Professional Documents
Culture Documents
Curs
Curs
II.4.1. Nomenclatura 1
Modificarile ulterioare asupra continutului, operate de catre autor, nu fac obiectul vreunei notificari prealabile.
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 1
ALDEHIDE R CETONE R1 = R2 R1 R2 R1
- alifatice C O - alifatice simterice nesimetirce
- aromatice nesimetrice
C O
H - aromatice simetrice
- mixte - alifatic, aromatic R2
II.4.1. Nomenclatura
ALDEHIDE: i) Se adauga sufixul al (Rom. si Eng.) la denumirea alcanului cu acelasi numar de atomi de carbon.
ii) Se denumesc de la numele feminin al acidului carboxilic pe care il pot forma prin oxidare, precedat de
cuvantul aldehida.
iii) Sunt foarte raspandite denumirile triviale !
H2C=O CH3-CH=O CH3-CH2-CH=O C6H5-CH=O C6H5-CH2-CH=O O=CH-CH=O
Metanal Etanal Propanal Fenilmetanal Feniletanal Dietanal
Aldehida formica Aldehida acetica Aldehida propionica Aldehida benzoica Fenilacetaldehida Glioxal
Formaldehida Acetaldehida Propionaldehida Benzaldehida Aldehida fenilacetica
CETONE: i) Se adauga sufixul ona (Rom.), one (Eng.) la denumirea alcanului cu acelasi numar de atomi de carbon.
ii) Se citeaza alfabetic radicalii, urmat de sufixul cetona.
iii) Sunt foarte raspandite denumirile triviale !
CH3-CO-CH3 CH3-CO-CH2-CH3 C6H5-CO-CH3 C6H5-CO-C6H5 C O C O
Propanona Butanona Fenilmetil cetona Difenil cetona
Dimetilcetona Etilmetil cetona Acetofenona Benzofenona Ciclopentanona Ciclohexanona
Acetona („Ciclanone”)
NOTA: daca in molecula mai exista o grupare functionala cu prioritate de citare (I.U.P.A.C.) mai mare decat carbonilul
>C=O, de exemplu –COOH (Carboxil), se foloseste prefixul oxo pentru atomul „=O”, respectiv formil pentru grupa
–HC=O atunci cand este legata ca si catena laterala, de exemplu:
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 2
5 4 3 2 1
izomer de 5 4 3 2 1 izomer de 4 3 2 1
CH3-C-CH2-CH2-COOH pozitie cu O=CH-CH2-CH2-CH2-COOH catena cu CH3-CH2-CH-COOH
O Acid 4-oxopentanoic CH=O
Acid 5-oxopentanoic
Acid 2-formilbutanoic
II.4.2. Structura grupei carbonil
Vezi Curs 1, pag. 33, 34.
B) OXIDAREA ALCHENELOR
Vezi Curs 7, I.1.3.5.3.2., pag. 30, 31.
C) OXIDAREA ALCHILBENZENILOR LA CARBONUL BENZILIC
Similar cicloalcanilor si in aceleasi conditii, se obtin cetone aromatice nesimetrice (alchilfenil cetone):
C6H5-CH2-R + O2 C6H5-CO-R + H2O, R H !
Alchilbenzen Alchilfenil cetona
In aceasta serie de compusi carbonilici, de interes industrial este prepararea benzaldehidei (aldehida instabila, foarte
usor oxidabila la acid benzoic, chiar la simplul contact indelungat cu oxigenul atmosferic) prin oxidarea toluenului.
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 3
Protejare rapida
Oxidare prin esterificare
Deprotejare
Anhidrida acetica
+ 2 [O] / CrO3 + (CH3-CO)2O OH O-CO-CH3 + H2O exces
C6H5-CH3 C6H5-CH C6H5-CH CH=O
- H2O OH O-CO-CH3 - 2 CH3-COOH
Diol geminal neizolabil Diester geminal izolabil Benzaldehida
D) OXIDAREA ALCOOLILOR SI PROCESE INRUDITE
Curs 10, II.2.1.4.4., pag. 21, 22; Curs 10, II.2.1.4.5., pag. 23.
CO-O-
Ca2+ C O + CaCO3
CO-O-
Se pot prepara atat cetone aciclice cat si ciclice care contin cu un atom de carbon mai putin fata de sarea de calciu.
D) ALDEHIDE SI CETONE PRIN ADITIA APEI LA ALCHINE
Vezi Curs 8, I.1.5.2.2.2., pag. 13, 14.
E) ALDEHIDE SI CETONE PRIN HIDROLIZA ALCALINA A DERIVATILOR DIHALOGENATI GEMINALI
R
O EXEMPLU:
SN R Fabricarea benzaldehidei prin hidroliza clorurii de benziliden
- HCl
+ H2O / HO- (H) rezultata la clorurarea toluenului la catena laterala (SR Curs
R Cl - HCl R O H 9, I.2.3.5.2., pag. 9)
SN
R Cl R Cl + H2O / HO- - H2O + 2 H2O - H2O
(H) (H) C6H5-CHCl2 [C6H5-CH(OH)2] C6H5-CH=O
- HCl - HCl
Clorohidrina R O H Clorura de Diol geminal
geminala benziliden instabil
instabila R OH
(H)
Diol geminal instabil
Compusii clorurati sunt preferati din cauza ca sunt cei mai ieftini.
Mecanismul hidrolizei depinde esential de natura radicalilor hidrocarbonati R (de exemplu, in cazul benzaldehidei prin
doua SN1 succesive via carbocation de tip benzil; Curs 7, pag. 18; Curs 9, II.1.5.1.3., pag. 24).
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 8
Cu cat efectul electronorespingator +I al radicalilor R1 si R2 creste, ponderea structurii limita (II) creste, respectiv
sarcinile partiale (in structura limita III) cresc adica polaritatea dublei legaturii carbonilice creste (implicit scade
caracterul ei de dubla legatura).
e) CARACTERISTICI SPECTRALE
RMN (Curs 4, pag. 12); IR si UV (Curs 5, pag. 11-13, 23, 25); Spectroscopia de Masa (Curs 6, pag. 7, 8).
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 9
Nu (-) E+
REACTIVITATE CA AN ATAC
REACTIVITATE
-I, -E
ADITIE NUCLEOFILA ATAC IN POZITIA
- -
ELECTROFIL O
O
NUCLEOFIL O -
C C
C C C C+ +
+ B(-) H
H H DEPROTONARE
Tipica este reactia de ADITIE NUCLEOFILA la dubla legatura carbonil >C=O; in acest context, compusii carbonilici pot
fi considerati ca parteneri Electrofili cu carbon referitor la atomul de carbon carbonilic atacat de catre un Nucleofil.
Mecanismul general:
Nu - Nu - - H+
107o 107o Nu H Nu
..
Nu
.. - Lent R .. - Rapid ..
R
C O: C O: sp3 C O : C O H + Nu -
..
+
R R R R
Stare de tranzitie R R
..
107o Unghiul de Atac Nucleofil (traiectorie Burgi - Dunitz)
Nota 1: validitatea unghiului de atac variaza putin deoarece ea asigura cea mai buna intrepatrundere intre orbitalii
- -
C + si Nu: combinata cu repulsia electrostatica intre perechea de electroni ai Nu: si electronii
neparticipanti ai oxigenului carbonilic.
-
Nota 2: in starea de tranzitie electronii π se deplaseaza spre oxigenul carbonilic fiind inlocuiti de cei ai Nu: .
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 10
Nota 3: Aditia Nucleofila la dubla legatura carbonilica >C=O este mult favorizata de cataliza acida deoarece,
preliminar, oxigenul carbonilic se protoneaza (functioneaza ca o baza) si, prin aceasta, se diminueaza
mult energia de activare a procesului adica consumul energetic necesar separarii de sarcini in timpul
atacului nucleofil.
Preechilibru rapid
Nu
R - + H+ R + R + .. Nu H ..
C O C O H + Nota: in marea majoritate a
.. .. H
C O .. .. H + H
R C O cazurilor, NuH este un
R + Baza - H+ R R R acid mult mai slab decat
Carbocation stabilizat cel utilizat drept catalizator
prin efectul +EOH
CONCLUZIE: IN REACTIILE DE ADITIE NUCLEOFILA, aldehidele sunt mai reactive decat cetonele
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 11
TAUTOMERIA PROTOTROPICA DE TIP CETO-ENOLIC: COMPUS CARBONILIC E N O L I Z A B I L
Proprietate intrinseca a compusilor carbonilici care contin cel putin un atom de hidrogen in pozitia α, cea
adiacenta fata de gruparea carbonilica:
O
O H
H C C C C Tautomer carbonilic Tautomer enolic
sp2
C=Osp2 sp2
C=Csp2
Compus Enol
carbonilic EC=O 160.0 Kcal/mol EC=C 146.5 Kcal/mol
Starea de echilibru ceto enolic se poate atinge repede in cataliza acida sau bazica.
In c a t a l i z a a c i d a :
Rapid +
OH Lent
O OH
+ H+ - H+
H C C +
H C C C C
-H +
+H
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 12
In c a t a l i z a bazica:
-
O + B:- M+
O O M+
- BH
H C C M+ - C C C C
+ BH
- +
Hidrogen acidifiat - B: M Anion enolat stabilizat prin
de efectele -IC=O conjugare
si -EC=O Nucleofil bidentat (Curs 9, II.1.5.1., pag. 20)
Nota 1: compusul carbonilic -deprotonabil se denumeste ca si
"combinatie CH acida (pseudoacid)".
Nota 2: aciditatea acestor combinatii CH acide este cca. pKa
20, mai mica decat cea a HOH (pKa = 17) sau a R-OH
inferiori (pKa = 18) asadar anionul enolat este o baza
mai tare ca B- M+ de tip HO- Na+, EtO- Na+ etc. echilibrul
fiind deplasat catre stanga.
Nota 3: echilibrul poate fi complet deplasat catre dreapta, in
mediu riguros anhidru, cu BM mult mai tari ca anionul
enolat, e.g. LDA (pKa = 40, Curs 11, II.3.5.1., pag. 17).
i) Daca enolul (sau enolatul) participa, mai departe, la o reactie i r e v e r s i b i l a implicand pozitia α, echilibrele se
deplaseaza catre dreapta, indiferent de tipul de cataliza.
ii) Generalizare: sunt combinatii α-CH acide (pseudoacizi) cele de tipul >CH-X=Y in care gruparea X=Y are efect -E si -I.
- + Y - + O O
Y + B: M Y M
- BH - H C C H C N+ H C CN
H C X M+ C X C X
OR O-
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 13
In unele cazuri, deplasarea echilibrului practic complet catre dreapta este sugerata chiar de denumirea triviala a
compusului carbonilic, in cazurile in care atomul de carbon carbonilic este are sarcina + mult marita, de exemplu:
- formaldehida H2C=O, ca solutie apoasa in care exista sub forma diolului H2C(OH)2, se numeste f o r m o l.
- tricloroacetaldehida Cl3C-CH=O („cloral” lichid uleios) este stabila numai sub forma „hidratului de cloral”, un
solid alb, Cl3C-CH(OH)2.
- glioxalul O=CH-CH=O este stabil numai sub forma „glioxalului monohidrat” O=CH-CH(OH)2, solid alb.
ADITIA ALCOOLILOR
Vezi Curs 10, II.2.1.4.2.2, pag. 13.
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 14
ADITIA ACIZILOR CARBOXILICI
Specifica mai ales aldehidelor; furnizeaza mono- sau diesteri ai diolilor geminali:
AN / H + SN / H+
OH O-CO-R'
+ R'-COOH
R-CH=O + R'-COOH R HC R HC
- H2O
O-CO-R' O-CO-R'
Monoester al Diester al
diolului geminal diolului geminal
Diesterii diolilor geminali pot fi priviti, la fel ca si acetalii (Curs 10, II.2.1.4.2.2., pag. 13), ca forme protejate, temporar, ale
functiunii carbonil: hidroliza acida sau bazica a acestor diesteri reface functiunea carbonil initiala.
- H+ + H+
- H+ + H+ + X- + H+ +
- X- - H+ OH2 ..
- H2O .. + + .. + HO-CHX-R
.. +
R HC R-HC=X.. R-HC-X .. : .. R-CHX-OH-CHX-R
..
+ + .. + H2O
R-CH=OH R-HC-OH :X : Carbocation - HO-CHX-R
..
.. .. .. stabilizat prin
Carbocation stabilizat prin efectul +EX
efectul +EOH
Reversibilitatea reactiei si instabilitatea compusilor poate fi exploatata prin utilizarea halohidrinelor geminale si a
+ +
eterilor α,α’-dihalogenati ca surse de carbocationi stabilizati (electrofili), R-CH -OH sau R-CH -X in reactii SE asupra
unor substraturi reactive fata de acesti carbocationi.
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 15
II.4.5.2.3. Nucleofili cu carbon
ADITIA COMPUSILOR ORGANOMAGNEZIENI
Vezi Curs 10, II.2.1.2.2., 3D., pag. 7
ADITIA ACETILURILOR ALCALINE LA ALDEHIDE
Vezi Curs 8, I.1.5.2.3., pag. 17.
ADITIA ACIDULUI CIANHIDRIC
Decurge dupa schema generala:
+ - CN
+ - O- + H-OH, -HO- OH [Cianohidrina]
C O C C Cianohidrina K=
-
- C N - [Compus carbonilic]
C N - H-OH, +HO C N
- duce la obtinerea de cianohidrine, nitrili ai acizilor α-hidroxicarboxilici.
+-
- are loc in mediu bazic, apos, prin tratarea compusului carbonilic cu o cianura alcalina, uzual K :C≡N.
-
- este un proces reversibil, anionul cian :C≡N: fiind si o foarte buna grupate fugace (izoster cu molecula de azot !).
- pozitia echilibrului depinde de natura compusului carbonilic, aldehidele fiind mai reactive decat cetonele.
Hidroliza
+ KCN / H2O 4 3 2 1 + 2 H2O / H+ 4 3 2() 1
CH3-CH2-CH=O CH3-CH2-CH-CN CH3-CH2-CH-COOH
100 % OH - NH4+ OH
Propanal
2-Hidroxibutanonitril Acid -hidroxibutanoic
+ - + - -:CN:
Ph-CH=O + Ph-CH=O Ph-CO-CHOH-Ph Benzoina
Mecanism:
.. -
Migrare proton spre a C OH C OH
genera un carbanion C - +
H
dublu stabilizat prin C .. - O=CH-Ph
- .. - conjugare p - N: Ph C OH
Ph-CH=O + :CN: .. :
Ph-C-O N
.. ..
CN
+ -
CN .. - Nucleofil cu carbon
-I, -E C OH C OH fata de o alta molecula
.. - de benzaldehida
CN CN CN
CN
H H - -:CN:
Ph C C Ph Ph C C Ph Ph-CO-CHOH-Ph
:O -
O .. : - : O: OH
H ..
- rolul ionului cian este catalitic, el constand din activarea pozitiei benzilice din anionul cianhidrinei intermediare (efectul
-ICN si -ECN faciliteaza migrarea hidrogenului benzilic acidifiat C O).
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 17
II.4.5.2.4. Nucleofili cu sulf
Este de interes practic aditia sulfitului acid de sodiu (NaHSO3, „bisulfit de sodiu”) la compusii carbonilici inferiori, ca
metoda de purificare expeditiva si foarte eficace a acestora:
-O
- + OH + HCl
+ C O S
OH Na+ C C O
-O - NaCl, -SO2, - H2O
SO3- Na+
"Combinatie bisulfitica"
La tratarea compusului carbonilic cu NaOH sol. aq. / SO2 (sursa comoda de NaHSO3) rezulta imediat „combinatia bisulfitica” a
acestuia sub forma unui solid cristalin, stabil, insolubil in apa, usor filtrabil.
Acesta poate fi, ulterior, descompus in mediu acid (e.g. cu HCl) spre a regenera compusul carbonilic initial.
Condensarea are loc rapid, la simpla incalzire si amestecare a reactantilor conform stoichiometriei indicate.
Cataliza acida este asigurata de urmele de acid formic (H-COOH) pe care formaldehida le contine in mod inerent.
Urotropina (solid cristalin) se descompune, la cald, devenind sursa de formaldehida si amoniac in sinteza organica.
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 19
Metilamina reactioneaza similar, reactia oprindu-se in etapa de trimer ciclic.
.. .. .. ..
AN + E1 / H+
- 3 H2O H3C N .. H2C
N CH
3 H3 C N .. N CH
3 CH3-NH2 + 3 H2C=O 3 CH3-N=CH2 3
N
N-metilformaldimina H2C N
CH2 H3C
H3C
Uzual, in aceste reactii, intermediarul aldolic (cetolic) este instabil, el trecand, cu usurinta, in produsul crotonic.
Mecanism:
Ambele etape au loc in cataliza acida:
+ H+
Activare dubla legatura Condensare aldolica
.. carbonilica in cataliza acida + .. Carbocationul ("Aldolizare")
C O C OH componentei
.. .. carbonilice OH
- H+ OH
Componenta AN C + C + H+
carbonilica -H
H+ CH C CH C - H+
C Enolizare in cataliza acida OH O
H2C O H C .. Enolul +
C OH componentei Aldol (Cetol)
..
Componenta metilenice Condensare
metilenica + E1 crotonica
OH2 + ("Crotonizare")
- HOH - H+ C O
C C H Compus carbonilic
C C -nesaturat
CH C C C
O O
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 22
Ambele etape au loc in cataliza bazica:
Condensare aldolica
Componenta
("Aldolizare")
Activare componenta .. : carbonilica
C O .. +
metilenica: enolizare :O: - M+ OH M
-
OH M+
in cataliza bazica AN C C C C O C
-
C C O
C
O + B:- M+ , - BH C .. - + CH C
H CH HC .. : M
O
O Stabilizare prin conjugare
-
Componenta + BH, -B: M+ Enolatul Alcoxidul aldolului a aldolului -deprotonat
metilenica componentei (Baza mai tare decat
metilenice enolatul precursor)
OH M+ E E OH M+
- - HO- M+ Compus carbonilic - HO- M+
C O-
C C C O C C C O -nesaturat C C
Condensare crotonica
("Crotonizare")
Exemple:
a) condensarea intre doua aldehide identice (ambele enolizabile !):
4 3 2 1 4 H
Aldolizare Crotonizare 3 (E)-2-Butenal
CH3-CH=O + CH3-CH=O CH3-CH-CH2-CH=O H3C C O
C C
2 1 ("Aldehida crotonica")
Componenta Componenta OH
carbonilica metilenica 3-Hidroxibutanal H H
b) condensarea intre o aldehida si o cetona (ambele enolizabile !): condensare mixta, de interes limitat:
5 H 1
5 4 3 2 1 Crotonizare 4 2
Aldolizare H 3C C CH3 (E)-3-Pentenona
CH3-CH=O + CH3-CO-CH3 CH3-CH-CH2-CO-CH3 C 3 C
Componenta Componenta OH H O
carbonilica metilenica 4-Hidroxi-2-pentanona
Componenta carbonilica este cea care contine legatura dubla carbonilica cea mai putin incarcata steric si
atomul de carbon carbonilic cel mai electrofil, a l d e h i d a.
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 23
Inversarea rolurilor poate duce la produsul secundar alternativ:
4 1
4 CH3 1 H3C CH=O
CH3-CO-CH3 + CH3-CH=O Aldolizare 3 Crotonizare
CH3-C-CH2-CH=O 3C C 3-Metil-2-butenal
Componenta Componenta 2
H3C 2 H
carbonilica metilenica OH
3-Hidroxi-3-metilbutanal
c) Cazurile de cel mai mare interes sunt acelea in care unul dintre partenerii carbonilici este ne-enolizabil:
3 2 1
Ph-CH=O + CH3-CH=O Aldolizare Crotonizare Ph H (E)-3-Fenilpropenal
Ph-CH-CH2-CH=O 3C C (Aldehida cinamica)
H 2 CH=O
Componenta Componenta OH
carbonilica metilenica 1
3-Fenil-3-hidroxipropanal
NE-ENOLIZABILA
Indeplinesc aceasta conditie aldehidele si cetonele aromatice (Ar-CH=O, Ar-CO-Ar) si cele alifatice al caror atom
de carbon din pozitia α este cuaternar (R3C-CH=O, R3C-CO-CR3).
In cazul in care atomul de carbon din pozitia α este tertiar, procesul se opreste in etapa de aldolizare:
>C=O + R2CH-CO- >C(OH)-CR2-CO- R≠H!
Componenta Componenta Aldol
Carbonilica Metilenica
In general, acolo unde este cazul, crotonizarile sunt trans-diastereoselective.
Crotonizarile sunt totdeauna regioselective: se formeaza un sistem conjugat 1,4-carbonilic (α,β-nesaturat).
CONDENSAREA PERKIN
Reactie inrudita cu condensarea crotonica: metoda de preparare a acizilor carboxilici aromatici α,β-nesaturati:
O Cataliza bazica O Hidroliza finala
H3C C (H3C-COONa, K2CO3) Ar-HC=CH C + H2O Ar H
Ar-CH=O + O O
C C + CH3-COOH
Componenta H3C C - H 2 O H3C C H COOH
carbonilica O Anhidrida mixta O Acid aromatic E--nesaturat
Anhidrida acetica
(Combinatie enolizabila -CH acida)
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 24
Generarea enolatului combinatiei -CH acide: .. -
O : O:
O + B:-, - BH - ..
H H2C C H2 C C H2C C
-
O-CO-CH3 + BH, - B: O-Ac O-Ac
Ac (Acetil) Enolatul anhidridei acetice
stabilizat prin conjugare
Condensarea prin Aditie Nucleofila apoi Eliminare: -
AN O
.. H2 H2 Eliminare din
.. - H3C C +
:O:- Ph C O
Ph C O intermediar
Ph O
.. :
Ph H AN CH C AN CH C tetraedric O-Ac
C+ H2C C
O-Ac :O: + O Ac O O
- .. C O O
O - H3C C
O-
Eliminare din
H3C
.. -:
:O
CH3 Hidroliza H
H
.. - intermediar + H2O 3 1
Ph O C O.. :
tetraedric Ph O Ac Eliminare Ph OAc C
C
2 C
OH
OAc - AcO- - AcOH - AcOH H O
Ac O O Ac O O O
Anhidrida mixta Acid (E)-3-fenilpropenoic
(Acid cinamic)
- -
Nota 1: reactia are loc la cald, de-obicei in prezenta catalititca a ionului acetat (CH3-COO , AcO ) sau CO32- ca baze.
Nota 2: este posibila realizarea legaturii duble >C=C< (ca in cazul crotonizarii) deoarece atomul de carbon din gruparea
α-CH acida este primar.
CONDENSAREA KNOEVENAGEL
Categorii de reactiii inrudite cu condensarea Perkin, combinatiile α-CH acide fiind diesteri, nitroalcani (Curs 6,
I.1.1.3.1.1.2., pag. 20) sau nitrili furnizand compusi functionali α,β-nesaturati de mare interes. Partenerul carbonilic cel
mai utilizat este o aldehida. Sunt procese de forma:
α β α
R -CH=O + R -CH2-X=Y R -CH=C(R2)-X=Y + H2O
1 2 1
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 25
Exemple:
a) prepararea de acizi carboxilici α,β-nesaturati:
O AN + E / B:- 1
C OEt - H2O CO-OEt + 2 H2O / H+ CO-OH H COOH
CH3-CH=O + H2C CH3-CH C CH3-CH C 3C C
C OEt CO-OEt - 2 EtOH CO-OH - CO2 H3C 4 2 H
O
Diesterul etilic al Acid (E)-2-butenoic
acidului malonic (Acid acrilic)
- formarea preliminara a enolatului diesterului malonic, stabilizat prin conjugare extinsa:
O:
.. - O
O -E, -I O O
EtO C -
+ B: , - BH EtO C EtO C EtO C EtO C
CH H - CH CH (-)
- CH CH
EtO C + BH, - B: EtO C EtO C
EtO C EtO C
O -E, -I O O O:
-
..
O
Prezenta a doua grupe carbonil esterice (CO-OEt) cu efecte -E si -I mareste considerabil aciditatea atomilor de
hidrogen α-metilenici. Optional, una din grupele carboxilice poate fi ulterior indepartata daca se considera ca ea a avut doar
rolul de „activant” temporar al atomilor de hidrogen metilenici.
b) prepararea de nitroderivati α,β-nesaturati (nitroalchene):
AN + E / B:- H
C
- H2O R
R-CH=O + CH3-NO2 NO2 (E)-nitroalchena
C
H
- formarea preliminara a enolatului nitrometanului, stabilizat prin conjugare (vezi si Curs 9, pag. 20):
-E ..
-
O -
- O O:
+ B: , - BH
H CH2 N + - H2C N + H2C N +
+ BH, - B:
O- O- O-
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 26
d) prepararea nitrililor α,β-nesaturati :
AN + E / B:- H
- H2O R C
R-CH=O + CH3-CN CN (E)-Nitril -nesaturat
C
Acetonitril H
- formarea preliminara a azaenolatului acetonitrilului, stabilizat prin conjugare:
-E + B:-, - BH - -
H CH2 C N H 3C C N H2C C N:
+ BH, - B:-
CONDENSAREA CU ALCHENE (PRINS) SI FENOLI
Vezi Curs 7, pag. 22; Curs 10, II.2.2.4.3., pag. 33-35.
+
Formaldehida ca atare sau protonata (H2C=O+H ↔ H2C -OH) se manifesta ca si electrofil cu carbon fata de alchene si fata
de pozitiile orto / para din fenol.
Reciproca implica faptul ca pozitiile orto / para din fenol se manifesta ca si nucleofili cu carbon (=CH-) fata de atomul de
carbon din formaldehida.
SINTEZA WITTIG A ALCHENELOR
Vezi Curs 7, I.1.3.3.1.5., pag. 10.
Metoda de preparare a alchenelor din trifenilfosfina, un derivat halogenat cu reactivitate marita sau normala si un
compus carbonilic, aldehida sau cetona, in prezenta unei baze tari (Georg Wittig, Premiul Nobel pentru Chimie, 1979):
R2 +
1 2
Ph3P + Cl-CH2-R + R -CO-R + Na H: 3 + -
R1
HC C + Ph3P O- + NaCl + H2
Trifenilfosfina R3 Trifenilfosfinoxid
- metoda de larga aplicabilitate pornind dintr-o mare varietate de aldehide si cetone.
- metoda inalt chemoselectiva: legatura dubla carbonilica (>C=O) este inlocuita cu o legatura dubla >C=C<.
- metoda se bazeaza pe:
- nucleofilicitatea ridicata a trifenifosfinei fata de compusi halogenati.
-
- noua legatura formata P+O foarte puternica (cca. 130 Kcal/mol !!): forta motrice a reactiei !
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 27
Mecanismul general:
-I
puternic H
- + SN + Na+H:-
+ + H
Ph3P + Cl-CH2-R1 Ph3P C R 1
Ph3P - C R1 Ph3P C R1
H - H2, - NaCl H
- conjugare slaba Cl-
Fosforilida
p(P) (ciclu aromatic) Sare de fosfoniu
- mult mai nucleofila decat Ph3N
(intermediar cheie, cu doua sarcini + / -
(izolabila)
despartite localizate la doi atomi adiacenti)
+ H
Ph3P - C R1 R1 R1
Ph3P
R2 Cicloaditie Ph3P+ + CH
- O C + :..
O R2 3 C
R3 :O :
.. - R R2
R3
Exemple:
+ Ph3P / NaH / DMSO sau THF H
C O + ICH3 C C Metilenciclohexan
- NaI, - H2, - Ph3P+O- H
ii) In cataliza acida are loc atacul electrofil asupra pozitiei α din enolul cetonei:
enolizare + .. .. + + HO-
+ R 1 H R 1 CH -N(CH ) R 1 CH 2-NH(CH 3) 2
H + CH2-N(CH3)2 2 3 2 (alcalinizare finala)
R1-CO-CH2-R2 C C C CH C CH
- HOH
HO : R2 HO.. + R2 :O
.. R2
..
.. enolul cetonei "Sare a Bazei Mannich"
R1 CH2-N(CH3)2
C CH
O R2
Nota 1: reactia este sintetic utila pentru cetonele enolizabile simetrice, R2C=O (e.g. CH3-CO-CH3 etc.) deoarece ele
genereaza u n e n o l u n i c.
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 29
Nota 2: reactia este sintetic utila pentru cetonele enolizabile nesimterice, R1-CO-R2 (e.g. Ph-CO-CH2-Ph etc.) cu
conditia de a genera u n e n o l u n i c: Ph-C(OH)=CH-Ph.
Nota 3: in cazul cetonelor dienolizabile nesimterice, R1-CO-R2 (e.g. CH3-CO-CH2-CH3 etc.) se formeaza majoritar (nu
insa exclusiv !!) enolul care contine dubla legatura cea mai substituita (Zaitev, Curs 7, pag. 7):
OH O CH3
H + H+ HO
H2C=C-CH2-CH3 H3C-C-CH2-CH3 C C (Z > E)
H3C H
α-NITROZAREA
In cataliza acida sau bazica, cetonele enolizabile reactioneaza cu acidul azotos sau cu esteri ai acestuia, nitriti de alchil
(Curs 10, II.2.1.4.2.3., pag. 16) spre a furniza, in final, α-dicetone:
Este cazul compusilor 1,3-dicarbonilici ai caror enolati sunt puternic stabilizati prin conjugare (nucleofili moi), cu
tendinta minora de a participa la reactia concurenta, cea de aldolizare (la limita, crotonizare).
ii) Echilibrul de deprotonare al compusului carbonilic sa fie complet deplasat catre dreapta prin aceea ca
compusul carbonilic este o combinatie insuficient α-CH acida necesitand ca baza utilizata sa fie foarte
puternica si (foarte) incarcata steric (tipic LDA), asadar nenucleofila fata de compusul halogenat:
..
O LDA
O-Li O
H +
- CH3
o
CH + [(CH3)2CH]2NLi / - 78 C / THF CH CH3-I (SN2) CH 2-Metilciclohexanona
- [(CH3)2CH]2NH - LiI
conditii riguros anhidre LDA: vezi Curs 11, II.3.5.1., pag. 17
Este cazul compusilor monocarbonilici (aldehide si cetone) cind utilizarea de baze mai slabe (hidroxizi alcalini, alcoxizi)
ar favoriza si reactia concurenta, cea de aldolizare (la limita, crotonizarea), inclusiv reactii SN ale acestor baze, ca
nucleofili, fata de compusul halogenat.
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 32
α-HALOGENAREA
Consta in substitutia electrofila a atomilor de hidrogen din pozitia α din aldehide si cetone cu atomi de halogen (clor
dar mai ales brom) in cataliza acida sau bazica via forma enolica (cataliza acida) sau enolat (cataliza bazica):
O + X2 O
C C C C X = Cl, Br
- HX
H X
In cataliza acida:
.. .. +.. ..- ..
O: :OH + OH O
:X .... :
+ H+ .. X .. -H+
C C C C - C C C C Compus carbonilic
+ -X -halogenat
-H
H X X
Enolul cu
legatura dubla
cea mai substituita !
In cataliza bazica:
- .. +.. ..-
O :O: O X
+ B:- , - BH
O :X .... :
- .. X ..
C C C C C C C C Compus carbonilic
- X- -halogenat
H Enolat alcalin
Atomul de hidrogen
cel mai acidifiat din
molecula !
Note:
i) In general, bromul este halogenul preferat.
ii) Regioselectivitatea halogenarii este totala in cazul aldehidelor (R-CH2-CH=O si R2CH-CH=O)
iii) Regioselectivitatea monohalogenarii este totala in cazul cetonelor simetrice dienolizabile (R-CH2-CO-CH2-R, R2CH-
CO-CHR2) si nesimetrice dar monoenolizabile de forma R3C-CO-CHR2 (e.g. Ph-CO-CH3).
Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-XII Pag. 33
In cazul altor cetone nesimetrice dienolizabile, regioselectivitatea halogenarii poate fi decisiv influentata prin alegerea
conditiilor (acide sau bazice) de efectuare a halogenarii.
Exemplu:
+ Br2 / - HBr + Br2 / - HBr + Br2 / - HBr
(Bazic) (Bazic) (Bazic)
H2CBr-CO-CH2-CH3 HCBr2-CO-CH2-CH3 Br3C-CO-CH2-CH3
k1 k2 k3
1-Bromo-2-butanona 1,1-Dibromo-2-butanona 1,1,1-Tribromo-2-butanona
k1 < k2 < k3 : pe masura ce bromurarea avanseaza, -hidrogenii vizati sunt din ce in ce mai
H3C-CO-CH2-CH3 acizi (sub influenta efectului -ECO si, crescand, cel -IBr)
R 2 R2 :O
.. O
.. CO-CH3 :O
.. R2 :O
.. R2
Migrare R2 mai voluminos ca R1 Ester
Radical tertiar > secundar > primar > CH3 > H
Scaderea aptitudinii de migrare
Al[O-CH(CH3)2]3
R1 Reducere Meerwein-Pondorf-Verley R1
C O + HO-CH(CH3)2 CH OH + O=C(CH3)2
R2 izopropanol Oxidare Oppenauer R2 acetona
sau sau
Cetona Alcool secundar
oarecare HO oarecare O
ciclohexanol ciclohexanona
i
Are loc printr-o stare de tranzitie ciclica in cursul careia, f o r m a l, un anion hidrura din Al(O- Pr)3 este transferat cetonei
materie prima: are loc reducerea Meerwein-Pondorf-Verley a acesteia; invers, are loc oxidarea Oppenauer.
i
i
Pr-O O- Pr
Al(O-iPr)2 Al
.. O-Al(O-iPr)2
O : :O: O O O
1 C H
R C + C
C CH 1 1 H C CH3
R 2
H 3 R C C R R2 3
CH3 CH3
R2 H CH3
Continuarea reactiei: refacerea catalizatorului Al(O-iPr)3
R1R2CH-O-Al(O-iPr)2 + iPr-OH R1R2CH-OH + Al(O-iPr)3
prezent in reactie reintra in
de la inceput circuitul reactiei
H .. H H
- NN
.. - C: + HOH
C C
.. - - HO-
N
N .. H
..