EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS (COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L'HOMME. Hotisire tradusi si redactatt de citre Directia agent guvernamental, Ea patte suferi modifictiri de formé. SECTIA A DOUA (AZUL COCUSI CALENTIEY v. REPUBLICA MOLDOVA, (Cererea nr.20919/05) HOTARARE STRASBOURG 9 aprilie 2019 Aceastihotirare este definitiva, dar poate suferi modificiri de forma. comatornnore GRRL DEERHOTARAREA COCU $I CALENTIEV v, REPUBLICA MOLDOVA, 1 Incauza Cocu si Calentiev v. République de Moldova, Cutea Europeaniia Drepturilor Omului (Sectia a Doua), statuand intr-un comitt compus din: Ivana Jelié, Presedinte, Valerin Griteo, Darian Pavli, judecittori, si Haan Bakures, grefier adjunct al Sectiei, Deiberdnd tn camera de consiliu la 19 martie 2019, Prounfii urmitoarea hotirére, adoptata la aceeasi dati: PROTEDURA, 1. La originea camzei se afl 0 cerere (nr. 20919/05) versus Republica Moldwa, depusi de catre doi cetiteni ai acestui stat, dna Irina Cocu Gwreclmanta”), si dl lgor Calentiev (,reclamantul”), care au sesizat Curtea la 16 ma 2005 fn conformitate cu Articolul 34 din Conventia pentru apararea dreptuilor omului gi « libertifilor fandamentale (,Conventia”), 2. Reclamanfii au fost reprezentati de cdtre di V. Iordachi, avocat in Chisiniu, Guvernul Republicii Moldova (,,Guvernul”) a fost reprezentat de Agent stu di L. Apestol. 3, Ja 24 august 2010, cerearea a fost comunicati Guvernului. iNF&T L, CIRUMSTANTELE CAUZEIL 4. Xeclamantii s-a1 nascut in 1973 si, respectiv, in 1949 si locuiesc la iu, 5. h 2001, O.B. siS.C., colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne (« MAT >i, au omorat soful reclamantei gi fiul reclamantului, ambii soferi de taxi, cuscopul de a surtrage banii pe care acestia fi aveau la ci. 6. irintr-o hotirére emisi de cate colegiul penal al Curfii de Apel a Republeii Moldova a 11 iulie 2002 O.B. gi S.C. au fost condamnafi la detentic pe viata. totodati, instanfa respectiva a admis partial actiunile civile ale rechmantilor si ia obligat sa achite in beneficiul reclamantei 160 lei moldownesti (MDL) (11,70 euro (BUR) la rata de schimb din perioada respecti’i), suma de bani sustrasi de inculpati de la soful si, $i 500 000 lei 36 55$80 BUR) in calitate de prejudicin moral. Reclamantul a trebuit si scorde|4 080 MDL (1209,50 BUR), suma sustrasi de la fiul siu, si 500 000 MDL paitru repararea prejudioiului moral. Curtea de Apel a mai menfionat2 HOTARAREA COCU $I CALENTIEV v. REPUBLICA MOLDOVA, 8 est de datoria jutisdictiilor civile si se pronunfe asupra celorlalte capete de plingeri ale reclamantilor. 7. La o data neprecizata in dosar, reclamanfii au inifiat actiuni civile impotiva MAI si Ministerului Finantelor. Acfiunile au vizat rambursarea costuilor si cheltuielilor de judecati si cele legate de inmorméntarea vietinelor gi repararea vehiculelor lor. 8. Printr-o hotir&e din 18 martie 2003, Judecitoria sectorului Centru a obligt MAL sa platease3 suma de 27 340 lei (1 760 BUR) reclamantei si 50 09) MDL (3 222,10 EUR) reclamantului pentru prejudiciul material suport. Reclamanii, cat si MAI, introduc apel. 9, Printr-o hotarére din 16 septembrie 2003, Curtea de Apel Chisiniu a anulathotirarea primi instanfe si a ordonat reexaminarea cauzei. 10. Dupi ce au intervenit in procedura O.B. si S.C., la 21 iunie 2004 Judectoria Centra a pronunfat o nou hotirdre. Aceasti instanfi ia condannat pe O.B. siS.C. si plateasci reclamantei 27 343 lei (1 901,50 EUR) si rechmantului 47 190 MDL (3 281,66 EUR) cu titlu de despigubire. Reclananfii au depusapel. 11. La 5 octombrie 2004, Curtea de Apel Chisiniu a confirmat hotiirarea in prind instanti. Reclamanfii au depus recurs. 12,Printr-o hotarive definitiva din 22 decembrie 2004, la Curtea Suprema de Jusifie a casat decizile instanfelor inferioare si a decis s8 inchid’ procesul. CurteaSupremi de Justitic a mentic ci reclamanfii_au beneficiat deja, de reparajile prejudiciilar in baza hotéravii din 11 julie 2002 a Curfii de Apel a Repubicii Moldova care avea puterea de lucra judecat. IL DEEPT INTERNPERTINENT 13. Prevederile Codului de procedur penali din 24 martie 1961, in vigoan la momentul comiterii infracfiunilor relevante pentru prezenta cauzi, preved-au urmitoarels: ‘Articolul 280, Sctutionarea sofiuni oivile dati cu sentinja fe condamnare instanfa de judecats, aprectind dacit sint dovedite tenciurile si mirimea pretenfilor piri civile, admite acfiunea eivill in total sau in -Brte, ori orespings, G) cazuri excepfiomle, cind, pentru a stabili exact suma desy cuwnite parfi civile, ar tebui aminati judecarea cauzei, instanje poate si admit, in gincipiu, actiunea civila, usmfind ce asupra cuantumului despagubititor euvenite sihotirase’ instanfacivilé. Aticolul 327. Hottrarile supuse recursului Pot fi atacate cu recurs: ) 3) sentinfele pronngate de Curtea de Apel;HOTARAREA COCU §I CALENTIEY v, REPUBLICA MOLDOVA. 3 Articolul 328, Penoanele care pot declara recurs, Potdeclara recurs yersoancle indicate in articolul 307 din prezentul Cod, care se aplicd ‘mod corespunziiter. Arficolul 307. Perioanele care pot declara apel Pot declara apel: Go 4) partea civild¢ partea civilmente responsabila, tn ce priveste Iatura civil (,.) » 14. Prevederile Codului de proceduri civil& din 30 mai 2003, stabilese urmitarele urmitoarle: ‘Articolul 445. Inputemicirle si actele de dispozite ale instante (1) Instanta, dupi ce judecd recursul, este in drept: ) ) si admit recursul si si caseze decizia instanfei de apel gi hotérérea primet fstan{e, dispunind incelarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol daci exist tenejurile previtzut la art.265 51267, Aticolul 265. Temuiurile de fncetare a procesului G) ») fnte-un litigia tntre aceleasi piri, eu privire Ia acclasi object si pe aceleasi tenciuri s-a emis o hotarare judecttoreasci rimasit irevocabila sau o incheiere de feefare 2 procesuiti in legituri cu renunjarea reclamantului la acfiune sau cu cenfirmarea tranzagiei dinire piri; ry IN DEEPT » CU?RIVIRE LA FRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 6 DIN CONVENTIE 15. Reclamangii yretind oi, pronunféndu-se dup cum a facut-o in lotirdra din 22 decembrie 2004, Curtea Suprema de Justifie le-a incilleat lreptulde acces Ia 0 instant, dupa cum este prevazut in Atticolul 6 din Tonvenie, Aceasta dispozitie prevede unmitoarele: « trice persoand are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil. (...) de ciitre 0 instafi (..), care va Jotiri(...fie asupra inciledii drepturilor si obligafiilor sale cu carater civil (..)»4 HOTARAREA COCU § CALENTIEV v, REPUBLICA MOLDOVA, A. Admisibilitatea 16, Far a menticaa plingerile in ceea ce priveste admisibilitatea cererii, Guvenul sustine, printre altele, ci reclamanjii nu au contestat hotirérea Cutfiide Apel a Republicii Moldova din 11 julie 2002, 17. Curtea noteasi ci plingerea Guvernului este similar unei derogiri care riese din neepnizarea ciilor se recurs inteme, Curtea estimeazi ci aceasti exceptic este strict legati de continutul plangerii pe care reciamantii © inteneiazd pe bazaArticolului 6 § 1 din Conventie, Pe de alti parte, Curtea noteaii ci pléngereamu este vidit nefondat in sensul Articolului 35 § 3 (a) din Cawventic. in continuare, ea constati c& nu este inadmisibilé din vreun alt motiv-Prin urmare, areasta trebuie declarat admisibila. B. INFOND 18.Guvernul considera cli aofiunea civil a reclamantilor contra MAI si ‘Ministrul Finantelor a avut acelagi obiect precum solicit&tile formulate in calitatte de pitti civile in procesul penel. Potrivit Guvernului, singura difereiti dintre acesteactiuni judiciare au fost pirtile parate impotriva cirora au fosidirectionate. De asemenea, conform Guvernului, in cadrul procesului penal, actiunii civile au fost alfii decat fn cazul infractiunii, O.B. et S.C, it timp ce in radrul procesului civil, au fost cei din MAI gi din Minisbrul Finanfelor. Guvernul menfioneaz ci, in prezenta cauz¥, in mod inteméat, Curtea suyremi de Justifie define puterea de Iucru judecat, Confom Guvernului, Curtea Suprema de Justitie a considerat c& scopul real al reckmantului a fest contestarea hotirarii colegiului Curfii de Apel a Republeii Moldova, care definea, conform Curfii Supreme, puterea lucrului judecat 19, Reclamantii costesti teza Guvermului si consider cd ei au avut dreptul 84 dispind de cdi de atc oferite de sistemul judiciar intern, si anume o acfiune sivild haintea instanfelor pentru reparafia presupuselor prejudicii ramase. Ei susfin & in hotlirdrea sa din 11 julie 2002, Curtea de Apel s-a pronuntat doar asupraunei parfi din pretenfiile pecuniare formulate si c& este de datoria instanfdor civile si sepromunfe asupra celorlalte solicitari. 20, Curtea mentimeazi ci Articolul 6 § 1 din Conventie garanteazi fiecdrai dreptul la judecarea cauzei sale de citre o instant care va hott asupra nealedrii dreptutilor si obligafiilor sale cu caracter civil (Golder v, Marea Sritanie, 21 felruarie 1975, § 36, seria A nr. 18, si Zubac v. Croafia ‘MC], x. 40160/12, § 76, 5 aprilie 2018), 2i. In cazul de fafi, trebuie si se constate faptul ci reclamantii au avut »osibiliatea si inifiezeo acfiune in justifie si ci au recurs la actionarea MAI ii Miniéerul Finanfelor in fafa instanfelor nationale pentra a le fi despigubite ‘heltuidile de judecatisi cele legate de inmorméntarea victimelor ireparatia ‘ehiculior (paragraful 7).HOTARAREA COCU $I CALENTIEV v, REPUBLICA MOLDOVA. 5 22. Curtea observa ci, in sine, aceasti posibilitate nu satisface cerinjele Articdului 6 § 1 : de asemenea, trebuie constatat faptul ci gradul de acces oforitie citre legislaga nationalé este suficient pentru avi asigura individului “dreptl 1a o instanfi* avand in vedere principiul “stat de drept intr-o societte democratick (Ashingdane v, Marea Britanie, 28 mai 1985, § 57, seria \ nr. 93). Curtea menfioneazi c& scopul Conventiei este de a proteja dreptuile nu teoretice sau iluzorii, dar concrete $i eficiente (a se vedea, ‘mutats mutandis, Airey v. Irlanda, 9 octombrie 1979, § 24, seria A nr.32, $i Garcit Manibardo v. Espagne, nr. 38695/97, § 43, CEDH. 2000-I). 23. Curtea reaminteste od pe de alta parte ca nu trebuie si se substituie instanflor interne si c& este in primul rand de datoria autoritatilor nationale, in speial curfilor $i tribunalelor si interpreteze logislatia interna (Brualla Gémezde la Torre v, Spania, 19 decembrie 1997, § 31, Culegere de hotiérdri si deczit 1997-VIIL, $i Edificaciones March Gallego S.A. v. Spania, 19 februsie 1998, § 33, Culegere 1998-1), Rolul Curfii se limiteazi in a verifica compaibilitatea efectelor unei astfel de interpretiri cu Conventia, Acest luera este vdabil mai ales in ceca ce priveste interpretarea de citre instanfe a normebr procedurale, precum termencle care reglementeaz depunerea docunvntelor sau exercitarea cdilor de atac. (Tejedor Garcia v. Spania, 16 deombrie 1997, §31, Culegere 1997-VIIN. Curtea considera cl legislatia referitare la formalitifile gi termencle care trebuie respectate penta a formuk un recurs ummareste si asigure o bun administrare a justitiei gi respecirea, in special, a principiului securititii juridice. Persoanele in cauzi trebuiest se astepte caaceste norme si fie aplicate. Cu toate acestea, legistatia in cauai, sau punerea ei in aplicare, nu trebuie si impiedice justitiabiluti sxercittea ciilor de recurs disponibile (Aepi S.A, v. Grecia, nt. 48679/99, § 23, 1! aprilie 2002), 24, Curtea reaminteste de asemenea ci dacii reclamantul dispune de mai tnult deo cale de reouss eficionti, el trebuie si aleagi una dintre ele (Aquilina ». Malu [MC], nr, 25642/94, § 39, CEDH 1999-Iil). Astfel, in cazul in care dale c-recurs a fost ecercitata, utilizarea unei alte cki care urmateste acelagi seop mv este necesari (Micallef v. Malta [MC], nr. 17056/06, § $8, CEDEL 2009). Este de datorie reclamantului si utilizez remediul cel mai potrivit sazuluisiu, Rezumand, dack dreptul national prevede mai multe remedii yaralelecare se incadreazii in mai multe domenii ale dreptului, reclamantul vare a ficercat si obfind redresarea unei presupuse violiri a Conventiei prin ntermeliul unui remediu, nu trebuie si utilizeze altele care au acelasi scop. Jasinsis v. Letonia, me, 4574/08, §§ 50 si 53-54, 21 decembrie 2010). 25. in prezenta canzi, Curtea constaté ci, in cadrul procesului penal, Surtea le Apel a Republicii Moldova a indeplinit partial actiunile civile ale Gxfilorin cauzi si a condamnat fiptuitorii si plateascd reclamantilor o ademnézatie pentru dane materiale (banii furafi de la victime) si pentra ‘aune norale. De asemenea, Curtea de Apel a notat ed este responsabilitatea6 HOTARARBA COCU $I CALENTIEV v, REPUBLICA MOLDOVA, instayelor civile sf se pronunje asupra altor solicitiri ale reclamanfilor (puncul 6 de mai sus). 26,De asemenea, Curtea constati ci reclamantii si-au epuizat recursul indicé in hottrdrea emis de colegiul penal al Curfii de Apel a Republicii Moldiva in ceca ce priveste restul sumelor solicitate penta prejudiciu materal, respectiv o actiune in justifie in fafa instanfelor civile (punctul 7 de mai sis). 27. Curtea reaminteste o&, in mod cert, dreptul la instanfii nu este absolut i o& poate determina limitii implicit admise, fiinded; prin natura sa necesit& © reghmentare din purtea Statului, Elabordnd ascmenea legislatie, Statul se bucurt de o oarecare marji de apreciere. Totugi, limitirile aplicate nu vor putea estrange acces deschis al individului in misura in care dreptul este afectal Totodati, ele nu coincid cu Articolul 6 § 1 numai in cazul in care urminsc un scop legitim si dacd existi un raport de proporfionalitate rezondil fntre mijloicele utilizate si obiectivul vizat (FE. v. Franja, 30 octombrie 1998, § 45, Recueil 1998-VIII, Yagtzilar si alfit v. Grecia, ur. 4172798, § 26, CEDH 2001-XU, gi Zubac, mentionati anterior, § 78). 28. In acest sens, Curtea observa ci, in decizia sa din 22 decembrie 2004, Curtessupremi de Justtie a constatat ci reclamanfii au beneficiat de reparatii in virttea hot&rarii din 11 iulie 2002 a Curfii de Apel a Republicii Moldova. De astmenea, Curtea constatii oi bazindu-se pe Articolele 445 si 265 din Codulie procedura civil, inaita instanfi a decis si inchid’ procesul civil din motivcd sentinta pronuntati de citre colegiul penal a Curtii de Apel a Repubieii Moldova area puterea de lucru judecat asupra acfiunilor exercitate de cite reclamanti in fata instanfelor civile. mpreuni cu Guvernul, Curtea estimemzi cA recunoasierea puterii lucrului judecat avea un obiectiv legitim, chci eaviza, Piri nici « indoiali, si asigure securitatea raporturilor juridice de ordin évil, Dac acest obiectiv reflecta legitimitatea trebuia si fie examinat mai mitutios, la fel caconcluziile Curfii de Apel pronunfate fn dreptul penal. in preanta cauzi, rolvl Curfii nu este intr-atit de a verifica Articolele 445 si 265 dinCodul de proceduri civil, incét si verifice daci maniera tn care inalta instanf! national a decis si inchid& procesul, aplicdnd prevederile legii in beea ct priveste puterea lucrului judecat, a respectat dreptul de acces al reclammfilor la o instant. (Yagtzilar gi alfii, menfionatii anterior, § 25). 29. De asemenea, Curtea menfioneaz ci, conform deciziei pronunfate in dreptul penal de cite Curtea de Apel, reclamanfii nu au obtinut decat ‘eparatile partiale ale prejudiciilor materiale presupuse gi c& Curtea de Apel A notatod este de datozia jurisdictiilor civile sii se pronunfe asupra celorlalte solicitii ale reclamayjilor. Cu toate acestea, Curtea Suprema de Justifie a 4ecis st anuleze sentizta tribunalului de primi instanfii si decizia Curfii de Apel Clisinau si si inccteze procesul civil. 30. Surtea noteaziici, dupi cum rezult din Articolul 265 din Codul de wrocedi’ civil, recmoasterea puterii de Iucru judecat necesiti tripla dentitae a pirtilor, deobiect gi de cauzi a dou’ actiuni (paragraful 14 de maiHOTARAREA COCU $I CALENTIEV v. REPUBLICA MOLDOVA, 1 ss), Cutea Suprema de Justitie a respins actiunile reclamantilor intentate in fa instafelor civile fii a da explicatii in ceea ce priveste identitatea pirtilor . 6 obiec si de cauzt cu actiunile civile intentate in fafa instanfelor penale (eragralil 12, de mai sus). Curtea Supremi nu a efectuat o apreciere nici smelor alocate in dreptul penal de citre Curtea de Apel a Republicii Yoldova pentru prejudiciile materiale, nici competenfei de a exercita un yours fncadrul procedwii civile fn vederea obfinerii indemnizafiilor pentru te prejud 31. h lumina celor ce preced, Curtea considera ci reclamanfii au fost ivati @ orice posibilitate de a beneficia de restul sumelor solicitate in ditate ie prejudiciu material ca urmare a refuzului Curfii Supreme de Astifiei ca acfiunile lor civile s& fie examinate in cadrul unei proceduri de ind fn fa instanfelor tivile. Ea constati ci cadrul legislativ intern a oferit, J momatul respectiv, un recurs in dreptul civil adecvat gi eficient pe care rolamaitii trebuia si ilutilizeze pentru a obfine o solufie definitiva in ceca ¢ privefe actiunile lorcivile. De asemenea, Curtea constati ci reclamantii nau fat obligai si eyuizeze clile de recurs penale disponibile, fntrucét ci ispunea de un recurs accesibil si eficient in fafa instanfelor civile. intr-un ‘hal, Crtea constati ci, prin decizia de a inchide procesul, Curtea Suprema e Justife a vrut si menfin3 un raport de proporfionalitate rezonabil intre iijloacde utilizate gi obiectivul vizat. 32, Trin urmare, Cartea respinge excepfia de non-epuizare a ciilor de sours ore a fost invocttli de citre Guvern gi conchide ci a avut loc violarea stticoliui 6 § 1 din Conventie. 3 PUVIND PRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 1 A PROTOCOLULUI NR 1 DIN CONVENTIE 33. hvooand Articelul 1 din Protocolul 1 din Conventie, reclamantii se Vang di violarea proyrietafii avand in vedere refuzul Curfii Supreme de ustifie le a examina acfiunile lor de despigubire. 34, Gutea relevii ci acest capat de cerere este legat de cel examinat mai us gi ci urmeazi a fila fel declarat admisibil. Cu toate acestea, avand in edere oncluziile salein temeiul Articolului 6 § 1 din Convenfic, oa nu ar utea specula asupra rezultatului acfiunii daca exigentele dreptului de acces 10 instnfii ar fi fost respectate de catre instanfele nationale, 35, Trin urmare, ea consider ci mu este necesar de a examina fondul Aangeri formulate in temeiul Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Conventic Brezeau v. Romania, nr. 10097/05, §§ 27 et 28, 21 iulie 2009), 1, PRVIND APLICAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENTIE 36. lotrivit Articolului 41 din Conventie,4 HOTARAREACOCU §I CALENTIEV v. REPUBLICA MOLDOVA. Di Curtea declarici a avut loc o fneilcare a Convenfiei sau a Protocoalelor sale si dod dreptul intern al inaltei Parji Contractante nu permite decit o infiturare nconpleti a consecinloracestel incilcisi, Curtea cord piri lezate, dacd este eazul, o satsfacfie echitabits” A. Pejudiciul 37. Teclamanfii preind 5 000 EUR pentru prejudiciu moral. 38. Guvernul consider aceasti sumi excesiva. 39. Surtea, considers xezonabil, si acorde fiecdrui reclamant suma de 000 EUR pentru prejediciu moral. B. Cssturi gi cheltvieli 40, De asemenea, reclamantii soliciti 1 260 BUR pentra costurile gi heltuieile suportate ix fata Curtii. Hi au prezentat o copie a unui contract acheiatcu avocatul care I-a reprezentat in fafa Curfii, precum si un raport staliatal orelor de lucm prestate de cel din urmi. 41. Guvernul susfixe cX pretentiile sunt excesive, iar numirul de ore adicat ste prea mare. 42. .vand in vederejurisprudenta Curfii, un reclamant nu poate beneficia le ramiursarea costuilor si cheltuielilor dec&t in misura in care s-a femonsrat oi acestea a1 fost realmente suportate, in mod necesar si in limita inui cumtum rezonabil Tindnd cont de actele aflate in posesia sa in prezenta. -auzii sioriteriile menfionate anterior, Curtea consider rezonabil s& acorde eclamatului suma solicitati de 1 260 EUR pentru procedura in cauzi. C. Pmalitifi 43. Curtea considzri oportun ca rata dobanzilor de intérziere si fie calculaé conform ratei dobanzii facilitifii de impramut marginal practicata (e Bana Centrala Buropeant, majorati cu trei puncte procentuale. DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, IN UNANIMITATE, . Dechréé cererea admisibils; 1, Hotiriste cf a avatloc o incileare a Articolului 6 § 1 din Conventie ; 4. Holirdste ci mu este necesar’ examinarea plingerii formulate in baza Axtoolului 1 din Protocolul nr. 1 din Conventie ; |, HotirdsteHOTARAREACOCU $l CALENTIEV v, REPUBLICA MOLDOVA, 9 4) cistatul reclamet trebuie sii pliteasci reclamanfilor, in termen de trei Tuniurmitoarele sume care urmeaz a fi convertite in lei moldovencsti la rata iplicabila la data transferului: i. EUR 3 000 (trei mii euro) fieciruia dintre reclamanfi, plus orice \axd care poatefi perceputi, pentru prejudiciul moral, ii, EUR 1260 (o mie dowi sute saizeci euro) in comun, reclamantilor, plus orice taxiicare poate fi perceputi, pentru costuri si cheltuicli; ) oj Ja expirarea celor trei luni menfionate mai sus si pana la executarea hotiatii, urmeazii fie achitati o penalitate adifional sumelor de mai sus,la o rat egali cu rata dobanzii facilititii de imprumut marginal pracicatii de Banca Central European’, aplicabila pe proursul acestei perioade gi majorati cu trei puncte procentuale; ‘, Respnge restal pretantiilor cu privire la satisfacfia echitabil’. tedactd in limba francezi si notificatf in scris la 9 aprilie 2019, potrivit \rticolilui 77 §§ 2 si 3 din Regulamentul Curtii. HasanBalares Grefie. adjunct