IV POLITICAPOLITICA Nu se poate vorbi de o politic ageienlé propciu isi Ia noi det cur iueoperca anatui 2829, Pacen dela Advianopot ‘i turei, din gcel at, este weepntul desvoltirit monstte agricole, eed priu ex se desfiingewzat_monopolul gi dreptul’ de preferin he rea produselor agricole pe vare nicl impr eri tureli. Dunirea gi Marea Neagid devin afanci bere ptr comers, gk nivile Yisilor din oceident jung in porturile nonstre, cari ge ridiek astfel actin Ino Ving nomi, POLTICA AGRICOLA IN "tRRCUY VANA 1A RIVORDIA AGRARK Inainte de 1829, dupi cum arnth prof, Torga, ‘ile romitnesti au fost’ prineipalul izvor de aproviziousze at Consiautinoputelui. Pentre gefice go, tare! aveat anonopal, iar auytoiele de rechizifie gi de prestafie, instrebuinfate de timisii Porfii: ecapauti, eran arbltnite $i ottioase, Iie aa Impiedecat comerfal gi deel desvaltaron agcicultur ‘Tota, fu afar de relafile comereiate cu Tare! Brincipatvle Romine aw ayut schimburi comer: clue gow alle plate, Ti special vitele, Kia, mierea, cout, cle, ent produssle agricole care se fndreptau spre ‘oceldent. Oragele de pe coasta Miri Negre gi mala Nistrotui, Zenbergul gi oragele aisgti di ‘Pnunsilvania exuu éentrele prin care se ficea sehimbul produefiei swastre de matesit prime ext produsele fabniente striine, Cail gl bolt romnegti exam aprecin{i ia Joropa central, iar comextul genover cou coisile, a fost foarte activ fu porturile Chilia gt Cotaten-AIbi. ft sovolul XLV yi XV), Ani fn x829 ramura prinelpalt agricola era cre- ‘sterea vitelor, Ba fncepe fst sh seal, ete Hbertates sonier{ulal ridiense fute’aldt preful’ ceredlelor (de patra ort mai mare duph 1829 decit era inaintea rneestit an), inet piganile fur teansformate teeptat in Jocuri de nvitnisf. Suprafaja enivald ow grb tn 18g ern de 249.702 fin en se vided. treptat Ia 697.220, ‘wa fv £866, In 3,909,689 fin. tu x890 gi rg3rtg7 ha in rots; ine suprafaja folald enftivati care em de 12,153.00 his In 1862 ge ridlek 10 4.900.000 ha th riga gi ba 6.153.243 ha tn x926, Populayia nre acelag "YL Nise, Releite comerciaie alo Motiosi. AGRICOLA ritmn de ereptere: dela 2.871.162 loeuitort fn 2832 ea se idiot la'7 Boyar tn Hors, Jn scest tng interval de timp, pant in preajma isbofulnl eslul_ mare, progresulagricutatt ate atorat nunai imprejusiior natwate. gi nu ponte fi vorba de vreo politict agricola sustinatl. HF de amintit de sigar introdveeren culture porumbului fn secolul al XVECen sub Serban Vodil Cantacuzino, Primle miguri de drept pentra inewrajacen agri- clturit se gisese in Regulamentele Orgauice dela 183-32). Prin aceste replementeard rela- fille dintre proprietari gi slteni, se snified impozitele, nfeand. gli gh se organizeazd « pitlele de Peutra apavarea impotriva lipsuritor dix ‘nit secetog. Ialingnren pitulefor de rexervi, atsmci cfind populafia era aga de rari, este 0 prob’ ck agri- eaftura em fonste sedust, Fiecare muncea numa pont trebuinfle lui, tang au era i deci nici cezerve. Odati thsi ot eregteres exportului, producfia.s’a iit intratit fnodt, degi poptlafia sa fatrelt oa pul, pitlele de revervi mut aw mal fst necesare 1 vau desfiinfat, Abia in xg04, an de maze secett, ‘a simfit lipsa de porumb, Cantitatea trebuincioast 2 fost aust de peste granifi. Dapit Regulanientul Onganic problema case pre ‘cups ma mult guvernle era cone raporturior dintse propdctari gi eltent. Ta 185r vine a dous leginire ‘grant a lui Vad Stivbey, apoi Ia 1864 legea roralt, side atunel pln in 2ilele noastre apar diferite legit fageare eu eatacter de intervenfionism de stat st eate cfoinenat cu tinpystreforma agrark din x918—r9ar “In tot acest timp actiinen polities ageeolt @ fost foarte redest, Deqi Statal recumoagte insemnitaten agrleuttucli, despre o politiod agricolt propria. sisi ni se ponte vorbi ine. Problema teh agrico era aga de pufin cruoscuta, Inn polite pln ta Fisboiy, not nn painistra a puetnt spond ef pro- ducjin agrcols depinde numai de plowe. Prima sconlk superioard de ayeieultnrd s'a_thte- relat In 1853 la Pantslinon, ena fost mutati mai ‘eva la Heristrdu; iar fnvijimdutul aguic! a fost orgauiaat prin legea din 1893 a Iai P. P. Carp “hrepiat fnvifiindintol se completeart prin inf fea geoalelor medi, inferioare gi elementare de agri- cullaal. Za Tai se infiinfeu.o seofi agticolt pe ng 1) Weel Legals agricel, peg. 89~ 944146 — - acuitatea de singe, Se lepiferenzé de asemenea tn Saftmanttd anulant agriol gi se fntredsice in pro fran goaleor rate egrieuttura, Rezultatal acestel cf ma fost prea feviit, Same pun absol- Yenfitseoalelor de agecuttura cari san dedicat tested fn felnica qgrieola frneascd ww DrO> fiat de pe nena inepimantulu agrcol primar La 1893 se lnflinjened “gconiasilvicl dela” Braet desparfind stil invaimntel slvie de cel agricoh, jar Ia TESK se promlga ie. Paral et nv udntul, Stotul a. arineit gh propaganda, La 1862 at institut comisile agricole judetene, Aetivitaten lor, nw prea insenimatd, sa manifestat mai mult prin export $i conerst agricole In ant x509 s¢ inflingeana, Ministero de Agric turk separinl de Ministeral de Comer}, La 1873 fe promulgi ages pevtew nctrajaren. productict Zahra, Este pi racter agricol, i2vo- ti Hist a atat din motive de politics ageicolA cat din cern{a cepitlulst Intemational, Ni este wai de pe inna ef eutara de sfeclt agin court vreme const 4 {iti fost acoperit © desvat- tare deosebité, jar In 1893 Petre Carp infiinjeant fermele madel, cu scopul de a tndrumn agricultura mare gi de a servi pentru pregitirea practici a ab- solventilor scoalet superioare de agricuitura. Act tatea for a fost destul de sedusa din eauza formalis: niului biurocratic"), Le-a lipsit insi cu deosebire in conducere spiritul stiinfifie. Din aceasta cauzl stu- dul problemelor agricole proprii Yirdi noastre # mers foarte incet. $i afar’ de cateva incerciri rizlefe, abia dup infiinfarea Tnstitutulu de Cereetiiri Agro~ nomice in 1927, se poate vorbi fa noi de un avant de cercetii tehnice pentru problemele agricole. Odati cu acfiumen statului se manifest si oare- care inifiativa privat. Regele Carol I face din ano- fille regale aduinistrafii agricole model. Mavii pro- prietari Ia rindul Jor introduc metode moi ia ex- ploatarea tor. Peste tot plugul de fier tnlacueste plugul primitiy de lemn, Magiile de treieratsi plague Fle" mecenice se innmlfese din ce fn ce, Acest progres ageicol al firii culmineaxK in expositia agricola lor proprietari din 2996, Paralel ex activitaten igcieal practic’, proprictarii mari infiiufeazt ura, Sindicatele Agricole si Usiunen lor, precum gi Sotietaten Nafionala de Agricultur Acestea din unm prin legi speciale. Primele avent tun scop profesional si comercial, iat ultima, infin fat Ia z900 de N. Filipesca, un scop tehnie: selec iunea cctealctor. Mark de Societatea Agrari, cele- lalte ttei Hlinfeaz’ si astizi; ele au o netivitate de seam pentra. apfrarea intereselor profesionale gi pentra imbundttjirea telmieel agricole, ‘Lipsa capitatulni circulant gi creditul agrical a fost problema principalé agricold a secalului 2XN-lea, Cut toate solupile date de atunci gi pana azi ea a s?mas tot age de arzAtoare, In scopil efteni ‘reditulat se intemeiazd In 1881 Creditul agricol t) Tonescusigot. Peltice Aerand, pag, 227 9f 218, RNCICLOPHDIA ROMANIBI jndofean. Accasti institujie era fieuti pentrit stent JG opertin’ de crete marunt, pe seme de Vite gi zecolte, ‘Termenul de imprunuut prea scart si dobinda prea mare att fieut ea reviltatele si fic Dufin mutpumitonre. La 1892 se di Creclitull agricol © nowi organizare, se infiinfeazA o institutie ce frald ise prelungeste termenl de plata, Revaltatul nu a fost mai find cat anol 1903 apar, ca o renchiume @ firdnimil insist import Irineile popalae. Aceste institugii, izworite din mijiocu! satelor, ajimg la o mare desvottare in ppragul risboiului, desi tutela statulud, enre a inte Vent sk le reglementeze, le-a dimat Tonrte nnalt tn turmit, Tot aci trebue sk menfioniim obgtiile de are Aare, omganizafi suatinate de stat, prin. care se trmitien Iuarea in arenda a mogiilor mari de citre feat, Cenducerea mogilor se fieen de citre specialist, iar cultiia pimintalai dup regulele agsicalturit rapio- hale. Dupa promulgarea legit din 190%, care peevede ca toate mosile statului gi institufillor publice gi pri- vate st fie arendate sitenilos, obglille de arendare aut Iuat un avant deosebit. In anul 1913 steprafafa piimfin- ‘tls cultivabil luat in arenda de favani attingen 304.892 hia, acegtia plitind 0 arends de 13.497.081 lel. Cultura mosilor arendate obstilor, preeum gia mo- siilor Academiel Romine, cultivate dle citre siteni, arati’ ce progres poate face agricultura {dirineaset dacit fe bine indrumata. Acest exempin de exploatase era si fie reluat gi mai tirziu, —lo aplicarea reformed agrare din 192r,—insi dia_neuorocire demagonia politick La xdimicit, ‘firanii au voit improprieti- rirea imediata gi rele partide politice. tan susfinmt astfel ci egiuitoral, fa rg2r, a trebuit si foci fuupirfirea individual a pamfntulut, fisind seleb- iunea capacitifiior gi progresul tehinic pe seama Hmpuiu. Pentti nevoile de credit ale proprictitii se inflinfeazA prin lege, in anul 1873, Credital Funieiat Rural, iar in anu 1854 Banca Agricols. Amandont aceste inttitufii au avut un rol covérsitor in des- voltsren agriculturil fa noi, x deosebi cen dint, Agricultura, care Inase’o mare desvoltare, aven fnst si 0 laturt slaba, Populatia era atunei rari, gi aceasta se vedea din ‘marele numir al muteitorilor stetini adugi pentrw timpul suuncii, Intre ani 1885 si 1892 an intrat in fard fntre 17 gi 34.000 aueltost antial. Cut toate c& populatia eva raxtt, condifhite de rium ale irtinifor eran precare gi dleseori defavo~ rabile. Lipsa de brafe silen mari agricultor! sisi asigure din vreme munca pampantulai, icheind enn fracte din ama sau impunind féranilor anumite condifii de mune, odaid cu pkmAntul pe care fl dat in arendit gi dijmf, saw prin avansisi binegti facute celor din unm.’ Aceasta a dat mnagtere Ia sontractele rise de ¢invoieli agricole », sub care se agcundea de multe oti o exploatare excesivi a muncii fSranului, Producfia mare agricolt izvora deci dinte’o stare social. nenitilfumitoare, Statal a trebnit si intervink dese ori pentru reglementarea iavoielilor agricole, Aceasta interventic a fintt ppAnk fa marea reform agrasi din r9r8—2r. Starea social. nomul- fumitoare s'a viaut limpede atunei cdnd, —dupaSAGRICUT/LURAs, PANOU LA HXPOZIJIA DIN MILANO, 1939frumoasa gi marea expoditie jubiliart din 1906, care demonstra’ progresul uimitor pe care il fuse’ agri- cultura Ia noi, au venit rAseoalele anului 1907 ‘Trebue totugi sk mentionim ef plingerile ffranilor mt eran fotdeanna interieiate; cle reanlta i din ‘uecerea prea repede dela reginnul pastoral gi al pi tulud mult, la mmnca mai regulati gl mai sust- hati pe enre o cerea noua exploatare agricolf. Astfel iuvoielile agriesle erau foarte usoare (in comparatie ct cele de mai tarziu) in regiunea de efinmpie fi 1888, atunci cand s'a ivit prima riseosls, Acfiunea statulud s'a_manifestat gi in viticuttara si pomienlturd, La 1886 a apirut gf ta noi filoxera, eare in scurti’ yreme s'a Intius Ia’ toate podgorile Ministerul Agriculturit a inflinjat pepinlere viticole care aveaw menizea si invefe gi si rispndeased ne- todele nou! iu viticulturd, Acfimen aceasta nu a fost inst metodick. Plantares viilor s'a feut fixi nicio socotentd gi mai molt sub impulsul negustoritor de vite decit al oamenilor tehniei. Din aceasta eauzl ii avem vinul atit de enracteristic ath dati, pentru fiecare din podgoriile firi, De ‘ufiinfat pepiniere pentru pomi sf stafiant pentrn in- lustrializarea fractelor, precut gi o institufie de stat, Creditul Viticol, care aves scopul si fulesueascd, in condifivn’ ieftine, enpitalul necesar refacerit vilor. Tn domeniul zootehie se infiinfeazt prima be belie militard fa 1874; iar mai tAretu, prin legen din 992, se exeeaz’ depozitele de armisari. Se urmirea Smbundtifires eailor pentru nevesititile armatel, Acti- vitatea hergheliei nua fost mutfumitonre, fa sehimls rezultatele date de depozite au fost mai bane. Pr mele depovite infiintate au fost In Gragi gi Anadal- chioi. Din inipintiv’ particulara se intiinfeaz’ Socie- fatea ¢ Jockey-Club > pentru fncurajarea producerit cailor pir singe. Prima si cea mat inseninatt eres torie de cai pur singe a fost herghelia.» Albatros ¢, dela Buziu a tui AL Marghiloman, Ta Baia, in Mol dova, Al. Cantacuaino-Pagcami, avea 0 ereseitorie de cai peryeroni. Reualtatele acestei politi zaotelinice at fost bune. A contribuit la aceasta gi impulsia pe care 2 dato Consifiul zootehnic, eompts din cei msi de seam crescitori gi care funefiona pe lfingh Directia Zootchnicd a Ministerului Agricultusii, Merital apar- sie gi Ditectici Zootehnice cate a folosit deseati competenfa Consitnfui, —ceea ce mii se poate spine despre Direclia Agriculturi eaze n'a consultat Comnisia Central egricold, san Consilinl siperior al agricul turii, desi aveau pe Tugs ea atsibufinnd ana Toage. In privinga cresteri bovinelor Ministers nu a avat © orientare precis&, A finffinfat tamasident dela Po- piufi pentrit selecfionarea vitelor albe, dar cu un renultat modest, A fncurajet insti fn acelag timp 31 Introdueeren diferitelor rasse de vite striine, fark & studia in preniabil capacitatea for de adaptare Ia lima si pregitirea plugariler, In aceastt priving ‘exemplal el ii oferi exescitaria de vite engleze infiinfatt pe Birigen, la Jigilia, Aceast intreprindere, facut cx capital striia, nna rengit, In privinga oilor sa fafiinfat la Pallas, in Dobrogea, oleria pentru cresterea morinasultd, ett scopul de a BNCICLOPEDIA ROMANIEL {mbunitafi caitaten IAnii prin producere de oj spanee, Ta ferma Zaz se incearc’ iner rsd pentew producerea de lapte. De arenrenea 3 Merul a faceput $f cxegteren rassel Karalid peste producerea de pictele . ‘Aceastn este pe seuttistoria politi noastre og cole paint in preajma maselui tisboiw si a xefon fagrare. Dupt cum se vede, nian ava ope agricola sustinnt® gl coutinut, yi th spcelad aus tumaiit problema atit de hisenmath a educafiel felusice a micilor propyictari, pe cui Helle iyrare Hh inulfeat continu dela 1864. 10 afar de susginerea obstilor de arendare, a efror fnfiingare se datoreste ficanilor ings, Ministeal, in pecioula dela Unive Did la sefeema ageari, ta wrmdrit cleety § nitifiten producfiet agricole gl in special a eclot fart- nogti Neamt mjumit x8 fatiingim cadre ofieiate agticoe, iar ageicultarm s'a desvoltat Singur, em s'e putut, sub ditee{ia proprietariior mai, dr mai co deosebire a arendasilor. Se poate atirmia eh acestia an fost adevirafii pionerl agricoli eare au pas in va- Joare pimantul (sii gi au tealizat produefia agricokt care ne-a dat prosperitaten dle ast. Agricultori asi au inteodas Ia noi inetodele raion nale ale caltuii extensive: aritura de dou oxi, ogorul sterp, asolament ea leguininoase; precnm gi ml cele inecanice: plagul de fier, horoana, seminitonrete fn indus, trozul, magina de treerat, yagi ew abst, ete, Producti cerealelor se ridiet ln $2.00 vagoane jn rorg,ias exportut la 03,000 vagoatne, Namal ert fim exportat peste 140.000 vayoane 5n nijloeia, tn perionda T920—1033, ‘In intervalal de timp deta Uwitea Drincipatelor gi pid Ia mnrele risboin gi reform agrard din 2937-28, ‘na e poate vorbi deci de o aefie hott a stated on privire la agrienttnr, Politica vamalt gi poliiiea industrial, care « p cupal givernele noastre fuel dole Unieea Drinek- patelor, at produs ins fn nod indirect efecte astipra ‘gricultarit Prima conventie vamali deln 1875 ct Austro-Uogaria fost mai aiult ea an act politic, o amanifestare de independenfi economies. Paid atunel cram supugt rogimulid vamal tireese, Bclurile care intraw th fark platen 0 text ad-valorem. Vein cone venfia din 3875 agezaren taxef se face pe gretate si dup natura macfuslor, gi cu oaseeari disctimingel eonvenfionale, pentra 0 restrénsi protectic. indt- strialé. asa ‘prin convenfia ineliati. ew Austro- Vagaria a regiml nos, mutefuite fabricate ale impo riulai veoin an avait o desfucere mai ugtratd prin reducerea tnxelor vamnale, dar nuvi mai pufia adevirat i si materiile prime gi produseie noastre ageicole siseau, prin scutirea de taxe, in pinfa Austro-Ungard via debugew sigur, Tn special vitsle. Aceastt convenitie a fost aspru combatatt de par- tidul bert, care venind la guvern o dentinft fa 1866, ppunfind in foc un tarif vam care aven de seap spi= sinlrea infiingisit industriel nationale. fara ert plint de fabrientele austro-ungare gi din cauiza acetel concti- renfe nicio industiie au se piten iflinga, Se constatt, cu drept cuvant, ef importam chiar fini, degi ea se fabrica to morte dela Budapesta ou grant romanese.vorrtica un are aoastel nati pentru ogriculiur, Relafiile comercale ea Aw nioi_potitict amale a fost insem- stro-Ungaria att fost rupte gi export nostru agrical oprit. Pact eerealele an putut fi vindute fn alte fri, nn tot astfel s'a fntatuplat ew vitele, Exportul in Avstro-Ungaria a seat dela 832983.008 fei iu 1883 in 34.677.718 in 1866, In 21.220,040 in 1887 4 In 13.549.104 lei in 1888, Ixportal de vite, care ra de 17.Gor vile mari si 176,69 porci tn. 1881, sade la 159 Tul $i 10,74 porel tea @ Tnehilenn are fx anil 2886 industriei nonstre ales), Chiestiwien exportului de vite a proocupat, mereu gavesnele nowstre, care viveseri paguba.imensi eo siferise aguieutiura in uma risboialui vamal ex ‘AustrocUngaria. Ta torr any ceugit si redesci geanifa Austro-Ungurt, th mod couditionat sf pentra cantititi determinate, In acest scop Statul a finfat dou abotoare in vedexca exportului; unl Ja Burd joni i altnl In ‘Pormu-Severin, He aw au fimeffonat de uisboin, De altminteri cresterea vitelor fontte mult, Desfelenires plgumilor pente a cerealelor pe de o patte, iar pe de alta nerer- tabliitaten efeglerii vitelor, din cauza lipsei unui Achngew favorabil, contribuiel la acest fect Wiirerea.partidclor ‘police eu privire Ja potitiea augricoli a Yieii @a precizat gf mai bine ew ocazia deshaterit fo puslament a legit tarfulud yamal din Pautidl conservator, eae exn atu le gover i puifin protectionist, soeotea rizboiul vamal ew ‘Austio-Uyginia Gi wrniaien nenorociti a tarful din. 1886 gf propane wodifiensea tui, R&w x's erent Tustt ct atime pastidal conservator era agrarian, gl voila riduceren protecfiei industriel nagiouale, Cit ‘nul eel nad potrivit asupen acestei polite spas P. DP, Carp, pregeintele comisiet penta modiiensen tuvifgluis «ft stiven cetonki a Ronnit unde emit ‘tinge agtenplt Inek brajele ce trebue si le fet faere, controverss © posibili, Acel nsf, enti sunt Cchetnnfi a edn 6 fark no sunt umn obigafi de ‘ca aplitn prerettil, ei sunt gi datott a pregiti viitorl, ogi adifind cregleren firenset 9 popniafiet soastce fone-ant aflat fa scart vieme in fafa nut proletariat eehipean, care neputindsse deda, fn Tips de in- ‘pustre, tao sininch folosttoare,” sar arunea in ‘agitail sociale » aatidal Liberal a atacat eu tort pateren no voinal, Iupln ea condust de P. 8, Aurelia ost fletul reformed tarifare din 1886 0%) ‘AL, Tahovary, vispuneind interpelisi ‘Aurelian a procizat ianigt cts « Spirtul C ‘acela cate este gf al guvesnulu: ideen de « favoriza ‘prin tarf eft se vn putea exporttl nostza agteol s ‘ile a apa in idustrie ceea oe ticbue si ie protejet { gl ecoa ce ate gars de a prospera fa noi ca industri Tati dar cf, de asti dott, partidele polite, ani- tandaegi doetiina Jor esupra. terifalui vomal, ou ) Gh Tonenew-Siggtt. Potion Agrard, pags 125. 3) Mt Toutes Probleniels cemerflvonrbrse, Ana- Tole atitnties ql cecnonitee 7036. AGRICOLA 149 icut politica agricolli hott. Liherait voiaw des. volterea industriei nationale in care vedeas temeittl cel moni sigur pentra vitorel ecosomie al fist Agri ealtnra era pentss ei pe al dolfea plan, Conserv torli, mai legafi de pAmdnt, voian s& fmmpace mersul vitor ab progeesthui indastsal cu necssitatea prezen tului dea favoriza exportul proditiei agricole Aceasti atitudine a celor dowd parlide istorice sa menfinnt de aci inainte constant, Zaberalit au fost apart intereslor econowice ale iste popue InGied tebane, pe efind conservator infslegeen sa spine totodath intexeele ageiultur Cel niai ifoeat aparitor al agrcultusi a fost Fifipesen, Hl a erfient eit vioicine politien prote fioniste a guvemfal (eral cw ocaia wwii {arith vattal din anul 1904. ¢Exportul agricola \¢ far se ridicd la 180,000 vagoane, pe cfind consumagia ‘atinge 200.000 vagoane, Exportim dar eit, eon- suum, aceasta erat importanfa comerfali ex ‘terior. Pentru o {ari care st are teritorin prea ‘ating, central de gravitate al setivithfi economiee fe aflé fn comerfsh exteriors; iar mai departe Filipesou adnogis ¢ Be acest tetorin sim 0 pope: foarte rark gi un tary de deafacare foarte sirac, Catat de sae fiche, slack de ofteva articole de ‘longa constonatic, toate nevoile se satisiac de eitxe tt fabricd eat dow’, Cx 0 fabri at xm monopol, ‘vot dowd un cartel » ), 'N, Tilipescu aven dreptate; atunel: pentrt a ere 6 industrle fntr'o far, cea dint8i condife ¢ mximen ferltorintd, adiek & plefel de consumafie, ast inst tind fara intregits, condfile economice sunt sein hnte, Desyoltaren industriel psin magna de protectie vamaliveste posibla, int actimen din trecut a par tidal Hberol spare’ ast indreptifita De altminter! ches times agri, care aagitat Statul Roman fa nceptel Lu scare nn este Inc sft, va puten gsi deslegarea fiveasct dectt atunel cfd poptlatia mizith va. deveni eonsumatoases itsegti roduetit agricole a {iri, Agriultura mu va devent entabiit la noi decAt atwuel cfd nu vom mai aves producfic excedentara pentru export. Dar peste ox Drefitile agricole 9. se rice in rapost cm cele ind Stole gi sh asigure astlel o rentabiltate « muneit fgricole, e nevoie si aver o ping consuniatoare intemal patented. Aceast® pinff mu ne-o poate da deckt o mare desvoltare industrial a {Sri ‘Pang le reforma agraxi, trebue si anal amintim de politen valorficiit cerealelor fn timpal warelui Hleboiu, Din eatwa loci stzdmtorllor Midi Negre omeyjul nostri pe mare era impiedecat, Numi Dteam exporta deedt fn Europe Central, fri care fe altminter aveast mate nevoie de inport alimentar. i toaté politica noastea de nentraltate, a trebuit sh felon tolusi infelegeri de vénzste 4 produefiel gticole, efci altel farm ar fi fost ameninfati cm 0 fotalh paralizare economich gt financiard, Vanzazea reoolle sa fet, in cei doi ani de nentafitate zo74— oxo, dela stat Ta siat, Am vindut Germanic’ gi gaviel mare parte din secolta noastsi; am tere, Diss aupra poe de ‘enti, 1904 tari somalwine gi Mei Britnit cantitate tisenmatd de sr, care int din canes impenibilitagit export ne desta fo Tn Uial rebnklpreacuparen guvernll fst asigurzen rane! populaiel 9t deck eultivaren spree Fejragcle normale Cun asa parton cea tai actieh Poel gi msre parte cin vite an fost nate dela tune etapa tern, ein decretele dit Sep temvrie 096 # AGist Ty sf altele ea tray fevers popu foctgenst spre 8 txectta mile agricole, att po prolate nick cat al pe cen ore, Sinisa rial i ae treme, Blrzescta ong fn 1917 wm apart sl St comluch 8. contiolee execttare mieior trio, Siena regi pe pln, populafia MOF ive i armata an sepa asl de! onmete, a tin, ia 1008 sab. governal Manghioman, mmca torte ayrict9fostlepifenat. 9 ses Sepminen peepeoc gta prociant me bine ertinen execatari nonce, Ineepand ena miso plogar dats cu aceasta gavernil a votat si legea arendari cobfigatorii_ pam prictate, tulut espropint din marea pro Aceasti lege aven drept scop edeafia ranilor ca arendagi, inainte de a Hise dis- ‘ribui pimsintul im plind proprietate, Ambele nceste Jegi au fost abrogate DREA REFORMA AGRARK (ip2t) PAN La. INSTAURAREA NOULUL REGEN DE, STAT (2958) x reforma agrart din r9r7—2r incepe al doilea capitol din istoria politicei noastre agsicale. Probleina se puiea acum cu sai mare intensitate, exe! prin expropriere dispar proprietarii mari 51 arendagit lor ‘care realizasera progresl agricol antebelic. In primii ani dela risboin aceasté problema nu a preocupat pe nimeni, Toate partidele politice si eu deosebire partidele noi, lsind Ino parte politien ‘agricolf, nit se giindeaw decit ta problema agrart care mu era id definitiy rezolvata gi eave agita spi ritele. Nimeni nu vedea eX exproprierea nu rezolv’ problenta socials, dact totdeodata proxtefia nu ereste sau_dacd mu se pastreara eel putin In acelagi nivel ‘Neinfelegorea acest faptal ca doi a idevir, se poate vecea si din Ups incheierea peli exportul agricol al {iii a rimas inchis. Cerealele i vitele mut se ex- yportau deeit ia misuesi mich si est perinise speciale, In acesti ani cand preful produselor agricole era agi de mate pe piefele mondiale, agrieuttorii romani at. fost impiedecafi, prin lipsa nel politic: oportune de stat, sisi refacd gospodariile siricite de sisboin, ‘Preful intern al cerealelor si vitelor era In jursitatea ‘prefuliti mondial, Abia in anul r920 gi xg2t, guvernil generaiului Averesen a reusit, si desfiinteze toate prohibifiunile, liberind astiel eomerful exterior. Situafin agricutturii in urma risboiului si reformei ‘agrare nt era inflovitoare. Autorul legit agrare a con: statat cel dintiiu aceasti situatie; «Urmttile eco. Snomice ale reformed agrare, care a transformat aga ede repele o fart de latifundii intr’o fark de prea ‘mick proprietate, a sunt nnlfomitoare. Cultura, JOPEDIA KO: ANI special a griului, « deserescut. Aceasta situafic € ‘ ingtijoritoare pentvu viitor si tontt atengia oamtenilor ‘de stat trebute st se dndzepte de act fnaiaate eatre & Gnoud oxganizatie agricol’, pentra a reca. fart pro- ‘eductia de cate are atitn nevoie ai. « Politica agrard 4 partidlor trobue sd fie tnlocuita printr’o politica sengricold» ent «aigura cutive lotr tegen agent prin art, 134 preveden: «dveptul de a stabili gl impune Omicilor propeietact obligapit privitnare ta plana de Sultan’, ln oxyaninarea.mijloacclor de caltr $i ‘tovarasis, iar prin art. 139 se arath gi sa ‘Aeei cari nit vor indeplint obligatiile prevazate tn s articolele de mini sus vor fi deposedagi, fara somapie, isteralui, printr’n otdiriee pros enungata de jadecktorul de’ ocol, cu drept de spel ‘a tribal» Dispovitile noestor dowd acticale, care aplicate ar fi putut opzi seaerea productiel agricole mt au fost fiottte is seamé de guvemele care au uemat, Tmnparfirea paméatulii la farani i reduccecea vb telor de’ trac{ine din cesta rasboiulnd impancat oud masusi agricole wrgente. Prima era fnffingavea silozusilor in gitile din zegimile de productie, «nde {iranillipsti de magazii gi eredit puteaw aduice cetea- Tele for; a dona era onganizarea nisneli miecaniee, In atl 192 Ministerul Agricultura prezentat Parlamentulsi don legi in acest scop. Legea infiin- ei socielttit « Mamdare», care resolve prima pro~ biemi, din motive politice nt a putnt fi -votatt, iar cea de a dow: Legea motocultirit a fost abrogati die guivernul care a urmat. Aceasti lege acoxda avai ‘agli 1a importul tractoazelor gf talesnisi de campa- rare agricultrilor, asoeiatilor agricole, gi mieitor Ine treprinzitori mecanied dela sate. In urma_ abo girl scestel leg, statul a fost obligat si plteaseh Aespagubiri de 200 mulfonne, fet ea miear un singur tractor 6 fi intrat fn fart, Libertatea comertului de export obfinett in x92t, no a finnt mult, Cuvernul liberal care wrmeat, pe niotiv cf prefurile produselor agricole s'uut seumpit, {nflinteara taxe de export, ‘Laxele de export, cfatt foarte mari, 13—~20.000 lei la vagon pentrtt cerealele de nutref, 40.000 lel pentru grat, 8.000 ef pentru @ viti mare, cte. Tnstituiren for urmarea, pe lange ieftiniren trainin, gi implinirea bugetwlui. Jumitate din incasivile bugetulai provenes. din iaixele care apiisau exportul fill. Ceca ce ¢ etiios e ett gitvernt, fn timpol cind ingreaia exportil prin taxe, urmiien gio politick monetari pentri ridicarea’ cursilui feului, care scidea vertiginos in urma gregelilor de consiicere monetard gi economic. Reginmul taxelor de export care a tint xo32 dela pani ta 1927 a lovit grew ageieultain gi economia ivi, Agricultocii aw sfrfeit. Suprafefele cultivate au fost restriise, at aveam grfw sticient, au stumiai pentru export, ‘Jar nici pentr consumafia. fel, AStle& ria fot evo se pernsed me stecut ext ora tn fabricatea fined, Lupta Gusa timp de cinei ani de Uninmea Sindicatcior Agricole a avut id pero de melive lg agrare entra Vechiut Regat, ict me ”ENCICLOPRDIA ROMANTET 152 Ina at ‘tq24 sia votat legea peutr infiinfaree Car ato ncenmiate In Ardea! st Bucovin eeseres ipsa fafiinfat Tnstitutul Zootehnic si Ss promnigat ger ponte imbandtfirea vitelor, nliose ftlul zopteliie al cirai scop era pro- Centon de repeiducstord alesi, Ministeral Agrietl- fy epritalt exesterea vitelor prin institutile sale de, it special berghelie, care acum sunt Pine conltse. Bl a ineurajat inftiofarea sine de excstere, Np eredem ins cf politica sa Se cot mini bund. Intreducerea raselor 1» ia vwekbal Regat gf fn Basarabia se loveste de stl teale datotite cimel gf nepregitined oamenilor. 24 teak fotrvit, pentiw aceste regiuni, urmcirea sshfisnii rasebor attohtone de vite, Progresal ar ff feat hist fret, dar wai sigur Vredbsfis agricola cxa tot nenwulfumitcare. Impar 1.9 msilor, ipsa edueafiei teliiee a fara inal taselor de export au avut drept crea conmsiderabila a produetiei, «Daca Sougrane ynolneismioie a crear tn a th periasda ae Producti nifede lat beetar ttt «din spt pat opie wah 2S “cal ges fl impresses ee “rata Gpentegeeeaneaea ae we 8 la noi, sub forma de societaji ano- nine romiine, aw dat rezultate dezastruoase, omorind niligane de pai. De altiel, pe basa unui report fout de autorat acestuiarticol in urma nei insireinarl spesite, Comisinnea intemafioualt a. Mediterane, fa sesunes Gl geuealt auth fn” Napol ass, a aprobat eX totul concluziunile no-str: ex privire Ia crac ste tioniloe pe Danette din large MtWt" Negre intervenit la toate statele siverane spre a pune ft aplieare masurile propuse. ‘Tot asemenea este si cu necontenitele incest ale cherhanagilor din. Véleov, enti, — penta n gk pretext ea si poatt fl Misaji si peseuiaset sturiont in epoca de erujare, in apele din fafa gutilor Dimi au inventat © teorie de ocavie a ¢ mit inter nale®, Acensi ar tncepe In distanta. de numais dela literal gi dincolo de aceastt Iiuita Stata 10- ada nu ar even dreptul si aplice legile sale. ‘Teoria sie cu toll falsi gl cu consecinge dintre cele mai primejdionse, Inte'adevir se stie cf, it genere, tn fafa gutilor flaviale marea teritorialé are pretutindent o intindere spre Iasg cu mult mai wares iar [i a fu special, tetitoriul’ nostra se intinde ‘pani I 3 nile distanfat spre Hist de Inswe Serpilor, eens‘eutti prin tratate ca so anexia Deltei Dunit o. Dect pretinsele ¢ape internafionale » sant, in ealitate si de drept, ape nationale, b) Planut de investfit si de tnzestrare cw instala- Wile $4 wilajul necesar exploatiri slurionitor. Politica ‘noastai in chestia sturionilor nu trebue sk se Himitene coomuat fa erugarea sf fnmljires peptelui, ci trebue s& cautte, toda, ca aceastl bogifie unied sh fie pusit in valoate ostfet eum meritt, prin aparatele gi insta- lafile cele mai moderne, Aga dar trebue aplicat gt net wn plan de invesifie, tu felul celui care Lam dleseris peutrn pescavile Deltel Dunari, Bil trebue st prevada urmitoarcle luerdi gi sports ale inventarulai de exploatare: 1, dimonajarea coasish: cu adapostui de peseati si cu loctir ridicate (pomiostele) pentru instalarea 28- voadelor de earmacs, a cherhanalelor gi colibelor pes- carifor; ot drumuri de acees pe uscat; ex camio- ete pentru aprovisionarea sivotdelor si pentra ‘transportal repecte al peptelui prins a depovitele prin~ cipale (Valeov, Sulina, Sf, Gheorghe gi Portifa); ext stafiuni de semnatizare a prevedeniior timpulii pen- ‘ru pescatit cari pesowiese in. larg 2, Ameuajarea si inzesirarea porturilor principale de -pescitit de sturioni dela coasti (Valeov, Sf, Gheorghe $i Jurilofea) en bale, cherhanale, gheftai, depozite de inateriale si toate instalaile necesare pentstt eom- servarea, prepararea, ambalarea si expedieren peple- ni In pia}, precum si pentra industrializatea sa. Deasemenea, laborstnare igienie gi sistematics de pre~ perarea ierelor, 3. Vase do transport rapid al pestelui, at&t: pe Du- niire pint fe piefele principale de vanzare, elt gi pe mare penta colectnrea rexulatil a pestelui prins dle nivoadele dela coaste, 4. Motorizarca bircilor pescarilor, pentra a le per- mite s peseuiasct Ia distanfe edt’ mai.mati in inrg, ia puter aduce, oft mai zepede, pestele prins la cher- hanale, 5. Refaceren gi modernizarea totregului inventar de cmelte POLITICA PRSCA RITUTUT 177 $i aci ca gi la pescirife din interiorul fluviatsi, se impune crearea nnd fond de investitie 54 a und fond de rubswent IT, Sevumbiite de Duéye, A down serie de speci de pesti migratori, earl vin la gurlle Dunit gan fo importanpi mare comercial, sintt chipektele, adie serumbiile de Dune (Alosa pontica gi loss nori- mani i pe la. miilocn i pani la aproxinativ 600.000 kg, si eos chiar pfnii In wn milion ky anval, Ca gi sturiou, ele se prind, alte fu mare cat sf fn fluvin, de cite pes- cari din tpati Delta, ensi se adund in acensti epoct Ta conste sau la Dunize gi te pescuiese eu seti- cil, Aceste speci, sirate in itoiage gi afimate, for nea obieetiil unui important comerf, gt industria liznrea lor da, de ascmenea, 0 ocupafie remunera- toaze multor iucrator. Intruecit speciile de pogti aritate mai sus vin din largul_ mii, chestiunea erafirii reproducfie! for mu @ ined, cetuall, dar investifile, pentru mnelie de pris, instalagi, etc,,ca gi pentri sturioal sunt absolat necesare. TIL, Chofalti, A troin geipt de peyti, de o mare importanj comercialt, cari vin la coastele noastte vara, — spre ainta in cilusi iy marie Ineurt fitorale: Rasim, Sinoe, Babadag, Caranastf, Sasic, Sagani, Alibey, Yabalat gi Limanul Nistrulad, — sunt chefal Bl inte treptat (cardutile de de fiecare varsth vin separate), n enrsul verti pind Ja Tulle, find pescarit inch garile de comunicare ale Ineuilor cu anareaprin garduri puternice previaute et cotefe de prindere din spre Ine spre mare, In Av- ust, le prime fuctuni de vari (le St Hie stil vechia), chefalii, si in special specia mare nmi labas, ine cearek ise refugieze fi mare, Apoi fn tot eursi toa nei, Ja fiecare furtuna, entefale sunt pline de chefal, carl vreait sk fugh in, mare, aga ch itelle bea dovedese si-i transporte la cheshanale, unde se pit Ja stirat gi afumat, Produofia variev’, dela an In an, ‘£00,000 keg gin milion, kg it loci e de 400.000 kgs dar sunt sian, foarte farl, cud en Reade chiar Sub ,100,000 kg, In anil 936. hus’ producfin a ajins Ia aproape £ wition ky pina fiocare specie gi fn . Prindores chefalufat ty wee icus cca te Ravin de pill, core investiit importante pente constitiren ger lui maze care tuchide guna Porti pe cid in ncul Since. choltuelle sunt mai mul, find nevoie mxmal Ge cunigicea firlelor gl de insta- Tagen yuor meh gardust on cotele, Fapi de o produeyie att de ea pricioast, — cici migrafiile cheia- itor ia mvgce depind de vaciafile anu ale ale condifillor hidrogratice gi at= ‘mosferiee, —‘explontarea ¢ slcantitBNCICLOPEDIA ROMANIET PAMIDTA RRGAEA ~ Sant ani eind spesele fcule se plktese Jasuit gh sim alfi ani find peseari pierd tot eapitalul for. Chestiunen erufiritacestei speci ns este ine acta ali, Chefai, in afar de cei vandufi fn stare pronspati pent consumafia intern, eonstitaiese baza nel ia- ustslalizci de madi proporfil drat, afumat, iere de chefali ete.) si obiects} tinal important comert de ex: port in Orient, $i aceasta cexe investi de instalagil gf feriale,dintre care cea mai de seama ar fi constri- irea, th sceste lacus, de gardurt permanente, ca cele din fogunete dela Commachio de fang’ Venetia, sie ‘exist, incl din weehime, mari pescisit de chefal Ca gi pentr sturioni, singurul miles, penta a se puten da desvoltarca pe care o meritf, acestei ex: ploatiri, este reasea acelai fond de invvestigit gt de rulment’ despre eare ant arnintit 1) MARINA ‘THRILORIALA IN APARA DE CHA DIN VATA GURIEOR DUNARIT Iasand. In o parte ‘nave pest de sturiont din porfitmea de maze cu apa salmastri sitaati in fafa guellor Dundrii, Romstaia Dose o.Sntinsa angime de coast, intze Capal Midia i Hotene gl fntre Valeoe ggurile limanulai Nistrolul {eegiutea din faja suailor Ineur litorale basarabene), inde peseuitul th apele teritoriale are un caracter ct Aotut diferit, Specile de pegti asi se prind aci. cat si metodele cle pescuit, determinate de biologia acestor specii si de condiile hidrografice speciale, sunt cutotalaliee, De unde uimexi ok tntreaga ex: ploatare. preesm si comercializarea si industrial area. acestor speci! cer 0 alt organizare i alte isu Spre deosebire de regimen de api satmastrk a stu- rlonilor, unde statul are fn proprietatea sao mare "TREY GRAPHY Dy REGK ~ VIAIMHARA PABEKRUN, DUA OURA DRATULUE 8H, GHHORGIE, we) ayutie naturali pe care trebue si 0 exploateze ef reficnal, mu numai fh fateres 8s gl'al credit unei bune stitt so fia locala, ci si fn interesul imei bun i ext scopul de agi asigara, din producfia proprictafit sale domeniale, venitusi cat moi mari pentru tezaural public, —in eazat restului Hitoratulit tuncitim fiscal tater cade, deoeamdati, pe tn al doifea plan gi pre- Gomind preoeuparea desvoltirii aeestu favor Intent de avutie si de activitate national, care pana acwmt a rimas intro stare cu totul primitiva, Deaseinenen, pe ednd én reginnea stusionitor avent © supra-populafie de pescari, — care a Snceput, starea de azi a Iuerurilor, a. ua imal avea 0 cup fie suficientit tn pescuitul sturionilor gi, astfet flint, ameningii a distruge, prin suprapesentire, baza ace stor hogate peseatil, —-aci, in caxtl mifrit teritoriale, ‘pesca locate’ Tipsese aproape eu total, Din. acenst ‘eau, suntem nevoitist privim eum pesearii din alte fiti, -— pescarii calcanagit ex vase motorizate. dit ‘turcia, pescarii taliangit adusl din insulele grecegl, ete, — vin de-si edgtiga vinfa pescuind ia apele 10a stee, ci gisese act locul neocupat. Apo ii iem cum cutille gi butosiele de conserve de pegte, pindite pe toate piefele naastze, — cut irate din alte fi en devize aut, stint Tis ew savdle franceze si portugheze, ca i sandelele de Iisa un lipsese doar niei chiar in efelmulle satelor nonste, — pe cind bancurile de pesti dia care stint fete aceste conserve: scrumbii albastre, palamida, aussi fanchois sau sardele cde Tisa), aterine, “stavride, Tarbuni, efe, tree pela coastele noastre, fark sf fie prinse si urmarite deet foarte putin fn dn= nl lor.t nn wineeau expats eH TACK, sINOR ‘Toate avestea ne arati efte interese mari av putes fi satisitcute prin formasea wei nimeroase clase de peseari pe fArmucile nagstre gi prin arganizaven gl zestrarea pesciiei maritime romnesti fn apele Mi Negie cit tot utilajal necesar. Clici™ haze natural exist, dar trebue pus in valoace. In adevic, pentru a se ajunge la acest seop, trebue intreng si foarte minufioast organizare dublatA de inisuri core si ademtenenseh pe tinerii vrednici si Iintreprinaditori sk se apuce deo asemenea meserie, ‘Trebite ca, fnainte de toate, viafa si luerul sf le fie asigurate, adict: trebue sf Ji se len putinga dea. avea birci solide ex panze sai motoare, pentiu ea 4A msi risce viaja fa cen mai miei furtuns, gi pentra cca pestele ce-l prind mai departe de consti si-l poatt aduce nealterat deetldurit lo pinga de vinzare; iar in al doilea rind, mai trebue si aibit debugeurt nsigu- ‘coders whnit wom I DRNETEY, sasTOF NEETU vournica Peseharysyt 179 fate pentru peqtele cel alucte rapa. Cd de nai efnd, ia desele fartuni fo rea mil peter din ce so avertneaa mh eg mal tntore: ebu endtle de pesca matesaleledin cae Se fac costt sume at ai oh ‘4a taxelor vamale; end ext ese iatre dale larg ela pista peptelealteat de ellie e deetiat tin eawan tnpalut pron ling cl ped teheged te lapel find, fn epcele de ma pier pga ad de atin pala nn geste cimptrton truest oe neretangt (list tet de capital yneavnd nc Ne ‘nile Ampranata) 8 pot semper eat seeete ee Potate de erimpirare, anibala), plate toe te 1% bof, te, note a expedin w detail eae rite dng “acest asi onthe tna az pte Hea faite conto at poate fi de loe ademenitoare. ee SS examin dar, ce se fonts fae penta at rex scoputilor dovite? J mateateritorat aver don entegit de poy cari format object pectin eal nes fee ite uuelte de prin, allt oration eats eae Jncurajare, sanune:a) peg setentaiea tts apropieres inant cnustelon 1) peti miguton Aectla din ura sata), yee orm ah Maren Neageay att vit in anumie ep tn apes Dieter eataeior 2) posi onginal dn eh tana, cart Intel pn Teor fan edad pete ase efi tn Marea. Nengr, ix in igre e free pe le fitoratut nos 4) sit seentri sunt net car ve ges, aproaye tn tot tinal anf, fe iseditn apropore const, Meek taxtese pe Tundile stanenase vee) Reps cele isipone enna culemit mich Tubie ade ick de mare, bow de ware, xan, ee, ilu, Inpina, seroata de mare cee). wert eu vuelted in stares ce leave pe mare, HOT Br FACUZ UT gansta