Reproducctea interzisa 5 5 ae ae 2 a caso INDU- | Aprobat do: = - aS Tonof {RSTHUE” st De staNDaRWane | Pate initio vigoare Bal tig __ 3 § 3 3 i a a x i 2 = STANDARD DE STAT EDITIE OFICIADA STAS 1478-90 OMANIA INSTALATIE SANITANE |__| i E Inlocuteste : "TUTUL ROMAN | ALIMENTAREA CU APA LA CONSTRUCTII STAS 1aT84 NDARDIZARE CIVILE $1 INDUSTRIALE caren allanumeriet Presesipfii fundamentale de proiectare aes oa ‘Yeraxonun camnrapuwe Sanitary installations ION EN EAU DES CHABAD PrARGLAHCHIX ATER SUPPLY FOR CIVIL. BATIMENTS CIVILS ET WPHMBUUIGHHEIX SANA KD INDUSTRIAL BUILDINGS INDUSTRIELS Boro ‘aia design specifications ‘Presceiptlons fondamentales on vue ‘Osmne mpeanmcarin 0 npoextupe: de I'élablissement des projets = ‘Bano z si 1 GENERALITATI 11 Obieet 11.1 Prezentul standard se refer’ la prescripfiile fundamentale de proiectare 9 instalatiilor Ge apt rece gi calda de consum, in scopuri menajere, tehmologice si pentru combateres incendiilor. 14.2 Prevederile prezentului standard se refer Ia — instalafiile pentru transportul apet Ia punctele de ccnsum; — instalafiile do asigurare a debitului gi presiunii apei; — instalajiile de preparare o apei calde ae consum; — asigurarea rezervei do ap’, \ 1.2 Domeniu de aplicare 1.2.1 Prevederile prezentului standard se aplicd la: — instalafii interfoare de alimentare cu api rece gi caldi de consum, din clédini delocuit, sodial-culturale gi industriale ; — instalapli exterioare de alimentare cu api cali de consum din ansamblurile de clidiri #iincinte industriale racordate la centrale termice gi puncte termice ale ansam- blurilor de clidiri sau ale ineintelor industriale; — instalafii exterioare de alimentare cu api rece din ansambluri de clidiri gi incinte industriale aferente clidirilor alimentate cu ap’ eald de consum de la o refea exte- Tioar’ racordaté la o central termicd sau punct termic. 12.2 Pentru construcfile gi instalatiile cu caracter deosebit (de exemplu : rafinirii 9i insta- la{ii petrochimice, depozite pentra plante fibroaee eto.) la proiectarea instalatiilor de comba- tere a incendiilor se au in vedere gi prescripfille specifice. 12.3 Prevederile presentului standard nm se aplici: — surselor de api; — instalaflilor de corectare a caliti{ii apei, instalatiilor de folosire succesivik a apei in Giferite scopuri sau de refolosire in ciretit inchis ; — refelelor de alimentare eu apa a oragelor, a centrelor populate si a zonelor indus- triale, inclusiy refelelor de distributie aferento (cu excepfia celor previzute In pet. 12.15; — obiectivelor gi instalasillor’ nucleare; SUCURESTI wu wooora.BhAd Low ae se —+ — instalafii de stingere a incendiilor la depozité ou stive inalte ; — instalatitlor de stingere a incendiilor ou ap pulverizatt ; — instalafiilor de stingere a incendiilor incorporate in utilaje si echipamente, 18 — Standarde conexe STAS 1343/0-89 cu api. Determinarea cantitifilor de api de alimenta generale STAS 133/L-77 __Alimentri cu apa. Determinarea cantitifilor de api de alimentary ‘pentru centre populate STAS 8373-85 Instalafii sanitare, Terminologie STAS 10898-85 _Alimentiri cu api gi canaliaiiri, Terminologie STAS 11097/1-87 | Masuri de siguranf contra incendiilor, Comportarea la foe a mate- tialelor gi elementelor de construefii, Terminologie STAS 11976-83 _nstalafii de stingere a incendiflor. Instalapii de stingere cu spumi. Preseriptii de proiectare STAS R 1246-84 Instalafii de stingere a incendiilor. Instalafii de stingere cu abur. Prescripfii de proiectare STAS 12260-90 _Instalafii de stingere a incenditlor. Instalafii fixe de stingere eu api pulverizats. 2 STABILIREA NUMARULUI PUNCTELOR D E CONSUM §I AMPLASAREA LOR 21 Obieete sanitare 2.11 Amplasarea i gruparea punctelor de consum al apei se face astfe] incit si fie asigurate accesul gi folosirea lor ugoara, distanfa maxim’ admisibila de parcurs pind la grupurile sanitare find 75 m, fir a se deptisi 4m pe vertical’, 2.1.2 — Grupurile sanitare trebuie si fie amplasate, de reguli, In fiecare nivel al elddirii; in funofie de numirul persoanelor care lucreazi Ja nivelul respectiv, se admite — amplasarea grupurilor sanitare intre dou niveluri, 1a clidiri administrative ; — amplasarea unui grup sanitar intre douti niveluri, Ia elidiri industriale, eu condifia respectirii prevederilor de la pet. 2.1.1. 2.1.3 fn cladiri de locuit, dotarea minimé cu obiecte sanitare trebuie sf fie : — in camere de baie : Iavoar, closet, ead de baie sau dug gi receptor sifonst pontra colectarea apei de pe pardosealt’; — in bucttirii : spilitor de vase cu platform’. Numirul grupurilor sanitare dintr-un apartament 51 dotarea acestora trebuie si fie conform reglementirilor in vigoare. 214 In elidiri administrative, social-culturale si industriale se previid grupuri sanitare separate pe sexe; in elfdiri in care lucreazi max. 15 persoane se prevede un singur grup sanitar, comun pentru birbafi gi femei, previizut cu un lavoar, un closet gi un dug (pentru dug trebuie's& se fin’ seama de prevederile tabelelor 1 si 2). 2.1.5 Stabilirea felului si numirului obiectelor sanitare se face in funcfie de destinatia clidirii, gradul de confort al acesteia si de numdral-de persoane care le folosesc, conform tabelului 1, in care s-2 notat: b numirul biirbafilor ; f numirul femeilor ; m= b4J numirul total al persoanelor. eee Yr 1950 ge sete a 109, 22Tabet) 1 = fc ia | Bap avoare pare Closet aa | Fe) ee | Dae | Renan Lal] roe] St foatde| icone = |_sexe_o6 tei Destinatia eas 8-| emei| 7 | atee | baw | bie temet | 2 | temei [Fi cherie a dante | PRE P26: [tees | bal atl bats | eet o>) rio slr Repartifia pe sexe se slabilegte pein ‘aint pentra biroor a | EP] =} eee eS te a |u| = | a nota de comanda. CGhuburi cu siti de spectacote, teatre: SMpentra spectator! Pentru duguti cu eabine separate, cu fezbrcare la tieeare dup se tap calcul Valoares 5; pentew dugurl {8rd cablne so] so |reparate, se la In calcul valosrea 30. = pentrn artist |o$ol~ alsBols CCinematograte eu tin numar de Tocurh de max: af afz/2l/-]-/=/-]2]a]-|- = Be i] a eee ee be Sele = ie se] ec) BIS Talete= | al hij ale l* = sb00 gs] e| ez lerdal tad te = isco tL Leelee pesjcpe Cantin,restsurente ; i 2 Seryeutra consazast a) e * 1 . eo | oo |] - | 35] ~ | ~ | ae fw] | so | 50 ae refed Ia nomial de oe int eign’ > {|r}. pase) Ee 6 = penta personal w | wo | s as |, Clidiri pentrn cazare — rE — cimine 41 internate avind oblectale ed - ~ | - + Stottare grupur sanitare oe a} = glate sh mgrot oo avn | as | 36 | — | ~ | ae | ae =\= o t | 1 t ' ' 1 = cline siSmternate eu gropurt aant- | tare Ia eamert wo | 0ee ‘nent (omtnnan) Til pain [tava _[ Dat] ep ny + cae ate ae Ta a [na onsna is DAFT gemei| bait | *™E| pags | femel | BRE | pemei batt batt Eh — ete gape tarp >falalo ree eae ee ee In sah ea: ih inane cen E Se ante -yedeclte un grup sanitar cu closet, Javoar sl chiuveld, eu respectarea condiilor hue sbisnsesesadsnnnsy de Ja pet, 2.1.1, separat pentru birbafi #l femei- rtate: rope sare sn comune ia Se Nt Sa sat aro i a = baa = oa sy g i bus = | Bateriite pentru dus trebuie sk fie eu ae s jo]- = 5 atthe Taiieniais bx otin' se peeved tn ae I ific =] 3 gS] 5 [sate = Rate tonee =| 2 2 15 =i g i2iz =| 8 gis 23 & {cis =| 2 ae =a ge [= |o =| 2 Sit es TP TPT eit me we ree wm ptr peel -|al- -|-|-]- -|&]-] - per rege : t t ie etre pea Tea eee z|-|£[=|- penta eon Fae ede eee Tea pede eve ae GF Spitate a) fe PLZ] LY] | K | santear Gent ev Stsettavoar 31 ns, tre pest | we | 3 6 | 36 | a0 | 30 ‘ont pte bn tees = pent bola Dotan cu ect eres ce pen nota de comme, =~ eli pe ee sais prin . =m -|-]a]a]-]- | - | - [aes cic ete oa = prin nota, de comanda. adr ~ a met ee ee ee eee ee‘Tabelut 1 (continuace) obeervati TnaGitule de tnvstiinlat superior, eiipentra un numir de elevi de seal 80 = x0 200 400 = Goo = 1000 = sti de gimmasties gl ateticre de scoala = pentru cadre. didactice i personal Hnacsiiatratie ried beret bounus rita rina Valerie tnsrise sint vatabile pontra ‘lewis aeslag sex, ponte aeclagh grup ‘anltar Repaetilia pe sexe so stabileste prin nota de comands. | Jansen 1 | le [sl- lespeie: | jsI- lawacwn SI st teronuri de sport, stadioane = S' pentrn un nume de'locurt de 1000 5000 20000 ‘80000 0000 Tabet Gari (a trafleu alinie de estatori) entra sportivi le [peeue [a stabilizes namifralat de duyuri se fineseama de felul actisitiyi sporti, farata doefectuare a dusuius, precum 5. de fell eabinelor de dezbrdcare (I fiviavale sau comune). Fabric, atelere, unitatt de prostatic Sipentew un tunis de maneitert Inte-ua sehimb do max 25 50 Ea 100 380 vied Contorim (abetulul 2 beens baias hada roid brat Crete se reterd Ia numtrul munelto- rilor de scelast sex, pentru ua grap fanitar,Iepariia ba] Fine] Bat pontra | La Dujust Choscta ‘Tabetul 1 (continnare) Destinal Fa —| Pinoa] Ut | made | picioare yore, % sl we pa | a eae rcmal [ emi eT ner Si BEE [rem] Bai [omer] Ba | 0 [Ym ae 6 8 sta aq- - - _ - = 8 | 10 7)- Shae] & - on =o 3/8] S t}=| = Sie - a | og] - Thej- =f — - a3 | 16 | to | — af-|—- - = 8 JHU BL BPS le] sys ete = oo eee a OnSERVATH: RoR YA ic cu destinaliespectald,neasinlabile unela din eategoriile de cliiri din tabelul 2, dsterminarea {ett gl nurntrutul oblectclor sanitare se face pe baza indicator dia nota de comand Fann a een, so poate stabil alk repartifle pe sexe a persoanelor, fo functic de specifteul functions? a elgatll. at glide quradr intermedia de persoane, numirul oblectelor sanitare ae calculeari prin taterpolare Hntards 4 Femire tn Mint de personne met mare, numirul oblectelor sanitare se dstermind prin extrapolarc, platein- Ae Moportlonatitates corespunzitoare eelul mal mare mum de personne Snscrs tn tabelul 1 S'penteu’un umar de_persoane matric, nuvadral oblectelor sanitare se determing prin © ‘Gacse proportfonalitates.corespunaitosre eelul mal mle muraar de persoans tascris tebeln Xe oblecte ind 1. Sta earurile to care grupurile de duyuri sint montate separat de closete, jesare 10 dusuch 71 eateste in cave genporile de closets slat montate separat de grupurile de lavoare, se preveds supllimentat 7a eMavoar pentre fiecare 10 closets, dar mintznur t Javoar, 1a un grup de closet. een eri eldirilor cu exceptia eelor do Loeult — se prevede o chluveti care se amplasegz4 tn grupul earner Mito tactpere, datinata waterlaluiul gospodiress. La clddt de locult se recomend sf s= pre. fal faves co api rece yi ealda—elte 0 ebinvetd Ia patra saw cluel nlveluel — pentrs tmtre}inerea pAryilor Ste eeinorole de colectare a gunolulal se prevede elte o chluvetK cu rebinate dubli serviciu pentru api rece teal, 3 fe eNseprindert cu peste 400 femel pe schimb, so amenajeazi Ia vestiare tncapest destinate iglenct intime we renee xceste tactpert se previd eu instala}l de epilare eu jet ascendent sau duy mobi, cu api rece, # SpaNS lS tema in sus tle souphnat ew clto ua lavone gin closet ce provede 1a fiecare spolare, pastein~ ‘i namdral inti se prevede fn plus ette un closet laSPAS 1478.90 2.1.6 Determinarea numirului de lavoare sau loeuri de spilare a miinilor gi de dusuri pontra clidiri industriale, in functie de grupa procesului teinologie, se face conform tabelului 2. Grupa procesutul ‘ehnologie 1D 1 un uns ib wv Wa wb We Caracteristlen procescior tebnotogtee Procese tehnologie ce se desflgoarl in cond tit de contact cu praful, dar fic degsjare de substanje ‘hime, fara ontect ou produse irtente-asupra peli — care produe murdieirea mllnilor (de ex. preinersrea J zoce 2 metalcler, eroltorie, treotaje, asfimblare mene nich ete.) = care produc mirrdfrires milntor si coxpulit (de ex Incest de reparalil sau fntretinere @ musnilor $1 wise selor ete) Procsse tehnologice care au Toe in condifit dy mlereeiniat nelayorabil = cu tomperaturi ridleatd sl radlatt calorie (de ex, ccuptonre Shmens Marti, lamar foriey tratamente ter tee) = cu temperaturh selzati (Ze ex. + nmned de exterior, Jy instalalitfeigrifce) = cu folosires nel cantitlti mari de appl tn procesu teb= nelogie (de ex. procese Ia atelere umede, spaliteri) rocese de munet ce se destigoari In eondliit de dogajare ce pra, fart alle substanje ehimice sau produse intante asupea plelll: ~ cu degajare medie gi mare de prat (de ex. : tumdtori, fabricarea materaielor de construc|i, industria inulul gt 2 clnepll,tabrlel de elment ete) = ca degajare intensivil de negra do fur, eu prat de sgudron, eu Prat e efrbune (de ex. :fabricaress! manipul rea nogrulal de fom, @ gudrosneior, exploatiriminlere de carnane ete.) Procese de mumei ee au loe In conditit de contact et substanje toxice: = ea scfiune ttitant4 asupra pili! prin contact direct (@e‘ex, contact entanat permanent! cu acial, Feaclvl, ‘materi eoreslve, erom ete.) — Gu aofiune texiok general (de ex. + prelucrares plum- Dull, media de Iuerueu nitro 1 amino denivaji ai hidre= carhublor aromatice, mereur, alte metale grele ete) ze 4 vapori care pot produce, intoxicalii acute (de ex. ocurt de muned avind ge de Intoxleabe ca flor, acid ‘lanhidrie qf compusl claniel, Denzen, gaze Iritante respirstoil ete.) ‘Namiral de mun itor Ta un lavosr sau_un Toe de spalare 38 10 10 10 2 25 Tabeto 2 Namaral de rmuneltor! I ‘an dy 40 20 2 2 2 2 30 2 ‘0 10 Y Procese de muncl unde se manipulearét sau preluereazd materiale infectate (de ex.7 maleviale biologice Infec- tate ete.) 10 vie vib Procese tehnclogic care necesiti un regim special pentru asigurarea ealltfit producfiel ~ legate de prelucrares produselor alimentare (de ex. : Dprocese tenelogice din tabriele de pline, Iaboratoare de oettdrie, combinate de earne, bucdtarll ete.) — legate de productia medicamentelor, produselor bio logics gi materialelor sanitare (de ex.* productia medi camentelor, pansamentelor, serurler, vacelnusilor ete.) OBSERVATIL 4 Prin nurérul munettorilor ta un obiect se tnfsloge numaeul munctotilor de ace! Bavoarele sau loctrile de spAlare aferenta Vestisreler a= previd et api rece elds, ‘Dugurl te provid nuimat pentru persoane care Inereny’ direct In proctst de prodhiclie, Pontru grupa ta proces tehnoloyie necesitaten prevedertdustilor se stabil Lavoe 9 20 ie. lui sex dinte-up sehimb. Sle PRN Wola de comand’ ocurt de spare se previd penira toate persnatale care hi foosese. dy Nurmavul lavoarcior 1 eugurlor Se stablleste iy raport ett schimbtd ek mumarul maxim, 2 w2.2 — Capete de debitare a apei de incendiu 2.21 Prevederea capetelor de debitare. a apei de incendi % a (hidranti, sprinklere, drencere, ‘tanuri) se face in funcfie de raza lor de ac\iune, astfel ineit fiecare punct din zona protejatil sii fie deservit, in caz de incendiu, do unul Sau mai multe jeturi (eompacte sau pulverizate). 2.2.2 Numirul capetelor fixe de debitare a apei de incendiiu, N,, (spinklero, drencere, tunuri) Se stabileste in functie de debitul specific minim al unui cap, qu, miitimea zonet protejate, A,sau Ly, sl intensitatea minimi de debitare a apei, i,, curclafia : 6 Xue At coum, = et a ae rn fn care: ‘Ay Ty aria, respectiv, lungimea zonei care trebuie protejatit, conform preserip- fillor legale in vigoare cu privire le gradul de dotare a obieetivelor, in metri pitrapi sau mete; ca intensitatea minimtt de debitare a apei (dupi caz.: intensitatea de stingere, intensitatea de nicire, intensitatea de protectie), conform pet. 3.2.2., in Jitti pe secunds metra pltrat sau litri pe secundi— metru; 0 debitul specific minim al unui cap de debitare, conform pet, 3.1.3 Iitri pe secunda , in 2.2.3 La amplasarea capetelor de debitare a apei de stingere a incendiilor se fine seama de caracteristicile fmefionale ale acestora gi de prescripfiile speeifice in vigoare, pentru a se asigura © distribufio cit mai uniform’ a apei. 3 DETERMINAREA DEBITELOR DE CALOUL SI A NECESARURILOR DE APA 3.1 Debite specifies si necesaruri de api specifics 31.1 Debite gi necesaruri de api in scopuri menajere 3.1.11 Debitele specitice de apt rece si cal’ in seopuri menajere 5 igienice, 1p functie de pre- siunile normale do utilizare la punctele de consum, sint indicate in tabelul 3, Tabelul 9 a Presionea. bite apen| normal Xr "i Echivalen{t : 8 ae enumires punsiulul de eonsum suivatentl | ““ettien |e ullizare, ie ay mio 4) Baterlt pentea : 1. | spilator DN-A5 sau chiuvetd, DN 15 4,00 020 2 2. | spllgter DN 20 130. 0130 2 3 | exzan de bale DN 15 {too 020 3 4 | bale DN 15 In propararon centrald a apel calde | 90 80 3 5 | dug ftexibar DN" 13 O80 O40 5 8 | baie DS 20 (pentru tratamente) 130 030 3 7 | dug DN 13, 4,00 20 3 8 | alble do spatat rufe DN 15 00 020 2 9 | bale de picioare DN 15 050 0710 2 40 | Iavoar DN 15) 0:35 ow? 2 11 | spilitor cleevlar Dn 15 | en 0 2 >) Robinete pentru | 42 | splldtor-DN 1,00 20 2 12 | spalator DN 20 450 0130 2 14 | ehiuveta DN 15. 400 030 2 15 | olble de spllat rofe DN 35 1100 020 2 46 | enzan de fiert rute DN 15, 4,00 0720 2 17 | Ineflztor de api eu gare DN 15 100 020 5 48 | marmitd DN 15 4,00 0,20, 2 40. | rezervor de plsoar DN 15 100 6/20, 3 20 | pisear individual DN 10 our 0/35 2 | 21 | Splldtor elreular DN’ 15 0135 0 a | 22 | bale de pieloare DN 15, 0,35, ‘07 2 25 | lavoar DN 15 0135 0.07 2 24 | bidew DN 15 035, O.07 2 25 | rezervor de closet DN 10 0,30 010 2 26 | spllarea closetulul sub presiune DN 45 8,00 420, é 27 | Mind ¢e but api our of03s 2‘Tapelol 3 (continvare) Presi Debite we sino punetull ds eo bivalent! | POMAE ST socmal de Pa DDenainnea punetal do cenaun SER | ete” | cermae HO 28 | nidrant de atropit DN 20 30 | 0,00 aos 29 | Migrant de stropit DN 25 a0 | Ole 2 | 0 | sovinet duty sau simple servicio DN 10 oso | 04D a 31 | Fosinet dubia saw simpia serves DN 13 v0 | 0220 2 32 | roninst dubia. sau simp servtty DN 20 130 | 0'30 2 435 | fouinet dubia sau simpla serveta DN 25 20 | oso 2 + conform datslor din prospestul pentrn tipul ales yn robinet, pentra stropit onsrrvaqi 1 Debitul specific al panetulai de consumm este un dabit conventional pectiva, 2 Prestnie normale de utlizare pot fi mositiate tn functie de earaceristielle miurate ale amturilor respec- ‘uve, et condifia asigundril Gebtelor speifice ain tabel. ‘3 Euvatenul de debit al youl ebiect sanitar este raportal @intre debitul specific al aeshut obiet gi debts Specific al robimetulnt ebluvetel. 4a roblnotele simplu sau dublu serviclu montate Ja Jastolatiitehnologice, ge considera. presiunea tmpusi de rocesul tehnalogle. ‘eonsiderat normal pentru utiltzares res- 3.11.2 Nevesarurile specifice de api rece si caldtt in funcfie de destinafia cldirii sint indicate in tabelul 4. Tabet 4 a ‘Neseser weal, 1 a Destinatie elie ‘Total apa 8 ar a ata de 600 seu de 45°09 4 | Ciaciri de toca (pentru 0 persoand pe 2 1} in caztl preporiel centrale a ape clade: apartament cu close, lavoare, €ad8 de bale 3 spittor 280 110 00 = spartament eu lost, Invoure, ead de du gt splldtor 200 2 8 5) tm cazut prepardrt locale a apel ealde iin casane famclonind cu lomo, eebunt eas combustib Tenia uo 85 43 = tn cotone funohenind ou_gaze sau fn tnetnitoare eletriee | 340 o -8 2_| cidatrt pentru birourt (pentru un fonetlonar pe sebimb) 20 5 ‘ 3 | cluburt, case de eutturd st teatre 2) ct propararca central a ape cade: : ‘cetort (pentru 0 persoand pe 2) % 15 a = Spectator, vistetort (pentra an oe pe si) 2 = = 3) Hes apt ale = 5 7 netoct (pent © persosnd pe 21) 23 = = = spectator, visitatr! (Pentru Tee pe 2) 2 = = 4 | cinematografe (pentru ww toe pe 20) 5 a a 8 | Cantine, restourante, butete (pentrn o singuri ms servitd © Singurd dat ln Bea) haters 8 ° ° = ceantine st restanrante 2 8 i: cantine fl restaurante (penteu o persoank, tri mese pe zi) | 44 Ey as 6 | camine (pentru un ocupant pe 2i) "eu oblecte sanitare in grupuri senitre comune » i in E eu lavoare fn camere 90 ® 2 = cu grupurtsaoitere In eamere 30 0 o 7 | tnternate geolare (pentru un ocupent pe 2i) ANGE obiecte eanltare in gropurl sania comune "0 * ae i lavoare in camerd #0 iD 3 | Floteurt si penstunt (pentru un pasager pe zi) a dugur ea eal de Dai fn grupusl sanitare comune (otelunt eategorie 1a) 110 Geta dugust in grapor eaitare im comere (Noell categora « 50 B 150 0 6 eu casi de bate tn grupurtsanitere a camert (Rotslurteate- goria 1 A) 200 100 80 a | Crege, grScinite ou internat (pentru un copil pe 2!) 100 0 0 10 | Gridinite ev copii cxterl (pentru un copil pe aehimb) | _20 a waiee ‘Tatetul 4 (continuate) Nessa Ne, i eat Destinagia agaist a 11. | spitale, sanateri, ease de odin’ (pentra un balnay pe 28) Seon cial de bale st dosuel tq. grupurl sanitare 235 15 98 = Gh eaé de baie In feeare camerd, pentru. bol 35 105 15, TG ead de baie In Hleeare cameri, pentru tratamente bal- ‘woalogice 25 185, 12 | Dispensare, petletiniet (entra Un Bolnay pe 2) 6 3 25 19 | Sit publice (pentru 0 persoani) = et dus 60 20 a = eu etal de baie 200 | am 140 14 | Seolh (pentru wn elew pe program) 18 duguri sau bil » | 5 4 "15. | Terenust de sport, stadioane, (pentru @ manifestare sportivi) 6 a _ . 30 Ey a | 16, | Otek (pentew © persoand ain teafiul ane) 5 = 17 | spatatort (pentru un kilogram de rue usate) eu spalare manuald 35 20 28 = cu spilare semimecanizatt “6 25 iB = ou spllare mecanizatt 35 2 a3 18 | Sectii de epllare din garaje (pentru un vebfen! pe seimb) SSyatoluriame 300 = = aatecamnoane 500 7 = 10 | Intreprind! i ndusirate (pentru un mvuneltor pe sehimb) eu process tehuologice din grupa: i 50 20 28 1 0 25 3 May 6 25 88 >) % 2 2B w B 2 3 v 85 40 a ray 0 2 & > cy 30 a 1 Apa call de 43°C este preparati ou afuterul energie slare, pentru perioda ealdA a anulul ORSERVATII: P Durata stectiva a periondel de eonsum, in ore, se stabileste pent fleeare az fu parte hn funefie de regime Jo func{ionare. a Instalatllor de apa ain =tidvea respectivd. P'Deiata maxima de utiizare a dusurlior at lavonrelor tn vestlaree Intreprinderitor industria este de 43 min pentru fleeare schimb, BePatete in tabelut 4 se fau tn considerare a calenlul ncessarulul de cildurd sl de combustbl pentru prepararea pei calde de consum sa stabilizes enpaeitiif ezervorulal de neurnlare (pentru apa rece s apa ald de consui). 3.1.2. Debite si necosaruri do apts in scopuri tehnologice Debitele gi necosarurile specifice de ap’ rece si cald’s in scopuri tehnologice (in afara valorilor indicate In tabelul 4) se fixeazii in cadrul procesului tehnologic, pentru fiecare punct de consum, in functie de caracteristicile procesului de productie. 8.1.3 ‘Debite si necesaruri de api pentru stingerea incendiilor 3.1.3.1 Debite specifice pentru hidranti interiori Debitul specific al unui hidrant interior, qa, si debitul de calcul al instalafiei se deter- ‘mini in functie de lungimea jetului compact nécesar intervenfiel, destinajia si caracteristicile construcfiei protejate. Lungimea jeiului compact — misurati pe traiectoria sa — se alege din anexa A a pregentului standatd,-astfel fuctt si se asigure iutervenfia pentru stingerea in cele mai inde- pirtate puncte combustibile din spafiul inciperilor.wants sana Debitutl specitic, Iungimea minims a jetului compact gi uwuntil jeturilor in funofiune nu trobuie si fie mai mici deoit valorile indicate in tabelul 5. ‘Tabet 5 Langinen | Debital spo] Debitol de i. | ini ae ei nimi | NEU) yeu a Ne | pectin st earetnstee ein proteats uo sepa) at unt Fe | Ang] eta + qa | ‘rans 1 | Blocusi de Joouinfe, edie pentru eazare comund Sir core adipocase Broun, 2oealurt pent a Stentatlepobleg, gir, westaee, bal gt spAlltert publics yeu un volusn mat mic de'25 000 n# 6 25 1 as 3) eu un Volum do 25000: seu mal mare 5 23 2 50 2 | citeiet care adipestese copit de vist presolars, fistluyi meen, sade pentru BEAR eu tn- item, innate, expouii, biblo.et, araive, lit fie producti, de. depontere, indoseale, gary tragazine 9. depoxiteauexe = sy'eu un Yolurn mal tic de 5 000 m# ‘ 25 1 25 3} eum volum ds 5 UD astw mat amare ‘ 23 2 50 ~p | Ginematograte elubari x age slo eultar (rl sent Ginsnajatys i de coneerte salle tntranin, ae gimmenich sl sport cu 0 capaciate ral led de sto Toca 8) situate bn elidiet de yradul 1 gl 11 de reat ane ia Toe ‘ 28 2 5.0 by situa in ela it de gradu 11 TV de reisten{a 12 toe ® 30 2 10,0 | Cinomatograte, elu st case de cult (Hick eens fmenajat), sé de concerts sll de tatranir, de ‘omastcd 9 deport on capactate de 600 Tecurt sou mal mult 2 5, 2 10,0 | Teatre dramattee saw musleale, eluburt gi ense de cultura cu seend araenaatd 8) eu mat pun de 1 000 Ioeurt 8 3,0 3 15.0 3} Gu 1000 locust eat al ult ° 30 ‘ 20'0 6 | Claes eu inayimt peste 45 a f) ex un volum plad sa 60 000 mt ° 5 3 18.0 3) ex un volum Beste 60.000 mt ° 5 4 20/0 % Cavurile end douk jeturi in functionare simullant trebuie si alingi amindoud fiecare punet ain interiorat ueiperitor, sit stablite prin prescripfile specfice in Vigoare. 3.1.3.2 Presiunea minimd necesar’ Ja robinetele hidrantilor interiori trebuie si acopere pierde- hile de sarcind pe fartun gi s4 asigure realizarea debitului specific si lungimea jetului compact hecesar intervenfiel, conform pet, 3.1.3.1. Incazurilein care este necesar si se utilizeze pentru interventii api pulverizatd, numdrul jeturilor in funetiune simultan’ este conform tabelului 5. In aceste situafi, fevile de refclare Ze previid ett ajutaje 14 mm reglabile pentru pulverizarea apei, ou presimea de utilizare de min. 25 mB, 3.1.3.3 Pierderile de sarcin% in furtun, fi, se determing ou relafia: : hy = Alga? [mH,0] @) im care ‘A cocficient egal cu 0,0154 pentru furtun DN 80 si cu 0,016 pentru furtun DN 155 1 lungiméa fartunului, in metri ; do debital jetului, in litri pe secuna. 3.1.3.4 Debitel specific, qu, al celorlalte capete de debitarea apei de incendiu (sprinklere, dren- cere i tunuri), se determina cu relafia : 7 mw =a Os} @) in care @ coeficiental de debit al capului de debitare a apei de experimental. , presiunes disponibil \cendin respectiv, determinat Ia orificiul capuiui de debitare, in metri colount de api.i alo presiunii normale de utilizare, 11, sint date in anexa B. 3.1.3. mind in functie do timpul teoretic de funcfionare prevazut In pet. 3.2.3, 32 Bad 8.21.1 Conducte de distribufie a apei pentru scopuri menajere menajere se determin’ cu relafiile din tabelul 6, in care Pentru anumite categorii do capete de debitare uzuale, valori ale cosficiontului a ‘Necesarul specific de ap& al unui cap de debitare pentru stingorea incendiilor se deter- Debite de caleul Conducte de distribupie a apei reci si calde Debitele de calcul pentru conduotele de distribujie a apet reci si calde pentru scopuri ge debitul de calcul, in litri pe secundé; E suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta respectivii; @ cooficient adimensional in functie de regimul de furnizare a apei in refeaua de dis- tribufie, ale cirui valori sint date in tabelul 7; 6 coeficient adimensional in functie de felul apei (rece sau cald4), ale ciirui valori sint date in tabelul 8 ; : a ; © coeficient adimensional in funcfic de destinatia clidirii, ale cdrui valori sint date in tabelul 6. ‘Tabeiut 6 | Retatia oe Ne Seayittaaaoa Ralatie ¢© | ceatcientut | Domenie ee | — a) Deaie 1. | Cikaist de toeusi, efimine de netomitict se=b (4.0 VEY + 0,004 5) 1 ED 2 | camsine pentra copti, cree ena jF| 12 Epis 3 | Teatee, luburt, cinematograe, gir, poleinst wameye | 14 ES t65 4 | tkastpestrublcoun magne, grpurientare depen neg Malee heer en eanwe debe feenteame” | ey) ag ae 5 | tnstiutis de invite aacceVE| 18 BS30 6 | spitate, sanateni, eantine, restaurante, butete ter abe 20 Beto | 7 | Hotetun cu grupurt sunita comune anoeyE| 25 | Enso | ; / ‘| CAmine de student, internate, La pubice, grupurisantare | | smmnspeitianiv prairies” | gu aeyF | 30 | pene 9 | Gropurisavitore tn vetirsle fabricitor, ateleretor, untayt- = | 1 de oduct neaevE | 09 E> 30.0 + entry aceasté categorie e elit, coeicientut a are valoaren 0.15 OBSERVATIE — Pentru toste categorie de elfcir, i valor ale E mal mle deet cele indiate ta domentvt ds aplicare a relaiel de calcul se aplick relia encralé woe Tabet 7 Foti oe lell*[@l* ‘ [ous] 22 [a0] 2s [orsComponenfa termenului E gi valonres cocficientului b, sint cele din tabelul 8, in care: B, suma echivalentilor bateriilor amestecktoare de api caldit; E, sama echivalenfilor robinetelor de apa rece. Tabelul 6 ‘Ne s ‘ipa eonddeete iz [+ 1 | Gonducte de api rece penta slinenteea conductor de astibuie a pei rei | ta punetele de consum gi de alimentare e@ api rece Install Ge pre | parare a. ape ealde, 2 | Conducte de disteibutie a apel reet In punectele de consumn tn eazul tn care Aistribatia opel ealde se face: "la temperatura de 00°C = ia temperatura de 50°C Tok temperatura de 45°C Gunduete de slinwntare ev pit rece a inslalatiar do preparare a apst fonssm shcenduete de distnibo(ie a ape ealde 1a punetele de consuim In core prepararea gb distributla apel ealde se face = lw temperatura de 60° ° Sa temperature de 50°C yo Ta temperctura de 45°C ? OnSERYATIT 2 fa anexa C le precentul standard, st ealoulate debitele de exlcul corespunzitoare pentra 60000 pentru elddiei de Tocuit gi tn anexa D sine ealoulale eabitels de estou! eorespunzitoare pentru B= 1... 1500 pentru elddisle sovial-culturale ain tabelu 6. : EB henten valor Intermediare ale Ini E, debit de caleu reruid prin Snterpolore Uinars 5 Regimiul de Kivrare siniek a apel rech 9 calée se stablleste de eXire bonciiciar prin tem, tintnd seema de implica ile tebnieo-eeonomice ale regimutio cu numnie redus de ore pel 2.1.2 Conducte de distributie a apei pentru scopuri tehnologice Debitul de caleul pentru conductele de distributie a apei in scopuri tebnologice, go caleuleazt cu relafia ‘ = ZK ny is] oy in care KK coeficient de simultaneitate in funcfie de procesul tehnologic; ‘a yuma panelelor de consmn ; q« debitul specific al utilajului, in'litri pe secunda. 3.2.2 Conduete de distributio a apei pentru stingevea uuui incendin 3.2.24 Debitul de calcul al conductelor care alimenteazi numai bidranti de incendin interior se caleuleazit conform pet. 3.1.3. 3.2.2.2 Debitul de caleul al conductelor care alimenteazi eapetele de dispersare a apei cu ori- ficii normal juchise (sprinklere), Qi, se stabileste considerind functionarea simultanii a capetelor situate in aria de declangare a sprinklerelor dintr-un compartment de incendiu, cu relafia : Qu = Sous Dis) (5) in care + numirul sprinklerelor previizute st funcfioneze simultan — montate in aria de declan- sare A, — determinat conform pet. 3.2.2.2. ; qu sdebivul specific pentru un cap de sprinkler determinat en relafia de la pet, 3.1.3.4. 1 Numirul sprinklerelor previizute si funcfioneze simultan, n, se determini eu relafia t ©)in care ‘A, avia de declansare a sprinklerelor (aria in care, ea urmare a cildurii degajate de ineendiu, actioneaz » sprinklere din totalul .V'existente) conform tabelului 9, in metri pitrafi A, aria protejati de un cap de sprinkler (stabiliti in limitele razei de stropire determi- nate experimental conform STAS 9576/1-74, previizutd in prescripfiile tehnice ale jurnizorului), se determin’ en rilufia: Awe (im) @ in care Gi nia. debitnl specific al sprinklerului ainplasat in pozitia cea mai dezavantajoasi (in ‘punctul cel mai inalt si indepirtat), in litri pe secunda ; i, —intensitaten de stingere eu api, vonform pet. 8.2.2.2.2, 3.2.2.2.2 Tntensitates de stingers, i, se determin’ experimental in funeyie de natura, cantitatea, starea si agezarea matorialelor combustibile. Unele valori informative ale intensiti{ii de stingere necesare in incperi cui materiale care prezinta pericol mai mare de incendiu sint indicate in tabelul 9. 7 Tntensitates | Aria de dk E peace aon | see : en | 2 | Depozite sau inctperi in care se prelnereaal materiale celulozice (lemn, textile, 1 I. OBSERVATIE — Avia de declangare pentru alte cazurl deel cele previzute n tabel ye determing experimental sau pe baze statistie, in funetie de nuniirul persosnelor, valoarea bunurlor materiale, perieall de ineend din palit protejat, precuin sds Inlensitates de stingere et opi adoptatd 3.2.2.2.3 In lipsa unor valori determinate ale ariei de declangare, debitul de calcul al instala- fiei de sprinklere se stabileste considerindu-se functionarea simultané a sprinklerelor montate jn compartimentul de incendiu, debit care poate fi limitat la valorile wmiitoare : — 30 fs, pentru constructii industriale san eivile obisnuite in cazul particular eind se utilizeazi motopompe KSM gi presiunea din conducta de aspiragie este sub 7 mH, O, acest debit poate fi 27,5 ss — 30 ...50 l/s pentru spafiile sililor aglomerate, in funejie de destinafie, valoarea bunurilor si aria ineiperilor separate prin perefi rezistenti Ia foc, cu exceptia scenelor teatrelor si buzunarelor scenei, pentru eare debitul se determing in raport eu numérul capetelor de sprin- Klere montate in aceste zone; — 15 .,, 100 l/s pentru studiouri de filme sau televiziune ; — pentru inciperile de deporitare in stive inalte, in functie de miirimea ariei minime de declanjate sia intensittitii de stingere indicate in preseripfil specifice sau, in cazull insta~ afitlor cu stingere rapida, in funcfie de specifioul acestora ; — pentra clidirile industriale monobloc, in fune}ie de voluml construit, conform tabelului 10.-Be STAR Lavé-u+ Taal 20 Varuna ana, pate | ito. |amoom | pate La 100 000, “200 000 300 000 300 000 betitu de cate) mini, Qi | 0 I = | # so 2.2.4 Presitnea minimé la orifieiul sprinklerelor so determin’ conform anexei B, astfel ineit i se asigure dispersaren covespunaiitoare & apei gi intensitatea de stingere minima necesaré in punctele cele mai indepirtate. ‘Trebuie sk se evite variatiile mati ale presiunii disponibile la capetele de sprinkler, pentra a se realiza o stropire cu api, aproximativ uniformd ; valoarea medic a intensititii de stropire proiectate nu trebuie si, depisease’t de regula, ct mai mult de15%, intensitatea de stin- gere minima previizut in punctele cele mai indepirtate ale ariei de declansare. 3.2.2.3 Debitul do caleul al conductelor unei instalapii de dreneere, tunuri si fevi de refu- Inve manuale, Q,,, utilizate la protectia prin nicire a elementelor de construcfii si utilajelor, se stabileste ew relafin: Qe = San iT) 3) in care nn numirul capecelor de debitare a apel de ricife previizute si funcfioneze simmultan 5 Ge} obitul specific al capului do debitare a apei de ricire, determinat conform pot. 3.13. Tipal si amplasarea eapetclor se stabilese astfel incit,s& se asigure in punetul cel mai Aczavantajos o intensitate de ricire, i,, de: : a) OL ...0,2 js pentru fiecare metru piitrat al elementelor orizontale sau inclinate, in funcfie de natura, pozifia si dimensiunile instalafiilor, utilajelor sau materialelor protejate precum si de caractetisticile eapotelor de debitare a apei utilizate; pentruiustalafii tehnologice ‘Vulnerabile la incendif din secfii eu pericol deosebit, intensitatea de stropire este, dup caz, mai mare, 0,2 0,5 (Is m4); tioant) O Hs Pe Hieeare metra Tinta ol perdeei san petieulei de protenfie pentru elemente verticale; ___ 6) 0,1...0,151/s pentra fiecaremetrupiitrat al rezervoarelor orizontale sau sferice, incen- diate sau expuse radiafiei termice; pentru determinarea deb itului de ap necesar pentru ricirea rerervonrelor elindtie Invecinate se ia in considerare un sfert din suprafejele lor Interale totale: __@) 0,51/s pentru fiecare metrn al cireumferintel rezervorului incendiat gi 0,25 1/s pentru fiecare motr al semisumei cireumferinfei rezervoarelor expuse xadiafiei termice, protejate cu instalatit mobile, Pentru rezervoarele cilindriee orizontale invecinate, neizolate termie, ce contin chide combnstibile eu temperatura de inflamabilitate peste 55°C, depozitate la o temperaturé infe- rivari eelei de inflamabilitate, intensitifile de riicire se reduc cu 50%. Pentru rezervoarele cilindrice orizontale izolate termic cu izolafii incombustibile, nu se previd instalagii, de récire. 3.2.2.4 Debitul de caloul al conductelor unei instalafii de drenare utilizate la erearea perde- lelor de api, Q., pentru limitarea propagirii incendillor, se stabileste cu relatia : Qe = Fao ys) ° a in care n numirul drencerelor previzute s& funetioneze simultan, situate intr-un eompar- timent de incendiu al eonstructict ; gi debitul specific al unui cap drencer determinat cu relafia de In pet. 3.1.3.4. Numirul, tipul gi amplasarea drencerelor se stabilese astfel incit si se asigure, in punctul cel mai ‘dezavantajos, intensitatea de stropire de minimum : — 0,5 1/(¢, m), in cazul in care golul sau clementul de compartimentare protejat are © indlfime ‘pind ‘la 3m inclusivspad ero wa — 1 1/{san), in eazul in care suprafata protejatt aro o fndljime mai mare de 3 m5 aceeasi intensitate se adopt indiferent de infltime Ja eonstructiile In care propagaren ineen Giulué ar prezenta pericol deosebit pentru aglomerdti de oameni san bunuri de mare valoare. 3.2.2.5 Dobitul de apd de calcul al condueteler wnei instalatii de spumd, Qa fe slabileste a relatia : Ge = § 9 us) (ao) a in care nv tumirul generatoarelor de spum& ce actioneart simultan; dev, debitul specific al generatornlué de spumel, determinat ex relatia de la pet. 3.1.3.4, ‘Numirul, tipul si amplasarea generatoarelor de xpumil ge stabilese conlorm STAS 1076-88. 2.2.2.6 Debitul de calcul al conductei de distribufie a apei pentru stingeren din exterior a ineendiuluf, Qj, se atabilegte : — conform anexei E, pentru constracfii civile izolate, construcfii industriale =3 depo- zite curente; — conform STAS 1343/1-17, pentru centre populate. 3.2.2.7 Numfrul, tipnl, amplasarea si debitul speerfic al hidrantilor exterioai fe stabilese ‘astfel incit debitul Q,, st fie asigurat pentru ficeare compartiment de incendin, {inind seama de schema adoptati pentru stingerea incendiilor (en pompe mobile sau cu lini de fortum racordate direct la hidranti exterior’). Presinnea minim’ (misurat% la suprafafa terenulni) In hidranfii exteriori de In cave interventia pentru stingere se asigur folosind pompe mobile, trebuie s8 fie min. 0,7 bar (7 mH,0). Presitnea minimS la hidrantii extoriori de In care ae intervine direct pentrn stingere, (rebuie sit asigure realizarea de jeturi compacte de min. 10 mlungime, feava de rofulare actio- nind in prunetele cele mai inalte si depirtate ale acoperisului (stivelor) cu un debit de 5. ..101/s. .2.2.8 Numérul, tipul, amplasarea si debitul specific al tunusilor fixe gam mobile se stabilese natiel inciL si ke'asigure, dup& nz, intensitiijile de la pet. 3.2.2.2, 3.2.2.8 sau 3.2.24, fiecare punct al obiectnlui protejat find deservit de unul sait dont jeturi. Presiunea minimi la feava de refulare a tunurilor se stabileste fn funelie de raza de actiune necesar’ a jetului, care pentru tunuri de api tip TFAS-3000, se ia conform anexei F. 3.2.2.9 Debitul de calenl al conduetelor cave asignri refacerea rezervei de incendiu (sau alimen- tare rezervoarelor de apX pentra ineendiu) s¢ ia conform pet. 4.3. 9.2.3 Necesarnl do api pentru stingerea wnul incendiu Necesarul de api pentru stingerea unui incendiu se stabileste in funefie de debitul de calenl al instalatiilor ¢e deservese obicetul (compartimentl de incendiu) protejat, ealeulay conform pot. 3.2 si timpul teoretic de fnefionare a acestora. 3.2.3.1 Timpul teoretic de funetionare a hidran{ilor interior este des — 180 inin pentru hidrantii, tunurile de apt gi racordurile fixe montate in eliditi mono- Dloe, pe circulatii, coridoare sau tuneluri speciale de evacnare, precum gi pentzn eolonnele din casele de seri ale clidivilor industriale multietajate (eu inZifimea pardorelii wltimulut cat folosibil situat la 20m sax mai anult de nivelul tereyului accesibil vehienlelor de interventie ale pompierilor), care trebuic si functioneze la conditille pevdznte pentin refele exterioare 5 — 120 min pentra hidrantii interiori din clidirile civile gi industriale eu gimi peste 45m; — 60 min pentru; hidranfii interiori ai clidirilor fnalte monobloc, hidvantii din elt- aivile eu sf de spectacole, eu simultaneitaten previzut® Ia pet, 31.9.1) bidrantii din tt. Girile ta care, combaterea din exterior a incendivlui sa prevzut s& se fack cu pompe mobile, direct din bazine sau rezervoaze, Iuindu-se funetionarea simultan’ in primele 10 min a jetu- rilor previante la pet. 3.1.3.1 gi'a unui singur jet, in urmiltoarele 50 min ; —10 min pentru hidranii interiori din elfdiri obismuite, 3.2.3.2 Timpul teoretic de functionare « instalatillor speciale de stingere a incendiilor eu sprin- Kore, dreneere, se considers 60 min. 3.2.3.3 Timpul teoretic de funcfionare a instalatitlor speciale (drencere, sprinklere pentru ricire sau perdele de limitare a prapagirii ineendiilor) se stabileste dela eaz Ia eaz, in funcyie de des- tinafin clementulni protejat si durata cit acesta, trebuie si reziste la foc.Capetele de disporsare a ape care protejeazsi perimetrul unei elidiri sau al unui com- partimont de incendiu impotriva propagirii incendiului, se previld si tumctioneze gi in easnl Incendicrit constructiilor (compartimentelor] invecinate, 3.2.3.4 Timpul {coretic de fuuctionare a instalafiilor mobile de ricire a rezervoarelor se ia conform tabelului 12. Tabet 32) “Finipal veoreto CGapacitatea depoaitula, Sndiferent de elasa Tiekidelor ele T " 51... 500 i Sar o00 1 i501... 3500 4 |“a50r sooo | T1000 1 i pests 10000 w 3.2.3.5 Timpul teuretic de funclionare a iustalafiilor de stingere (cu baxine de ay, idranti exteriori, racorduri fixe sau tunuri de api) care trebuie st functioneze la condiiile previizute pentra rejele exterioare, se consider’: —8 h, 1a construcfii civile si industriale preoum gi deposite deschise, obigpuite ; — 4h, In ratinii'i, combinate potrochimice, protejate cu instalafii fixe —6h, la ratintrii, unitigi petrochimice, protejate cu instalapii mobile, 3.24 Debitul de caleul al conduetelor comune 3.2.4.1 Debitul de calcul al conductelor comune pentru apt menajeri, telinologict si de imcen- ‘lit’ se determin prin insumarea debitelor de calcul componente, finindu-se Fetmna de simulta- neitate de funefionare a acestor trei categorii de consumatori. 3.2.4.2 Debitul de calcul al eonduetelor comune care alimenteaza hidranfi de incendiu interiori, se determin’ adiugind la debitul de incendin (pet. 3.1.3.1), debitul maxim de api menajeris tehnologic’, cu exceptia a 859% din debitul necesur dusurilor dola vestiare sau grupuri sani: tare sia intregulni debit de ap% pentra spilarea utilajului tchnologic gi a pardorehlor. Pentru instalafii de incendiu a ciror intrare in functiuge este admisi a fi tempor roti (idvanti exteriori, tunuri, drencere cu acfionare manual, instalafii de spumi « tc.) se pot folosi pentru incendin debitelo de api rece menajeri si tebnologicd, cind sint urmitoarele condifit : — procesul tehnologic permite o intrerupere de funcfionare ; — so manevreaza cel mult tei robinete pentra folosirea acestor debite, robinete ampla- sate in statia de pompare, in cmine extorioare si alte locuri ferite gi usor aecesibile in timpul inceudiulut ; — timpul de actionare (misurat de 1a semualizarea incendului pint la terminarea operatici de manevrare) nu conduce Ia depisirea duratei de temporizare, stabilit& prin pres- criptiile legale in vigoare pentra sistemul de protecfie contra incendiului respectiv. 3.2.4.3 Debitul de calcul pentru un ineendiu, al conductelor de distributie care deservese dou sau mai multe sisteme do protectic contra ineendiilor se determin’, dupk caz, prin insumarea deditelor de caleul ale instalafiilor previizute s% functioneze simultan. La stabilires simultaneititilor si duratelor de funcfionare ale diferitelor sisteme de pro: tectie, se au in vedere urmitoarele : a) dact instalafin are hidranti interioti si hidranti exteriori, se consider — 1a cons- tructii obignuile — funetionarea bidran{ilor interiori timprde 10 min, iar @ eelor exterior! in auniitoareie 3 h. La silile de spectacole gi clidirile monoblocsi inalte, in prima ord se asiguré fumcfionarea, fie a hidrantilor interiori, fic a celor exteriori, instalajia dimeusionindu-se la Gebitwl cel mai mare, iar in urmitoarele dou ore, numiai a celor exterior : b) daci instalatia are numai hidrangi interfori, iar alimentarea.eu apd pentrn stin- gerea unt incendiu se face din exterior eu pompe de incendin mobile, direct din bavine sau Gin rezervoare, in primele 10 minute se consider’ funcfionarea simultanit a jeturilor din tabelul 5, iar in umottvarcle 50 aninute, numai a waui jet 5 ¢) dact instalatia alimentenzit hidran{i interiori si instalatii_ de sprinklere sau drencere pentru constructii obisnuite, la debitul pentru hidran{i interior! se adangii debitul necesar funcfionivii sprinMlerelor sau dxencerelor timp de 1.a Yn cazul cind nu se poate asigura intregul debit de caleul, acesia se poate determina astfel : — min 151s timp de 10min, din care 101/s pentru sprinidere sau droneere si 6 fs pentru hidran{i interiori, cind alimentarea se face dintr-o sursi. initial automat, eu coriditin ca {in acest interval de timp s& se pun’ in funetie sistemul de baz pentru alimentarea cu api ainstalafiel (sursa care asiguri debitul conform alinintulai urmitor), inainte de epnizarca sursel initiate; — ana. 551/s timp de 60 min (dintre care 301/s pentru sprinklere sau drencere gi 251/s pentra hidranti de incendiu) — debitw hidrantilor exteriori in urnuitoarcle 2 h. Pentru sili de spectacole, magazine, clidiri industriale monobloc, debitul se aeter- mini in fonctic de instalafille neeesare specifico acestor eliditi (conform pet. 3.2.3.1 513.2.3.2). 3.2.4.4 Debitul do calcul pentru refelele care deservese intreprinderi sau zone indusiriale, se ia in funcfie de nuntirul de calcul al incendiilor care pot avea loc simultan pe teritorinl aces- tora, determinat dupi cum urmeazi: a) dack suprafaga teritoriului este mai mie& de 150 ba, un incendiu; D) daci suprafata teritoriulni este mai mare, proiectantul stabileste, in functie de peri- colul prezentat de procesele tebnologice sau posibilitatea de tranemitere a incendiului inte obiecie, eazurile speciale la care este necesari luaren in considerare a dout incendit sinvul- tane 5 onseRvatit 4 In cazul cind intreprinderile sau zoncle inéustrlate au instalafii comune eu centrele populate, ta determinarea ‘nunsirelut de ealeu a ineendliorsimltane, se iau in considerare si prevederile STAS 1343/1-79 2 Debitul de caleul pentru un incendiv exterior in centre populate se ia conform STAS. 1343/1-77. ©) pentru alte eazuri decit cele menfionate la a) gi b), trebuie si se fink seama do prescriphiite de specialitate in vigoare. Aas Debite de calcul pentru instalafii de preparare a apei calde in scopuil menajere si nice 2.5.1 Debitul de calcul pentru instalatii de preparare 2 apel calde fn scopuri menajcre fi igie- nice, in cazul preparirii apei calde in schimbittoare de cildur’ fir% acumulare, este egal cu debitul de calcul al conduetelor de api ald, conform pet. 3.1. In cazul prepardirii apei calde in schimbitoare de efldur cu acumulare, dimensionarea instalajiei de preparare a apel ealde se face pe bazi de cronograme de consum, folosind datele din tabelul 4, 3.2.5.2 Pentru bii publi in tot timpul funcfioniri 3.2.5.3 Pentru caleulul debitului orar maxim de apd calda 1a vestiarele complexelor sportive, atelierelor, helelor industriale, cantinelor, restaurantelor, bufetelor etc., s¢ fine seama et Gurata maxim de utilizare a dusurilor s{ Iavoarelor este de 45 min pe scktimb, 3.2.5.4 Tn calonlul debitului orar maxim de api ald la cluburi, case de culturit, teatre, se fine seama ci durata maxim& de ulilizare a duyurilor este de 30 min la sfirgitul ficcdirei Tepetitii sau spectacol. 4 3.2.5.5 La ciiminele de cazare comunii pe ganticre, timpul de funcfionare a dugurilor este de 2...3h, 3.2.6 Debitul de calcul pentu conducta de cireulatie a apei calde, qa,-, 8e determini curelat i ya) qu) si spilitorii de rufe se consider’ un consum constant de apit cald foe = in caro Gore Gehitul Ae caleul de circulatic necesar pentru acoperirea pierderilor de eXldurt Pe conductele de distribufic a apei calde din instalatio, in litri pe om ; Q Pierderea de cdldurti a conductei de cireulatic, in watt} At ciderea de temperaturi pe refeaua de distributie, BO; e cXldura specified a apel, in wafi ort pe litra grad Celsius. 34 DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE INSTALATIL . 4.1 Dimensionarea eonduetelor 4.1.1 Alegerea diametrelor conductelor se face in funefie de = presiunea disponibild ; — viteza economics admis, 4.1.2 Presiunea maximi admish pentru o zoni de presiune este de 60 mH,O, atil pentru apii rece cit si pentru api caldi, cu exceptia instalafiilor de incendiu separate. 4.1.3 Ta instalafitle 1a care presiunéa disponibili este dat sau impust de condifille de funofionare a celorlalte instalatii, diametrele se aleg astfel ineit presiunea disponibili si fic — pe cit posibil — consumaté integral pentra tidieareaapei, invingerea pierderilor de sarcin’ fn intreaga instalatie si asigurarea presiunii de utilizare la punctele de consum, firi a se depisi tezole maxime indicate la pot.y4.1.4. 4.14 La instalafil in care presiunea necesara rezulti ca urmare a dimensionrii conducte- lor, ge au in vedere vitezele maxime de mai jos, precum si Vitezele economice indicate in tabelul 13. Viteze mazime: — pentru consum mienajor Ia spitale, sili de spectacole : 1,5 m) — pentru eldiri de locuit st soofal-culturale: 2,0 m/s3 — pentru alimentarea hidrantilor de incendiu: 3,0 m/s5 —pentru instalatii de ap& in scopuri tehnologice si instalatii de apa potabilé in indus- ‘trii : 8,0 m/s; — pentru instalafii de sprinklere si drencere : 5,0 m/s. Vitezele economice pentru conducte de apt pentru consum menajer in functie do diametrul nominal,al conductei gi de indljimea punctelor de consum sint cele din ‘tabelul 13, ‘Tabetul 13 Gifs ca puncte de ensure <15m I 1,> Bm Diametral nominal feonductel, Bim 0,60 ... 1,00 0,60...4.2 Dimensionaren pompelor 4.2.1 Pompe pentru ap’ rece de consum menajer 4.2.1.1 Debitul pompei trebuie sti fie mai mare sau cel putin egal cu debitul de ealeul al insta- latiei. 4.9.1.2 Determinaren presiunii pompelor, Hyena pentru api rece de consam menajer so face cu relafia : Hyypse 2% Hy ~ Te + Hy + Te [mH,0} a2) in care 7, diferenta dintre nivelul punetulut de consum plasat cel mai desavantajos gi nivdul apei din vasul sau conducta din care aspiry pompa, in metri; ‘Hq presiunea din vasnl sau conducta din eareaspitd, pompa, in metri coloani de api LU, pierderea do sarcins in conducte, in metri coloant de api; 1H, presiunea de utilizare Ja punctul de consum situat cel 'mai dezavantajes, in motri eoloank de api. 4.2.2 Pompe pentru apt in scopuri telnologice Debitul pompei trebuie si fie cel pufin egal en debitul de calenl al conduetet prinei- pale de distributie. 4.2.3 Pompe pentru api de combatere « incendiuluit 4.2.3.1 Debitul de caleul pentru pompe este acelagi eu cel pentru conductele de disiributic. 4.2.3.2 Presiunea de pornive a pompelor de incendiu automatizate trebuie si fie euperioarii presiunii minime neeesare funcfionini instalajiei, determinati conform pet, 4.2.1.2. 4.2.4 Pompe pentru instalafii commune Pentru pompe care alimenteaz mai multe categorii de consumatori care funetioneazi simultan, debitul de ealeul rezult& prin insumare, ea gi pentru conducte (pet. 3.2.4) 4.25 Pompe de cireulatic 4.2.5.1 Debitul pompei de circulafie este egal cu debitul de caleul al conductet de civeulatic, 4.2.3.2 Pompelede circulatie trebuic si asigure presiuuea necesar’ pentru invingeres pierde- slor do sarin pe conduetele de disttbutigt pe conduetele de eireulafie (a treeeren debitulut le circulafie). 4.2.6 Alegerea pompelor. 4.2.6.1 Pompele se aleg astfel incit debitul de calcul sé poati fi asigurat In presiunea necesari, in condifii de consum minim de energie. 4.2.6.2 Pentru instalafii de bidrofor, pompele trebuie si asignre debitul de ealewl la o presiu- ne mai mare sau cel pufin egal cut presitmes de pornire, 43 Dimensionaren rezervelor. 4.3.1 Rezervoare tampon. 4.3.11 Capacitatea utili a rezervorului tampon deschis, Vie se ealeuleaz’ en relatia: Ve=150(10F47) mM as) in care q debitul pompelor in functiune, in litri pe secund’. 4.3.1.2 Capacitatea rezervorului tampon Snehis, Vy se caleuleazi en relatin : Banaz L.A Vu = 10qp t+ EE + A, ve +h) i a) rece te ig ay eee cto i in care ‘te Aebitul pompei in funcfiune, in metri eubi pe secundil; (in instalatii eu mai multe pompe, q, corespunde pompei cu debitul cel mai mare); t timpul de intrare in Fegim © pompel (2..-38)5 Hoe presiunea maximi in condueta de aspiratic, in metti culoaud de apa 5 Hon, presitnen minina’i in condueta de aspiratie, in metxi coloank de ap’;A, aria scefiunii rezervorului, ia metri pAtrati te, viteza apei in condneta de aspiratie, in metri pe secund: L lungimea conductei de aspiratic, in metri; ‘A aria seofiunii conductel de aspirafio, in mettt pitrati; 9 acceleratia gravitafiel, in meiri pe secund’ In pitrat; h jndltimea minim’ a racordului de aspiratie de la fundul rezervorului, in mctri. 4.3.2 Recipiente de hidrofor Capacitatea recipientolor de hidrofor, Vy se determin’ eu relafia : vee 1a Sg +30) my} 5) in care gq. debitul pompel active, care reprezintt media inte debitul corespunziitor presin- nii de pornire gi dabitul corespunziitor presiunii de oprire, in metri cubi pe secunda ; in cazul existentei mai multor pompe funetionind in paralel, se ia debitul clei mai mari pompe active ; » — numirul de pornizi ale’pompel, care se ia 10....15 porniti pe orl; WH,» presiunea din recipientul de hidrofor in momentul pornirii pompel, iu metxi coloan’ de apt; aceasti prosiune trebuie si fie mai mare sau cel putin egal eu pre- siunea necesari din instalagie ; TT,» presiunea din recipientul de hidrofor in momentul opritii pompei, in metri coloanii Ge api. Aceasti presiune trebuic astfel aleasi fneit si mu condueli la presiuni mai.mari de 60 mH,0 la armiturile de serviciu, en exceptis instalasitlor de in- cendiu separate. Diferenfa de presiune optima intre presiunea de oprire gi presiunea de pornire, Ap in funchio’ de debit medial al pompelor, Q, nomArul pompelor eare tune- fioneazk in paralel, WY, si numirul maxim de porniri ale pompel, 1, se stabileste conform nomogramei’ aliturate. mh) 300} 200) 100} SB Apiinito7 ‘Hy presiunes initial’ in recipientul de hidrofor, in metri coloan’ de api. Diferenta optima dintze presiumea din hidrofor in momentul pornitii pompei gi presiu- nea inifiali in recipientul de hidvofor (4,, = H,, ~ 2h) se ia din tabelul 14. pee ae ae ae] ae ae a ee43.3 Rezervoare de acumulare 4.3.3.1 Rezervoaro de acumulare se provid pentru: — instalafii alimentate din refele exterioare en functionare intermitenti 5 — rofele interioare san exterioare a cliror alimentare direct’ de Ja sursi eu cantitifile dy ap’ necesare pentru acoporires nevoilor menajere, telinologice sau pentru stingerea incen- ‘iilor nu este posibili din punct de vedero telmic sau nu este rational’ din punct de vedere economic; — obiective speciale 1a care destigurarea procesului tehnologio sau combaterea unui incondiu, trobuie asigurate yi in car de avarie a sursei de alimentare cu api. 4.3.3.2 Capacitatea acestor rezervoare, Vien trébuic si asignre o rezervii de api pentru consum menajer, in scopuri tehnologice "si de combatere @ incendiului, calculati asttel : Vee = Van + Vine + Veen sau [im] (as) Vr = Veen + Vac + Veomp {m*] ay) in care Vee» Volumul necesar ca urmare a denivelivii apei determinate de aspiratia apei in sorb, in metri cubis acest volum se ia in considerare numai pentru rezervoare avind peste 2000 m? ; Vie volumul rezervei de stingere a incendiului caloulat conform pet. 4.3.8.2. in motri cubis Vee Volumul rezervei pentru consum menajer sau in scopuri tehnologice, care si asigure functionarea in cay de avarie la sursé (instala{ia de alimentare @ rezor- vorului, determinat% conform pet. 4.3,9.2.2), in metri cubis Vionp Volum de compensare ce trebuie aeumulat pentru a se asigura funefionares “rafionald a instalafici, caleulat conform pet, 4.8.3.2.3, in metri ctbi, OWSERVATHE — Pentru reducerea volumulul reservoarclor, se recomend amplasarea_sorbului de aspiajic ESRC sabhatcclal fundulit reservoruiui st prevederea de dispositive de reécere'a depiveldelt in aspirate 19 Ccuzurle In care aecale mnisurt mu sink poribil, Is sabiliea velumulul total al rezervorulut ge {ine seama st de ‘aluimeh de apa neseser umpleitseeiunli de ageznre a sorbotol precum st denivelritapel tn aspiraji in sorb, 3.2.1 Volumul rezervei de inceindiu, Vga 80 calouleazi ou relatia Vs = Vi t+ Voom — Vo (=) (as) fin care Y, Yolumul de apt necesar stingerii tuturor incendiilor simultane, in metri cubi; pentra centre populate, V; se determin conform STAS 1343/1-77 ; Ves Volumul de api necosar asiguririi consumului de ap potabili sau industrial’ pe timp de incendiu, in metri cubi, conform pet. 3.2.4 ea Yolunnl minin de aps cu care rezervoarele pot fi alimentate in timpul incendiu- lui, care se determin’ cu relafia Ve =3,6 Tigant - (2) (19) in care Ty durata teoreticé a incendiului (sau, in cazuri_ speciale, acea parte din duzata incen- Giulai in care se poate asigura alimentaréa rezervorului), in, ore; ., ebitul mninim de slimentare pe timp de incendin, determina in sectinnile de con- trol situate In intrarea apei in rezervoare, in litri pe secundi. La determinarea rezervei de api se au in vedere si urmittoarele condifii : 1) in camul in care rezervoarele de inmagazinare sint comune pentru api potabilii sau industrials si pentru stingerea incendiilor,la stabilirea eapacittitii rerervoarelor se iain couside- rare rezerva de incendiu sau rezerva de avarie, si anwume, cea mai mare dintre valorile acestor dou’ rezerve5 ) in eae de functionare in regim de avarie se adimite folosizea vezervei de incendiu, cu Juarea misuvilor telnico-organizatorice previzute fu instructiunile de exploatare, necesare pentrn functionares cu restrictii a consunrilui in rogim de avarie, remedieren operativ’ a avatiei si iutiivires miisurilor de prevenire a incendiilor in zonele afectate ; % ©) Volumul rezervei pentru incendin poale fi vedus en volumul V- namai in cazul ciud alimentarea rezervorului de la sursi poate avea loc firk intrerupere, iu condifiile de siguranfi previzule de prescripliile legale in Vigoare, chiar in timpul ineendiului ;4) instalafiile speciale do stingere a incendiilor (sprinklere, drencere) trebuie si, aib orezervS proprie, care siasigure funetionarea lor in_otiee imprejurare, o perioad minima de — 20 min, ou introg debitul de calcul la : elidiri industriale monobloc, magazine, sili de spectacol cu o capacitate mai mare de 600 locuri; — 10min, eu debitul do cel putin 101/s Ja elidiri industriale sau civile, obignuite. Dimensionarea rezervei proprii pentru instalajii speciale (sprinklere si drencere) con: form celor de sai sus, se poate face numai daci, in intervalul de timp indicat, se asigur punerea in functiune & sutsci de basi care trebuic si asigure debitele de calcul necosare ; in eaz contrar, s¢ dimensioneaaii rezerva proprie, proportional en debitele de ealew si timpul real de punere in funefiune a sursei de baz; ©) capacitatea Dazinelor descoperite de api pentru incendiu se majoreazti eu cant: tatea de apf care poate inghefa pe timp de iad sau care poate si se evapore pe timp de vari; 4) ind alimentarea cu api a rezervorului se face dintr-o retea exterioart existent care asiguri debitul gi presiunen necesard in caz de incendiu, dar care frnetioncazt cu inter- mitenfi, ge prevede un reservor care si asigure functionarea timp de 10min a hidrantilor interiori gi timp de 60 min, a hidvan{ilor exteriori. Pentru: silile aglomerate, se avigur’ fun fionarea timp do 60 min, fie a hidantilor interior, fie a celor extetiori, instalafia dimensio- nindu-se la debitul col’ mai mare; §) reserva de apis pentru alimentarea instalatiilor speciale (sprinklere, drencere) poate fi pistratd, imprean& cu cea pentru’ Ifidran{i interiori si exterior! ; }) rezerva' de ap’ pentru stingerea incendiilor poate fi pistrath impreun’ eu canti- {A{ile de api necesare eousumului menajer sau industrial eu respectarea normelor sanitare, luindu-so miisuri ca, s8 se impiedice folosirea rezervei de api pentru incendin in alte scopuri, cu exceptia cazului previzut la alineatul b de mai sus. 4.3.3.2.2 Volumul rezervei de avarie, Ven se determinii, dela caz la caz, in functic de timpul necosar inlituriiii avariei, 7.,, gi debitul de exploatare in condifii de avarie, Qe cu relapia: Voy = Tor(Qnet.orar — Qa) [im] (20) in care Toy timpul de inlkturare a avarici, in ore ret rr Aebitul Mediu orax necesar funcfiondrii instalafic ‘Avaric (eu restriofii}, in metri eubi pe or’; Q —debitul de api, de alimentare a rezervorului po clile neavariate, riimase in func- fiune, in metri eubi pe ord. in regim de exploatare In 4.3.3.2.3 Rezerva de api pentra compensarea consumului menajer sau in scopuri tehnologice se determin’ en afutorul unui bilant grafie sau analitie al eantit’{ilor de apa furnizate si eons mate in instalafie, asticl incit cantitatea de api acumulatd eiifie minim si sh asigure fanc- fionarea instalajici in condifiile impuse de la caz la caz. 4.3.3.3 Durata pentrn refacerea rezervei de api pentru incendiu, Zi se ia conform tabe- lului 15. Refacorea rezervei de ap% pentru stingerea incendiilor se restringerii consumnulut de api pentru alte nevoi, precizindu-se mi in instructiunile de functionare a instalafiei. face de reguli, pe seama uurile necesare a se lua crate 15 enanice obiestvelr anette 8 358 | | cn ex, one poy 2 m | Construchii si zone industrials eu construchii din eategertile de pericol de incendia : ea a | 6, avin Qs >a a | i et % Dwtavintdu Ste ef { zB al ossenvatir obicciive situate tn zone In care sursele le api av debite insuiciente sau sint situate Ta distant iiub poate stabil de fa eo fa ea, preungivea Uuratel de etaeere a rezervel de needy pid 12 mdilia de 2 jusifia temeint, prin proieet, acest Iver ; ; ; itul suese de aliientate este suficient pentru relacerea rezervei de apd tn timpul previsat sl sus, se adiite prevungicea Limpulut de eefacere, snirindurse rezerva eu Volumul de apa ee nu poate fi complelat In timpul noes,Prasiunea disponibild ta ajutajul fevii de refulare, 1, debital specific, ga, si diametrul 4, al orificintai sjatajalut in funotie de Inngimea jetului compact, Le Lal fovii de refulare cn eare 80 eclipeazt hidrantul de ineendin ‘Tabet 16 Dinettes taal & ww Longines sia cen Uc PE PEL CS met te |, we 1 0 1 m | " ml, Vs mFH,0 Mis mH,0 wi | Us: 5 = 2 = 2 7,90 i 304 175 ot ms = ao | aso | ea | ass 3,00 7 2 - am | a0 | on | oat 4,10 8 - - wm | ae | 100 | a8 | was | a0 | 9 ei = mao | 3am | as | amo | ame | «70 | [wf sess | ase | aos fae | sao | as | aso | 8,00 u was | 28 | ses | aaa | ase | ane | as | 5.0 I | 2 18,50 2,84 17,05 3,03 17,10 453 16,65 | 5,60 | 3 20,00 19,00 | sa | tae 4m | eto | 5,85 | a ee ecYVALORILE CORPICIENTUILUI DE DEBIT, ¢ Al CAPETELOR DE DISPENSARR, TUBURILOR St GENERA- TOANELON DE SPUMA UTILIZATE IN INSTALATIL DE STINSERE’A INCENDILOK, ANENA B ‘ | srametrn Bi ‘Tipul dispositivutat ontiivtad ei ‘mu ee eC = | o | = | | 7% 0 13 oa0 [0.58 | oss [oss | I | | lee 10a ons Hei = rt eons [oa [a7 1 1 ho 0,582 "0,641 0.652 I i 2 | Spraisee SraNBanp 127_| er =o.seo Hes a [0 soon W248 Dreneee 70,0) = 0.380 Hes 45 | Arotaruna 10,8 | 00 | 0,968 [0,059 | 0,300] — T T au in ests ins Tia eat a7 1 1 10 0,638 | 0,641 0,052 -| Tees eerie apo EB: es 5 | Stas stop 3 Ship © aoe = 18 6 seta Tso aw : Teavt geuertoare de spun © | teenie "25 000 Ninn ae = 0,00 He 70 90 # 7 | Tam de spun eecanleh Ton couRA or = 5.00 f= 00.2.0 Generator de pun ehiniea | Cer Sebo fate | sas onsa.o4 Lo lain oss ijn. seo © Vatoe male evtclentual deeb. 9) Valori reprezinta debitul de spur, NONSENVATIE — Pentru eapstele de dispsrsare a aps (springloce, dromstea) se asigust fans oriticitle capetelar mat mati de '10'm#,0. joaaeea extespaneitoare ta p-esiun’$ disponibile fa ‘withANEXA ¢ DEBITUL Dit CALCHL, PENTRU CLADIU DR LOCUIT IN FUNCTIF DE SUMA ECIIVALENTILON PENTRU DIFERITE DURATE DE FUNGTIONA 08. obstat 18 ae wee eee ‘ 2 0 3 a or Q 3 ° ott 8 0720 3 i oe 8 i one ° i oi36 350 os 3 2a on ono ° 2s om oat &: 20 o3t O38 a ies om oat oY 300 oor ots a 380 030 oss ° ino oat oa o 10 o%3 oe O35 ed O33 ote oe os oe ovat 09 ost oot oe O35 oes ons a9 ore ot o'er O83 ost O70 ore? ose one 3 oss on 089 oa on ois o's on oa os oe os tot om oa Ht at ost uo ost oar 0 ose 1b ve as tea Mo O80 10 up i oe te iB i on os i 1 is 0 837 ya Va 13s ron 3 Pu a 23'm0 fot ny ne in iio us bs ia : ue Us i uy rat | ue Fe n ie aim ie t 1 in su) ne i Ue io iron tn : Lat re em i un i ie up eo i i 180 un is 0 13 1 ta | i 138 Us us Ue ia a 130 it ve usr 13s ue 13 tee att ra ie 188 io 2.03 0-00 ro io ip rat Bon is ia fe : at Ho is i 2 28 na 158 ve 2 a Ns ve i 335 ie ee : 230 is ae i : 153 in i Sr 13 tn 3 e Her Vea 3 a0 ie a ot‘Tabelul 18 (continuare) ih oe on E 20,00 107 225 95/00 2503 2a 300,00 ano 2140 31000 nina 233 3 420/00, ery 207 8 150/00, 23 3180 3 40.00 257 ai 5 150,00 2.08 Sit 300 460,00 270 310 S80 470,00 280 3128 sian 340,00 3:00 3440 3,80 407 100/00 ano at asa 43t 200/00 320 362 405 4a 20:00 ah, aise 423 40 240,00, 359 405 5 F 200/00 378 420 am sie7 280/00 3:35 440 4596 530 300;00 au 406, 518 28 520/00 asa 85 5139 8273 340,00, a9 04 500 bi 380,00 436 re 5.80 68 380/00 a3 Bia ei00 re 400,00 5,00 5,60 620 6,00 20/00 5118 37 sy 6.80 440,00 sa 5395 688 1100 400/00 548 on 67 a0 480/00 5:54 8130 5 740 $500'00 5 5.0 67 Tae 730 1520/00 5 5195, a Ta 178 540/00 i on 8380 730 77 ‘500/00, 78 625 oir 708 a6 580/00 3 oat Ts 733 Bia 00/00 7 ois 2 as 853 £20,00 a om 45 20 870 64000 Fa 685 ot 8 888 6000 49 7300 2 84 8'o0 80/00 ‘63 78 3 ren ea ‘700/00 70 730 ‘08 538 sat 75000 Ho 703 a ery 285 00:00 en 800 35 1021 850/00 7 833 28 20%69 900/00 0 370 30 iio - 2 8109 96 re en 9137 3 111 068 9170 8 i250, 37 2008 aba 08 10,36, Fra ” 30,98, 1340 0 aor 13/64 ae wat aot W50 | 340000, 3196 1495, 345000 32 1.32 3500/00 3358 15,68 3320, 1640 13/50, } ain ‘ iat 1781 3600/00 35,01 18,50 2000/09 35,00 19,18 210000 36419 } asise 2200/00 107 20/55, 2300/00 1135 ‘ aus 2409/00 ae 2u85 2500/00 38)50 22/50 2600 19°05, 23535, 2700'00 49,03, 2378 3800;00 20.39 23 2000/00, 20775, 25,00 3000;00, aust 25.09 3100/00 21,86 20/32 3200/00, mat 23,04a 7 Tabelul 18 (eontimare) im oh 300,00 310,00 350000 ‘360000 700,00 ‘380000 ‘380000 +000, 4100 4200 0. ‘4300'00 4400 00 +4500 00 450000 ‘0 00 ‘6800.00 77000,00 7250 00 500,00 7350 00 3000 00 #25000 500/00 5750 00 ‘000,00 #250 00 500,00 ‘9130.00 110000 00 +0300 ,00 $1000;00, 111500 00 12000 00, 12500 00 1300000 13500 00 ‘4400000 14500 00, 15000 00 15500, 00 16000 {0 1500 ,00 ¥7000 00 17500 00 800,00 18500,00 439000 00 1950000 217090 00 2050000, 2100000 12150000 ‘22000 00 2250000 2300000 23500,00 2400099, 24800 00 3500014) 2550000, 126000 00, 2650000, 427000 {00 27500;00, 28000 j00 Baal et a7 60 38.58. 80,50 40,54 a7 a0 “420 4st 46502 aa 49,03 5023 sia aa 59,8 55.00 ut 78 naiot 115,30 u1730 120,23 122,00 125,08 127,50 329,01 £E wh abelul 18 (eontinuare) Le 28500 00 228000 00, 2950000, 3000000 31000,00, 32000 00 33000 00 '34000,00 '35000,00 3800000 $7009 00 88000 00 38000 00 40000 09, 41000 00 42000 ;00 '45000,00, +44000;00, 4500/00, 4600000, 47009 00 4800000 49000 00, 50000 00, 55000100, 6000000, 19100 1080 250186 251,04CALCUL PENTRU CLADINE SOCIAL CULTURALE IN FUNCT DE DESTINATIA CLADIRILON $I DE MEGIMUL bE FUNCTIONARE ANEXA D 1: Di: SUMA_ECHIVALENTILOL, Tabolul 19 SBEBER ERBERB ee BEuEE 8 BEY Beeseeese Beanee 238 BReyRBeeEees 6 0 2 27 ‘st 4 37 iat at “7 aRe’ ig i a BEE Bene BBRE 8 8 BBeses 3 SEUDSERRERESSURERRRERSEDESS SEUURR ERE SESE 250 28 22 SEEREESSS geese‘Tabetol_19 (eomtinuare) 41000 420/00 130,00 140 00 130,00 160,00 170,00 180,00 190,00 200,00, 22000, 24000 26000, 2000, ‘30000, 320,00, 340,00, 360,00, 380,00, 400,00 420/00, 40:00 460/00 480,00 500,00 520100, 540,00 360/00 580/00 50000 1620;00 840,00 115000 3200 00 eBS2BsER ReeE Re ab RUREREhESe Be’ e2e HE speach eees’ 8) Eee! BeRBseephaesye’ NE 09 SRE Skee’ Ey Be 3 is ig ie i is iB i is ‘2 is a i278 (18 ‘B i 2B i ie a Fe i i i i oo | Tt 300,00 | 6s) 2s 800,00 | so | 7.49 400,00 | 6773 | 7.83 ftasoj0o | eya5 | 7375 800,00 | o,e7 | 2/90 ficoo,o0 | 220 | sis Him00;00 | 742 | 8.4 . ens i = ae i ba] 038] 08 a our 03 0.04 0,08 035 05 109 8 038 at 800 800 ose a2 015 oa it 018 100 2 os iio 23 03 a0 a8 on Me 33 out 100 8 os ad 0,37 250 é a7 9469 2s " 50 om 3,00 sh v.78 3:30 38 oie 450 a O18 oo ‘a7 aot‘Tabelut 19 (eontinvars) 0,25 j 0.47 1 0.2 [0,23 O38 Rasesensengsssssannge: RAGKSAARSESRRTSRSRSRARLTT R2R88ERe57 ARSBE Qaagsengagiesessseaesgsnaase 285888 Reee29s8272888 gauneannanaeeaggnsess aa sac esendacetg SSS e555 ard 025 [0.33 2: O15 | 07 a aggeqaaeaeaa’ gaengesesaeseat: a anaagseeaaass JRSSRRARSE 3398253888833sesss28882398888888888888' 38 Soneg aguas sas RAGS Se SASSSSTT SG S8 FSSSSSS SLL SESS IS‘Tabelul $9 (continuare) eats = @ oas Toi7 Joa 1 023 7 o25 | oss 1 oan 023 te a 460,00 | 482 | sas | eas | 7.29 3,70 am | sa7 450,00 |. 432 | 535 | ois | 735 PRT vas | 9107 500,00°|" 5,03 | 5,70 | 170 | in 6103 Broa | 9125 sus | 5.1 | oiae | 7186 os 320 | os 540,00 | 5/22 | 5102 | 6le7 | alot 6.27 Bg6 | (9,82 380,00 | 3182 | 8103 | 7/00 | aie 8,38 sis. | 9,70 se0,00 | sir | oa | gaa | Bio 6,50 res | 9107 600,00] 5s: | oize | a'ae | sles 8,81 ger | 08 620,00 | 360 | ise | 7'40 | iso or 33968} 10,30 840,00 | 5.60 | 014s | 7is8 | g.72 6.83 8310 | 10,47 80,00 | 5i78 | 0.83 | 770 | 8130 093 9:24 | 10,03 880,00 | 5:30 | ye | 7ez | fi99 08 9138 | 10,70 700,00 ) 5195 | 6,74 | 703 | ona Ta 9352 | 10,95 7000 | aie | sis | a'n1 | ova 730 oes | 41133 | | 800,00 | 6's | 7a: | as | 0195 763 1018 | 11,70 | as0.00 | 6'35 | 7ias | siz4 | 10/05, 787 07 |s00'00 | Sits | 7las | oi0o | 10's 8110 2,0 {950,00 | 8193 | 7las | eiz4 | i009 as 12:76 j1000/00 | 71x | aioe | ofa | i0'90 853 13,09 108000 | 7320 | 36 | ola | any? ana 13,41 joo;oo | zis | gras | ofoe | atlas 8.95 13,73 1350/00 | 783 | 8ye4 | 10/17 | 11,80 935 14.03 1200/00 | 7179 | 3,83 | 10;90 | 11/05 2135 1434 1250/00 | 7105 | 9,01 | 40,60 | 32,19 O84 14,03. 1t300,00 | Bat | oi | so,e1 | a2'ea 973 4.92 1350/00 | 8.28 | 9:38 | 11\02 | 12,87 o1e2 15,21 j1g00,00 | gu | 9354 fara | 12/90 15.49 450,00 | giso | orm |arlar | 33113 15,78 1500/00 | 8.71 | 9187 | atje | 33/38 16/03, ‘000,00 | 9:90 | 10,20 | 12/00 | 13,80 16/58 }1700,00 | 9:27 | 10,51 -| 12136 | 14/22 37,08 7aa0 ea 0.15 | 0,17 [0,2 1 023 | 0.95 | 045 | 017 | 02 2,35, % e on7 0,03, oo, | 0,00 0,03 0,04 0123 0,04 0,05 | 0.04 0,05 0,08 9135, 0,06 0,00 | O05, olor 0,00 9,60 0110 015 | O00 ou 1 0,70 ona ons | oft on 18 1,00 on? 025 | 015 0.20 25 1,30 022 033 | 020 038 33 140 024 os | o7t 0.28 33 1385 0:28 ort | ols oss at 1,90 0,92 os | 0129 0:38 48 2,00 0,34 0.50 | 0130 40 30 2.35 040 oso | os 7 30 2150 0.3 os | ole 50 33 2,85, ous om 7 71 3100 0.84 0,75 73 3,50 0.88 3 4350 T 06 ‘00 13 500 iia 00 5 5350 a7 20 0 8,00 a2 20 3 7,00 12 3 8100 a i 10,00 1138 8 11,00 ee 5 12300 LB a 13,00 480 90 14,00 187 7Teh 9 eons) aaa wate I ots | on | 02 | 023 | 028 ots 1 Oa7 | 0.2 | 0.23 | 0,25 1 a _% —— fe, a 15,00 | 1,10 1,3 1,54 1,78 1,94 1,45, | 164 1,93 2,22 ge fam [as lie [at daat fie [is] ag | 38 17,00 | 1,23 1,40 164 1,89 2,06 154 1,75 2,08 237 | BOLE LES) ass] ae te [an | he Be fis |i | oh | age | ae re ae |e powoo |-i'st | isa | sie | 2,05 | 228 } sfo0 | aps | 2057 He ws | ish | ao | 2s EM jap | 28 2% rs [ish |e | 38 im | aa | Ze i Beles [ve pun [Pa | de pe fae | ae £8 ie [ie [ie [ae | 28 pe EM Laat rs [de | 3 | 2 pe tee ae | ES | ae Loe | re Ee) ER [Ea | ime | 2S 1353 | 2 iis | as | Bee mm (0 laa | 38 2 | ER | ne re | PR | ae. | 2s aa | dso | Bos us | dae | aa | aon Ya [aie | au | ws | Sb | ae | ats #8 [de | ss | tos [43s | ae | a EG | dat | 33s | ER [oa | 33% | 3 128 | 3m | se bay | aus | ee | S Vat | sins | 38 215 2,82 2,90 318 2,68 | 3.18 3,83 2,20 2,59 2.98 324 2,75 3,24 3,72 1 Ye lie [ae | 3m be | at | 3a 1 ae fae [an a8 | om fe | 3a | 38 2 235 2,77 38 346 04 348 4,98 $% [38 | 2% | pe | ib | as x8 | ie 8% [dt | a | 2s a ssh | i 34,00 | 2,20 2,49 2,93 3,67 3.67 4,22 iso | 32 | at | Bim oh 0 | te fro | oar | as | ae on sae | 13 60,00 | 2,30 2,63 3,09 3,87 3,87 AAS ao 2s [a8 | 8 Ft oe |e 64,00 | 2,40 2,72 3,20 4,00 e 4,00 4,00 5,00 see | ae) PR | at | 388 | oak | eae | ce | Se 68,00 | 2.47 2,80 3,28 3,79 412 50, 412 4,74 5,15 | as 28 | Sa | oe eee | te | be o ) 281340 | ges | i elie [te | ia eo jaajae [ee lee jie [oe lee | au | se (8 ra | es |e | aa | 28 | bas | se | 84 3,22 4,36 4,74 3,55 4,03, 4,74 545 5,93 | 02 3,31 448 4,87 3,65 4d 487 5,60 6,00 | 340 ee ($8 [Se [ES | es | sas | te a | a eo | 82 |S |e | eke | eis | os | oe | ea [a | ce | Ss | eas | oss i a | oe B28 |e [Coe [es | re 1 fe jam |g jee |e |e | ie ise | em | rae a lee jee fee [ee ste [ee pee | re [re | ee [awe lee fee | oe | oat | sae | age | at | oat S48 (a8 |b |e | oe | ose re | 48 Slee | '55 | eh [em | gi | sm eh LoS ml ee |e) eet | te | $a | Se | oe : HGS | oe | ees ie te a [sm [88 | oe oe | en 1 [a8 [Gn |B He Ba Sa feu | a Ba : be a 08 | re oH tows ea [se | ie sie ch [ae | ie $5 ae 626 1,37 848 691 1 ; se [te |e | eb | te | te gis | i | ra | 28 | 509,00 7,60 | 8,96 1 | 93 i 3.93 to bans eis | sor ne | 8 oe sore to sin 2s Sia bas Soo EeSAD 14180 ‘Tabelul 19 (eontinuars) enas 1 e a 28 T os | oa7 [02 L © 730,00 | 9,21 se [1025 | no9 | 33,60 a00'00. | 8.48 ta | io'o [agi [iets 85000 | 8'74 tas | toes | ia'ae | tear 00,00 | 900 13100 | it23 [4295 | i500 850\00 | 024 $3.00 | 15,41 13,43 17 1so00,00 | 948 j1050,00 | 9,72 100;00 | 9194 js150,00 | 10,17 1200/00 | 10,39 1250,00 | 1060 1300,20, | 10,81 j1350,00 | 11,02, js400,00 | £1 22 450,00 | 1142 500,00 | 11,81 600,00 | 12,00 }2700;00 | 12138 0.7 oes | 0,04 | 0,0¢ | 0,03 025 0,05 | 0,08 | 0,06 | o,o4 0.35 0.07 | 0,08 | 9,09 | 0,05 0,80 ova | ona | os | 100 0,70 ona | ous | os | ons 3/00 020 | 023 | os | ous 4,90 078 | ogo | 0138 | 0,20 a0 os | oga | os | oj 1185 os | os | of | 025 4,90 ors | oe | 018 | 0.20 200 oo | ore | a's0 | 0,30 2.35 our | ove | 050 | 0.95 2380 ° o'so | 0158 | 063 | 0,38 2,85 ° or | 066 | os | oa 3,00, ° oyo | 0.69 | 0,75 | 0s 3,50 9 ovo | oles | ove | 0183 ‘4350 ov77 | oo | 110¢ | a3 | 0,88 1 8100 ofas | tion | a8 | 225 | oj7s 5,50 | os | oo | 4 a7 | 18 | oss 8,00 | 0/00 1 138 | 150 | 0.90 700 | 305 1 sit | 3775 | 1,05, 8,00 | 4330 1 1 10,00 [Ta | a6 [a 2 149 | ti60 | 1198 | 238 1185 ais | ize | afo7 | 2/30 4,80, tir | ties | as | ae | ai70 | 105: sis | 190 | aie | aise | x | 210 am | tion | 2i32 | ais7 | aio | 225, iyo | 20a | 240 | 2,76 | 3:00 | 2,40 ais | 210 | ala7 | aye | 3,09 | 255 ! x30 | ate | 2's | ie | 3.8 | 2,70 { 1s | 222 | 211 | 3100 | 3.27 | 2185 zis | 228 | 2\68 | 3108 | 3135 | 3100 208 | 235 | aie | ane | 344 | guts i as | aise | ait | alas | 3is2 | 310 ais | ava | 2187 | 3130 | seo | alas 2i0 | a4 | 2/03 | aise | ser | 3160 ais | as | 3100 | sis | 3i75 | 3375 2,0 | 2160 | 3/05 | sist | siz | 3190 2is3 | aes | sin | alsa | 3.60 | 410s ais | 260 | saz | ass | 3.7 | 4220 aw2 | aa | 323 | ait | aloe | ai3s 245 | 270 | 328 | ai77 | ais | 4i50 aise | aise | aia0 | aio | 4’ | 4380 22 | 27 | ao | dio | 4'a7 | Su10 2i70 | aio | 3is0 | ais | 450 | 5 y40110000 {1350.00 {1200 00 125000 #30000 330,00 400 [00 11450 ,00 150000 1160000 1700 00 u wekeae! BERBER 3 easels: seaeeRe goneeeeekeeeee BERSRESEESERESRSeERESSss ghee PERBURERERSRERSS Se BREE! BREE bELERERBERREER ERS SERB BESBBERR SE BEYERES Be 20,12 AemtorreANEXA DEBITE DE CALCUL PENTRU STINGEREA DIN EXTERIOR A INCRNDILOR Hl Debitul de ap pentru stingerea din exterior a incendiilor, Q., la clidiri civile inolate, pentru inviitimint, spitale, cldiri eu sili aglomerate, clidiri social-ndministrative. ‘Tadelut 20 ‘Volumval eile (omy = Gradut de rexitenti ta foe | PINE [20H [SOOTY S00 sDODEY 8.001 BOUT Taste | ia : : : i ne | Bes | oa 00 | séco | dado | s000 | 18000 | s0'd00 | s000 | 520% | Debt de ap petra on inenedin Qu Ve 1-0 5 5 s | 0 | 2 6 25 m 5 5 | 1 | wo | % | 20 = hoy 5 10 w | a 7 = = = | 5 10 15 | 20 = == am onsgRYATIE se 1 Debitul de api penteu atingerea din exteior a incendiilor pentru elidel din centre poslese le eoiform STAS 1949/1-77, Ses 2 Debital de ealeul sl rejelelor de servic (care fae Tegiturl Intze aptercle dimensionate conform alnieaital 1 {de tnai tue) In cuprinsal miroralesnelor é loeuil ty care predomina — en speatal constraltd — blocirile ‘de gradul {It reristen{d le for, se determind lulnd In considerore debitele do apa pentra stingerea din ‘exterior a fncendiUity Quy Wat dia tabelul 20, tn fone}ie dz volumul acestor elddie, (eonpartimentulut de Incendit). Daca elementele portance (Slipt, perett portant) au Iinita de redsten\& la foc mai mick de 2,5 oF ‘debitu se fa eorespuazAor gradului IT de retsten{& Ja foc. In car tn ear, in aceate mleroraioane se preveds 4m perebeclivl, posbilitaten exeeuthrl unor construchil eu earacter deosebit (cluburi ease de cultura, magazine twnhversole, cldie eivile eu tndlyanea mal mare de 45 m ete.) enre necesil un debit mai mare pentru stngerea Incenaiutes, la stablireasolufie de alimentare cu api se au in vedere gi aceste eansiructi. E.2 —_Debitul de api pentru stingerea din exterior a unui incendiu, Q,,'la eladiri indus- ‘triale obignuite. ‘Tabetal 21 Volumal aiairit (eompartimantular de Tween), Br a vault set! caogun ce [pgm | 2 | Ome | SOE | SOU | HOO] AUT] ‘eladiril ane, ‘2000 3000 S660 | 20600 | 50.000 | 200000} 400600 | 420001 rT Perey PL an ; — un (Lopes fis ts Pe | eI : meinen Dx ales eee ect oe jee 3 | 10 me 4s | ‘numa pentru categoria C OBSERVATIT 1a tapelulele 20 si 2t 1 Pentru stabltirea debitelar Ia elddirle imparfte in compartimente de Ineendiu, fleeare compartient se con- sider cao elddire separat 2 La clade comasate sau la cele amplasate Ia distan{e cars no asigurd smpledicarea transmiteri incendinut ‘ein o elddire la alta, debital de apd ae sabilesleTuind fn calcul volumel total sl actstor clidiei. DupS caz te ia In considerare neceattaea provedesii mlsurilor de evilare a teansmiterll Incindilor de Ia 0 clidire 1a alta, 2 loa dimenslonarea por\iunllor separate, speciale, ale refele de apa din Intreprinderlle industrale, trebuie hate in considerare eategoria de perica de ineendis 9 proceselor ds producti, gracul de revistent la foe si volumal Clauisilor eave aint eservite de Por{iuinea respected a relelel de 2p3. ‘C Denteu eliclrileindustriae de gradu VI si V rezistenjo la fos eu ValUm mal rie deelt 2000 m debitul este de 5B.3 __Debitul de api pentru stingerea din exterior » unui incendiu, Q,, la clAdiri industriale mionobloe. ‘Tepe 22 Waemt ati, a oP Categra de TOOT | aoouGT | SO00OT | BOGRaT | ToT ects ia Ie 2 eva a Fecwndla 00 ssivoo | codon | 7000 | action ace aBc wo | 4 wm | | | a0 De | 20 wo | o | os | 0 BA _ Debitul de apk pentru stingerea unui incendiu, Q,, la deporitele deschise de cheres- tea, in funcfie de volumul stivelor, ‘atetel 23 { ‘Volumul pink ia 51 201 501 1001, 2501 8001 7501 10001 | peste xivae | PSo eee ect arevaud tatreraal Beeoveaa bios = 6 | sa0 | 680 sisi | ride | aoddd | 1sd0d._| sido etal s fw fa | | a-[ = | w | wo | wm | jew seolorul eel mal mare. oo pind ie 100 OBSERVATIE:. Prin volumulstivelor se Infelege produsul dintre suprafafa wildy nflfimen de depositare, din H.5 _ Debitul de apt specific pentru stingerea unui incendiu, Qu, In depozitele de bugteni, traverse de cale ferati, lemn de foc. ‘Tabelul 24 | 00 |: 2000 son... ste 10000 [mast ona te fs » [| » | @ OBSERVATHL si tootiturd de Jemn, SN veteran sivelor se ingelege produsul dine suprafafa wilt gf tnBitimen de depestere, ain setorul 1 Denitul se reduce ca 60% pentru slivele de busteni prevdzute cu instalaiii de conservare prin strepire, care fsigurd in permanent Dugtenior © umiditate de peste 70%, B6 _ Debitul de api specific pentru stingorea wuui incendiu, Q,, Ia depozitele de rumegus ‘Tabelul 25, Volumut stivelor mt ike son | 20 | to [sn pene rte Debitul Quills « [| «# [= [= | B71 — Debitul de api specific pentra stingerea unui incendiu, Qj, 1a depozitele de talag. ‘Tabelul 26 ‘Volurmulstlvelor mt Debitel Quis pind In 100] [ va] oa rl a a ee ceSLAS 147% E.8 — Debitul de api specific pentru stingerea unul incendiu, Qj, 18 depovitele de ctirbuni, Tabet 27 olumul stil m? | pink In 200 | 10t..,1000 | 1o0s...10000 |. peste 10000 Debit Ques zx [ o» | os % OBSERVATIE — Debitulse states tp fumehe de velo tive ele al mat. i ANEXA F. PARAMETRIT DE LUCRU AT TUNULUI FIX PENTRU STINS INCENDIE CU APA TIP TRAX-2000 =| | SF ae ie 6 93,3 4a 50 tT ad | | es 45 . * 6 8 55 | w 67,3 | a7 07TResponsalal prota Nebsd 2 Instat ds Cerete tn Canstrett cattortar 41 economia Constructillor — Ingpeetoratul General de Stat pentru Investijii— fig Aletr Volnacn Gontrucit Mintel ves asada = Gens) Nios at Apelor = Institutal de Construct aie Ing. Trajan Crucera ‘Meduetat final: insiiutal Homan de Stantardlzare ing. Eugen Gemandanentut Pompleritor Tattle Pvolectiri pentru Constrvetli Tipizate Institutul ée Cereetdet §1 Prelectiet pentru Industria Boter Lernatlut = Imiltural de proleetdst,roiect—Pucuresti" nstitatat de Studil $1 Proleciari de Construct yentw vAgrleulturs gi Industria llsieaterd = tnteeprinderea Canal-Api: Bucuresti ma Standardal fost elaborat initial tm anuy 1950 g1s-arevinult tm anit 1953, 1958, 1997, 1977 9! 4984 Baifia 7 — 2010-4 27 ex, 1.P. Universul c. 8195 Bgitura Tehnied, Bucuresti 1990 Tiparit a