“~~ $pecializarea ins tii pentru Co structiCapitolul 1 Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Scopul si obiectul desenului tehnic Desenul tehnic poate fi definit ca fiind disciplina ce sintetizeaz ansamblul regulilor si conventiilor de reprezentare grafic pland, avind drept scop determinarea gi reprezentarea unor obiecte. Prin intermediul acestei discipline se exprima si se transmit conceptiile tehnice referitoare la structura, functionarea, estetica si realizarea fizicd a obiectelor. Desenul tehnic reprezint& un limbaj comun de exprimare si comunicare intre diferitele categorii de specialisti, proiectanti si executanti deopotriva, dar si pentru utilizatorii de produse. Astiel, a devenit imperios necesar folosirea unor norme si reguli riguros stabilite, sistematizate si unificate prin procesul de standardizare. Pe parcursul lucrarii se vor face freevent referiri la standardele roménesti STAS sau SR (reactualizate) $i la standardele intemnaionale ISO. Odata cu elanul economic de la sfargitul secolului al XIX- lea, constructori eminenti ca de exemplu ing. Anghel Saligny, au manifestat un interes deosebit pentru implementarea gi dezvoltarea desenului tebnic in fara noastra. Aceastd disciplind presupune insusirea prealabila a unor cunostinfe de geometrie plan’ si in spatiu, precum si de geometric descriptiva. Se poate in acest fel realiza trecerea biunivoca intre planul bidimensional (2D) si spatiul tridimensional (3D). Este o disciplina fundamentala pentru invatamadntul tehnic superior si nu poate lipsi din programele analitice a unei scoli de profil tehnic. Desenele tehnice executate dupa schit4 sau dup modelul de referinta se executd la scara, fie manual, cu ajutorul instrumentelor de desen pe coala de desen, fie computerizat ca aplicatii Corel Draw, Auto CAD, Pro ENGINEER, IDEAS, ete., tiparite apoi cu ajutorul plotter-ului 1.2. Clasificarea desenelor tehnice Standardele STAS 9796 -82 si SR ISO 10209/1 — 96 stabilesc o clasificare a desenelor tehnice precum si terminologia pentru diversele categorii de desene.v v v v v v Capitotul 1 a) Clasificare dupa domeniu: Desen industrialul se referd la reprezentarea grafic’ a semifabricatelor, pieselor, dispozitivelor, masinilor si utilajelor din diferite ramuri industriale. Desen de constructii se referi la reprezentarea constructiilor de cladiri, a lucrarilor de arti, a clilor de comunicafii, a constructiilor hidrotehnice, precum si a conceptici tehnice privind elementele de constructie si finisaj ale acestora, Desen de arhitecturd se referd la conceptia functionala si esteticd a constructiilor, la evidentierea elementelot decorative si de finisare. Desen de instalafii se refer 1a reprezentarea ansamblurilor sau elementelor de instalatii aferente constructiilor, unitatilor industriale, agregatelor. Desen cartografic se referi la reprezentarea grafic’ a regiunilor geografice sau a suprafefelor de teren cu formele de relief, elementele fizice naturale, construct si amenajairi existente Desen de sistematizare sau urbanistic, se refer la reprezentarea grafica plana a conceptiilor de ansamblu si de detaliu privind amenajarea teritoriilor, centrelor populate, unititilor industriale sau agricole. b) Clasificare dupa sistemul de proiectie: Desenul in proiectie ortogonald, reprezint& obiectul sau ansamblul de obiecte prin proiectiile sale, obsinute cu ajutorul proiectantelor perpendiculare pe planele de proiectie. in acest categorie se incadreaza si obiectele reprezentate prin metoda proiectiei cotate. Desenul in perspectiva reprezinté obiectul pe un singur plan obtinut cu ajutorul proiectici conice (perspectiva centrali) sau a proiecfiei paralele ortogonala sau oblica (axonometrie). ¢) Clasificare dupa modul de intocmire: Schita, este reprezentarea in creion, cu mina liberi a obiectului, pastrndu-se proportiile in limita aproximafiei vizuale Desen a scarii, se intocmeste cu ajutorul instrumentelor de desen (teu, rigla, compas, echer, raportor) sau pe calculator cu ajutorul programelor speciale de desenare. in acest caz se pastreaz un raport constant intre marimea reprezentatd pe desen si mérimea reali. 4) Clasificare dupa gradul de detaliere a reprezentarii: Desenul de ansamblu, are drept scop reprezentarea formei, constructiei si functionarii unui obiect complex alcatuit din mai multe componente; Desenul de piesa, are ca scop reprezentarea si determinarea unei piese;Capitolul 1 > v vv v Desenul de det: consti in reprezentarea la o scar marité a unei parti dintr-o pies’ sau dintr-un ansamblu, care di inform: suplimentare privind forma, construcfia sau modul de asamblare ©) Clasificare dupa destinatie: Desenul de studiu, este intocmit de regula la scard, in mai multe variante, pentru alegerea solufiei finale; Desenul de executie este un desen definitiv, intocmit la scara si care contine toate datele necesare executirii obiectului; Desenul de montaj precizeaza datele necesare pentru montarea obiectului in vederea punerii in funcyiune; Desenul de prospect sau catalog este o reprezentare general (de regula in perspectiva) folosité in scopuri publicitare si pentru promovarea comercial a produselor. 1) Clasificare dupa confinut: Desenul de operat ., contine toate datele necesare unei singure operatii tehnologice; Desenul de gabarit, contine reprezentarea conturului obiectului respectiv, eu indicarea cotelor de gabarit si manera, Schema, este desenul care contine reprezentarea simplificati, redusi la elementele esentiale ale obiectului, cu scopul definirii functionalitatii unui ansamblu sau in vederea fixari si prezentirii unei conceptii tehnice noi; Desenul de releveu se intocmeste dupa un model existent; ‘Epura contine rezolvarea graficd a unor probleme tehnice; Graficul (nomograma, diagrama, cartograma) reprezinta variatia unor marimi dependente de alte marimi. 2) Clasificare dupa valoarea de document: Desenul original este documentul de baz care poarti in original semnaturile legale si poate servi la multiplicare; Desenul duplicat este documentul identic cu cel care a servit la executia sa si se obfine prin copierea acest Desenul original-duplicat are aceeasi valoare legal ca si desenul original distrus sau disparut; Copia este desenul reprodus al desenului de baz, in scopul folosirii curente, Pentru definirea unui desen tehnic criteriile de clasificare pot fi combinate.Capitolul 1 1,3. Standarde de baz4 comune Diferitele domenii ale desenului tehnic utilizeaza standarde specifice. Exist insa si un fond comun de standarde, dintre care cele mai uzuale vor fi prezentate in acest paragraf. 1.3.1. Formate utilizate in desenul tehnic Pentru a se asigura uniformitatea si folosirea rational a spatiului de desenat, stasul SR EN ISO 5457 -2002 stabileste formatele si dimensiunile desenelor tehnice. Prevederile acestui standard se aplicd deopotriva desenului original si reproducerilor. Formatul reprezint& spatiul delimitat pe coala de desen prin conturul penta decuparea copici desenului original si are dimensiunile a x b [mm]. Plangele de desen pot fi folosite cu dimensiunea lor cea mai mare dispusa fie in lungime, fie in latime (Fig. 1.1) Fig. 1.1 Dispunerea formatelor in desenul tehnic se utilizeaza trei tipuri de formate: formate seria A, formate alungite speciale si formate alungite exceptionale © Formate seria A: Simbol format Dimensiuni [mm] AO 841 x 1189 Al 394 x 841 A2 420 x 594 AB 297 x 420 Ad 20x 297| Capitotul 1 © Formate alungite speciale: ‘Simbol format Dimensiuni [mm] ABS ¥20 x 81 Aaxd 420x 1189 Abs 297 x 630 Aaxd 297 x 841 Aa 297 x 1051 + Formate alungite excepfionale: Simbol format Dimensiuni (mm) Simbol format Dimensiuni [mm] ‘AOx2 T189 x 1682 ARxS 420.x 1486 ‘A0x3 T189 x 2523 ABx6 420°x 1783 Alx3 B41 x 1783 Agx? 420 x 2080 Alxd B41 x 2378 Aa 297 x 1261 Adxd 304 x 1261 AaxT 27x 1471 Adxd 394 x 1682 AS 207 x 1682 Ax 394 x 2102 Aad 297 x 1892 Elementele grafice ale unui format sunt date in Fig. 1.2 dupa cum urmeaza: reperde coneae conta pe dsp mg de tie_ “08 UTR ose _teteadecoordonte / copsi T eee. reper orients ~ - inc Po finders E ora tice de its Fa ag Ga &y i H - 1 ¢ 5 lo denote Fig. 1.2 Elementele grafice ale formatelor = zona neutra (1), cuprinsa intre marginile formatului finit si chenarul care delimiteaza campul desenului; se recomanda ca aceasta si aibi'o latime minima de 20 mm pentru formatele AO si AL, respectiv o laime minima de 10 mm pentru formatele A2, A3 si Ad;Capitolul 1 ~ chenarul (2) delimiteazi cémpul desenului si se executd cu linie continua de grosime minima 0.5 mm; «= fasia de indosariere (3) trebuie si aib latimea minima de 20 mm (incluznd si zona neutra); ~ indicatorul (4) se prevede obligatoriu Ia toate formatele, se ampalseaz in conformitate cu stasul SR ISO 5457-1994, de regula specifice identificdrii desenului: in colful din dreapta jos; acesta confine informatiile ~ reperele de centrare (5) trebuie s4 figureze pe toate formatele si trebuie situate la extremitatile celor doua axe de simetrie ale plansei; se reprezinta cu linii continue cu grosime minima de 0.5 mm, incep de la marginea formatului finit si depagesc cu 5 mm chenarul;, = repere de orientare (6) se folosese pentru indicarea pozitiei plangei de desen in timpul executirii desenuluis - gradajia metricd de referinta (7), dispusd de preferintA simetric fata de reperul de centrare gi se dispune in zona neutra; - retea de coordonate (8) permite localizarea facila a detaliilor pe desen; diviziunile se noteazd cu majuscule pe 0 axa si cu cifre arabe pe cealalta axa; - unghiuri de téiere amplasate in cele patru colfuri ale formatului finit. Elementele obligatorii sunt: chenar, indicator si reperele de centrare, celelalte find facultative. Pentru formatul A3 utilizat in mod curent de cétre studenti elementele grafice obligatorii sunt sintetizate in Fig. 1.3. Fasie indosariere } 297 Indicator 420 Fig, 1.3. Elementele grafice pentru format A3Capitolul 1 1.3.2 Indieatorul si tabelul de componenta Indicatorul este destinat identificarii, exploatarii si infelegerii desenelor tehnice si a documentelor conexe. Acesta se pozitioneazi conform standardului SR EN ISO $457 - 2002, de reguld, in partea din dreapta jos, lipit de chenar. Indicatorul este aledtuit din mai multe zone dreptunghiulare, ce pot fi subdivizate in Tubrici care se completeza cu informatii specifice. Modul de alcatuire si completare este dat de stasul SR ISO 7200-2004, care este un standard permisiv si nu impune un model unic de indicator. De aceea, in diversele ramuri ale desenului tehnic intalnim diferite mérimi si tipuri de compartimentri. Informatiile se grupeazi in mai multe zone dreptunghiulare, dupa cum urmeaza (Fig. 1. 4) * Zona de identificare ce cuprinde informatii de bazi — denumirea si numarul desenului, numele proprietarului (firma, companie, institutie), etc. © Zona de informatii suplimentare alcdtuité din rubricile: a) informatii indicative b) informatii tehnice formatii de exploatare Zona de identificare maxim 170 Fig. 1.4. Zonele de compartimentare obligatorii ale indicatorului in cele ce urmeazi se vor propune modele de compartimentare si aranjare a informayiilor de bazi in acord cu noul standard, tinindu-se cont simultan de traditia din domeniul industrial, respectiv al constructiilor gi instalatiilor. Indicatorul se traseaza cu linii continue groase si subfiri, ca in modelele propuse. > Indicatorul pentru desenul industrial in Fig. 1.5 s-a propus un model de indicator pentru plangele ce vor fi efectuate de caitre studenti la capitolul de desen industrial. in Fig. 1.6 s-a dat tabelul de component care serveste la identificarea componentelor produsului ce face obiectul unui desen de ansamblu si iLCapitolul 1 este reglementat de standardul SR ISO 7873:94. Acesta se ataseazi fie deasupra indicatorului, fie pe o plans separata format A3 sau Ad. = — [Desens —] [Venter oy] i a 'UNIVERSITATEA TEHNICA, lACULTATEA DE CONSTRUCTIL SLINSTALATIL CLUJ-NAPOCA 8) 2 20 Fig. 1.5 Indicator pentru desenul industrial Rubricile indicatorului industrial se completeaza astfel: (1) numarul desenului; (2) denumirea desenuluis (3) numele institutiei sau firmei; in aceasta rubrica, pentru plansele didactice, studentii vor trece si numarul grupei. (4) si (5) numele si semnitura persoanelor care au proiectat, desenat, verificat, controlat si aprobat desenul; (6) data de intocmire a desenuluis (7) tipul de format utilizat; (8) scara desenului; (9) unitatea de exprimare a dimensiunilor liniare; (10) simbolul ce indicd metoda de proiectare. Ne. desen STAS. Fig. 1.6 Tabel de componentaCapitotul 1 > Indicator pentru desenul de constructii si instalatii Pentru desenul de constructii se recomanda utilizarea indicatorului din Fig, 1.7 pentru formate A3 si A4, respectiv cel din Fig. 1.8 pentru formate A2 sau mai mari. Aceste tipuri de licatoare reprezinta forma prelucrati a celor din STAS-ul 1434-83, findndu-se cont si de recomandarile standardului SR ISO 7200-2004 120_ Fig. 1.8 Indicatorul de constructii pentru formate A2 Modul de completare al indicatorului format mare sau mic se face dup cum urmeazii: (1) denumirea sau initialele institutiei proiectante; (2) denumirea proiectului, locul constructiei si numele beneficiarului; la plangele didactice, in aceasta rubric studenfii vor specifica disciplina (Geometrie Deseriptiva, Desen Tehnic, etc.) si numirul grupei; (3) indicativul proiectului; (4) numele si semnatura persoanelor care au proiectat, desenat, verificat, controlat si aprobat desenul; (5) scara sau scdrile desenului;Capitolul 1 (6) denumirea desenului; (7) faza de proiect; (8) numarul de ordine al plangei 1.3.3 impaturirea planselor Regulile de impaturire sunt cuprinse in standardul SR 74 ~ 1994. Plangele de desen se pliazé pentru a fi pistrate in mape sau dosare, de regula la dimensiunea formatului Ad, considerat modul de pliaj. Se accept si impiturirea la alte formate, cu exceptia formatelor A0 si AS. Desenele se pliazd astfel incat pe latura inferioara a desenului impaturit, indicatorul s& apari in intregime, iar fisia de indosariere si apard complet neacoperit pe toatd lungimea sa. Desenele se impaturese executénd mai inti plierea dupa linii perpendiculare pe baza formatului si apoi, dacé mai este cazul, dupa linii paralele cu acestea. in Fig. 1.9 s-a exemplificat modul in care se pliaza formatele A2 si A3 la dimensiunea formatului A4 in vederea indosatierii si perforarii. Pentru claritate, s-au reprezentat liniile de pliere cu linie intrerupta, iar succesiunea operatiilor de impaturire este notata cu numere de ordine. Lo Rot a8 99 Fig. 1.9 impaturire in scopul perforariiCapitotul 1 1.3.4 Scrierea in desenul tehnic Desemul propriu zis este completat de indicatii si inscripti scrise. Scrierea pe desenele tehnice trebuie sa fie lizibilé, omogena si unitard, De aceea, este reglementatd de standardul SR ISO 3098/1 -93, care stabileste modul, dimensiunile si tipurile de scriere cu ména liberd sau cu sablonul. Se utilizezi doua moduri de scriere: > sorierea inclinat, cu caractere grafice inclinate la 75° spre dreapta fata de linia de baz a randului; v scrierea dreapti, cu caractere grafice perpendiculare pe linia de baz a randului Pe un desen, respectiv pe toate desenele unei documentatii, se utilizeaz8 un singur tip de seriere. Dimensiunea nominald a scrierii este inalyimea h a literelor majuscule si a ciffelor, exprimata in mm. Aceasta se alege din urmatorul sir de valori: 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20 [mm], precum si dimensiunile nominale care se obfin prin inmultirea cu 10 a acestor dimensiuni. In functie de grosimea liniei utilizata la scriere se stabilese doud tipuri de seriere: jei de scriere (1/14)h; > soriere tip A (ingusta) cu grosimea li > scriere tip B (normala) cu grosimea liniei de scriere (1/L0)h; Sorierea tip A se utilizeaza in cazul ariilor restrinse. De regula se utilizeaza scrierea tip B. in tabelul urmator sunt prezentate elementele caracteristice ale scrierii de tip B. Dimensiuni generale Simbol [2.5 [3.5 [5 | 7 | 10 [14 | 20 Tnaljime majuscule h_ [25 [35] 5 | 7 [10 [14 [20 (Tnaltime minuscule fird diacritice | =0.7h | 1.8 [25135] 5 [7 [10 | 14 inaltime minuscule cudiacritice | c=h_ | 2.5 [3.5 | 5 | 7 | 10 | 14 | 20 Grosime linie trasare é0.1h [025 [035/05 [07] 1 [14a] 2 | Spatiul dintre caractere a=0.2h | 05 [07] 1 [14] 2 [28] 4 Spatiul dintre randuri b=14h[ 35) 5 | 7 [10 | 14 | 20 [28 ABCDEFGHI- AIST = Scrierea tehnici dupa cerinfele standardului are un aport semnificativ la estetica si calitatea desenului.Capitolul 1 1.3.5 ScAri utilizate in desenul tehni Scara unui desen se defineste ca find raportul dintre dimensiunile liniare masurate pe desen si dimensiunile reale ale obiectului reprezentat. Acest raport se exprima sub forma: nz in cazul scirilor de marire; 1:1 in cazul scrilor de marime naturald ; I:n in cazul scarilor de jorare. Standardul SR EN ISO 5455:1997 (inlocuieste STAS-ul 2 ~ 82) indica scarile utilizate in desenul tehnic: > Scari standardizate ‘Scari de marire 21 Sl 10:1 20:1 50:1 100:1 Scari de marime natural EL Scari de micsorare 12 1s 110 1:20 1:50 1:100 1:200 1:500 11000 1:2000 1:5000 1:10000 > Sciri cu destinatie speciala 1:2,5- pentru folosirea mai completa a cémpului desenului; I:15 pentru desenele de constructii metalice de toate tipurile; 1:25 pentru desenele de constructii metalice in constructi si in constructii navale; 1: 250; 1: 2500; 1: 250000 pentru planuri si hart. Scara se alege in functie de complexitatea si dimensiunile obiectului de reprezentat si de destinatia desenului Se recomanda ca toate proiectiile unui obiect s& se reprezinte la aceeasi scar. in acest ccaz seara de reprezentare se noteaza in rubrica corespunzitoare din indicator. Daca unele proiectii sunt la alti scard, atunei se procedeaza in una dintre modalitatile: - se noteaz scara principald in rubrica ferent’ indicatorului si sub aceasta, intre paranteze sau cu caractere mai mici, celelalte scari utilizate; = se noteaza in indicator scara curenta, iar sub proiectia sau desenul reprezentat fa altd scar se inscrie valoarea scart utilizate Exist situatii speciale, ca de pilda profilele longitudinale, care necesiti scari diferite pe cele douii axe de reprezentare. in acest caz, in cAsuta indicatorului se noteaza astfel: - miirimea scdrii de reprezentare pe axa orizontala precedatii de litera O; 16Capitotul 1 - mirimea scarii de reprezentare pe axa vertical precedati de litera V. 1.4 Constructii geometrice La intocmirea plangelor de desen se utilizeazd freevent constructii geometrice ce au fost studiate in cadrul geometriei elementare. Reamintim céteva dintre constructiile uzuale. 1.4.1 impartirea unui segment > in doud parti egale (Fig. 1.10) Se da segmentul AB. Se cere impartirea lui in doua parti egale. Se ia in deschiderea compasului mai mult de jumatatea segmentului, Cu centrul in A si apoi cu centrul in B se traseaza arce de cere care se intersecteaza in punctele C si D. Prin unirea lor, la intersectia cu segmentul AB se obtine mijlocul M. > inn parti egale (Fig. 1.11) Se d& segmentul AB. Se cere impartirea lui, de exemplu, in cinci parti egale, Prin una din extremititile segmentului, de pildd prin A, se duce o semidreapta, pe care se misoard cinci segmente egale, aleatoare ca mirime, incepand din A: Al = 12 = 23 = 34= 45. Se uneste B cu 5. Prin punctele 4, 3, 2, 1, se due paralele la BS, care intersecteazi segmentul AB in punctele de diviziune cautate. A B 1 \ 2 < a 5 Fig. 1.10 impartirea unui segment in dowd Fig. 1.11 impartirea unui segment inn parti egale parti egale 1.4.2 Perpendiculara dintr-un punct peo dreapti (Fig. 1.12) Se da o dreapta si un punct P exterior dreptei. Sa se ducd prin P perpendiculara pe indoua parti egale, dacd se cunoaste varful unghiului (Fig. 1.13a) Se da unghiul cu varful in O si se cere impirtirea lui in dou parti egale, adied constrairea bisectoarei unghiului, Cu centrul in O se traseaz un arc de cere care taie laturile unghiului in punctele A si B. Cu centrul in A, respectiv in B avand aceeasi deschidere a compasului (sau alté deschidere, dar egale intre ele) se traseaz arce de cere care se intersecteaza in punctul C. OC este bisectoarea unghiului. > in dowd parti egale, daca nu se cunoaste varful unghiului (Fig. 1.13b) in cazul in care mu se cunoaste varful unghiului, se ridicd cate o perpendicular pe laturile unghiului, pe care se m&soar& acelasi segment. Prin extremititile astfel obtinute, se duc paralele la laturile unghiului a cirui bisectoare o cdutim. in aceasta modalitate, s-a adus varful unghiului in cAmpul vizual si procedam in continuare ca gi in cazul a). a) b) Fig. 1.13 impartirea unui unghi in doud parti egale 1.14) impartim in trei parti egale. Cu centrul > impartirea unghiului drept in trei parti egale (Fig. Fie unghiul drept cu varful in O pe care dorim sa in O se traseazi arcul care taie laturile unghiului in A si B. Cu centrul in A si cu raza egala cu cea a arcului trasat, se traseaza un alt cere, care intersecteaz primul arc in C. Aseminator, daca luim punctul B ca centru se obtine punctul D. Semidreptele OC si OD impart unghiul drept in trei parti egale.Capitolul 1 —_ p/ oe se Ye weg °C ° B Fig. 1.14 impartirea unghiului drept in trei parti egale 1.4.4 Constructia unei drepte cu inclinare data in functie de formularea cerinyei putem intalni doua situatii: a) S& se construiascd o dreapta OA cu inclinarea I:n faji de o alti dreapti OB. S-a exemplificat pentru n=4 (Fig.1.15a). Se iau pe OB, n=4 segmente egale incepand din O. Pe perpendiculara in B pe dreapta OB, se ia un segment egal cu O1=1 fata de OB. © aplicatie directa a acestei constructii grafice in desenul industrial o reprezinta .. ise obtine punctul A. Dreapta QA are inclinarea 1:4 conicitatea (sau reducerea). b) Sa se construiasca o dreapta cu panta de p=8% fata de o dreapta data (Fig. 1.15b). in acest caz se masoara un segment OA=100mm, iar in A se ridicd o perpendiculara AB=8mm. Dreapta OB are o pant de 8% fapi de OA. Aceste constructii grafice le von intalni la constructia talpilor unor profilelor metalice, la reprezentarea dalelor de trotuar, ete. a) b) B a ——————— 8m Oo 100 mm A Fig. 1.15 Construirea unei drepte cu inclinare data 1.4.5 Constructia unui triunghi de laturi date > triunghi echilateral de laturi data I (Fig. 1.16a) Se fixeazi o bazd AB=I. Apoi, cu centrul compasului in A de deschidere I se traseaz un arc de cere care intersecteaz& arcul trasat din B de deschidere | in punctul C. > triunghi oarecare cu laturile ly, ly, ly (Fig. 1.16b)Capitolul 1 Se fixeazi o baz, de exemplu AB Is. Cu central compasului in A de deschidere ly se traseazi un are de cere, care intersecteaz arcul trasat din B de raza k in punctal C. a) b) A B Fig, 1.16 Constructia triunghiului de laturi date 1.4.6 Constructia poligoanelor regulate inscrise intr-un cere > constructia triunghiului si hexagonului (Fig. 1.17) Se da cercul de centru O si razi OA\= R. Se ia in compas raza R a cercului si aceasta se poarta pe circumferinta cercului incepnd cu A;. Se obtin in fetul acesta punctele As, As, Ad, As si Ag. Dac& unim punctele Aj, As si As se obfine un triunghi echilateral inscris in cercul dat. Punctele Ai, Az, As, Ay, As $i As reprezinta varfurile hexagonului regulat inscris in cere. (Fig. 1.18) Pentru constructia patratului si octogonului regulat se va impérfi cercul in patru, > constructia pitratului si octogonul respectiv opt parti egale. Daca se due diametrele perpendiculare Ai As si A> As se obtine divizarea cercului in patra parti egale, astfel inet AyAz A3 As reprezinta un patrat As H A= 7 - SS As A Fig, 1.17 Constructia triunghiutui gi Fig, 1.18 Constructia patratului si hexagonului regulat octogonului Cu varful compasului in A; si cu raza mai mare decét jumatatea coardei A; As se traseazi un are de cere. Cu aceeasi raza si cu varful compasului in As se traseaz un alt arc 20Capitolul 1 care il intersecteaza pe primul in punctul as, Prin unirea centrului O cu punctul as, se obtine la intersectia cu cercul punctul As. Se obfine latura AAs a octogonului, care se poarta de opt ori pe circumferinta cercului. > constructia pentagonului si decagonului (Fig. 1.19) Se duc dowd diametre perpendiculare si se noteazi razele OA si OB. Se determina grafic mijlocul M al razei OA. Cu centrul in M de deschidere MB se traseaz un are de cere care intersecteazi OD in C. Coarda arcului BC reprezinta latura pentagonului, iar segmentul OC reprezinta latura decagonului regulat. Fig. 1.19 Constructia pentagomului si decagonului 1.4.7 Racordiri de drepte prin arce de cere A racorda doua drepte inseamna a construi un are de cere care si fie tangent ambelor drepte. in functie de unghiul facut de cele doud drepte putem intalni trei situatii: > dreptele se intersecteazd sub un unghi drept (Fig. 1.20a) > dreptele se intersecteaz sub un unghi ascutit (Fig. 1.20) > dreptele se intersecteaza sub un unghi obtuz (Fig. 1.20c) Constructia rezulté din Fig.1.20. Explicitim pentru situatia in care dreptele se intersecteaz& sub un unghi drept (Fig. 1.20a). Se duc paralele la dreptele date la o distant R de acestea, care se intersecteaza in centrul O de racordare. Perpendicularele trasate din O pe drepte ne dau punctele de tangenfd, respectiv punctele de racordare. a) b) °) Fig. 1.20 Racordarea a doua drepte 21Capitolul 1 1.5 Curbe tehnice uzuale 1.5.1 Ovoida (Fig. 1.21) Ovoida este o curba aleatuita din arce de cere. Se da lungimea axei mici CD=2R. Cu centrul in O; se traseaza cercul de raz R, obtinindu-se punctele A si Oz, pe diametrul perpendicular pe CD. Cu centrul in C de deschidere 2R se traseazi arcul de cere DF. Similar, cu centrul in D de raza 2R se obtine arcul CE. Cu centrul in O2 de razi O2E = O2F = r se inchide ovoida. Fig. 1.21 Ovoida 1.5.2 Ovalul turtit (Fig. 1.22) Ovalul turtit este o curba alcdtuita din patru arce de cere. Se da lungimea axei mari AB. Aceasta se imparte in patra parti si se obtin punctele 0}, O si O2. Cu centrele in O; gi O> se traseazd doud cercuri de raz4 O}A, care vor fi tangente in O. Cucentrul in A de deschidere AO, se traseaz arce de cere care taie cercul in punctele C si D. Similar se obtin punctele E si F. Dreptele CO si FOz se intersecteaza in Os, iar dreptele DO} si EO» in Oz. Cu central in Os de razi OC = O5F se traseaz& arcul CF si similar, cu centrul in Oy se traseaza arcul DE. 1.5.3 Ovalul cu doua axe (Fig. 1.23) Ovalul cu dowd axe sau ovalul perfect este, de asemeni, o curb alcatuité din arce de cere. in acest caz se dau axele AB si CD. Curba este simetrica dupa cele doud axe, astfel incat vom explicita constructia pentru o ramuri. a curbei, Cu centrul compasului in O se traseaza arcul AK. Cu centrul in C de deschidere KC se traseazA un are de cere care intersecteazi coarda AC in L. in mijlocul M al segmentului Al, se ridica o perpendiculara care intersecteazdi axa mare in Oj, respectiv axa mic in Oz, Cu centrul in Oz se traseaz arcul OoC pind la intersectia in E cu prelungirea perpendicularei din M, iar apoi cu centrul in O, cu raza Q)A se inchide curba.Capitotul 1 VY ‘ 02 Fig. 1.22 Ovalul turtit Fig. 1.23 Ovatul cu doud axe 1.5.4 Elipsa (Fig. 1.24) Elipsa, parabola si hiperbola sunt curbe conice, ce rezultd prin sectionarea cu plane a unui con. Elipsa, din punct de vedere matematic, se defineste ca find locul geometric al punctelor din plan pentru care suma distanfelor la dowd puncte fixe, numite focare este ‘constant si egal cu axa mare a elipsei. Exist mai multe metode de constructie a elipsei. in cele ce urmeazii s-a dat o metoda graficd, cu ajutorul cereurilor concentrice. Se di axa mare AB si axa mic& CD. Din centrul 0 se traseaz dou’ cercuri concentrice de raz R sir, egale cu semiaxele elipsei. Se traseazi raze oarecare care intersecteaz cercul mare in 1’, 2°,...,8", iar cercul mic in 1”, 2”, ...,8”. Prin punetele de divizare ale cercurilor se duc paralele la axa mica, respectiv la axa mare. La intersectia lor rezult punetele 1, 2, ..., 8 ale elipsei. Conturul elipsei se obtine prin unirea acestor puncte cu un florar. Fig. 1.24 ElipsaCapitolul 1 1.5.5 Elicea cilindricd (Fig. 1.25) Elicea cilindricd este 0 curb’ generati de un punct care se deplaseazi uniform pe 0 generatoare a unui cilindru, in timp ce generatoarea are 0 miscare uniforma de rotatie pe cilindru, La 0 rotafie a cilindrului un punct Ag aflat pe generatoare, descrie 0 curba numita piri, iar distanfa intre dou spire consecutive se numeste pasul elicei. Se reprezinta cilindrul in doud proiectii, si se imparte atat cercul cat gi pasul in acelagi numar de parti (de exemplu 12); se due paralele la generatoarele cilindrului, iar prin punctele > de divizare ale pasului se duc paralele la baa; la intersectia lor se obyin punctele 1’, ale elicei cilindrice. 2.5.6. Elicea conicd (Fig. 1.26) Elicea conic& este generat de miscarea uniform’ a unui punct pe 0 generatoare a conului, in timp ce generatoarea are © miscare uniforma pe suprafata conului. Constructia grafica este analoagai cu a celei cilindrice Fig, 1.25 Elicea cilindrica Fig. 1.26 Elivea conica in proiectie vertical elicea conica este o sinusoida variabila, iar in proiectic orizontala ste similar. curbei numit& spirala lui Arhimede.Capitolul 2 Capitolul 2 ELEMENTE FUNDAMENTALE iN DESENUL INDUSTRIAL 2.1. Linii utilizate in desenul industrial Un desen tehnic este alcdtuit dintr-un ansamblu de linii, de diferite tipuri si dimensiuni, Pentru a obfine un desen clar, lizibil si expresiv trebuie respectate caracteristicile liniilor si domeniile lor de utilizare. Standardul ISO 128 — 93 si SR EN ISO-128-20:2002 stabileste tipurile, clasele de grosime si modul de executie a liniilor utilizate in desenul industrial. > Clasificarea r > in desenul industrial exist doud clase de grosimi: linia groasi si linia subti e. Grosimea de baz b este cea a liniei groase si se alege in functie de dimensiunile si complexitatea desenului. Linia subtire by se alege astfel incit sA se respecte raportul b/3 - b/2, valoarea optima find de b/3. Liniile utilizate in desenul industrial se aleg din urmatorul sir de valori (sau multipli ai acestora): 2; 1,4; 1; 0,7; 0,5; 0,35; 0,25; 0,18, Valoarea de 0,18 se va evita pe cat posibil, Pentru intocmirea diferitelor reprezentari ale unei piese, desenate pe acelasi format si la aceeasi scar, se vor folosi aceleasi grosimi de linii > Exist patru tipuri de linii: linie continua, linie intrerupta, linie punet si linie dows puncte Legat de modul de executie a liniilor preciziim urmatoarele: - linia continua se traseaza de grosime constant; = in cazul liniei intrerupte si a liniei punct, respectiv dou puncte, lungimea segmentelor sia intervalelor dintre acestea trebuie si fie uniforme de-a lungul aceleasi lini; ~ linia punet si doud puncte incep si se termini cu segmente, iar dacd este cazul, intersectia dintre astfel de linii se face pe segmente: ~ in Fig. 2.1 s-a evidentiat modul de trasare a liniei intrerupte, respectiv a liniei punct.Capitolul 2 Fig, 2.1 Trasarea liniei intrerupte si a liniei punct Liniile utilizate in desenul tehnic se simbolizeazi printr-o liter majuscula. > Domenii de utilizare a liniilor fn tabelul 2.1 s-au dat tipurile de linii, simbolurile, denumirea completa si domeniile de utilizare ale acestora. Tabel 2.1 Xt | simbot | Denumirestintet Aspect umiel | Domeniu de uilizare Ay | -feprezeitarea conturalar real viz; 1 | A | Linie continus groass A; | =reprezentarea muchilor | reale vizute, | Bu] - reprezentarea muchiilor | fictive vazute; | = ini de cot; BE | tint ajuatoare: Be | ini de nda; Be | -Feptezentarea hasurior; Be | -reprezentarea conturulu a1 op Linie continua secfunilor suprapuse; subyire By | - reprezentare linilor de ax cure, Bei | Studiul preliminar al piesei din punct de vedere: > Al formei geometrice > Functional > Tehnologic Studierea formei geometrice a unei piese incepe de la observatia ca indiferent de complexitatea unei piese, aceasta se compune din forme geometrice simple sau combinafii ale acestora, > Stabilirea pozitici de reprezentare. Aceasta se alege astfel incdt si contin cét mai multe detalii de forma si dimensiuni.Capitotul 2 > Stabilirea numarului de proiectii. Se alege un numér minim, dar suficient pentru definirea piesei. > Reprezentarea vederilor si sectiunilor. Aceasta reprezint& o etapa deosebit de important care constituie subiectul dezbaterii urmatorului paragraf. 2.3 Reprezentarea vederilor, sectiunilor si rupturilor Obiectele se reprezinti in desenul tehnic prin vederi gi sectiuni. Regulile generale de dispunere a acestora sunt cuprinse in STAS-ul SR EN ISO 128 - 20:2002. Teoria general legata de vederi, sectiuni si dispunerea acestora este aceeasi, indiferent de domeniul la care se referd desenul (desen industrial, desen de constructii, etc.) Diferentele ce apar in diferitele domenii sunt date de tipurile gi clasele de grosimi utilizate. in acest capitol vom face referiri la reprezentarea in desenul industrial. 2.3.1 Reprezentarea vederilor. Dispozitia proiectiilor. Vederea reprezinti proiectia ortogonala a obiectului pe unul din planele de proiectie, si cuprinde atat muchiile vazute cat si cele nevzute (ascunse). Existé mai multe metode de dispunere a proiectiilor: © Metoda primului diedru sau metoda E (europeana); © Metoda celui de-al treilea diedru sau metoda A (americana); ‘© Metoda dispunerii libere, utilizand sdgeri de indicare si notarea vederilor. A treia metoda nu este sugestiva si se recomand’ utilizarea ei numai in cazurile in care spatiul nu permite amplasarea proiectiilor in primele dou’ moduri. in cadrul orelor de lueriri se va utiliza metoda E, pe care 0 vom explicita in cele ce urmeaza. Se consider obiectul plasat in interiorul unui cub astfel inedt s& se giseascd intre privirea observatorului situat la infinit si peretii cubului, care sunt asimilati unor plane de proiectie. Proiectantele ortogonale pornite din punctele obiectului astfe! plasat, determina pe cele sase fefe ale cubului proiectiile corpului. Corpul raméne fix, numai observatorul igi schimba pozitia. Se rabat apoi cinci din fefele cubului pe a sasea fafi a cubului [ABCD] asimilat& planului vertical de proiectie (Fig. 2. 2) si se obtin cele sase vederi cuprinse intr-un singur plan. Proiectiile astfel obsimute au urmatoarele denumiri: - vederea din fat, care este vederea principalé (obtinutd pe planul ABCD); 28te? edere di sténga / /Pian vertical spate vedere din areapt va £ | Aedere to!6_| ‘princi Pian vert ar orzo Liecere an spote === uN. — B G a aun H G G H Fig. 2.2 Dispunerea proiectiilor (Cubul si Sistemul E)Capitolul 2 -vederea din stdnga, care dup’ deschiderea cubului ajunge in dreapta vederii principale (pe planul BDHF); - vederea din dreapta, care dupa rabatere se situeaza in stinga vederii principale (pe planul ACGE); - vederea de sus, care ajunge sub vederea principali (pe planul CDHG); = vederea de jos, se va amplasa deasupra vederii principale (pe planul ABFE); = vederea din spate, care se amplaseaz& pe aceeasi linie cu vederea principala si poate fi amplasata, la alegere, fie in dreapta vederii din stinga( ca in Fig. 2.2), fie in stnga vederii din dreapta. Vederea principala se alege astfel incat s& contind cat mai multe detalii de forma si sa reprezinte, de regulé, poziia de utilizare, prelucrare sau asamblare a piesei. Mentionaim c& numérul de proiectii se alege in functie de complexitatea piesei. De obicei, se preferd vederea din fay’, din stinga gi de sus. in Fig. 2.3 s-au reprezentat, cu scop comparativ, vederile pentru corpul desenat in axonometrie, in cele dowd metode folosite in Europa (Fig. 23a), respectiv in America (Fig.2.3b). Aldturi, s a figurat si simbolul grafic de identificare a celor dowd metode mentionate. ayCapitolul 2 b) DEL dS Fig. 2.3 Reprezentare in metoda E (a) si metoda A (b) 2.3.2 Reprezentarea sectiunilor > Generalitati Sectiunile se utilizeaza in cazul in care vederile nu dau o imagine clar& a obiectului, ca de exemplu in cazul pieselor cu goluri sau a celor ce au imbinari sau detalii interioare. in general, o piesd simpla si plind nu necesita sectiuni. Sectiunea este reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a unui obiect dupa tierea imaginard a lui cu un plan conventional si indepartarea partii cuprinsd intre planul de sectionare si ochiul observatorului. Modul de dispunere al sectiunilor se face in conformitate cu STAS SR EN ISO 128-20, ca si in cazul vederilor. Planele de sectionare se aleg paralele cu planele de proiectie pe care se va face reprezentarea. Urma planului de sectionare pe planul de proiectie se numeste traseu de sectionare, Acesta se traseaz cu linie tip H, adicd linie punct mixta, Reamintim ca aceasta este o linie punct subfire, ce are capetele si locurile de frangere (dac& este cazul) trasate cu linie continu groas8. Traseul de sectionare se noteaz& cu litere majuscule sau cifre cu indltimea nominal dubla decat a cotelor uzuale, avand aceeasi valoare de-a lungul aceluiasi traseu (ex: , AA, I-I, ete.). Aceleasi notatii le regdsim deasupra sectiunii respective. in desenul industrial, pentru a evidentia elementele sectionate, acestea se hagureaza, in conformitate cu STAS-ul 104-80. Dintre regulile de hasurare, amintim:Capitotul 2 - Liniile de hagur& vor fi linii continue subtiri (tip Bs), inclinate la 45° faf& de liniile de contur sau fat de una din liniile de axa; - Dac inclinarea liniilor ar coincide cu liniile de contur, hasurile se pot executa inclinate la 30° sau 60°; ~ Liniile de hasurd se traseaz echidistant orientate preferabil spre dreapta; ~ Hasurarea unor elemente componente alaturate dintr-un ansamblu se execut cu linii orientate diferit sau distantate diferit; - Distanta dintre lis ile de hasurd se alege intre 16mm, functie de scara si dimensiunile clementelor sectionate; - _ incazul suprafetelor hasurate mari se accept hasurarea incomplet, numai de-a lungul conturului - Elementele sectionate de litime micd (sub 2 mm) se innegrese, lisindu-se fanti de lumina, > Clasificarea sectiunilor Existi mai multe criterii dupa care se clasifica sectiunile. in cele ce urmeazi s-au selectat gi s-au detaliat criteriile frecvent intilnite. Pentru exemplificarea tipurilor uzuale de secfiuni se vor face referiri directe la Fig. 2.4 in care s-au reprezentat — pentru un corp dat in axonometrie - vederea din fat’, vederea de sus, vederea din stinga si diferite tipuri de sectiuni. ‘+ Dupa modul de reprezentare sectiunile se clasifica astfel: + sectiune propriu-zisi, daca se reprezinta numai partea din corp rezultata prin taierea acestuia cu planul de sectionare ( 1-1, 4-4 ); observim ci in acest caz pe segmentele de capat al traseului de sectionare nu se reprezinté sigeti, astfel incdt sectiunea se va dispune in directia dati de traseul de sectionare, dar in oricare sens (ex: 1-1 se poate amplasa in dreapta sau stings, 4-4 se poate pozitiona sus sau jos), cu condifia respectirii teoriei de dispunere a proiectiil ~ seetiune cu vedere, dacd sectiunea propriu-zisi se completeazi cu partea ce se vede {in spatele planului de sectionare (2-2, 3-3, 3-5); in acest caz secfiunea se dispune in directia si sensul indicat de sigeti. ‘© Dupa pozitia planului de sectionare fafa de planul orizontal de proiectie: = sectiune orizontala; = seefiune vertical; ~ sectiune inclinata, daca suprafata de seetionare are 0 pozitie oarecare fata de planul orizontal de proiectie6 8 & 8 tia Capitolul 2 443)| ee ee rt Fig. 2.4 Vederi si sectiuniCapitolul 2 © Sectiunile orizontale, verticale sau inclinate pot fi: ~ longitudinale, daca suprafata de sectionare confine sau este paralela cu axa principal a piesei; - transversale, dac suprafata de sectionare este perpendiculara pe axa principala; © Dupa forma suprafetei de seetionare sectiunile pot fi: sectiune plana, daca suprafata de sectionare este un plan (1-1, 2-2, 3-3); sectiune frantd, dacd suprafata de sectionare este formata din dowd sau mai multe plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90°, = sectiune in trepte sau decalati, daca suprafata de sectionare este formata din dowd sau mai multe plane paralele (4-4, 5-5); se observa ci pe traseul de sectionare decalajul dintre planele de sectionare se reprezint’ cu linie continua subtire, pe sectiune decalajul se traseazii cu linie punct subtire; - sectiune cilindricd, daca suprafata de sectionare este cilindrica, iar sectiunea este desfisurata pe unul din planele de proiectie. © Dupa proportia in care se face sectionarea obiectului: = sectiune complet; ~ seefiune partiala 2.3.3 Reprezentarea rupturilor Unele piese au lungimi foarte mari dar au sectiune, conicitate sau inclinare constanti. jn acest caz pentru a reduce spatiul ocupat de reprezentarea piesei pe coala de desen, se utilizeaza rupturile. De asemeni, acestea se mai utilizeazi in scopul reprezentirii unor vederi sau sectiuni partiale. Ruptura, se defineste in conformitate cu STAS SR ISO 128:2008, ca fiind reprezentarea conventionala, in proiectie ortogonala pe un plan, a unei piese, dupa indepartarea imaginara a unei parti din aceasta, separata de restul piesei printr-o suprafata de ruptura, de regula perpendiculara pe planul de proiectie. de ruptura este urma suprafefei de ruptura pe planul de proiectie. Aceasta se traseazi cu ména liber, cu linie tip C (continua subtire ondulats) in cazul pieselor metalice (Fig.2.5a), respectiv cu linie tip D (continua subtire in zig-zag) in cazul pieselor din lemn (Fig. 2.5b). Linia de rupturd nu trebuie sii coincida cu o muchie sau cu o linie de contur.Capitotul 2 } ) pe Fig. 2.5 Reprezentarea rupturilor 2.34 Aplicatit Pentru verificarea cunostinjelor dobandite precum si a abilitatilor cursantilor, propunem un numir de corpuri (Fig. 2.6) reprezentate in axonometrie izometric& (coeficienti ‘de deformare 1:1 pe toate axele), pentru care se cere si se reprezinte vederi si sectiuni la libera alegere, conform teoriei expuse a priori, Pentru claritatea desenelor se indic& s& se Iucreze la scar de marire (2:1).Capitolul 2 2.4 Cotarea in desenul industrial Cotarea este operatia de inscriere pe desenul unei piese a dimensiunilor liniare si unghiulare, partiale si totale, care determina complet elementele geometrice ale acesteia. Cotarea in desenul industrial se executa conform regulilor stabilite prin standardul SR ISO 10579:2010. 2.4.1 Elementele cotarii si reguli de cotare © Elementele cotarii (Fig. 2.7) Line de indicat Line jutaoare 2x45? 94 - i Cota o 17 ‘ » _Punet de origine ~ Linii de cota” Exttemitate Fig. 2.7 Blementele cotarii v Linii de cot’ + sunt liniile deasupra careia se inscriu cotele si se caracterizeaz prin urmatoarele: ~ se traseazii cu linie continua subfire B» gi se traseaz continue chiar dacd elementul la care se referd prezinta rupturi; — se dispun paralele cu elementul la care se referd si se executh drepte, in cazul dimennsiunilor liniare, respectiv sub forma de are de cere, dac& se referd la unghiuris = se delimiteaza la capat prin sgeti ce fac un unghi cuprins intre 15 si 90° (deschise, deschise la 90°, inchise sau innegrite), pumete innegrite (=0.6+1mm) sau bare oblice, adicd liniufe scurte (subtiri) de cca 2-3 mm inctinate la 45° spre dreapta [Fig, 2.8]; in cadrul unei * of plange se recomand’ utilizarea unui singur tip de = delimitare, eventual combinarea punctelor cu celelalte ~~ doud variante, dacd la dimensiuni miei spagiul nu permite ~ } serierea cotelor; in desenul industrial se utilizezd uzwal ig 9 § Moduri de sdgeti innegrite cu unghiul de 15° si lungimea sigetii delimitare a liniilor de cota (6+8)x grosimea liniei A, dar nu mai mica de 2 mm.Capitotul 2 - Distanga intre doua linii de cota paralele precum si intre linia de cota si contur este de minimum 7 mm; - La cotarea razelor, diametrelor (cand cercul nu e complet) si a obiectelor simetrice, linia de cota are la o extremitate o sageata, iar in cealalta parte ramane liber’; - Se va evita incrucisarea pe cat posibil a liniilor de cota, de accea se recomanda dispunerea liniilor de cota in afara conturului piesei, in ordine crescatoare a cotelor; - Liniile de contur, de ax, ajutdtoare nu pot fi utilizate ca linii de cota, cu exceptia cotirii profilelor curbe. Punct de origine—> se reprezinta sub forma unui cere cu diametrul de =3 mm, executat cu linie continua subsire. Linii ajutatoare — indica punciele sau planele intre care se prescrie cota gi se traseaz cu linie continua subtire Bs; acestea trebuie si fie, de regula, perpendiculare pe liniile de cota si le depasese pe acestea cu 2-3 mm; in mod exceptional, pentru claritatea desenului, liniile ajutatoare se pot trasa inclinat Ia 60° (ex.: cotarea talpii profilelor I, U). Linii di tehnicd, 0 notare conventionala sau 0 cota, care din lips de spatiu n-a putut fi scrist \dicatie —> servesc pentru a indica pe desen elementul la care referd prescriptia deasupra liniei de cota; se traseaz cu linie continua subtire By (de preferinta la 60°) si poate avea brat basculant; liniile de indicatie se pot termina : ~ fra nici un simbol, daca se sprijind pe o linie de cota; ~ _ printr-un punet ingrosat, daca se sprijind pe o suprafa, in interiorul conturului piesei; - pe o sfgeatd, daca se sprijind pe conturul piesei (ex.: cotarea inclinarii), Cotele — reprezinta valori numerice ale dimensiunilor elementelor cotate exprimate in uunitafile de masura corespunzatoare; de exemplu, dimensiunile liniare se exprima in esenul industrial in milimetri, fird a se specifica unitatea de masurd; in ceea ce priveste serierea cotelor precizam: - cotele se scriu deasupra liniilor de cot, la 1-2 mm distanfa de acestea , amplasate aproximativ pe mijlocul lor, decalate alternativ una fata de cealalta sau fata de 0 axa de simetrie; - cotele se scriu astiel incdt si poati fi citite de jos (baza formatului) si din dreapta desenului; - cotele se scriu cu cifre arabe, cu indltimea nominal de scriere de 3,5 mm; = peun desen se utilizeaza acelasi tipuri de caractere;Capitolul 2 = pentru a intelege corect forma geometric a elementelor reprezentate, cotele sunt insofite de simboluri, dintre care amintim: diametru ®, raz R, lungime de are ¢, filet metric M, element sferic Sé, SR, Patrat , egalitate =, inclinare > si conicitate. * Reguli suplimentare de cotare Regulile generale de cotare au fost explicitate odati cu prezentarea elementelor cotarii. Exist céteva situatii speciale dintre care amintim: + la cotarea pieselor reprezentate in axonomettie liniile de cot se traseazi paralel cu directiile axelor axonometrice, iar liniile ajutatoare in prelungirea suprafetelor la care se referd; - unghiurile, arcele si coardele se coteazii ca in Fig. 2.9 a si b; - obiectele simetrice se coteaza ca in Fig. 2.9 ¢; - _elementele dispuse simetric se coteaz o singura data (Fig. 2.9 d), iar cele echidistante ca in Fig. 2.9 ¢; ~ _elementele repetitive sunt elemente identice ce se repeti pe desen; acestea se coteazé 0 singura data, indicandu-se numarul lor (Fig. 2.9 0); - tesiturile si adanciturile se coteaz ca in Fig. 2.9.. rd Dae a9 ° 20010 [oolfeoo ust ix0as0) Fig. 2.9 Reguli suplimentare de cotare24,2 Metode de cotare in desenul industrial se utilizeazd urmatoarele metode (sau sisteme) de cotare: > Cotarea in serie sau in lant —> consti in asezarea in continuare a cotelor care se refer’ la elemente aliturate; se recomandi atunci cdnd insumarea tolerantelor nu afecteazi functionarea piesei (Fig. 2.10). > Cotarea prin coordonate sau metoda cotarii tehnologice —> const in raportarea cotelor Ja un sistem de referint&, astfel incat toate elementele piesei dispuse pe aceeasi directie s& se coteze pornind de la aceeasi baz de cotare (Fig. 2.11); nu se transmit in acest fel abaterile sau tolerantele. 0, 0 0s, Fig. 2.10 Cotarea in serie Fig. 2.11 Cotarea prin coordonate > Cotarea combinaté — const in cotarea in lant a unor elemente si cotarea prin coordonate a celorlate, 2.5 Reprezentarea asamblarilor si constructiilor metalice din domeniul instalatiilor Instalatiile de diverse tipuri — de alimentare cu apa, canalizare, de incalzire centrala, de gaze, ventilare sau climatizare — se realizeaz cu ajutorul conductelor care necesita o serie de imbinari_atat intre tronsoane, cat si intre conducte gi alte elemente ale instalajiilor, ca de pildi armituri, recipiente, corpuri sau obiecte. Aceste imbindri sau asambliri pot fi demontabile (cu flanse, cu filet, cu eclise, etc.) sau nedemontabile ( sudura, lipire, mufare cu stemuire, faltuire). in domeniul instalatiilor intalnim de asemenea constructii metalice si accesorii de instalatii alcdtuite din table si profile, imbinate de regula, nedemontabil (nituire si sudura)./ Capitotul 2 in acest paragraf vom prezenta cele mai des intalnite tipuri de imbinari gi cateva exemple de construcfii metalice, care prezint& interes din punct de vedere al reprezentirii grafice. > imbinari demontabile 2.5.1 Reprezentarea gi cotarea flanselor Flangele sunt organe de legaturd care servese la asamblarea demontabil si etantai a tronsoanelor de conduct, a armaturilor sau a diverselor piese intre ele. Flansele au forma unor plici de diverse forme si dimensiuni, prevazute cu o gaurd central comun3 cu cea a pieselor asmblate, precum si cu gauri de prindere. Din punct de vedere grafic, flansele se reprezinté in general, prin dou proiectii: 0 vedere din fafa — care reda forma flangei, numarul si dispozitia giurilor de prindere — si o vedere lateral sau o sectiune longitudinal — care red grosimea flansei si modul ei de prindere pe conduct, armatura sau pies. Astfel, existd flanse care fac corp comun cu piesa, obfinute prin turnare simultand si flanse individuale, care se pot realiza prin forjare, turnare sau strunjire si se asambleazi ulterior cu piesa prin sudare. nd reprezentarea flansei se face printr-o singura proiectie, eu ajutorul uunor reprezentiri conventionale, care simplifici executarea desenului. in cele ce urmeaza s-au sintetizat regulile de reprezentare si cotare comune tuturor flangelor: © La flangele de forma geometric’ regulat, mai putin cele ovale, centrele gaurilor de prindere sunt asezate simetric pe un cere cu centrul comun cu al flansei, numit cercul centrelor; La flansele care prin forma lor prezint& colturi, acestea se rotunjese cu o raza egal cu (minimum) diametrul gaurilor de prindere, trasati din centrul gdurii corespunzatoare colfului respectiv; stabilirea razei si centrului de racordare a fost explicatd la paragraful 147; ‘© La toate tipurile de flanse, din motive de rezistentA la solicitirile produse prin strngerea suruburilor sau prezoanelor, trebuie ca grosimea materialului rimas intre giuri si ‘marginea flangei si fie egala cu cel putin raza giurii; © Cotarea va indica: elementele geometrice care definese forma si grosimea flansei, diametrul giurii centrale, numirul, pozitia si diametrul giurilor de prindere, razele de racordare ale colturilor — daca este cazul.Capitolul 2 Tinandu-se cont de regulile enunfate anterior, s-au dat exemple de reprezentare si a principalelor tipuri de flanse, clasificate dupa forma geometric (in conformitate cu "AS -ul SR EN 1514 :2004): Flange cilindrice sau rotunde se recomand’ pozitionarea cercului astfel incat sectiunea si treacd printr-o gauri de prindere — in cazul flangelor cu gfurile dispuse nesimetric sau cu numar impar de gluri, respectiv prin dou’ giuri de prindere — in cazul flanselor cu numér par, dispuse simetric (Fig. 2.12); Fig, 2.12 Flansa cilindrica Flange pitrate (Fig. 2.13) se recomanda pozitionarea patratului pe diagonala, pentru a reprezenta in sectiune dou’ giuri de prindere; Flange triunghiulare (Fig. 2.14)—> au forma unui triunghi echilateral, iar centrul golului central si al cercului centrelor gaurilor de prindere este ortocentrul triunghiului; YA Fig, 2.13 lang patrata Fig. 2.14 Flansa triunghiulard > Flanse ovale, care au forma unui oval si sunt prevazute cu doud gauri de prindere dispuse pe axa mare; din punct de vedere al formei geometrice exist doua tipuri: > Flange ovale cu tangente exterioare (Fig. 2.15)sconturul exterior se obtine prin racordarea arcelor de cere cu tangente exterioare, conform constructiei auxiliare din figura;Capitolul 2 > Flange ovale cu forma de oval perfect (Fig. 2.16) )—sconturul exterior este curba tehnicd oval perfect, a cArei constructie a fost detaliats in paragraful 1.5.3 (observim c& pozitia axelor este rotitd cu 90"). Fig. 2.15 Flanga ovala - cu tangente exterioare Fig, 2.16 Flanga ovalai- oval perfect Daca flangele sunt prevazute cu gauri de fixare filetate, acestea se vor reprezenta dupa regulile si convengiile de la paragraful urmator (2.5.2). 2.5.2 Reprezentarea si cotarea filetelor > Generalitati Filetulul se defineste, conform STAS-ului 3872-83, ca fiind o nervurd elicoidala executatd pe o suprafata de revolutie cilindrica sau conicd, la exterior in cazul surubului, respectiv la interior in cazul piulifei. Constructia graficd a elicei clindrice este data in paragraful 1.5.5, iar a elicei conice in 1.5.6. Filetele se pot executa prin aschiere (strunjire, frezare) sau rulare (deformare la rece). Figura plana ce genereaza filetul se numeste profil generator. Acesta poate fi triunghi, pitrat, trapez, semicere, etc. Pentru ca imbinarea si se realizeze perfect, trebuie ca filetul surubului si al piulitei s& aiba aceleasi caracteristici geometrice. Elementele geometrice caracteristice ale unui filet definite prin STAS 3872 -83 sunt (Fig, 2.17): © Profilul filetutui, adic’ forma canelurii elicoidale; ¢ Unghiul filetului oc misurat intre flancuri; ‘© Pasul filetului p, reprezinta distanta intre doua puncte consecutive ale unei elice, corespunzatoare varfului sau fundului filetului, misurata pe o generatoare;Diametrul exterior nominal: d al surubului, respectiv D al piulitei; Diametrul interior: di al surubului, respectiv Dy al piulitei; Diametrul mediu: d; al surubului, respectiv Dz al piulitei; inatyimea filetutui: t, al surubului, respectiv Ty al piulitei. Clasificarea filetelor se face dupa urmatoarele criterii: Dupa scop: filet de fixare, fixare-etansare, de reglare, de misurare, de miscare; Dupa pozitia filevului pe pies’: filet exterior sau interior; Dupa forma elicei directoare: filet cilindric sau conic; + Dupi sensul de infigurare: filet stinga sau dreapta; * Dupa numarul de inceputuri: filet simplu (cu un inceput) sau multiptu (cu dowd sau mai multe inceputuri); ‘+ Dupi valoarea pasului (finefe): filet normal (cu pas mare), filet fin; ‘+ Dupa sistemul de masurare: filet metric (in milimetti), filet in toli (Withworth - normal, Gaz - eu pas fin, Special); amintim relatia intre unitaqile de masura: Ijol (1”) = 25,4 mm. * Dupa modul de executare in fabricatie: filet cu iegire sau cu degajare; + Dupd forma profilului generator: triunghiular, patrat, trapezoidal, filet feristrdu, rotund sau special. > Reprezentarea filetelor Filetele se reprezinti conform unor reguli si convenfii stabilite prin standardul SR EN 6410-2002, din care sintetizam: - in vederi si sectiuni longitudinale, in cazul filetului exterior (Fig.. 2.182, 2.19) diametrul exterior (varful filetului) se reprezinta cu linie continua groast A si diametrul interior (fundul filetului) cu linie continua subtire B; BCapitolul 2 b) in sectiune longitudinala filetul interior (Fig. 2.18b, 2.19b) se reprezinti cu linie continua subtire B pe diametrul exterior (fundul filetului) si cu linie continua groast A pe diametrul interior (varful filetutui); vedere sectiune co es sectiune 2 1-1 ZZ) ——- aa aaa Fig, 2.18 Filet cilindric exterior (a) si interior (b) 1 1, in sectiuni sau vederi frontale (perpendiculare pe axa filetului) linia care reprezint& fundul filetului se traseaz sub forma unui arc de cere cu lungimea de cca % din circumferinta cercului (Fig,2.18 si 2.19) ; Distanta dintre linia care reprezinta varful si fundul filetului reprezintd inaltimea filetului, dar nu mai mica de 0.7 mm; Linia care delimiteaza filetul util se reprezint& perpendicular pe axa filetului si se traseazi pina la diametrul exterior cu Tinie continud groas& daca este vazuti si cu linie {intrerupta subjire daca este ascunsd vederii; Partile sectionate se hagureazd cu linie continu’ subtire (inclinata la 45°) pana la linia ce marcheaza varful filetului; in cazul filetelor conice, in proiectie frontald, fundul filetelor se reprezinté o singurd data, si anume la baza conului, situaté mai aproape de observator (Fig. 2.19), a) b) = Oe Fig.2.19 Filet conic exterior (a) si interior (b)Capitolul 2 Observatie: in cazul asamblarilor filetate, filetul se reprezint’ conform regulilor anterioare, cu precizarea cd filetul exterior acoper’ filetul interior. > Notarea filetelor Filetele se noteaza in conformitate cu standardul SR ISO 6410/1,2 -95 prin simboluri aledtuite din litere si cifte care evidentiazi elementele caracteristice ale filetelor. in Tabelul 2.2 s-a prezentat spre exemplificare modul de notare a unor filete uzuale. Tabel 2.2 Tipul filetului | Simbol | Elemente cotate | Unitii misura | Exemplu de notare Metric normal M_ | Diametrul exterior mm Maa Metric fin M Diam.ext. x pas mm M2ax3 Metric conic KM | Diam. ext. x pas mm KMI8x1.5 Trapezoidal normal | Tr Diam. ext.x pas mm Tr 0x5 Pitrat normal Pt Diam. extx pas mm Prd0x6 Rotund normal Rd Diam. extx pas | mm sau foli Rd 20x1/4" Feristrau s Diam. extx pas mm) S30x4 Withworth W | Diametrul exterior oli wii Gaz @ | Diametrul nominal toll aur (pentru tevi) al fevii in Tabel 2.2 s-au dat exemple de notare a filetelor dreapta, cu un singur inceput. La filetele dreapta nu trebuie specificat in mod expres sensul de inf’gurare al elicei, ins la filetele stinga, trebuie specificat, scriind in continuarea notarii filetului cuvantul “stinga”. De asemeni, la filetele simple cu un singur inceput, nu se specified numarul de inceputuri, numai la cele cu doud sau mai multe inceputuri. De exemplu, Tr 20 x 8 /3 stéinga reprezinta un filet trapezoidal cu diametrul exterior de 20 mm, pas 8mm, cu trei inceputuri, pe stnga. > Cotarea filetelor Cotarea filetelor este reglementata prin SR ISO 6410/1-95 si consta in inscrierea simbolurilor si cotelor necesare pentru executarea acestora. Elementele care se coteazi sunt urmatoarele:Capitolul 2 - Ia filetele cilindrice se coteaz4 diametrul nominal comun celor dou’ piese care se asambleazi, respectiv diametrul la varful filetului — pentru filetul exterior, respectiv diametrul la fundul filetului — pentru filetul interior; = Ia filetele cu iesire se coteazi Iungimea utild (de ingurubare) a filetului, fra a include iesirea filetutui (Fig. 2.20a); = lafiletele cu degajare, se coteaza lungimea utila inclusiv degajarea (Fig. 2.20b); a) b) Tie Fig. 2.20 Cotarea filetelor cilindrice - Ia filetele conice standardizate se coteaza diametrul nominal comun celor doud piese, la aproximativ jumatatea lugimii utile a filetului; daca este necesar se coteaz’ si distanta pana la planul de masurare (Fig. 2.21). im a Fig. 2.21 Cotarea filetelor conice > Reprezentarea si cotarea simplificatd in cazul desenelor de ansamblu se accept reprezentarea simplificati sau conventionala, — [7], conform reglementarilor din standardul SR ISO Ly 6410/3-2002. Mexass, exars, in acest caz, in vedere, gaura filetati se . reprezinta prin indicarea liniilor de centru, iar in oO sectiune prin indicarea axei. in Fig.2.22 s-a exemplificat modul de reprezentare simplificata si SIS cotare a filetelor. Fig. 2.22 Reprezentarea simplificatd a filetelorCapitolul 2 2.5.3 Reprezentarea asamblirilor prin surub > Elementele unei asamblitri Asamblirile cu suruburi sunt asambliri demontabile, alcdtuite, in general, din trei piese distincte : (1) 0 pies care patrunde, prevazuta cu filet exterior, numiti surub ; (2) 0 pies patrunsa prevazuta cu filet interior, numita piulifa ; (3) o piesi intermediard numit& gaib& ~ care poate lipsi. Aceste piese sunt reprezentate in Fig. 2.23. 3) Fig.2.23 Elementele unei asamblari cu surub Surubul este o tijd filetata prevazuta cu o portiune ingrosati numité cap ; zona filetata se termina cu o zond tronconicd, numita varf, al cSrui diametru terminal trebuie si fie mai mic decat diametrul piulifei, pentru a inchide insurubarea. Suruburile se clasificd dupa mai multe criterii, ca de pild’, dupa forma capului, tipul filetului si dupa precizia de executie. Cele mai utilizate sunt cele cu cap hexagonal, cu filet metric. in Fig. 2.24.a se poate observa constructia acestui tip de surub. Capul are forma unei prisme hexagonale, cu muchiile fetei superioare tesite, ceea ce face ca baza prismei hexagonale si se reduca la cercul inscris in hexagon, iar muchiile superioare ale fetelor laterale la atce de hiperbola, tangente in punctele 3 — vezi Fig.2.24.b. Fig.2.24 Constructia surubului Elementele dimensionale necesare constructiei unui surub se dau functie de diametrul dal tijei surubuluiCapitolul 2 Notarea unui surub se face prin simbolul M urmat de diametrul surubului x lungime, urmat eventual de numarul standardului care reglementeaz8 notarea, Exemplu : M 10x 45 SR IS04017 Plulita este piesa care se ingurubeazi pe surub, iar constructia formei exterioare trebuie s& permit strangerea cu ajutorul cheilor. in Fig. 2.25 este dat& constructia graficA a piulitelor hexagonale metrice, care pot fi de tip A cu ambele fete tesite, respectiv de tip B cu © fafa tesitd. Ca si in cazul suruburilor, constructia se face in functie de diametrul d al tijei surubului. Tip A TipB - = 309 07 aA | : a ty Szl7d__ Fig.2.25 Constructia piulitei Saibele sunt piese metalice de forma unor disc rite, care se monteaz& intre piulita si piesa de strans, cu scopul de a realiza o buna repartizare a presiunilor pe piesa stansi si pentru protectia impotriva uzurii a organului de stangere si a piesei de strans, > Reprezentarea asamblarilor in functie de scara desenului si dimensiunile asamblarii_putem avea urmitoarele tipuri de imbindiri cu surub : = reprezentare obignuit8(Fig.2.26.a) ; reprezentare simplificata(Fig.2.26.b) ; reprezentare simbolica sau conventionala(Fig.2.26.c) . in Fig. 2.26 s-a reprezentat asamblarea cu surub, piulitd, contrapiulifa si saiba in cele trei moduri enuntate anterior. La reprezentarea obismuita se respecta urmatoarele reguli : surubul, piulita, contrapiulifa si saiba se deseneaza in vedere nesectionate ; piesele asamblate se deseneaza sectionate cu hasuri in sensuri opuse ; surubul se reprezintd in vederea principala cu una din fete paralel cu planul de proiectie astfel incat si aiba trei fete vizibile ; - piulita se deseneazd strénsi de piesa de asamblat, direct sau prin intermediul saibei ;= partea din tija surubului cu filet acoperit& de piulité, contrapiulité si saiba nu se deseneazi. B-B ra AA » ° Fig.2.26 Reprezentarea asamblarilor cu surub Daca diametrele nominale ale suruburilor sunt mai mici de 10 mm pe desen acestea se int& simplificat, adic& se renunfé la detalii de forma, dacd nu pericliteaz’ intelegerea a ansamblului. in cazul reprezentarii la scari redus& se utilizeazi reprezentatrea simbolicd sau ntionala.Capitolul 2 > imbindri nedemontabile 2.5.4 Reprezentarea si notarea profilelor laminate Constructiile metalice si accesoriile intalnite in domeniul constructiilor, in general si al instalatiilor, in particular, sunt alcdtuite din profile laminate standardizate, in continuare prezentim principalele profile utilizate. Table de ofel mijlocii si groase > se noteaz pe desen T gulxL, in care g=grosimea tablei, I=1atimea, L=lungimea, toate exprimate in mm; Ofel lat — se noteazi pe desen LT byh — I, in care b gi h reprezinté dimensiunile sectiunii ofelului, iar dacd este cazul dupa o linioard se trece lungimea barei, toate dimensiunile find date in mm; Ofel pitrat — se noteaz pe desen prin simbolul 4L urmat de valoarea laturii ~ lungimea, exprimate in mm; Ofel rotund — se noteaz prin diametrul precededat de simbolul © - urmat de lungimea laminatului (mm); Cornier cu aripi egale > s-a reprezentat in sectiune si vederi in Fig. 2.27 si se noteaza pe desen prin simbolul L urmat de dimensiumile profilului: L axaxgl, unde a= litimea aripilor, g=grosimea aripilor, | = lungimea profilului , exprimate in mm; Fig. 2.27 Comier cu aripi egale 50Capitotnl 2 in Tabelul 2.3 s-au dat dimensiunile standardizate ale comierelor cu aripi egale, la reprezentarea la scara a acestora, Tabel 2.3 CORNIER CU ARIPL_EGALE Denumirea | Dimensiunile seetiunii [mm] e L afte {| Rie {em} Ox40x3 3 107 4oxdoxs. | 40 | 4 | 6 3 112 40x40x5 5 1.16 ixdSxd 4 123 45x45. | 45 |S 7 | 38 128 45x45x6 6 1332 50x50x4 4 1336 50x50x5 5 14 soxsdxe | | 6 7 | 2 143 50x50x7 1 1.49 60x60x5 3 1.64 60x60x6 6 1.69 coxsoxs | °° | 8 s 4 177 60x60x10 10 1.85 70x70x6 6 193 70x70x7 7 197 yoxroxs | 70 | 8 | 9 | 4s 2.01 70x70x9 9 20s TOx7Ox10 10 2.09 BOx80x6 6 2.17 soxsoxs. | go | 8 | 10 | s 2.26 S0x80x10 10 234 90x90x8 3 25 90x90x9 9 254 soxooxio | | yo | Mf 3s 238 90x90XLL it 2.62 100x100x8 3 274 tooxiooxio | 100 | 10 | 12 | 6 2.82 100x100x12 12 29 120x120x10 10 331 1oxizoxt2 | 79 | 2 | B | 6 34 ‘+ Cornier cu aripi inegale — s-a reprezentat in sectiune si vederi in Fig. 2.28 gi se noteaza pe desen prin simbol urmat de dimensiunile profilului: LL axbyg-1, unde a,b = latimile aripilor, g=grosimea aripilor, | = lungimea profilului , exprimate in mm; in Tabelul 2.4 s-au dat dimensiunile standardizate ale comierelor cu aripi inegale, necesare pentru reprezentarea la scara a acestora.Capitolul 2 Fig, 2.28 Comier cu aripi inegale Tabel 2.4 CORNIER CU ARIPI_INEGALE Denumirea Dimensiunile sectiu | e L a [bie {em 30x20x3 3 05 | sonora | 3° | 7 | a | 35 |? 034 40x20x3 3 7 0.44 doxzora | 4 | 2 | 4 | 35 | ? 0.8 45x30x4 4 0.74 45x30x5 i 30 5 - 2 0.78 60x30x5 $ 0.68 coxsxe | | | 6 | & |S 072 60x4 0x5, _ 0.97 60x40x6. 60 40 6 6 3 1.01 60x40x7 1 Los 65x50x6 6 1,29 65x50x7 7 133, osesors | © | 59) og | 85 | 38 137 65x50x9_ 2. 149 75x30x7 75 50 7 6.5 3.5 1.25 ‘80x60x7_ 30, 60, 7 8 4 152 ‘80x65x6 6 1.65 80x65x8 80 65 8 8 4 1.73 80x65x10_ 10 181 30x60x6 6 Tal soxooxs | °° | @ | s | 7 | 3S 1a 100xS50x8 8 1.12, rooxsoxio | | 5° | io | ® | 48 12 TOOX75X7 7 185 100x75x9 100 75 9 10 = 191 100x75x11 re 1.99Capitolul 2 T20xBONE 3 TaT woxsoxio | 120 | so | io | um | ss | 19s 120x80x12 2 2.03 150x90x10 10 2.08 sox90x12_| 15° | 9% | ir | BS | 65 | 2a Ofel I + s-a reprezentat in sectiune si vederi in Fig. 2.29; se noteazd pe desen cu simbolul [ urmat de un numér care indica inaltimea h exprimata in em, iar dupa o linioara, de lungimea 1 a profilului exprimata in mm. fn Tabelul 2.5 s-au dat dimensiunile standardizate ale profiletor 1. Fig. 2.29 Profil L Tabel 2.5 PROFIL I ‘Simbol |_Dimensiunile sectiunii[mm] I h[b[t [d[R[r 0 | 42 [3.9 [3.91391 23 10 {100 | 30. 45145127 12 fio tsa 77 [si tsi tar 14140 66 [8.6 [5.7 15.7134 io [74 [9.5 [63 [6313.8 180 | 82 [10.4 [69/69/41 200 | 90 F113 4. [220 Tos Tiaatsitsitao 240 [106 87187152Capitolul 2 © Ofel U s-a reprezentat in sectiune si vederi in Fig. 2.30 si se noteaz pe desen cu simbolul U urmat de un numar care indicd inaltimea h exprimata in em, si de asemenea dupa o linioard, de lungimea | a profilului exprimaté in mm. in Tabelul 2.6 s-au dat dimensiunile standardizate ale profilelor U. ae A NA Fig. 2.30 Profil U Tabel 2.6 PROFIL U Simbol |_Dimensiunile sectiunii[mm] u_[n{bla{fe Rr) 6 6514: 7s [4 8 [so[as [oe [8 [8 [a 10 {100 | 30 [6 Bs 14. 12. 120 9 | 9 4. 141140 [60 1010 16 [160 | 65 [7.5 {10.5 | 10. 1g [180 [70 | uf tss 10 200 7: isis! 6 22 [220 [so [9 [1251125165 : 4 240 951 13 [13 16, 26 [260 [90 Tio Tia [14 77 30300 oo 10 [16 [16 Ts Dimensiunile (si forma) profilelor laminate sunt standardizate si se gasese in normative, precum si in cataloagele de fabricatie si livrare a produselor. 54Capitolul 2 2.5.5 Reprezentarea si cotarea asamblirilor nituite a este un procedeu de asmblare nedemontabili a doua table, profile sau piese, ajutorul unor organe de legatura, care se numesc niturt, > Reprezentarea si notarea niturilor Niturile sunt organe de legdturd standardizate prin intermediul cdrora se realizeazi binari nedemontabile, Acestea pot fi confectionate din ofel, alam, aluminiu. Sunt aleatuite corpul nitului de forma cilindric§ si din capul nitului care poate avea diverse forme. Niturile se clasificd dupa urmatoarele criterii: ‘© Dupa forma capului: - cu cap semirotund ~ cu cap tronconic ~ cu cap semiinecat - cu cap inecat ‘© Dupa forma corpului: - cu corpul plin - ou corpul tubular - cu corpul semitubular © Dupa destinatie: - de rezistenta - de rezistenta etansare - de rezistenta si rezistenta etansare. in Tabelul 2.7. s-au reprezentat principalele tipuri de nituri. Tabel 2.7 TIPURI UZUALE DE NITURT Ne. | Denumire Forma Clasificare Crt. |_| Nitcu cap semirotund ~ nituri de rezistenta ——} — | - nituri de rezistenta etangare 2_| Niteu cap tronconie ~ nituri de rezistenta {PP — - nituri de rezistenta | etansare 3 | Niteu cap semiinecat ~nituri de rezistent& tt - nituri de rezistenta etansare 4 | Nit eu cap inecat ~ nituri de rezistenta | —— etansare |Capitolul 2 in Fig. 2.31 s-a reprezentat un nit cu cap semirotund avand urmitoarele caracteristice: Tia, d= diametrul tijei; D = diametrul capului; 4 jungimea tijei; = = indltimea capului. Fig. 2.31 Nit cu cap semirotund in desenele de executie si de ansamblu, niturile se indica in tabelul de componenta prin tipul tor, diametrul si lungimea tijei, exprimate in mm. Celelalte dimensiuni ale capului Jui sunt in funcfie de diametrul tijei si se gisesc in tabelele de fabricatie ale niturilor. Exemplu de notare: Nit 16 x 72 (urmat eventual de mumarul STAS-ului care di dimensiunile nominale ale niturilor respective). > Reprezentarea si cotarea imbinarilor nituite Prin nituire se imbind table, profile sau alte piese, obtinindu-se imbindri sau asambliri nituite, Tablele folosite la realizarea imbinarilor din cadrul constructiilor metalice poarti denumiri diferite in functie de rolul pe care acestea il au in imbinare. Astfel, daca se imbina profile cu table, acestea se numesc gusee, daca servese la inddirea in lungime a tablelor se numese eelise, iar dac& solidarizeazd imbinarea a dowd profile se numese fururi. imbinarile se realizeaz4 pe unul sau mai multe rnduri, prin intermediul “cusdturilor”. Reprezentarea si cotarea imbinarilor nituite este reglementati de STAS 187 -80. In functie de seara desenului avem doua tipuri de reprezentare: © Reprezentare obisnuita, care se practic pentru scari 2 1 / 2; ‘© Reprezentare simplificats, care se utilizeaz8 pentru scari <1 / 5. In cazul reprezentarii obignuite se va tine cont de urmatoarele reguli: - niturile se reprezintd in situatia final, dupa batere, astfel inedt ele se reprezinta asa cum arata ele dupa ce s-a format capul de inchidere; ~ reprezentarea se face prin doua proieetit dupa cum urmeaza (Fig. 2.32a): - 0 vedere pe planul orizontal, considerandu-se capul niturilor indepartat printr-o secfiune cu un plan de nivel facut prin tija nitului (motiv pentru care nitul se reprezinta prin tij& si nu prin cap, iar tija se haureaza); =o sectiune pe planul vertical, caz in care planul de sectionare (de front) se consider’ a trece prin axele niturilor; prin conventie, pentru a se evidengia niturile, acestea nu se vor hasura in sectiunile longitudinale.Capitotul 2 Elementele dimensionale care se coteazi obligatoriu intr-un desen de executie sunt: = d diametrul nitului batut, respectiv diametrul gaurii de nit; =, $1,... grosimile tablelor asamblate prin nituire; ~t pasul nituirii sau distana intre axele niturilor dintr-un rand; 1 distanta dintre axele randurilor de nituri; distanta de la marginea tablei pind la axa primului rand de nituri. In cazul scarilor reduse, pentru lizibilitatea desenului, se utilizeaz’ reprezentarea simplificat3. in Fig. 2.32, cu scop comparativ, s-a reprezentat aceeasi asamblare obisnuit (a) ‘sisimplificat (b). a) b) Fig. 2.32 Reprezentare obignuiti (a) si simplificata (b) - seetiune si vedere - STAS-ul SR EN ISO 5261/2002 stabileste regulile si simbolurile pentru reprezentarea lificata sau conventionala sintetizata in urmatoarele tabele. Astfel, in Tabelul 2.8 sunt date simboturile pentra gdurile, niturile sau suruburile unei lari reprezentate in vedere. Gaura se reprezinti cu linie continua groasa si fiir punct . Daca nitul sau surubul este montat in gaurd, acesta se marcheazA printr-un punct |. Observam in tabel simbolurile de reprezentare in diferite situatii de montaj si sie. Niturile gi. suruburile se diferentiaza prin notare. Reprezentarea conventionald in sectiune longitudinald este data in Tabelul 2.9 pentru 5, respectiv in Tabelul 2.10 pentru nituri sau suruburi montate.Tabel 2.8 Tooul de Simbot omen. | eeu | a | ipsa van | EPR a wane f E Gaura : execuratil | Ia Jocul de A fe SI monte) T 7h FP in atelier + + + + la locul de ~ “ +[ + [+/+ vie |__ mons aR montat_ | TaTooul de montaj tn i : ‘gaurd . + cexecutatl la monts) Tabel 2.9 Gaura Simbol pentru gaurd execu neiogith tesit pe o fata {egitl pe ambele je Ja locul de ‘montaj 58Tabel 2.10 Capitolul 2 Nit sau gurub montat ‘Simbel pentru nit sau gurub montat in gaur tegitl peo fata tesith pe ambele feje in atelier la Jocul de montaj Ja locul de montaj in gaura execuraté a locul de montaj t i t t t tCapitotul 2 «© Aplicatie rezolvati Pentru exemplificarea modului de reprezentare a asamblétilor nituite, in Fig, 2.33 s-a reprezentat la scara 1:5 (simplificat) 0 constructie metalicd aleatuiti din profile laminate imbinate prin nituire, S-a dat vederea principald si s-a reprezentat vederea I-1 si sectiunea propriu-zisi 2-2. Pentru reprezentarea la scari s-au extras din cataloage dimensiunile standardizate ale profilelor componente. Reprezentarea si cotarea_vederilor si secfiunilor s-a fficut prin respectarea suportului teoretic prezentat la paragrafele anterioare. ae = Fig.2.33 Aplicafie rezolvataCapitolul 2 + Aplicatie propusi in Fig. 2.34 se d& schifa unui ansamblu nituit, avand alaturat dimensiunile aferente profilelor asamblirii si niturilor. Se cere s& se reprezinte pe un format A3 la scara 1:2 {obisnuit) vederea data si sectiunile 1-1 si 2-2 indicate, 12 2 L40x40x4 L40x40x4 L=60 iC Pees 30 " % @ Fig.2.34 Aplicatie propusa 12) BF B 120 | 240 Datele niturilor: d=12 mm. he7,2 mm R=10 mmCapitotul 2 2.5.6 Reprezentarea si cotarea asamblarilor sudate Sudarea reprezinti procedeul tehnologic de imbinare nedemontabili a dou’ piese metalice, cu sau fri material de adaos, prin aducerea suprafetelor de imbinare in stare plastica sau lichidd, Este un procedeu care s-a impus pe scard larga in domeniul constructiilor metalice, datorité avantajelor pe care Je prezinti in comparatie cu asamblirile nituite (ca de exemplu: afecteazi in misura mai mic greutatea constructiei, este eliminat4 etapa de gdurire a pieselor care afecteaz rezistenta in sectiune a pieselor, etc.). Prescriptiile referitoare Ia reprezentarea si cotarea sudurilor sunt cuprinse in standardul SR EN 22553 - 1995, echivalent cu ISO 2553 ~ 1992, care au inlocuit STAS-ul 735/1 — 87. in desenele de ansamblu imbinarile sudate se reprezint& si se pozitioneazi ca o singurai pies (adicd nu se reprezint& explicit). > Reprezentarea asamblirilor sudate fin desenele care cuprind detalii de executie sudurile pot fi reprezentate, functie de scara desenului: * Detaliat— se uilizeaza atunci cand reprezentarea simplificati nu determina complet forma si dimensiunile cordonului de sudura. La reprezentarea detaliati se vor respecta urmatoarele reguli: ~ cusitura se reprezint& prin linii curbe subtiri, executate cu mana liber, cu linie continua subtire; - marginile cusdturilor mu se reprezinta in vederi; = in sectiune, cusitura se reprezinté innegrit, cu exceptia desenelor care au ca scop specificarea formei si dimensiunilor rosturilor. ‘© Simplificat— se foloseste cu scopul de a evita aglomerarea si incircarea excesivi a desenelor; in acest caz, pentru a furniza fir’ echivoc datele referitoare la imbinare, se vor utiliza pe Kinga simbolul de baz, dupa necesitate, simboluri suplimentare, cotare conventionala si indicatii suplimentare. in Tabelul 2.11 s-au reprezentat principalele tipuri de suduri intalnite in domeniul instalagiilor. Tabelul cuprinde denumirea, simbolul sudurii si reprezentarea detaliata respectiv simplificatd, in vedere si sectiune, a acestora. Tabelul a fost conceput astfel incat si se observe comparativ cele dou’ modalitafi de reprezentare. 62Capitolul 2 Tabelul 2.11 > Tem oy eprevetare dealt] Reprezenare implica Tp Simbol Reprezentare ax sectiune / vedre sectiune / vedre —— ee | ca LL/ ial ‘Sudura inv ¥ Sudurt inY y sudura in u | Sudurs th decol > Cotarea sudurilor Cotarea se realizeazi cu ajutorul liniei de indicafie, a liniei duble de refering’, a simbolului de baza, a simbolurilor suplimentare (dacd ¢ cazul) si a unui numar necesar de cote. Linia de indicatie se reprezinta cu linie continua subtire, se terming la un capat cu 0 ‘sigeatii care se sprijind pe imbinare sau pe suprafafa exterioari a cusituri, iar celalalt capait face un unghi oarecare cu linia de referint&. Linia de referinta este alcatuiti din doua linii paralele, si anume o linie continua subtire dublati de o linie interupta subfire ce poate fi trasata deasupra sau dedesubtul celei continue, functie de spajiul de care dispunem pentru scrierea ulterioara a cotelor. 63Capitolut 2 Simbolul de baz, insotit apoi de simboluri suplimentare si de dimensiunile cordonului de sudura se amplaseaza in unul din modurile indicate in Fig. 2.35, dupa cum urmeaza: a) pe linia continua, dac& suprafata exterioard a cusiturii se afla pe partea dinspre linia de indicatie; b) pe linia intrerupta, dacd suprafata exterioara a cusiturii se afld pe partea opusi liniei de indicatie; ©) in cazul sudurilor simetrice se remunfa la linia intrerupta a liniei de referintd, iar simbolul apare reprezentat simetric fat de linia continua. Simbolurile de bazii se executi cu linie continua de aceeasi grosime cu cea de scriere a cotelor si cu inaltimea egala cu inaltimea nominala de scriere, sau de maximum 1,5 ori mai mare, ») °) i a Fig, 2.35 Amplasarea simbolului fata de linia de referina Simbolurile suplimentare se utilizeaza in combinatie cu simbolurile de baza, si cele ‘mai uzuale dintre acestea sunt redate in tabelele urmatoare: ~ Tabelul 2.12 indicd forma suprafejei exterioare a cusditurii ~ Tabelul 2.13 indic& modul de prelucrare al cusdturii. Tabel 2.12 Tabel 2.13 Forma Prelucrare ‘Simbol suprafetei Simbot a custnuril cusaturii idacing preluerata Tadepararea suprainalfiri convex y™~ ccusiturii pana la nivelul marginilor rostul Prelucrarea crestiturior i neregulaitiior cL cust entra conena | ~ \_/ sir pent | treceri line de la ccusitura la metalul de baz 64Capitolul 2 Cotarea cordonului de sudurd cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente: - in fafa simbolului, cotele referitoare la sectiunea transversal a sudurii (in principal grosimea cordonului, exprimata in mm); - dupa simbol, cotele referitoare la lungimea cordonului, in mm. Absenta indicatiei dupa simbol indica faptul c4 sudura este continua pe toat4 lungimea elementelor sudate. in cazul sudurilor intermitente, dup& simbol se va inscrie un produs de tipul m x | (e), in care n = numérul elementelor de sudur’, 1 = lungimea sudurii, iar e = distanfa intre elementele de sudura vecine. Cota de pozitionare a sudurii in raport cu marginea tablelor sau profilelor se coteazt pe desen si nu are legatura cu simbolizarea in cazul sudurii de colt exist doud posibilitati de cotare (vezi Fig. 2.36) in care z= cateta triunghiului dreptunghic, respectiv a = indltimea triunghiului dreptunghic, astfel incat: zeay2 oa. DX ‘Tz el tty y 27280 a5280 Fig. 2.36 Cotarea sudurii de colt Dintre indicafiile complementare cu incidenti mai mare in practic’ sunt cele referitoare la: = Sudura pe contur — Fig. 2.37a; = Sudura la locul de montaj - Fig, 2.37b; = Indicarea procedeului de sudare ~ Fig. 2.37c; lista care indic& corespondenfa intre cifre si procedee constituie obiectul standardului ISO 4063. a) ’) °) Fig. 2.37 Indicatii complementare> Aplicatii Pentru a exemplifica modul de reprezentare si cotare a sudurilor in desenele de executie, se prezinta in continuare dowd —construefii metalice. in Fig. 2.38 s-a reprezentat simplifieat desenul de ansamblu al unui cazan fn executie sudati, executat la scara 1:10, iar alaturat s- au dat detaliile de sudura la scara 4:2. A 2230 Capitotul 2 2 430 Hf. gz Fig. 2.38 Cazan sub presiune 66Capitotul 2 Corpul recipientului este alcdtuit din sase bucati de tabla identice virolate si sudate longitudinal si transversal. Pentru a rezista solicitirilor datorate presiunii interioare cordoanele de sudura longitudinale se decaleaza, ca in figura. in sectiunea desenati, capacele cazanului reprezintd jumétati de oval perfect (cu doud axe), curb a carei reprezentare a fost dat& la paragraful 1.5. in Fig. 2.39 s-a prezentat un nod de ferma metalicd alcatuit din profile laminate, imbinate prin sudura, Tabla are dimensiuni 340 x 220 x 8 mm. Dimensiunile comierelor rezulta din cotarea acestora, iar pentru profilele U s-au dat alaturat. Propunem studenfilor si reprezinte detaliat, la scara 1:2, vederea data, precum si sectiunile 1-1 si 2-2. Fig. 2.39 Nod de ferma metalic’Capitotul 2 2.6. Desen de ansamblu Reprezentarea grafic’ a unui dispozitiv, aparat, a unei masini sau instalafii compuse din mai multe piese legate intre ele organic si functional, poarti denumirea de desen de ansamblu. Existi situatii in care ansamblurile cu grad inalt de complexitate se descompun la randul lor in grupuri de piese legate functional, denumite subansambluri (sau ansambluri de ordin inferior). Desenele de ansamblu si subansamblu se reprezinti si se coteazi dupa regulile stabilite in STAS-ul SR 6134:2008. Desenul de ansamblu poate fi de releveu, cdnd se executa dupa un ansamblu existent, sau de proiect, cdnd se executi dupa o conceptie proprie si reprezinta parte a unui proiect. Dacd desenul contine toate elementele necesare pentru montarea pieselor componente, se numeste desen de montaj. Pentru execufia ansamblului respectiv, este necesar ea desenul de ansamblu sa fie insotit de desenele de executie (detalii) a fiecarei piese. Desenul de ansamblu va cuprinde numarul necesar de proiecfii pentru reprezentarea i cotarea elementelor componente, precum si definirea pozitiei relative a acestora in cadrul ansamblului. Se deseneaza intai proiectia principal, respectiv se incepe cu reprezentarea reperului principal, continudnd apoi celelalte componente, dispuse de cele mai multe ori de la interior spre exterior. Pentru intocmirea acestor desene se va tine cont de anumite reguli de reprezentare, pe care le enumerdm in cele ce urmeazi: ‘* _ proiectia pieselor se face prin suprapunerea lor; ‘* in cazul asamblarii a dou piese intre care existi un joe rezultat din dimensiuni nominale diferite, se reprezinté separat liniile de contur ale fiecarei piese; * in cazul asamblirii a doud piese intre care nu exist. joc, linia de contact se reprezinta printr-o singurd linie de contur comuna celor doua piese; + contururile acoperite se reprezinta cu linie intreruptd de tip E sau F; © sectiunile se hagureazd ca si in desemul de piesa, si anume piesele aldturate se hasureaz cu inclinari inverse sau distante diferite intre hasuris + piesele care fac parte din ansambluri invecinate, pot fi reprezentate cu linie K (linie dou puncte subtire), daca se considera util; * daca un plan de sectionare nu confine anumite elemente necesare a fi reprezentate in proiectia respectiva (gduri, suruburi, piulife, ete.), acestea pot fi considerate rabiitute in planul de sectionare si reprezentate cu linie K (Iinie dou puncte subtire); 68Capitolul 2 © in cazul in care anumite elemente acoperite trebuie vizualizate mai clar, se ‘indeparteaza piesele care le obtureaz, cu mentionarea acestui fapt pe desen; © piesele care se asambleaza prin filet, se deseneaz3 complet insurubate; © ansamblurile sudate sau lipite se reprezinti ca o singurd piesé, neavand ca obiect specificarea formei si dimensiunile imbinarii; © clementele unui ansamblu care ocupi diferite pozitii in migcare, cea ce implica ‘modificarea gabaritului, se deseneaza in pozitiile limita; ‘¢ ventilele, supapele care servesc la inchiderea sau laminarea circuitului fluidelor, se reprezinta in pozitia inchis; + cepurile robinetelor se reprezinta in pozitia deschis. Cotarea desenului de ansamblu se face dup regulile generale specifice desenului industrial, Avand in vedere particularititile de reprezentare prezentate anterior, exist unele indicatii specifice, si anume: «se coteazé dimensiunile nominale, cele functionale (ca de pilda sectiunile de trecere a fluidetor prin armaturi), jocurile maxime admise si cdmpurile de toleranta; * se tree cotele de gabarit, care dau marimea ansamblului; © se coteazi dimensiunile de montaj relative la piesele invecinate si orice dimensfuni necesare operatiunii de montare si asamblare care nu rezultd din desenul elementelor componente; « fiecarei componente distinete i se atribuie un numar de pozitie ~ care se regaseste in tabelul de componen(ai situat, de reguld, deasupra indicatorului; acesta se inscrie la capaitul unei linii de indicatie trasata cu linie continud subtire gi se finalizeaz& cu un punct ingrosat in interiorul elementului component sau cu sAgeat&, daca se sprijind pe 6 linie de contur; liniile de indicatie se pot frange o singurd data, nu se vor intersecta, se traseaza inclinat si nu vor fi constant paralele intre ele; numerele de ordine se scriu cu cifre arabe cu inaltime nominal egal cu dublul indlfimii de scriere a cotelor pe desenul respectiv; ordinea de atribuire a numerelor de pozitie este in ordine succesiv crescitoare, intr-un singur sens, care poate fi cel orar sau trigonometric; si in fine, numerotarea se poate face fie in ordinea montajului, fie dupa nivelul componentelor, fie dupa o ordine logic’. in consens cu regulile de reprezentare si cotare enuntate anterior, s-a exemplificat in Fig. 2.40 desenul de ansamblu pentru un robinet sferic de gaz, respectiv in Fig.2.40.a s-a -zentat robinetul in 3D, iar in Fig.2.40.b s-au reprezentat 0 vedere de sus gi o seetiune 69 |Capitotul 2 prin corpul principal al robinetului. in Tabelul 2.14 sunt date dimensiunile elementelor componente ale robinetului cu sferd (bila). O-ring tis 5, 7. Corpur filetate 6. Sters 8. Garnitura PTFE cH b) Fig. 2.40 Desen de ansamblu pentru un robinet sferie de gaz 70 eeCapitolul 2 Tabel 2.14 12 a2.5| 44 [52.57 57 Dimensiuni robinet St 10Capitolul 3 Capitolul 3 NOTIUNI GENERALE DE REPREZENTARE IN DESENUL DE CONSTRUCTIL 3.1 Generalitati Instalafiile pentru constructii deservese cladirile si au ca scop principal asigurarea confortului ocupantilor. De aceea, un inginer instalator, fie c4 lucreaza in proiectare, fie cd lucreazi in executie, trebuie si posede cunostinte despre reprezentarea gi cotarea in desenul de construcfii in general, respectiv despre desenul de sintez& (sau de ansamblu) al clidirilor in particular, Clidirea constituie mijlocul de protejare a omului impotriva actiunii factorilor de mediu exterior si are rolul de a asigura ocupantilor cadrul necesar desfasurarii unei multitudini de activitati: productive, casnice, culturale, de tratament, de odihna. > Clasificarea clidirilor © Din punct de vedere al destinatiei, cladirile pot fi : de locuit, industriale, administrative si sociale (sanitare, culturale sau agricole); * upd materialul din care este alcdtuita structura cladirilor, acestea pot fi: din zidarie (de cAramida sau piatra), din lemn, din beton armat si cu schelet metalic. > Aledtuirea chi lor O cladire se poate dezvolta pe orizontala sau mai frecvent pe vertical, pe mai multe nivele sau caturi. Subsolul este partea de claire aflatd sub nivelul terenului. Subsolul poate fi locuibil — dac& indeplineste anumite conditii de igiend — sau nelocuibil. in acest din urma caz, subsolul se utilizeazA pentru depozitare de diverse materiale sau pentru adapostirea instalafiilor, Daca acesta serveste numai la pozitionarea instalatiilor, atunci se numeste subsol tehnic, Parterul este partea de clidire aflata la nivelul terenului. Pardoseala finita a parterului reprezinta cota +0.00 a cladirii si aceasta se sprijind direct pe pamdnt sau poate fi ridicata la indlfimea a cdtorva trepte. Etajele reprezint& partea de clidire situata deasupra parterului si se numeroteaza de jos in sus cu cifre arabe 1, 2, 3, etc. inalfimea etajelor se misoara intre fetele pardoselilorCapitotul 3 finite si este diferité functie de destinatia clidirilor. Astfel, cele destinate locuinfelor au indltimea de minimum 2.70 m, iar cele cu destinafie industial’, culturalé, ete. au inalfimi mai mari, O clidire se incheie fie printr-un acoperig cu pante mari — prin intermediul sarpantelor pod, fie prin terase ( plangee orizontale) la care scurgerea apelor meteorice se asigurd prin pante mici de ordinul 1,5...4%, Circulatia intre nivele se asiguri uzual prin intermediul scirilor amplasate intr-o incdpere numiti casa scarii, iar pentru cladiri cu mai mult de patru etaje se instaleaz’ ascensoare. > Piesele desenate ale proiectul nei clidiri Piesele desenate ale unui proiect de cladire cuprinde urmatoarele dou’ tipuri de desene: © Planuri de arhitecturd, din care fac parte: ~ planul general de situatie; - planul de situatie pe obiecte; - seotiuni sau vederi orizontale prin cladire (plan subsol, plan parter, plan etaj curent, plan ultim etaj, terasa); ~ _seotiuni verticale prin cladire — longitudinale sau transversale; - fatade; - detalii de arhitectura; + Planuri de rezistenti, din care amintim: - planuri de sipaturi si fundatiis ~ _planuri de cofraj si armare; - _plamuri de montaj elemente prefabricate; = detalii de rezistenta. Pentru inginerul cu specialitatea Instalafii pentru Constructii o important’ deosebita 0 au sectiunile orizontale (planurile) si sectiunile verticale ale unei cladiri. De aceea, vom. detalia aspectele fundamentale ale acestor piese desenate dupa ce in prealabil se vor prezenta normele generale de reprezentare si cotare din desenul de constructii 74Capitolul 3 3.2 Norme generale de reprezentare si cotare in desenul de constructii in Capitolul 1 s-au prezentat standardele de bazi comune diferitelor ramuri ale Desenului Tehnic, iar in Capitolul 2 cele specifice desenului industrial, Unele dintre acestea sunt valabile si in desenul de constructii. in consecint’, in acest capitol yom face scurte referiri la elementele comune standardizate si vom insista asupra diferentelor ce apar in comparafie cu desenul industrial, respectiv asupra aspectelor caracteristice desenului de constructii. 3.2.1 Presciptii generale Formatele, marginile si chenarul utilizate in domeniul constructiilor sunt cele ce au fost prezentate la paragraful 1.3.1 si sunt reglementate de standardul SR EN ISO 5457 :2002. Indicatorul este specific desenului de constructii i a fost prezentat in paragraful 1.3.2, in cele doua variante, functie de formatul utilizat. Regulile de impiturire sunt cuprinse in standardul SR 74 — 1994 si au fost detaliate in paragraful 1.3.3. Serierea tehnicd (vezi paragraful 1.3.4) este reglementaté de standardul SR EN ISO 3098-2002, care stabileste modul, dimensiunile gi tipurile de scriere cu ména liber’, cu sablonul sau serierea asistata de calculator. Sciirile utilizate in desenul de constructii, precum si modul de notare a acestora pe desen se face in conformitate cu standardul SR EN ISO 5455:1997. in functie de tipurile de desene, se utilizeazd urmitoarele scari: - pentru desenele de executie (planuri, sectiuni verticale si fatade) —> 1:200, 1:100, 1:50; - pentru detalii de executie + 1:20, 1:10, 1:5, 1:2 sau mai rar 1:1; = pentru planuri de situatie sau planuri coordonatoare — 1:10 000, 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500. in desenele de constructii se utilizezi frecvent scirile grafice liniare care se utilizeaza pentru a transpune in desen dimensiunile obiectelor la seara desenului sau pentru a determina dimensiunile necotate pe desen.Capitolul 3 3.2.2 Linii utilizate in desenul de constructii Tipurile si grosimile de linii din desenul de constructii sunt reglementate prin standardul SR EN ISO 7519:2002, care sunt in conformitate cu SR EN ISO 128-20:2002, dar care introduce o a treia grosime de linie, i anume linia foarte groasi. Aceasta se utilizeazd in principal pentru trasarea contururilor seetionate. Astfel, pentru a sintetiza cuprinsul acestui standard, care de altfel are puncte comune cu STAS-ul 1434 - 1983 pe care (partial) i > in desenul de constructii se utilizeaza trei tipuri de li inlocuieste, conchidem: ¢ Linia continua, cu simbolul C; * Linia intrerupta, cu simbolul I; © Linia punct, cu simbolul P; > in desenul de constructii se utilizeaza trei clase de grosimi, care se simbolizeaza printr-un indice exprimat cu ajutorul unei cifre arabe; daca se considera grosimea de baza b ca fiind grosimea liniei groase, putem defini cele trei grosimi in modul urmator: * Linie subtire - grosime b/2, simbolizata prin indicele 3; ‘* Linie groas& — grosime b, simbolizata prin indicele 2; ‘* Linie foarte groasa — grosime 2b, simbolizata prin indicele 1. Mention’m c& simbolizarea prin indici nu este cuprinsa in standardul SR ISO 7519:2002, numai in STAS-ul 1434 — 1983, dar propunem sa fie utilizata in continuare ca un limbaj rapid de comunicare. Regulile de trasare precum si grosimile standardizate ale liniilor sunt aceleasi ca gi cele prezentate la desenul industrial Pentru plansele pe care le vor efectua studentii la orele de lucrari se va alege b= 0,5 (sau 0.4mm, Astfel, pe o plans avand ca tematicd desenul de constructii vom avea : 15 0,55 0,25 (sau 0,85 0.4; 0.2) in Tabelul 3.1 s-au prezentat tipurile uzuale de linii folosite in domeniul constructiilor urmitoarele grosimi de li si destinatia lor. Mentiondm cA se pot utiliza la nevoie si alte tipuri de linii, cu obligativitatea dea specifica intr-o legend semnificaia lor. 16Tabelul 3.1 Tipul Inver Destinatia 1, tabele, chenare pentru desene foarte groasi (C\) ‘Conturi si muchit vazute in vederi gi sectiuni. Curbe de nivel principale. Constructii geometrice grass (C3) Tinii de cote, lnitajutatoare de coted,axe de goluri la usi si feresre, lini de referie sau de indicatie Continua subfire pentns cote, notin sau observati © sori pe desen, contururi de sectiune rabitute. Curbe de nivel curente | Conturi de secti subjire in zigzag (C3) ; ini de ruptur s intreruperi subjire ondulatt (C3) - Limit de rupturd gi intreruperi ‘Contururi si muchii acoperite de alte sroast elemente tow @ ‘arti sit in fata wl om wie) === = Pansat ie HRT rice fel de axe, cu excepfia celor indicate la Py si C; goat (P;) | Se | Linie punct @ ‘Axe geometrice ale pieselor subtire (Ps) —— componente. Trasee de sectionare. Linii de intrerupere 3.2.3 Cotarea in desenul de constructit Desenul de construcfii se coteaza dup aceleasi reguli generale ca si desenul industrial, reglementate prin standardul SR ISO 10579-2010. Aspecte de cotare specifice desenului de constructii sunt cuprinse in standardele: = STAS 855-79 pentru constructii de beton armat, = STAS 9773 — 88 pentru constructii metalice, = STAS 1434 ~83 pentru celelalte elemente de constructii. Elementele cotirii in desenul de constructii sunt: * Linia de cota, © Liniile ajutatoare de cota, © Liniile de referina, © Cota,Capitolul 3 © Simbolul pentru cota de nivel si cota de nivel. Constatdm c& primele elemente sunt aceleasi ca si in desenul industrial si apare in plus simbolul pentru cota de nivel si respectiv, cota de nivel. in continuare vom face referiri numai {a aspectele de cotare specifice desenului de constructii. Astfel, pentru 0 cotare corecta a unui desen trebuie parcurs mai intai paragraful 2.4 si apoi cel de fad. Delimitarea liniilor de cota se face: prin liniufe scurte inclinate la 45° spre dreapta trasate cu linie continua groas4 C2, prin puncte, respectiv prin sigefi. La cotarea uzuala in desenul de constructii se recomanda primele doud tipuri de delimitare. Sagetile se utilizeazi la cotarea unghiurilor, a razelor si diametrelor. inaltimea nominal de scriere a cotelor este de 2,5 sau 3,5 mm; se utilizeazd o singura inalfime de scriere pentru desenele executate Ia aceeasi scar a unei planse. Pe desenele constructiilor metalice si pe desenele de detalii cotele se exprima in milimetri, Pe desenele de detalii se pot exprima si in cm. Pe desenele de ansamblu a constructiilor cotele se exprima diferent si anume: cotele mai mari sau egale cu 1,00 m se exprima in metri cu doua zecimale (chiar daca sunt egale cu zero), cotele mai mici de 1,00 m se indica in centimetri, iar milimetrii se scriu sub forma de exponent (de ex.: 5,24°, 12°), Pe desenele de sintezi se inscriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute, iar pe desenele de detaliu elementele se coteazi cu dimensiunile de executie. De exemplu, grosimea peretilor de caramida in desenul de ansamblu se coteaza cu 7°, 12°, 25, 30, 37° (inclusiv rosturile), iar in desenele de detaliu se coteaza 6°, 11°, 24, 29, 36° [em] sau 63, 115, 240, 290, 365 [mm]. Dacé dimensiunile unui element nu sunt reprezentate la scara, cotele se subliniazt, iar daca dimensiunile nu se cunose cu precizie sunt precedate de semnul ~, urmand sa fie verificate la fata locului. Daca sunt prevazute doud alternative de executie, cotele pentru a doua altemativa se seriu intre paranteze. Cota de nivel indic& valoarea diferentei de nivel dintre un punct al constructiei si un reper ales. In domeniul constructiilor se alege, in general, ca reper cota pardoselii finite a parterului 40,00. Cotele situate deasupra nivelului reper sunt precedate de semnul plus (+), iar cele situate dedesubt vor fi precedate de semnul minus (-).. Cotele de nivel se indica in metri, cu dowd zecimale, chiar dacd acestea sunt egale cu zero, 78Capitolul 3 Pentru inscrierea cotelor de nivel in sectiuni (orizontale sau verticale) se utilizeaza simboluri ce constau in triunghiuri isoscele, cu inaltimea egal cu dimensiunea nominala a cifrelor cotelor. Simbolurile pentru cotele de nivel sunt prezentate in Fig. 3.1, dupa cum urmeaza: - (a) in sectiuni verticale, dacd cotele relative sunt raportate la reperul constructiei, simbolurile se innegresc pe jumitatea din dreapta; - (b) in sectiuni verticale, dac& cotele relative sunt raportate la alt reper din afara constructiei simbolurile nu se innegrese; = (c) in planuri (sectiuni orizontale) simbolul se completeaz4 cu un dreptunghi in care se inserie cota; si in acest caz avem cele dowd variante de raportare a cotelor la repere. a) b) oS) +2.80 -1.20 rea £1.40 43.18 41.20 Fig. 3.1 Simboluri pentru cote de nivel Cotarea elementelor de constructii simetrice reprezentate integral, se poate face inscriind cotele partiale de o singurd parte a axului de simetrie, iar cotele generale complet. Daca elementul simetric este reprezentat numai pan la axa de simetrie, cotele se indica si se raporteazi pind la aceasté axa. In ambele cazuri, axa de simetrie se marcheaz& cu dowd stegulete incrucisate ( Fig. 3.2). oe -— ay c — Od se) 20, oe Fig. 3.2 Cotarea elementelor simetriceCapitolul 3 Pantele se indica printr-o sigeata paralela cu panta si avand sensul de urcare pentru scari, rampe de circulatie, etc. si respectiv sensul de coborare pentru pantele de scurgere (acoperisuri, terasamente, canalizari). Valoarea pantei se scrie deasupra sAgetii, sub forma de raport sau de procent ( Fig. 3.3). in planuri, sdgetile ce indic& sensul de urcare la rampe si sciri vor avea lungimea elementului respectiv (se da exemplu la reprezentarea scatilor). 29) BH Fig. 3.3 Cotarea pantelor 3.2.4 Reprezentarea conventionala a materialelor de constructii in sectiuni fn desenele cu grad de complexitate ridicat, pentru a pune in evident materialele de constructii folosite, se utilizeaza semne conventionale. Acestea sunt standardizate prin STAS- ul 1434-83 si sunt redate in Tabelul 3.2. Semele convengionale se reprezint4 cu linie continua subfire. De regula, sectiunile orizontale se reprezint numai prin contur, fird a se indica materialele prin simboluri. in schimb, in sectiuni verticale utilizarea simbolurilor este freeventa. in cazul scarilor mici de reprezentare sau a dimensiunilor mici a cmpului, dac& nu se pot utiliza semnele conventionale din tabel, se admite hasurarea, innegrirea sau lasarea alba a cimpului 80Capitolul 3 Tabelul 3.2 Material Reprezentare Material ‘Reprezeniare int Beton armat monolit Pimint DIIIIEIIS ‘asa > 1:50 wvvv Stained Beton armat la scara 1:50 Lichide Beton armat prefabricat la scara 1:50 Umpluart Mt. wee Me Zidaie in general tio ot WLLL! VuLt ii ity Zidarie de daramat CLLALLLS LL 2 CLLLLATL LLL, YTD | Meta: profile gi bare roninde ‘Lemn in sectiune longitudinal Lemn in sectiune twanversall | Tencuiala Lrolatie termie’, fonicd (cu explicatii) Mozaic Rabit ‘material, pentru dimensiuni mai mici ale cimpului, hagurare uniform’ ee eee Adhocnent | GEeiarnannad produse de ipsos : Geam Indiferent de Beton simplu usCapitolul 3 3.2.5 Reprezentarea rupturilor Nofiunile teoretice expuse la paragraful 2.3.3 privind reprezentarea rupturilor in desenul industrial (conform STAS SR ISO 128-2008) sunt valabile si in desenul de | Fig, 3.4 Reprezentarea rupturilor la ziduri constructii, Reamintim c& liniile de ruptura pentru piese metalice se reprezinti cu linie continua II subjire ondulata, iar pentru piese de lemn cu linie continua subtire in zig-zag (Fig. 2.5 a i b). = Zidurile intrerupte se reprezinta ca in Fig. 3.4. Daca ruptura delimiteazi mai multe clemente din acelasi material sau din materiale diferite, pentrti simplificarea desenului se poate folosi linia punet subtire (P3). Indicarea liniilor de rupturd in sectiuni ~ pentru cimpurile hasurate sau acoperite cu semne conventionale de materiale — nu este necesara. 3.2.6 Reprezentarea si cotarea elementelor de constructie > Zidurile (Fig. 3.5) La reprezentarea clidirilor in planuri sau sectiuni verticale, conturul zidurilor se traseazi uzual cu linie continua foarte groasi (C,). Campul dintre liniile de contur se las liber sau se acoperi cu semnul conventional al materialului de constructie (vezi paragrafuul 3.2.4). in cazul scarilor mici de reprezentare sau a zidurilor de grosimi mici (7°), acestea se innegrese. Trasarea liniilor de contur a zidurilor portante (de rezistent’) se face de o parte si de alta a axei reprezentata cu linie punct subtire Ps in modul urmator: = acestea se reprezinta excentrie pentru peretii exteriori, ca de exemplu | pentru un perete de 30 em se dispune 30 a s s zl 5 17° spre exterior gi 12° spre interior; id 2 + liniile de contur a zidurilor se dispun centric fata de axa in cazul perefilor interiori. Fig. 3.5 Reprezentarea zidurilor > Usisiferestre Reprezentarea usilor gi ferestrelor se face in conformitate cu standardul SR ISO 7519 -2002, cu grosimile de linii corespunzatoare. 3 8 so ew RARERCapitotul 3 in Fig. 3.6 s-a reprezentat simplificat o usa, respectiv o fereastra simpla. Acest tip de reprezentare se utilizeazd pentru desenele executate la scar micd sau pe desenele stadiilor preliminare activitifii de proiectare. eS SS a) usd a 30° ) usa la 90° ) fereastra Fig. 3.6 Reprezentare simplificata a usilor si ferestrelor Astfel, in cazul usilor, peretii sectionati se reprezint cu linie continua foarte groasi {C)), iar deschiderea cu linie continua subtire (Cs). Sensul deschiderii se poate reprezenta cu o linie inclinata sub un unghi de 30°, f8rd arc circular — dacd spatiul restrns impune acest mod de reprezentare, sau sub un unghi de 90° cu are circular. in cercul de pe linia axei usii — reprezentat& cu linie continua subtire — se trece indicativul usii din tabelul de timplarie. Usa se coteazi sub forma fractionara; cota de deasupra liniei de cot reprezinta latimea modulati a golului, iar cota situatd dedesubtul liniei de cot reprezint& inaljimea golului usii. in cazul ferestrelor, zidurile sectionate se reprezinta cu linie continua foarte groasa C), muchiile vizute cu linie continua groas4 Cs, iar daca este necesar, geamurile se reprezint’ cu © linie continua subtire Cs (geamuri simple) sau cu doud linii continue subtiri (geamuri duble). in cercul de pe linia axei ferestrei — reprezentatd cu linie continud subtire - se _trece indicativul din tabelul de timplirie, Fereastra se coteazi sub forma fractionari; valoarea de deasupra li i de cota reprezinta létimea modulata a golului, iar cea situaté dedesubtul liniei de cota reprezint& indltimea golului ferestrei. in interiorul incdperii, se trece in dreptul ferestrei oO fnaltimea parapetului notat cu p, care reprezint& {nilfimea de la pardoseala finiti la care se practica golul. Pentru golurile cu forme variate, ce contin cercuri sau arce de cere, se inscriu cotele dreptunghiului de gabarit, cu trimetere la detaliu (Fig. 3.7). Fig. 3.7 Reprezentare goluri cu forme circulare 3.8 sau reprezentat cele mai intalnite tipuri de ugi in cele dowd variante, la scar <1:50, respectiv la scar >1 :50.Capitotul 3 noe e ore i. ac 1 Fig, 3.8 Reprezentare usi si ferestre a,b. usi simple, fird prag; c,d. usi simple, cu prag; e,f. usd cu deschidere in ambele sensuri; sh. usi glisante; i, us turnantl; j us dubla; k. usa armonicd; |. fereastra simpli; m. fereastra dubla; n. fereastr’ dubla cu urechi. > Cosuri, canale si goluri orizontale Golurile pentru cosurile de fum, de gaze si canalele de ventilatie pot fi l’sate in peretii de zidirie cu grosimea minima 37° si se simbolizeazi ca in Fig. 3.9a. Sectiunea golurilor poate fi patratd, dreptunghiulara sau circulara, Cotarea golurilor cosurilor sau canalelor se face cu ajutorul unei linii de referinta, in modul urmator: - deasupra liniei se trec dimensiunile sectiunii transversale sub forma de produs (prima coti va fi latura orizontala dupa pozitia normala a desenului); - sub linia de referint& se trece indltimea ht de la care incepe golul, fafa de nivelul pardoselii finite. Simbolurile nivelurilor pe care le deservese se noteazi cu $ pentru subsol, P pentru parter, respectiv cu cifre romane I, II, etc. pentru etaje, Mai multe cosuri sau canale se grupeazi ca in Fig, 3.9. Dimensiunca modulaté a unui asemenea gol este de 12° cm, la fel ca si acoperirea (minima) pe cele patru directii, din conditii de protectie contra incendiilor. Cotarea golurilor identice si echidistante se face prin cotarea distanjei totale sub forma produsului dintre numarul de goluri si dimensiunea modulata. 84Capitolul 3 ta @ "=o 12°x125 h=1,00 Fig. 3.9 Cosuri si canale Golurile orizontale in plici sau plansee es a © conducte ale diferitelor instalatii, se reprezint& ca in Fig. 3.10. Fig. 3.10 Goluri din plansee > Seirile Trecerea pe verticala intre diferitele nivele ale unei clidiri se face cu ajutorul scarii care se desfiigoard intr-un spagiu numit casa scarii. in Fig. 3.11 s-a reprezentat o sectiune orizontala printr-o scar dreapta cu dou’ rampe egale, cu podest intermediar. intre cele doua rampe se las un gol de cca. 20 cm care se numeste vang, acesta find marginit de o balustrada ce are 0 mand curenti. Scarile vor fi desenate cu linie continua C2 (muchii vizute), iar contra- treptele cu linii intrerupte Ip (muchii acoperit). Sectiumea orizontala prin scar se reprezinti conventional, conform SR ISO 7519- 2002 printr-o Tinie continu& subtire inclinata la 45°, care pe zona central poate deveni (nu obligatoriu) o linie subfire in zig-zag. Observiim c& sectiunea s-a ficut cu un plan de nivel (paralel cu planul orizontal) ce sectioneaza rampa a doua dintre parter si etajul 1, moti pentru care treptele situate deasupra planului de sectionare (care completeazd rampa a doua) s-au 85Capitotul 3 reprezentat cu linie intrerupta Is. in practica se mai uziteazi reprezentarea treptelor continute in rampele inferioare planului de sectiune (de nivel). Sensul de urcare se simbolizeaza printr-o sigeati desenat& pe axul scirilor cu linie continua subfire, ce are la treapta cea mai de jos reprezentat un cere, iar pe treapta cea mai de sus se finalizeaz& cu o sAgeata deschisd. Treptele scirii se numeroteaz separat pentru fiecare nivel in sensul urcarii, dandu-se numarul | treptei de pornire de la fiecare nivel. Dimensiunile treptelor se scriu pe sigeata sens urcare (linia pasului) si anume deasupra se trece latimea | a treptei, iar dedesubt indltimea h a treptei. Se recomanda ca intre | si h SA se respecte relatia 2h+1=62...640m, iar h=15...22,5 em Fig. 3.11 Seari cu rampe egale Se coteazi de asemenea, litimea si lungimea rampelor, respectiv a podestelor, grosimea vangului si a balustradei, cotele de nivel a podestelor insotite de simbolul pentru plan, 86Capitotul 3 La scarile care intre doud etaje se rasucesc de doud sau trei ori, linia pasului se reprezint dublat& sau triplatd cu linie intrerupta, ca in Fig. 3. 11.b) > Ascensoare Pentru clidirile cu mai mult de P+4 etaje se prevad obligatoriu ascensoare. Acestea pot fi instalate si in cazul cladirilor cu mai purine niveluri, dac& destinatia clidirii impune (de exemplu in cazul spatiilor comerciale, pentru transportul mirfurilor). In Fig. 3.12 este reprezentat un ascensor prin semnul conventional. in plan se reprezinté putul KS ascensorului si cabina impreuna cu contragreutatea. TM Fig. 3.12 Reprezentarea ascensorului 3.3 Desenul de sinteza Dintre piesele desenate ale unui proiect de constructii, inginerul instalator este interesat in mod special de planurile de arhitecturd, respectiv de desemul de sintez8. Acesta defineste sistemul constructiv si functional al cladirii, indicd formele si dimensiunile constructiei, stabileste pozitia pe teren a acesteia si oferd informatii legate de materialele folosite la executie. ‘Vom prezenta in cele ce urmeaz’, aspecte referitoare la secfiuni orizontale (planuri), sectiuni verticale si planuri de situatie. Orice desen tehnic parcurge pentru realizarea lui doud etape: mai intéi intocmirea schifei, dupa care se intocmeste desenul la scar - de proiect sau de releveu (adic& dupa o constructie existent). 3.3.1 Planul parter Planurile reprezinta sectiuni in cladire cu plane de nivel (paralele cu planul orizontal) efectuate pentru fiecare palier. Scarile uzuale la care se intocmese planurile sunt de 1:50 sau 1:100. Pentru o clidire se vor intocmi urmatoarele planuri: plan subsol, plan parter, plan etaj curent si plan ultim etaj. Planurile de sectionare se duc prin golurile caracteristice ale fiecdrui nivel (ferestre, usi, etc). Pe planurile de constructii se intocmesc desenele de executie pentru fiecare tip de instalatie.Capitotul 3 sound uma cre | | ¢ | & “TI ca r = Pe — aust hse a . BH = oO L_ 88Capitolul 3 su grates: panel izaa vuanvo du thes eyed |] arwvavonaCapitotul 3 in Fig. 3.13 s-a reprezentat planul parter al unei clidiri cu dou apartamente pe nivel. Circulatia este asigurati prin intermediul unei scari cu doud rampe egale si podest intermediar (care a fost detaliata in Fig. 3.11). in cadrul orelor de lucriri propunem studentilor s& reprezinte la scara 1 :50 apartamentul detaliat in Fig. 3.14 din cadrul partiului anterior. Etapele de intocmire ale unui plan sunt urmitoarele: © Trasarea axelor La proiectarea constructiilor, distributia elementelor de rezistent4 in plan, se face pe baza unei refele de axe rectangulare, Distanfa dintre aceste axe reprezint& un multiplu al unei unititi de masurd numitii modul. Pe plan, aceste axe se traseaza cu linie punct subfire Ps si se noteazi astfel: - _axele transversale cu cifre arabe 1, 2, 3,..., sumerotate de la stnga la dreapta; - axele longitudinale cu litere majuscule A, B, C,..., notate de jos in sus. Aceste caractere se inscriu in patrate cu latura de 6...9 mm, in functie de scara desenului Exist& si clidiri dispuse dup’ arce de cere, la care axele radiale se noteaz’ cu ciffe, iar axele circulare cu majuscule, ca in Fig. 3.15 Fig3.15 © Trasarea elementelor de sustinere: ziduri portante exterioare si interioare, stalpi, ziduri despartitoare; zidurile portante se traseaz& fat de axe, excentric sau centric, cu lini C), cum s-a detaliat la paragraful 3.2.6. La scara 1:50 zidurile de 7° em se innegrese. * Trasarea golurilor: ferestre, usi, canale, cosuri si goluri orizontale in plansee, cu semnele conventionale si grosimile de linii indicate la paragraful 3.2.6; 90.Capitotul 3 + Reprezentarea mijloacelor de circulatie pe verticald: scdti, rampe si ascensoare; * Cotarea planului, care implicd dowd categorii de cote: cote exterioare si cote interioare. Cotele exterioare se dispun pe trei siruri pornind de la conturul clidirii, pe fiecare laturd a constructiei, respectind conditia de (minimum) 7 mm intre doud linii consecutive, astfel: + prima linie reprezinta alternanfa plin — gol; ~ peadoua linie se tree distantele intre axele elementelor de rezistenta; - pea treia linie de cota se dau cotele de gabarit (totale). Cotele interioare dau dimensiunile incdperilor pe cele dowd directii, grosimea Zidurilor, pozitia golurilor fata de elemente fixe, dimensiunile golurilor ( inclusiv parapetul p al ferestrei). De asemeni, se trece pe fiecare nivel cota de nivel corespunzitoare insotita de simbol. in fiecare inciipere se trece destinatia incdperilor, eventual si o numerotare a acestora, suprafafa si tipul de pardoseala finita. Se coteazd scara si casa scarii dupa cum s-a ardtat Ia paragraful anterior. 3.3.2 Plan fundatie in Fig. 3.16 s-au reprezentat elementele unei fundatii, in Fig. 3.17 s-a reprezentat planul fundatiei 4 Pentru cladirea al cdrui plan parter s-a reprezentat anterior, evident la aceeasi scari. Planul fundatiei sia sipiturilor reprezinta 0 sectiune orizontala la nivelul socka soclului fundatiei. Astfel, soctul se va reprezenta cu linie C1, iar talpa cu Cz. Zidurile portante situate deasupra planului de sectionare se reprezinta cu linie b, Fundatiile s-au considerat continue sub ziduri. in planurile de fundatie se coteazi grosimile elementelor fundatiei si cotele de nivel aferente insotite de simboluri. Fig, 3.16 Elementele fundatiei287" 7.00 s.s2 92 Capitolul 3 4.00 -oaa Fig. 3.17 Plan fundatie‘Big. 3.07 Plan fundatic Capitolul 3 3.3.3 Sectiune vertical Sectiunile verticale reprezinta sectiuni efectuate in clidire cu plane de front (paralele cu planul vertical), respectiv cu plane de profil (paralele cu planul lateral). Astfel, dup’ pozitia acestor plane ipotetice de sectionare faté de volumul cladirii, se obtin sectiuni transversale sau longitudinale, Trascul de sectionare se reprezinta pe planuri cu linie punet mixta. Sectiunile verticale indict sistemele alese pentru rezolvarea pirtii constructive pe inaltime, ca de pild’ goluri din zidarie, plansee, legitura dintre plangee si ziduri, acoperis, fundafii, ete. Sectiunea cea mai reprezentativa este aceea care trece prin volumele caracteristice ale clidirii (de ex. casa scarii). Dact este necesar, se reprezint’ mai multe sectiuni verticale pentru o cldire. Scara la care se executa sectiunea verticala prin clidire este aceeasi cu scara de intocmire a planurilor, astfel incdt si existe 0 concordanta perfecta intre planuri i sectiune. in Fig. 3.18 s-a reprezentat sectiunea cu vedere a-a ce trece prin casa scarii a clAdirii pentru care s-a desenat planul parter. Desenarea unei sectiuni incepe cu planul ce defineste cota 40.00 a constructiei (cota pardoselii finite a parterului). Se deseneaza apoi schematic zidurile, planseele, conturul acoperisului si al fundatiilor. Se trece apoi la completarea elementelor de elevatie si a detaliilor fundatiilor si acoperisului. Observam c& planseele se sprijina pe ziduri prin intermediul centurilor de beton armat (de grosime 10-30 cm), iar deasupra golurilor din elementele verticale se prevad buiandrugi din beton armat (de grosime 10-20 cm, functie de deschiderea golului). In sectiuni se indicd, de asemenea, misurile ce se iau ‘impotriva infiltrajiilor de api (hidroizolatii, trotuare, etc.) Gradul de detaliere a unei sectiuni este in fumetie de scara desenului si de faza de proiectare. De obicei, 1a sectiuni se utilizeazi semnele conventionale ale materialelor de constructie cuprinse in Tabelul 3.2. Fundatiile se reprezinta cu toate dimensiunile, fir a se intra in detalii de armare, care fac obiectul unor planuri de rezistenté. Pentru vizualizarea elementelor fundatiei, a elementelor adiacente care indict misurile ce se iau pentru protectia impotriva infiltratiilor de apa si a amenajarii terenului s-a reprezentat in Fig, 3.19 un detaliu de fundatie pentru zidul exterior, Cotele (insotite de simbol) ce se inscriu obligatoriu in sectiuni sunt: cotele de nivel ale fundatiilor, planseclor, sarpantei sau tetasei, a cogurilor sau canalelor, indltimea usilor, a ferestrelor, a parapetelor si cote referitoare la scari si eventuale pante. Se coteazd de asemenea, grosimea planseelor, a centurilor sia buiandrugilor 93Capitolul 3 Fig. 3.18 Sectiune vertical 94Capitolul 3 Catala -Pardoseala parter Placa din beton armat | _-Perete din zidarie Dop din bitum Trotuar din dale prefabricate | 4, / 60x60x6 cle Strat filtrant Zid de caramida pentru protectia hidroizolatiei- Placa din beton slab armata Strat filtrant de pietris ‘Umplutura de pamant Teren sistematizat 430) tao} Fig. 3.19 Detaliu de fundatie 3.3.4 Plan de situatie Proiectarea oricérei constructii incepe cu identificarea amplasamentului constructici, ceea ce consta in studiul terenului si a pozitiei de dispunere a constructiei. in acest scop se intocmesc planurile de situatie Planul de situafie este un desen in care se reprezintA in vedere, prin proiectie ortogonala pe planul orizontal, terenul aferent cladirii sau ansamblului proiectat, la 0 scara convenabila, de regula 1:1000 sau 1:5000. Acesta se completeaz cu date privind amenajarea ferenului: trotuare, rampe de acces, circulatie, taluziri, ziduri de sprijin, drenaje. Aceste planuri completeaza proiectul refelelor exterioare. in Fig. 3.20 s-a reprezentat un plan de situatie. Observam c& orientarea terenului se face prin indicarea nordului. Destinatia cladirilor se trece pe cladirea respectiva sau in legenda care completeaz planul.Capitolul 3 é Hs 1 i i I SYA Gren i i) 8Lbsui H Anil =| tefl a i ali Ui @ i) PSH; i RN? 2\|I fi i 2 i Hi i >| i i | HT oe, [oe all i ! il & oom fedobl| sao | J! i=bsh if ES s dk. s \\ i i 7 i i +" TR cocuinss indivi 410 7.40 LEGENDA Fig, 3.20 Plan de simuatie 96Capitolul 4 REPREZENTAREA INSTALATHLOR AFERENTE CLADIRILOR 4.1. Generalitati, conventii generale de reprezentare Desenul de instalatii are ca scop reprezentarea instalafiilor (interioare si exterioare) care deservese constructuctiile civile, industriale gi agricole. in aceasta categorie sunt cuprinse de asemenea, o serie de constructii anexe, ce au rolul de a adaposti parti speciale ale refelelor sau de a crea spafii necesare pentru exploatare gi intretinere. Pe baza acestor desene se executd diferitele tipuri de instalati, si anume: instalafii tehnico-sanitare (alimentare cu apa rece, api calda si canalizare); instalatii de inedlzire centrald; instalagii de gaze naturale; instalatii de ventilare si climatizare; instalagii electrice. Toate aceste instalafii prezinté un caracter unitar din punct de vedere al scopului lor (acela de a crea confortul ocupantilor) precum si al modului de asezare in constructii, dar la 0 analiz& atenta observim ci acestea pot fi grupate in doud mari categorii: Instalatii pentru fluide, care sunt destinate transportului si distributiei la punctele de consum ale unor fluide ca: apd, abur, gaze, aer; acestea sunt aleatuite in principal din tuburi sau conducte din materiale si forme diferite, echipate cu piese de instalatit si arméaturi; Instalafii electrice, care transport si distribuie energie electrica, alcatuite din conductoare sau cabluri si piese specifice. Un proiect de instalatii cuprinde piese scrise si piese desenate. Dintre acestea din urma amintim: > Planul general de situatie care cuprinde mai multe cladiri grupate in cvartale, microraioane sau cartiere, inclusiv refele de alimentare si distributie a utilititilor si se executi la urmatoarele seri: 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:5000, 1:10 000; acest plan contine curbele de nivel ale terenului;Capitolul 4 > Planul de sit fatie reprezinté planul terenului si stabileste pozitia cl€dirii in raport cu reperele de aliniament si de nivel, precum si pozitia conductelor publice ale orasului, bransamentelor si racordurilor; se executd la scara 1:100, 1:200, 1:500; Planurile constructiet 5i sectiunile prin clidire, care au fost detaliate la capitolul tri, si care oferd informatii despre constructie; Planuri ale instalafiilor, care se intocmesc dupa planurile de arhitectura ale constructiei (fra a se cota constructia) si reprezinté vederi ale instalatiilor la diferite caturi; acestea se deseneazi pentru fiecare nivel caracteristic (subsol, parter, etaj curent, ultim etaj), si pentru fiecare tip de instalatie; planurile se executi la scdrile 1:50 sau 1:100 (mai rar 1:200), ca si planurile de arhitecturs; Scheme sau sectiuni vericale, prin care se reprezintd elementele verticale ale instalatiilor sau parti din acestea, care deservesc toate nivelurile cladirii, cuprinzind coloane si derivatii; acestea se intocmese in general, la scara planutilor; in functie de natura si specificul instalatiei aceste sectiuni verticale sau scheme se intocmese dup’ anumite reguli de reprezentare, de cele mai multe ori detasate de clidirea pe care o deservese si se numese: > Schema coloanelor — reprezinti o schema desfuisurata a instalatiei, care se obtine prin proiectarea ortogonald a instalatiei pe un plan vertical principal (care confine ‘maximum de detalii) pe care se rabat perefii clidirii impreund cu instalatiile aferente; aceste scheme se utilizeaz in mod curent pentru instalatiile tehnico-sanitare si de incAlzire; se intocmesc la scara planurilor, obligatoriu pentru dimensiunile pe vertical si obiectele de consum, acceptindu-se ca derivatiile (legaturile) si nu se reprezinte la scara; > Schema izometricd — este o reprezentare a instalatiei pe un singur plan, dup’ regulile axonometriei, expuse la cursul de Geometrie Descriptiva; aceasta se intocmeste la scara, avand la baz proiectiile ortogonale ale instalatiei; schemele izometrice se intocmesc in special la instalatiile de gaze, dar si la instalatiile de apa si ventilare si oferd o imagine clard, de ansamblu a instalatiei; > Schemele instalatiilor electrice —> sunt specifice numai instalatiilor electrice, iar reprezentarea se face dupa regulile reprezentirii unifilare; acestea cuprind legaturile functionale intre elementele componente ale instalatiei, fird preciziri asupra montajului; 98Capitolul 4 > Desene de detaliu, numite si detalii de executie, intocmite la o scari convenabila, cu scopul de a oferi amanunte despre parti ale instalafiei ce nu sunt suficient evidentiate, cum ar fi desenele de executie $i montaj a nodurilor sanitare, tablouri electrice de distributie, ete. Desenele enumerate anterior, se intocmese pe baza unor reguli generale prezentate in cadrul desenului industrial si al desenului de constructii. Existi insd, céteva conventii de reprezentare specifice desenului de instalatii, care conferd acestuia o anume particularitate, dintre care amintim: = se admite ca elementele care in proiectie orizontala sau frontali se suprapun, si se deseneze decalate, pentru claritatea desenutui (ex.: turul si returul de la ine&lziri in plan); = la schema coloanelor, obiectele vazute din spate se admite s8 se reprezinte frontal; = se admite reprezentarea cu linie continua pe planurile instalatiilor, a unor elemente de instalafie situate deasupra planului de sectionare (ex: cazul conductelor de gaz care se ‘monteazi la inaltimea de +2.40m fata de plangee, deasupra golurilor de ferestre si usi); - se admite reprezentarea unor conduete aflate sub obiecte sau in spatele lor ca fiind vizibile; = schema coloanelor se executd la scar numai pe vertical; legiturile orizontale se stabilesc astfel incat si nu rezulte desfaigurari prea extinse, dar nici s& nu rezulte suprapuneri de obiecte. Cotarea in desenul de instalatii se face astfel incat elementele componente s contin’ toate dimensiunile si notafiile necesare executirii lucrarilor. Pe parcursul paragrafelor urmatoare vom detalia modul de cotare specific fiecdrui tip de instalatie ce va fi prezentat. Dintre elementele componente repetitive ale unei instalatii mentionim ca fevile se coteazi prin diametrul nominal (diametrul interior) sau prin diametrul exterior si grosimea peretilor. Fitingurile nu se reprezintd la scara, pistrindu-se proportia (relativa) a acestora si se coteazi prin diametrele nominale, insotite eventual de simboluri sau STAS-urile care le reglementeazi, in acest capitol ne propunem s& abordam detaliat, conform programe analitice, reprezentarea si cotarea instalatiilor interioare aferente clidirilor. De asemenea, s-au prezentat aspecte generale legate de reprezentarea rejelelor exterioare la instalatiile sanitare si termice $-au reprezentat instalafiile tehnico-sanitare, de incAlzire centrala, de gaze naturale si talatiile electrice pentru apartamentul cu doua camere corespunzitoare planului prezentat la Capitolul 3 (Fig. 3.13), urmand ca in cadrul orelor de lucrari la disciplina Desen 99Capitolul 4 Tehnie si Infograficd, studentii s& le reprezinte pe cele aferente apartamentului cu trei camere. Pentru instalatiile de ventilare s-au reprezentat si s-au propus portiuni de tubulaturd care deservese activititi de tip industrial. Subcapitolele care prezint& instalatiile pentru fluide au un paragraf ce confin tabele cu semne conventionale fundamentale, extrase din STAS-ul 185/1...6, dupa cum urmeaza: . Conducte + STAS 185/1 -89; Fitinguri, piese diverse si moduri de imbinare ale conductelor > STAS 185/289; Armaturi de inchidere, de serviciu si alte tipuri de armaturi > STAS 185/3 -89; Obiecte de uz gospodaresc si corpuri de incalzire +» STAS 185/4 -90; Agregate, aparate si rezervoare —> STAS 185/5 -89; Aparate de masurd si control + STAS 185/6 -89. 1004.2, Instalatii tehnico-sanitare Instalagiile tehnico-sanitare asigura igiena si confortul ocupantilor si cuprind: instalatiile de alimentare cu apa rece, cu apa cald& si instalatiile de canalizare. Deoarece, aceste instalat regulilor expuse anterior. 4.2.1, Semne conventionale au functiuni comune, se reprezint pe aceleasi desene, pe baza principiilor si In Tabelul 4.1 s-au extras din STAS-ul 185/1...6 semnele conventionale pentru principalele clemente ale unei instalatii tehnico-sanitare. Tabelul 4.1 CONDUCTE Nr. ent, Destinagia conductei Plan de specialitate Plan coordonator Culoare conventional 1 Conduct de apa rece potabila ——arp — Albastru ‘Conducta de apa rece nepotabill N ARN: Verde Conduct de apa calda AC —— Rogu Conduct de cireulatie a apei calde ACC. Violet Conducta de apa pentru combaterea incendiilor Rosu Canale de canalizare mengjera sau unitard cu— Cafeniu Canale de ccanalizare pentru ape pluviale ce Cafeniu ‘Canale pentri ape | conventional curate cc Cafeniu Canale pentru ape industriale ce necesitt preepurare Cafeniu Toms = : |Capitolul 4 INDICATH SUPLIMENTARE Ne Desi id Pin peciia 1. | Sensul de circulatie al fuidului SS 2. | Panta conductei 1500 sau2% se incrucisare de conducte fara legatura intre ele: 3. 2) reprezentare obisnuits >) reprezentare dact e obligatorie amplasarea unei conducte t » a IF Ib AB weve deasupr ui CD. Ramificatii de conducte: 4 a) inacelasi plan orizontal 6) in planuri orizontale diferite [ 7-080 5. | Schimbare de nivel pe traseu rectiliniu — "Teavil de construct utiliza in 7x3 instalatii G10 7. | Tub din gresie sau gresie antiacida ——caim ____ FELUL iMBINARILOR LA CONDUCTE mu nace aaa 1. [estame =-4h-= nF Sass 2 | a pain es » —-- == 3. | Curacord montare /demontate rapid —-—-+1-— 3. | Prin sudare FITINGURI SI PIESE PENTRU CONDUNCTE Nr. crt Denumire, ‘Semn conventional 1, | Cot la 90* (cu flanse) 2 | Curba R50 n (cu flange)Capitotul 4 Curba de etaj (cu mutt) Ramificafie simpld cu mufe Ramificafie dubla (cu mute) Teu (cu flange) Cruce (cu flanse) 8. | Niplu 9. | Racord olandez a Reductie sau difuzor 10. a) simetrica b) dreapta »» \ESE DIVERSE PENTRU CONDUCTE cn. Denumire ‘Sema conventional Palnie de golire Caciula de protectie contra ploit p< Piesd de curatire ODUL DE REPREZENTARE AL ARMATURILOR ort Denumire Sema convenfional Robinet cu flange > rye Bate amescoioar mal cu ut 8 ele ere ti a ‘Baterie amestecdtoare numai cu dug si " 9 1+ 1ija flexibila, OBIECTE SANITARE F Nr. ‘Semn conventional emt, a “ b h in plan in schema. 0320205 . 1. | tavoar 500 400 240 (LEA) 600 450 295 . 400500333 . 2 | sputorsingns | 25 90195 (SV) 5 5: 438 $22,170 5 | Spattordevasees | 791490195 + | lator 35 495. 170 SY) 104s $22 170 4, | Spalator dublu Zt 490 198 a Spt $5. 495. 170 4 1045 $22 170 + a 5. | Cadi de baie ovat | 1700 765 625 af =| (CB) 1500 760 600 . Cada de baie + : 6 : 1700. 765.625 a 2 ddreptunghiulard : iL cree 1500 700 900 900 140 AY 1. | cada pentu dus | $00 800. 110, (©) 700 700 110 |8 | Pari penta dus —£) 7 yy 9. a io Bidew 580 355. 390 > (BD) 560 360 390 : - 10. pisoar o 350 300 450 VW Vas closet ou ah 11.) rezervor iniltime si | 380 S00. 420 = semiinaltime (VC) | 380 435 425 of 12| ewer pevas wo 2 3 Ves ost xp 14.) Rezervor de closet | 410 210 200(Ri) — B® | 400 120 380(RSi) vo z Tae sitade pursed | 50 100. 100 oe ip soo _300_170 Recap Tea a er 16.| pentru ape pluviale a) din fontt ser © ee parafrunzar 1) magina de spalat | 598573846 : bine 600 450 850 a - 1 | 5 tt 7 18. 450 600 850 Masind de spaiat | 422 59. gs i vase 600 600 850 2 AGREGATE $I_APARATE PENTRU DEPLASAREA FLUIDELOR Nr.ert ‘Denumire ‘Semm convenjional 1. | Pompa cetrifigas +O Pompa cu piston ©) 106Capitotul 4 3. | Pompa manual 4. | Compresor aer 5. | Ventilator cemtrifugal 6. | Ventilator axial REZERVOARE Nr ort, Denumire ‘Semn conventional 1. | Rezervor deschis =| Rezervor inchis 2 a) f8r3 presiune >) sub presiune a) by ° PARAMETRI DE MASURAT Ne crt Denumize Sema Conventional 1. | Temperatura —s_ 2. | Presiunea + 3. | Debit 4 4. | Umiitate 4+ 5. | Nivel a APARATE DE MASURA $I CONTROL. Neer Denumire ‘Semm convenfional 1, | Aparat indicator eu citire cu cadran 2. | Aparat inregistrator grafic 5, _ | Aparatinregistrator valoric prin insumare 4, | Aparat cu contacte electriceCapitolul 4 4.2.2. Reprezentarea instalatiilor tehnico-sanitare interioare De reguli, in desenul unei instalafii sanitare, rejelele de distriburie pentru apa rece, apa calda si canalizarea se repezinta impreund, deoarece au functiuni complementare. in cele ce urmeazi vom prezenta principalele piese desenate aferente instalafiilor tehnico-sanitare interioare, 4. Planurile instalatiei tehnico-sanitare in cele ce urmeazi vom sintetiza etapele de intocmire a unui plan curent ce cuprinde instalafii tehnico-sanitare (Fig. 4.1). > Se reprezinté la scara 1:50 elidirea (mai rar 1:100), utilizdnd grosimile de lini C2 (pereti) si Cs (goluri); constructia nu se coteaz, pentru a avea cdmp liber de reprezentare si cotare a instalatiei; > Se reprezinta obiectele sanitare cu linie C> prin semnele conventionale din tabelul 4.1; mentionam c acestea se reprezinta la cotele de gabarit ce rezulta din scara desenului Dupa cum se constatd, bucataria a fost echipata cu un spalitor de vase cu platform’ sau cu picuritor (indicativ SV), iar baia cu lavoar (LFA), cada de baie (CB), vas closet (VC) cu rezervor de inaltime gi sifon de pardoseala (SP). Pentru obiecte sanitare oferta pe piati este foarte mare, iar in tabelul 4.1 s-au dat céteva dimensiuni pentru obiectele cele mai des intdlnite in practica La pozitionarea obiectelor sanitare relativ la elementele de rezisten a constructiei se va fine cont de reglementarile cuprinse in STAS-ul 1504 -85. Pe perefii cu grosime mai mic de 12° cm nu se vor monta obiecte sanitare. > Se reprezinta coloanele sau nodurile sanitare, ca simbol, prin trei cerculefe (Bird a iI mai mare. Se va fi reprezentate la scara), dar conducta de canalizare va avea diametral v evita pozitionarea coloanei de apa calda in proximitatea coloanei de canalizare care, de regula este din material plastic (PVC scurgere) si in timp aceasta se poate deteriora ca urmare a expunerii la temperaturi ridicate, Acestea se reprezinta cu linie C), > Se reprezinti legiturile Ia coloane, apa rece si apa calda cu linie continua C, iar canalizarea cu linie continua si mai groasd 1,5 C1. Mentiondm cA aceasta este singura plans la care se va lucra cu a patra grosime de linie (1,2 mm). De asemenea, se vor materializa pe desen diferitele fitinguri (coturi, teuri, etc.). in cazul intersectiei in plan a conductelor fra legaturi functionale intre ele, se va intrerupe conducta din planul indepartat, respectiv in plan va fi cea de coté minima. Daci desenul este lizibil, se pot reprezenta prin semne conventionale si armaturile de seviciu pe obiecte. 108Capitolul 4 ee Bucitirie, | Camera de 7i | | (orcas, Z a a J | Dormitor Fig, 4.1 Instalatie tehnico-sanitard, Plan parter. Pentru buna functionare a instalatiei, se recomanda legarea a maximum patru obiecte sanitare la un grup de coloane.Capitolul 4 Observatie: Standardele recomand’ utilizarea_culorilor pentru reprezentarea conductelor, fiiri a avea caracter de obligativitate, si anume: apa rece ~ albastru, apa calda — rosu, canalizarea — cafeniu, > Se coteaz planul, dup cum urmeazi: + se coteazi obiectele sanitare prin indicativ urmat de dimensiunea maxima a obiectului exprimatd in mm (de ex. LFA 600); + se coteazi diametrele conductelor, atat legaturile cat si coloanele, iar funcfie de materialul conductei acesta se exprima in foli sau mm; la conductele de canalizare se trece si panta de pozitionare in planseu necesara pentru a asigura scurgerea la o vitez4 corect& a apei menajere; - se numeroteaz grupurile de coloane, cu cifte arabe inscrise in cercuri cu = 6-7 mm; aceste numere se vor regisi si in schema coloanelor; ~ se dau cote de pozitie a obiectelor sanitare fara de elementele de constructie fixe. in Fig. 4.2 s-a reprezentat planul subsol pentru partea de cladire aferenta apartamentului cu dows camere. Acesta cuprinde pozitia grupurilor de coloane si distributia conductelor de apa rece, apa calda si canalizarea menajer si meteoric din subsol, Evident, planul s-a reprezentat la scara desenului (1:50), Hoy Fig. 4.2 Plan subsol 110Capitotul 4 4.2.2.2. Schema coloanelor pentru instalatia tehnico-sanitard Dupa cum am specificat la paragraful anterior 4.1, schema coloanelor reprezinta o desftisurare a instalatiei pe un plan vertical conventional, care se poate alege ca find planul coloanelor. Astfel, clidirea se va rabate pe acest plan, impreund cu instalatia. A rezultat in acest mod Fig, 4.3. Scara de reprezentare este aceeasi cu scara planurilor (1:50). Toate cotele referitoare la indltimi se reprezinti Ia scari, inclusiv dimensiunile obiectelor si cotele de montaj ale acestora, Pentru a evita dimensiuni prea mari ale plangelor de desen, respectiv pentru eliminarea posibilelor suprapuneri, legiturile pe orizontala nu se reprezinta la scar’. Etapele de intocmire ale schemei coloanelor sunt: > Se reprezinta plangeele cu linie C, iar hagura evident cu Cs, > Se reprezinti coloanele de apa rece si apa calda cu linie Cy, respectiv canalizarea cu 1,5Cj; se observa ca pe coloana de apa rece se prevad piese pentru preluarea dilatarilor, iar pe coloana de canalizare, la baza coloanelor si din dou’ in doui nivele, piese de curdtire; De asemeni la baza coloanelor de apa rece si apa calda se prevad robineti de trecere sau de golire; > Se reprezinta la scara obieetele sanitare, cu linie C2; se respect iniltimile de montaj a obiectelor conform STAS-ului 1504. De exemplu, lavoarul si spakitorul de vase, se ‘monteazi, in clidiri de locuit, la 800 mm de la pardoseala pana la fata superioara a acestora. Se reprezinta legitturile obiectelor la coloane; dupa modul de rabatere al peretilor pe planul conventional, a rezultat (in acest caz) legarea spalitorului de vase in partea dreapti a coloanei 1, in timp ce cada de baie, lavoarul si vasul closet + rezervorul, sunt legate in partea stanga a coloanei 2, in ordinea mentionaté. Vasul closet este echipat cu un robinet de trecere de colt. Pe legaturi se vor prevedea robineti de trecere cu scopul de a asigura posibilitatea interventiei in cazul defectiunilor. Daca se reprezinti trasee paralele a conductelor de api rece si calda, la cote de nivel apropiate, se va pozitiona obligatoriu deasupra conducta de ap’ calda, si dedesubt conducta de apa rece, pentru a nu-i fi afectata temperatura, De asemenea, conductele fir legiturd se reprezintd prin intreruperea celei de departare minima. > Schema coloanelor se coteaza similar cu planul; in plus se reprezinta simbolurile insotite de cotele de nivel ale plangeelor.Capitotul 4 Qe we Qe o» ~ “f ep \ 2 ae Fig. 4.3 Instalatia tehnico-sanitara. Schema coloanelor Pentru a vizualiza mai clar reprezentarea si cotarea instalatiei interioare de apa-canal, in Fig. 4.4.0 gi b s-a reprezentat Ia scara 1:20 planul si schema coloanelor aferenta unei bai de serviciu dotatd cu lavoar, cada dus, vas closet cu rezervor. S-au respectat intocmai regulile de eprezentare si cotare, precum si etapele de intocmire ale acestor piese desenate expuse anterior. Baia este dotat cu echipamente si conducte din materiale existente momentan pe piati. Astfel, conductele de apa rece sunt din teava de polipropilena reticulat’ Pn 6 bar, conductele de api calda menajerd se vor executa din feava de polipropilend reticulaté cu insertie de aluminiu Pn 10 bar, conductele de canalizare se vor executa din tuburi de polipropilend ignifugd cu o muff, avand dimensiunile date in figura. PP-R@ 20 IAC PPR 32 IAR PP-R 032 JYce pveorio HY PP-R 20 PVC 110 PP-R.@ 20. Fig. 4.4.4 Instalaie sanitard pentru un WC individual - Plan, 2Capitotul 4 AC AR oC 4288 e wearon | | eve ono 4 0 i ese fF] CeCP ay || fsed Fe 40.00 com’ = = ve soo + sso mn — PPX : I Fig, 4.4.b Instalatie sanitard pentru un WC individual - Schema coloanelor. 4.2.2.3, Reprezentarea axonometricd pentru instalatia tehnico-sanitara jin cazul schemei coloanelor din cadrul instalatici sanitare interioare, coloanele se opresc imediat sub nivelul parterului, fird a se desena conductele de distributie din subsol ‘Acest fapt se datoreaz faptului ci multe coloane sunt identice in cazul unui bloc de locuinte cu mai multe scari. Astfel, ele se reprezintd o singura dat, iar prin numerotarea lor, coloanele (respectiv grupul de coloane) isi gisesc corespondentul in planurile curente, inclusiv in planul subsol. Dar, pentru a reprezenta spatial toate elementele desenate in planurile nivelelor, ale subsolului si in schema coloanelor, se utilizeaza reprezentarea in axonometrie oblicd frontala izometrica, numité si perspectiva cavalier. Pe scurt, aceste reprezentiri se numesc scheme izometrice, pe care le vom intalni cu o freevent4 mai mare, in cazul instalatiilor de gaze. ‘Aceste scheme reprezinta un sprijin real la conducerea calculului de dimensionare al conductelor si rejelelor. De asemenea, permit citirea dimensiunilor elementelor componente pe parcursul executiei lucrarilor de montaj a instalatiei. in plus, dau o imagine de ansamblu a instalafiei, astfel incat si se unmareasca functionarea ei. in general, schemele izometrice se deseneazA separat pentru apa rece, apa calda si canalizare, pentru ci altminteri, s-ar putea produce suprapuneri (de reprezentare) aleCapitolul 4 coloanelor, ceea ce ar putea crea confuzii. in Fig. 4.5 s-a reprezentat schema izometricd a instalatici de alimentare cu apa rece aferenti apartamentului cu doud camere, din cldirea cu P+2 nivele, reprezentata la desenul de ansamblu de construct. ze py 21 oye T565m Reni/"] Beet) None rae — za Racrdbicesit ca 24 0 34"| im | | Record ao parse \ 13 3/4" Tm 2500 470m 14 0134" Fig. 4.5 Schema izometrica a instalatiei de apa rece 144.2.2.4, Desen de detaliu Desenele de detaliu numite si detalii de executie, se realizeaza la o scar convenabila (1:50, 1:20, 1:10, 1:5, 1:2, 1:1) si pot fi intocmite sub forma de vederi sau sectiuni ale unei plrti de instalafie. Sunt destinate executiei si dau informatii despre pozitia si locul de montaj al unor pirfi componente ale instalaiei, ea de pilda obiecte sanitare, rezervoare, recipiente de hidrofor, statii de pompare, cdmine, etc. in Fig. 4.6 s-a reprezentat un desen de detaliu pentru un vas closet cu rezervor. Observaim ci acesta cuprinde obiectul sanitar, conductele care il deservesc, armiturile, piesele auxiliare gi speciale necesare montajului si functionarii. Toate elemenele componente se coteazi corespunzator, pentru a determina pozitia obiectului si a conductelor faa de pereti gi pardoseala, tipul obiectului, respectiv a fitingurilor si a pieselor care il deservesc. __g! Tub de spalare ~~ pycos Vas closet Fig. 4.6 Desen de detaliu pentru un vas closet cu rezervor4.2.3. Reprezentarea refelelor exterioare de alimentare cu api si canalizare Refelele exterioare de alimentare cu ap rece cuprind totalitatea conductelor gi accesoriilor care realizeaza preluarea apei de la surs8, rezervoare de inmagazinare sau stafii de ridicare a presiunii gi distributia la consumatori, prin intermediul bransamentelor. Bransamentul cuprinde conducta propriu-zisi de legatura dintre reteaua exterioara (publica) si instalatia interioara, un robinet de concesie, ciminul de apometrn (cu apometru) si un robinet de trecere cu descarcare. Pe refequa exterioar’ se monteazi de asemenea hidranfii de incendiu si de gridina distribuiti conform normelor igienico-sanitare in vigoare si eventualele fnténi de béut api. Refelele exterioare de canalizare cuprind ansamblul de conducte (canale) si constructii anexe care realizeazi evacuarea apelor uzate menajere, industriale si meteorice din instalatiile interioare la emisar, de preferint& prin tratarea prealabild in stafii de epurare. Evacuarea se realizeaza in sistem separativ (conducte distincte pentru ape uzate si meteorice sau pluviale), in sistem unitar sau mixt, Evident, prima variant& este recomandatd, deoarece gradul de epurare inainte de evacuarea in emisar este diferit. Daca in cazul instalatiilor interioare aceast’ problema este respectati in majoritatea cazurilor, in cazul retelelor exterioare se tine cont de sistemul existent in localitafi. Au existat si existi in continuare proiecte din fonduri comunitare pentru inlocuirea refelelor e ente, dar reprezint un proces de durata, datorat aglomeratiilor inerente din centele urbane. in Fig. 4.7 s-a reprezentat modalitatea de racordare a instalatici interioare de canalizare aferentd unui bloc la conducta publica realizaté din tuburi de beton, montata parale! , ao distant de 4m. in desenul planului s-au figurat canalele colectoare, pozitia burlanelor Bi, Bo, ... care cu axul drumului, respectiv cu zidul exterior al cladiri primese apa de la receptoarele montate pe clidire, ciminele de scurgere si vizitare C), Co, . $i recipientele stradale de preluare a apelor pluviale Rj, Ro,... simbolizate pe plan prin gurile stradale si capace. Observim ci se coteazi diametrele conductelor, lungimea si panta de scurgere, iar la cele care ies din cladire se inseriu si cotele de nivel, raportate la cota tererului Pe desen se indica, de asemenea, cotele de pozitie a céminelor, avand ca repere colturile cladirii si cotele radierului, adica cotele de nivel a fundului c&minutui Pentru a intocmi profilul in lung al conductei publice, care se realizeaz la scari diferite pe orizontala si vertical, se intocmeste tabelul desenat sub plan, care cuprinde urmatoarele date: numérul cdminelor, cota terenului, cota de radier a c&minului, adancimea caminului, cota sapaturii, panta, distanta intre cdmine, distantele cumulate si diametrul canalului.Jeurpny Buoy pyoud ts ue} -ounZ4[eUD 9p PAROUDIKD LOINY L'p Bla * 2 = & Tey = Tavs se HE HEE Tana Ty os] oro Sms 2 quarsix9 vorjgnd auezzjeue-) — — — — = {up oo ype wI0D CO ose 7Capit in Fig. 4.8 s-a reprezentat o alt pies important a unui proiect de instalatii tehnico- sanitare, si anume planul de situafie pentru un complex de clédiri. Asa cum s-a specificat la paragrafull 4.1, acesta cuprinde cladirile efective, pozitia lor topografica fata de reperele de aliniament, drumurile, pozitia conductelor publice, bransamentele si racordurile. De regula, aceste plane sunt comune pentru refeaua de alimentare cu apa rece si caldi — daca avem preparare centralizata a acesteia si respectiv pentru refeaua de canalizare. Observim ci pe aceste planuri sunt reprezentate prin semne conventionale, accesoriile de pe conducte, ca de exemplu ciminele de vane, de apometre, hidranfii, camine de canalizare. Planul se reprezinta la 0 scara convenabili (1:100, 1:200, 1:500, ete.) cu tipurile si grosimile de linit prezentate in paragraful 4.2.1. OL 6100 Fig. 4.8 Plan de situatie Legenda: 1 - Cldire proiectatd; 2 — PubelA de gunoi; 3 - Consumatori; 4 — Retea de alimentare; 5 - Rejea de canalizare a apelor uzate; R — Guri de colectare stradale a apelor pluviale; CR —Camin racord a instalatiei interioare; CV - Camin vane: CA — Camin apometru; “ —Hidrant de grading; “” — Hiidrant de incendiu. 118,Capitotul 4 4.2.4, Reprezentarea constructiilor anexe ale instalatiilor sanitare Varietatea mare a rejelelor exterioare pentru transportul si distributia apelor curate, respectiv pentru colectarea si conducerea apelor uzate spre emisar, necesita in anumite puncte, realizarea unor constructii speciale executate din zidarie, beton si beton armat monolit sau prefabricat. Acestea au rolul de a proteja anumite zone speciale ale rejelelor sau de a asigura spatii necesare pentru exploatarea si intrefinerea curent&. Se reprezint& prin vederi si sectiuni, cu respectarea regulilor de desenare si a semnelor conventionale, la scéri convenabile, ca de pildi 1:5, 1:10, 1:20. fn fapt, se realizeazi dowd tipuri de desene: unele care se adreseazi constructorilor — ca desene de executie ale constructiei, si altele care se adreseazit instalatorilor — ca desene de montaj. Fiecare tip de desen oferd informatii generale celor dou’ categorii de specialisti, dar si informatii specifice, functie de tipul desenului. Dintre constructiile speciale uzuale intalnite la retelele de apa- canal amintim: canale de distant vizitabile si nevizitabile pentru protectia conductelor si manevrarea armaturilor, cdmine pentru apometru, cimine de vizitare pentru instalafii de alimentare cu apa sau pentru refeaua de canalizare, climine de rupere de panti, guri de scurgere pentru colectarea apelor meteorice, etc Astfel, in Fig. 4.9 s-a reprezentat un cdmin de vizitare, cu funetia de cdmin de racord pentru un canal circular, reprezentat prin trei sectiuni: orizontala C-C, vertical A-A si lateral’ BB. in Fig. 4.10 s-a reprezentat o gura de scurgere, numitd si recipient, cu sifon si depozit, utilizata pentru colectarea apelor meteorice si transportul acestora in refeaua de canalizare. Aceasta s-a reprezentat printr-o vedere in plan si o sectiune vertical A-A, care sunt suficiente pentru a evidenfia elementele componente si cotele necesare realizarii constructiei,Capitolul 4 Sectiunea A-A. Sectiunea B-B + ——} ema fife Sectiynea C-C iynea Fig. 4.9 Camin de vizitare Legenda: 1 ~ Tuburi de beton prefabricate; 2 — Beton simplui; 3 - Racord de la cladire; 4- Tub de protectie. 120Capitotul 4 Sectiunea A-A Fig. 4.10 Gura de scurgere cu sifon si depozit Legenda: 1 — Bordurd; 2 — Gratar carosabil din font; 3 - Curb; 4- Beton de egalizare.Capitotul 4 4.3. Instalatii de incalzire 4.3.1. Generalitati Instalatiile de incalzire asigura cdldura necesara incalzirii cl lor si se obtine din alte forme de energie. Acestea sunt alc&tuite dintr-o sursi de cAlduri, 0 retea de conducte pentru transportul agentului termic si corpuri de incdlzire prin care caldura produsi este cedata in incdperi. Instalatiile de inedlzire se clasificd, dupa amplasarea sursei fat de de consumatori, respectiv aria pe care o deservese in: > Instalafii de inedlzire centrali, in care sursa este amplasat’ intr-o centrala termicd sau punct termic, iar apoi prin intermediul unei refele de termoficare, agentul termic este transportat si apoi distribuit consumatorilor amplasafi pe o zona extinsa. > Instalatii de incalzire locale, in care sursa si consumatorii sunt amplasafi in cadrul unei incinte; in acest sens mentionim cd in ultima perioad’ de timp inedlzirea locala — prin centrale de putere termic& micd pentru locuinfe individuale s-a extins foarte mult. Cu toate acestea, in zona urbana, a ramas preponderenté incdlzirea centrala. Ambele tipuri prezinté deopotriva avantaje si dezavantaje, dar aceste aspecte vor fi dezvoltate la disciplinele de specialitate; in acest paragraf vom insista asupra aspectelor de reprezentare a instalajiilor de incalzire, Instalatiile de incalzire utilizeazd ca agent termic: * Apa caldi, caracterizati prin temperaturd sub 115°C; de obicei temperatura pe tur (conducta de ducere) este de 95 °C, iar pe retur (condueta de intoarcere) de 75 °C; mentionm c& in cazul incdlzirii de apartament aceste temperaturi sunt in general mai reduse, dar centrala este programata si pistreze ecartul de 20 °C intre tur gi retur. ‘© Apa fierbinte sau suprainedlzit, cu temperatura peste 115 °C; pentru a nu se produce vaporizarea apei in instalatie, trebuie s& se asigure in instalatie o presiune mai mare decat presiunea de saturatie a aburului; © Abunl, care poate fi de joasd presiune (0,1+0.7 daN/em*), de medie presiune (0,7+15 daN/em?) sau de inalta presiune (peste 15 daN/cm?); © Aerul cald. Plansele specifice pentru instalatiile interioare de inedlzire sunt: 122Capitotul 4 - planurile + intocmite pe baza planurilor de sintez de constructii, numite si planuri de :50 saw 1:100); = schema coloanelor (executate la scara 1:50 sau 1:100); athitectura (executate la scara = detalii (executate la scari cuprinse intre 1: 1 si 1:20). in ceea ce priveste reprezentarea retelelor de termoficare, se vor intocmi desene specifice, cum ar fi: = planuri generale de situatie, care functie de marimea ansamblului refelei, se vor reprezenta la scari de ordinul 1:1000,...1:10000; - planuri de situafie cu functia de planuri coordonatoare pentru celelalte retele edilitare, reprezentate la scale 1:50, 1:1000; ~ scheme de calcul hidraulic — pentru dimensionarea conductelor; ~ scheme de caleul termo-mecanic executate la scdri cuprinse intre 1:500,...1:2000; acestea au rol la determinarea caracteristicilor dimensionale ale traseului si a clementelor functionale, ca de pilda Iungimea si unghiurile traseului, ramificatii, racorduri, puncte fixe, compensatoare de dilatare gi cdmine de vizitare; = grafice piezometrice care indica valorile presivnii fluidului in lungul conductelor de ducere si intoarcere; = profile in lungul traseului, desenate la scri diferite pe orizontala si verticala (0-0 1:200, 1:500, respeetiv V-V 1:20, comunicafii, cursuri de ape, alte tipuri de rejele;, ), cu detalii pentru traverstiri de cai de ~ _planuri si scheme de montaj pentru centrala si puncte termi = desene de detaliu pentru constructia si montajul ciminelor (1:20, 1:50) si pentru diverse elemente auxiliare refelelor cum ar fi suporturi fixe yi mobile, dispozitive de golire si aerisire, pentru izolarea conductelor (1:5,...1:50), ete. in acest capitol se vor prezenta planurile si schema coloanelor pentru o instalatie de incalzire cu apa calda aferent® apartamentului cu doud camere, in cele doud variante: cazul racordarii la instalatia de incalzire centrala si cazul incalzirii individuale, cu central mural, care deserveste exclusiv apartamentul proiectat. 4.3.2. Semne conventionale Instalatiile de incdlzire se executi pe baza unor desene ce utilizeazi semne conventionale standardizate cuprinse in STAS-ul 185/1...6. Tabelul 4.2 reda.principalele semne.Capitolul 4 $$ SOT Tabelul 4.2 CONDUCTE PENTRU FLUIDE Nr. ort. Destinatia conductei Plan de specialitate Culoare conventionala 1 Conduct de api ccalda de ducere Rogu aprins ‘Conducts de apa cealda de warcere Albastru Conducta de api fierbinte de ducere Rogu inchis Conducti de apa fierbinte de intoarcere Violet Conducta de abur Portocaliu Conduct de condensat Verde Conducts de dezaerisire sau de admisie a aerului Cafeniu ‘Conduct de golire (CG), drenaj (CD), _preaplin (CP) Conductt de siguranta a twascului de ducere Rosu aprins ‘Conducta de siguranfa a traseului de intoarcere Allbastra LL. Conduct de aer comprimat c Galben FITINGURI SI PIESE SPECIALE, Nr. crt. Denumire Semn conventional 1 Niplu Racord olandez Flang& oarba Palnie golire Vas de dezaerisire I 3 a) in plan (de ex. vertical) b) in schema (de ex. orizontal) 124Capitotul 4 6. | Compensator de tip U, lr 7. | Compensator simplu, cu presetupa 8. | Compensator dublu, cu presetupa SUSTINERI PENTRU CONDUCTE. 9. | Suporturi glisante simple 10. | Suporturi glisante ghidate 11. | Suporturirulante cu deplasare transversal Suporturi rulante cu deplasare transversal limmiata 13. | Punet fix ARMATURI ‘Nr. crt. Denumire Robinet cu dublu reglaj pentru radiator L a) drept b) de colt 2. | Ventil de dezaerisire automata 3. | Diafragma de reglaj 4. | Separator condensare 5. | Separator nimol Regulator de presiune eu acfionare direeti cu membrand a) amonte b)_aval 7, _ | Regulator de temperatura cu aetiune directi, cuareCapitolul 4 3, _ | Robinet cu ventil de sigurant de colt cu contragreutate 9, | Robinet cu ventil de sigurant, de colt Robinet cu ventil de sigurant’ cu tei ii, cu contragreutate 11, | Robinet cu ventil de siguranta cu tei ; 10. Supapii de admis de siguranta dreaptit cuare 12, Supapa de admisie de siguranta de colt cuare 14. | Supapai de evacuare dreapta cu are CORPURI DE iNCALZIRE ! We Sein conventional crt Denumire in plan inschema ) Radisior ®) din se a) fonta oS ‘a numarul de clemente b) otel ‘h— inaljimea dintre nipluri ¢) convecto-adiator i= numarul de coloane panou CRP 2.) Registru de incalzire din tevi nx|x—numarul, netede orizontale (RO) | lungimea si diametrul | tevilor yx 1x @-numarul, Jungimea si iametral Ro-nsi-0 | Gstibuitoarlor/ s colectoarelor 3 Regist de Tncilaire dn fev nx1x ®— numa, netede verticale (RV) av aso I lungimea si diametrul a tevilor Wennieo ny x1x®- num, | are lungimea si diametrul | distribuitoarlor L colectoarelor | 4.) Teava ingrosata incalzitoare TV-nxl-O ‘n—numirul de tevi_ neteda verticals (TV) tVeext-o | 1 lungimea tev © ®~ diametrul nominal 3] Ejestoconvestor bd ba 126Capitolul 4 Ventiloconvector fl Captator solar 8) agregat termic apa b) agregat termic acr agent termici ap8 + oer a » mA o J AGREGATE, APARATE, REZERVOARE. Nr. ort Denumire ‘Semn conventional Pompa de cdldura 1 a) ») ‘cu absorbie cu amestec a) ») Cazan cu apa calda sau fierbinte cu combustibil solid (S), lichid (L) sau gazos (G) lichid (L) sau gazos (G) Cazan de abur cu combustibil solid (S), Schimbstor de cilduré rd acumulare: a) echicurent ) contracurent a) Schimbitor de cildura cu acumulare: 8) orizontal b) verticalCapitotul 4 Acroterma: I 6 a) fara recirculare a) | > | ») b) curecirculare 4.3.3. Instalat 4.3.3.1. Planurile instalatiei de incalzire central3, le incalzire central Se vor reprezenta planuri distincte pentru fiecare nivel diferit, si anume, plan subsol, plan parter, plan etaj curent si plan ultim nivel. in cele ce urmeazii, vom detalia etapele de intocmire a planului instalatiei de incalzire centrala aferenta apartamentului cu dou camere situat la parter (Fig. 4.11). > Se reprezinta la scara 1:50 elddirea cu grosimile de linii C2 (pereti) si C3 (goluri); aceasta mu se coteaz4, din accleasi considerente pe care le-am enunfat la instalatiile tehnico- sanitare; > Se reprezinté corpurile de inedlzire, la seara desenului, cu semnele conventionale date in Tabelul 4.2, toate cu linie tip C2; exceptie fac fevile ingrosate care se reprezinta cu linie 2C; La aceasti plans s-au folosit doud tipuri de corpuri de inealzire, si anume: * Camerele si bucataria au fost echipate cu radiatoare de fonti de tipul 624/4, care sunt radiatoare cu coloane libere si sectiune circulara, Acestea au urmatoarele dimensiuni, care se iau din stasuri sau din cataloagele firmelor producatoare (Fig. 4.12): h= 624 mm — indltimea intre nipluris H= 694 mm — indltimea totald a radiatorului; b 142 mm — latimea radiatorului; 50. mm — grosimea unui element; > Lungimea unui radiator se calculeaz4 L =n x g [mm], in care n = numirul de elementi ai radiatorului, ce rezulta din calcule de dimensionare. Pe conducta de ducere se monteazii robinet de dublu reglaj, drept sau de colt, 128Capitolul 4 Fig. 4.11 Planul parter pentru instalatia de incalzire centrala) plan b)schema =nxg , Fig. 4.12 Reprezentarea conventionala a unui radiator (cu legaturi) © in baie si in casa scarii sau montat convectoradiatoare tip SP, care sunt corpuri aledtuite din feava de ofel pe care se sudeaza fasii de tabld de ofel, pentru intensificarea cedarii ealdurii, Tindnd cont de fluxul termic necesar in aceste incAperi, s-au utilizat urmitoarele convecto-radiatoare, aviind dimensiunile: ~ in baie CRSP 600/11, h = 600 mm, H = 634 mm, L = 500mm, b = 110 mm, cu doua coloane; ~ in casa scarii CRSP 750/11, h = 750 mm, H= 784 mm, L = 650mm, b = 110 mm, cu dowd coloane. Observam ca aceste corpuri, nu permit un reglaj al fluxului de caldura atat de exact ca si in cazul radiatoarelor, intrucat sunt prefabricate la anumite dimensiuni standard, neexistand posibilitatea de reglaj a fluxului functie de numarul de elementi in planuri aceste corpuri se reprezint& sub forma unor dreptunghiuri de dimensiuni Lxb [mm] Corpurile de incalzire se amplaseazi preferential pe un perete exterior, pentru a contracara efectul suprafefelor vitrate reci. Pentru estetici, acestea se amplaseazi in axul ferestrelor, sub glaf sau in nige speciale, la circa 4 cm distant& de perete. Se acceptd in situa speciale sau daca spatiul nu permite (cum este cazul bailor), amplasarea acestora pe un perete interior. > Se reprezinta coloanele, care in plan se simbolizeaz prin dowd cerculete egale, din care cel innegrit reprezinta turul, iar celilalt simplu returul. Exist o conventie de executie gi de reprezentare, conform careia, un observator situat in incdpere care priveste spre coloane, si vada turul in dreapta si returul in stanga; > Se reprezintd legaturile la coloane, respectiv turul cu linie Cy, iar returul cu linie Iz; pe tur se va reprezenta robinetul de dublu reglaj cu linie C, si cu semnul conventional aferent. 130in Fig. 4.13 s-au reprezentat principalele moduri de legare a radiatoarelor la coloane, atét in plan cat si in schema, ce pot fi intalnite intr-o instalatie de incilzire centrala. Uzual se folosese primele doua variante, si anume: - pentru un numar < de 18 elementi se recomanda legarea direct a radiatoarclor (turul gi returul pe aceeasi parte, Fig. 4.13 a); ~ pentru n 2 de 18 elementi se recomanda legarea indirect& sau in diagonala (Fig. 4.136). Fig. 4.13 Moduri de legare a radiatoarelor la coloane La 0 coloand se leagd unul sau maximum dou radiatoare (situate de 0 parte si respectiv de cealalta parte a coloanei), fara a depasi lungimea de 2 m pe orizontala. > Se coteaza planul, astfel incdt toate elementele componente si fie perfect definite, gi anume: - intr-un cere cu diametrul & = 12-14 mm, amplasat in mijlocul ineiperii, se reprezint& 0 fractie, ce are la numaritor numarul incdperii (P01, PO2, etc.), iar la numitor temperatura pentru care este proiectata instalatia; - numarul coloanei se trece intr-un cere cu ® = cca 8 mm; - se coteaza diametrele legaturilor la coloane; orientativ pentru n < 10 elementi legatura este de 3/8”, iar pentru n > 10 elementi de 1/2”; - se coteaza dimensiunile coloanelor de tur si retur (mai mari decat a ramificatiilor, functie de numirul de nivele ale cladirii);Capitotul 4 ~ indreptul corpurilor de incdlzire, in afara planului arhitectural, se scrie o fractie ce are la i — indljimea h intre nipluri / numarul de numarator in cazul radiatoarelor numarul de elem: coloane al radiatorului, la numitor diametrul robinetului de dublu reglaj, care de obicei este egal cu al legiturii; existé situatii cand din anumite considerente tehnice sau economice rezulta alta dimensiune a ventilului; in cazul convectoradiatorului se va trece la numarator tipul panoului; Urmind aceleasi etape, s-a reprezentat plamul etajutui I (plan etaj curent) in Fig. 4.14. Acesta se deosebeste de planul parter prin faptul ci in casa scarii nu avem corp de incalzire, iar la radiatoarele din incdperi s-au montat cu cca doi elementi in minus de radiator, datorita faptului cd la etajele intermediare, avem pierderi de cAldura mai mici. Evident, la numerotarea incaperilor, se va tine cont de nivelul la care ne situam (101, 102, etc.). in Fig. 4.15 s-a reprezentat planul subsol, cu scopul de a stabili distributia in subsol a instalatiei de incdlzire centrald. Distributia poate fi ramificata (ca si in cazul de faya) sau inelara. Pentru indicarea sistemului de sprijinire a conductelor in canale s-a reprezentat sectiunea A-A a unui detaliu de canal (Fig 4.16). 132Capitotul 4 Fig. 4.14 Plan etaj curentCapitotul 4 = c ° @ as | - _I _ — eure Oe le Fig. 4.15 Plan subsolCapitolul 4 Fig. 4.16 Detaliu de canal 4.3.3.2. Schema coloanelor Asa cum s-a specificat in paragrafele anterioare, schema coloanelor reprezinta o desfisurare a instalatiei pe un plan conventional vertical pe care se vor rabate toate coloanele instalatiei. in Fig. 4.17 s-a ales ca plan de rabatere, planul de front care contine conducta principal de distributie in subsol. Astfel, de la stinga la dreapta, ordinea coloanelor in schema va fi: 1, 5, 4, 3 si 2. Acest mod de rabatere a coloanelor se reduce de fapt la reprezentarea fiecdrei coloane ca si cum ar fi privite, de un observator, din fata. Coloanele care solicita atentie deosebita la reprezentarea legaturilor, sunt cele situate in fata planului de front, adica coloanele 4 si 3.Capitolul 4 ofa, Bay Bla bE tay RE 6 A : = AS | Es | | lea 2H) ea) BR Fig. 4.17 Schema coloanelorCapitotul 4 Schema coloanelor se reprezinta la scara planurilor (1:50), cu exceptia legaturilor intre coloane si corpuri care se admite s4 nu fie transpuse la scar. S-a considerat clidirea ca avand urmatoarele nivele: subsol, parter, etaj I (etaj curent) si etaj II (ultim etaj), sau pe scurt P + 2 nivele. Etapele de intocmire a schemei coloanelor sunt urmatoarele: > se reprezinti planseele intre nivele, cu grosimea specificata la desenul de constructii (14 —18 cm, funetie de tipul pardososelii finite) si indltimea intre fetele finite ale pardoselilor de 2,88 m; planseele se reprezint cu linie C2, iar hagura, care simbolizeazi placa de beton armat sectionata, se traseaza cu linie Cs; > se reprezinté apoi, corpurile de inedlzire, cu linie C:, adici radiatoare din font i convectoradiatoare tip SP, de tipurile si dimensiunile specificate la planuri; in schema coloanelor acestea vor fi dreptunghiuri de dimensiuni LxH [mm]; corpurile se monteaza astfel incat distanta intre fata inferioaré a corpului si pardoseala finita sa fie de 12+15 em; 7 se traseaz’ coloanele de tur (C;) si retur (Iz), iar apoi legaturile dintre coloane si corpurile de incdlzire (cu aceleasi grosimi de linii); Ia baza coloanelor se prevad robineti de inchidere si golire; pe legatura de la tur se prevede robinet de dublu reglaj; in Fig. 4.18 s-au reprezentat legaturile cu pantele aferente instalatiilor care functioneazi cu agent termic apa calda (a), respectiv cu abur (b); a) b) ' | | | | I 1 Fig. 4,18 Reprezentarea pantelor legaturilor > in prelungirea conductelor de ducere se traseazi cu linie P; conductele de dezaerisire; la un vas de dezaerisire, care se pozeazi sub nivelul plafonului superior, se poate racorda 0 singuri coloana sau mai multe coloane, legate in sac; > se coteazs: - diametrele legaturilor, a coloanelor, a conductei de acrisire (feava neagri de 3/8") si a conductelor de distributie din subsol, precum si pantele acestora din urma; acestea vor fi coroborate cu dimensiunile din planuris - se inscriu obligatoriu numrul coloanelor in cerculefe, confom planurilor; 137Capitolul 4 ~ se tree cotele de nivel ale planseelor; ~ deasupra corpurilor se trece aceeasi linie de fractie ce s-a scris si in planuri, in afara planurilor arhitecturale; aceasta contine la numarator numérul de elementi si tipul radiatorului sau al convectoradiatorului, iar la numitor dimensiunea robinetului dublu reglaj; observam ca la parter si la ultimul nivel numarul de elementi ai radiatoarelor este ‘mai mare (cu cca 2 elemente, functie de pierderile de caldura prin elementele constructiei) decat in cazul etajului curent; in cazul convectoradiatoarelor nu se poate regla sarcina termicd la fiecare nivel, fiind panouri prefabricate; in aceste cazuri se aleg panourile cele ‘mai apropiate de debitul de c&ldurd necesar; - in interiorul corpurilor se trece numirul de ordine al acestora si sarcina termica ce rezulta dintr-un calcul de dimensionare i care se exprima in [W] sau [kcal/h]. 4.3.4, Instalatii de inedlzire local in ultima perioada de timp, un numar semnificativ (au majoritar) de proprietari de apartamente au optat pentru debrangarea de la regiile de termoficare si acoperirea necesarului de cildura prin intermediul solutiei individuale de incalzire, respectiv a centralelor murale — alimentate cu gaze naturale. Solutii similare se utilizeaz& gi in cazul caselor familiale sau multifamiliale, cu menfiunea c& in aceste cazuri vor rezulta instalatii mai complexe. Din punet de vedere tehnic, ecologic si al sigurantei in exploatare, folosirea centralelor individuale nu reprezinta solutia optima, dar o prezentim in cele ce urmeaza fiind o realitate care rispunde dorintei locatarilor de a avea indepententi. Astfel, in Fig4.19 s-a reprezentat planul unei instalajii de incalzire aferenti apartamentului cu doud camere studiat, iar in Fig. 4.20 s-a reprezentat schema coloanelor corespunzatoare planului. Centrala termica tip turbo, de 23 (18) kW se monteaza in bucitarie, pe un perete exterior, pentru a asigura aerul necesar combustiei si evacuarea gazelor arse prin tubulatura indicat’. 138Capitolul 4 a Vow = Bucitirie Camera de zi I | B | i Dormitor ve Fig. 4.19 Planul instalatiei de incalzire de apartamentCapitotul 4 si rao ae Reo mee al ae Fig, 4.20 Schema coloanelor instalatiei de inedlzire de apartament Agentul termic preparat (AC) va intra intr-un distribuitor/colector de unde va fi condus prin conducta de tur la consumatori si de unde, prin conducta de retur, va fi colectat dupa schimbul termic dintre corpurile de incalzire si incaperi. Observiim cA s-au utilizat in bucatarie — radiator tip panou CRSP 600/II, in camere — radiatoare de fonta, iar in baie radiator de otel de baie de tip registra orizontal Ares 600x818. Reprezentarea si cotarea instalatiei s-a realizat dupa regulile prezentate la incdlzirea central, Am optat pentru varianta a doua circuite, pe fiecare in acestea corpurile fiind legate in paralel. Desigur, silutiile sunt variabile, functie de partiul apartamentului, lungimea conductelor, puterea termica a centralei, posibilitatea de mascare etc. in acest caz, la distributia de apartament s-au utilizat conducte din polipropilena cu diametre de 20 si 25mm. Dezaerisirea se realizeaza local prin intermediul robinejilor montati pe fiecare radiator. 140Capitotul 4 4.4. Instalafii pentru gaze combustibile naturale 4.4.1, Prescriptii generale Proiectarea si exccutarea sistemelor de distributie si a instaltiilor de utilizare a gazclor combustibile naturale se face respectind prescriptiile cuprinse in Normativul NTPEE — 2008: Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 2008. Schematic, un sistem de de alimentare cu gaze, cuprinde Conducta de transport > statie de predare —» rejea de repartitie — statie de regkare sector rejea de distributie —> statie de reglare masurare > bransament -> instalatie de utilizare Treptek de presiune din sisternul de alimentare cu gaze naturale sunt: 4) presiune joasa (PD), sub 0,05-10° Pa (0,05 bar); b) presiune redust (PR), intre 2:10° Pa (2 bar) $i0,05-10° Pa (0,05 bar); ©) presiune medie (PM), intre 6:10° Pa (6 bar) si2:10* Pa (2 bar); 4) presiune inalti (PI), in statiile de comprimare din instalatiile de utilizare cu presiunea nominala mai mare de 6-10* Pa (6 bar). Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este reprezentata in Fig 4.21. Fig. 4.21 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale Legenda: 1 —conducta de transport gaze naturale; 1’ — racord presiune inaltd; 2~ statie de reglare-misurare-predare; 3 — stafie de reglare-masurare la consumator; 4 —refea de distributie presiune medie; 5 — bransament gaze naturale presiune medie; 6 — statie de reglare-misurare la consumator; 7 — instalatie de utilizare; 8, 8° — statii de reglare de sector; 9 — refea de distributie presiune redusi; 141Capitolul 4 10 —retea de distributie presiune joasd; 11 — robinet bransament; 12 post de reglare, presiune redusa la presiune joasd; 13 - instalatie de utilizare, presiune joasa; 14— robinet de sectionare. Instalatia interioaré reprezinti parte din instalatia de utilizare cuprins’ intre robinetul de incendiu (care precede postul de reglare) gi consumatori, inclusiv cogurile de evacuare. Astfel, in Fig4.22 s-a reprezentat planul i schema izometricd a unei instalatii de utilizare a gazelor naturale combustibile pentru un ansamblu de inc’peri. Tnstalafiile de gaz se proiecteaz si se executi respectind o serie de restriefii si reguli impuse de proprietitile explozibile ale gazelor combustibile si de normele PSI, dintre care amintim: © incdperile in care sunt montate instalatii de gaze naturale sunt prevazute cu ferestre spre exterior, a céror suprafatd totala trebuie sd respecte un raport de: minimum 0,03 m7 fereastra pe m’ volum net incdpere la constructii de beton armat; ~ minimum 0,05 nf fereastra pe m’ volum net inedpere la construetii de zidarie; * volumele inciperii in care se monteaz consumatori trebuie sa fie de cel putin 18 m’, iar pentru bucitarii si bai se accepti minimum 7,5 m’; ‘+ in mod curent se folosesc aparate de utilizare racordate la cosuri sau tip turbo (care preiau aerul necesar arderii din exterior si evacueaz gazele arse tot in exterior); pentru aparatele cu flacdrd liber, ca de exemplu in cazul bucatirilor, se va asigura 15 m? yolum interior de incdpere pentru fiecare m°x/h; © arzitoarele si aparatele de consum se racordeazd cu legituri rigide a instalatie, exceptic fac aparatele cu flacdrd liber, la care sunt permise legituri cu furtun de cauciue de tip standardizat. se asigura aerul necesar arderii in functie de raportul intre volumul interior al incaperii si debitul nominal al aparatului consumator de combustibili gazosi, Daca raportul este mai mare de 30 se considera ci se asigurd aerul necesar pentru ardere prin neetanseititile existente iar daci raportul este mai mic de 30, se prevaid prize de acces aer direct din exteriorul constructiei, pozitionate la partea inferioara a inciperii ‘© in incdperile in care se instaleaz8 aparate cu flacdrd liber, se previd canale sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate si executate in conformitate cu standardele si prescriptiile tehnice in vigoare, 142Capitolul 4 etic Leste: fared Go debit nominal (O= diametrliteror, in inch Ls hungimea fea, met S.T-=sobe de teracour MG. M.G.- masina de pai Qne0.67meh ey. RS. R.B=robinet de bransament RM=robinet de manevra R'Stobinet de siguranta 12" GV=grilade ventilaie 34" Qn=0.6mem Arator CAMERA 3600 v=4ome Sv=3.6mp BBransament gaze naturale presiune redusa Post reglare-masurare (Conducta gaze naturale presiune redusa Steada Tronson 4-5 Qn. 67meh st @ Tronson 2-3 Qn0.6mne/h| .27mehh, O=¥/a" Areator B600 Regulator de presiune Firida post ronson LO H0meTR Re. reglare-masurare Qe1.27mehh, OI" 105m (@} Pe. \Contor volumetric, Qr=3merh ‘Bransament gave naturale presiune redusa Fig. 4.22 Plan si schema izometricd pentru instalatie de utilizare a gazelor naturale. 143Capitolul 4 Ekmentele componente ale unei instalti interioare de gaze sunt urmatoarele: ~ coloana de alimentare interioar§ pani la contor; ~ reteaua de distributie la punctele de consum alcatuit din conducte, accesorii si robinete de inchidere (de siguranti side manevra); ~ aparate de utilizare a gazelor; - aparate de reghre, misurare, comanda si siguranta. Pentruconductele unei instalatii de gaze se utilizeazi fevi din ofel negre, imbinate prin filete (pani la dimensiunea de 3/4”) sau prin sudurd. Acestea se monteazi obligatoriu aparent, de aceea traseele vor fi rectilinii in acest capitol vom reprezenta instalatia interioara de gaze naturale aferenti apartamentului pentru care s-au reprezentat instalafiile tebnico-sanitare si de incdlzire central’. Prin instalatia proiectati se asigura alimentarea cu gaze la masina de gitit, prepararea apei cakle de consum si inedlzirea apartamentului. 4.4.2. Semme conventionale in Tabelul 4.3 s-au reprezentat semnele conventionale standardizate cu ajutorul crora se intocmese piesele desenate ale unei instalatii de gaz gi sunt extrase din STAS-urile 185/14 sidin normativul 16. Tabelul 4.3 CONDUCTE PENTRU FLUDE Wr ia, | Destinatiaconductei | Plan de speciaitate Plan general Culoare conventional 1. | Conducta de gaze —— galben deschis Conducts de 2 a e100 negrt combustibil lichid SEMNE CONVENT IOMNALE PENTRU REPREZENTARI iN RET ELE DE INSTALATI DE GAZE. Ne Denumine Ser conventional nt ‘A. CONDUCTE Conducte de distributie sau brangamente Diss ~ proiectat pine 1 ]- extent ———— + care se inlocuieste SDE = care se suprim Yee 144Capitotul 4 Tub de protectie Davee imbinari : 5. | Ramifieatie capat de conducts _ LA 6 | imbinare cu mmf — —h, 1 [ces = imbinare eu flansa | . i [ote Sa iia a. fo Sadat —e =__tbert a B. ARMATURI L Robinet cu sertar van =PKE Feetschieber ‘Robinet cu ventil 3 [Era + imbinare prin filet — cumangon telescopic + eu teavi in forma de U + lenticular cu burduf 6 | Camin de vana Risuflaton a) pentru carosabil >) de perete c)_pentru spatii vera Separator de lichide incalzitor 10. | Opritor de fieari 11, | Dispozitiv de dezaerisire 12. | Dispozitiv de dezaerisire cu opritor de flicari 1D. INSTRUMENTE DE MASURA SIA PARATE DE UTILIZARE 1. | Contor volumetric 2 | Contor volumetric eu inregistrator 3. | Contor diferential 146Capitolul 4 4, | Magina de gatit Cazan de baie din tabla 3. a) de presiune b)_obismuit 6. | Soba de teracota 7. | Convector E ELEMENTE AUXILIARE, L._ | Imbinare electoizolanta 2. | Piesa de inlocuire pentru contor 3._ | Clapets de rejinere ‘TRAS EE DE CONDUCTE Nr Ne | Denumire Semn convenjional plan ‘chemi 1. | Conducta care urea si coboars tt 2. | Conducta care urea 3. | Conducta care coboari Conducta care ured yialimenteaza un aparat de utiizare 5. | Coloana montanta sens ureare 6. | Coloand montant& sens coborareCapitotul 4 4.4.3, Planul instalatiei de gaz Etape de intocmire a pnului apartamentului cu doud camere din Fig. 4.10, situat la parterul cid > Se reprezinta elidirea ki scara 1:50, utilizdnd grosimile de linii C2 (pereti) si C3 (goluri); aceasta nu se coteazi, pentru a avea cdmp liber de reprezentare si cotare a instalatiei; pentru instalatiile mai simple care deservese consumatori putini, ca de pildé masina de gitit si eventual, centrala termicd se utilizeaza freevent scara 1:100; > Se reprezinti prin semnele conventional aferente aparatele de reglare (regulator: cota de montaj — 40cm), aparatele de misurare (contor volumetric: cota de montaj +1,80m) si aparatele de utilizare, toate cu linie C2; acestea din urmi se reprezint& prin semne conventional, la dimensiunile ce rezulta prin tanspunerea la scara; astfel, pentru acest plan, s-au folosit urmatoarele aparate de utilizare, cu urmatoarele carcteristici: it, indicativ MG, cu debit nominal de 0,67 m'vI ‘© in bucdtirie s-a montat masina de avind dimensiunile in plan de 60 x 50 em sicota de montaj +60 em; in camera de zi s-a montat convector tip turbo, indicativ CV, cu debit nominal de 0,76 m'/h, avind dimensiunile in plan de 80 x 15 em gi cota de montaj +15 em; © in dormitor s-a montat soba de teracotl, indicativ ST, cu debit nominal de 0,6 m'/h, avind cota de montaj +40 cm; dimensiunile in plan rezulti din cotarea sobei (3 x4 x 8), ceea ce semnificd 3 cahle pe o directie, 4 pe cealalté directie si 8 rinduri pe verticali; la constructia sobei s-au folosit cahle de teracotd patrate de 22° x22* cm; in baie s-a montat cazan de baie sau boiler, indicativ CB, cu debit nominal 0,6 m/h, de forma circular 50 cm gi cota de montaj +1,60m:; > Se reprezintl traseul conduetelor dup’ cum wmeazi = coloana de alimentare pind la contor se consider ca fiind existenti, de aceea se reprezinté cu linie intrerupta; = refeaua de distributie de la contor spre consumatori este in faza de proiectare, de aceea se reprezinti cu linie continua de grosime C). Conductele se monteaz lao iniljime de +2.40, iar sensurile de urcare si de coborire intre diferite aparate montate la cote diferite se evidentiazA prin sSgeti (la 45°), conform Tabelului 4.3. De asemeni, se reprezintl robinetele de siguranta side manev montate pe conducte. > inplanse coteazd urmitoarek elemente: 148——— Capitolul 4 i > se indicd destinatia ine&perilor, volumul acestora [in m’] si eventual temperatura [°C] Pentru care este proiectata instalatia (sub formé de fractie, ca si in cazul instalatiei de incalzire); = Se coteazit suprafata ferestrelor in m’, cu scopul de a se verifica respectarea raportului intre suprafita ferestrei si volumul net de incdpere (vezi 4.4.1); - in dreptul consumatorilor se trece indicativul aparatelor si debitul nominal al arzitoarelor [m'/h}s - intre punctele caracteristice, se tec dimensiunile si debitele wansportate pe fiecare Portiune de conducte; daca este cazul, se coteazA gi dimensiunea robinetilor. 4.4.4, Schema izometric& Pentru a oféri o imagine de ansamblu a intregii instalajii de gaze, se apeleazi la 0 metoda de reprezentare diferits de dubli sau tripl& proiectie ortogonala, si anume proiectia axonometricd (pe un singur plan). Metoda a fost studiat& in cadrul Geometriei Descriptive si amintim ci in functie de directia proiectantelor fat’ de planul axonometric, proiectia axonometricd poate fi ortogonala sau oblica (frontalé sau orizontala). in functie de inclinarea planului axonometric fata de planele de proiectie, avem variante de izometrie, dimetrie gi anizometrie. Deoarece, reprezentarea instalatiilor de gaz, se face in izometrie (coeficient de deformare 1:1 pe toate axele), se foloseste in terminologia curenta denumirea de schem izometrica, firi a se mai specifica sistemul de proiectie, oblic sau ortogonal. in mod curent, aceasta se infocmeste intr-unul din sistemele de axe: © axonometrie orto gonall izometrica (Fig. 4.24.a) © axonometrie oblici frontaki izometrica sau perspectiva cavalieri (Fig. 4.24.b); axele se pot orienta in unul din modurile indicate, dupa cum se consider’ c& este mai convemabil din punct de vedere al reprezentirii si vizualizdrii instalatiei.Capitolul 4 NJO5 Xf Fig. 4.23 Planul instalatiei de gaz a) by Fig. 4.24 Sisteme de axe axonometriceCapitolul 4 in Fig. 4.25 s-a reprezentat schema izometric’ pentru instalatia de gaz din Fig. 4.23. S-a utilizat proiectia axonometrica oblica frontali izometricd, conform cu sistemul de axe anexat. Originea axelor (notati pe plan) s-a ales in contor. Se urmreste fiecare portiune de conducti dupa axele plane x, y, respectiv urcarile si coborarile dupa axa z si se tanspun (la aceeasi scar) in sistemul axelor axonometrice. Rezulta in acest mod schema izometricd a instalatiei, Urearile si cobordrile se determina prin intermediul cotelor de montaj ale ekmentelor componente, date la paragraful anterior. De exemplu, conducta de distributie este montati la +2.40m, masina de gitit la +60cm, rezult deci o coborére de 1.80m, care evident se transpune la scara. in schema izometric& se vor figura stripungerile prin ziduri si se vor reprezenta de asemenea, fitingurile si robineti. Conductele se traseaz cu linie C,, armiiturile cu linie C2, iar stripungerile prin dows linii paralele hasurate trasate cu linie C3. in schema izometricd se coteazi: © aparatele de utilizare, prin indicativele si debitele lor; « fiecare portiune de conducta de debit constant, cu ajutorul unei linii de indicatie, dupa cum urmeazi: deasupra liniei diainetrul conductei si debitul pe portiunea respectiva, iar dedesubt, lungimea traseului. 4.4.5, Aplicatie, in Fig4.26 s-a reprezentat situatia intlnita frecvent in prezent, accea care un apartamenticas este echipati cu consumatori casnici uzuali: masini de gitit si central termica pentru incdlzire si preparare apa cald’ menajera. Observim ca regulatorul s-a montat in acest caz ba limita de proprietate, iar contorul la intrarea in locuinf’. Mentiondm cA in cazul caselor individuale se recomanda montarea aparatelor de reglare si misurare intr-o frida situati la limita de proprietate.Capitolul 4 Fig 4.25 Schema izometriciCapitolul 4 Orit. evac.g ase $=2000m9 a|8 QL smc oa" Bucatarie Voted Sme _Regulator uz ‘easnie de TOmerh L+12.5m; 038 Leasm: 034" / Gime \, Baan 7 O067me our i cx ost ¥,] Regulator uz casnie TOme/h oe “same 5 Fig 4.26 Plan si schema izometrica pentru instalatie de utilizare a gazelor natural.Capitolul 4 4.5. Instalatii de ventilare si conditionare 4.5.1. Notiuni generale Scopul urmérit de instalatiile de ventilare si conditionare este acela de a crea si de a menfine in interiorul incdperilor, o calitate a aerului corespunzitoare destinatiei acestora, Calitatea acrului este determinata de compozitia sa chimicd si de starea sa fizica, Instalatiile de ventilare actioneaza, in special, asupra compozitiei chimice a aerului, elimindnd componentii de impurificare. Instalatiile de conditionare (climatizare) urmarese crearea si menfinerea constant a unei anumite stiri fizice a aerului, caracterizaté prin parametrii: temperatura si umiditate. Funefie de natura forfelor care o determina, ventilatia poate fi: © naturald (determinata de vant, gravitatie) ‘+ neorganizata (prin usi, ferestre) + organizata (prin constructii speciale — cosuri, luminatoare, deflectoare, ete.) * mecanicd (aerul este pus in miscare cu ajutorul unor ventilatoare centrifugale sau axiale actionate electric), $i poate fi: * locala + generala © mixta, Un sistem de ventilare mecanicd sau de climatizare este alcdtuit din dowd parti: una pentru introducerea aerului proaspat (in cazul instalatiilor de ventilare), respectiv a aerului tratat (in cazul instalatiilor de climatizare) si alta pentru evacuarea aerului vieiat. in functie de ‘4 cazuri cerinfele impuse de tipul activitatii, una din aceste parti poate lipsi. De asemeni, e in care, pentru economie de energie, se accepta recircularea nei cote a aerului viciat, dupa ce in prealabil a fost amestecat cu aer proaspaticlimatizat. Instalatia de ventilare mecanicd si de conditionare este alcituit dintr-o central de preparare a agentului (aer la anumifi parametri), 0 refea de canale, guri de ventilare si dispozitive de reglare a debitelor si directiei jeturilor. Piesele desenate aferente unui proiect al unei instalafii de ventilare/climatizare sunt: © obligatoriu: planuri la toate nivelele si sectiuni — al caror numar este functie de complexitatea instalatici; * facultativ — axonometria intregii instalatii. Spre exemplificare, in fig 4.27 s-a reprezentat schema izometrici a unui sistem de ventilare mecanic& general, care este alcatuit dintr-oCapitolul 4 refea de canale, guri de refulare si aspiratie, ventilator si aparate pentru reglarea temperaturii aerului. 1. Gur de aspirate 2, Conducta colectare a aerului vieiat 3. Ventilator 44. Caciula de peotectio 5. Filtra 6, Baterie de inealzire 7. Ventilator 8. Retea de conducta pentru dstribuirea aerului prowspat in ineaperi 9, Guri de refulare 10, Recuperator de ealdura Fig, 4.27 Schema izometricd a unei instalatii de ventilare mecanic& Sistemele de conditionare pot fi sisteme centrale si sisteme cu agregate individuale. in Fig. 4.28 s-a reprezentat simplificat 0 centrala de conditionare, alcdtuit dintr-o succesiune de camere si aparataje care trateazi aerul prin filtrare, incdlzire/racire, umidificare/uscare. Procesul de tratare a aerului este automatizat si controlat continuu prin termostate si higrometre, iar debitul de aer este reglat prin intermediul clapetelor de reglaj. Reprezentarea detaliati a elementelor componente ale centralei urmeaz4 regimul desenului industrial. Scirile de reprezentare ale acestor piese sunt ccle de la desenul de sintez al cladirii, adic 1:50 sau 1:100.mona By © smnoent yeunyo 9p eyenua’ $7 Ria vad cuemyeuns “a ide 156 ous ap mowing. | { eons ByCapitolul 4 Legenda: CR ~clapeta de reglaj; V - ventilator; F ~ filtru; BPI — baterie preincalzire; B - bazin de apa; CU — camera umidificare; SP — separator picdturi; BRI barerie de reincalzire; ME — motor electric; FE — filtru electric; Din punct de vedere al reprezentarii grafice, partea cea mai interesanti a unei instalatii de ventilare este cea referitoare la tubulaturd, Aceasta face apel la cunostinfe anterioare de desen tehnic, si anume dispozitia proiectiilor, imbinari, etc. si constituie in acelati timp, 0 proba a vederii in spatiu, aptitudine indispensabila unui viitor inginer. Conductele sau canalele de ventilare sunt alcdtuite din tabla galvanizata, tabli neagrd ‘vopsita anticoroziv si mai nou, din anumite tipuri de material plastic. in sectiune, canalele au forma circulard, rectangular sau platovali, Pentru a se objine canalele in forma finala, tabla va fi imbinaté uzual: > longitudinal: prin faltuire, sudurd sau nituire; > transversal: prin falfuri, eclise mobile sau flange. Reprezentarea canalelor in sectiune se figureaz ca in Fig.4.29 pentru desenele la scirile 1:2, 1:5 (grosimea tablei figureaza prin doua linii Cs paralele), iar la scArile 1:10, 1:20, 1:50 grosimea tablei este figurata printr-o linie groasa Cy), Flansa Grosimea,/ table’ os Grosimea / ee tablei Fig, 4.29 Reprezentarea canalelor in sectiune in continuare s-au exemplificat principalele tipuri de imbinari: - cu falt ce poate fi simplu, dublu sau falt de colt (Fig 4.30); - prin intermediul flanselor (Fig.4.31.a) sau ecliselor mobile (Fig.4.31.b).| Capitolul 4 Fig. 4.30 imbinari cu falt Fig, 4.31 imbinari cu flange si cu eclise mobile 4.5.2, Semne conventionale Pentru reprezentarea desenelor unei instalafii de ventilare si conditionare a aerului se folosesc semnele conventionale extrase din STAS 185/1...6 si cuprinse in Tabelul 4.4. Acest tabel cuprinde semne conventionale pe categorii, dupa cum urmeazi: canale in plan si sectiune; = felul imbinarilor; = _ fitinguri si piese auxiliare; - armit - aparate pentru inealzire, curatire si umidificare; ~ guride aer, 158Capitotul 4 Tabelul 4.4 CONDUCTE PENTRU FLUIDE Se amin snd pen pm Cae 1. | Canal drept a) ser in secfiunea care se vede b) aer introdus in sectiunea care nu se vede ©) aer evacuat in sectiunea care se vede )aer evacuat in sectiunea care nu se vede Hes Bh Q d 3 Canal drape pentra ser proaspit = = Verde 3. [Canal drept pentru ser de —— introducere (dupa tratament) = Rosu 7 ‘Canal drept pentru aer de evacuare _——+ — Albans ——a 3. ‘Canal drept pentru aer recirculat eS — Violet 6. Indicatii suplimentare Canal de net pos cb = plan sau clevatic ose a) cu lana b) cweclisa ©) cucolier sya = sccfiune pa ‘MODURI DE IMBINARE 7. Tinbingri canale de aer a) cu flange b) cueclise ©) cucolierCapitolul 4 FITINGURI SI PIESE PENTRU CONDUCTE. Nr ent, 1 Cor a) canale circulare Denumire b) pe canale platovale ©) canale rectangulare Cotcu palete de dinjare | 3._] Piest de deviere (curba eiajy | Reductie simetrica ( ditwzor, ) ‘confuzor) a) pe canale circulare b)_ pe canzle platovale a ©) pe canale rectangulare @ 3, [Reduetie simetrica cu schimbarea a formei de sectiune at a @* f 6. |Ramiticatie simpla a by la) pe canale circulare lb) pe canale rectangulare 7 Ramificajie dubia a) pe canale cireulare ) pe canale rectangulare 5 Bifurcati a) pe canale cireulare b) pe canale rectangulare 3, Punct de milsurare PM 160Capitolul 4 10, Canal de vizitare CV mm Racord elastic, ARMATURI ™ D S al BS enumire jemn convention 1. | Clapeta de reglare vio | OND an en one —— rh off —esereeeee > USE ohh os “Se a 0 cen APARATE PENTRU INCALZIREA CURATIREA $I UMIDIFICAREA AERULUL Nr. xt 1. | Baterie a) de incalzire b) dericire Denumire Semn conventional Filiru de aer eu celule eu pelicule de ulei a) in plan b) in schema 3._| Fillru de aer eu saciin a) depresiune b). suprapresiune ._| Separator de praf centrifugal a) tip uscat (cielon) ) tip umed (seruber) 3._| Filtra prin inertieCapitolul 4 %._) Fil electrostatic 7) Fira 8. | Umidificator a) a) echicurent ‘b) contracurent 9.) Separator de prottun cz GURLDE AER Ne me Denumite Sema conventional 1. | Gurl de refulare pe canal cu prea 9 unformizares jt mm | iar ae 2. _| Guri de refulare cu jeturi multiple pe canal de aer(ireular, —Wet - rectangular, plat oval) a 3. ‘Gurd de refulare tip fantd pe canal Eee! pand, cu dispozitv de refulare fix, | rept i | Rnemostar pina refulare b) cu trei direeti de refulare ~# a €)_ cu dows direct de reine iN ee 3. | Anemostt eioular plan : ay ©.) Gilde reatare 162Capitolul 4 7. | Grils de absorbtie SCE | Mod de reflulare pentru perdea de ae aercu font de contactie em: - a }- 2) dreapt b) oblics PRIZE DE AER $1 GURI DE EVACUARE IN EXTERIOR I] Prize de aer de perete cu jaluzele Fixe, oblice 5 plast de sérma 2.) Deflector 3,_| Dispoaitiv de evacuare eujet ‘e, = @ 8 F, | Caciull de evacuare Reprezentarea si cotarea instalatiilor de ventilare La intocmirea pieselor desenate ale instalatiei de ventilare se aplicd principiile generale de reprezentare a vederilor si sectiunilor analizate in capitolele anterioare. Reprezentarea canalelor se face, in functie de scara desenului, dupa cum urmeaza: = pentru sciri 2 1:50 se utilizeaza reprezentarea bifilara; ~ pentru scari < 1:50 se utilizeaza reprezentarea monofilara. in Fig. 4.32 sa reprezentat la scara 1:50 0 portiune din tubulatura aferent unei instalatii de ventilare, prin trei vederi caracteristice: vedere din fata, vedere din stings si vedere de sus.Capitolul 4 Fig. 4.32 Instalatie de ventilareCapitolul 4 > Reprezentarea instalatiei Pentru o mai bund vizualizare a traseului de conducte, acesta s-a schitat in perspectiva cavaliera; observim cA instalatia este aleatuita din trei tronsoane: primul are axul fronto- orizontal (notat cu A), al doilea are axul vertical B si al treilea are axul de eapat C. Sintetic, putem conchide: = vederea din fata confine tronsonul A si B, respectiv curba continutd intr-un plan de front in adevaratd marime [Ri= (1.5-2)®, ©=800 mm]; = vederea din stinga (dispusd in dreapta conform sistemului E) confine: tronsonul A numai sub forma sectiunii transversale (in vedere) a canalului dreptunghiular de 1000x700, tronsonul B, tronsonul C si respectiv curba ce are axul intr-un plan de profil in adevarata (1.5-2b, ©=630 mm]; = vedere de sus (dispusi jos) confine tronsonul A si C, cele doud curbe fiind reprezentate marime [ prin proiectii, cu semnele conventionale aferente. Observim cA atit tronsoanele dreptunghiulare, cét si cele circulare sunt imbinate transversal prin flange. in acest exemplu, ambele curbe sunt realizate pe tronsoane circulare de diametre diferite, pe care le-am indicat anterior. Specificim c& in cazul curbelor pe tronsoane rectangulare raza se va calcula dupa formula R= (1.5-2)Dpex, unde Dyax = latura maxima a sectiunii dreptunghiulare. Coeficientul de (1.5-2) s-a dovedit c& asigur& o curgere laminara, fra turbulente, a aerului. Daca spatiul avut la dispozitie este limitat, atunci se alege, ca si in acest caz, 0 curb mai strans&. Pentru trecerea de la o sectiune circular 6630 la o sectiune tot circular’ 800 s-a folosit piesa numiti difuzor, situatd pe tronsonul vertical, a carei Iungime rezulta stiind distanta intre axul fronto-orizontal si cel de capat (3500mm), respectiv marimea curbelor in adevarat marime sau pe proiectie. Pentru trecerea de la sectiunea circular 800 la sectiunea rectangular 800x1000 s-a folosit o pies de legiturd pentru instalafii, Aceste piese au fost studiate — ca reprezentare si desttsurare ~ in cadrul disciplinei Geometrie Descriptiva. Observam c& trecerea intre tronsoanele de 800x1000 si 750x1000 nu a necesitat introducerea unui confuzor, find o reducere mica de sectiune, astfel incét se poate realiza direct din imbinare. Pentru reglajul debitului s-a montat clapeta de reglare, iar pentru introducerea aerului proaspat in incdpere s-au utilizat guri de introducere dreptunghiulare. 165Capitotul 4 > Cotarea instalatiei in primul rand trebuie s& specificam faptul cA instalatiile de ventilare au un regim mai aparte, intrucat se afl la interferenfa dintre desenul de constructii (si instalatii) si cel industrial. Astfel, vom regasi aspecte specitice celor doua domenii. > v Referitior la canale, se coteazi: Tungimea tronsoanelor exprimata in milimetri;, sectiunea transversal, in modul urmator: ~ peo linie de indicatie, functie de forma sectiunii, deasupra liniei se va inscrie: = in cazul canalelor dreptunghiulare—> grosimea tablei — latura vazutd x latura nevézuti in planuri si elevatii, respectiv grosimea tablei - latura_orizontalé x latura vertical in sectiuni [toate exprimate in mm]; = incazul canalelor circulare > grosimea tablei — diametrul conductei [in mm]; = sub linia de indicatie, se trece debitul de agent termic in [m°/h] si viteza in [m/s]; pe plansele didactice acestea pot fi omise. Gurile, fie cd sunt de introducere, fie c4 sunt de refulare, se coteaz& cu ajutorul unei linii de indicatie, in modul urmator: deasupra liniei se tree dimensiunile gurii, respectiv latura orizontala x latura vertical’ [mm], urmata de un procent, care indica sectiunea efectiva libera a gurii ( de ex. 75%); sub linia de indicatie se trece debitul de agent termic in [m'/h] si viteza in [m/s] in cazul curbelor se va cota raza de curbura (din axul tronsonului) si unghiul curbei, dact acesta e diferit de 90°. in cazul altor piese (difuzor sau confuzor, ramificatii, piese de legitura) se coteazd lungimea acestora si sectiunile la extremititi. > Grosimi de linii La o plansai de ventilari se uti -azi urmitoarele grosimi de linii: Linia foarte groasa (indicativ 1), de tipurile: Cy, pentru conturul canalelor in reprezentare bifilard, a altor piese de tubulaturd, a flangelor si a sAgetilor care indicd circulatia agentului; hy, se utilizeaza la reprezentarea monofilara a canalelor, Linia groasa (indicativ 2)-> Cz pentru elementele de constructie sectionate, aparate de misuri si reglare montate pe tubulaturd, guri de introducere/evacuare, ventilatoare si pompe; Linia subtire (indicativ 3), de tipurile: 166Capitolul 4 Cs, pentru elemente de constructie vazute, liniile de umbri de la curbe, elementele interioare din desenele de ansambtu ale centralelor de conditionare, linii de cota si linii de indicatie; Ps, axele canalelor in reprezentare bifilar’. 4.54. Aplicatie propusi > Fiind data elevatia din Fig, 4.33 (ca si schitd), se cere s8 se reprezinte la scara 1:50, pe un format Az urmitoarele vederi si sectiuni: elevatia dati (vedere din fay); vedere de sus; secfiune cu vedere spre ventilator prin tronsonul de lungime 1700 mm. Datele lucratii, necesare intocmirii plansei: tubulatura este alcdtuita din trei tronsoane: unul cu ax fronto -orizontal, unul cu ax de capit (care nu se vede in elevatia data) si unul cu ax vertical, care se leaga la un ventilator si apoi la centrala de tratare a aerului; distanta intre axul fronto-orizontal si cel vertical este de 2700+30n [mm], unde n = numarul de ordine al studentului; tronsonul vertical este de sectiune circulara 630 mm; trecerea de la sectiunea dreptunghiulara a ventilatorului de 500 x 630 la sectiunea circulara 0630 se realizeaza prin intermediu! unei piese de legdturd cu lungimea de 600 mm; curba ce are axul intr-un plan de profil este la 90° si are ©630 mm; pe tronsonul de capat, se va monta dupa curba, o piesa de legiturd care realizeazii trecerea de la sectiunea circulara 630. spre sectiunea dreptunghiulard 800 x 500 [mm]; lungimea acestei piese va fi variabila funcfie de numarul n; curba ce are axul intr-un plan de nivel este la 90” si are sectiunea 800 x $00 [mm]; gurile de introducere se monteaza pe tronsoane dreptunghiulare a caror sectiune scade cu valori mici, astfel incat se accept reglajul din flange (vezi cotarea); hala industriala in care este montati instalatia are strucura de rezistenta din stalpi de 60x60 om, iar grinzile transversale de 40x40 cm.Capitolul 4 rian wrade|a ~1 ‘10}out~ 9 {4oye|NUDA ~ ¢ “uplngou op winds ~ g 19 plosel — p ‘auisteq — ¢ Sprysts uosuon -z ‘oriestdse ap yan — | =epuodar] vsndoad at nidy CC Bey *su'050 005 pgp 0051Capitolul 4 Observatii. 1. Razele cu care se executi curbele se calculeaz conform indicatiilor de la modelul rezolvat anterior (4.5.3). 2. Cele trei proiectii ale ventilatorului. sunt date in Fig. 4.34. Dimensiunile unui ventilator centrifugal, cu debit de 4000 me/h sunt: m=1750mm, ‘m,=900mm; n=1390 mmm; n= 788mm; Motorul corespunzaitor are putere de IkW si o turatie de 1000 rot/min. o) © cc Fig.4.34 Reprezentarea ventilatorului Pentru a stabili o legdturd interisciplinaré cu Geometria Descriptiva propunem studentilor urmatoarea tema. > Temi de casi Sa se reprezinte in dubla proiectie ortogonalA, iar apoi si se desfaisoare piesa de legatura care se afla situata pe axul de capi. Sa se reprezinte piesa in axonometrie ortogonala izometrica. a4.6. Instalatii electrice 4.6.1. Generalitati {in acceptia cea mai larga, instalatiile electrice cuprind: ~ instalapii electrice de producere a energiei electrice; ~ instalapii electrice de transport a energiei electrice; ~ instalatii electrice de distributie a energiei electrice; - instalatii electrice la consumator. Furnizorul de energie electric are in exploatare totalitatea instalatiilor de producere, transport si distributie exterioard a energiei electrice. Prin consumator se infelege ansamblul instalatiilor electrice pentru alimentarea receptoarelor ce servese o constructie industrialé sau civilé si consuma energie electric’. Prin receptor de energie electricd se defineste un aparat, instalatie, masind, care transforma energia electrica in alta forma de energie (luminoasd, mecanica, termica). Consumatorii se elasific& din punet de vedere al functionarii in consumatori industriali si neindustriali, iar din punet de vedere al marimii, in mari consumatori (putere cerutd in retea peste 50 KW) si mici consumatori (putere ceruti sub SOKW). Domeniul de competenta al inginerului instalator se rezuma, in principal, 1a domeniul lor electrice 1a consumator. Instalatia electricd aferenti unui consumator se compune din: ~ refeaua de distributie, incepand de la punctul de delimitare furnizor — consumator si pand Ja-ultimul receptor; ~ aparatajul de conectare, separare, protectie, semnalizare si control, montat in cadrul tablourilor de distributie; ~ aparatajul de conectare a receptoarelor de lumina (intrerupitoare, comutatoare, automate de scari) si uneori a unor receptoare de forti (contactoare cu relee de protectie, intreruptoare automate, comutatoare stea-triunghi, reostate de pornire); = receptoarele de lumina, priza si forta. Piesele desenate ale unui proiect de instalatii electrice sunt urmitoarele: ‘© Planurile instalatiilor interioare, se executa de regula la seara 1:50 sau 1:100 si cuprind dispunerea in plan a tablourilor de alimentare, a corpurilor de iluminat, a prizelor si respectiv a motoarelor utilajelor, a aparatelor de curenfi slabi, a niselor corespunzitoare, traseul circuitelor, ete,* Schemele instalafiilor cuprind legaturile functionale intre elementele componente ale instalatilor, f8ré precizari asupra montajului; © Detalii de montaj si executie; © Planurile retelelor exterioare, se executi la scirile 1:500, 1:1000, 1:10000, si cuprind conturul cliditilor, traseele strizilor si drumurilor de acces, spatiile verzi, rejelele de iluminat exterior si re{elele de alimentare cu energie electricd ale fiecdrui corp de cladire. 4 Semne conventionale si simboluri Toate categoriile de piese desenate mentionate a priori, se executi cu ajutorul semnelor conventionale si a simbolurilor. in Tabelul 4.5 sunt redate semnele conventionale fundamentale grupate pe categorii, dupa cum urmeazi: ~ _ semne conventionale generale folosite in electrotehnica; semne conventionale pentru circuite electrice, inclusiv cotarea aferenti; = semne de orientare; = _ semne conventionale pentru echipament de distributie; = semne conventionale pentru aparate de conectare; = _ seme conventionale pentru aparate de masura = semne conventionale pentru lémpi si corpuri de iluminat; - _ semne conventionale pentru bore si conexiuni pentru conductoare; = _ semne conventionale pentru masini electrice; ~ _ semne conventionale pentru aparate de semnalizare si avertizare; - _ semne conventionale pentru radioficare si televiziune; = _ semne conventionale pentru instalatii de paratrisnet; = semne conventionale pentru instalati electrice exterioare. Tabelul 4.5 SEMNE CONVENTIONALE PENTRU INSTALATI ELECTRICE INTERIOARE Nr. ert Denumirea I ‘Semn convefional ‘A. Semne convenfionale generale folosite in clectrotehnica 1 Curent continu — semn general a Obs. b) se foloseste numai daci a) produce confuzii_|_ 4 z Circuit de curent continuu Obs. inainte de semnul conventional se indies | 2 20 numérul de conductoare, iar dupa acesta se indicd tensiunea 3. ‘Curent altemativ — semn general w 4 Curent aliemativ cu m faze side freoventi AG 5 ‘Simbol peniru marcarea aparatelor ce pot Fr utiizate6. ‘Sistem trifazat — conexiune in triunghi a) b) 2) ichis b)_deshis A a 1. ‘Sistem trifazat — conexiune in stea a) b) a) cuneutru accesibil 3 oe YY 3] Convert (circu electric (elect) semn general 9. Pnerseia dows conductoare a oy a) ffird legaturd electric b) cu legiturl electica + + 10. Rezistenfa ohmic& £5 ~ ann Th Taped me to = 12. Capacitate 13. Inductanya- = er TE] Pr de pt Tega sw poner Ta pind T B. Semne convefionale pentru circuitedectrice T | ® Circuit electtic de for si lumini. Reprezentare | 6) mmonofilar 3) = flira specificarea numarului de conductoare a) Ss = umirul de conductoare se indi fe prin | ex adaugarea unor = mici segmente oblice 1, Cireuit de curent continuu, corespunzitor numarului de conductoare (b), fie 110V, dou’ conductoare cu un singur segment oblie si un numa de 120 mm* din alumni ‘corespunzitor numirului de conductoare (c). -10v Indicatii suplimentare : 2x 120mm'A1 2. Circuit de curentalterativ tiftat, 50 Hz, 40 = desupra liniei: natura curentulu, sistemul de winat, 30 Hz, 400¥, distrbute, fecvena, enstunea conductors de 120 = sub linie:numdrul de conducroare x sectunea wun Condutoarsior * nama de conductoae x sectiunea condutoarelor diferite de primele. SS Metal conductorlui se poste indica pin Simbotul chimie ‘3x 120 mm'Al +1x50mmiCa Z| Cheat de Tamia de Sirens —. 3] Crea de comand, semnalzare an a] Gireuitde prowecte == 5] Gireuitde leon % | Cirouirde radiofoare ROE 7. Circuit de ceasoficare —_—c— CO ([G.Semne de orientare [I] Clrouit de rece Ta un nivel superior l a