O SINTEZA A ECONOMIEI] NATIONALE Volumele 1 $i U1 als Buciclopedied Romduiei privean viafa politica si administratied a Sta- tulué Ronn, Volunele IIT $i 1¥ privese viala economicd. Tinpreund en volumele V si VE, ce ‘oF mai apdrea $i cari vor ji tuchinate cuiturit romdnesi, Enciclopedia Romniet va prene la tnde- nda cilitoritor 0 coand deplind a reatiztritor neamutei romdnesc, aa cum se tnfdfiard entra congtiinfa flor i, la sfargtud celui de al doiten decent dela tnyaptuiree wnttafis lui politi Dacd sulura snes nafit ¢ facut din folalitoten tucrurilor fe cari le vor gi de cari se lacurd indivicit cari o consttue, adic de tolaiaien scopunilor nafiuiti, economia ei ¢ constituité de tola~ Uitalea valorilor inlermediare prin carb indévizis ips realizeazé aceste valori, adied de totelitatea mij- foacelor ei, Viaja economicd wu e deci, cum se eredo de obicein, numai stradania unui popor pontre dobindirea bunurilor materiale cart Hh sunt nectsare, of strddania lei ponte realizarea tuturor bunurilor de cart se folosesle ts viasd. Ghiar realistrile culturale superioare, desinteresate, presupien, aldturi de efortul tehmnic creator de vatori, 0 activilate econonsed ‘rin care aceste valoré sunt puse la indenvina celor cari se folosese de tle, Aceastd activitats se confind sowori cu activites tlaied, abunci cand faptuitorud dobin- desie‘ceeacesi trebue de-asérepinl frin propria lik inddletnicire,; ea se deosebeste Susi de aceasta, ark de eile oni cineva japtuesle pentru muljumnirea allora, ori dobéndesle lucruvile de cart are nevoke prin mijlocizen allora. In aceste cazuri, aldtwi da activitatea cural teknicd, se najle 0 alld fctivilate pris care so mifjloceste ttre cel care produce zalorile $i cel care le constant. Asif, soris- lorul ave nevoie, pentru a futee face lepitura ox publicul sive, de editor si de libra. Tot asifl, muzicantl are nevoie de inpresar, aclorud de inireprinadtorul de spectacole. Mai mult dectt ata, sub influenfa vies sociale, orice tndelenicire lehnied dobéndssle, prin extonsiune, chiar alunck edd nul $i fmplinege singur ndzuinfele, wn sens nou, 0 Preuire speciala, legatd de jelul de fnfelegere al cfortulus pentru satisfacorea nésuinfslor in cadrtd colectisitajii, Tedmnicd $i ceonomie devin, ti ‘acest cat, deud aspects juncfionale complementore ale aceleinss faple. In volumele de fod, cittorul va. afla deck activitatea poporului romanesc pentru a-si produce toate tncrurile de cari are nevoie, dela cele mai aproape de fiznfa lus pamdnteand : hvand, locust, Suvbricdoninto, gi pan la cele mat apropiale de fina hui spivituala: nevoi intelecinale,eonfort gi lux. In concepfia inifiald a Comitelutut de redaqic at Enciclopediei, viata economic a Romaniet trebuia 8 formeze obiecil a dowd vobune de ualnrd deosebitt Primal volum (al treilea din seria Encielopadiei), trebuia sé fie tuchinat econouici generale far al doilea valu (al patrulea din serie) trebuia’ ‘si fie tuckinal economiei private, adic monografilor difertelor inslitusié $i futreprindert economice, ucrdrila Juseserd incepule #n acest “Imprejudrile speciale priv cari trece tmireaga hume de wn an at impus Comitelut de redacfie 2 modificare a intonfiilor Ini insfile Intr edevir, tneepand din anh 1937, abronpe toate marite fnireprinderi economice ale Romé- nici an fost angrenate in adfininea de salisjacere a nevoilor apararis nationale, Prin aceasta, acti- sitatea lor a dobindit wn caracter care tmpiedict aioulgarea datelor amduunfite referitoare la ea. ‘Masurdud, pe de alle parte, desvoltarsa luatit de aterialut priviter ta ansanablal econamici nafio- aie $i aprectind tntaresul pe care-lconstilue pentru cilitorit Enciclopedici, — preocupati de sigur mai ‘nul do eunoasterea Romduict, decdt de wimdriren unet activité individuate pe care 0. fot afia din orice anuar obiswnit, —frezentarca uned stnteze cat mai comiplele a activitafit economice a Romdniet ‘pe basa datelar din vitimit ani normali dinainlen crizei olilice mondiale dia 1938/39, Comitatul de redacfie al Enciclopedset a holértt si 0 tnféjisee tn celedovt volumes tuchinate viefit economice, renunfénd la ideia unui velum separal de movografis ale institfislor 3 tnireprinderilor econo:VI ENCICLO! TA ROMANIEE amice $i conopind aceste monografii, sub aspect organizarii sociale a vif economice din Romania, ea materialnl prinmulai volun economic. En local divisiveit inifiale a materici in dowd volume consacrate separat: tnnul economici ge: erate, ccldlalt economiei private, Comillud de redafic presintd axi Economia nafionald a Revd nisi, tn dowd volume, din cari anu cuprinde eercelaren condifier generale ele actoitiseconomice $1 producti, iar cslilall, economia de constnefie $i schineh, Ir acest fel cifitorut afl 0 icoand deplind a vishit economice « Roménie. Din casiza acesisi extinderi a matzrialului privitor fa Heonomia Nofionald gi a tmplrfirit sale fn dond volume, aval dup core @ fost cancepud tnldil volum conomic, se ghase agin ‘modifica. Intradewir, conform planulut inifia, acest volum ora tmpaifit in doud pitrfi; deo parte se infagigan L. Condititle viet economiee romnests, sax cadrcle ci: Natura, ovut $4 munca lui, zestrea sconomicd, trecidub, legile si tendinjele care 0 condisioneaad i 0 tnendveasa ; de alld parte se prezentan IL. Masitesthrite visit economics, shutiae dupa mariledivisiuni sub care se grupeast de obi= xin infelegerca avestor manifestiri, adicd Producta, Circulafia, Distribufia si Consuinajia, fiecare cu subtmpdrfiite tor: agricutturd, eresteren vitelor, industria exlractivd, industria de transformare, srausportut, comerpu moneta, creditul; finanfele, venituile pblice si private, alimentarea, fbr. cimintes, looninga, ee, Prin distribusrea acestor capitoletn dowd volume, separaren clamentoor de cat si condifionare 4 viefii economic, de carcetare a formelor $i ramvrilor de manifestare ale acestei vii, care paruse Ja inceput Comitetultei de redacfc 0 exigeshd nalurald a spiritului, alvdgea dupa sa 0 greutate de Jolosire a lucrdrii pentru toate ctestinile ce forman obiectul volunulut al palriten. intr adevir, Gititorn doritor sd se informeze asupra sunei probleme speciale tralate tn volumul al patraden (de ilda scardugia ») av fi fost nevois sé caute até! tn voluml al IV-lea la capitolul « Transporturi cat $4 in volumul al LI-tea, la capitolele gencrale: » Legislaje > gi « Politicd », entra a tntesn’ cititoratd consulierea volwaube si pentru a mul obliga sX corcetese, ‘entre liecare chestione din cele trate $ al fatrulsa volun, Leislaie $i potion corespumsdtoare in volun al LET-lea, atét legislpia cit sé politica privitoare la problemele de circulofis, distribuie FF consuon, se fost'scoase din fruntes volwmwulud al IEF-tea gi trectte la enpitolul special, cores: punzdior, din volume at EV-ten Tot din casian caracterului special al chestiunilor talale, cari prezentaw mai neta ofivitte cw materia cercetatat tn enpilolele speciale ale volunalor consacrate activiillor respective, ca si pon: te omogencisarca madvlui de procedare impus de newoia usoarei cereléri a materi din voluott al patrilea, —articolele menite la tueeput st constiue tmpround sm capitol specials » Zestrea sconamnicd a Romdnicis, dupa capitolcle: « Padntels $i dupa eOamenis» $i fuainte de enpitollo 4 Legiles, « Politica si'« Treeutul din solunl al ILL lea, capitol eare ar ji corsepuos logic eelus ae al trilea factor al vipit economics, crnoscut in manuate sub wvele doe Capital», att fost Aistribuile $n capilolele cari trteast despre actvitten econamicd ta eark se refer. Gititoruh, care ar voi sd refacd unitaen logic a tucréris, trebue deci sd find sanmnd de faptul of Articole intindate: « Utilajul agricole din capitlde: «Agricultura 6, « Ullajnd. industrial» din capitolut « Industria » ale volumutt al ITI-lea, preci $i articoele refeitoare ta Pigja capita. dritor» din capitolul «Credits, 94 anoesifile din eapiloul « Distibapia $i, In fel, enticolnl ‘«Taventaral nafionals din capitol »Venilud publien ale volumuli al 1V-loa alottness, impreund, acest capitol special al szestrei» economics, care se adaigd muncsi oanenilor, alc sind acest © aplicd naturié tu cadrad wiei annie legisapi o, tw urma unet » ovobufito islorice gi fn cadrul anor interjit » potitce» de ansamibin,— spre a dobtnd: buntrile de cari ate novoie tn vial De asement, cititorud capitotu prisitor la tresutul y ccononsioh roméneytt va irabu 8 find sseamid aldt de faptil cf articolud «Tudustriaizarea Roméniei» din capitolal «Inductrie» tpt afld cesezarea logicd in volun ‘n capilolul reeritor la eirectd +, inainten articolulul Antitulat « Beolijia economiel inudustriaie», care se rejert la ef Ca si volumele T $i TL, volumele IIT gi IV ale Enclelopediet sunt tntocnte fw spiritul sisto- amutui ds sociologie al d-lui profesor Dinsiris Gus, preedintle AsociafieiStinfsfice pentru Enct- clopedia Romaniei, ale cars slut avs contribuit th fol timpud tilacmiris volumelor ILT 94 1¥ alt Ja soleefiunes colaboratorilor, edt gi la menginorea nnitipit de diretind spirituala a lucrdrilor care ‘au inltal tn compunerea acesor volume, Plays goneral de Inoru yi planus spacial ab chastinilor propuse spre tralare colaboratrilor aus fost oldie de Comiletud de redagfie tu rma protedelor tntocmite de dl Mircen Vatelncsct, Mircetoral Datories Publica $1 administrator delegate Enciclopedi,O SENTHZA A RCONOMTE NaptONALT Intocmivea wnsi iuoriri de amplonren celeé de fafa nu ar jk fost poasibita, oricdta buendooiny ar fi dovedit Comiteud de redacfic, dactt Asosiatia Stiinfificd pentru Bncictopodtia Romisied ma ar fi dobdndit, pe tanga sprijinul spectalistilor eminenfi cari ats calabrat ta sniumele TIT si TV, spit nul instiludetor speciale de cercciéri economic. Gontinudnd tradifia inanguraid tu primal volun, Enctelopedia Romdnict a [dent apel Snstitulele speciale de cereetini economics din Romania, olfindnd colabararea color mai multe dint ele, Astfel, problema populetiei, $¢ anunite domenis economice, m'ar fi futut ft cereclale (ard caelararea Tatil Covad de Saisie; dp un probleme fusisirr alte al aces fopulefis nt v0 putea fi infilisatd deedk programatic, fnainte de fubticaren reeullaldor cercettril Tamura etal ert tomato pe teron, cum af tutte Corte Sace sf Insttutul Psichotehmic. La fel Institutul de Cercetiri Agronumice a jrexdiit jmtea privitoare ta ‘agriculturd, Instituut Zootehnic, partea privitoare ta creslerea animalelor. Luerdrile Instibututis Romdnese de Energi, ale Instituiitud de Cercetdri sociale, ale Institutulni Romdnese de Conjunc~ turd, ale Tastitutsias Economic Romduese, ale Ofictilor de studii ale Binedt Nofionale, Minisle~ rului_Agriculluri, Ministorukus Econonied Nafionalo, Ménisterukui de Finanjo, Consiliniui Supe rior Beonomic, au fost auute tn vedere alti de Comitelul de redacfic, cfnd a fost vorba de alegerca colaboratorilor, cll si de colaboraior’ tu redacterea articolelr lor. “Prin aceasia, s'a realizal 0 oasia eperd de coordonare a corturilor stiinjifice desfagurale tn vederea énfelegers viet economice romney. Volumele IL gi IV ale Bnoiciopedich Roméniet stent asifel wor exenapln modest, dar clocucnt, de coon ce. se poate astepta dela colaborarea instilutelor sWinfifice romanesli, ta vederca corcetdrilor do ansamblu asupra viel sociale, colaborare co se prirea of va putea fi reclieald prin federalizarca lor tm cadrat fostului Insts de Corcetari Sociale al Romdniet. . Fiecare capital al Iuerdris se referd la ssw cadrs saw la 0 vamurd de manifestare economici, 3i cuprinde paragrafeprivitoare la ttorfoul activitafit economice respective, analiza jactorlor cari iate parle la ea sau o condifioncaci, expuncren tehnicd a formelor principale de activitale si analiso cconomicd sé slalitiod a faptlor tnsemuate din domoniuh respectto. E2 inaé cuprinde articole privi- toare la lepislafin 3é tendinfele generate ale fenomenuitus studiat, Cadvele generale formenxd ~~ cu ‘am arilai —obieclut anor capitate speciale. Desi, spre a evita monotonia, ordinea de tratare a matertilor 1 « Jost impusit rigid colabo- ratorilor, cari an pastral, fiecare, HiBertatea do conspunere a articolelor Tor, Comilelul le redacjie « cavut toticouna grija ca wisiun aspect at chestiunii sit au fie omis din tralare. De asement, th ce privgte spirital luordri, fara a fi voit sd imcpund colaboratorlor 0 wnitate de doctrind, care nw ar [i carespioas aiversitiyis prnctelor de vedere tnchise tn realilatea vie, Comi- lelul de redactic a ait grija sf presints eititoritor Eneiclopedies, acolo tande exista vreun obiecl de controversd, toate ashecele realtajti economice romdnesti, dubldnd la noacie wcle arlicole, fard a tabi nad maar. To ace fel, Enciclopedia. Romiies a'a srdvil a [ttt indreptar ort aminat, iar nis 0 apologie a vreuned cate, Datele statistica jalosite tn articole aw fost confruntate cu ultimele dale oficinle existente $6 cacordate tntre ele; iar pentru wtilieavea volumelor in vederen covcelirilor speciale, tan adangat la sfargtud lor, pe Langa indici anatiticd desvollapi si mumeroase tabele slatistice cxprinsdnd. date ‘omogene si complete asupre eslor mai de seama fenomenc economice, tn disiribafia spafiald $i des- voltae in timp, pind 4m anit 1937—1038. Singurele nepotriviri care naw pulul fi remediate, privese unele date asupra citrora exist mai multe serit do eveluiti. In acest caz s'ate indicat fnsd, loldcatna, éevoarele flecireh estimafii. pbitlctalin indicat te serif articollor euprinde tucrdrite pe cari s'en tnlemeial autor saclor ariicate. Bibliografia geueralé a marilor ramveri de activitale economict s'a agseat la slérgitul capi- toletor respective, Fires of acete voltae swid departe dea fi desiotrsite, Lipsade dale, structure sued nedefinitt @ nor ramuri de astvitale exnomited evan Jost adesea piedici do mnolrccut, Peulrn puncrea la Puict a salerialului existent, pentrw datele complementare cari ue pot ji puse la aisposifio, pentru coreclarea eorilor streewate, desigur, 4 cuprinsul wenei att de vaste buerdri, ne sprijinin a $f allale, fe concurenl binecoitar al cittritor nosh, ra le malfaninn eitnie ena laborarca lor. Conducerea gonerala a Inerirtor, contactul permanent exe colaboratorii, atinsud control sliinifie al Iuerdri 94 teinic ab tiparului, prceum $i supravegherca esleticd a volumelor am fost ofectuate de @1 Dan Botte, ditsctorul genaral ab Asoctofies Stiinpifice pentru Enciclopedia Romdnte Controtaren tebnicd @ artcelelor tipavite, verificarea si armonisaren datelor setistice “preci $1 supravegherca tiparului, ilustrarca si puncrea tn pagind a volumelor, sia facut de de Dr, ifike Georgese, director oh Oficiulut de Studit al Yustituiudui Central de Stalistied si conilien lahatvill ENCICLOPRDIA. ROMANIEE al Enciclopedici, care s'a tngrifit $1 de tntoomirea tabelolor statistico dela sférgitul volumuls. Deniis ing. dr. N. Arcadian, subdiirectorul Industrici. din Ministerul Beowomied Najionale: dr, N, Georgescu-Rosgan, releront tn Ministeral de Finanfe; dr. Ton Voverca, reforent fa Consiliuk Superior economic st Mircea Vuleduescu, aw citi, de asemeni, 0 mare parte din material, contin la coordonarea si compltaree tui. Controlub statistic tn spat, revizia 4 pagind, precion $i indexul aljabelic al volwnelor au fost facute $4 intocmite do redactorii pormanonpi ai Enciclopedia Roméniei, sub conduccrea d-lui Igor Méaswicoy. Hérjile $i diogramele au Jost lucrate do secjia de cavlografie a Enciclopedies, iar oxecujia lor grafied a foul de Fabrica de Tivibre, care a tuerat $i plansele fu Hiefdruck ale acestar volume, Lnordrile de imprimare. sau executal fn alelierele Insprimeries Nafionale a Monitorului Oficial, sub supravegherea dui ing. Bucur Méracine, directorul Imprimerie’ sia d-lui Mircea Flo- rescy, fufud Alelierclor, cari ne-au dat concursud tebe cel mat prefios. Grija materiaht a aparitie’ volumclor au aoui-o membris Comitetulud de gestiune compus din dnéi: ing. Toan Gigurtu, Ministrad Lucrérilor Publice $i al Comusicatilor ; prof. ing. Toan Bujoin, director general al Societis oPetrosanin; av. NW. Murgilsanu, director general al Societdpit aMica »; ing. Al. Brnescu, director general al Monitorului Oficial, si av. Paul Gr. I. Drago: ‘nin, cari in frunte eu 21 ing. C. Orghidan, pregedinte al Uninnti Industriilor melalwgice si miniere din Roménia $i administrator ‘delegat al Asociajict, ass contribuit tot timpul, atdt cu sfatul, ow scrisut edt si ou sprifinul lor, ta potrivita tnjghebare a tncvdvilor Asociafci. Nu putem tnoheia acenstd dare de seamd, {ard a mulfumt delui Mircea Cancicov, care in calitate ds Minishru de Finanje ~~ ou toale greutdjile impuse vistiriei de smprejurdrile grele ardtate mas ‘us, — n'a soudil sd cumpere in aud 1938 pentru Cdwinele Cullurale ale Pundapiilor Rogate wi numdr tusennat de volume din Enciclopedia Romdniei, volume al cavor prof a acoperit, in paste, chelluclile de tiparire ale acestor volume, fnlesnind fn acest fel aparijia lor. Prin acest gesl de cadéincd infelogere, asemandtor celui feut de guvernele alior Slate pentru tnfdptuiri sinilare, d-sa, unl dindrs coi divas tnflogdlori ai acest opere, se ageazd gi printre cei mai de seamd sprijinilori Volumele IIT gi IV ale Enciclopedick Romdniei apar ou oarecaro tnlérsieve, Aw contribnsit la aceasta doud foluri de Smprejurdri. In primal rind, starea de turburare generald rin care a trecut Jara noasira si tanea tatreagl, tn stints doi ans, sa rdmas fara urmari asupra lucrivilor Encicte- edie’. Incordarea fireasca a’spirilelor cdlre preocupirile fiecirui ceas ameninfa si 'ulunece seni ndfatea necesard uni opere de sintead, cum esta Buciclopedia, A poi, turburarea fndeldnicirilor nor male ale oamenilor, concentvarea tndelungald a colaboratarilor, a personalulwi redacfional ‘permanent ‘yi a lerdtorilor aut Sntéraiat aldt predarca articalcor edt $i tipdrives lor. De ascmeni, din casza ‘schinbirii perspectivelor, o bund parte din materialul adunat mai de mult a devenst inulilizabil si 4 trcbuit facut tn tnirogins. La aceste inprejuriri de ordin general se adaugil tmprejurdri speciale de ordin Iauntric. Difi- coultdfils materiale legate de chipul in care a fost condusd tn trecul Asociafia, precum $i feplul ca cungpirdiorit av tol anai mde freoouparen silei de mdine aw sngrennol si ele, 'n oarecars mulsurd, activiiatea Ascciafiei. Spoifinul si fndyumarile date de d-nii profesor Dinitrie Gusli, presedintele Asocinfiei, ing. C. Onghidan 6 Mircea Vuloinsscu, Administrator’ delegati, precum gi schimbarea intorvenita fn conduceren Asoviaficn Stiinfifice pentru Enciclopedia Romdniei, a cirei divecjie a trecut dela x0 Martie 1999 asupra d-ivi Dan Botta, au ingdduit insd depdyiren acestor dificult. Panirs faptul de a fi pus la disposifia cititlorului romdn o icoand eredincioasd a viefii econe- nice roménesti, cave e in acclas timp tn inventar $i wn indreplar — adied uw instrument de lucru~ Comiteul de redacfie al Encilopedies se mandrasle de a fi contribuit, Sntr'o ail de mica misurd, Ja opera de renaslore nafionald a Roméniek sntreprinsd din indenesul’ si prin veghea Avgustulut nosiru Patron, Majestatea Sa Regele Carol al Ii-tea. COMITETUL DE REDACTIE