupa ce fac cuvenita invocare si cer si fiu ajutat si risese corpul, iati-ma dincolo, fati in fai cu amicul de linioard. Este asa cum Zl cunoscusem in viata. Un suflet gaduitor cu semenii sai si resemnat in fata tuturor celor se petrec peste puterile lui. in fafa acestei atitudini, din care eman& multi bundtate © deosebita sinceritate, ma simt atét de rusinat, génd- du-mi la faptul ci in relatia noastré fi inselasem buna adinta, - Nene, te rog din inim& s&-mi ierti toate cate ti-am agit. Alte cuvinte n-am mai rostit, dar si el, si eu stiam spre ce este vorba. Atat eu, cat si el socoteam ci vinuntele sunt cu totul de prisos. Sinceritatea regretului 2u a facut inutile orice alte explicatii. - tii, imi spune el, ce mi-a plicut Ia tine a fost 2ea cd nu te-ai Liudat faté de altii, aga cum fac de obicei menii in asemenea imprejuriri. Am sarutat mina prietenului meu, recunoscitor c& -mi poarté nici o supirare, - Doamne, ce mare rusine, ce lectie usturitoare ! Daca am refine si am avea mereu in fata acest mare evar, ci la trecerea dincolo totul iese Ja iveali, totul, aabsolut totul - ca intr-o oglind’ -, sigur cA alta ar fi comportarea noastri in raporturile cu semeni Cfnd trecem dincolo, avem posibilitatea si citim ca intr-o carte deschisa, intregul nostra mod de vietuire, de aici de pe pimant, cat si a altora. Nu exist taine pentru nici © actiune sivarsiti in decursul vietii noastre. Orice masca, orice prefiiciitorie dispar si adevarul iese la suprafata in toati goliciunea lui. Este, fri indoiala infinit mai folositor ca, atunci cand gresim in decursul vietii de aici, de pe Terra, si cdutim a repara in orice chip actu reprobabil ce I-am_savarsit. Moneda cu care platim aici, in lumea noastra este cu mult mai convenabili, mai ieftin’. fn caz contrar, umilirea si rusinea ce le vom simfi dincolo sunt cu mult mai dureroase. Gregeli si pdcate in Jumina sanctiunilor din lumea astral La scurti vreme, il caut din nou pe M. Dinuleasa. Ca loc de intalnire, un alt cadru, gi anume locuinta sa din Bucuresti. Aici, un ofiter - superiorul sau - fi faicea perchezitie pentru a-i gasi efecte militare, sustrase de la regimentul unde a facut serviciul. Asistam la aceasta descindere si eram foarte ingrijorat, fiinded gtiam ci omul este vinovat. Am un sentiment de mila pentru el si-l sfatuiesc sd faci ceva, intruct fl vor aresta. La indemnurile mele, mi priveste trist si totodata resemnat, constient la randul siu de infractiunea savarsita si de justetea sanctiunii inerente. Dupa alte citeva zile I-am ciutat din nou. De data asta, sunt condus fntr-un cadru specific de cabane construite anume pentru militari. Un ofiter pe care fl consult, spune ci-l cunoaste si la solicitarea mea, ma conduce in fata unei inchisori. Aici se afla o sentineld, care face de pazi in fata unor carcere construite din zid, fiecare avand pe ugi cite o vizeti. La intrebarea mea despre Mihai, sentinela imi indicd una din carcere, unde indat& pitrund - si iati ce gisesc. 33Am in fata tei paturi puse cap la cap, cici altfel latimea carcerei nu permitea asezarea paturilor. in fiecare pat, cite un barbat acoperit cu o pituri cazona. Alunec pe deasupra paturilor si m& opresc Ja ultimul, intrucat acolo intuiam ci se afla prietenul meu. La sosirea mea, el di la o parte patura, Are o infatisare jalnicd. Pe figura sa citesc o suferinta cumpliti. Vrea si se ridice si, bruse izbucneste intr-un acces de revolt. Este prea mult! Nu mai pot ! - spune el. incearca si se ridice din pat. Paznicul se repede la el si, brutal, ii di peste guri cu dosul palmei, si-l forteazi si stea lungit orizontal. M-a cuprins un sentiment de profunda mila; mai ales brutalitatea paznicului m-a indurerat. - Nene, spune-mi te rog, dac& pot s4 te ajut cu ceva si daci rugiiciunile iti sunt de vreun folos ? fn urma interventiei paznicului, el n-a mai putut si-mi spuni nimic. fnsti, o voce clari, ca venind de undeva de deasupra mea, imi transmite prelung: ,,fi sunt folositoare... fi sunt folositoare... fi sunt folositoare.“ in putinele clipe petrecute in acest mediu de ispiisire, mi-am dat seama ci, acolo, ispisirea pentru furt este mai greu de suportat decat in inchisorile din lumea noastra, a pamintenilor. in cursul vietii sale omul fusese subofier de admin- istratic la o unitate militara. Tot in legatura cu aceasti tema, am avut o descoperire si cu fratele meu Marin, mort in anul 1935 de congestie cerebrala, in varsté de douazeci gi cinci de ani. fnainte de a-l intilni, avusesem o convorbire cu o alta entitate, pe un plan superior. Si, profiténd de un plus de energie primit din acel climat, m-am gandit puternic la fratele meu. Am coborat mult - si iat ce-mi este dat si vad cu intreaga mea putere de intelegere. Agadar, de la acea inaltime am coborat intr-o incdpere spatioasé. Aici un grup de barbati, dintre care unul din ei ii bitea un cui in cap fratelui meu. La fiecare lovituri de ciocan, capul zvacnea si cuiul pitrundea tot mai adne tn moalele capului. Scena este impresionanta - si cere mult stipfnire de sine si un echilibru interior desivarsit, pentru a putea asista la 0 asemenea forma de: schingiuire. 34 cn esFiindca aveam suficienti energie, m-am adresat acestui ciildu. - Sunt fratele lui, te rog nu-l mai chinui ! La rugimintea mea, acest executor cosmic s-a oprit. in continuare, eu am Jansat urmdtoarea intrebare: Ce a fiicut de este nevoit si suporte 0 asemenea pedeapsi ?* Pe loc a venit si raspunsul, de undeva de deasupra noastri, a celor aflati acolo: Ce a facut in viati i se face !* Transmiterea a fost clara, precisd si autoritara. Ulterior, la o alt& intalnire, am cerut fratelui_ meu lamuriri legate de aceasti scend atat de impresionanti, El mi-a dat urmitorul rispuns pe care-] redau intocmai: In cursul vietii am spart capul cu ciomagul multor oameni*. Cu adevarat, fusese un om ambitios si raizbunator. Nu ierta nici un fel de impotrivire sau jignire ce i s-ar fi adus. Rezolva totul pe loc, in acel mod brutal, el fiind judecitor -i stea in cale. si executor unic, al celui ce indraznea s intr-o alt& plecare in lumea duhurilor, am intalnit fair’ -1 caut, pe Florea Dragomir, fost argat al pirintilor mei. La intwebare dac& are ceva deosebit si-mi spund sau dac& pot s&-l ajut cu ceva, imi rispunde: - in timpul stagiului militar, am mancat pachetul de alimente al unui camarad. El a avut incredere in mine, iar eu i-am méncat tot ce a avut in pachet. Dupi tonul dest&inuirii si, in general, dup’ infitisatea ce o exterioriza, reiesea clar ci suferea mult pentru aceasté incorectitudine. Cazul de fati pare putin exagerat. Dar noi nu stim ce circumstante agravante au amplificat abuzul de incredere, de care Florea n-a Juat cunostinté decat in existenta lui de dincolo de mormant. Alte forme de ispasire Am plecat din nou dupa fratele meu Marin. La marginea unei localitati, intalnesc un grup de barbati si femei. Si tocmai ca pe piméant, intreb in dreapta gi sténga 35pe cati imi ies in cale, daci-] cunosc gi daci pot sai-mi dea vreo informatie despre el. Cineva imi spune ci se afli in depozit, injelegdnd prin aceasta o cladire oarecare, spre care sunt indrumat. Hotirét, ma indrept spre aceastii constructie oarecum curioasi fiindcd nu are nici usa si nici ferestre. © femeie ce se afli nu departe de mine se oferi si-1 aduci pe fratele meu. Asa ci nu-mi rimane altceva de facut decAt s&i astept. Peste putin timp, fratele meu este adus de mana. Fata nu i se vede, fiind acoperiti cu un bandaj ficut din papur’i si rogoz. fi dau la o parte acest curios bandaj, spunandu-i: »Wreau s& vad dac& esti tu cu adevarat !* - cu toate ci stiam precis ci este el. - Spune-mi de ce esti obligat si induri aceast& forma de suferinta? - Pentru c& fn viata with pe pamfnt am avat legituri neingdduite ! a fost raispunsul sau. Pentru mine, un asemenea rispuns a constituit o adevirati. surprizi. Femeia care |-a adus, iarigi din proprie initiativa, imi comunica si ca fratele meu nu se simte bine in starea in care se giseste, dar ci ea il va ajuta si scape de aceasti wpacoste“ (cuvantul ii apartine). intr-o alti dedublare, am fntalnit pe Nicolae Vidonschi, fost agent de politic. intrucét nu-l vazusem de douazeci de ani, lam intrebat cand a parasit pimantul. Nu dat nici un rispuns. Am intors privirea in alta parte - si cfnd am revenit, el disparuse. Putin mai departe, vid o cused de caini, unde se afla legat un caine lup ce se agita si up’ lantul. S& fi fost suferinta unui om care exercitase pe pimant meseria ingraté de agent al forjei publice ? Este posibil. in numele dreptitii cfte incileiri ale legii divine nu se stivargesc. Cite interese meschine omenesti nu sunt ascunse in numele aceleiasi dreptati. Nimic nu ramane nesanctionat de severitatea indreptatiti a unor legi infailibile, pe care ajungem s& le cunoastem nemijlocit, si si le simatim efectul, atunci cind vom piriisi viata efemeri. 36 Jint&lnirea unei entititi superioare De citeva zile, mi géndesc tot mai des, daci nu ar fi posibil si intilnese pe Julia Hajdeu, de la care speram s& primesc unele sfaturi si indruméari in privinta dedublarii. Sunt in afara corpului si mi gindese puternic la imaginea Juliei. $i cu un ,,Doamne ajuti-ma !* rostit in gind ca invocare, pirisesc adiipostul indreptindu-mi spre inaltimi. Am alunecat mult in sus si, la un moment dat, apreciind ci m-am indepartat prea mult de corp, m-am oprit. Din iniltimi cobora spre mine o fapturi minunata. Un chip frumos de copila, imbricati cu un voal alb stralucitor, At&t de mult m-a impresionat aceasta fiinti diafana, coborand din sferele divine, incAt fara voia mea, am revenit in corp. Teama, emotia, surpriza, dacd nu sunt spontan stapanite, compromit echilibrul interior absolut necesar mentinerii in lumea astrala. in acest caz, emotivitatea mea a fost fatald. Integrarea in corp a fost insotité de aceeasi bucurie, cu un surplus de energie beneficd, daruitd din prisosul acelei lumi. La o alti incercare de a intalni pe Julia Hajdeu, iaté-m& pornit in sus, tot mai sus, si inca, si mai spre inaltimile binefdcitoare! La un moment dat, am din nou certitudinea ca m-am indepartat foarte mult de tiparul fizic ce zace undeva, fiir vlag’, cu totul neputincios. Mé afl intr-un palat somptuos. fn fata mea, pe un tron imperial stitea o femeie de o frumusete greu de descris. imbricimintea era dintr-o epocd mult indepirtati de a noastra. Pe cap poarti o coroan% care scfnteiazi de nenumératele pietre pretioase ce 0 impodobesc. M-am apropiat cu oarecare timiditate de aceasti fru- musete care, la rndul siiu, s-a ridicat de pe tron si a venit in intémpinarea mea. J-am sarutat respectuos mina ce-mi fusese intinsé, ca semn de bun venit. O rog si-mi spuni ce sii fac pentru a realiza cat mai usor desprinderile mele de corpul fizic. - Si le faci cu mult& religiozitate ! imi rispunde ea. Apoi in continuare, la alte intrebari ce i le-am pus, mi-a 37rispuns cA se numeste Brunhilda si ca a trait in anul 1050. T-am multumit pentru tot ce mi-a spus. M-a luat de brat si am strabatut sala imensi a palatului regal. Intr-o parte am observat un pat, la care cele dowd capete erau formate din dowd {evi de culoare galben-aurie, cu terminatii rotunde. Le-am apreciat ca fiind de aur, ceea ce concorda cu intreaga ambianta. Jn pat, fntins la orizontalé se afla un birbat, care purta o barbi stufoasii, de culoare neagri. Am intrebat cine este? - Este soul meu, Robert! raspuns dar cu o usoara nuanti de indiferenti. La despirtire i-am multumit incd o daté pentru sfatul ce mi l-a dat gi, sirutindu-i mina, ne-am despiirtit. De la aceasta indltime, inzestrat cu o energie in plus, am inceput sé cobor, intélnind in continuare alte doud entititi din lumea astrala (fratele meu gsi Bergoti). Revenind in corp, imi pun din nou intrebari fn legatura cu modul de comunicare intre mine gi entititile fntdlnite. Pana aici intalnisem multi cunoscuti, dar si necunoscuti. intelegerea fusese perfecti! Stiau necunoscutii limba mea? Poate stiau. Pana la urmi am infeles ci in lumea astral existi un singur limbaj - si anume: gandirea. fn orice limba am gandi, infelegerea este una si aceeasi, Solicitairi indraznefe Dupi scurgerea primilor doi ani de calatorii prin alte lumi cu alte legi, intr-o sear, coplesit de multimea incer- carilor prin care trecea familia mea de aici gi din Brasov, m-am rugat si mi se dezvaluie ceva deosebit. La solicitarea mea, parisind corpul, am fost dus mult, foarte mult fn sus. Am simfit tot timpul o prezenté in imediata mea apropiere. La un moment dat, m-am oprit. in fata mea se afl mai multe gradini, a c&ror frumusete nu are nici un fel de corespondenta in lumea noastra, daci am incerea cit de cat si facem vreo comparatie. Pomi, flori, cirri ce separau diverse straturi de flori. Apoi pasari, 38 19diferite ca mirime gi penaj, ce zburdau cu un ciripit nemaiauzit. Am refinut esentialul: totul incdnta privirea, mngaia auzul, imbilsima sufletul. Voiam si rémin acolo in acea atmosferi de splendoare si vis. Dar nu s-a tntimplat si fie asa, cu toat& dorinfa ce ciutam si o impun fiecarei particule din fiinta mea. Am revenit in corp, in aceasta structura subreda, pe care © pirasisem cu putin fnainte. Port in suflet, totusi, un pic de regret ca timpul petrecut acolo a fost prea scurt. Acum am termen de comparatie - si sufletul imi este inundat de o bucurie fara margini. Daca ai spune acest lucru oamenilor, cine te-ar crede ? Cum s& simti bucurie, cénd stai in acest pod intunecos si situatia alor thi devine, pe zi ce trece, tot mai precarii ? Se vorbea de colectivizare si gospodiaria parintilor mei cra vizat& ca sediu potrivit pentru cooperativa. La scurti vreme, aga s-a si intémplat. Tntr-o alti seari mi rog fierbinte si fiu ajutat si ajung in straturile cele mai inalte accesibile fiintei mele. Doamne, te rog ajuti-ma! Abia rostité formula si iatd-ma alunecdnd fn sus. dupa © vreme de alunecare pe vertical, in final m4 oprese. In fata mea se desfisoari o ceremonie religioasi. Este un fel de procesiune; asistentii sunt imbracati in haine scumpe de miitase de diferite culori si cusute cu fir stralucitor. intregul grup cAnta in mers imnuri de slava lui Dumnezev, Revenirea in trup a fost spontani, insotitd de efectele binefaicitoare obignuite, fnc& din primele experiente mi-am dat seama ci lumea de dincolo este asezata pe niveluri de evolutic. $i tot incercand i descifrez cite ceva din tainele acelei lumi, intr-o zi in mintea mea se furigeazi un gand de o deosebita indrazneala, Si anume: voiam si vid pe Dumnezeu. De cfnd tot colind intre cele doud lumi, nu mai aveam nici un fel de teama de moarte. Chiar daca ag fi stiut ci dedublarea presupune si anume riscuri, totusi acest lucru nu m-ar fi oprit din interesul ce-l acordam lumii astrale, 39Acum, c& luasem aceasti hotirare, se punea problema m si-I abordez, tot cu vreo imagine, asa cum obisnuiam fac cu cei decedati ? Pentru fntilnirile astrale, la plecarea din corp, aveam memorie imaginea persoanei ce o cautam, Chipul ci prezenta punctul de reazim din exterior, pe care-I urmaream t timpul pana la contactarea respectiva. Dar aici, in cazul de fai, ce si fac? Si-mi fixez taginea acelui batran din icoana Sf. Treimi ce-o aveam casti? Sau si lansez doar apelul - Doamne, ajuti-ma si vid! firi si imaginez ceva. Pand la urma, am ales cast ultima solutic. Ureusul vertical insotit de dorinta n&praznicd de a talni Necunoscutul. Am strabatut un spatiu imens, ca ciodati mai fnainte, si in sfirsit, m-am oprit. fn timpul cusului am perceput trei zgomote de rezonanta metalica, ferite ca intensitate. Primul, mai brutal, aidoma zgomotului cut de tragerea unei sibii din teaca. Ultimul, foarte fin, ‘ia perceptibil. De fiecare dat& am avut senzatia clari, c& erd cfte un tnvelis din aleituirea fiintei mele. fn final, n-aveam nici un fel de corp. Eram doar un met Iuminos, in care exista doar o stare de constiintd cid%, puritate absolut, orientat perfect. in jurul meu, pe yensa fntindere se aflau nenumirate puncte scAnteietoare . $i mine, putin distantate inte cle. Doua s-au deplasat m 40-50 cm spre a-mi demonstra oarecum, ci dispun de rertatea de miscare. La revenire, o stare psihicd de bucurie temperati. Iterior, gandirea mea, incepand si-si intocmeasca analizele, ipa puterea ei limitatd de tntelegere, a ajuns la concluzia i experienta a fost ratata, fiindcd n-am intalnit nimic. Astizi, cfnd relatez aceste triiri, fenomenul nu mai mstituie nici un mister. Omul inca aici pe Terra, legat > corpul fizic, are posibilitatea, prin completa pasivitate mintii, si ating’ acest sumum. Si dim posibilitate Sacrului u particulei divine existenté in fiecare din noi si se talneasc& cu Nenumitul. Dar, despre aceast’ realizare vom orbi in amanuntime ceva mai tarziu. ) 20Implinire de destin fn vara anului 1949, pe alocuri bituse grindina si recolta de porumb din acel an fusese compromisi in bund parte. Tatil meu, neputiind si dea cota impusi de Stat, in primavara anului 1950, a fost aestat, judecat si condamnat la doud Juni inchisoare corectional’. Aceasti intémplare m-a afectat in mod deosebit, mai ales e&, pe atunci, tata era suferind! P&rasind corpul am implorat plingind explicay..: »Doamne, pentru ce aceasti suferinti impusi pe nedre, + unui om biitran si bolnav ?* - De ce tot plingi? Nu mai plange! Aceasta a fost hotérat ined din anul 1889! mi-a raspuns o voce tunatoare, veniti de undeva, de deasupra mea, clara, precis’, in care simjeam mild si dragoste, A doua zi, la intrebarea mea, mama mi-a confirmat ca tata s-a niseut in anul respectiv, Din acest rispuns rezult{ o dati fn plus cdi tata nu ficea altceva, prin aceasti inchisoare, decat si-si implineascd destinul. fntr-o alti ,plecare, cobordind din sfere superioare, am vazut la oarecare depiartare un grup de mai multi barbati. Unul fuma figtri ,Plugar, altul spargea in dinti niste seminte de floarea soarelui, la fel ca in lumea noastri de zi cu Zi, M& apropii de acest grup si intreb pe unul dintre ei, cine este si cum de-a ajuns acolo. - M& numese Bergoti, sunt din Timisoara, Mi s-a iscenat © spargere la 0 cooperativa. Eu am fost impuscat joi, iar cumnatul meu, Pop, simbiti. Si cu aceste.informatii inregistrate am revenit in corp. Numele ,,Bergoti* nu-I mai intalnisem niciodati pani atunei, nici in viata obignuiti, nici in astral. Despre uciderea acestui om mi-a dat aminunte precise un anume D., fntélnit in lagrul de la Poarta Albi, fn anul 1953, Ele corespundeau intocmai cu informatiile culese de mine prin fenomenul dedublirii. in cazul Bergoti, ca si in altele asemanitoare, neso- licitate de mine, eu mA socotese doar un simplu instrument, 41prin care lumea de dincolo incearca si-si confirme existenta prin c&t mai multe si mai variate dovezi. Cateva considerente S-au scurs doi ani, sapte luni si cateva zile petrecute in acest pod - cu o scurtd intrerupere de tei luni de zile petrecute fntr-o alti ascunzitoare, aranjata in gérliciul pivnitei. Aici, conditiile erau mai bune, dar din pricina unei perchezitii am fost nevoit s4 revin in podul casei. Niculina Dinuleasa mi avertizase si nu pirisesc aceasta ascunzatoare ! gresisem lasandu-ma dus de propriile ganduri si de o oarecare nevoie de confort. Cu doi ani in urma aveam certitudinea ca in cele din urma voi fi arestat, si m4 impicasem destul de usor cu aceasta idee. Se fmplinea un destin pe care trebuia sa-l accept. Mi se cerea o predare totala: fara si intervin in nici un fel in desfigurarea evenimentelor. fnarmat cu o gama variat& de certitudini si convingeri, nimic nu mia inspaimanta. Dimpotriva aveam clipe de adanca bucurie la gfndul cai ma voi intalni cu fostii mei colegi, arestati in luna iunie 1948. in ultima vreme, tot mai multe echipe de colectivisti ne vizitau gospodiria, ficind tot felul de planuri fn legiturd cu aranjarea sediului cooperativei agricole, destinul imi impunea parasirea acestui ad&post. M-am refugiat la locuinta mea din Brasov. De aici, insd, am fost arestat si trimis de Securitate, prin Sibiu, la inchisoarea Fagiras. 42CAPITOLUL II EXPERIENTE REALIZATE iN TIMPUL DETENTIEL 25 APRILIE 1951 - 15 OCTOMBRIE 1956 Diverse meditatii Am trait putine experiente de dedublare fn aceasti perioada, datorité mai ales conditiilor grele de cazare impuse de inchisoarea Figiras. Catva timp am dormit direct pe dusumea. $i nu dispuneam decit de doutizeci si cinci de centimetri de fiecare detinut. Se dormea pe-o dungi. Schim- barea pozitiei antrena intregul sir. Cu ocazia ,repartizirii spaiului* eu am fost avantajat cu zece centimetri. De fapt, cfizuse norocul pe mine sa fiu izolat intr-un colt al celulei, ce mu mai permitea un al doilea ,Jocatar“. Marea majoritate a timpului o petreceam mai mult in meditatie, La inceput am facut si eu cea ce obisnuiam si fac& si alti detinuti: mi-am rascolit trecutul, legat mai ales de pliicerile tiite odinioari - in prezent simple amigiri. Apoi, rareori sprijinit pe acelagi trecut, fnceream si mi proiectez spre un viitor imprevizibil, atat de precar la acea epoca. Jnsa Ja scurti vreme, am constatat ci triind imaginativ, imi epuizam fari rost energia, revenind in prezent, nu culegeam dec&t roadele améariiciunii. $i atunci, mi-am zis mie insumi: gata! $i astfel, am luat hotarérea si nu mai pardsese cadrul celulei in care destinul mA adusese nu fara Tost. : De aici incolo, atent tot timpul la miscdrile gAndirii, cautam cu perseverenta sa nu mai evadez dincolo de acest spatiu limitat. Am spus si altora si faci acelasi lucru, intrucdt eu fnregistrasem multe clipe de resemnare si chiar de bucurie. Apoi, in continuare, am redus si mai mult acest spatiu la limitele propriei fiinte, concomitent cu investigarea in ansamblu a intregii ei activititi. Adunasem suficient material, si inci de la prima mAni, cum ar veni. fn mintea mea, 43slemele esentiale ce si le pune omenirea in legituri cu a si rosturile ei erau bine ordonate si foarte clare, Timp aveam destul, ba chiar imi si prisosea. Lungit rizontali, sau intors cu fata spre perete, cu ochii inchisi, tind de la suprafata partii giligioase si hoinare a stiintei mele, incercam si mi adincesc in straturile ei mai profunde. Ca prim subiect, atit de indrigit de mine, a fost omenul ,,Moarte“, care imprastie atata teroare in sufletele enilor mei. Or, din experientele mele rezulti ci ea nu altceva, decat o simpli despirtire a ccea ce este nanent, viu si nemuritor, de invelisul efemer, subred si sabil. Parisirea definitiv’ a acestui corp nu este altceva 4t nastere intr-o alti dimensiune, condusi de alte legi, posibilitati mult mai mari, atat in privinta injelegerii, si a deplasarii la nivelul respectiv, care atinge viteza dirii proprii. Acest invelig carnal, cu care ne identificim sea, socotindu-! ca fiind adevaratul om, nu este altceva ft mormintul in care, odat& intrati, pierdem memoria i indelungat tecut de multe existente. Pentru aflarea acestui mare Adevar, nu am pornit de ‘reo teorie, credint& sau anumité conditionare inregistrata leetual. Am fost, ca si zic asa, un simplu receptor - e de simplitate si smerenie absolut (gandirea: complet anta), in care a avut loc revelatia. Cand lipseste aceasta adine, orice descoperire ni s-ar face, ea nu-i altceva At amigire, inchipuire desarti, insel&toare. Prin deconspirarea efectelor mortii, teama apare ca a absurd, lipsit de orice temei rational. Nemurirea sufletului este o realitate absoluta. Scinteia ind sdlasluieste in orice om. Calitatea si cantitatea acestui este un bun comun tuturor oamenilor si numai 1a nivelul se realizeazi adevirata relatie uman’. Dragostea, fru- setea, bunatatea si infelepciunea sunt insusiri inerente stei particule divine. O alti tema, in conexiune directa, logicd si fireascd prime tem, a constituit-o meditatia asupra reincarnirii, gmentele ce mi s-au dat, legate de cxistentele anterioare, fost pentru mine suficient de griitoare si exclud orice de dubii pe aceasti tem’. Noi gi numai noi, prin aLL ile noastre egocentrice, gresit intelese, suntem crea- tori propriului destin. Nimic mu se pierde - totul se inregistreaza, fie ci este vorba de ginduri, vorbe sau infiptuiri. Masa de acumuliiri a unor energii negative ne va tine legati de atractiile pméntului, prin reincarnari succesive, pana in clipa cind, intelegdnd desertiiciunea, vom porni, in sfargit, la desprinderea din aceasta incitusare. Legea universali a cauzalitatii, atét de bine scoasi in evidenta de unele entitati astrale, m-a faicut sa inteleg perfect incercarile prin care treceam. Suferinta nu este altceva decét efectul normal al unor greseli mai mult sau mai putin grave, al ciror autor nu este nimeni altul decdt eu si numai eu. O alta problema, la care am meditat indelung, a fost aceea a Miscarii Universale. Nicdieri in Univers nu exist incremenire. Totul se afla intr-o vesnicad migcare, chiar dac&i simturile noastre n-o percep decat pana la un anumit nivel. Cu ochiul astral avem posibilitatea si privim natura intima a lucrurilor. O piatra, de pildi, in lumina acestei vederi, apare ca vie, cu energie intr-o continua miscare, ce se mentine totusi in limitele tiparului siiu fizic. Migcarea inseamnii in acelasi timp $i noutate. Viata in totalitatea ei, nu poate fi inteleasi cu adevarat, decdt miscAndu-ne odat& cu ea, noi insine ating&nd acea stare de a fi mereu noi, proaspeti, puri, intocmai ca si ea. Din toate experienjele pe care le-am facut pin’ la aceasti dat, n-am constatat nici un caz de identitate sau suprapunere: a doua fenomene. Fiecare desprindere de corp, sau fenomen intalnit era o permanenti premiera, noutate, diversitate, ce excludea orice fel de similitudine, de asemiinare. De asemenea, am mai reflectat si asupra limbajului intocmit pe simbolistica formelor de exprimare a cuvintelor. C4 in cuvant nu se include realitatea pe care el incearcd si o exprime. Legat de aceasté tema, am putut constata personal ci limbajul in lumea duhurilor este géndirea, prin care toate neamurile se inteleg. Prin educatia crestind, dati de familie, coal’, biserici, am incercat si mi conving dacti existii sau nu acea sperietoare numiti diavol. Si am ajuns Ia concluzia c& in om se giseste 45principiul binelui, cat si al riului, si c& entitatea ,diavol* tincté. de om nu exista in realitate. Si in sfarsit, o ultima problema la care am reflectat nenumirate ori, firi si-i gisesc fericita dezlegare, a fost ca privind modul meu de functionare pe plan psihic si c. Nu am putut gasi fiintei mele acea cheie fermecata 1 mijlocirea cireia sf pot realiza in mod constant unitatea tre gind, exprimare gi actiune. Si aceasti netmplinire afecta in mod deosebit. Desi intalnisem de nenumirate ori acea ipostazi a ititii. mini, a smereniei, a echilibrului si armonici wioare, totusi acest rezultat partial nu era in masura mi dea multumirea totala. Nivala de ginduri haotice, prejudectti si sentimente care adesea m4 rusinam ma obligau si recurg la o gama iat de artificii. Pentru a-mi salva reputatia de suprafata, frseam un lueru poate gi mai urat. in mod ipocrit - tam s& dau impresia unor calititi pe care nu Je aveam vealitate, incercind cu disperare si-mi ascund meschinaria \ diverse miisti. Practic, tncercdnd si insel lumea exte- wa, ma degradam gsi mai mult, inseléndu-ma pe mine ami. Aceasti sete de transformare m-a urmarit incontinuu aceasti perioad’. Mi socoteam tot timpul dator fati de elatiile ce mi le oferise cu atta generozitate, prin destin, mnezeu. fnc& de la inceput, am intuit c& opera de indumnezeire omului nu poate avea loc dec&t prin pacea sufletului, ronia si echilibrul psiho-somatic al intregii fiinte. Si ast ipostazi de armonie perfecté o intélneam de fiecare & in fenomenul dedublarii, cAnd, fara efort, se realiza de la sine, unitatea dintre corp si psihic, Daci nu lizam aceste clipe de scoatere din timp, nu era posibila uinuitatea constiintei de la starea de veghe - (legat de p) - la starea cealalti, cand fiintam in haina astrala. ‘4 aceasta pasivitate a mintii - cind tocmai ca o faclie arde, sunt lucid, supraconstient - nu se poate realiza serea de la o dimensiune la alta. in aceasta dispozitie sufleteascé, mi-am pus in gind imi dedic tot restul zilelor acestui miaret ideal religios tansformarea complet a omului vechi. lar, ca exemplu Tee. t—*#d4.)de perfectiune, am ales, dup’ cum era si normal, pe lisus Hristos. Pe intreaga perioadi a detentiei am cunoscut mai multi frati de suferinté, care cunosteau teoretic o multime de lucruri. Unii mi-au vorbit de Scarlat Demetrescu si opera lui Din tainele vietii si ale Universului, altii despre Nemurirea Sufletului in traducerea lui N. Porsena privind experientele facute de savantul W. Crooks. Am mai aflat de la alti despre spiritualitatea hindusa, doctrina Yoga etc. Tot asa si despre spiritism si 0 seami de informatii legate de uncle comunicari ce s-au adeverit in timp. La rfndul meu, am fncercat si le desttinui propriile experiente. De fapt eu confirmam prin o seami de aminunte, ceea ce ei cunosteau doar din citit sau din povestirile altora. Consultarea maresalului Alex. Averescu fntr-una din seri, cineva mi roagi si incerc o experienti, mai ales cd in acea vreme circulau printre detinuti tot felul de zvonuri alarmiste. M-am gfndit la maresalul Averescu. fn casa pirintilor meu aveam un tablou ce reprezenta bustul marelui comandant de ostiri in primul razboi mondial. Deci, hotirat s%-I intilnesc, pirisesc corpul si-] contactez intr-un anumit cadru. - Domnule maresal, vi rog in numele Tarii, aflaté in mare necaz, si al celor arestati, si ne spuneti cat va mai dura suferinta poporului nostra. ~ Nu veti scapa usor, fmi rispunde el clar, fara nici © ezitare. ~ Bine, ii spun eu in continuare, dar noi vrem, dac& asta este posibil, si ne faceti totusi o precizare. La aceasta insistenf{{ a mea, am observat un fel de ezitare, pentru ca apoi sA mi se raspunda: - Cand Germania va fi complet distrusd, numai atunci © si vind izbavirea. Din aceast& ultima parte a comunicarii am intuit ca astfel vorbeste un adversar al nemtilor - si nu am socotit transmiterea lui corecti, 47Am intrebat un definut, care a cunoscut personal pe verescu, referitor la infaitisarea lui fizicd. $i, dupa descrierea i, ea corespundea cu ceea ce vizusem in astral. Imaginea : mi-o alcdtuisem dupi fotografia de acasi era cu totul ferita. Diferite consultari astrale. jn anul 1952, in luna iunie, mare fierbere in intreaga chisoare. Se zvonea cd vom fi trimigi intr-o colonie de uncai. Nu se gtia unde anume. Unii ziceau c& ne vor tce la minele de plumb, altii la munci agricole sau in iltile Dunarii, la stuf. Unul dintre cei care aflaseri cite ceva despre exper- ntele mele, mi-a zis si incerc, poate mi se spune ceva legatura cu aceasti schimbare. $i chiar in noaptea aceea 4 desprind de corp. M& aflu plutind la aproape treizeci : metri deasupra solului. Sub mine - perspectiva unei giuni aride: Dealuri parjolite de seceté, un sol galben- siatic, putind verdeati, mai mult iarb& uscati de step’. tr-o parte, la oarecare distant, un grup de cabane inchise tr-un fare cu sarmi ghimpatd. Din loc in loc vid foisoare soldati inarmafi, Nu mai viizusem niciieri asa ceva. Nu am ca in fara noastra sunt astfel de lagare. De aceea, olo sus mi indoiam de ceea ce vad. Intervenise gandirea \ aprecierile ei, care-mi influenteaz de fiecare dati, sscoperirea ce mi se ofera. Totusi, lansez o intrebare: - Doamne, ce localitate este asta? © voce ca veniti de undeva de deasupra mea fmi spunde prelung: - Saligni'!... Saligni! Tata, zie eu, in astral am fost adus in Franta! Cum te posibil si fim dusi acolo? Revin in corp cu aceasté indoiali. Gandirea, prin \tomatismele ei, a impiedicat intuitia si-si spund cuvantul ! Nu stiam, Ja acea dati, ci undeva in tari existi o calitate cu acest nume, data in amintirea inginerului ce construit podul de la Cernavoda. I ee i aeDupa o saptimana de zile, am fost dusi la kilometrul patru, Lagirul era intoemai cum dl vizusem in afara corpului. Aici am lucrat la ecluza Cernavodi pana in anul 1953, cand, dupa moartea lui Stalin, lucrarea de la canalul Dunaire- Marea Neagra s-a sistat. La un control medical realizat dupa fncetarea luerdrii, aveam © greutate de 43 kg, la o iniltime de 1,65 m. Acest amanunt ma scuteste de alte explicatii privind conditiile de 10 ore de munci manuala la excavatii - piatrd sub pinza de apa. in aceste conditii de exterminare, ficusem 0 adevirati pasiune din a scormoni cu trndcopul locul potrivit de dislocare a pietrelor de sub api, si din spargerea lor, lovindu-le intr-un anumit punct. Echipa, formati din trei detinuti, trebuia s& implineased norma de trei vagoneti de piatri. Altfel, ne micsorau portia de pfine. Sa lasdm toate astea pe seama scriitorilor de cronici ale vremilor de mari incerc&ri, prin care a trecut o tard intreag’i. MA intreb cAti oameni au fnteles rostul focului prin care am trecut? Si, iarasi, cAti pana Ja urma au multumit vietii ci, la aceasta scoali, au fost chemati s& invete cite ceva din nestatornicia lucrurilor omenesti, dandu-le posi- bilitatea si fact pasi pe drumul evolutici morale a fiintei proprii 7 fn aceste conditii grele de munci, am fost de multe ori ingrijorat, daci a doua zi vom mai putea face acea norma colectiva, ce ne garanta bucitica de paine! Dina- mitarea terenului de excavatie se ficea rareori. Poate. chiar intentionat, pentru a ne putea lichida mai usor, prin munca extenuanti de excavatie cu instrumente rudimentare. $i asta © deduce gi din faptul ci, de multe ori, gardienii ce ne pazeau in interiorul lagarului ne spuneau fari ocol, ci ne-au adus acolo ca sd ne extermine. $i tot ceea ce se petrecca cu noi, demonstra cu prisosinta intentia stipanilor. Fair si cer sau s-o doresc, noaptea eram scos din corp. Mi se arita fie schimbarea sectorului de munca, fie unele aminunte legate de acel spatiu de excavatie - din care, a doua zi, profitam din plin. fntr-una din nopfi, iati ce mi se dezvilui. Se faicea cA lucrez la excavatie 1a punctul numit ,Groapa leilor*. 49n ridicat la marginea gropii $i am incereat si indepartez Andura varati sub linia de decovil. Am tras de aceasta dura si, cum ea s-a desprins mai usor dec4t ma asteptam, n prabusit in fundul gropii. iniltimea - cirea sapte i, iar jos - piatrd durk. M-am trezit din somn jn timpul ci. A doua zi, dupi ce am ineireat primul vagon cu 4, am incercat si indepirtez acea scindura aflataé fard acolo, care ma impiedicase oarecum in timpul inearcarii. ‘mat privilirea in fundul gropii, de unde m-am ridicat iat, firi si pajese ceva. Contactul cu piatra a fost al caderii pe o saltea cu paie sau un pamant foarte e Un coleg ce lucra la o alti scheld, in aceeasi groapi, ait repede la mine, speriat de ceea ce vazuse. Cand a t ci m-am piatit nimic, si-a facut semnul cru El ase la toatii scena. Nu am de dat nici un fel de explicatie. Caci nici nu de dat vreuna, tindnd seam de distant, de loc ete. Pe o perioadi de sase luni de zile nu ni s-a permis ‘pondenta si nici primire de pachet de alimente. Eram jorat, fiindcd nu stiam care este soarta parintilor. Izgoniti comund, plecasera la o rudd in Craiova. in aceasta conjunctur’, m-am hotiirat si-] consult din pe fratele meu Marin si iati ce-mi rispunde: ,,Nu fii jorat, ei sunt sandtosi. Au revenit in comuna si in \d vei primi o scrisoare si un pachet. Peste o siiptimani, micarea fratelui meu s-a realizat intocmai. Alta daté, fn urma unor zyonuri alarmiste, pirasesc i gi-l intalnese din nou. El m-a asigurat cA nu este si mi nelinistesc. Fiinded eu si cei de-acasi vom fi impreunii - fara insi sii precizeze cand anume. Aceasti pare s-a realizat abia dupa trei ani de zile, si anume ‘56, luna octombrie, cnd am fost eliberat. Dupai un an de zile de munca la canal, am fost stat si condamnat in 1954 de Tribunalul Militar Brasov. Cu céteva zile inainte de judecarea procesului, fari a mea, am fost scos din corp si intr-o incipere am t la o scen& foarte curioasi. Prin fata mea au trecut amar de sase tinere. Fiecare cu: degetul arditator ridicat borat ca la o urare, imi spunea ceva ce nu puteam DbGntelege. Ultima a stat in fata mea mai putin decat celelalte. Din aceasta viziune am dedus, inainte de a intra in corp, c& voi fi condamnat la gase ani. Initial am fost condamnat opt ani, insi, prin recurs, mi s-au sciizut doi ani si, din cei sase rimasi, s-au scizut sase luni pentra un an de mune prestati la canal. Dupi condamnare, am revenit la inchisoarea Figiras, de unde am fost in final eliberat. Un fenomen de posesiune astrala fnainte de a pleca la canal, un prieten, Ton Tacob, care cunostea 0 multime de lucruri din literatura de naturd spiritualist. mi anunta ca printre detinuti se afli un anume Vaideanu, care aude voci care-l indeamna sa se sinucida. Am cerut si mi-l prezinte. Era inchis in alti celuli si nu ne puteam intalni decat cu prilejul plimbarii zilnice. M-am apropiat de el, certind tn gind aceste duhuri si poruncindu-le si-1 lase in pace si si se duck in lumea lor. in clipa cfnd ne-am strains mainile, fara si-l intreb, el imi spune ci acum le aude vocea ca venind foarte de departe gi ele se adreseazd mie si nu lui astfel: - Ce ai cu noi? Ce ai cu noi! Tu nu stii cine a fost acesta si ce a facut el in alti viata! Dupi aceea, la cererea mea, mi-a povestit ce s-a intamplat cu el, in timpul anchetei facutdi la Securitate, a fost supus la tot felul de presiuni psihologice; intr-o di- mineati, la trezire, a constatat acest fenomen. La inceput, aceste voci s-au prezentat ca fiind spirite bune, venite si-l ajute - si si-i cfstige increderea, i-au dat unele informatii care ulterior s-au adeverit. Mai tarziu au inceput si-i dea sfaturi de sinucidere, spunand ca la trecerea dincolo ci il vor ajuta. O dat, cand cobora de la etaj, i-au zis si se arunce cA ei il vor sprijini, lucru pe care nu |-a facut. Refuzul su i-a indérjit si mai mult, Tar intr-o noapte, influenta lor a fost atét de puternicé, incdt a incercat si se spfnzure, dar a fost salvat de colegii din celula. 51Mai tarziu, fiind si el timis Ia canal, intrebat cum mai simte, a raspuns ca acele voci le aude din ce in mai rar si ci nu-l mai influenteaza ca altadata. Nu mai gtiu ce s-a intémplat cu el. Un posibil rise al dedublarii Tati un caz, de ast& dati povestit de acelasi prieten, acob: Prin anul 1927, un invataitor dintr-o comuni de langé ju, urmand indicatiile date de o revista spiritualisté in iturd cu fenomenul dedublirii, a trait o experienti nenoro- . Omul a innebunit si a fost internat in spital timp de an de zile. Dupa care, intr-o noapte, s-a insiinéitosit , spre stupoarea medicilor care I-au tratat: Si-acum, iati destdinuirea acestui fnvatitor, dupa in- itosire: ,.La un moment dat am reusit si ma desprind corp. In clipa aceea o entitate, care mi astepta, s-a (cat asupra corpului meu si 1-a ocupat. Din acea clipa, ramas tot timpul fn jurul corpului, pana intr-o noapte, | intrusul, fiind antremat de un vis, m-a lsat fara voia s-mi ocup ceea ce imi apartinea !“* . Acesta era asa-zisul diavol: un fost pimiantean, spirit 1 evoluat, care a trait printre noi si care vroia cu orice si-gi continue viata de deserticiuni a acestei lumi. Un exercitiu Yoga Cu aproape tei luni de zile inainte de eliberare ni servit gris cu jumiri rincede; a doua zi eram bolnay ster. Internat la infirmeria fnchisorii, am cunoscut un otizor, Florian Caciuli. Ce facea acest detinut? Am rvat cA mai tot timpul privea in tavan, intr-un anumit € - inaltimea camerei, 5 m, In jurul punctului (format -un cocolos - amestec de pasté de spun si pfine, ctat si lipit in tavan), se formase un fel de aur& cu wii regulate, ce se mentinea zi si noapte. La intrebarea mi-a raispuns ca se concentreaz si respirfi dupa sistem eens ementsYoga si s-a bucurat cind i-am comunicat observatiile mele in legituri cu acea luminozitate. De [a el am inviitat si fac un anumit exercitiu, pentru desteptarea energiei, Kundalini, pe care |-am inceput de indata. Dupi trei, patra zile de exercifii, realizate potrivit indicatiilor, triiesc urmitorul fenomen: La baza de jos a coloanei vertebrale, am simtit un fel de risucire a unei cnergii care, in continuare, a inceput si urce inspre ceaff. doa fnaintarea producea un anumit pfrait. Nestiind ce si fac, luat prin surprindere, emotia a pus capit fenomenului in ureug, cam fn dreptul rinichilor. Dupi dowd stiptimani, Florian a pirisit inchisoarea. Punctul accla luminos s-a mentinut inci dou’ luni de zile; luminozitatea lui a scizut treptat, pentru ca pani la urmi si dispari cu totul. Aveam senzatia de ceva ascutit care stripunge fir sVel CAPITOLUL Il Documentare, studiu, experiente, munca asidua cu mine Jncd de la primul fenomen al dedublirii am avut o sete mereu crescfnd&i de a cunoaste, de a mai documenta in legatura cu tot ce s-a scris si s-a experimentat in domeniul psihicului uman. fndeosebi, interesul meu inclina, cum era si firesc, in primul rand asupra fenomenului dedublirii, Cu eft crestea numirul de experiente, cu atat mai adesea si mai pregnant imi puneam problema transformérii_fiintei mele, de care nu eram deloc multumit. Doream si intalnesc o bibliotecd in misuri s&-mi sature setea cunoasterii si sii-mi dea solutii ce viza perfectiunea. La scurti vreme dupi eliberarea mea, acelasi prieten de suferinta, Florian Caciuli, carvia, Ia despiirtire, i-am dat adresa din Bucuresti a fratelui meu, mii viziteazid si ma inviti si-l cunose pe Dr. Ionel Ionescu. A doua zi, eram la el in cabinetul medical, si fri prea multi introducere, a inceput interogarea mea in legiituri cu fenomenul de- dublarii. Pe masuri ce relatam toate cite mi s-au intimplat, entuziasmul lui crestea vizind cu ochii. De fiecare data, el fécea comparatii cu tot ce citise in acest domeniu. Unele din descrierile mele le socotea ca fiind cu totul noi, neremareate de altii. Aceasta destiinuire a durat ore in gir si in diferite reprize. lealului meu, ‘Timid (fiinded aceasta este firea mes rugat sa-mi dea carti referitoare Ia acest domeniu. Mi-a raspuns ci momentan nu-n nici 0 carte, ca nu cumva vreo influeny in relatrile mele sa inte voia mea. cu sau fara »Dupa ce te voi stoarce (expr ii apartine) de toate informatiile, dupa ce-mi vei spune cum ai procedat ca si le obtii, - iti voi pune la dispovitic inticaga mea biblioteci, care m-a costat © avere“. 54 ooAga s-a si intamplat. Abia dupi o lund de zile mi-a dat prima carte: Yram doctorul sufletului. Apoi, in con- tinuare, in fiecare siptimana, 0 noua carte. La scurt{ vreme, m-a introdus in cercul spiritist, pe care-l conducea din anul 1949. Avea ca mediu pe Alex- andrina Toia, 0 femeie de-o bunatate deosebita, care cidea in transi, comunicand oral. Unul sau doi secretari scriau tot ce transmitea ghidul din lumea de dincolo, care s-a recomandat Antal. . De fapt, era o scoali tn care se preda invatatura crestind. Eram sfatuiti si citim cat mai multa literatura cu caracter religios crestin. Ni se impunea si facem in fiecare zi examenul de constiintd, rugiciuni, lupta cu noi. Din cand in cand, intocmai ca la o scoala, Antal ne cerea socoteala. in toate acestea era foarte exigent. Orice incercare de trigare era divulgaté imediat. El citea in sufletele noastre ca int-o carte deschisi, asa ci arareori ne permiteam tentativa de a-l ingela. inte timp am aflat ci venirea mea in acest cere fusese anuntatt de ghid cu circa wei ani si jumitate mai inainte, in acesti termeni: ,,in curfnd va yeni in mijlocul vostru un birbat. Si nu-l alungati. Eu |-am trimis*. Cercul era format din 20 de persoane. Riscul era mare in vremea aceea. Citeva asemenea cercuri au fost descoperite de securitate si conducitorii lor condamnati. Ghidul ne-a interzis si abordim probleme de natura politi Totul se rezuma numai si numai la,ameliorarea noastra spirituala. Ne voia cilugiri in viata obignuité, unde, spunea el, ne putem da mai bine seama cine suntem in realitate, fiindcd aici numarul si diversitatea ispitelor este mult mai mare decft in pustiu sau in miaindstiri. Si trei dintre noi am trecut cu adevarat la aceasta noua forma de viati in ce ma priveste, am renuntat Ia mine insumi, si m-am dedicat cu trup si suflet studiului si practicirii a tot felul de cai ce promiteau desavargirea. Am studiat Yoga (mai putin Hata yoga), apoi brahman- ismul, budismul, insisténd mai mult asupra sectei zen, confucianismul. Am citit Coranul si diverse carti de aplicare a mozaismului. In final, m-am adancit in literatura crestina: Filocalia, victile sfintilor - ortodocsi si foarte multi catolici. 55La un moment dat, am descoperit Rugiciunea inimii, pe care am practicat-o cu multi sirguint’ timp de opt ani de zile, Dupa cftiva ani se rostea automat, Din dragoste pentru Hristos - am zis eu - nu voi mai consuma carne. Si astfel, din anul 1965 ma hrinesc cu produse lactate, fructe, zarzavaturi. Pana in anul 1979 am locuit pe strada Ghercu Con- stantin, intr-o mansard& - camerd, bucitirie. Fira radio sau televizor. fn afari de serviciu, unica mea preocupare era citirea literaturii ce se adresa sufletului si experientele de dedublare. incercam si nu accept nici un fel de compromis. Si, totusi, omul din mine, deseori, m-a facut si ma rusinez de ceca ce géindeam sau rosteam. Ba, si mai rau, in cateva randuri m-am manifestat ca un om obisnuit ce a-ar fi cipitat, prin experienti, certitudinile mele. Spovedanie si impirtisanie din dowd in douti sptimani. Toate posturile tinute dup& orfnduirea monahali. Pelerina la diverse miénistiri. Vizitarea unor monahi si monahii, despre care unii crestini afirmau ci ar fi sfinti si indrumatori deosebiti spre cele duhovnicesti. Sperantele mi s-au impletit de fiecare daté cu deceptiile, pe misura intensitatii increderii ce le-o acordasem. in final, am redus totul Ia sfatul cel mai de seami ce ni J-a dat Antal, la una din sedinte, pe care-I transcriu intocm: wPrietenia cu sfinjii nu face pe om sfiint, dec&t dack urmeazi calea eviaviei. Sfintii toti au fost si ei oameni, dar au luptat si Gistrugi omenescul din ei si fiecare se urci in masura in care a izbutit. Sfintii sunt modele. De multe ori ne inselim alergand dupa extraordinar. Existé o epocd in care alergi in dreapta, alergi in stiinga, si vezi, si auzi, sii prinzi, si citesti, si adulmeci, si aduni cunostinte. $i aduni, aduni, pani céind ai ficut o grimadi. Tine-o bine intre maini, nu lisa s& curga printre degete aceasti avere. Munci, munca. Si din tot ce ai adunat, scoate tot ce este bun. Ai toate, stii tot, cunosti tot, si la urma scoti o singura flaciiri, flacairai pe care 0 indrepti spre Dumnezeu, spre Tisus Hristos. $i atunei nu mai ai nevoie nici de sfinti, nici de prieteni, nici de lume si rimai tw singur cu flac&ra. E flaca i lumina’ o “4, ¢ lumini si aceast S56ai in tine. $i, desigur, mai gresesti, c& ziceti - om sunt - si Dumnezeu recunoaste oamenii. Dar feriti-vi de pete !* Mediumitate inainte de a relua relatarea experientelor de dedublare, ma voi referi succint la un alt fenomen de parapsihologic si anume, mediumitatea. La eliberarea din inchisoare, primul drum |-am facut in comuna natali, la piringii mei. $i chiar in prima zi, impreund cu mama, m-am dus Ia cimitir, unde am aprins Tumindri la mormantul fratelui meu si al pirintilor adoptivi. Era inspre seara si acolo nu am stat mai mult de o jumitate de ori. In drum spre casi, am simtit ci dup’ noi vine o ceati imenst de spirite. Le simteam prezenta, fir si mi tem, Era o insotire prietenoasa, fiecare incercdnd si fie cit mai aproape de mine. Dupa cfteva sute de metri, am lasat un gind plin de afectiune, rugindu-i si se duct in humea lor si si nu-si piardi vremea, De indati n-am mai simtit nimic. Dupa dou saptaméni, am venit la Bucuresti, la un alt frate al meu, care mi-a facut rost de un post de muncitor la un depozit de materiale de constructii. fnainte de tneadrare in cimpul muncii, am avut o ptimAna disponibil’, pe care am dedicat-o vizitarii Cimi- tirului Serban Voda (Bellu). Si asta pentru ca in inchisoare, un detinut prezentase acest cimitir ca un lucru ce trebuie neapiirat vazut. Deosebit de aceasta, tineam mult si merg gi la mormfntul Tuliei Hasdeu. Timp de cinci zile am stat acolo cate trei-patra ore de fiecare data. fn ultima zi am avut acceasi senzatie, a unor prezente ce mA urmareau. Am sctipat de aceste entititi, folosind aceeasi forma amintiti mai sus. Ulterior, seara dup ce dormeam cftva timp, eram trezit bruse din somn, cu senzatia unor furnicaturi in maini si picioare, cu totul neplicute. La inceput nu am stiut ce sunt toate acestea. Am crezut ci sunt de natura fizicd; pozitia incomodai a corpului, stomacul prea incircat, reu- matism ctc. 57tn cel din urma, consultind si pe alti, mi s-a dat sugestia, ci ar putea fi semne ale mediumititii si, la prima ocazie, am pus mana pe creion. intrebind cine este, mi s-a dat un nume necunoscut, care m-a solicitat sii m& rog pentru sufletul Iui, I-am promis ci asa voi face si indata a pierit senzatia. O perioadi de doi-trei ani am rispuns in felul acesta solicitirilor mai insistente. Pana intr-o zi, cand am hotarat sii rup definitiv cu aceasti formii de violentare, deloc agreabili gi, mai ales incerti. fn dedublare era cu totul altceva, $i iaté motivul hotirarii intr-o seari, dup o zi in care muncisem mai mult ca de obicei, obosit, m-am culcat mai devreme. La scurt timp, sunt trezit brusc, si buimicit pun mina pe creion gi primesc mesajul unui disperat: ,,.Ma numesc Zodie. Mi-am ucis fata, sofia gi apoi m-am sinucis“ - Rau ai facut, fi rispund eu mental, du-te in lumea ta si eu am si ma rog pentru tine. Acum lasd-ma si dorm, sunt foarte obosit. Nici atunci si nici a doua zi nu mi-am adus aminte ca in urma cu doua sAptimani, intreprinderea unde lucram angajase ca inspector la proteclia muncii pe acest Zodie. Comunicarea a fost primita chiar in seara crimei, iar descoperirea ei a fost facutd dupa 48 de ore. Crima a fost premeditatt. in ziua respectivA se pronuntase divortul. Ajuns dincolo, Zodie si-a dat seama de picatul savarsit si voia si se destiinuic cuiva. Remuscarea in fata a ceea ce vedea: cadavrele inchise intr-un apartament de care nimeni mu stia nimic. Aceasti forma de mediumitate prezinti doui incon- veniente: mai intai este riscul ca un spirit putin evoluat si puni stipinire pe noi, deci si devenim instrumentul lui. In al doilea rind, aceasti insusire a noastri le atrage intocmai ca un magnet, facindu-le si intarzie in climatul acestei lumi, in dauna evolutiei lor in noua dimensiune in care ar trebui sd se incadreze. Ele incité omul medium spre o anumitd viata, pentru ca apoi si guste din plin senzatiile ce le simte mediumul. Altfel spus, spre mai larg intele; adic& fiinfe umane ce au trait cindva pe p e, aceste spirite, imint si continua sa-zisii diavoli im fapte, adesea si fie atasate de plicerile piméntului, sunt 2 care ne ispitese, indemnandu-ne s 58 C? | a eeecondamnabile, pentru savarsirea plicerii lor. Ins ispi nu reuseste decat pe fundalul slibiciunii celui ispitit. Tati deci, citeva considerente, care m-au determinat si renun{ definitiv la aceasti forma de legituri cu lumea duhurilor. De aici incolo, voi relua relatarea experien{elor de dedublare folosindu-ma de accasti dati si de cunostinjele cipitate din literatura cu care m-am fntilnit ulterior. Ex- perientele sunt grupate ca si mai inainte pe teme precise, ce urmirese elucidarea fenomenelor de viati de pe pimént si continuate dincolo. forul O entitate ma scoate din corp intr-una din seri, lungit pe pat, cu fata in ochii inchisi, rostesc in gand ru nea inimii, ci © execut cit mai corect posibil. Dintr-o dat%, desi m& aflu in corpul fizic, incep si vid cu ochiul astral: tavanul care dispare si am dintr-o dati perspectiva cerului instelat. Din indltimi coboari spre mine o fipturi minunati. Este ‘imbricata in vestmant alb, strilucitor. Are infatisarea unei fiinfe omenesti, de care nu pot spune de a fi de un sex sau altul, Ca varsti dup’ aprecierea mea - 16-17 ani, Corpul sdiu are o silueti desivarsiti. La apropierea acestei fapturi fne4nt{toare, nu ma incearcdt nici un sentiment de teamé. Sunt pur si simplu curios si vid ce urmireste, Cu un gest plin de gingisie, insi sigur, hotirat, ea apropie ambele palme in fata mea si face o pasi de in jos, cu insisi gratia perfectiunii, Cand a ajuns la picioare, am fost scos din corp - dupi care ea a dispiirut. Eu am rimas suspendat in aer, avénd pozitia corpului astral culeat pe spate, in aceasti pozitie, putin incomoda, am alunecat in spatiu o bund bucati de vreme. in partea mea dreapti, la nici doi meti distanti, se afla un glob luminos, putin mai mare decit pumnul, ce se deplasa o daté cu mine. Globul era atat de strilucitor fnc&t ochiul meu astral suporta cu oarecare dificultate privirea sa. Revenirea in corp a fost insotiti cu aceeasi stare de bucurie pe care mi-o procuri de ficcare dati clipele waite 59in lumea de dincolo. Ulterior, in mai multe rinduri, am dorit gi am cerut reintélnirea cu aceasta fapturi divin’, insd dorinja mea a ramas doar o simpli dorinta. Rugéiciuni facute fn afara corpului si indemn la rugaciune Desprins de corpul fizic, riman in camera mea si incep 4 cnt ,Hristos a inviat*, cum mai ficusem si in alte imprejurari. imi dau seama c& am o voce divin’, nemaiauzit in lumea noastra. Dupa rostirea intéilor cuvinte, aud alte voci, care se asociaza intr-un mod armonios si desdvargit rugiiciunii mele. Poate fi ecoul vocii mele, imi zic cu - si, pentru a verifica acest lucru, incetez sA mai cAnt. Rugaciunea este insi continuati de niste glasuri ce nu-si gasese vreun element de comparatie in lumea fiziei. Dupa incheierea primei rugiciuni, incep rugiciunea de Slav lui Dumnezeu, Sfinte Dumnezeu, Sfinte TARE etc.; aceleasi voci ma acompaniaza. Tac din nou, insi cdntecul de slava ¢ continuat la fel, cu o armonic si suavitate nemaiauzite. Finalul se melodiaza intr-un alt text decAt cel cunoscut de mine: Sfant, Sfantal Domnului ! A doua zi, fiind duminicd, am ascultat la biserica Sf. lie Tesviteanu-Gorgani - pe artistul N. Seciireanu, cunoscut 3i apreciat pe bund dreptate, pentru vocea sa plicut’, cAntand cugiiciunea ,,Tatil nostru, Mi s-a pirut ci mi aflu in fata unui copil care abia invati si intoneze. $i, de atunci, de la acea muzici divina, nici o voce omeneasci, oricit de celebri ar fi ea, nu m-a mai impresionat ca alta data. La © noua iegire din corp, géndul mi se indreapti spre Iconostasul aranjat pe peretele camerei si de care este pit patul tn care dorm. Privesc cele 12 icoane - sunt scildate intr-o lumina stralucitoare, indeosebi aura este formati din punctisoare albe ce scdnteiazi. Icoana Mantui- orului este iegiti in relief cu partea de jos fatii de celelalte coane - desi in realitate ea nu are asemenea particularitate. Dup& ce am sirutat aceasti icoanii, am rostit rugiciunea 50inimii: Doamne Tisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, man- tuieste-m& pe mine, picatosul | in continuare, piirvisese camera in care mi avant in spatiu, spre a implini unele dorinte ale semenilor mei. Poate ci dovezile pe care le aduc de la fiintele dragi, ce i-au pirasit, le vor wezi sufletele la o viatié mai conform’ cu principiile divine. Alti dati, dupi ce m-am desprins de corpul fizic, m-am decis si rimén in camer’. De multa vreme nu am mai fost tentat si imi privese corpul. Uneori, am fati de el o repulsie, ca faté de un cadavru, alteori insa, el exercitd © mare putere de atractie asupra sufletului. Acum, infruntand acest tisc, merg pani acolo, incat imi privese pe indelete si in aménuntime haina piménteasci. Sunt urat si ma cuprinde un sentiment de mil pentru acest corp. Vreau si nu ma mai intorc in aceast’ inchisoare, dar nu se poate. Nu depinde de mine parasirea definitiva sau rimanerea in aceasta asociere. Dupi acest examen, imi indrept fata spre icoane si, ffir grabi, agezat in genunchi peste picioarele corpului meu fizic, incep si ma rog. Pruncul din icoana ,,Maica Domnului si pruncul“, are © infiitisare de om matur, gi este de o frumusete fird comparatic in Iumea noastra. imi vine foarte greu si ma desprind de aceastii icoand. Tcoana respectivi mi-a fost diruiti de un grup de credincioase, cu prilejul serbirii zilei de Sf. Iie. Din clipa in care am primit-o in casi, mi-a fost imposibil si m& mai dezbrac in fata ei. Ani de zile am mers in bucatirie si-mi imbrac pijamaua. in final, am inteles ci lemnul acestei icoane este imbibat cu energii imprumutate tot de la om: energia pictorului, in primul rind si apoi energiile captate din expunerea indelungati in vreo ministire sau alt licas de inchindciune. Vechimea ei este de aproape 150 de ani. intr-o desprindere, dup’ ce am alunecat in Cosmos, inchis in aceeasi forma sferic’, cobor intr-un mediu rudi- mentar: un gen de hangar, foarte putin luminat. fn jural meu s-au adunat mai multi barbati si femei, cirora incep s& le predic despre credinta in Dumnezeu gi despre practica Rugiciunii inimii. Parcd furisindu-se, se indep&rteazi unul de altul. Un singur barbat riméne totusi in stnga mea. il 61inweb de ce nu a plecat si el. Primesc un raspuns clar: »Wezi, dumneata le vrei binele! $i ei nu vor si asculte - si pleact!* fn final, am infeles ci el n-a plecat dintr-un sentiment de politeje elementara. Entuziasmat de rugiciunea inimii si de asiguririle date in legituri cu rezultatele ei pozitive, pe scara méntuirii, am initiat multe plecari in lumea atét de reali a spiritelor. indemnul era unul gi acelasi, entitiile find sfituite si areocupe mintea cu rostirea rugiiciunii, Unii ascultau cu luare-aminte expunerea mea, altii, limpotriv, se indepirtau fri si-mi dea vreo explicatic. Am intalnit si entitati care, pur si simplu, mi-au replicat 24 nu-i intereseazi. Nu trebuie sii surprindi pe nimeni aceste Hispunsuri. Am adunat 0 multime de dovezi, din care rezulti ct oamenii © comport ca si pe piméant, Si credinciosul, si necredin- siosul tree dincolo, ducéind si actionand potrivit propriei conditioniri, $i intr-un caz si in altul, nu © vorba decit le 0 comportare fircasci la nivel de ego". Semnul crucii m4 salyeazi din multe situatii dificile, in lumea astral Dintr-o carte am aflat cA semnul crucii, folosit intr-un inume fel, reprezint& o armé eficienti impotriva entitit tegative intélnite in lumea astral. Cu aceasti informatie n plus, pirisese corpul, in ciutarea unei fiinte care decedase le curind. in fati, la vreo douizeci de metri, vid un om wias, inalt de 3-4 metri, imbricat in armuri, cu scut si ance in maini, de aceleasi proportii cu corpul. Céind mai vea citiva pasi pani la mine, am fiicut uz de semnul rucii - aga cum binecuvéinteaz preotul. Acest colos a fost; ur si simplu spulberat. Altidati intélnesc un grup de barbati si femei urati a infatisare. M-au inconjurat in chip conspirativ gi, pe aisurd ce se apropiau de mine, le simteam in mod crescand ra si intentia de a-mi face rau. I-am lisat si se apropic, poi, dupa ce am facut semnul crucii, toti s-au oprit brusc, u ochi larg deschigi, ca in faja unei mari surprize. Am 2fnteles ci ei nu se asteptau la asemenea riposti din partea mea. Am ridicat din nou mana spre a repeta semnul, dar m-am oprit nemaifiind nevoie, intrucat toti’ dispiruseri. {ntr-o alti fmprejurare mi aflam pe o pajiste de un verde fiiri asemninare in lumea noastri. Pe cfind alunecam astfel, imi apare in fata un barbat de constructie foarte robust. in urma lui, Ja o oarecare distant, un alt birbat ceva mai scund. Desi simt ci aceste entitafi imi sunt ostile, astept totusi si vad ce au de gind sa-mi faci. Primul se apropie pind in fata mea, ridici ciocanul ce-l are in mand gi-l las& si-mi cad in moalele capului, Simt © slabi durere din cauza izbiturii. Ma uit fix in ochii uriagului, care ridicase din nou ciocanul, cu intentia claré de a repeta lovitura gi, cu un glas cat mai bland, il intreb: De ce dai in mine? Eu nu fi-am facut nici un rau! Nu-ti este oare frici de Dummezeu si faci asemenea fapte? Pe lang asta eu il am ca protector pe Antal ! Pe fata lui am observat o vaditi surprizi, apoi, intocmai ca un copil care a gresit, smerit, a lsat capul in jos si, dupa aceea si mana cu ciocanul, in final, i-am ficut, totusi semnul crucii, la care indati s-a topit, atat el, cat si insotitorul lui. La revenirea in corp, simt © usoari durere a capului, in locul unde am primit lovitura. intr-o alt cilitorie in Iumea astral, am fost inchis intr-o camerd lipsiti de usi si ferestre. Tot semnul crucii a fost acela care mi-a deschis calea, creand o usa prin zidul in fata caruia am facut semnul salvator. inte-o alta imprejurare, am intdlnit un necunoscut, care m-a sfatuit si nu mai fac semnul crucii, ci si intind doua degete inainte in forma de impungere. ,,Bine, i-am rispuns eu, dar si vid cum te comporfi tu la semnul crucii !* La semnul ce i l-am facut, a disparut. Am intalnit, totusi, in peregrinarile mele si cateva cazuri de rezistenti la aceasta armi formidabili impotriva actiunilor negative. Va redau numai doua: intr-una din seri, dup ce ma desprind de corp, intdlnesc in cale 0 cruce de piatri, in fata cireia ma asez in genunchi si ma rog. intre mine si cruce se interpune un birbat. Farad si stau mult pe gfnduri, fac uz de semnul crucii, dar entitatea nu dispare. Oarecum surprins de rezistenta sa, ma apropii si-i spun ci probabil el este un suflet evoluat. 63Ne ATS en ae ee ee Cu 0 privire din care emana bunitate si blandete, ma sfatuieste si mi rog zicind: ,Slavi Tie, Doamne, Slava Tie!" De-acum, ingenuncheati unul Jang’ celiilalt, ne rugim in fata crucii, fiecare cu intensitatea si cu puterea credintei sale. Altidati, abia ma avantasem, cu dorinfa de a face o viziti in sferele inalte, cand cineva imi sugereazi: ,Vei fntilni tn cale un c&lugir, c&ruia s&-i dai ascultare“. Intr- adevitr, aga s-a fntamplat. Abia poposisem undeva, la iniltime, gi iaté ca in fata mea apare un monah. Pentru a ma convinge de curitenia si buna intentie a acestui spirit, am facut semnul crucii, folosind mana dreapti. La care acest monah, cu un simplu gest al maini imi imobilizeazi bratul. Acelagi lucru fi fac si cu mana stanga, consecintele fiind similare. Acum stau neputincios, complet imobilizat in fata acestui spirit, care imi zambeste cu bundvointi. imi dau seama ci si acesta este un spirit evoluat care mi domind, dandu-mi o lectic de smerenie si, totodati imi dezviluie 0 tain’ a Cerului, fn acelagi timp, el imi dezviluie si ci, in acea dimensiune, spiritele ajunse la un oarecare grad de evolugie posed cunostinje mult superioare si au arme mult mai puternice decat efectul crucii, ficut de mana unui neputineios, clruia fi este ingiiduit si viziteze acea lume. IntAlniri cu entitHti negative Inc de la primele mele calitorii in Iumea astral’, am fost obstructionat de o seama de entitéti, a ciror riutate o ntuiam jnainte de a se manifesta intr-un fel sau altul. initial, la brutalitate raspundem cu brutalitate; it din iefericire, cel invins eram intotdeauna eu. Apoi, am incercat x4 nu mai rispund in acelasi fel. Din cand in cand, ridicindu-ma deasupra sentimentului je teamé, cu inima deschisii, incercam si-i rog si mi ajute 34 gisesc 0 anumiti persoan’i. De data asta piirean mai concilianti, O dati, dupa ce ficusem rugéiciunea inimii, abia esit din corp, vad cum in camera pitrunde un tinar, care ie di tumba peste corpul meu fizic, aidoma unui clovn.Semnul crucii il dezechilibreazi, fari s&1 fact inst si dispard. La a doua incercare de semn imi cere si mu merg mai departe, pentru cA va pleca, si imi promite ch nu mi va mai supira niciodatd. Peste o vreme, ins’, aveam sil intilnese din nou. L-am irsu'tat si lam numit mincinos. Totul era in dezavantajul meu, Atitudinea mea lipsiti de iubire si de bunaitate fi intretinea, ca o hrana, putcrea. fntr-o alti desprindere de trup, la o intlnire cu astfel de spirite, am gresit si mai rau. Pe unul din ei Lam lovit peste obraz, ins imediat i-am cerut iertare. in schimi +1 violentei mele mi-a cerut 25 lei. LA o alta intalnire i-an oferit 27 Jei. Cu acest prilej mi-a spus ci el are puter asupra pamintenilor si ci este ajutat de impiratii pimantului. Alti dati, unul purta pe cap o aura confectionati din metal, incercind astfel si dea impresia unui sfant. I-am smuls accast& tinichea de pe cap si am aruncat-o cat mai departe, La rindul siu, ajutat de alti doi tineri, imi apuct miinile si mi le string ca intr-o menghini, tmpiediciindu-ma s& folosesc semnul crucit Tata si un alt gen de manifestare. O entitate imbricata ca monah, care mi opreste si tncearcii si-mi demonstreze un anume adevar dogmatic, pe care nu l-am putut refine. Atunci i-am rispuns ci ceea ce sustine el este o erezie. Demonstratia mea |-a umplut de furie, tncerc si fac semnul crucii. Nu izbutesc, finde’ ma ataci prin surprindere pe la spate, apisind pe un loc foarte dureros. Si astfel, fnclestati, strabatem spatiul, eu simtind atat greutatea lui, cAt si durerea strangerii, Fac apel la Tisus Hristos si, pe loc, raman singur, alunecand cu toata hotirdrea in tainicul Cosmos. fntr-un alt caz, pe cand ciutam pe fratele meu, intalnese un grup de patru, cinci barbati imbricati in haine albe. Unul din ei inainteazi spre mine cu o tavi pe care se aflau niste cesti. Am infeles ci imi intind o cursi si ci impotriva oricérei aparente, ei sunt tot fii ai intunericului, desi poarti haine stralucitoare. Voiau si ma inchin lor si si primesc un fel de impirtisanie fAcut{ nu cu vin, si cu rachiu. Semnul crucii la inceput ii descumpéaneste, apoi dispar. Un alt spirit, tot intr-o imprejurare ambigud, ma intreabé dacd nu am adus cu mine vreo cruciulité. inteleg 65imediat viclenia interlocutorului, care voia si ma deruteze. Acelasi semn pune capat tentativei de mistificare. © lectie de smerenie oferita de prieteni astrali Dupi aproape o ord si jumatate de Rugiiciunea Inimii, reusesc sé m& desprind de corpul fizic. Ca scop, urmérese intalnirea tatalui meu adoptiv, care a parasit pamantul in 1952. fl intalnesc pe o pajiste si ne angajaim intr-o discutie ce se prelungeste destul de mult, dar pe care, din picate, n-am retinut-o. fndati dupa despartire, m-am simfit atras spre o cladire. Aici am fn fa{4 interiorul unei chilii de cilugir, locuite de doi biarbati. Ma adresez celui mai fnalt dintre ei, si-] intreb daci-si di seama ci este mort. - Nu sunt mort, ci suflet desprins de pimant! Ummeazai apoi o discutie foarte interesanta, de filozofie pe care, de asemenea, nu am retinut-o. Un singur lucru am retinut, si anume c& aceasti convorbire mi-a rimas ca un balsam pe suflet. La un moment dat, interlocutorul meu imi spune: - Fugi de aici. Tu ai un suflet urat ! - Cum? il intreb eu, apoi il rog si-mi spuni care este defectul meu cel mai mare. - Esti ambitios! mi se di prompt raspunsul. - Cum, numai atit? Ce defecte mai am? - Esti ambitios, repet& el, dar tu si nu tc lagi! S& alergi, chiar dack 0 si calci prin gropi, si nu ai liniste. Noi aici ne adundim patru, cinci si luptim pentru ridicare ! - Cum realizati umilinta? mai intreb eu. - Tat cum... mi se rispunde... Si dintr-o daté am in fat patru, cinci birbati, care inzep si se imbranceascd unul pe altul. Apoi, unul din ei cere o b&t&. Altul se apleaci, ridic& de la pimiant o biti si i-o fntinde. Posesorul fl loveste cu toat& puterea pe cel care flcuse ascultare si fi déiduse bata. Vietima se pribuseste la p&mént, apoi se tntoarce si priveste cu toati blindejea pe cel care-I lovise. Dup& aceasti punere in sceni, ca urmare a solicitarii mele, am revenit in aceeasi chilie, unde refntélnesc cele dowd entititi cu care m-am fntretinut initial. 66 aaa aacCa semn de recunostinta pentru lectia ce mi-au dat-o, le-am sarutat mana, cu toata umilinfa ce o simfeam din adancul inimii mele. Privindu-i in fati am observat ei aveau ochii inkicrimati. Oare ce i-a putut impresiona pina la lacrimi? Gestul meu de umilin{{ sincera si profunda ? Viata cotidiand ne incearcéi in multe si varate feluri, Important este cum rispundem la loviturile de bata, care au insemnitatea lor in daltuirea brutei din noi si formarea unui om aidoma pruncului inocent. Ingdmfarea este pe loc sanctionati in lumea cealalta Un tanar necunoscut: intélnindu-1, imi vine in gand intrebarea daci poate si treaci din lumea in care ne aflam, inu-o lume superioari, ~ Desigur, imi rispunde el cu emfiazi. - Hai Si iatd-ne pe amandoi alunecand in spatiu mergem impreuni! il indemn eu. tinandu-ne de mfini. Dup& cftva timp de alunecare, am ajuns fn fata unei pripistii, peste care trebuia si trecem. Dincolo se intindea un platou ceva mai fnalt decat locul unde ne aflam. insotitorul meu, la invitatia ce i-am facut-o, de a trece dincolo, se avinth - dar, v: , NU reugeste si ajungi la marginea cealalté gi se prabuseste in abis. Lucru foarte curios; fn lumea aceea aud zgomotul de privilire, intocmai ca in lumea noastra, cind arunci un bolovan pe grohotisul unei pripistii. Un sentiment de mild ma infioard. Fira si mai stau pe ganduri zic: ,.Doamne ajuti-mi!“ si tec peste aceasti pripastie. Odati ajuns dincolo, rostese mai multe rugaciuni si, in final, Hristos a inviat, rostit de mai multe ori, pani la revenirea in corp. Asa cum s-a depanat firul acestei intfmpliri in spatiu, am certitudinea ci Cerul oferi paimantenilor o minunata lectie asupra consecintelor dureroase ale ingAmfai orgoliului, trufici. , vanitatii, 67Atitudinea smerit& si blandetea actioneazd in chip stralucit si in lumea de dincolo in cautarea unui locuitor astral, am intrat intr-o casa. fncep si caut, s& cercetez; tree prin mai multe inc&peri; strig dar nu-mi raspunde nimeni. Printr-o usa aflatii in spatele meu, isi face aparitia un omulet care, dupa infatisare, pare si fie chinez. Se indreapti furios spre mine si-mi spune: ,,Asta é neobrazare !“ prin asta imi dadea sa inteleg cf am indriznit prea mult, pitrunzind in domeniul siu, si c& i-am stricat linistea. M-am indreptat degrabi spre el si, fara nici o alté explicatic, m-am aplecat si i-am sérutat mina. Gestul a fost pentru el o surprizi si, pe loc, si-a schimbat atitudinea, devenind prictenos. © A te opune sau a intra in con’ cu entitatile intalnite in Jumea spiritelor echivaleazi cu a fi de fiecare data invins. Cea mai buna atitudine este aceea de a te smeri si de a cere sprijin sau iertare. Umilirea din toata inima si blandetea dezarmeazi chiar si spiritele cele mai fnrdite. Suflete in chinuri si chinuitori de suflete MA aflu din nu in lumea de dincolo si, drept cAlziuz’, am un tanir frumos la infiitisare, care mi duce de mand. Amindoi alunecim la cativa metri deasupra unui teren mlistinos unde vid o multime de oameni: birbati si femei in chinuri greu de descris. Unii stau afundati in mocirli pana la genunchi, alti pani la brau, altora doar capul li se vede afar, corpul find ingropat in integime in apa indeosebi retin figura unul birbat cu fata crispati de groazd; corpul fi era cufundat in intregime, si apa mocirloasd fi ii ajunsese 1a nivelul buzelor, gata sti-i intre in guri. Aldi, dimpotriva, aveau picioarele mai mult sau mai putin in afari, capul si partea superioara a corpului fiindu-le véarate in mazga mlastinii. Alti dati am fost dus in mijlocul unui lac, pe o insuli foarte mic’, de proportia unei platforme si, pe ea, 6 fantand cu cumpina. fn jurul fi i imbricate tn cimasi albe. Toate 68si limpezitul rufelor, iar lucrul era sivirgit cu multi ravni. Pe suprafata lacului inaintau spre mine doi biirbaji, care tigeau de picioare pe un al weilea, cufundat cu capul in api. Privind la aceasti sceni, simfeam in chip neplacut incerearea prin care trecea insul ce se sufoca sub apa. Fam intrebat pe cei doi birbati chinuitori dacd nu cumva cunose un anumit suflet, pe care eu il ciutam, Mi-au rispuns scurt ci mu cunose. Iam Hisat in pace, observind ci ei isi indeplineau aceasta indeletnicire ingratii, cu toata seriozitatea. Spiritele aflate in planurile superioare ajuti pe cele aflate mai jos, dacd acestea accepta ajutorul Dupa ce am urcat mult, am poposit in fafa unei privelisti asemiiniitoare cu cele din Iumea noastri. Am viizut © casi frumoasi, construiti din piatri, cu o gridin’ minunat’, Intrarea era previzuti cu o bolti de viti de vie, de un verde cum numai dincolo se intilneste. Dupi ce am deschis © usi, am intélnit-o pe Maria Barbuleseu, la care am fost solicitat si ma duc. Din prima clip a intalnirii noastre, ceva imi spune ca in fata se afl un suflet, care ma priveste cu toata amabilitatea. Ea imi di mai multe sfaturi cu caracter religios, pe care le primesc fri nici un fel de indoiali, ele fiind clare si precise, conform intru totul adevirului evanghelic, : in continuare, 0 intreb daci isi aduce aminte de Crintea Ton, 0 rudi a ei mai indepirtati - moarti de mult. Si iati raspunsul ei: ,Noi, cei de aici, coborim la cei ce locuiese mai jos dect noi, si-i ajuttim.“ fn final, imi iau rimas bun de la ea si parisind-o, mi simt atras spre o alta incipere, unde ma si indrept, fra si-mi pun intrebiri, Acolo intilnese mai multe fete tinere. Privirea imi este atrasi in chip deosebit de o tAnara care, prin frumusefea ei, intrecea cu mult pe celelalte. Are o figura de o frumusete rari, incadrati de un pir bogat, de culoare arimie inchis. Un sentiment de respect mi obligi si intore privirea si si pdrisese inciiperea. Nu tnainte de a intreba cine este, Mi s-a rispuns ca este Sf. Mucenita Eeaterina. Aud indati un imn de slavi adus lui Dummnezeu, cfntat de voci omenesti, dar de o 69suavitate inexprimabili. Dac ar fi fost si procedez dup’ vointa mea, ag fi preferat si rimfn vesnic acolo, ascultand aceast4 muzica incdntitoare, in continuare, urmirind indeplinirea misiunii ce mi-a fost incredintat’, am fiicut 0 invocare, rugdnd s4 fiu ajutat pentru a intalni si pe Crintea Ion. Imaginea si gandul la el m-a desprins de lumea minunati fn care ma aflam - si am pomit alunecind in jos. in urma mea, se auzea inca minunata melodie - dar, pe misuri ce coboram, spre mine se ridicau alte ‘glasuri omenesti, care, de data asta, cantau cintece pur lumesti. Dintr-un astfel de cantec am retinut cuvintele: Patru boi cu lantu-n coarne, Tine pe mAndruta, Doamne ! Tataé-ma, in cele din urma, ajuns intr-o cimpie fard prea multa vegetatie, mai precis intr-un loc asemanator unui lan de grau, pe unde trecuse secerisul si acum nu se mai vedea dec4t miristea. fn fati, 0 sosea obignuit’i, nepavati. Ici-colo, cfite o piatri mai mare, printre pietrigul ce acoperea toata latimea soselei. in dreapta, vid o gridina cu pomi fructiferi, fmprejmuit% cu un gard de sirma. Sub un pom z&resc doua fete tinere. Una din ele da cu cotul celeilalte, Yndemnind-o s& se uite spre mine, dupa aceea se ridicd in picioare si amandoud poresc in intimpinarea mea. Am ‘infeles din gandurile ce schimbau intre ele ci prezenta mea le distreazd oarecum. Eram destul de departe unii de alti, dar dincolo © asemenea distanté nu conteaza! Le-am lasat si se distreze fn legea lor si mi-am continuat drumul. Dupa scurt timp de mers, am vizut in fata mea, pe partea dreapti a goselei o baracd construitd din scénduri 2x3 m (ca pe santiere, pentru pistrarea sculelor). Ma simt alras spre aceasta baraca - si iati-ma, pina la unma, ajuns in interior. Aici am surpriza de a intélni pe Crintea lon. Sta tolinit pe pimant, in societatea unor tineri pe care pamantenii nu i-ar socoti dec&t niste derbedei ce-si duc existenta din expediente. Aceasta era societatea celui ciutat. La aparitia mea s-a ridicat putin in sus, iar eu I-am intrebat daca el este cu adevarat, desi aveam certitudinea identita lui. Mi-a rispuns afirmativ. I-am destainuit rostul vizitei mele si cine m-a trimis la el. 70- A - da - mi-a rispuns el. Stiu, nevasta mea! Dar spune-mi, ca cind vine sa-i iau cerceii si inelele, si si i le vand ? Am inteles ci dorea acest lucru pentru a-si satisface pasiunea jocului de carti si a petrecerilor in societatea insilor de fata. N-am sliut ce raspuns s i dau. Din aceasta situatic am fost scos - ca si zic asa - de alt eveniment cu totul neasteptat. Prin peretele de: scfndura s-a facut o deschidere, prin care a pitruns in interior o femeie cu haine de cAlugiriti, insotiti de alte dou% ciilugrite. Avea in mana dreapta un potir. Am inteles ci vine si-1 impirtiigeascit pe Ton Crintea. Cu toat eviavia s-a apropiat de el si i-a oferit sfanta impirtisanic. Ion Crintea a refuzat - si adresindu-se prictenilor Ini a inceput si faci glume si si radi firi socoteali, Cilugirita a primit refuzul siu cu o privire mitoare si s-a indep&rtat in liniste. in clipa in care ea a parisit baraca, am simfit si eu acel sentiment ce-1 incerci atunci cand, dintr-o pornire dezinteresatii, vrei si mplu. Crintea fon ajuti pe cineva si acesta refuzi pur si s si prietenii lui de petrecere ficeau haz, apoi au inceput cante un cantec lumesc. Dintr-o daté insi, cantiretii au amutit. fn baraci au patruns alti tineri. Din ce in ce mai multi, Fiecare era gribit si se inghesuia, cutind si-si fact lec. imbulzeala era asa de mare incft ii obliga pe locatari s& se intoarci fntr-o dung’. Cineva imi transmite mental c& aceast& strdmtorare reprezinté o sanctiune tn urma re- fuzului de a primi ajutorul oferit de divinitate prin spiritele din planurile superioare. Am plecat in ciutarea lui Crintea, fara si cunosc, in afari de nume si de infatisarea dupa o fotografie, si alte amanunte despre modul sau de viatdi de pe piimént. Dupa intilnire, persoana care m-a solicitat, mi-a spus despre el c& a fost ofiter si ci a dus 0 viata dezordonata: cheflin, cartofor, afemeiat. Despre Maria Barbulescu mi s-a spus c& in viata a fost o femeie evlavioasi si cdi a avut ca patroana pe Sfanta Ecaterina. Chipul acestei enti ‘nu semana cu nici 0 icoana a sfintei din cite vazusem prin diferite biserici. Dup& doud luni de la aceasti intélnire, plecind in concediu, am trecut prin Craiova. Nu stiu cum s-a intimplat, nTO dar mergdnd pe strada Al. Odobescu, ceva m-a indemnat s& intra intr-o bisericd al carei hram este Sfantul Terarh Nicolae. Acolo, privirea mi-a fost atrasi de o picturi aflata pe ferestrele din partea sting’, unde se afla chipul Sfintei Ecaterina. {ntilnirea de acum, ce reda atét de perfect chipul vazut de mine dincolo, m-a emotionat pana la lacrimi. Mai mult decat atat, intre mine si aceast icoand se stabilise o legdtur’ intima, ca aceea pe care o simi cénd privesti fotografia unui prieten foarte drag. Tot in legaturé cu aceasté tema, la o intlnire avuta dincolo cu Alexandru Voiculescu, fntrebandu-] despre un prieten al siu, Victor (decedat) mi-a rispuns ci Victor este mai jos decat el si ci i-a facut unele servicii. Ca si in cazul anterior, mi se arata o daté fn plus cum lucreaza dragostea celui aflat pe o treapti superioara de evolutie, fa(i de sufletele mai putin evoluate. Suflete cercetate in diverse rnduri si gisite in aceeasi stare de nemultumire, de suferin(& Am fost solicitat si cercetez sufletul celei care a fost aici pe pimant Leontina Keleman, moarti cu treizeci de ani in urma, in varsti de 62 ani. La prima desprindere de corp, dup ce am coborat cftva timp, fara si o pot gisi, cineva imi transmite cd Leontina se afl in regiunea Fagiras, si c&i se chinuieste ru. Am revenit in corp, faré vreun alt rezultat. Dupa catva timp, la 0 noud experientd, ajungind intr-o localitate si intrebind de ea, mi se spune cd © pot gasi dincolo de barier, adica dincolo de periferia acelei localitati. MA indrept imediat spre locul indi si, in cale, intalnesc © asezare rustica. Un sat mic, cu cé format cugci de + cfini, dar de proportii ceva mai mari. Satul este populat numai de figani. Ma adresez primului intalnit, un birbat mai in varsta, care sta tureeste in fata casei. - Da, © cunose, imi rispunde el. Sti uite acolo! indicnd cu degetul in partea sting’, unde mi si deplasez. Locuinta Leontinei e un fel de lada agezatii pe patra pari, b&tuti in pamant, Ja o inaljime de patra, cinci metri, 72 cele enerDeschiderea sa este chiar in directia unde privesc. Pentru a ajunge la ea, trebuie si ure o scar tip jaluzea; dar, cum nu reusesc, incep s& strig: tanti Leontina ! - Inte§ induntru, de ce te temi, ci nu’ te mananci! imi strigd de departe tiganul, care mii indrumase mai inainte. - Da, as intra - imi zic eu - dar ce sa fac, ci nu pot! Am revenit in corp, cu regretul de-a nu fi putut nici de aceast{ dati s-o intilnese pe Leontina. intr-o alti evadare, cobor in zone din ce in ce mai joase, fapt ce-mi produce o stare sufleteascd neplicutd, ce se amplific’ pe misura coborarii, in alunecarea mea, aud un cfntee din care am refinut doar atét: ,,Leprosii si cancerogsii stau la un loc si nu se intémpla nimic !“ La un moment dat, mi oprese si fac cunostinta cu un biarbat ce se recomandai Vasile. El imi spune ci o cunoaste gi ca, in momentul de fat ea se giseste in ,,Karmai circulara! Am revenit in corp fara alti explicatie. inca alte dou’ ,drumuri* in céutarea ci, tot far’ s-o fntlnesc. In drumul meu, suflete putin evoluate se agdtau de mine, incercénd sé ma impiedice - ziduri ce-mi barau calea. Un tanar imi indicd o directie spre care ma indrept imediat. Cobor o pant& si intalnesc un fel de ghereti ponositi. Nu se vede nici un chip de om, ci numai cftiva cfini, pe care ti mang@i. Las in urma aceasti gheretA si ma indrept spre un cotet, ca pentru porci. Aici deschid o fereastri. Intuntru, tntr-o lad’ - troc de porci - ziresc un fel de fetus dintr-un material albicios. inchid fereastra si fncep s& strig: Tanti Leontina! - Aicea sunt... Cici aicea sunt! raspuns venit de undeva, dintr-un loc inchis si cu un ton ce indica suferinta. La auzul acestei voci, m-a cuprins un puternic sentiment de mili pentru acest suflet. Incerc si depistez locul de unde am primit rispunsul. fn stanga se vede un fel de acoperis de trestie, de forma conica, rezemat pe patru stalpi fngropati in pmant. Sunt acum in fata acestei constructii rudimentare si mi gandesc cum si ajung sus. Din aceasti incurc&tura sunt scos de o femeie, tip de tiganci, ce se apropie, grabiti de mine si oarecum glumind ma intreaba: - Ce, nu poti urca? - Da, zic eu, si o caut pe tanti Leontina! 73Firai menajamente, aproape brutal, imi infige mina (0 mana aspri, de muncitor, cu unghii crescute ca niste gheare) fn mana mea stangi si, in clipa urmatoare, suntem impreuna pe iniltimea acoperisului. in acoperis se face o deschizaturi prin care zirese doar o lad’ aidoma ca infitigare cu cea vizuti mai inainte, in cotetul de porci, doar ci este putin mai mica. - Ce este? intreb eu. Abia acum a inceput sa intre. Cum adick ? Acum se reincarneazi, chiar acum igi face aparitia in lumea asta! Si, cum eu continuam sa ramén nedumerit, insotitoarea mea deschide cutia si din ea scoate un borcan, pe care apoi il desurubeazi. fniuntru, pe un fond de praf alb, disting iarisi un fetus, mai mic decat cel vazut in cotetul de porci, Cum cu voiam sa aflu si alte eventuale legi care guverneazi lumea de dincolo, contactul se rupe bruse si, firii voia mea, sunt readus in corp. Nedumerire ! Si fie oare 0 forma de ispisire pentru crima de avort comisa, in vremea existentei de pe pamant ? in sfarsit, cu prilejul unei alte ,evadari* o intalnesc intr-un grup de femei de cea mai proasti conditic umand. ‘Toate vorbeau deodat&, tipau care mai de care mai strident. Spre deosebire de celelalte femei, Leontina Keleman statea retrasi. In ochii ei se putea citi o tristete adinci. La fntrebarea pe care i-am pus-o mi-a rispuns cf nu se simte bine. MA voi ocupa acum de un alt suflet intilnit in lumea de dincolo, in diferite ipostaze, de nemultumire, de chin, de suferinta. Este vorba de prietenul nostru de gandire comund, de drum comun - drum mistic crestin, Dr. Ionel Tonescu, care ne-a pirisit la sfarsitul anului 1957, in varsti de 59 de ani. Cu el m-am fntflnit de mai multe ori. Ma voi rezuma doar la cateva intdlniri pe care le socotesc semnificative, La scurté vreme dupa ce Ionel ne-a piiriisit, am incercat si-l intdlnesc si si-l fntreb o seami de lucruri in legaturd cu trecerea sa in lumea de dincolo. Abia iesisem din corp si iati ci-I vid in camera mea, chiar lng’ pat, pared venit anume © la dedublarea m4 a i ee a nnelenlaetnmea, Dintr-o dati, fari si mi astept, el se niipusteste peste corpul meu fizic, cu intentia vizibila de a pune stipanire pe el. Acest fenomen este bine cunoscut in literatura spiri- tualisté. Sufletele prea legate de lumea carnala incearca sai revind la ea, imprumutind o haina striina, cfnd se ivesc asemenea prilejuri. El cunostea foarte bine acest fenomen, cci discutasem despre el ined de la prima noastra intilnire. Am lasat sa se mai scurgi o bucaté de timp, pentru a-i da rigaz, in Jumea sa de acum, sd se linisteasc’. Lao noua peregrinare, sunt condus de o fort invizibila intr-o camera, unde gisesc cinci barbati lungiti pe pamAnt, unul langa altul si bandajati ca niste mumii. Printre acestia sé afla gi Ionel. Pe cfnd il priveam cu oarecare curiozitate, infatisarea incepu sé i se schimbe. fn locul capului sau apare un cap de lup. Cum st&team plin de nedumerire in fata acestei metamorfoze penibile, cineva nevazut imi trans- mite: ,Este atitudinea pe care a avut-o omul in viafii! Cu prilejul unei alte vizite, in lumea duburilor, il jntélnese intr-o cameri de spital cu multe paturi. Este bandajat la cap cu un bandaj obignuit, patat de singe. in privirea lui citese cu usurinti ci se afli intr-o incercare grea. fn jurul lui se agit mai multe fiinte riuticioase, care igi bat joc de el. O entitate necunoscutd imi transmite ci Tonel este ambitios si cd se cearté cu toaté lumea. M-am rugat de aceasta entitate sA-] protejeze impotriva chinuitorilor - si mi-a promis c& 0 va face. Dupa o vreme, pornesc iarisi in céutarea lui Ionel. Dup& ce am trecut prin mai multe inciperi, ajung in sala de asteptare a unui cabinet medical. Pe usa care se deschide brusc, din interior apare un barbat cu capul complet bandajat. Se repede Ja mine, ma ia in brate si ma saruta. Ma simt obligat s{ fac acelasi lucru, fard si simt insi acea pornire de afectiune frajeasci, pe care o simteam de obicei, cand il intélneam. La scurt timp, pe aceeasi usa igi face aparitia si Ionel. Pirdsese pe cel ce m-a imbritisat si imbratisez de-acum cu toat dragostea pe Ionel. Necunoscutul a pirasit imediat camera prin usa prin care venise. - Cum te simti? il intreb pe Jonel. - Nu ma simt bine! 75- Spune-mi cine este cel bandajat ? - Este un bolnav. Aveam de gind si-i pun si alte intrebiri in legaturi cu vizitele mele in Iumea din care facea parte acum. Dar ciliuza ce mi ocrotea in chip nevazut nu mi-a ingaduit sa aflu mai multe si m-a adus acasa, fara voia mea. Am lasat s& mai treaci un timp - cand, la o noua patrundere fn astral, fl gaisesc pe Ionel fntr-un beci. Nu vad imprejur dec&t butoaie, unele mai mari, altele mai mici - si nimic altceva. Pentru a iesi din impas, incep sé-l strig, cum am fécut si in alte imprejuriiri. Observ cum capacul unui butoi, asezat in pozitie risturnat, se migci putin intr-o parte. Ma apropii si ridic capacul. fn interior se afla Tonel in pozitia culcat. Este imbracat in haine de ofiter-medic. Ne saruttm ca de obicei. - Oh! fmi spune el, ce rece esti! Avea dreptate, eu insumi simtind ca am sarutat un obraz cald - cu alte cuvinte, imi simteam raceala propriului trup fai de c&ldura corpului sau astral. - Ce s& fac pentru dumneata? l-am fntrebat. - Duceti-va sa-mi aduceti ridicina golanilor, pentru bataia sergentilor. La inceput, m-a surprins c& Ionel mi se adreseaza la plural. Crezusem c4 sunt singur in beci, deodati am simtit c4 in dreapta mea se afla un barbat - calauza mea - care-mi controleazi orice miscare si nu ma lasa sa-l privesc. Am intuit e& prietenul meu ispigeste greseli pe care le svarsise in viata lui de militar: bataia sergentilor. Mf aflu tot in cutarea lui Ionel, pe versantul impadurit al unui munte. Pe iarba, la citiva metri de mine zaresc mai multe fetite minuscule, de doi-trei centimetri. Curioz- ilatea ma face si ma indrept inspre ele si si cercetez aceste papusi vii. Pun mana pe una din ele si, cind ma pregiteam s-0 studiez, simt in podul palmei intepiituri foarte dureroase. P&pusa se lipise in scobitura palmei ca o ventuzi. Printr-un gest de scuturare a miinii, reugesc sii ma debarasez de ea. Ma rog insistent si fiu ajutat pentru a-l intalni pe Tonel. Alunec pe deasupra unui loc pustiu. Totul pare parjolit de o arsita necrutatoare. Nu exista fir de iarba, nici © urma de vial. Argifa Soarelui distrusese tol in chip 716 i