Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Deputat În Parlamentul Republicii Moldova, Igor Munteanu

    Uploaded by

    Vasile Cojocari
    4K views9 pages
    Deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Igor Munteanu

    Original Title

    Deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Igor Munteanu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Igor Munteanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4K views9 pages

    Deputat În Parlamentul Republicii Moldova, Igor Munteanu

    Uploaded by

    Vasile Cojocari
    Deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Igor Munteanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    Sai ae Parlamentul ” Republi Moldova 10 julie, 2020 Parlamentul ‘Moldova CURTEA CONSTITUTIONALA, Mun. Chisinau, str. A. Lapusneanu 28 20 ‘CURTEA CONSTITUTIONAL ‘X REPUBLIC MOLOpVA | introre Nr. L4 CoN Be a SESIZARE privind interpretarea dispozifllor articolului 106! din Constitgia RM, care prevede condifile angajarit réspunderii Guvermului in fafa Parlamentului RM, AUTORUL SESIZARII~ Igor Munteanu, Parlamentul Republicii Moldova. Datele de contact: Chisinau, Stefan cel Mare gi Sfant, 105 Prezenta sesizare este un document juridie gi poate afecta drepturile gi obligatiile dumneavoastra epics Molton, MD-207, Chino ‘afogpatanent.nd Da Seen el Mare St 05 ‘wwvbrementnd Datele generale: I~ AUTORUL SESIZARIL 1, Numele/Denumirea: Igor 2. Prenumele: Munteanu 3. Funetia: Deputat in Parlamentul Republicii Moldova I. OBIECTUL SESIZARIL. Sesizarea ace drept obiectinerpretarea dispozifilr ani colului 106! din Constitutia Republicii Moldova, care reglementeazi angajarea rispunde- sii Guvernului Republiit Moldova, Interpretarea Curt: Consitujionale este necesar8 entra fi elucidate urmioareleitrebtr: 1, Daca sedinga plenard a Parlamentului pentru prezentarea programului, decla- ratiei de politica generala sau proiectului de lege si'sau decbaterea politi pri- vind mentinerea sau demiterea Guvermului nu are loc din motivul neinirunirit evo ‘rumului, mai pot fi convocate alte yedinge plenare pe aceeastchestiune? 2. Dacé da, atunci care este termenul rezonabil in care asemenea sedinje mai pot ft convocate? 3. Poate fi consideratd absenta majoritait depucailor alesi in gedinga plenardt a Par- lamentului ca un refuz de a decbate programul, declarayia de politica general sau proiectul de lege asumat de Guvern? Poate fi considerat un asifel de refiz rept o exprimare indirect neinerederit Guvernulul? 4 Care sunt consecingele refuculut Parlamentului de a dezbate programul, decla- ratia de politicd generala sau proiectul de lege asumat de Guvern asupra celui din uma? II. CADRUL LEGAL CONSTITUTIONAL EXISTENT. Articolul 106 Exprimarea neinerederit” (Y) Parlamentul, ta propunerea a cel pyin o patrime din deputati, isi poate exprima ne- inrederea in Guvern, cu votul majoritajit deputatilor. (2) Inifativa de exprimare a neincrederil se examineaza dupe 3 zile de la data prezenta- riiin Parlament, Articolul 106! ,, Angajarea réspunderii Guvermului” () Guvermul isi poate angaja raspunderea in fafa Parlamentului asupra unui program, nei declarayii de politica generald sau unui proiect de lege. (2) Guvermul este demis dacit mopiunea de cenzurd, depusa in termen de 3 zile de la pre- zentarea programului, declaratiei de politica general sau protectului de lege, a fost vor tata in condiqile articolulwi 106, (3) Daca Guvernul mu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se considerd adoptat, iar programul sau declaratia de politica general devine obligatorie pentru Guvern. IV. EXPUNEREA ARGUMENTELOR IN SPRIJINUL SESZARIT Independent de dezideratul unei bune colaborati intre diversele autoritati publice, indeo- sebi intre legislativ si executiy,realitatea are uneori gi fate mai mult sau mai putin con- flictuale. intr-una dintre cele mai provocatoare carfi publicate in primul deceniu al seco- lului XX ~ Post-democracy, publicaté in 2004 la Cambridge, Polity Press, Colin Crouch avertiza asupra faptului ci in sistemele politice occidentale, de regula considerate a fi democrafii consolidate, se manifesta tendinje de evolugie spre ceea ce el denumeste “post-democratie". Tendinfa observatd ine de faptul a politica devine adeseori un teren de actiune rezervat unor elite restrnse gi cd majortatea cetifenilr sunt treptat indepar- tai de la pariciparea plenari si democraticd a participaii individuale sau a exprimaii ‘nor optiuni poitce, fapt care poate pune sub semnul intrebari si relevanfa parlamentu- Jui ca prineipala insttuyie a democrajei reprezentative. Or, majoritatea derapajelor de tip Post-democratic ale procesului decizional se realizeaz& prin sila nivelul puter execu ‘ve, care administreaza procese, resurse si institu decisive ale statulu. iin raport cu diversele excese ale executivului, parlamentul este de multe ori incomplet dotat cu mijloace de reactie. Este extrem de important astfel ca Parlamentul si reacfione- ze controlat, gradual si proportional la excesele executivului, prevenind aceste excese prin exercitarea functiei de control si supraveghere legislativa, Pentru a asigura o aseme- ‘nea capacitate de reacfie timpurre gi eficient& contra unor potentiale excese, un rol impor= tant revine Comisiilor parlamentare, Mofiunilor, altor forme de controlul parlamentar, consacrate prin prevederi consttufionale. Parlamentul European a adoptat mai multe re- comandari de intirire a funcfiei de control si supraveghere legislativa in adresa parlamen- telor din farile Parteneriatului Estic, cu scopul asiguriri efective gi plenare a echilibrului, ‘cooperiirii gi separatiei puterilor in stat, Comitetul pentru Afaceri Politice, Drepturile ‘Omului si Democrafia al Parlamentului European a adoptat la 2 decembrie, 2019, o Re- zolufie speciala in cadrul Euronest cu privire Ia controlul parlamentar ca instrument de consolidare a democratiei, raspunderi si eficientei instituiilor statului in farile Parteneri- atului Estic, subliniind c8, *controlul parlamentar reprezint& un pilon al democratiilor consolidate, alturi de prineipile sttului de drept, juednd un rol esenyal in asigurarea uunei guvemari democratice, ajutdnd Ia imbundtijrea calitiii politicilor guvernamentale, 4 programelor gi practiclor, prin care le va conferi o legitimitate mai mare. Totodatd, Rezolutia recunoaste c& "opozitia politicd trebuie s& defind un rol special in exercitarea controlului parlamentar pentru a menfine o supraveghere riguroasé si continud asupra activitafilor executivului” (Raportul adoptat de Euronest la 09.12.2019. Autoti - Nacho Sanchez Amor, Parlamentul European gi Igor Munteanu, Parlamentul Republicii Moldo- vva)!. Se considera astfl ci existé riscul ca guvemele si-si extind& atribuiile in anumite ccazuti plind la punctul de a substitui competenja Parlamentelor in procesul de legiferare, cea ce ar putea crea fir indoiald o concurenta nefireasci monopolului natural al putei legislative de a face legi. Din acest motiv si prin intermediul acestei sesizati se solicit Curtii Constitufionale si dea rspuns, prin interpretarea Constitutiei, la urmitoarele i ‘rebar esentiale acestei materi: 1. Daca sedinta plenard a Parlamentului pentru prezentarea programului, decla- ratiei de politica generala sau projectului de lege si/sau dezbaterea politic’ pri- vind menginerea sau demiterea Guvernului nu are loc din motivul neintrunirii evo ‘rumului, mai pot fi convocate alte sedinte plenare pe aceeasi chestiune? 2, Daca da, care este termenul rezonabil in care asemenea sedinfe mai pot fi convo- cate? 3. Poate fi considerata absenta majorite! deputatilor alesi in sedinga plenardi a Par- Jamentului ca wn refuz de a dezbate programul, declaratia de politicd generaleé sau projectul de lege asumat de Guvern? Poate fi considerat un astfel de refuz drept o exprimare indirect& neincrederii Guvernului? 4. Care sint consecingele refucului Parlamentului de a dezbate programul, declarajia de politica generald sau proiectul de lege asumat de Guvern asupra celui din ur- Asumarea rispunderii Guvernului in fafa Parlamentului reprezinté un instrument juridie si, totodaia, o institutie constitusionald cu trissturi distinete care necesita o atengie si un ‘control deosebit, att parlamentar cat si constitutional. Angajarea rispunderii Guvernului in faja Parlamentului reprezinta un act cu deosebite consecinge politice, Aceasta rezultd chiar din esenga si originea acestei insttufii constitujionale, Este un fapt notoriu c&, insti= ‘ufia angajérii raspunderii Guvernului in fafa Parlamentului a apérut in Franja in condifii- “tg /4nn.epgenems.curopariropa.e/emstata/upoad/acoag7Ho.SaaafSe-hsaa- ‘lgahesSaseo/NEST Sth cesolution POL EN.paf le unei crize parlamentare si instabiliatii guvemamentale. Insttujia angajarii de réspun- dere a devenit o practica sustinuta de norme constitufionale, oferit guvernelor cu scopul

    You might also like