Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 2-Ioanide in 7 Teme PDF

    Uploaded by

    Ruxandra Vasile
    10 views9 pages

    Original Title

    2-Ioanide in 7 teme.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views9 pages

    2-Ioanide in 7 Teme PDF

    Uploaded by

    Ruxandra Vasile

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    pe planeta lu loan, Sensularticlul, comenteaz’ biograful, este Bs aflimase ca primul arhitect mare al scoltcreatoare urbanistice, ut Tn fine dup cateva general de arhitecti mal mult sau mai putin rerituos dar robiti de comenzi marunte s! comanditari fara anvergur. strat cu vziunea marei aritectur, loanide renuntase la pitoresc fic de suprafat§, cSutind a conciliaformele claice cu spritul loca. Romania se afl astizi din punct de vedere urbanistc In situatia Se aflau comuneleitalene din Renastere,doritoare a sfarama umbrele jtelor medievale sa le inioeu cu o cetate ideal, rAspunzind cerintelor ymosulul geometric si sanitar” - argumenta revista. ,Ca Hippodam din 2, C2 Leon Batista Albert, care ola stra drepte, edfic regulate de 5 inSltime, arhitectul roman leanide concepe orasul ca un singur ment, cu toate dimensiunile numarateasersnt acelra ale uni templu fic. Dacs guvernele romaine vor infeloge valoarea acestui mare tect, cu Un sim exceptional inte ideea arhitecturals# sol, Romain avea un vitor, datéflind putinta de a dlspune de spatul vacant, 0 prinzitoare rcinviee aviv eline, eliberSnd ae astfel de influentete tine, de Renasteres de barocu alan, interpretate in etal picturale af asl stl romanesc,atit de plicut unr arhiteey roma Firs conceptie ‘iginalitate”. loanide, sria revista franceza, vede Geverirea orasul lwcreazi intr-un fel de renastere a spiriulul Greciel dela Iter itectura noulul Bucuresti, geopraic mal aproape de Grecia anticl decat {irdmuri europene, va treduls5refacs, pe scurtStur, 0 legStur’ cu tra mediteraneean primordial ‘Autorularticoluui nl cunostea pe load dar intuise destul de precis dingele athitectulul. Nucleul dur al acestui crez trebue cBulat in ntimentulclasic grec In genere si admiratiafat@ de ordonanta doric& Tn 3 Flzofia arhiteetural alu loance nu inteaeradicareapitorezcului icanic pentru a face loc paradigmei arhitecturale c¢cidentale fbanismul radios al lu Le Corbusier sau teoriaoragulul linear, casi Chara a Atena era famiiare, 8. admitea unele din principle lor generale. a socotea c& predilectia acordata vegetatel si geometrismul exclusiva dernismulei international erau straine de natura Sucurestului care liberat de trecutul Siu minor, treduia SA afirme intrarea in orbit leit. ar pentru asta ymisterionyl solar african” , principal ving a luni crbuslene, trebula acoit cu orce pre, leanide recurge la morfologiaarhitecturals grecease orn, pilastratura ngajat, fronton) s pentru biserica ortadoxs pe care o va incepe, dar nu 8a termina, in 1938 si cita,sistematizind o asezare de vacant (a malul Mri, tramele colonillor antic srecegti deta Pont Euxin, Eugenia stored MARIANA CELAC loanide la cincizeci de ani wNu sunt Michelangelo dar as de ciclism, de plutonulcelorlalt!arhitecti de la Bucures. Se apropia cincizeci de ai, rua in frunte In spate, ladistang, tof cela. strind de avangards ponderatd publicase chiar un artical strat cu schite Far india, informatie ul George Cliescu despre av eau foarte intinse $1 stocate medic timp de decent string de avangard ponderat” descr cu exacteine ao acitectue a Aujourd ul” (cae s-aincetat de curando lu ‘xistenta ca revs) europeand de prim rang). lr ine pr articolut despre scona arhitecturaliromnessc, in nurs 5 at Larchitectue oAujourd'tui a fost publicat aticolul ll CCantacazino intitulat Tendences dns Uarchitectire roumine, {ur de orizont care face dreptate nor Wet de eceptie de Creangi si GM Cantacuzino, Nu e singura prezen roma Architecture d'Aujourd fui arecenzat err de Faerie din soseaua Kiseeft in 1938 gio fabricl — in 1939, mobil Cinema (in 1937) si mai aproape de nc, srupdrexdential _mesteceni de Alexandru Belciman scolaboratot st in 2001} Autoru elogiosulul portret (un roman a tui instrSindate pret biograful) argument cB la Bucuresti vitor arhitectural era in mai 208 200 «Iu loaside are in vedere triumfulfrumuseiizce gi morale incur ‘decd nu chiar condtionats genetic de existenta In, interirul ex al cetStitreglat de sentimentul dric. tins de un fe de cecitate sl ‘cursoztatea si entuzlasml sSu se indreapta mal ales spre ceea ce va mai tare locire exterfoard, civics, in spatial deschis al oraguli Gy ‘au eucoeni din culture vech, crede Toanide, stSteau mai mult af in ras, diecat aces. “Este sun interior exter, civ, anumeoraps. Geci sede mult in cetate decdt aca, [a fel deaf europent in cu ‘ech Oragu eo casi colt, un interior cusuftets Siu par se care cetiteara e foarte mand... No mani suferim ‘egeum care ne face si ne dezncresim cu tot de interns 1338 ne preocipim nual de apartament ost.” Ci ‘uttur, cnferint la Frontl Derocratic Universita, 17 tet 4947, in velumul George CStinescu Aproape de Eleda, Capricorn, supliment la Revita de storie teaneliterar, Singita de Geo Serban, Sucurest 1985. sleyelegl bine - spunea loanide uni invStcel~ cto lume de tt orice, comogaii mu pot apirea. Sau reciproca, mult mai dur: frecestt ar 1 fost 0 absucitate la 0 aie de cocosatl. Ne trebuie srecesti dee plat’, coloane abe, oameni fnfésurat} In pinze al Chiizatie We stanc’ albS, pe margine de apa”. Si cnd va putea pre faleza une locality! maritime ex nove, nani! 1960 va ase2a pe o lune de doi Kilometr\ oor donanti de colaane drice cu accente de plat i oanide: se simte deci purtatorut une ideal arhitectural perens suporta oare genale majore ale antichtai lasice eine o clonare ‘bucuresteamn? Da, credea cu trie loanide. Aceasta era misiunea saz faci #8 redeasc’ pe solul bucurestean i din solul bucure CContemporani cu parer independente nu vid pe nimenialtcineva ‘8 consfingeasach prin fapte, in arhitectura munteneascS, saltul {ela celulele-stem ale monumentallsmulu eropalian fa unerganism™ valid functional Desprins de pluton, leanide ruleaz8 deci singuc. Riméne In controvrsetr tre autchtonism si europenism, refuzs lua purtai ‘ce Incorporat in ahitecturaar salva spatul national de coloialsm cu fu aderd la eptzodu arhitectoral Carola Mea" sau la program ea “De ctv timp - sre ID Enescu editorial revise ari 210 rv, 3:4 1939 - sa pus la no problema unui stl al wre si cum ‘temile pout pecetea marilorpersonalit}, sa vorbit, cu dept cuvant, despre stil Regele Carol Il..Cele doul‘elemente Geterminante, mediul si personalttile de seam, au imprimat totdeauna si pretutindeni, o nati specials. vremutlor si amenilr..Un si stein de meds} gen autohton ~ cu alte wit un stil de import - nu poate dra sina poate crea opere de Fe tt cuprisul Romani gi toate sufleteleromsnest,Regele 8 asezat 0 nou concepie de viata: a unc si creding, sprite pe recut i potrvite pe ceringele prezetullsdorngele vitor, '3 munci prin care sa croim un destin ral bun near romanes, {8 crecinjel in Durmezeu, in puterea unitatit sh solidarity ‘earl oménesc, nruchipa de Rogol in: a credit cinsie 2 pati de terete de ftand pentru toate actunte neastre publice si particular, ‘Still, despre care se vorbeyte ise scrie vars in chip fiesc in aceast nous conceptie de vats se va manifesta in totul gi peste tot, oxtndind primenirea reas sufleteass. ..Ne indreptim Sub ndemnul Marelui Conducicr cite ivearle trecutulul in are 5 oie tu sit Baul us a srnesr eos 5 in piralelecistaline ale acestoravoare vom lu apa vie a creat Powe ca cea Soars soca pare eta e rege se va optind! In unitatea si solidarismul elementelor ‘componente ale monurentului sau ecu arhitecxal, In ocul ‘iversti de forme sI motive decorative, arhitectura va realza ansamblur armonice stnitaredincare ze va dogaiaputerea natin 1 stabilitatea ayezbmintelor et firexti. In local Und fete, tate, va aprelila continu, incadend in nindore Spatial, eaintind de cet sil. De a deschiderile mil carl expr tama, nesguraja sa fica de ering, ru yom rece a deschierile ‘mar, prin care a putea intra sau priv oricine, ci ta deschierile ce expr siguranta dar § pruenta, car nu stingheresc vederen silutin, dar cai oferta nevoe spin apiare... Oragte masse Fu vor ma fi amestec de moran, de civilzatie si primitivsm, de Ingerese conta, de clave soda in dupminie.. 1 ager... de Vat social cugrjaa face acoat vat citi prilnics.. Cicirle Dublice vor inftia prestigiulantontail de stat dar sentimental Se ocratie gl dreptate pentra th an Ccurnse va nui acest sti? Plat Regal..vaavea i fat ma lala, incadraté de Ateneut roman, Fundaia Cuter Caro hinstenAce interne, Un aranjament bolic serbolizand props prin slidatate In jurul Coane’, prin ordi, suport al rune i pin curs pentru a inlesni munca inca vata Still oper este stu Autorult. ata dece fra sil preciziny ‘oate aminantle, sl Regele Caroll va io realitate va cup luna din cole mel insernate epoci ale istoret poporit rr Joanie se ayeanl criti inraport cu incu. Alt dobitoc” formu loanide cand un arhitect francez, apropiaul lui Gaittany ( evident fig Ge rang secane noteazablograful, pin de prejodecat gi gnorant in mat le arhitecturd suchest european) emite plrerea cd n-ar trebut str pitorescu oriental at Sucurestiull prin importul unui decor parziny faxeazi enturiasmul nor confrat) pentru modernismul angular de Bauhaus cn o inconsistent riticire de Unereteatras de frecventarea ‘det nacoapte, Clardac’ afinitti evident Wl apropie de conrat matt ‘in jurul Cadengeto, loanlde use sim in largl tal printre ei (cum 2 simte In Largul lt Tn nich un grup) ee altfet si putin prea Datran pentru socializare profesional inceput de earier nici au sere nc a face parte din Colegiul redacio rel nu fine conferinge la rao sub flamura caleteortrimesirate de criti 5 arhitecturs” eaitate de .cadentist". Cadenfele” Jone in text despre loan, roll unet enti ‘Yet = rezultate din getainre ascitia Criterion” ‘Simetria". Dach losnide insu armas Geparte oe Code Problema raportarior lui G. Calinescu cu Simetria nu poat texpediat la Fel de rapid. Revista Simetria cel in jurul ei - GM Cantacuzino, Octav Dok Tudor Vian, PEm Welesc, Maya Ghita, Maria Costescu, Constantinescu eriterinistfondator oe alfl,impeeund cu Fencu,aehitect important, activ la Gucurest pn in 1938) fac pat din acelag contingent cu G. Clinescu, nascui in ju ut Intrebarea dacd a fumizat Sau ou Simetria si grup dio j clement materiale pentru dosarul lui B. lcanide pare cu Justeati. Cel putin in perspectiva demvoltatl de acest paroetsme 3 simultanettt (Jn de lozofiaaritectraé a Toanie) 1 f2pte, persoane, inti, opin, arhitect programa insu al Simetrieiapar la tat pas 212 a Su treble sip facd 0 casa ui s chiar spunea ca #4} construlascA un palat ya cum merita Tn biroulsiu loanide luéreaza ta un proiect grandios, Autor acest text nu are cider, nu a intrat gnu are de gin ‘&Tncalce teitoriulstoriograie literare, Pate doar observa doch acent fillers va fi fst cercetat, tural putin vizbil ia ‘@xegenete (un exrtioncusgurants incamplet) pe care lea parc. Dar referint sufcient de precise relatat in ,blogafa” lu loanide avo frecveng prea mare pentru af fost coincidenjefotuit ssustin| ‘pteza unui comert intelectual acti intins pe multi ani, intre G. GBlinescu, GM. Cantacutina $1 Octay Doicescu mai ales, dar s Droiectele si santierete lor si, dincolo de ele, pubsicait si tevenimente aritecturale, la Bucuresti lure, Patra volume de Git Cantacuzino (Arcade, fide 5 tespez,tevoare $i popasur,Pellado $i Patra de vegh) aunt mengicnate la capitol ‘te onenta din storia Literatur Rane, iar Gatinescurecenzat ‘oluml Patra de veghe. Iniferent la solidaritatea de breast, loanide nu frecventea2’ url, societatile si mondenitatile de arhitecti. Memorille ntemporanilor | lografia pe care o cunoastem - retin in preajma lu 8. a silueta ll Jean Pomponescu si antipatia lu, Intretinuté de aluzile de transparente ale li loanide la mediocritatea restului arhitecilor ai ce scoala national. Rar, ca umbre epizogice, apar ner discipolh, jtativi, eventual dogmatici, c@teodata rebeli si inctementi. Tani, atic $1 inclement” este, pentru George Calinescu, Al Piru. iri si aibS functi oficial, loanide @ onorat mereu ca unul care le La receptie la ambasada Frantei poarti impecabit un frac cu tegiunea ‘cnoare la butonier (bane e cavaler al Legiun de Onoare). Einconjurat ‘dscipol admirativi, duce 0 viata de celebritate mondend dar bani nu snl prin cap nul trece si strings. Fantezst si dstrat™ cu detalit oie vulgare amnd rezolvarea probleme ocatve de care iva famine |_ multe randur fica sa. Pica prea singura ¢in faite convinsi cb Dec, ne spune George Calinescu,loanide lucreaz a “brou". Pertns arhitecti, céntul sund in faset, eventual vag_deprecaty: arhitectl deseneaz lange Ia planta, cine creeaza la planet {ace parte din cast plargetarto, dad stat la rou” nu th de pita lui Nichelangoo 23 La mapele cu sireturi si coltue negre de panzl se adaug’ regulat lange. Om de sant, lenide vedea orasulridicanduse dintr-odata, Eu coljurl negre i sugera ci visu putea fi infSptutt, c8 sista can cet Mare ta fundavea unui nou Sankt Petersburg, Eraun proiectin portuni mar, redactat mai mult in maniera de gray al Cai Vietorie, nu insti occidental, cn stil neogree, in spirit G Ge a Iter. loan partieipase In anut 1933 l CLAM. Era la curent eu din Charta dela Athena 3 i cunojtea bine (,personal” spune Dior aful Le Corbusier. Daci admitea prinlpiut = cetati adioase » sal = ora linear =, suspecta abvzul de gridind ca ducing la natur3, dugmanul Bérdgan al arte arhtecturale. Geometrismul fantezist in alb al ty Corbusier nu {se prea grec, clo obsesie » a misterosului solar african Eiemera improvizate treble eliminata si loanide nu va ezita sa (ineingeles in imaginatie) cartiere intregl de cocioabe pentru a face arhitecturilor sale, Epurarea stu, demolarea purificatoare se inst ‘in fitiunea propusd ca un preludu firesc pentru nasterea ora Solemnul, gravitatea cantrolats, 0 anume pustietate mineral, spatl va ceaifici impozante, imasinate si ricicate sub impulsul une! vointe a ‘eccia drastic 4 gestul dfinitiv al eradichri,al curd exhaust semolri Girev8zut8 to serpultul complicat al strzllor toculte de origent fosimeatari, obj nulti mai curand cu viat instinctual $i oltar, ists Ge tensunea inevitabild a urbanului trebue si dispara. Existentul e mai furind o “improvizatie momentan vizbila” pentru care “nu are nici un fel considerate". Cand judecd inconsstenta urbanulu,loanide se pune acord eG M. Cankacutno care deschide odescriere jumtateinduiosats no judecaté drastic: "Lenevie, iati cuvantul care seiveste in mite ind ne gndim la acel oras care se despringe din minte rl o situets inant, cu lungistrai tacute, mergind Th sinuozitati de bets in re fecare trecere de bije Puna nostalgic #1 pretung pe caldaram, in re numai centrul este animat, lisind bulevardele noi sa-ti piards spectivele in pustu, Gradinile erau napaite de buruien, vantulrotea Fide praf pe stad, Felinre strimbe intrerupeau noaptea cu o lumina ule I pall. Toatd umbra prea concentratd In adimeimile grdinilor rest.” (Ca sf realul GM. Cantacuzino, arhitectul imaginar loanide refuzi ina, disolutia, rugina vremii, e alergic (a tabietunle clanurlor rozate in Cartee nun sain Enigma Otel. Oraul real, und frese ptulul clu virtual, va rebut incepa pe un terenepurat, total aseptic, facile ereditare extirpate.lonide ste 3 oricum area face cu un peso} lalmente handicapat (suntem in Birigan) de absenta mBri, a unut jgeneros sau micar a unui canal care sa poatS aduce in centrl orasulut eschidere elocvent’, 0 perspectivé ce ar include in. compozitia jecturalé cerul "vast": granciosl neapérat solemn smal ales durabil. Finalitatea care justiicd,ea sigur, efortuluriagcerut de 0 iniatva iB ldeea arogantelatotuprinzitore a constrctorulu, scumpirats ni mesterulu Nanole, de sarifici tebe e reluat cctic, cu notabilt 3 in fctiunea arhitectural propa de loanide. Amplasamentul pentru oragul virtua este deci cel pe care it are la nd pentru caf poate modela dupa propria were. ,Piedicl externe exist pentru mul care ste st vrea 58 fle om in cet mai nal ngeles at ulul. Geni necunascute nu exist. Cel care in vat are 0 vorbi de lomeniio spune, Cel care are o frumoasi, mare 3 naltS apt de nit implineste"-sustine loarie precum G. Calinescu Ramiro Ortiz, oaugurala a cursulu la universitatea din lap, aul unvesttar 1922, Tn capitolut tat "Cetatea” din La ora 12 ziua ~eseu romanele lui G. Célinescu de S, Damian 0 sectiune © reze demir, urmatd de explorarea schele\ ca antes be buldozerul imaginar nu seap mare lucry- nici vegetatia vi de fertitate, nicl eterna mahala. Insensbl la farmecul et pkoresc, prefera sirdcia veseld,leprei cu pretenti". Contaminat de Cab Toanide pare neincetat tat ce urtintatraitionalst, se revolt pitoresculuimizerab, face alerge la dvagajteinlacrimate despre $1 dor" ale "povesttorlor neamulul, 51 se enervenz’ numal la Ctichetelorataate ul Grigrescu »“marele zugra” «al nati pote ‘fortuul ciilzator, Spietul national este denaturat, repets foal ‘ncapsténare, prin reducta [a atribute exterloare, prin atayament Sedimentiri eteragene sau la cljeele pitorescului exotic. “Tecuttl modest dar autentlc, cum ar spune G.M. Cantacu ucurestiulu copoelar de tinichea, cu "turma de caleanur triste” a jn jurul tures patriarale nu Ti par lu loaniée posible puncte de pemtr gest vizonar. El planted eradicarea vechlobarsi de sat, de Se bale, vrea uitata unitate viet campestre “Pagnica elemer sf5te la nol 0 spalma de orice Tntreprindere mireats... Cu aceasti inere a spiritlu am ajuns sine rsernnim a merge in vehicule lice care ar face rusinea celet mai umile insule din Pacific. Inapoierea nu vine din aceea ci nu avem mijloace de a crea mareacivilzatie, ana 215 In regstrt minor, Joanie exerseaza o experiontt dobandit ta ‘in Franta:reface case vechi.Poreca , geometro” i s-a tras dela ob de a scoate din buzunar ~ cu cel fai nevinovat pre}, indiferent “imprejurani- 0 ruleta cu panglic fins de metal pentru a mésura cate ll gcometro” este denumirea dat last asstentilor arhiter italien care foe misuratori si relevee, recta italien Invocat akc (care rs eit in scree ,biograice") este 0 Uecelebnat lt profesore”, cum era apelat (si este inc evecat) propia, colaboratort de atelier 31 ma ales de clei si SH aritectl Otay Doicezcu, Dei textele sau ntele iG. Cali Gin eSte stu, nu il porenesc direct pe Octa Doicescu, fin opera lub par 38 f contbuit din pin cu ,materie pri ‘ompunerea lu oan. La Fan si G, CBlinescu este out, propia, colaboratr fst student! mal ales ,a'prfesor™ Din aces! buzunarfoanide scotea un carnet de note, nota mast si sehita repede cum trebule indreptat” locut masurat. lar pei Universitari din cercl lu toanide_poreciaaprinsrepede pent cla perore adesea invocind geomet, geometrisme sau obiecte geomet ‘Cu masurdtoarea de geometru incepea, invariabil luerul la repar nor ease de parents modest, din zdinie portanta sinStens, fc la 1900, Chiar daca nemulgumit 5 de structura sau cimensiun (a construa yexign i rag” dace si flosim vorba lui loanide), ari Se angajeaza cu bunk vole in astfet de lucriri.,Rade” spre dezapr Celor din Jur omamentica de majolica colorata ala Mincu” § sust ‘luca une inapetenge binecunescute pentru geometrismul Bauhaus ‘modems, chiar exagerat, vindeci de baroc si mai ales de acel fon 2s stl nagfonal or still tl Moc. . Arhitectul lua un morma ole fr struct muzica gi colora cu cubucur, cu colac, cf tarbe, cu teracote” comentase loanide Hntr-unul din rarele sale publicate in revista Arhitectura noastr a Societal Arhitectlor. Deal ‘membru al SocietSti nua fost dara sustinut faa extare legea st instal Comput erhitectilor find unul din membrilfondator. tical” Lu loonide prota un pasa) din G.Cilinescw CANTACUNO, JurmallUerar, 1 mai 1938. "D. GA serie Gilineicu ~ este un arhitect tin, ale nul ritacturale se pot arian cntrl capital. Se obs la 20 inclinajune citre monumental ncercarea de sinter 218 clasicism si modernism. La crept vorbind cultura sa pare afi mai esyabs lai. Noua arhitectur strict geomet, fr “clcare” teste mal ap si readuc senstbiltatea la punctl de vedere etn. Nodernismul, chiar exagerat,vindecS de baroc gi ma ales de ace Daroc roman care se chema dati stil national or stilt lui Mpc. ‘rhitectul lua un morman de zidirie far struct: mucicala st colora ev ciubueu, et colicl, cu feresre oarbe, cu teracote D.G.Camtacuzino se ageaz’ in’ yoala aritecior pur, care se Tntemeiaz’ nual pe echilbrut de mase...onumentalul nu este decorat, ci dezvlut in structura Iu arhitectonic. prin catera conturur simple de cuoare..” Apreciativ nd e vorba de opera Constr alu GM, Cantacuino (un loanide mal tnd In meterte de teri arhitectural),G.Cilinescu prenunfsjudecit aspre cind analizeaza scierile WU si il indearnd sisi vedi. de treabl murmur cire exacto" de preter. Arhitectura roasted este o publicatefctva, Intec de acest text, spre deozcbire de afl de ftv ,buletin trea” Manumentele raméne, publicat de Directia coodusi de personajul de roman arjencs (la Ministerul Cutis Cultelr) care eis ctat de bograf Revista Aritecturaectat de Sacietatea Aitecior pol Une ‘rhitecilor din, Romania apere cu intermiterte sau numere 1comasate” din 1906 in continuare pin ast. Corp Aritectlor ‘in Romania a ua fing 1932 pinto lege promovat de suvernut coe longs Reabiltarea clidirior vech era la modi. Tine intelectual mat ales, revenit cups sti face casele batvanest. O facuse 51 nepotul hulu su, dey still reablitrit pare departat de ftozoia lu loanide iit de minor putin provocatoare ca difcuitate, indeletnicrea nara tS In ochi arhitectulu de virtui:situatt variate, mutt (wera la fata uli, angajare redusi cae i led rigazul pentru ale lu, In acela ri bune, dec psbatea de a efura fra remgccomenaé “are Ty convin” Arhitectul face si construct mestesugaresti” pentru onorari simbolic, lea pentru gesyaf Conescu o cas unteneasc la deal, in aproplerea ul sat mic, tang aps repede rstogolit peste bolavani cu zgomot”. Va inva si armenajezelecuinte $n timp zbotulu, agacl gomajol i criza care porenesteoarecum nedumerit in notele sale nu vor schimba prea it still de vig al fare si cu att mat putin al lu 8 Ssrdinatate $i fr bani pentru o casi noua vor im, poate nu fara ajutorut ‘imp 219 Foanide termini restaurarea unui pavilion pentru Casa arte, eld ru prea mare, cam dela 1880, destinaté unl fond documentar. Simplifi ecorul excesiv incercand s§ pistreze atmostera original, dar ro dstributie ncSperilor pentru expunere. Dacd pinacoteca arf Wat fi {lucra care nu 3-0 intimplat) in Casa artel uma sa fe instalate arhiva lun maze retrospectiv al urbanistict bucurestene: chiar daca septic ‘ce prveste vite tecutuul urban al Bucurestuls, loan fusee cap ‘de Inivativa ll Gattany. Gnd Hagienu i comands o acdc funeraré cu statue pentru tn ta cimitiul Bellu dedicat sotiet recent defuncte. loanide primeste retinee, 7 placeauluralefunerare, dei detest cimitirele pentru e ‘devegetatie. rice cute cu prea mult iarbs i trezeste acta fu Jin schimb un mausoleu este arhitecturd, prin urmare are un earacter permanent si mai ales de gratuitate, caracterstci adaptate ime Convingeritor Iu ‘Asa cl loanide purcede imediat la lucru intrecrochiut init adi realizata i aces! vara diferengele vor fl minime, prima fee este repede in material deintiv oformb abi, vel, snchelatS co an cu 0 usS de bronz spre care un Inger cilauzeste moarta ~spada a jn cirecia lanterne! ce simbolizeass cerul, Eicula terminatd e vi e proprietar. Ail va muri Pica in februarie 1938. “ot in 1938 loanide incepe un proiectul de registru major du ‘comand pentru centrulcvi, cuo primarie monumental so biser ata ceatralé a cartlerut Stele In sectorul verde, Plasarea centrulut de cartier in sectond de vere, Ia i Bulevarcli-atunci - Bonaparte cu. Duca este oat plait a sce ui George Catinescu. Ea se spin pe ca general al program dar si pe momenta cd a fost Incradevar, priméria “de verde” (aritectil Goorge Cris 1, Georgescu 1927-1997) are carpi ar turla bse ( lenescu Berechet, 1934-1937) prezintao terminate putin de forma unel calote semsferce complete in juru einchelate dar care a mai prim, la sfarstl aniior 0, quast-cubic cu sugestlrnascentiste poiectat de art Dolce pantry cervala telefieS Nora. Gheoghe Cited, al primériet de verde cu campanila, este coleg de gen lcanide diplomat in 1911 la Scoala Special de Ahitecturs Conform tabioutiaritechor avea nai tretzect secu instr Pinar. 13. 220 ana anc ant 5! spontand, .consimit” cu loaide in mule pint Poe eee Polemist parlamentar care va face interpetiri ‘a enh 13840 cai ‘eraser lint de rant trea atc “etal dene nPand si rah lh et "fica sa, sli trecu prin ‘sind - relaveazd care consemnoa2i in ami in aminune aceast perioada a viet ale lui leanide- de aexecuta et loan =cUta pe tn vital chipul Peis, vavesht. {in iconogratia Disericeascd. Astfel Pica ar fi rimgs Ines capitate! i 0 adress precy ile! i 0 adress prec, sumpendats te He Minott din cnd need amineas, 8 I a Documentatiatehnici a catedralel este terminata repede si santierul 4e deschide in primivard. Butoiescu, sub supravegherea tui loanide, organizearS jantiorulu, face sipaturile 1 trece la executia fundatilor ‘Ocats riciata din pimant, bazlicaic3 cea mal zgomotoasa polemieS e care a avut pate, se pare, si arhitectts\aritectura. Opinia targulel = poitci, publica si mendend dar sl cea profesionald - a reaclonat cu. “ienezie in toate registrele sale si prin toti purtatort sai de cuvant ArgumentulIdeologic, raporturite sentimental, aranjamente de culise, “calcul politic s convingereintelectualé se amestecS Fintan aliaj in care imitele si sistematizarea sunt imposibll de facut. Furtna in jurl bazilt te atBt de violent incit in biografia lu loanide cronica evenimentul fut cu maxima aminuntime: Biograful acorda evenimentulé un =pati ceptional: 50 de pag. loanide era convins a face o catedrala cu elementete decorative de biserieile romanesti vech! nu este posbil. = Miiaturalu ~ declaraB, Yn convorbte publicata de un cotidan in septembrie 1938 ip are lege Specifce, asomenea $i grandiosul. A mr bisericile lui Stefan cel Mare areca oe la Curtea de Arges inseam a ridica pitorescul ta gr tgotescului. Trebuie pornit dec dela formula clasic3. Ludnd ca exer atedrala in cruce simp viii ca Stintul Paul din Londra sau Domul Milano, am incrucigat pur si simplu dou temple grecest, previzind punctu de incrucisare 0 cupoli - ‘ ‘Conceptia mi-a put rscatS pentru traiia roast - continu oar - ameninjats de monotone in ipsa unul material pietros exceptional. ‘am conceput coloanele grandiease care inconjoard. de jur jm fenumentu iit din ntetSierea a doua temple eline, cu pias g foarte adanci, de beton intre care se insereaza ferestele in vitrali sehelet de metal. Pilaytrisunt trata in contrafori, desing acoperi Fnolane Atel setemul de contrafori poate citt cao phdure geome Bazilica devine atfelo cruce sprints de contraferi La intetaierea di hava si transept am ajezat o cupell putin nalts ca o jumitate ce 3 feutd din blocur translucide de stil, cio cruce 2velts i curat ti deasupra. De ju-mprejurcatecraa va finconjurati de trepte. arin ft principal in ffontonul grec se va putea ajeza un mozalc Pe loanie inst va agita foarte vag, cum nul agit nici desfigurarile oinice de pe continent. Butoiescu, stiind foarte bine cit de incferent rate fi arhitectut a tot ce se tml in jurul aritectui, Sebo ictus, tee necesar totus sil anunfe de imvazia Plone. ,Sice dack a czut ova?” replica, absent pe moment loanide. Emomentul cind febrapolemicd crest vz allmentat de o operatic PR a comancitarull.Primarul i cere ll loance macheta so expune vtrina une bri. Zarele public fotografi, replicipolemice se inte, rala devine un subiect de scandal ‘Asa ajunge stcea la urecile (ui Pomponescu. Cind devenise ministry luerérlor publice n septembrie 1939, bserica era fesit din funda, ta a Se putea ,cii", ca st corpul primérei i, in parte, campanila, ul posse lnvicios al ui oanide,luatorin surprndere, ,areotresirire it de ur deschisi", Pomponescu planueste mental suprimarea bazilet lsperd cin calcul gresitconstrutla Seva prabusi,evenimentimprobabl 278 biograful, pentru cS inginerul lu loanie (apa aflim de existent Inginer de structura colabordnd cu 8.) aplicase metodele de calcul >nescv. Jean, altel aflsand o perfects colegialitate fata de loanide, epia fle © manifestatie indignati a lecuitoror (lucy care mu so mplat,locuitori asteptau curios ridiczrea bier fie ipsa fondurlor potezi plauaibis in vremuri grete) fle cd un descrelerat va arunca structa in ae. La randul lor doamnele Pomponescu - sola si mama mi gaz pe foc si nu inceteaz sB repete C3 bierica o grozivie $i roseazi miistrului eB prezideazs, ca membru al guvernului, la 252 are, asa é Jean simte nevoia si la 0 poze In problems, .Tractia “Testu “comorbiri" eu 8, loaide rla, cu minime alteratit# persoana intl descrierea pe care George Cainescu 0 face bi jn Bietallonide. Artcolul este nsott de fotografia machetetintregului ansamblun pare $i palatal comunsal- un corp masiv,paralelipiped cu 0 logle a ia partea de ss, ca la cule oltenesti, si un acoperis de ceramic 0 ‘Nagat la edifeiut primariei, elementul(atoral- in speta campanile Diata San Narco din Venetia: ~spune loanide coaguleaz8 comporita pl tro verteald dreapti, austeri, Cum palatul comunal nu s-a const {re de imaghat ce avea in vedere loan cAnd spune c@ tumul-cam furnat in beter armat furese conceput = virgat =,» cu eareui Stim din elatinile Diografului 3 loanide a desenat citeva var pentru bazilid, din care numal una era executabilé in beton af Materalete vneau dia donatt. Des! loanide ar fi wruts& construas blocurieiciogene de plat zidirie masivé a fost impins de ‘economic (20 Solutie in beton arma. 223 22 noastrirelisioasé - declara el lao intrunite de preot! - ne-aoblsnut ‘un tip de bsericd potrivt pelsajul nostruromanesc, obser in cu natura si cu smerenia poporulutnostru Not nu ridicdm domuri a Cu varfuri ascutite spre ce, In semn de trufe, nick nu spriinim bse ‘pe meterezefloroase, Local stint rominesee famine arBgator ‘3 exstat in trecutulnostru procesiunea snistrd ca acatoliclor din ve Inchiziaielavand nevote de un decor inspaimantstor.Teatrl nus! In si nostry,Biserica traditiel romnest e mic, plerdut adesea priatre x clopotnife illice care o sermaleaz in vii..De aceea incercarea Introduce in canonica arhitecturitnoastre sacre sluete e zgarie conturuti bizare de stil decadent, cum cetStenii ulmi const actualmente, atrage atentia asupra Gportunitatt pervert unut ti ‘iris in aceasti materia” Santierl ¢ inspectat de o comisio eclesiaticS. Delegatia fn su sosegte, se adund, se rispeste si se adun’ din nou examinand struct atunci gla rogu”- din toate direct si formuteazd o concluate drast Drhitectura propusi — se spune In raportul subsecvent — mu i sentimente nationale, bazilca lui loanide © pigané, poate cul Sentimente profane, e ca un observator astronomic $i chiar ,searin © biserca de catolil”.learhi bisarct deplor8 incercares de a intod in canonicabiserill ortodoxe Ge conturri bizare care pervertesc unt saris so tractle diminutivs fa esenta ei. Ineercare scat ~ or Faportul - biserica are canonul ei, nu Suporta inovat}. infeulacestasernalul pentru analog de tot felul este declansats

    You might also like