Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anatomia Animalelor Domestice Vol1 Orizonturi Universitare 1999

    Uploaded by

    MIHAELA IONETE
    9 views190 pages
    Anatomia Animalelor Domestice

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Anatomia Animalelor Domestice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views190 pages

    Anatomia Animalelor Domestice Vol1 Orizonturi Universitare 1999

    Uploaded by

    MIHAELA IONETE
    Anatomia Animalelor Domestice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 190
    Prof. univ. dr. VASILE COTOFAN Universines Agronomy de Moding Veterinard (fom Tones de Be gh tn colaborare eu Dr. RADU PALICICA Dr. VALENTINA HRITCU Dr, VALERIU ENCIU Profesor universiar Confeseariar unerstar Conkerentie snivertar Univesates de tinge Agricole Universittes Agronowied yi de Universes Agar de Sain HdeMediind Veerined Medicina Vercrinard, Republic Moons 2 Bansate fon Toner dee Bra Chivnte Timijoue igh ANATOMIA ANIMALELOR DOMESTICE Vol. 1 Aparatul de sustinere si miscare oa COTOFAN, VASILE ‘Anatomia animalelor domestice / Vasile Cotofan: in colaborare cu: Radu Palicica, Valentina Hrijcu, Valeriu Enciu, « Timisoara: Orizonturi Universitare, 1999- ‘vol; 24 em. Vol. I, = 1999. - 374 p, - Bibliogr. - ISBN 973-9400-30-2 I Patiies, Radu (cob) I. Hiriteu, Valentin: i, Eneiu, Valeriu (co! 619:611 Prof. univ. dr. VASILI Laurest al premjului Alessnd ‘TOFAN Locusteanu” c.1 in colaborare cu Dr. RADU PALICICA Dr. VALENTINA HRITCU br. VALERIU ENCIU Profesor unjverstar Confevenpiar universitar Conferentiar universtar ANATOMIA ANIMALELOR DOMESTICE Vol. 1 Aparatul de sustinere si miscare Cartea a fost avizaté favorabil de citre colectivl Catedred de Stiinge Fundamentale sf Consitial Facuttqit de Medicina Veterinard dn Universitatea ‘Agronomicd side Medicind Veterinard “Ton Tomescu dela Brad” lash a Cuprins Referentslinifies Prof. ual, dr. Virglla Niculeseu Universi de Medleind gl Formac Tnioara Ccovanr INaINTE, $ INTROBUCERE at Prof. univ, dr Cornelia Raga ! Universitatea de Stine Agricole $i Medicind Veterinaria Banatulus Timisoara pene ” ~ uy ORGANIZAREA CORPULUL ANIMAL en TTERMIROLOGIA ANATOMICR sever » 1. OSTFOLOGIA.. =n Consilier editorial: Stefan Kilyeni 1. STRUCTURA OASELOR 22 : 7 1.1.1, Substanta osoasé 22 112 qos eartfogns : 3 Culegere si tehnoredactare computerizaté: Szalal Ladislau 1.13. Midwea csosed 3s eee “1A ean i nao 36 " P 1.1.5. Privire general asupra dezvoltérii si mecanostructurii gsulti ... a Adius Reman 1.1.5, Cregterea oasclor aa 30 11 Dewtotare opens «olor : 30 12, OASELE MEMBRELON 2 Coperta: Mihaela Uilezat 121 Ossle entra re = 12 it Centra membrati wace agua cb tors) coca 1213: Stipe (Syapedium).Humersal (omens “31 | 1.2.14 Zeugopodium. Oasele antbraful (Ossa antebrachil) 12.18. Autopodiul (Autopodium). Oasele autopodiului sau ale mir Sigla FOU: Adrian Dumitrescu (Ose manus) 66 1.22, Oasele membrului pelvin (Ossa meme pelvini : 3 ture membraluipelvin (Cingulum membripelvii) 79 lopodium. Osul coapse (Os femoris) es 12.23, Ossele gambei (Ossa errs) 96 1224 Oueestpotl pli si le abe irae (os va) ial 13, SCHELETUL AXIAL eee i 131 Claas vertebra (Clumna versa) de fort, fapt care poate fi usor evidentiat experimental prin decsleifierea cosului gi impregnarea lui cu tus de China prin infepare. Datorita acestei partieu- larity’ structurale a osului, sistemele traicctoriale longitudinale ale {esutului compect se disperseaza si se intretaie ogival la extremitijile osului dnd nastere fesutului spongios, care repartizat de solictarile mecanice, obtine o rezistentl taxi cu un minimum de material. De la nivelul punctelor neutre, substanja osoasi este resorbitd dind nastere cavititilor ce vor fi umplute cu tesut hhematogen. : Fig. 4, Structura macroscopied a tunui as lung (femur de bou). Se fbscrva lamelele de substanta fsoasd care. se_Totretaie. Ia textremititi, pe directia lnilor ‘deroris. 30 V, Copoin, Policia, aleatna Hei, V. Enc Desi exist aceasta tendint& de economie Ia materialul osos, totusi, oasele posed’ mari “rezerve de randament” (cocficienfii de siguranjé utilizati in tehnicd) care dau posibilitatea osului s& reziste la schimbiri intense si bruste de solicitari mecanice (cdratul poverilor, saltul si aterizarea din salt pe un singur ‘membru). Dacd forma generalA a osului si caracterele lui sunt determinate eredi- tar, totusi fesutul osos este o formatiune care toati viafa se modeleazs prezentind un mare grad de adaptabilitate biologic’. Marea posibilitate de regenerare a osului reiese si din exemplul c& un os vindecat intr-o pozitie vicioasi dupa o fracturd, pentru a rezista Ia “noile solicitari mecanice” isi modifica complet structura trabeculard a spongioasci, 1.1.5. Cresterea oaselor Cresterea oaselor se face in Tungime si grosime. Cresterea in lungime se face pe seama persistentei cartilajului de conjugare. Cresterea in grosime se datoreste activitafii osteogene a stratului profund al periostului care produce lamelele osoase (cresterea opozitionald). Mérimea osului se face paralel cu Virgimea canalului medular de la interior. Cand cresterea s-a incheiat miduva produce lamelele sistemului fundamental intern si endostul Oascle scurte cresc prin dezvoltarea radiala a mucleului primar de osifi- care. Osificarea opozitionalé subperiostala se face concomitent cu dezvoltarea {esutului spongios intern. Cresterea si dezvoitarea oaselor este influentata de factori ereditari, hor- sonal si alimentari, Rolul cel mai important in dezvoltarea si cresterea oaselor {i revine hormonului somatotrop anterohipofizar care actioncaza pozitiv asupra cartilagiilor de conjugare. ACTH-ul este inhibitor al eresterii. Hormonii andro- geni, in cantitate mic, favorizeaza cresterea cartagiilor de conjugate, iar cantiti mari din acesti hormoni produc o incetare a eresterii, prin osficarea timpurie @ cartilagiilor de conjugare. Prin castrarea timpurie, cresterea cartilagiilor de con- jugare este prelungiti. Glands tiroida si paratiroida influenteeza metabolismul calciului, O important mare pentru fixarea strurilor minerale pe modelul organic il are vitamina D. in cantitati mari aceasta vitamina produce osificarea prematuri a cartilagitlor de conjugare. in metabolism! caleiului si respectiv in procesul de osificare mai intervin si vitaminele A si. In aceasté ordine de idei, reiese c&, hrana administraté animalelor in afara confinutului de proteine, lipide sizaharuti trebuie si fie echilibratd in siruri minerale si vitamine. Dezvoltarea filogenetic& a oasclor Studiul dezvoltirii filogenetice a scheletului de origine mezenchimala demonstreazi caracterul evolutiv al lumii animale. La protocordate se observa aparijia unui inceput de organ de sustinere numit “coardi dorsal&” sau “notocord”, o tija alungit, elasticd si nesegmentatd, Anatomia snimalelor domenice 31 Fig, 5 Sehema cresterifosulai in lungime ‘Fig. 6. Aparifia nuclellor de osificare, (osifcarea condrali),stimulata de orta de diafizari st epifizari, se face Ia nivelul presiane. In grosime (osficarea desmall) qlurllor vasculare. teste timolata de fortele de tractiune. dispusk sagital intre miduva spinarii si tubul digestiv situat ventral. Ea strabate toati lungimea corpului gi este formatd din celule cu aspect initial epitelial, care Fevin turgescente, suferind un proces de degenerescenta vacuolara cu aspect gelatinos. In jurul acestei formajiuni, tesutul conjuetiv mezodermic formeaz o teacd care constituie stratul scheletogen. Pe toatd lungimea ei, teaca scheletogent di nastere la o serie de prelungiri superioare, ventrale si laterale, Prelungirile superioare au tendinja de a se unit deasupra miduvei spinarii pentru a forma canalul neural. Prelungirile ventrale viaibile mai ales in portiunea posterioard, vor da nastere arcului hemal, Din prelungirile laterale numite “miocome” insinuate printre segmentele musculaturii (miomere) se dezvoltd coastele. Dezvoltarea scheletului axial a! vertebratelor se face in functie de aceasti formatiune notocordala, Notocordul in realitate are doar rolul de organ “director”, dezvoltarea coloanci vertebrale nefiind generat de notocordul propriu-zis de origine extodermic®, ci de teaca lui de invelire scheletogend de origine mezodermica 32 Y. Copoin, Be Patces,Vslenting Hei, V. Ene La pestii cartlaginosi (selacieni) teaca fibroasi a notocordului se transforma in segmente cartilaginoase pe care se sprijint arcuri din lamele cartilaginoase destinate protejirii miduvei spina, iar ventral aorte, apdrand in acelasi timp si inele fibrocartilaginoase care strangulesza coarda din loe fn loc. Metameria favorizeazi migcirile segmentale succesive a clror combinajie 48 nastere migec&rilor ondulatorii care deplaseeza animalul in mediul ambiant. Acest element face ca amprenta metamerii si se pistreze pind la vertebratele cele mai evoluate. La pestii ososi (teleosteni) notocordul este inlocuit prin piese osoase, originale, din mezoblastul segmental (sclerotoame). Acestea se dezvolté printr-0 osificare radial (asterospodilie) a stratului scheletogen, procesul de osificare cuprinzind totodatd si arcurle, La pest, intre miomere se diferentiaz& gi piese osoase alungite articulate cu rahisul: coastele. La batracieni apar cartlagiile intervertebrale si suprafejele articulare destinate articulérit dintre vertebre, precum si procesele transverse cu dout rddicni. La reptilele superioare, discurile intervertebrale sunt perfect vizibile, iar procesele articulare evidente, Coarda dorsal persist® la saureni si dispare la celelalte reptile. La paséri si mamifere coarda dispare intotdeaua, in centrul discurilor intervertebrale se observ urma notocordului sub forma unui orficu la pisiri, prin care trece coarda, si respectiv sub forma unui nucleu pulpos in centrul discului intervertebral la mamifere 1.2, OASELE MEMBRELOR, Din motive didactice incepem studiul oasclor cu ependicele locomotoare, pentru usurinfa studiului si familiarizarea cu nomenclatura mai usor de retinut, a oaselor mari. Apendicele locomotorii se dezvoltd din peretele ventrolateral al trunchiului, diferenfiindu-se morfologic in functie de modul de viaf& al animalulu. Ca urmare a specializarii adaptative aptrute Ia diferite animale, vor exista © infinitate de varietayi in conformatia si functiile membrelor. Modificarea numa- rului pieselor osoase, se face prin disparitia sau reaparitia unora din ele. Exist 0 disparitie adeviratd atunci cnd se datoreste unei involutiitreptate, consecin{a a lipsei de solicitare functionals, si una falsi care caracterizeaZi fuziunea a doud seu @ mai multor piese. Scheletul tuturor vertebratelor se caracterizeaza prin existenja unui plan comun, fundamental de organizate, care inlesneste omologarea de citre cercetd- tori a componentelor sale 1a diferite specii. in acest plan fundamental, sunt cuprinse si oasele membrelor din care o parte sunt grupate in jurul trunchiului alcdtuind centurile (zon), $i o alta formand oasele extremitijii membrelor. Anatom animaelor demestce Scheletul celor dova perechi de membre va euprinde patra segmente mari, unite prin unghiuriarticulare: centura,stlopodiul (Stylopodium), zeugopadiul (Zeugopodivm) si autopodiul (Avtopodi). Centuile membrelor (Zona) reprezinté 0 regiune de contact si o legituré direct ou oaseletrunchiulu, sealizind prindertea extremitaii bere a membrelor la com Stilopodiul - are ca ba8 anatomicé un singur os; humerusul fa brat gi femurl la coapsi, Este o regiune bogatt in mase musculare in care sistemul de pirghii este uilizat in cel mai inalt grad, caracteristic8 ihustraté profund in Conformata deosebit de frimantata a acestor oase Zeugopodiul reprezentat de regiunea antebrafului si gambei are ca baz anatomiet dous oase paralele: radiusol si ulna gi respectv tibia si fibula ‘Autopodiul reprezentat la om prin mind si laba piciorului , cuprinde Ia rindul si, tei subregiuni: bazipodiul ce include regiuniea carpiend si tarsient; metapodiui - regivnen metacarpiené si metatarsien8, acropodiul - regiunea falangeor. Cele mai mari si freevente modificiri fn scara animalf le suferS autopo- div, ir special in privinfa mumarului componentetor sale osoase. Orientarea rmembrslor fafé de axul corpalui In mamifere, reprezintd rezultatal evolut indelurgate a vertebratelor. In decursul acestei evolutii se disting tre etape importante care marcheazé progresul realizat de apendicele locomotorii in deplaserea teres = Prima etapa este reprezentati de modificirile survenite in treceres vertebmtclor acvatice la via(e terestri, ce constau in esenfa din transformarea jnotitoarlor perechi in membre toraciee si pelvine. De observat ef, poziia acestor membre este in acelasi plan cu corptil perpendicular pe plan! sagital al trunchiafu. In aceasté versiune distingem Ia fiecare membrao fat dorsal si una ventral, fn contact direct cu solu ‘Cdoua etapa, este reprezentaté de formarea unghiurilor caracteristice, intre zonele osoase ale membrelor la ambi si reptile. Se descrie un unghi stilo-zeugopodial, orientat eu deschiderea mediala si un unghi zeugo-autopadial tu deschiderea laterals, In aceastd etapa stilopoditle isi mai pastreaza perpen- diculartatea pe planul sagital al trunchiului flind capabile s& execute doar migcari in plan orizontal. Aceasta orientare ridic& putin corpul de pe sol, ingintarea se face prin antrenarea trunchiului sia cozii in miscari ondulatori, altematve in jural punctutui fix lust de membru pe sol Paralelitatea axelor unghiusilorrealizate de razcle osoase ale membrelor cu plana sagita al tronchiuls, defevorizeaza executarea miseérilor ample pentra cstigarea teenulu. Ultima etapi, la mamifere se caracterizeazd prin plasarea memibrelor sub trunchi, in forma unor veritable coloane de sustentaic, care ridic® complet corpul fe pe sl. in aceasté povitie, eneraiacontractiei musculare a membrelor se poate uiliza in intregime la deplasarea corpului tn spat, 34 Y, Coffin, R. Paice, Valentina Hetew, V.Eaciy Modificarea unghiurilor dintre razele osoase s-a facut concomitent cu 0 rotatie de 90° in jurul proprivlui ax. Astfel, stilopodiul la membrul toracic se roteste cu fata dorsala inspre inapoi. Dar pentru ca autopodiul sa fie orientat tot Snainte, sis se s& sprijine pe sol prin faja ventrali, se produce o inerucisare a razelor osoase zeugopodiale in partea posteromediala a extremitati radiale, ‘Stilopodiul pelvin executé o miscare de risucire inspre inainte. Ca wrmare a acestei particularitaji, membrele pelvine privese cu fafa dorsald inspre inainte, jar cele toracice cu fafa dorsala orientaté spre tnapoi; unghiurile dintre razele ‘osoase ale celor doua prechi de membre au deschiderile inversate: unghiul zono-stilopodial al membrului toracic are deschiderea spre inapoi iar membrul pelvin este deschis inainte, unghiul stilo-zeugopodial la membrul toracic este Geschis inainte pe cand la membrul posterior, inapoi. Singurele unghiuri care au aceeasi directie (spre inainte) Ia ambele membre sunt cele zeugo-autopodiale, Fig. 7. Schema modificiii pozitielrazslor osoase ale membrefor Ia tetrapode. A: Ampibichts B. Mamifere: Faja ventrald a stilopodiaul este haguraté. Tibia si radivsu! sunt ‘punctate. Cu line neagea este representt traiectl nereulu fibular si radial. Sgrite drepte Facies posifia axulul articular tar cele curbe directa de rorajie @ extremitiilor libere, cand facestea se digpum sub trunchi Anatomia snimslelor domestice 35 Plasarea axelor articulare perpendicular pe planul sagital al organismului, creeazi posibilitatea executdrii unor migedri ample de pendulare in plan para ‘median, favorizind deplasarea animalului in spatiu. Unilateralitatea acestor ‘igctri la animalele ew aliuri rapide, va determina sudatea ulnei la fafa poste- rioar? a radiusului, in pozitie de pronatie. In acest caz functiunea de sprijin este ‘complet preluati de radius. La alte specii (eamnasiere si primate), radiusul gi ulna {i pistreaza independenta, putdnd reveni in pozitii mai malt sau mai pujin para [ele atunci ednd nu sunt in sprijin, executand miscarea de supinatie. In aceasta imigeste, marginea mediala a autopodiului (in pronatie) devine lateral, iar fata inferioard a lui devine superioara, Rolul in locomotie a membrelor toracice si posterioare este extrem de

    You might also like