Melanie Klein Iubire, vinovatie si reparatie si alte opere 1921-1945 Cu o introducere de Hanna Segal Traducere din engle: Anacaona Mindrilé-Sonetto A TREI(6261) aneax> [nsindusy ur 18 gue ap grado o-nuy aepoyar auagopue afyuejur fens ‘TL myoudey —_ gee (6261) s0doo [ndof uy vareaytuosiag ‘OT MjoudeD gE (8261) uetdrpao mmyoyyu0d aye tundwiy mpeis 6 injoude og jeuou rido> ef apeunens9 afumpuay g fnjonde 977 foo razrqeue euray ad uorzoduuig-z njoude) ZZ (9261) tundump fazypeue aye aBooysd atdoung-9 mjoudey gz (G61) s0pLMIy ezaUa8oysd vf axinguAUED O's mode IT (E61) aundumy ezyeuy *y njourdea, Sel (€z61) mynqido> e greurpray vareyoazap ur moos joy e monde = TTL (2261) arersagnd e| Hermoyrp 1S wrqRqUy Z IjoHdeD —yOT (1261) "doo wun eareyoazaq‘T mjoudey gz auompouy gy wiofesd st pnou aszonposyuy L suudn) 1-855-40-€£6-826 ‘NAST orjaneimppe-mnn orjanesmypa@izua.od jeu.2 (06 03 008 120 P+ 4/181. ‘ufeinong ‘0690-12 4 ipa ewazaid nawuad eunyp3 0 wButdo oz, 8861 [28a euueH © 1y81%doo uonsnponut aN, E61 3501] UBD) sIUeIOW 244 o 14BUKdo9 apy awe any ‘Sy61-1261 SHOM J0\n0 pue voneredey pue HIND "N07 TeUIBUO IMnLL reso-rz10-69919 Less 7995 651 {90 verse n05- EY RHW' 1 855-Lou-€L6 946 Nast ypu euoeseuy pea / speT-Tz6r:aiede aye Eafsedausagioun ‘angry Ph ‘© 990-JOL-E46-846 NOSL rene 9002 bi eps nSsinang-oodog e599 29'pen ‘way UEP / {duns aiodg puunwey 2jeuogen yo2044 san vingona D434 ¥>1008 ‘ama10) Asan vinaona ‘dia Nvgo> nignv7D NesRAD ‘atnpaid 1opeug IHOSAOINIHO34 YNOWIS, onepey oranus saavs reusdo) noszinDuyH vNaTWaDWW eUONpa JOR aIIG ADsaulaNVZ 'W30 TISYA ‘mWODVv¥A INTIS uoupa6 349 370 375 393 413 455 479 536 576 648 680 Melanie Klein Capitolul 12, Importanta formarii de simboluri in dezvoltarea Eului (1930) Capitolul 13. Psihoterapia psihozelor (1930) Capitolul 14. O contributie la teoria inhibifiei intelectuale (1931) Capitolul 15. Dezvoltarea timpurie a constiinfei la copil (1933) itolul 16. Despre criminalitate (1934) Capitolul 17. O contribufie la psihogeneza starilor maniaco-depresive (1935) Capitolul 18. infarcarea (1936) Capitolul 19. Iubire, vinovafie si reparafie (1937) Capitolul 20. Doliul si relaia sa cu starile maniaco-depresive (1940) Capitolul 21. Complexul Oedip in lumina anxietafilor timpurii (1945) Note explicative Bibliografie Introducere noua Melanie Klein a descoperit psihanaliza la varsta de treizeci si doi de ani, in 1914, cand se afla in Budapesta. Atunci a citit bro- sura lui Freud despre vise, Uber den Traum”. Acesta a fost in- ceputul a ceea ce a devenit interesul dominant al viefii ei: psih- analiza. in acea perioada si-a inceput analiza personala cu Ferenczi. Se pare ci a luat aceast masur&, in parte, din motive terapeutice, dar totodata, psihanaliza i-a captivat de la inceput imaginatia. fi satisfacea imensa curiozitate intelectual, interesul fad de oameni care 0 caracterizase intotdeauna si dorinfa de a lucra in beneficiu! oamenilor si cu oameni. (Inifial planuise s& studieze medicina.) in 1919 si-a prezentat prima lucrare in fata Societaii Psihanalitice Maghiare, acesta fiind debutul unei con- tribufii creative ce a continuat pana la moartea ei, in 1960, si care avea si revolufioneze teoria si practica psihanalitic’. Eseurile ei sunt adunate in volumele I si IV din Operele Mela- niiei Klein. A mai scris $i doua cari, Psikanaliza copiilor si Povestea unei analize de copil, volumele II si II din Opere. Volumul de fafa, care confine scrierile din 1921 pana in 1946, infatiseaza dezvoltarea muncii si a gandirii ei inca de la inceput, mergand pana la formularea conceptului ei teoretic major, acela de pozitie depresiva (1935-1940). lubire,inovaties reparatie«Intraducere nousnou ainponu «aevedyaignoun ongnt eg inpe urp i$ [1doo utp prueBns yedoosap & UIEpY NPE Ut AB, oe yout nyidoo ytiadoasap e pnaxy -vsojdxo o-ynynd v va arvo ad ‘gojsuen Ur pyefaaar ‘pxajduso> arzoyst 0 vfap waae ayergumn! 1 rue op eumu ap pidoo up, ‘azeorroyure 03st foun yeypNZAL wx PUTO, “uj aumny ap [apse O "PoRoytsd pmjeu ap Hpyarxue ‘ajax soy, afuaystxa vzneo utp Hfejapate ap nvarayns yo ‘eauauiose ap “jea1as -go ‘areoytzorBur ayre0§ 1S aung ayze0§ patnodoap LnSy waurt -uoo a0 ‘auayut 20] uum] er{y8oq ap I$ sojTIdo> v BjeBoq yoREUISE) suey efeta ap yndaout ey ap eHqzt 3SOF B UTP “MT apfdeouo> ap fey ofua8iaarp ayumue ey yuLM utp [a9 UL snp ne tLadoosap_ aysaoy ‘[exauie8 your [Pour ef reop prazy ap asuDsap ‘MreyOAzZap yes JUMBLE UT TeUE yeOUFTTE|D w 1S 4p 19 vounut req “dIpag [nx juepur vayeyatsaue 1S epEUEyUT ea} adoosap yeuLIUOD & UTP I] aye HANDY “Hf[npe nd afes afaztfeue ad jueuturopard vzeq a8 JO]! -1doo vareyjoazap putatid yuerpnayy e109; ‘pnasg my eareziazad U0D yezeq e-1$ are> ad onrfeueyrsd mynyerayeur nsorg ‘auiara wave Up 1esiaaoquod are aquawala apafedioutsd ap “pyepo}0} "gdnd0 as erony aysaoy “(/61) ,1oqttdoo raztqeue eu ad uorzoduiig” rue ae aojojoutsd ayudiouty, auindwy ezyeuy” apuesony ut ‘eynoey aptayradoasap up ajaun 18 wndaud ‘viaysaoe erfeanour i$ voruya) auIOsap Ist eg ‘asulade as1aaonuos yeooaosd v 1S yeoos v UIALY TaTUETa vaIETANDy: ‘ganpadsaz vouraza ut 10[t1do9 v arepioge ap [ayise 0 v19 exeUOK{ -njoaas ap 1S pfeauzesput ap ye> wra8ara{ut ys nar8 a izeisy uppy werew ppanp 1 gid ‘idoo et go tmdey ut earoparout ap 18 pnary my e aonyeueytsd fpoyaur vayeypHea vy aztatid no azeButauos epunyord o ap pleziiapereo via [a varepiogy ‘tear tuted ap fey rojo -uas v mmnysteue eudnse preruy areraysuen o nu 1s ‘AULA TUT [es aoytmogeur v 1S mmnpidoo v ausayUT Hun] & MyRysTeuE erdnse varejarord pye as mynsaysuen wzeq PI RO JeNSUOUTAP & 1S JeUT -aye y “TOT [Npe aye aja ap yur ward neagasoap as nu sopdo> aye r9ysueyy ap appfefar ‘goutpeueytsd eaurpnayye 1 nped a} -enjspd nero poep “p> ye7e|SUO> y “tod vy efuEMEn n> arede “ea -nodoap ane8au 16 anizod ‘Truaysuey po yadoosap & UIEDY + -utad ayer{qut 10] ajaypaigo ap arenuquoo ur Heseye yuns aoazeoap ‘H{npe vl arede umd ege 4stpeue ap efey [naysuey az -ede nu tdoo pj yo eaparo as panpadsar wourara v7 ‘aanefau nes aanizod nesa emysaoe apaquawityuas Yep yuArayIPUT -uazaid t-a00 yndaouy v| ap erosdioyur 1g snyeuryssd nsasoxd Uy pinzeu pe ap Nes aNNpa saysoue ADL puLAd ‘yoRTTeUe -yjsd youys autpnyye o yndaouy ung vf ap yedope v ‘apeortad 13] -a0e 1e Hnadesay iffe no ysexU0D uy ‘afeqzaa apryaTUUTOD IS xep “nquaureodutoo 1$ noo! yeyaidsaqut v-27] “Hnpe e| prAQH waIeID -ose nd gliqereduiod ‘azvouayut 10] Hata v yoOqutts atsazdxe © ade pnool yard v- 18 tuponl roqur axfizodsrp eI snd v-9] va 4in90) 2459 10]{Idoo v areurtidxa ap yosvary vayeyTepour In uj ‘aonyqeueyrsd yoruyay aye ezeq ap d v[ ap viaap & apy ‘tou ayreoy 10]ad k 1S xeTYD “Zo]TIdod vareztfeue nqUad apo} <9 yea1d y “IH[APLdoo rozrfeue v praTUOrd 0 yS05 y “dod YuaID -ed no ponyeueyisd vayeytanoe indaour e-1$ uray aTuEpaA,10 fee a ajuns la concluzia cd, de la inceputul viefii sale, sugarul stabi- leste relafii de obiect intense, atat in realitate, cat si in fantasma. Nu considera cd sugarul este pasiv, asupra lui acfionand mediul internalizate si formeaza fundamentul personalitafii. Klein con- sidera c& Supraeul si complexul Oedip, asa cum le descrisese Freud, sunt rezultatul final al dezvoltérii anterioare gi terior al unor structuri mai timpurii si mai Ea descrie relafia copilului cu obiecte fiale, in principal cu saul mamei, clivat de la bun inceput intr-unul foarte bun si iubit si unul foarte rau si urat. Aceasta re- latie se extinde treptat la intregul corp al mamei. Klein descrie tasmele copilului, corpul mamei este zind in acelagi timp iubire, un Gee eae Klein considera dorinja de a explora corpul mamei drept inceputul tense SunT asociate cu dorinfe libidinale si doringe agresive, an- xietatea creat& de ele poate duce la inhibarea lor. Ea priveste anxietatea ca pe un promotor al dezvoltirii si, tot- odati, ca pe un posibil inhibitor al acesteia. Anxietatea starnita de impulsurile epistemofile fat de corpul mamei este cea care-1 face pe copil si-si deplaseze impulsurile asupra lumii externe si s-o inzestreze cu semnificajie simbolic’. Dar daca anxietatea este 7 Tn serie ulterioare pune ma mult accent pe mamé ca persoand intreagl, decat pe Perceptia unui corpintreg bh risaes Seay GA ae prea intensa, ea poate duce, dimpotriva, la inhibifie. O scriere cu caracter germinal deosebit in acest sector este ,.Importanfa for- marii de simboluri in dezvoltarea Eului” (1930). Ea constituie ra- portul asupra primei terapii psihanalitice a unui copil autist, in care Klein descrie intreruperea aproape completa a funcfi bolice si, impreun cu aceasta, a intregului interes fafa de lume Activitatea ei in acest sector a pus intr-o lumina complet noua dezvoltarea cognitiva si intelectuala si inhibifiile acesteia. Inigial, Melanie Klein a incercat s-si exprime descoperirile strict in termeni freudieni, dar aproape de la inceput au aparut divergenfe fa} de concepfille lui Freud. Ea a observat ci Supra- cul si complexul Oedip exist’ mult mai devreme decat presupu- sese Freud si a subliniat mereu conditionarea puternicd a com- plexului Oedip de evolutiile anterioare. De asemenea, parerile ei despre sexualitatea feminind se deosebesc de ale lui Freud. Ea a constatat c& fetifele si baiefii sunt constienti de organele sexuale feminine si de potenfialul acestora. $i considera c& stadiul falic descris de Freud este o structura preponderent defensiva. A pus un accent mult mai mare pe agresivitatea copiilor decat se pre- supunea la acea vreme. In prima lucrare despre simbolism, /Rolul scolii in dezvoltarea idinala a copilului” (1923), de ‘exemplu, ea vede simbolismul si inhibarea acestuia ca fiind pre- dominant libidinale, desi ti acorda agresivitafii atenfia cuvenita in materialul pe care-I descrie. in lucrarea din 1930, in prim-plan se afld rolul agresivitatii si anxietafile asociate cu aceasta. Con- ceptille ei despre agi i dupa 1920, cu conceptul ‘un conflict fundamental este acela dintre forjele libidinale si cele distructive. Acest conflict fundamental intre iubire si urd capata un rol tot mai important in opera lui Klein. lube, vinovitie 5 reparatie«Introducere nounou avzonporut« ajeveds axjgnoun ‘ong aagtutid sojLmyeys & va ay¥2 ap vartiedorsaq “Yjnpe tHuaped e| ap ayuoaord aperrayeur vy ayes apirexony ul sap TeUr 40} prOJOr 98 DL Te] OPYPMpe eBojoyssd varoSapa{ur nyuad apenas ‘aysor “9 “uns arrgpidos ey areoyiajau aptatradoasap aye} ‘ataytidoo ut ay tupeper ne 141 apezoytsd 1$ ajazoraau yvonaquy “Brey aanoadsiod jou srpsap v 18 mdoo no yndaout e urapy TaruEpayy eaIeTATOW ‘o1Sojoytsdejaur nupes nou un pues -nponur ‘Urey my TRWoazap v ede} enop e pzeayprew Izod ap mpydasuo> earsonpoxuy tesrdumt aysaoe ap ednso 9s UIE 1H] ae areouayn opLoLDs wp ayred areur C-RPOYREST ESS TS “Houpsd eoreuoTSuny anuy avfesTeUr TRUBS TOM ENTeST TEZTUOTE gnou o ‘iar eidnse eanoadsiad enou o aus no asnpe ey ‘asuaUT yuns aaisadap rarfyzod purpeo uy urains ao zojlapquaryps apr} -voyduyy zopyrede ye 1S zojawuseyuey Ye ‘}9aIqG0 ap sopfeIar [NI9} peTe> ¥| ‘nINg earL}s P| ‘aTezTUEBI0 Peau o vy prDyar 9s [MUDUT -1) eopuny Sze sas TAT: Tizod ardsap aygaqioa wrap TGnT Sp TOPSRApUSy SiON TEP TS TT Sp aTeOTHUE a[sS DsoMDO TUT 9] opNoUTUDS SysoNe “jedaxy“aropIsIa is TOp ‘Suva ~OUTA Sp SHUSUAT|US POROADI dd BOD EInpiaid & PSNASIp PUIG Fr Puy SMASTP 18 7eIqnT euvosied aids “eureur ‘guvosiad iévaae 1 vun juns pung windy i$ var em “Yj yO PUNwaS pp It “eIePO}O} “1S PBaNUT BULOSIod nd 1D ‘atmduTy eur vao edvjo ur v> ‘Toureur ape rhagd no pzeauoyejar Yeu nu fg “eS -vanuut yuvosiad vo yureur ad aySeounsax o jnze8ns pugo pune wispy auereny autams ‘areyoazop ut fepnuo sed un yzvaypreur are> ‘ydeye wnop y “(weyeiqy exa8ns wd eée) areorsayin aprouezed aytjoq ny -uad arfexyy ap [mound ainiysuoo edeya gyseaoe 1 at{noasiad ap voyejapcue ap yeururop aso nuesns ‘edeyo wurtad uy -pfera ap ue nud urp adeya enop ajao ut ‘tae}}oazap [e arapaa ap jnyound up eatsaidap 1S arfnoasied ap ‘ajejuaurep -umny Hpjepcue gnop a[e0 yo erznppuod e| sunfe v jeu Uy “ereoLAy In vareyoazep ur vfera ap ue murd vfueyodunt nazour aseru -tiqns eq “yatsaudap eao 1S alfnoasiad ap vad ‘ajeyarxue ap uundy nop aysaoe aNUY EsEP ayTeos aH{SUISTp O poRY ps yndaout v EBT UL eige 1eq ‘aropiaid ap eotay 1é erfgaouta ap ayvooaard sop iyyarcue 18 ajar aura} ONS efuaysixa UIp aynosgu ‘ar{noasred ap x0]14 -giarxue patnodoap sndns aysa tnpidoo “1a vazargd gdng “ifeiax -uv [nay euneapjo}UT yeuLIN v UPBPY ‘YoU ws vayeALDL UT “garsazdap arftzod ap vjaoe ‘nou yaqdutoo jdaouos un aonposyur (0f61) ,2atsardap-ooenueur aptspys no vs eneyar 18 Intoq” 1S (SE61) ,,2a1s1dap-ooenreur 1o[LI¥3s ezauasoy asd vj arfngiyuos Q” aptiziony uy tou afexyuaa aydaouoo ayénu ap atoaau are go 1S prazy my e109) ut aunBanut ut asutsdno y od nu 1a ajtuiadoosap yo sep eur 40} sajafur e urapy Indu n> “Taeqnyut 1S tapur ~10jap asndns y jod ‘azeye wo “18 wfejarxue Inpjoquut qns orureu -Ip ¥zvauLio} as 19 ‘pnazy eaundnsard umo ese ‘ayep yuns nu aps “NyOquits Po vaapt ‘MPH IS rep yee uN ednp ‘aurisns OE6T MIP. varexony Uy “souo{ 16 prazy ty aye 2foo ap vfey ayuaSroArp punseUT guumue o-Ut uns wstjoquis ardsap te ajrfdeouo> “aorjoqutis azrueur ut purtdxa as eurseyuey yons}UT ‘WIsHOqUIIS ap [EqeIT -xour yye8aj aise pyuaysuooUT euIseWULY “yyUaySuooUT PLISLIUR ap. uerpnay jnjdasuoo ypunye ys utapy ad o-eununzayap & aoqeuIse, -uey tata rafueyodurr v 1 nnoign mynua;seze9 eartzadoosaq,ale psihicului si a anxietajlor si aparatilor psihotice care le do- mina a deschis calea unei noi infelegeri a bolilor psihice grave. Conceptul de pozifie depresiva si tendinfele de reparafie asocia- te cu ea pun la randul lor intr-o noua lumina dezvoltarea nor- mali, sublimarea si creativitatea si ne imbogajesc cunostinfele despre ele. Hannah Segal, Londra, 1987 Melanie Klein Prefata Sctierile Melaniei Klein au fost elaborate de-a lungul un tioade de circa patruzeci de ani, unele sub forma de carfi, altele in c&rfi confinand si contribufii ale altor autori, iar altele ca ese- uri care n-au mai fost adunate sub forma de carte. In plus, asa ‘cum e inevitabil intr-un demers creator desfasurat pe 0 perioa- da atat de lunga, ideile ei au fost supuse unui proces constant de extindere, modificare si clarificare. Asadar, cititorului confruntat cu aceasta cantitate destul de mare de literatura nu-i este prea usor si descopere care au fost cele mai mature idei ale Melaniei Klein sau cum a ajuns la ele. Din acest motiv, un obiectiv princi- realizarea unei noi edifii a operelor sale complete a fost sa indicam pozitia temelor principale din fiecare eseu, in raport cu ideile ei anterioare si ulterioare privind subiectul respectiv, cu ajutorul notelor explicative. Aceste note explicative sunt grupa- te la sfarsitul fiecdrui volum, cu excepfia volumului IV, Povestea Desi acesta a fost obiectivul principal al noii editii, odata ce s-a luat hotararea de a o realiza, a apirut prilejul de a face anu- mite imbunatafiri: traducerea c&rfii Psihanaliza copiilor, initial pu- lubire, vinovatie $i reparatie« Prefatselejaig« alenedas axgnoun ‘ong auhy-houoyy 34 -aumpoa nuyed uy ‘pajduzos punoy uy ume -nd ay yo najued ‘apy oruejay ayBoUDs up ay ap send v ‘ssazg YsreSOF] Nd areroqe|OD Ut ‘ared ‘ezTeURYISg ap MIN -suy ‘vauourase ap ‘ssaum{jnwu vs asaz0p “eaxesony yeztrosuods eared ‘Isnuy, URETY aUPPOPY JOPLOWENSTUTpe afoumU Uy “WIa}y uray) eI ranuwjayy app aya}diuoo 40j249d9 vaseztqeas e| sndap ne-a axv> ad ayejoaap 1 aynurfsns apranysoya nayuad arvoynle aysaze 1S ruyard ngooe ap efey efuRsouncar uidxa 1u-ys 1eop aUvUERT TUT aT, “uedn0g ereqeg eu -weop ap “1opao1pur TAPOyTPoUL 1S HHaLOSas ‘TaREpad B Ba TET ‘uosuTyppN}Y UU exeosnMUTOp ap EHUT|daput ysoy v aoyeI3ONGIG sOTUOYTWTH somnyNy v areztprepueys 1§ arwoyyLI9A op ETDYTP PUD -18g "sa]>PAM PNLID 4p ap "SNPEA 3805 v “Pza[SuD UI JOHO|UE BP -eoygnd asasny yeur nu ares azezony ‘,,a3¢}70qnd vy RAIN: 8 uy” “eperfquy eareonpesy yeztear v aed ‘aypeyg jauUTeOp ‘guoztaord purzoy ur ‘joudeo aresay yeyUTeUT e Ja ‘Hy [NUL go varsonpey osemnziaar ys sndoxd “aqerfrur ayupeys ur yng uaydayg up ap 1é umoard ‘ou “x0 “W 20uapniy BUUIOP ‘es eIOU ap yeINle “MOY, sueH 3p sduay iepooe uy "psiz-nuidosd vounur 16 nu sep ‘eayeitqtqesuod -sai va no unfaedury “epese ‘rumsuy autur no 1 ydasof Anag ex -eosruwop no ‘TeBag wuUeEy “Ip nD areynsuo> ur AssauySNEYS,O, eupg euumop ap ayeioepar ysoy ne aaneoydxe a]si0N, “pdoo ap aztpoun roun vazsoaog “At pHLUNION ey Bfey -aid 0 1$ suas v sonbef pniosajorg ‘Arerqry jeondqeuy-oypdsg [eu -oneurayu Je 1o,eUOps00> TRIO}Depar ‘UeYTY Pnsey MUO op aye zorauad no yeynle 1S yrumtad ys0y @ axed ‘sanbef yom[Y [0s9j -o1d ap asutidanut jsoy ne 140}1pa n> afedioutsd apprepoaN, quawivo ap undnud aynur reut ap vinmjdapur ys03 v 04 -ppaigo soysave e yoRDed uy waraund nuyuad presaoau wounyy ‘ayeSRIDU FUBYTASUOD efuLNgn naqUAd ajayye nd ayouN pfueprosuos uy a-npupund ‘T]] TIT ajeumyoa nauad rus} ap aorput tou amgeard ysoy ne ‘snyd uy ‘aquader yeur rYxpe um>e pis ares nguad wpIONy aype ef apLTayTUTE no 1S Joy e| Jeparoad ure “T1qisod 480 v avo yeVe ‘uoHPT pumpungs vj Lan puruesspIntroducere2 Melanie Klein, ndscuta Reizes, in 1882, fiena, era al patru- lea si cel mai mic copil al unui cuplu de origine evreiasca, dar care nu mai practicau cu strictefe religia, pardnd a fi agnostici to- leranji. Exist dovezi privind bogate capacitafi pasibile de a fi mostenite la amt iar mediul in care au crescut copii a fost categoric unul pregnant intelectual. Mai important, in amin- tirile Melaniei Klein, a fost faptul c& familia era foarte strans uni 8, intre membrii ei existnd legaturi puternice de iubire. Tot familia n-a fost scutit8 de perioade de tristefe acuti, cauzate mai intai de moartea surorii ei preferate, iar mai tarziu de moartea fratelui mai mare, pe care-1 admirase extrem de mult — tragedie ce s-a repetat peste ani, cand ynul dintre fil ei, auns adult, a mu- rit intr-un accident de alpinism., ‘Sa trecem acum la inceputurile viefii profesionale a Melaniei Klein. Avea in jur de paisprezece ani cand a simfit dorinfa pu- ternicd de a studia medicina si, cu torul fratelui ei, a invatat rapid suficient de multa latina si greacd pentru a fi admisé la Gymnasium. Perspectivele ei de a face cariera medicala au luat i International Encyclopedia Tubire, vinovatie si reparatie»Introducereavaonponnut« aereday axignou ougnT peters: pn roodes 0 0 @ najed ap rajsiea prum( ut req] “Tqg]s Le Uy EySuOD ozTTeUR [e sole iS ays nu navidng jsoay {APO RUT TOU O nd ‘ray oreyre naz ue reuse ez Une OD TETSeIaNS HLT AeUrTS ‘oueum opohuny ef yuaraur pout uy alsooons prede ys puny {ose pout uy asaqasoap a8 a9 ayeyferoW! ap Lindy enop anur erounstp i$ qeoytrep e urapy aruepayy “eatsoudap offizod op “po ad iS eproznps-prowered shizod ap jnydauos puyonpoxuy -yeruyqns gsut eiuaur adse up ‘aagesyidxe aja}oN no yunardurt a}n1 juMs poe sate TeUT ‘OUTS E] ap dSaqIOA UIA !arUEIaW_ aI “ous 20 juaWIOUT UIp ‘re upUMZaL O FASE TOPOS OyUATSTSSU STAT aredH aseOISUUTU azaULTSSUOD “ps SRESETET iS pfeaat e] 509s © are wa0 4s04 v HOTU RISLOOW “nfgjance eareoyrtdure ay ys neared srowiap mysaoe aye ajeyInza, ye 1S eR =O TAPP ‘quaysu0y iF 7 ICIS SET TORT EPIODE MGS ET AP “go vaave era to oruyay v aHstIa}IeTe9 eur kao eimyesen ayeog “axejoudaaqur ey ypUr Tour 30} as-npUEYUL “118 jor ‘mmupysuwy w end yew wzyfeue nearewLN waysaDe ‘LIeG -WNps snpoNUT v soLayN yoep ser “tudo nquad 1 patjodoap ‘pas ap ound yy pend ‘mmuaysuey v: “aqUTAND aye ND "preuoreanpa nes presour aumisaud ofsmu ayDIaKa ps amngagy nu mystTeue yo arazed ap eso 1 “TeyuaUNIpnA teur sap ‘na -eidng mun efuazaid yearasgo v ‘tyqisod aysa jruaysuey yo sndns Piejojduios wingan afeqian JOLTEDOTE WaRUE DH TMA pupydosxs — ynpe mun ezzqeue vo pour ejare dwn rte oe uiepy awe uy 2exa premégysap aman jidoo mum vzyeue po vspuasd ef ap 18 -91d v ‘asranonuoo aynur users e are> und “yoru wayertanoe Uy -ayjereduiop uud aye: ‘sasut jo vidnse 1S v9 opuaped eid nse qpye aynoyy aonTeue ojHfearasqo nyeyNzax yfueMs}s no ad -voide 40} ne yeorgnd v-9] area ad aytrziony vo Janse ‘ezteueome Yur vo 1S pay wSnsur vo [ay vf “> yeoEUTOT WILT -2IN “0961 UT vayreoUT vy wud ‘axeuLI0s ap sOTINZeD v Saye TeUt ‘agmpe zopfuaped varepuod yonoeid eayeyanoe ut yeiday pueosar> ‘pe seurgs v 16 “unfiads yum ypr9yo v-1 areo ‘souo{ ysourg my ee -1aut ef ‘expUo'] Bf TWA v 9Z6T UT JWIOUPUT e-s “eIpHEy TewDO} NU “soy eIoTused ‘erpang un 19 [nfos Ter “UNPIAg UT BEL as YD “GZ6T WL ‘VL -njsaoe v pmnyouraid vayreou py pued 16 $Z6T Inu tnyndaouy e ap ezyeue yenuquos e-16 ‘snjd uy ‘aro no ueyerqy ap aynurfsns 1 ayelemour ysoy ne 19 apHeaouy ‘apreuodut 16 rou aydaouoo vz “eu uy snponuy e’ dum ymos ur ‘1§ doo no azarony ys enuBUOD e ngquad ‘weyerqy [ey Ip eHferaur ef ‘Urpsag vy yeooyd e UIEDY STREP TZ6I UE “Yoqzes edniq “pnazy euury “ertTap eare> nequT arf -sanrp o-nutp ‘dump yanos ur anut ys vane are> ad ‘ynosoundau Lat 9) un w19 nu so [doo ezqfeue “YAMUMT_-Boyy 3p aye areururtaud uenny ajoun is pnaxy my ye ,sueF] MoT” jnze> puydaoxe ‘ean ~padsax vawiara v7 esadepng ut ridoo no azarony ys vfap asndao uy ‘[nlogzes ataypul as es aquTeut “Ieaape-nuy 1S ‘1oMdoo eziyeuR. ur azazifepads as vs o-yefemnout e areo ‘Wzouaraq no ezzeue edvas -uy 16-ps ynand e 16 eysadepng v] eye as pune ag “euneapjoyIp Sen asemny> a0 vaad aye wade Uy aySeounDar yo yfumTs v 1S pax ap ayre> o ajsad asnpeq "pusi0} pnou o-jUy “gidnaaquy BIaTe> 2] aozeo}Uy Ind e-s JerPUOPY TogzEY MjMUNLY [Adu UY eq doo tan v eureur yuan -ap e Indury no tS yHoWseD k-s “EO6T WI ‘NIZIE) wu TUR ngyeg “Tue aoazaidsaydes reumu ap eystea P| ‘}1Po80] v-s Pug YLIP}S PSUL ozDoliny porowr ta ax tee eed the Yinwrs 2 2 luni, debutul pozifiei depresive deschide calea posibilitafii unei moralitifi diferite, mult mai ego-sintonice, care nu mai are la lir paranoid, cijvimovafia depresiva ind in lupta sa cu objectele rele ramase in inferior gicu dugma- ii externi reali. Nu este in niciun caz adevarat cd Melanie Klein “Folosea vreun fel de presiune moral pentru a stimula la pacien- fii ei acest tip de moralitate; dar este adevarat ca, in masura in. in spatele Litstii arhaice si, de asemenea, in spatele diferitelor forme _lei depresive, al doilea ti ~apard singur, treptat, si si domino. Fa considera aceatd shin: bate de ficd schimbarea in direcfia esi teoria pe care a hiborat-o in cele din urma Melanie Klein — si mai ales distinctia intre pozitia paranoid-schizoida si cea depresiva — pare capabila si explice cel pufin aspectele prin- cipale ale viefii psihice normale si ale celei normale deopotri- va, ar fi o greseala si-i consideram teoria incheiat&. Ea insisi i-a adus adaugiri aproape pani la sfarsitul viefii. $i nimeni nu stie ce viitoare modificdri sau adaugiri ar putea fi necesare. La fel ca in fizica, si in psihologie adevarul ultim are, probabil, o comple- xitate infinita, de care ne putem apropia numai printr-o serie in- finita de aproximari. RE. Money-Kyrle Melanie Klein Dezvoltarea unui copil (1921) 1 Influenta lamuririi sexuale si a relaxarii autoritatii asupra dezvoltarii intelectuale a copiilor Introducere Ideea de a-i limuri pe copii in chestiunile sexuale castigd constant teren. Educatia introdusa de scoli in numeroase lo- curi urmareste sa protejeze copiii, la varsta pubertasii, de pe- ricolele tot mai mari ale ignoranfei si tocmai din aceasta per- spectiva ideea a castigat cea mai multa aprobare si sustinere. Cunostinfele obsinute de psihanaliza indica insa necesitatea daca nu de a-i ,,lamuri” pe copii, cel pufin de a-i creste de la varsta cea mai frageda intr-o maniera care sa faca inutild ori- ce lmurire special, din moment ce urmareste cea mai depli- n& si mai fireasc4 edificare compatibila cu ritmul dezvoltarii copilului. Concluziile irefutabile extrase din experienta psih- analiticd cer protejarea copiilor, ori de cate ori este posibil, de refularea excesiv de puternica si, prin aceasta, de boli sau de 0 dezvoltare dezavantajoasa a caracterului. Prin urmare, pe langa intenfia cu siguranfa infeleapta de a contracara prin in- bite, novi reparatie + Dezvoltarea unw copil1nd0> nun easeyjonzaq « afesedas x axigrouye “aga, ser ‘ajttje1ap ye0} no ‘ayeyredaput aejar tnsony aySojuTure 1st 3S vayuture 18] “ypiquoreuros atiowaur o vaae ‘ayred Bye ap ag ‘YO vareoyea ap arfouny ut ‘oyayIp tunfard no x6 ‘aqneyd amnq -21 ajaypaIgo Bo PBeapafU ys mde} 180} v aye AUB arvUL ayswOF ND 1S vfp ne aj are ad a}2a1go noped sojUAUILO aduIND a] BS gan, se-u po pSeopafur ps jrqlsodum ayso 1-29 (vaund aj are ad apireqanut utp) eared ‘rmgpzedumo e| tuoasap yen] ex9 ¥> 9320} ND “My BISIeA iZtA eye as aaqoeid apruysayp Uy «du ” ap ajaideouos no yezireTUNey e-s pues ayeeur -n(iS ned advorde waar 1s aptiojno azayfuazaytp ys yeipaur e pugs jue ned ap velop asnoouy, PUL 19PF BAaTWD OUL 9}100} ‘posvauedeys es sunfe y jue8yjaqut 18 quaye pido un a yo uouTe} ~sodwioa und 18 399 ‘oxesriypu utd ypye “ersaudut wopep ‘nuony my -sooe epnio uy "ppaBeyy aysvoy pyszea o ey Hexysazut ido ey ap 10 -un ayrzne y yod wind ‘apiqeazeutar ap y1qasoap asnds ayeaiasqo 3805 ne-U DUNYe seDpUT FoINY “alsin aux as ys grand v ayeIeUT -n{1$ rue 193} ap visa xdnp 1wop 1S rue Lop e| eIqe EIseaqIOA Bs andaouy y "yyeadur sep ‘preutiou pfejuaut areyoazap 0 n> ‘OnW9} -nd 16 sorguys qidoo un aysa “que mur umoe are axe> ‘qnyeTeg “TH -nytdoo maygan9 eadnse pfuangur areur 0 410% ys pliqede> jus snqd uy ar ‘wagy ‘mynyidos eruedusos ut yoasap eye pur e ap Inf yep e-Ur NON] ysady “aun ap adeorde 41803 dsamn20] a1e> apna zoun [ny ‘Zq4g [OTUE ‘FeIRq UN a}s9 aUNHSay> UT |nIEdo> gieouiaque eos] “yur ayv0; dso pur ys pjdurequy as area ap jtdo> mun vareyoazep ap jrqvangaur 16 xep> yrunfiads 4603 v roztqeueynsd afumy -pipauy 16 aja{uatiedxe ump asexyxe trznpouod 1aysa0e [nARAaPY. upp awern “ayenq9] -21ut zo794205 ER TOAzep erdnse RalsDoap yfuaNyuT o :yreuuTEs

ad wrpspl [-s mqau} sy ‘ad -eunioyur ap rasdyy v 16 mmansaye v axjauray o ad ‘gDOdr artez -I[LAp 0 ap aynsa{ “ynjoozied | ~uny] yorpuT ‘TeutOU s1yEsd aot uy 1S reTYD ajuazaid aanoe Unf -nd reur nes j[mur peur zopmfrqryut ate 70 aua8oyed rojayuaWa/o nyjenxas aTHY[Nyar ‘[enpratpur ze> azeoay uy “eyep azes9y ap "Oy -Huapt are> ‘rozreuvyssd ajareynzay “ayeasasgo ay ys anjerod ~unt eur ypu x29 ‘areye vo 1S apunyoud yeur ypMUE ‘AyUTEAUL UDA day peur yu UNS azeo ysur “(ajootIad ydaxp aynasounsax yuns nu po naquad) ayiqizia nu poep ery ‘aear ap [ay eI Booted artaa ps aygouguuin eztjeue ‘apiq@zra 16 ayeax ajajoouad mfewts0;26 odata ce ajunge sa infeleaga idei si fapte, le stapaneste pe de- plin. In general vorbind, pune foarte pufine intrebari. Cand avea in jur de patru ani si jumatate, a aparut o dezvoltare mentala mai rapida gi, de asemenea, un impuls mai puternic de a pune intrebari, Tot atunci, sentimentul omnipotentei (cea ce Freud a numit ,credinfa in omnipotenfa gandirii) a devenit foarte pro- nunfat. Despre orice s-ar fi vorbit, orice aptitudine sau indema- nare, Fritz era convins ca o poate executa la perfectie, chiar si atunci cand i se dovedea contrariul. in alte situafii, cand i se spunea, ca raspuns la intrebarile lui, ca nici tata si mama nu cu- nosc multe lucruri, aceasta nu prea s&-i zguduie credinfa in propria omnipotenfa si in cea a mediului sau. Cand nu se pu- tea apaira in niciun alt fel, afirma, chiar si sub presiunea dove- dirii contrariului: Daca mi se arata o singura dati, o pot face foarte bine!” Asadar, in ciuda tuturor dovezilor contrare, era convins cA poate s& gateasca, si citeasc, s scrie si si vorbeas- c& franceza la perfectie. Inceputul perioadei intrebarilor despre nastere La varsta de patru ani si noua luni au aparut intrebarile lega- te de nastere, impunandu-se concluzia ck mana-n mana cu aceas- taa survenit o crestere izbitoare a nevoii sale de a pune intrebari in general ‘in acest punct ag vrea si remare ca la intrebarile puse de ba- iefel (cu care venea de cele mai multe ori la mama lui sau la mine) se rispundea intotdeauna cu sinceritate absoluta si, la nevoie, pe o baza stiintificd adecvata injelegerii sale, ins& cat mai succint cu putinfa. La intrebarile care primisera raspuns nu se mai revenea niciodata si nici nu se aborda un subiect nou Melanie Klein decat daca repeta el unul sau dac& punea in mod spontan o noua intrebare. : Dupi ce a pus o data intrebarea ,,Unde eram inainte s3 ma nasc?”3, ea a reaparut sub forma ,,Cum se face o persoana?” sia revenit aproape zilnic in aceast maniera stereotipa. Era clar ca reapariia constant& a acestei intrebari nu se datora lipsei de in- teligenfé, fiindca a infeles in mod evident, pe deplin, explicatiile care i s-au dat cu privire la corpul mamei (despre rolul jucat de tatd nu s-a vorbit, intrucat la acel moment nu s-a interesat in mod direct de el). Faptul ca factorul determinant al repetarii frecven- te a intrebarii il constituia_ o anumita ,, a i stanjenit cand conversatia abia incepuse, si de incercarea vizibr- dea scpa de subiectul pe care chiar el il abordase. A incetat ‘O vreme SA mai adreseze aceasta intrebare mamel Sale si mie si s-a dus cu ea la d&daca lui (care a plecat la scurt timp dupa aceea) si la fratele mai mare. Raspunsurile acestora, cum ca bar- za aduce bebelusii si ci Dumnezeu a facut oamenii, au mulfu- mit, ins& doar timp de cteva zile, iar dup’ aceea, cénd s-a intors > Intrebarea a fost pilejuité de remarcileintmplatoare ale unul fates ale une! sur ‘mai maf, cate-ispuseser in diferite ocazi.Pe atunci nu te niscusesi, P3rea s8 iba totodats la bazS sentimentul evident dureros de .a nui existat merew", cel imediat nun eavenorzoq « afesedas i agro ‘sug LALA Up 21939190 ay ad02sap 150) tue yop oan) g ‘attuare no pups ery asnogy aie nue eles ut use ad nanow esut 'gsene ap asiny ease ap a b “ejse no punds ps vara aumu a yeqaxjut v-] vo pue> ,cauTeUr -jod ap enyz puta ps enuquos dug 39 ‘Bor 2} rur-aunds ‘eureyy" aeqanut e i$ edr> o ypue8 v-s ‘ayeds ap prep o-nUIp as-np -ueidaxpyy ,,--ydnp ap eniz 1 azeoypurmn eniz 18 auteur s0181 ~[nose y 10,“ :snds y “eureur aveduny 16-ps yeouadUt v BD [ARISE “VI -pure v-] a1v9 nupny ‘areynoseau nauad jens asasny exeag inser wn pum ey gued sep ‘vayse aye0y ng” :snds v “Iny [ee ad -RIY PRS BO RUE UL BisXe BUD PUNE eq” uIN{ NUT PPA 30} my] eIZe UY aJ0Azap a5 ys vO oTUZAINd ap yuB!oMs 9 pus gUEd urayeur mmdios empye> uy augumes euLIN uEp eysa9e BD 16 fIdoo um 1 pure ap jmd axurp efuarayrp yeortdxe wre-1 pup> ‘Ind un PUI ppea ps 3isnax e nu sep ‘,j4eds no un-nu Suny ad yeiIn v-s" juaoar po snds v-nur tode ‘Tute> ef pjdureyuy as umo yesazayUr v-g yeyadar pour uy vausaas auvd ey paIgns sade yeIpAApE no aajo{ “Ue UL araogyd eyfmur reur yur aysasy8 yo nzpa v-s eyse ednq “yerrunse ap nax8 ap yeye asosny are preoliajue varunUuyy 18 routed e wieraqqrap vormoopUr aU vfezneD pinypBaq 0 eISIXO yD yeIBIE w — ,zauumy ad jrusa re umd nj ‘Box a} rw-aunds ‘eure — efeau UIP pung ap voreynzys yrutad e-1$ ao dnp yerpaut ‘pfeauTur “P YZ enop v apes roureur o-snd v-1 are> ad vaxeqanuy g3Seds ‘e2 -Pas pseoe SIO} v-g “ySLANUt pzeTUIL-pdnp o juOUEE| uray anceyon uo un 322) 35 wing” eaxeqannute| — 39 s9p ap reve — insundsey unugwie ut yews 973190109 es EUW sp aieog (uruenapeau easope neaunds eus920 g a1802 12) aylewoyut gsease seop asasuyauos i aigeg ap njaunda eauny 109 ay g5Jo8n jews nun ne (g>80f ap “ euureop ad eydope o vo puejunue ‘sopsfursed ramooqur [my -uauipredxa yeorasuy e nyzayy reur aft EMOG, {HRD Arey Ae aUID Tame PRD gqear juns 1y zese Fnu ‘esx TENZPDRT Ie” “BEMIS paned o pdnp Yeqanuy v jarfesraauo9 eaxaayout ey Deo ‘piu -nén no ayeTunse yS0y ne nu THeULIOFUT asade “WuApIAd POU! UT ,ra\sanod 0 xeop 30} 2 ese “Haut PySIKe NU ‘IN’ _,2a38240d 0 reop 40} a vyse 1S “WaSuT Toru PISTXA NU Ig” ed _cnperg ezvaluere 1 aonpe aup seq” ,,"Ja PT pIshxe nu ‘nN’ n2UNDRID SOVY ITU PIS nu 1" ,,-mBIsaq" ,,zaysaaod o TOP 9 eysy ese Fnu “pisixa nu ayseg ap ajaindaj” “ea sundsps e 2) -vydarp neaay” ¢,-purppa8 Uy afLmuoN] SUNDse v aIvD BAX 350} e ejueuzaang 19 ‘ayseg ap uaa ve nu aysed ap ajainday p> snds ne-nur ~] farmurey mmdop" my eurew stz v’,a3san0d 0 reop a esy” (Snjaqag aonpe ezIeq BO (BAaUTD | ap 1S MUON] sade JOLITUR IZ -ne y ps vargd) snds e-1 epreuzoan8 po roureu snds v-t 1S fagquoa eur yruaaap v EIep vise aq] “Loasap asnpep o-1 are ad eHfeond -xo yejadar e my eureur ’, gu10 uN aDey as WMD” vareqaHUY PY re -gaape trupaape idaup 19 tnsundsgr aydaooe ps sndsrp reur Srey uranagd v ’, geuvosrad o aoey as wn” vareqaqU! ND {n] PUIEUL P|30 repetat: ,,Cat timp continua sa vind o noua zi?", si imediat dupa aceea: , Mama, nu-i asa cd noaptea aparfine de fiecare data zilei dinainte si dimineafa devreme e iar o noua 2i?”7 Mama lui s-a dus si aduca ceva, iar cand s-a intors in camera -a gasit cin- tand pentru sine. La intrarea ei in camera s-a oprit din céntat, s-a uitat la ea cu atenfie si a intrebat: ,Dac& ai spune acum ci n-am voie sa cént ar trebui si ma opresc din cdntat?” Cand ea i-a explicat ca n-ar spune niciodata asa ceva, pentru ci el poate si facd oricnd ceea ce doreste, mai putin atunci cand nu i s-ar putea ingddui dintr-un motiv sau altul, sii-a dat exemple, a pi- rut mulfumit. Conversatii despre existenta lui Dumnezeu in ziua urmatoare a plouat. Fritz a regretat acest lucru, fiind- cA voia sa se joace in gradina, si a intrebat-o pe mama lui: ,, Dum- nezeu stie precis cat va lisa ploaia si dureze?” Ea i-a rispuns ci nu Dumnezeu a facut ploaia, ci ca ploaia a venit din nori, si i-a explicat chestiunea. A doua zi dimineaja, a intampinat-o iaragi cu o intrebare la care se renunjase de mult vreme: ,,Cum se face un om?” Mama a incercat sa descopere ce anume nu intelesese din explicafiile ei anterioare si copilul a spus: ,Cum e cu creste- rea.” Cand ea a incercat si-i explice din nou cum crese cipsorul simembrele etc,, a replicat: ,Dar, mama, te rog, cum — de unde vin capsorul si burtica si tot restul?” La rispunsul ei c& sunt deja prezente, foarte mici, inauntrul micului ou, ca mica floare in bo- boc, n-a mai intrebat nimic. Ceva mai tarziu s-a interesat: ,Cum 7 Conceptul de timp, pe caret! gisea ast de dll, phrea sii se ficlarificat acum. Oups ‘e plicerea mai mare de a pune intrebiris-ainstalat deja, a spus; er este ceca cea fost, ast este ceea ce este, maine este cees ce vinel” Melanie Klein se face?’S Intre timp, mama il imbracase. El a intrebat spontan: »Nu Dumnezeu face ploaia? Toni (servitoarea) spunea ci Dum- nezeu a facut ploaia!” Dupa raspunsul ei a intrebat: ,,Este doar © poveste ci Dumnezeu face ploaia?” La raspunsul afirmativ, a continuat: ,Dar Dumnezeu exist’ cu adevarat?” Mama lui a re- plicat, putin evaziv, ca nu l-a vazut niciodata. ,Nu poate fi vi- zut, dar e cu adevarat sus, in cer?“ ,,In cer exist doar aer si nori.” «Dar Dumnezeu exista cu adevarat?” a intrebat el din nou. Ne- avand scpare, ea a luat o hotdrare si a spus: , Nu, copilul meu, el nu este real.” ,,Dar, mama, daca 0 persoana adult reala spu- ne ci Dumnezeu este real si locuieste in cer — nu e adevarat nici atunci?” Ea a réspuns c& multi oameni adulti nu stiu adevarul despre diferite lucruri si nu pot rispunde corect in legatura cu ele. Intre timp, el igi terminase micul dejun si statea la usa ce da- dea spre gridina, privind afard. Era ingandurat. Pe neasteptate, a spus: ,Mama, vid ce este si ce vid chiar exist, nu-i asa? Vid soarele si gradina, dar nu pot vedea casa matusii Marie, si totusi exist’ gi ea, nu-i asa?” Ea i-a explicat de ce nu poate s& vada casa mitusii Marie, iar el a intrebat: , Mama, nici tu nu poti vedea casa ei?” si si-a aratat multumirea cand ea a réspuns ca nu. insa ime- diat dupa aceea s-a interesat: ,Mama, cum a ajuns soarele toc~ mai acolo sus?”, iar cand ea a réspuns, putin meditativ: ,Stii, se afl acolo de foarte, foarte mult timp...", a insistat: ,Da, dar de cat timp si cum a ajuns acolo sus?” © Uterior a repetat aceastsintrebsre o vreme, in ocailecind se discutau detail ces teri, pe care era greu sé leineleags, Intrebarea ,Cum se face un scaun?™ $ raspun, u care era familarizat scare, din acest motiy, uni mai era dat plreau agadar sf nun eoxexor250) « afesedas i axignoun ‘sgn fa no aneredusoo) 2gifoazap nda 1S vxfoonip “gyepojoy ‘18 warents -uoqur a3Saarad a0 ut ‘pyequaryps ap eye 1S BHEMUMS ap a¥Te 380} & voaoe ednp 1S ypeoriad yiseaoe ur mmnyereq v ppenr9[—iur earey]OA, ~Zap ¥> ye\SUOD ‘aIRUYEp apeoutad oun ja8ode 1$ vararaysuT es “PU pUMU 0-yUy azaUZIOy ps napd ne-n nazsuumMg My ef}, -spea audsap nfesiaauoo raysaoe areouiayn Tupung;dys ase$ aja>) _ 24798 un 6 mum aunds puureop o 1S adazardsenop aut -nds jnuwop poep eq” soypues yeqanut v are> vf ‘efueyoduny are nu yo sundsez v-s | “fp eqanut e ,geuueop oad nes uWOp um aq“ ‘Insead a 3y9 eaauTD ad aqanuT ps ynza9 e-1 My] BIOS “eq -unyd youn ndump uy -yyse no pinypS9] pyrumue o ynae y es aieod 9s rueuteidys enop ednp we ynogy goreurar por 0 “1Sn0], ye] -pe9 UT nes aquEd uM-syUT rroparuy v azaBnysIp e Pru “efuer -njsou ap mynjuouruas euLIOJ gns TORE 49939 ap Jase mun e uu ope yexoUas my fmUauTE}odwoD wy eazasqo jnjnd we nu ‘wunoy20 18 urftids are y> [nyuaUMyUas gare es aynuLIad Fe nguad juapyns ayeyoMw ap per un yensed v-s avareoap “paso ‘10sn Sutaut ysoj vysade zep ‘efuemfisou ap juaumMuas yrumnue un Tidoo vy ae[muns y Bs iHyHTOMe e angeys yseaze wD aod ag “Py -uepoduur purayqoad o | aztaud no ayrapp qurdo ne my eureur 14 [eve] ! — sovraque aseydureyuy peur as nu ares naon| — pBuTAUOD as xs mmridoo snuzad e-t yon uy ‘10] JafuarostuWwo IS Fafuarod “Tuto vaapr iqgys & najuad ‘Toute e paisaoxa eaye]LIOMNe aonp -a1 e nnuad peidepe ysoy v yo nfeyueae ‘aqeod “nav v ufyyrUtA “p ous{goud e peztaordunt 16 pmzpaardau areatozar wseaoy [ Siour we pugs pep o 1 vorung 2] SIOUr UTE PUD REP o “TNUN-NUL Pep O 3s0y UTE — EMUAN 1S By -sh@ 1§ 9[var juns 20122979 aptuseu req” AeBnype e esos" xdnp yerpawy_,,-nazauumg eysIxe nu yD paz nk s21108ae9 16 Jas -oa ypyadar e ja are> vy ‘How IS sae youu pISTXa Ja ut yO yejador up auern & bq ,c499 uy aygamoo] nazauuna “psp powp ‘Bor ay ru-aunds ‘eureyy” aeganut v 1$ reroput rénjo} eqre ps med e psUT auTaIA.O dng ,nazauumg pysIxe nu yO paid na 1” qvordxa v 18 yHjasoaut vs ‘dum ysaoe jo} uy aysquyjau RyNUE Nd ryTe eT [NUM ey ap ase} -In 9s are ‘2AUA ,"RISINO NU YO apALD vy PUILUE BSUT po pao rng "piso nu po pad MfTe zey “pIsIXe nazauUIN "> paw proUTLO un 1$ nazauung] ad gyepoara ynzpa emu ruauTU “29114 ‘ON :pugunds erfenyis yeayes e 16 r0ynfe ut uaa v-1 [fos “ound ysa7e Uy, RISIXa nozauUMa y> Pax NU [TU IS RIPON NZEA We] nu ng” ssundsps v 16 psutidans ys0y v va ‘aysauty ,,e1SIx0 TED nazauuing "yempaape no PISIXa nazauwng go aunds vey ‘Bor a} ewe” JeIpaUTT O-yeqaxqUT v [a I$ pIaUTeD UT JeNUT e PUTEUL reaane vedio Ul Udo], ,, }IBAape no yISIxa NU nazauUING yO snds e eureur req” seoydar e uy °,eq1” nyduns sundsex v save 1, qemRAAPE ND BISTXa nazauuM ‘eeL” ajyutRd ayeydayseau ad qeqanjur v-16 nutzaut ‘e1eas ‘puy> Dunye pO JayIse ‘Ta [hYos nd exfenyis eynosip e ap infajiad pare nu ys va panoadsar enyz uy vO Tequapooe yeydureyur v-g aunnsayp eyseane ut ere arz1Iap OFTU plaseny nu ifutsed 1op 199 esut ‘Tojdo exfeonpa uy nazauung ap varaonponu! eqorde ‘ayeyumarp asdsap yystoned ayfdaouoo o vane areo ‘Infos Jo] vayurU UIp afeyuaUTEpUNy apt -Hidaouo> ur 20] un ednoo 1 doo naquad yorjdumr pour ut yuazard via ‘[a aidsap urjnd vaquoa as yoep zeny “wpese ‘eyepopTu va ap surdsaz ysoy v-u (‘27a eyeoos) 10] [NIpauT yeUUIOS eyeS yeyuazard b+] 1] ares ad jnazauumq psut ‘nazauumg ardsap urind 2} -1vo} snds v-s ¥]‘eauausase ap ‘1S feuo!sazuoo ap quapuadapur yn -sa1p ysoy nv tidoo expaape g “yreur teur sojHido earaysax> UE RO -noead ut asnd so ne-u 1a aytiauyauod ‘1Smo] “aaye aysa BUTE, -nazauumg my fafuaystxa vaumysoyp ut pido ap vfey roureur Te nisou eayeo naquy njUAUTeyodu0 tore oxjdxa es amgayy, ze\cAt mi-a permis s& diferentiez pana aici {rei perioade in dezvoltarea lui psihic’, de cand a dobandit ca- pacitatea de a se exprima fluent: perioada ce a precedat aparifia intrebitrilor despre nastere, a doua perioada incepand cu aceste trebari gi terminandu-se cu clarificarea ideii despre divinitate, reia perioada, ulterioard, care tocmai incepuse. Atreia perioada Nevoia de a pune intrebairi, care a fost atat de pronunjata ina doua perioad’, nu s-a redus, ci a urmat un curs intru catva diferit Desigur, chiar si acum, Fritz revine deseori la subiectul nas- terii, dar intr-o maniera care arata ca a incorporat deja aceste cu- nostinge in ansamblul gandirii sale. Interesul fafA de nastere si fata de lucrurile asociate cu aceasta a ramas puternic, dar e ca- tegoric mai pufin aprins, dup’ cum arata faptul ca intreabi mai rar, ins cere mai multe confirmari. De exemplu: ,Un céine este facut si el crescand induntrul mamei lui?”, sau alt’ data: ,Cum creste 0 cdprioara? La fel ca un om?" si, primind raspuns afir- mativ: ,,Creste si ea induntrul mamei ei?” Existenta Din intrebarea ,Cum este facutd o persoana?”, care nu mai este usd sub aceasta forma, s-a dezvoltat un interes faja de existent in general. Ofer aici o selectie din abundenfa de astfel de intrebari use in aceste saptimani: cum cresc dinfii, cum stau ochii (in or- bite), cum se formeaza liniile din palma, cum cresc copaci, flori- le, padurile etc., daca la cireast codiga creste cu ea de la inceput, daca ciresele necoapte se coc in stomac, daca florile culese pot fi Melanie Klein replantate, dac& seminfele adunate necoapte se coc dupa aceea, cum se face primavara, cum este facut un rau, cum ajung vapoa- rele pe Dunare, cum este facut praful si altele, despre confectiona- rea celor mai diferite obiecte, materii si materiale. Interesul fat de fecale si urin& tum poate s& se mis- nga ceva? Cum ajun- rile, cum poate o persoana si munceasca si si faci obiect si, de asemenea, in modul in care-si urmeaza investigz cum si in nevoia constant exprimata de a vedea cum sunt facu- te lucrurile, de a ajunge sa le cunoasca mecanismele interne (du- lap, sistem de alimentare cu apa, fevi, revolver) — in toata aceasti curiozitate imi pare sa existe deja nevoia de a examina pana la capat ceea ce-| intereseaza, de a patrunde in profunzimi, Curiozitatea inconstienta fafa de rolul tatalui in nasterea copilu- lui (pe care inci n-a exprimat-o direct) se poate si fi fost partial rispunzittoare de aceasta intensitate si profunzime. Ea s-a ardtat si intr-un alt tip de intrebare care a apiirut in prim-plan o vreme si care constituia, de fapt, o interogatie privind diferenfele din- tre sexe, fara ca Fritz si fi vorbit anterior despre acest lucru. La ‘vremea respectiva a aparut in mod repetat intrebarea daci mama Jui, eu si surorile lui am fost intotdeauna fete, daca fiecare feme- ie a fost fata cand era mici — daca el nu a fost niciodata fata; de asemenea, daci tatal lui a fost baiat cand era mic, dac& 8 de bijuter, mai ales fata de cele in mod repetat:.Cénd voi fidoam- ind vol fi mam.” lubire,vinovatie i reparatie + Dezvokarea unui copil| | | jydo> nun easejonzag + agesedas aigroun‘ugt Tmpe1go puraYP as umd yeqaNUT e-\ ,21e) ayo} auTed uBURUT pS na 1 yoq” :o-yeoupur e ap ednp Jet /,a1e) 94120} 2489 vaUTeE” sands v 1§ are aured ap gyeong o eoueur e “njdwaxa ards tuipnyya2 is aquapiaa tunysay) 9] azo ad umuony soun e 1 Ho ayeruMU_U ap asea asenypaya 9j aze> ad Heyaue coun e ‘arerurey ypu 9 LAIN] JOUN epeAop IS wayLyTTRAT eBYSAAUT e ap IN] voreoz20ur ut sope reur ‘apeouiad enop e-ap faa9 vararaypuy edap vejd-wtd uy ynagde e non] ysaoy -arapaa ap yound ysa0e UIp IO} vurumexa & ap eroaau eysayTUTeUE YSU UME ‘ajear afa> MO ySPIIUOD ‘uy ‘3[eant pury v> fopr aywuMUe "oseaqasoap vs — suayUT TUL IPHe NO PsuT — nau¥ no sep ‘eaynd ‘aremseysap uy eye as arefnyar vy efurpusy no eydny ao dum uy ypnur yfeyeunquiy e-s (my esxea ap doo soy ewan ut [-npueseyd ‘azayseu asdsep aptreqanut ap ayut -UL 3ey]0Azap quis B11E0} v19 “elap snds ure UMD ese ‘axD) ZEAE In] [e oped nfunts SopLgqanut epeoried jmynqap no eIePO, uieweas iniuas ype9 ayeo2s 16 jnodod aprypsap “gwusy> o teised 908} FE snds e yised axgzeur yefgmo ey puny “apesay aysdoxd no yexed woo v-9f apeurtue ay ap 1S aug ap TYPED are o aze> ad areoND 1$ varus audsap qiqioa v eyseade ND LINyYBOT UT ,,ceSe T-NU “Ody ze-3] Nu Bum] ad ToUMTY “TYDed aoe] 1e-U Ny BOPP kD NAWUaY” 3e> “Hewat v yefuMTAMoUI e va pup ,,geSe EMU “TyDeD ey ny IS “eUrEpY” stode “fjei1@9 nnuad 1$ aso goquar8! envy yup reqanU epi aueiayy itd 9 ave goep 2427 ad 21) ands | ody ida ave Bey” pang eoUAND w eB uns 1 bedgiqzap 2109 9p epe> Uae es 9 1ue 20) ean URD'BEPO of “npytuo ysave Py a]In 9s PS |NIA w Nes yepmn v-s quapar go snds e-tur arzedo pyseaae nD *,fy>e>” asa} are> und [npyuo ap yeqanut v 1S rewIsyp [yxXayUOD ut My eUIELE Ase -11dxa 9j 1 azeo ad unsaiur utp apesazoad ey y29¥92 B-8 wep BV nd1PJ PT 2 BU PT 2194 ef a aay eT” eqanqUT e ‘PRY ap RULE} qns yo reUNU. 10 ap wd [af &| x[dwuyyur as yo woHdxa v-s 1 99 ¥dnq *,2n> ap’ edv a nes pfey ured asar ,rypvo” umnoe goep TeqaHUL Y “PRP! ‘un asa go arfunis e “prlos uneos ap 20] uy ‘pugs surzdins 9280} 4503 V ‘aqnsed ap punoy qns juns y>ep saye Teun ‘ayeynau8 areUs no ef a] apaquauresipaut 1g ‘azajnd no yep axvsay ap arsoatod

" mj ajaseourruy ardsep yuaasayy 11qIOA e BUT feu OND 99 ‘ee zemysaae [nuo}seq azeoDid anur puvuyl ‘nes mye snds e-1 pepo oy',1did” troasap np -upunds sor ut ’, 4yedid -npurumu gure op oumu un 4ynuu 3} -1voj vour{ axe vy ‘nes (Innstuad) mynond yep v-1 aUTaTA O “sty -Sap POUL UT preTe as aja Ut aigasp 0 ares ad varaogid [eUO!ZeD0 1$ anpe avo; seuryr v ‘euneapouy aseysayruvur [-are> ad sazaqut [a no einyedaj eaae ao 30} 14 euTIN “ayesay ap eiey aunifoaye ap ‘unjd jnsazoquy “g}2}29109 asasny epeadard 1op ‘TeUOIZe20 vas0IO} o are ad aysardxa — auteur ,noeuroys up’ epsardxa pursopoy ‘Thy jourewr prujungUT ynosaxo v [9 1S pep yEIeI TeqaNUT e-IS “Ja nUAd plea feur vauanap vazaigeu puraud vareqanut pugd vawiozA wt ‘g1ep 0 ‘eaurauase ap ‘yndaout | rant ys0} nv “tHfey 1fo} ‘tuAUTLOPe care se gtteste in bucatarie (nu reusea si-si aduci aminte cu- vantul), iar cand i-am spus, a afirmat: ,Se cheama pliti pentru c& este o pita. Pe mine ma cheamé Fritz pentru c sunt Fritz. Pe tine te cheama matusic& pentru c& esti matusic’.” Odat’, la masa, nu mestecase bine o inghifitura si din acest motiv nu a putut s-o inghitd. Continuandu-si masa, a spus: ,N-a vrut s4 mearga pe gat in jos pentru ci nu am mestecat- imediat dupa aceea: Omul poate sa mannce pentru ci mestec3.” Dupa micul dejun a afirmat: ,Cand amestec zaharul in ceai, el ajunge in stomacul meu.” L-am intrebat: ,,£ sigur?” ,Da, pentru c& nu réméne in cand si intra in gura me: Certitudinile si faptele achizitionate in aceast maniera ii ser vesc in mod evident drept standard de comparafie pentru noi fe- nomene si idei ce i se ivesc pentru a fi elaborate. in timp ce inte- ectul lui se lupta cu elaborarea conceptelor nou-achizifionate gi incerca sa le evalueze pe cele de care avea cunostin}a deja gi sa dobandeasca altele pentru a compara, a fost condus mai depar- te la analizarea si inregistrarea celor pe care le achizifionase deja sila formarea de noi idei. ireal” — cuvinte pe care avea deja obiceiul de a le fo- losi — au dobandit acum un cu totul alt sens din felul in care erau utilizate. Imediat dupa ce a recunoscut barza, iepurele de Paste etc. drept basme si a hotirat c& nasterea din mama e un lu- frumos, dar plauzibil si real, a spus: ,.Dar licatu- cAci altfel cine ar face cutii?” De asemenea, dupa ce s-a eliberat de compulsia de a crede intr-o fiinfa invizibila, om- nipotenta si omniscient, pentru el imposibil de infeles si incre- dibila, a intrebat: , Vad ceea ce este, nu-i asa? [...] si ceea ce vezi este real. Vad soarele si gridina ete.” Asadar, aceste lucruri ,,re- ale” dobandisera pentru el o semnificafie fundamental care-i Melanie Kiein permitea si diferenfieze toate lucrurile vizibile si reale de cele (oricat de frumoase, dar din pacate neadevtrate, ,ireale”) care apar doar in dorinfe si fantasme. in el se consol realitafii”", Cand, dupa conversatia cu tatal si mama lui, s-a pla- sat de partea necredinjei mamei, a spus: ,Masinile electrice sunt reale, si trenurile la fel, fiindc& am mers cu ele“, gasise in primul rand in lucrurile tangibile standardul dupa care si masoare si lucrurile vagi, nedemne de incredere, pe care simul adevarului il f4cea s& le respinga. in prima instan}a le-a masurat doar cu obiectele fizice tangibile, ins cand a spus ,, Vad soarele si gridi- na, dar nu vad casa matusii Marie si ea exist, n se deja un pas in plus pe drumul ce transforma caracterul ceea ce este doar vazut in caracterul real a cea ce este gandit. A fcut aceasta etichetand drept ,,real” un lucru care pe baza dez- voltarii sale intelectuale de la momentul respectiv prea edifica- tor — si numai ceva achizifionat pe aceasta cale — si apoi adop- tindu-l Puternica stimulare si dezvoltare a simfului real care au aparut la Fritz in a doua perioada s-au menfinut in perioada a treia, fard si se reducd insd, faré indoiala ca rezultat al volumtt lui mare de fapte proaspat achizitionate, au luat in princi ma analizei achizitiilor anterioare si, totodata, a elaborsi ra noi — adici a dezvoltarii lor sub forma de cunostinte Exemplele urmatoare sunt extrase din intrebari si remarci pe care le-a facut in aceasta perioada. La scurtd vreme dupa conversatia despre Dumnezeu a informat-o pe mama lui intr-o zi, dupa ce aceasta la trezit, c& una din fetele familiei L. i-a spus c& a vazut un copil fécut din porjelan care putea si mearga. Cand mama 1 Freud, ,Formular despre cele dou’ principale functiondrii mentale” Iubire, vinovitle sreparatie« Dejydo> nun eaveyonzaq « avesedas x aignou “su1qn] eq ap ey jnsoiaiu ute se i jeue ussnore mo uoded uy é 2p gleiauad eluipuoyg>geqoud -msa2e wupwygns wlenyigsod pjoquas un yep @ ulus anogye-5 "unde Ruanins‘ajueinyas em nu ruauN” yeqaqqut e-w Ig noon] ysaoe snds e-1yy ‘ayUTWND a pue> ourfrede 1 eergon{ yo nurepuausoo ap pyHosut ‘ausgon! o my Teer e| ap yunad e nyzaey your appz eaayeD ‘nu nes [Iqisod y vA nun] ysaav pugs ‘iojajduzaxa prroynfe no "pSvaafur ps yeo99Ut e 1S aygarop aozio goes ps “Injnyiqisod emseur ut ‘esey eA [Le UMD yp aremSisv ej yoruand azmum{qnuu o reyur Your yIpya e pagoad “Sax POUIOIA WY] “TAIN] sade BoIZAAyUT HT va ATED UT [NZeD UT ayULD S azayaOUt vs amMgay kaep eUTeUT JeqaNUT v-IS puRD’,,21z POU O UIA ps enunuod dumy 35" vareganur snd v puyo vrvas ut vise oes ps indaouy y “my roptiaynd ape 1$ sopunydarp ojoy way ze[> Tuy -op aS 1 B ap vIOAaU [IqIZiA a}eO} BaUAtLase ap ejsajrueUL IS] eaynd e ‘3100 eane e ‘inqaiy e ‘eainy ‘ajes JojUNydaup eastuyaq Inquityss ur pT ySaurd nu noped uN Dey purr’ -uy e pep 0 s01 ‘aduunos juns msdn] ad 16 aunyal yuns “njdutaxa ap “unzony 20 ang vs mua e 101F0y19,_,,zaurind yuns yo nzjuad ad -umos jung” eqanut v eaydumo ap nai pap 1S adumos juns e> 1$ EMION] ayUMUE ap BZD o aTeNUTPUOD UT BISTXe Ro Jwor|dxa e-s 1 puED , zJoqzes Ur 30} wa}UNG” JeqanUT e ‘eaaDe eaUTALA e| IHUT{GO 1g eaynd nuao nuony un yao w pug ‘eyepO -(arepodso8) yse Ut apey 0 are> ad vounur naquad jueq aigoumd yoep eureur yeqanut vas ‘eouaurase aq ‘ye najued yinogj vounut gosvargid ys amqan ep ‘ny eounur nauod neq aygounzd ee} e> “unzeSeur UT aputA a> e000 nayued 1S a2e3 0 area ad esumur nayuad nureq aygaurtzd pauo p> wap wen ‘sypsap asewudxa as es eyoido> ye gued ag "winoe inugde ne ave> ‘nSaueq J0W\4 -cngsayp eavoBayatut s1ueq 2p gle nsw jigeqoud euuuiaiap auensu0> 1eUs UA “ap es aes sojaxay duo asasqusied i auliquju aseueda yeiadar pour uy efunuy 22]? ap Bley MsazaqUT 1S B “NSouRA JO[RU -nnsoyp varaSajafut zeop nu yS1gys Ur yasvapea ys gndoout v “vou -outase ag], eORIzap Na IS BIS 1OA UNGe I$ a10A 19 1S BAAR JOA 18 Jeopaqzap yuns yd ounds so.“ rarrurey tHdoo punye 1S “yeDeIq, zap nieys ps Pur-psv] ‘Bor a” :0-yes0pduuT v Jo “eyse wT] “2dey 9s NU aad eée popury ‘eseiqzap neys nu “| roruTes doo “oval ap (SpreAo} p> ‘tfeopiqzap neys Dur ares mdoo xkop yo yordax fe my eureur ‘ruony ysade advy e ap eH ayreoy ANoUur uNIDTU PooAUT eaynd nu ND yeDeIGZOp 39[duUI0D vis geod ys 1 — aueur pfisre ad purpes8 ut euteod |-are> ad 0 -uawutysoa Joonre pmBuis — Yanos Tuoyeued gIeOds 16-"s B10A vp ase ap vaane a zy14q my v pyeuttudxe yuaadagy i$ proouts eIUIL -op © ,e6e Emu ‘sea [-Ps gon ae ‘aurSreut ad jnxeyed zaée ps vata Sv poep ‘eUILY\ nua edepnonse nyduraxa aids ‘jexua8 wy ajay ayeoy 1S pup arynur aoq0 ,aurSzeu" aygoumy) ,,vaaoe vaurSiew ad ourq pis nu jnseyeg” :snds v Zyug “yesiga v-s ede yo japse “gluryor zoSn erypnur ad prreyed eaur{ 16 pde no zeyed un asnyduan my ajayeag_,,g[2 ad na 18 2énu p98 tod auteo um posnur pur poep ‘Bor ay ‘eurEyA” eqazyUE B eIvg (yeys ysa0e wap F-ps xesasau yerapIsuOD & My aTaveI WeOUT -ax8e ap isd ap 1S puviq op rere eg) We ap Wao] a pues todeur paseanoy ys mngay ze po snds e-s 1 1apiz jndum uy , jee aydeoo juns ajagor tpg gpiva a nu wnoy” jeqanut e ‘advooau pour nesa go nuquad agar aouguEUT gs st eaad 9 vurD 1g Zese F-nu ‘Tear BAI. a unfep TnoTW 1eq” -a1e /unfap norw spe v-t va puyo ‘vaare xdnp yerpaury ,wuseg” ‘snds v 1S sea v ‘arfeutiojut ap dn aoe gurwayp as uma yeqasqUt e+] ovpoate si-mi ia ce-mi aparfine, nu-i asa? Nici macar mama sau tata?” si a fost foarte mulfumit pentru ca am incuviintat. in aceeasi zi i-a spus mamei sale: , Mama, interzici pur si simplu sa fac ceva, ci doar cu un mo! ind aproximativ cuvintele pe care le intrebuintase ea). Odata i-a spus suro: Pot sa fac orice sunt in stare — orice lucru pe care sunt destul de destept ca si-I fac si pe care am voie si-l fac.” Alta data m-a intrebat: ,Pot sa fac orice vreau, nu-i asa? Doar sd nu fiu obraz~ nic." fn plus, a intrebat o data la masa: ,inseamna ca n-am voie s& manne obraznic niciodata?” Fiind consolat ci deja a mancat obraznic de destule ori, a replicat: ,Si acum nu mai am voie si mananc niciodata obraznic?”1 Spune adesea, cand se joaci sau {in alte ocazii, despre lucruri pe care-i place si le fact ,Fac asta pentru ci vreau, nu-i asa?” Astfel, se pare ci in aceste ani ajuns sa stipAneasca in intregime ideea de ,,a vrea’ i, putea”. Despre jucdria mecanic& alcatuit’ dintr-o cusc& mica din care sare un cocos cand se deschide usa ce-l fine induntru a spus: ,,Cocosul sare afara pentru ca trebuie sa sara.” Cand se discuta despre dexteritatea sicilor gi s-a re- marcat cd 0 pisic& poate si se urce pe acoperis, el a adaugat: »Cand vrea.” A vazut 0 gasca si a intrebat dac& poate si fuga. Tocmai in clipa aceea, gasca a inceput s4 fuga si el a intrebat: Fuge pentru c& am spus eu?” Primind raspuns negativ a con- tinuat: ,Pentru c& a vrut ea?” i ocazional Omama Melanie Klein Sentimentul omnipotentei in Declinul ,sentimentului omnipotenjei, care fusese vi mod atat de remarcabil cu cateva luni inainte, mi-a parut inti asociat cu importanta dezvoltare a simfului realitatii, care aparu- se deja in timpul celei de-a doua perioade, ins de atunci progre- sase remarcabil. Fritz a dovedit si dovedeste in diferite ocazii 0 cunoastere a limitelor propriilor puteri; de asemenea, acum nu mai cere atat de mult din partea mediului sau. intrebarile si re- marcile lui arata ins, iaragi gi iardsi, cd s-a produs doar o dimi- nuare, c& inc& se mai poarta lupte intre simful realitfii, aflat in dezvoltare, si acest sentiment adanc inradacinat al omnipoten- fei —adica intre principiul realitati si principiul placerii —, lup- te ce duc adesea la formagiuni de compromis, dar se sfargesc de- seori in favoarea principiului placerii. Prezint in continuare cateva i . intr-o zi, cut sau chiar creste. Apoi a intrebat daca parinfii lui n-ar putea si impodobeasca si si-i daruiascd o padure de brazi de Craciun daruiasca localitatea B. (unde urmeaza sd plece vara), ca s-o poa- t& avea imediat.4 intr-o dimineafa devreme i s-a spus cd e racoa- re si, prin urmare, trebuie si poarte haine mai calduroase. Dupa aceea i-a spus fratelui sdu: ,Este frig, prin urmare este iarnd. Este junul. Astazi este Ajunul Cré a bir, vinovatie s reparatie + Dezvoltarea unui coplldoo nun easeyjonzag « ojfesedau i aigroun ‘angnt, seq’ :pugunds erfoarqo amjerur ys yeoxo9ut v “ease ednp 20] { [mo} und ys 1oru “ejse oe5 Bs ror Jod nu e> now jnsundspr e7 ‘nujungutp ad epea o-s elon yopury ‘Tizpays e pdv no axejuoune ap Paval asajaazap ps aqurqiay yeSnz v-ur FEp O “VISE EPeaID vs gnopidou via wy anpadsax nyuauiou e| p> uaptad 4S0y & 1S nuDN] un aoey jod nu wureur ron 1S eye} Panu eo asasnds as 1 pue> (In mfurzed poop ourind reur ynut ané eyseace p> ‘sdey ap ‘station Indurn 30} puny) ,2}0} ad ans 9] tuo]” eNfeunnye e[ UO enop ap nes rep o asejady *, pfuapsrnuo” ap prerfiut exfeuye ey pu ~PuNRE ps woey 0-S ‘a1aSuTAUOD pisvade asIzax} J-aILd 19 vOIBITTIGE aidsap azeoymnSgur foreuras und ‘pupoisout ‘axeqanuy 1eaa,e gund rps auraza 0 jenunuos & yp ‘exfeuye ye;eza7 v8 J0NA, “In 189q “ay20} ad ang 9 yoep my vareganuy eT aneUIyE yEPO sundses v vareoy1arag -re1}U09 Nsuas UF zaaop und a>yTpoUr TF-88 poreaouy 16 aneqdsyp 1 naony mysaze varaySeound oafe ‘grep -oarg> nunfinur J-e azed neon] un npg nu eurewr Ion IS eye) IE yo nsundsps poeq ‘yusfearquie aurpnyne 0 ze[p preme vyseaoy ‘nuony hansadsax a}é9.t2d a9 uy JoyposoUMdau a My [BEI 1S BORD quaadayy equaxqUl LuNze> ap [apse UT , AS Joa “omgan umd pyere 98 tur poeq” snsony UN ans nu go aySeounsaz a> ydnp “eSnepe ued “Ho oyfnur ap ‘nes my ye-ap uayarzd mun v auiyonl ap aut -gurgeur porur o yoseouno ys sunfe v yo nzjued sourSut un e111 -purseur no viony ayeod go yexepoap v pues ‘njdutaxa ap — vfs} -odnnuo ut efurpor> vanpear |-e nguad aBunle vs earvoaey ut quappout syur un “1x0 aynur ap req “afaaut ys ato ap as 1 BS eS ~BOr as 16 pou} af ps ang nu yo aunds “(x0]H{4z> vareB9l ‘nyduaxa 9p) aisvound aj nu azed ad nBngaygou nes ruapurzdap aids -2p BINDSIp as puyo ‘umMoy ‘(arew y va Puyo ‘erOye 1S anu ‘My “Rp ea 9] ty axeo ad aprnsony aye0} puratid) sopunistuOrd & nes $7 0/efuLop varepnurio; ur [rqisodunt 18 peqrsod axjur vHounstp op upp AUER N ‘ueun adeode ap gluasqeo sgdnp gseoe asosionu 2s ne) “auyeuL un] exsig>n “ewew ye2ap nu eu! yee JP leaqni ig eaape eausauee7 Jun} gnou ue Un ap Fase runt ul JeraBex9 en NnUL Ie apna e-s ge 9p ie) eau yes ojuegaAU eaIeNsUTU| UIARDA}e IuEWE|a WMINUE unos nutuad versix9@ 7991 Ur smo, "Np 1ED9p SoMDaje eqe/Bap leu 3 es "soumry aue9) ay gs gidtuewuas eepoate) ‘in| jupaus Lip uaWieo te 3p ie) ep "pulew 9p ej a3 ul sae yeu ‘sundaaje ap aienisuowp ui nupuey21.e0)3, urfnd ap 1Snye> yefuangur eyeportu yeyere e-s nu ayuTeUT puED 1 nod a3” nes ,jod por” :eyep aresay ap eBnepe “g UIp aanpe ea fury asvoun4y tNsoHy a9 aySaysanod nuny pups ‘wuNDe ‘oyred eure ap aq “Wzn! 10\save varaprard ap yu PRE|DaFe SOBA}ED ‘TOT -rfunted efuayodiuuto 16njoy a axeur ap 4e> aye vs ayeod eoua>ut ‘(239 vzreg ‘axseg ap ajamndat) afuratd aynur ap yere ur yeuOYZ -nyyzap b-| 29 exfesraauo ydnp yz enop v ynogy v und “g LaIEITT -290] 16 unppeID ap tze1q ap amped o poseaurtid ys puyzo> “apiqezieazou WS angezteas y e anuy vazarfuarayp und yefuanyut ap prqrsodust ynyosqe neared ‘yjuapraa ap ywie eo vfuayodruwo UT es efuTP -a19 puyo eaurara P| ‘are> 1opafuLIop wareuradxe uy 1S seRyD ‘aqeHTE -a1 bj § ayeyigisod vy wareydepe rao1go ap preze ysuT Noy “yeu ~pure ruuyduyy varejosuo no apundser va as 1 yo aundnsaid ares e[ ajafunop nyuad giayone eo “,uunoe ‘yerpaury neara — axeur J 10a pugo nu” ‘areurtudxa pyseane vasape agasopo4 ,,jUMIe “LTP -OuIT pea 0-s vara Se ‘areur YJ 10a pugo NU TEP — voLOWY PRA Bs vara $e ‘Sor a) ‘ourepy” eoHaUry aidsap vaqioa as pugs ‘njduiaxa aidg gyatsauSvau 18 ynSrug pfdoo un puny ‘uepd-unad uy yjnur vaid arede nu japye area ‘arepqpiou is rep ‘axfoura py]Nur purpeA “eoseaurtid a] ps easape pBvor as 1S apiqisoduxt umaony 1S apiqisod Mzony ‘juaySISUT 1S wUNUT peo} UIP ‘aysazOp 164 ZAEEY ‘Tes U ajajuuog46 cine ar face lucruri din astea dacé numai familia L. gi el gi cu parintii lui ar fi singuri pe lume?“ Odata i-a spus mamei sale / c& a prins o musca sia adaugat: ,,Am invajat s8 prind muste.” Ea s-a interesat cum a invafat s8 fac acest lucru. , Am incercat si prind una, am reusit si acum stiu cum.” Pentru c& imediat dupa aceea el a intrebat-o daca invajase ,si fie mama”, cred ci nu mi ingel considerand ca glumea pe socoteala ei — poate nu chiar constient, Aceasta atitudine ambivalent — explicata prin faptul ci un. copil se pune in locul tatalui celui puternic (loc pe care spera sil ocupe intr-o bund zi), se identificd cu acesta, dar totodata, pe de alta parte ar inlitura bucuros puterea care-i limiteaz& Eul — este cu siguranfa raspunzatoare, la randul ei, pentru acest compor- tament fafa de omniscienja parinfilor. Lupta intre prin principiul placerii Totusi, felul in care simful sporit al realitatii sprijina vizibil declinul sentimentului omnipotenfei si faptul c& baiefelul reu- seste si invinga acest sentiment numai prin eforturi vizibil du- reroase, sub presiunea impulsului de a investiga, ma determina s& deduc c& acest conflict intre simful realitafii si sentimentul om- nipotenjei afecteaza la randul lui atitudinea ambivalent’. Cand principiul realitafii domind in aceasta lupta si intrefine nevoia de a limita nemarginirea sentimentului omnipotenjei personale, apare nevoia paralela de a descoperi o atenuare a acestei com- pulsii dureroase prin retragerea omnipotenfei parinfilor. Daca ins invinge principiul plicerii, acesta giseste in perfectiunea pa- rinfilor un sprijin pe care incearca s&-I apere. Acesta ar putea fi unul dintre motivele care-I indeamna pe copil si incerce, ori de Melanie Klein cdte ori pare a fi posibil, s8-si salveze credinja att in propria om- nipotenta, cat si in aceea a parinjilor lui. Atunci cand incearcé, manat de principiul realitajii, s& intre- prinda renunjarea dureroasa la propriul sentiment nemarginit de omnipotent’, probabil cd in asociere cu aceasta apare nevoia, att de evident’ la copil, de a defini limitele puterii proprii si pe cele ale puterii parinfilor. Dupa parerea mea, in acest caz, imboldul spre cunoastere al tendinfei la refulare, sd se asigure de achizifia atat de noua gi de importanta pentru el. Aceast achizitie si indeosebi vatamarea autoritafii care a insofit-o vor fi reinnoit si astfel vor fi intirit la el principiul realitafii, asa incat sa-i permit sé-si continue cu suc- ces progresele in gandire si cunoastere, care au debutat simultan cu influenfarea si depasirea sentimentului omnipotentei. Acest declin al sentimentului omnipotentei, determinat de impulsul de (care ajuta in mod cert la sta- irea limitelor puterii proprii si ale puterii acestora), influen- feaza la randul lui vatamarea autoritafii, astfel incat sA existe o interactiune, un sprijin reciproc intre vatimarea autorit’ii si sla- birea sentimentului omnipotentei. Optimismul. Tendintele agresive Optimismul lui Fritz este puternic dezvoltat, fiind asociat, de- sigur, cu sentimentul omnipotenfei, prea pufin zguduit; anterior era deosebit de vizibil, dar chiar cum continua sa apara in di- ferite ocazii. in paralel cu reducerea sentimentului omnipoten- fei, baiatul a facut mari progrese in adaptarea la realitate, ins a bite, vinovatie s reparatie« Dezvoltarea unui copiltidoo nun esseyorzaq « ayesedas i afgrounn‘uugny snds v-t eauawise ap ‘ianur BA puy> [pIe) eqaTIUI e-IS REPO “ouraza vaoe vy yInur ednooard qt ,1fs0w” nyDaIqng “yum vard ys0j e-u ‘oueum sojafuny pnzeo uy zopdure pnD0] neF axe> at -Pavuoze audsap y1qI04 ¥-f my ex0s pup> ‘2tZe00 ap [ARSE O-RUT idure eaae v ardsap 16 10qz ardsap wzayuey jeuorzeDo FeTTSUT & eaane eng ypaiqns 3[e ey amp indan v x sundspr yeydoyse er Zed sae Uy ,,Zese I-nu “YS nu "OUT ud efep yroUT Hsq ZayeOU! OUT jus puyo idize ne optigsea “wmaz yod ys 16 1due ure ps vad -r1d ze-1yy" ssnds v arzeoo pipe nD -,aoreo}uy Woa au yuu ad” doo aidsap apes opozeurar up peyfrur jnagd v umd vse ‘ay Isop a1100} pnSurs 0 reop ymaysuOD y ys areg “NHTEHLOUL -02 UNDRU NB FeUT B-U ‘,JOAREP BISIXA Mu ED aLTDS “eq” nsund “ser pururtyg ,zJoaetp ardsap aad ea uy auidg” :o-yeqanUTt e ‘tS ‘nu 0 10} 9 ur emg> fod yo snd v-1 eyseaoe pupo ze1 ‘eIpadopa1 “ue auyfuo2 20 mj eios ad o-eqau y Toaerp ad yeuorfuaur your P-L BN ‘219 Ha8ur ‘umIDRID soyy ‘axSeg ap ajamdar audsap y1qI04 eur v-u ferouo8 Ur WS argns ysaoe jeroysadns I$ uoares kop yeu ~orfuaur e ‘nazauung my efuayspour aidsap exfesiaatiod ef aq] eayeoyy ‘nazauuing ajuaysixa eaunnsay) 1 orTure; doo op aoeyd your t-nu yo yejadaz pow us pr -epap umoe ret ‘eaysaaod gye0} aysad yovan ys ned v — fare, — povol ap 1Serea0} ripe jI8p8 v-18 a9 pdnq_,ayvod — vaind 3e-g “ung iSe1e1 y 20a 19 8 nfo} no aareo}Y WoA au pum ad 1S TORU 8) mdo> 18 “ny 16 yur yaa ‘no 16 tmur roa yo puUREOSUy” IN 1 ~eur snds v-1 ueqeq Sunfe puyo prvour ys amgan mraureo yeordx w-s 1 ‘es vazaia> yj ‘6 ayo ardsop as-nputqioa Eze & PUED “REPO “wstuMAdo yur no I$ wyeD nd o-yeMsgyysap k rep eM} ~pB9] Riseade UT [IqIZIA Lams v ‘affiay aNUTp eun ap Eley sompaye © eur i$ oroumur rary aqeiavy au ad ax$nduay gues ash aujsu0 ad evow 2éndus gs aon wey" wEDEP LS Jeuow ye>éndu y ayeod aup easape yesasanute-s'ua2.y ny ated} ad ae) 2 “nyuyas pug> jerow po} e etow eatnduseaidsap ses aueo} Sap ‘avleu Sas ap wgasoap juaweseye un agannu yonquy arequuTys art -ejaz ap 74a_SsUOD [HJO} NUyUY a pO ETE aTeUOTZEDO aTTEUTaT ap ‘grumsqnur ay ps 1S amoanad aja ayeoy yer y ys axed zaIZE ‘TD no iSexer pavol a ‘eBinSeoas 1-e ap aftr -goredUt ef JefumuaL v-u “ese 1S 1eTYD oy 20 utad 1S sep ‘aparqe wad 6 poreurar pysvace urd ayreour ap ajafurop were 18-15 pxas1A0] [E p [AIDATOAIH ND vayayeraape-ap yowo 1S eosndun te ardsap eaqoa ‘Sifey nearzde oatsoxe dyafumpuay, "prasnogy as 1 20 aptfeydazpau easeoundo1 vs JexEIOY & go neyere ‘ares iéap ‘sqeuorze>0 apLroSueyd “ysus windy, uNIUTUE vuneapjoy unds nu 1a 1eq" stoypSna yeonidaz v zy ‘ppeaz> Inu ps quaaaid v-{ 18 ese IpaAop Fe ap PIzeI0 Nou UI MA eM] 39} “vy puyo se} ‘Tun sade ETUpE Bs 3OBayeo eytaa “uMPUTUE tds 1 poeol ap TSpxeA0) > nye} poseoundas nu ys vaynd nu 9p ‘mmydwioxa ardg ‘ayeyeung ap esdiy inj eaurs ut ze>pur nu BITLUpE ay nu ys ynagd e auiara o 1$ “araouys furumpSns 1S asvouayatid 13E} -and und ‘oSyseoor ps pfusysisut n> yeozaout v [a ‘Asly UIP PURI, 1 ayenatsax8e ap aisdy puny “neyns -npout 9yv0} ut varaind eyrfums neasey jax pury ‘ensaoy “Dunge ued ayeyen oye un geppia ne “aurayxa azne> ap ayeqinyred prasasny jp n> ofiquazSe | anfejar soxgo aye “yovo! ap my nSereaoy, ‘Mdnpput rung “woe yuyd ino WapIAa ap J1qasoap 380} v MUON] YS99y ‘ayeytyead goo yeoop onuiaynd yeur woAsap ays9 My fnuasnudoservitoarei ci va muri intr-o zi, adiugand in chip de consolare c& numai cand va fi foarte batrana. in legatura cu aceasta mi-a spus ca, dupa ce va muri, se va misca doar foarte incet, uite-asa (ica miscat aratatorul foarte incet si foarte pusin), sic si eu, dupa ce voi muri, voi putea si m& misc doar foarte incet. data m-a intrebat dac& oamenii nu se misc deloc cand dorm apoi a intrebat: , Nu cumva unii oameni se misc, iar alfii nu?” A vaizut intr-o carte o ilustrafie infatisandu-l pe Carol cel Mare sia aflat c& a murit cu mult timp in urma, cea ce la facut s8 in- trebe: ,$i daca eu as fi imparatul Carol, as fi murit si eu deja, de mult?” A mai intrebat, de asemenea, dacA omul care nu manan- ca foarte multi vreme trebuie si moar gi cat ar dura pana s& moara din cauza aceasta. Perspective didactice si psihologice Mi se deschid noi si ample perspective cand imi compar ob- asupra capacitafilor mentale ale acestui baat, mult spo- fluenfa cunostinfelor sale nou-dobandite, cu observa- fille si experienfele anterioare din cazuri de dezvoltare mai mult sau mai pufin defavorabila. Onestitatea fafa de copii, rispunsu- rile sincere la toate intrebarile lor si libertatea interna pe care 0 determina aceste lucruri influenfeaz4 profund si benefic dezvol- tarea psihicd. Ele feresc gandirea de tendinfa la refulare, care este sofeste o parte din sublimare si in plus de refularea asociafiilor de idei legate de complexele refulate, prin care este distrus sirul de ganduri. in articolul Symbolic Representation of the Pleasure and Reality Principles in the Oedipus Myth”, Ferenczi (1912) spune: ,,Aceste tendinfe care, Melanie Klein datorita educatiei culturale a rasei si a individului, au devenit extrem de dureroase pentru constiinfa si sunt deci refulate trag cu ele in refulare un mare numar de alte idei si tendinje, asocia- te cu aceste complexe, si le disociaza de schimbul liber de idei sau, cel pufin, le impiedica sa fie manevrate cu realism stiin| in aceasta vatimare princij intelectuale, excluderea asocial cred c& tipul de vat&mare provocata ar trebui luat si el in consi- derare: ce dimensiuni ale proceselor de gandire au fost afecta- te, cat de mult, ca amploare sau profunzime, a fost influenfata categoric direcfia gandirii. Tipul de vat&mare rispunzator, aceasta perioada a desteptirii intelectului, de acceptarea ideilor de catre constiinfé sau de respingerea lor ca fiind insuportabile este important, deoarece acest proces persist ca prototip pe via- sa. Vatamarea ar putea surveni in asa maniera incat fie ,pene- trarea in profunzime”, fie ,cantitatea” ce ocupa dimensiunea amplitudinii 4 fie implicate intr-o anumit& masura, indepen- dent una de alta.!7 Probabil c& nici intr-un caz, simpla schimbare a direc forta retrasa dinspre o dimen- siune nu ar intra in slujba celeilalte. Asa cum se poate deduce din toate celelalte forme de dezvoltare psihica rezultata din re- fularea puternic’, energia supusa refularii rimane, de fapt, ,le- gata” in cazul in care curiozitatea fireasca si impulsul de a cerceta necunoscutul, precum si faptele si fenomenele deja presupuse It nu s-ar produce 0 doud tipur de infer int .comprimat nale tpiceale| 31 Iubire, vinovitie 5 reparatie» Dezvoltarea unui copilde> nun easejonzaq « agesedas axigroun ‘gy fept ig tNADN] ap ay1as o yaNp pour UF ay! yoseounar ps yingax} Y sv Puyo eaUTAIA NAOU “pap ‘pz 2 -Ba10}eP as JayIse JeHOAzZAp k-s BI seeded SBT po ETE yo oundnsaid waind goep xeryD ‘azoundstpad ap Jor no pire “nyu 0 zed ung reUu ]90 ut ayD1axa ps aywod 1 ‘wer [RID N}UAd JUeUTULIa}9p wWsTURIaUt ap ‘EfE|UaUTEpUNY ezNeD ap aye}T]E9 UT a} -e]PUWUASUT OTH aE NU eg “PTeIA}eIOD aUMASAYP 0 xeOp 2489 -uaye varaSienar “eyes [nyse azdsap vs eyfeSysoaur urzd pnazg ye) -gre v umo yng ‘ayunupuL ajao ad vs efuaye no RzeaIOUO LeU 3] nu ‘afarpur aprupies ap yqzosqe puny ‘go eyeunye ud pyeottdxe y ayeod nu arfenyis pisvaoy ‘onDerd [HAUS aIlSIBARSOP TO OSS diy WeimagS— duarpnoo mor ape SUUBSUT UTA Tour Nes oye iqedea 50 Sujet a PETES TruoyeSnysanut 2189 yeIPAUT WO SPATE UA ‘aiSeatnod as | axed ayeyrumt rarays exeye UT rey -réd sauaquy unponr ayfoazap 16-ys prey ‘pfera o ap eounut a: Eegs ayeod ‘prem8uns purajqord pynumue o ap seaye ‘oreo -oygyao180” Indy vifoazap as ape visvane aq 2 oud ap dur agumu mun ope apunjord rojapadse widnse sewer b+] are ayiperSutau far8r9ue e pfuaiaye eSeoxyUI — rou ropTEGAN -u vareproge ap efey eaumysraae ap wmode yew] — eidoxput ay -vod 1S Ja ‘yuaaad v ay ‘anse seurpA v ay ¥ysade IS eBNSOAUT v ap Insinduur aygoatad a ur azvonrqryur epeoriad pyrumue o y1Sedap & usp auePW pie89]" aysa (arvSysoaut ey mmsinduur je jerue’ uy quporayut varaayd ‘va no prep aysaoe ardsap tuvganut aund v ap yeqnyurau vara2yI 1$ asundse aytnony ap pfey vauntsiaak ej ap pUTUIO peiued {nyedse TET ATSISCOUTD ap Hunisnd wareunpipa op wyPTuaN TUT Boy BS BTR Oazap wo ajeod as ‘pais WNZe> aysave Uy “nuns -ord ap pSry ps ‘Teraua’ uy I$ ayes 1opyaropuy [ouype Ut TeUr yp -unungd ps ayaa es wo sae ad yeurunsayap v-| }EIBAIPE Nd EIS ayex0us} 1$ ayeypndan ayEmuon] yO WED no aULYe ys Ingan v ap vzeox8 ‘ayezpaape puny v9 aundury af 1 vayeyZoMe azo ad affapt asyey adap poseounsar ys mgan e ap BzvOID ‘a[eNy>Da[ayUT aTTU -nyseyp ut reWOMe ap [year azarfuaraytp vs yqedesuy — apury -o1d eur ajayxaquoo ut seop ayise8 y 30d axv> ayao op vies eqreO psu ‘ayeoyzadns aprfpiear azazsaide ps priqedeo ‘eydearsep 16 ponoeid ‘gyiqeydepe puvosiad ap Indi i$ pxyut ayoBaye9 eysease ‘uy joy ‘apunjord yeur ayinzaxa ap z0junysayp eles UE pzvaYy> -2P “apt ap axfp80q 0 aurfap Wop ‘ares “1ojafums induawo ut 1s pu -erpyod efera UL gupEIUT Sop ap Ve BENsazZut pueosiad ap indy eyfoazap ayeod as ‘ayzed pyye ap ad ‘neg “yepuredns ayeyz0um> © vy reumu yonp vs ‘Dap ‘Is efeyerdns e] Jeop azauorfoe gs LEG -anuy aund v ap pjiqisardany ‘pmosguur varaopid eo naquad vaye> aprypsep as ‘areuzn ydarp “1§ aurs naquad 1$ aus uz pseorfnutut vareSysaaut ap pfey ysn8zap azayseu vt JaASY ‘BIeqIyUT JO] MP -upr P| ay ps Bunfe exaua wt apunyord yews tunysayp eBAsaAuT P ap aptinsindusr ayeo “psu ueynung “aja 1S ayetnyay uns (aseoye> sed ‘asrzzayur Emsny "oswauTeIUT es vaynd ze yD JUa_sUODUT aUTa} as inpidoo ares un) apunyoad reur armfeqsanur ‘ysyaudo osourerut 25simple, cot o cale sau alta in aceasti cunoastere — situafie care, in acest stadiu, nu ar consta in niciun cazin retragerea atenfiei ca urmare a lipsei de interes fat de ceea cee simplu gi la indemané, ci poate si constea doar in refulare. Se bitie in ce priveste cunoasterea altor lucruri repudiate, primiti- ve pe care le presupunea a fi reale, cunoasterea lucrurilor din viafa cotidiand, a lucrurilor tangibile originare care i se inf a fost si ea atrasa in acest proces al inhibarii si refularii. Ca ur- mare, i-a mai rimas deschis numai drumul citre profunzimi — indiferent daca s-a indreptat spre el imediat sau poate numai dupa depisirea unei anumite perioade de inhibitie; in concor- anja cu procesele copilariei care formeaza un prototip, va evita amploarea si suprafafa. Ca urmare, nu a pasit si nici nu a cunos- cut un drum care acum fi este inchis pentru totdeauna si pe care nu poate pasi nici macar ulterior in mod simplu si firesc, cum se poate pasi fara un interes anume daca |-ai cunoscut i te-ai fami- liarizat cu el de mic. A sarit peste acest stadiu, care e blocat de refulare, tot asa cum, la polul opus, cealalt persoana, cea ,ab- lut practic’, a putut sé ating’ numai acest stadiu, insi a refu- lat in intregime accesul la stadiile ce duceau mai in profunzime. Se intampla deseori ca acei copii care arat prin remarcile lor (in principal inainte de debutul perioadei de laten3) capacitati mentale excepfionale si par si justifice speranje mari privind vi- itorul lor si rimand ulterior in urma si, in ultima instant’, desi probabil foarte inteligenfi la varsta adult’, nu dovedesc prin ni- mic un intelect peste medie. Melanie Kiein te presupune cd Ja un moment anterior, ajungand la inhi- | Koco, ag Uiarege —y i extraordinard cu care pun intrebari si prin numarul mare al i trebarilor — sau prin investigafiile constante despre ,cum’ nde ce’ in toate cele —, ii obosesc pe cei din jur, dar, dupa o vre- me, renunfé si, in cele din urmi, manifesta prea putin interes sau, respectiv, superficialitate in gandire. Faptul ci gandirea — fie afectata ca intreg, fie intr-una dintre dimensiuni ori in cealalt’ — nu s-a putut extinde in cazul lor in toate direcfiile a impiedicat dezvoltarea intelectuala insemnata careia ii pareau destinafi in copilarie. Cauzele importante ale vatimarii impulsului de cu- noastere si simfului realitatii, repudierea si negarea a ceea ce este de natura sexual sia ceea ce este primitiv pun in funcfiune re~ fularea prin disociere. in acelasi timp ins, impulsul cunoasterii ‘si simful realitajii sunt amenintate si de un alt pericol iminent — nu o retragere, ci o impunere forjata a ideilor gata confectiona- te, care sunt oferite in aga maniera, incat cunoasterea copilului cu privire la realitate nu indrazneste sA se revolte si nici macar nu Incearca vreodata sa formuleze deducfii sau si traga conclu- ii, fiind prin aceasta afectata definitiv, in mod negativ. ‘Tindem sa punem accent pe ,,curajul” ganditorului care, opu- nandu-se uzanfelor si autoritafii, reuseste si efectueze cercetiri intra totul originale. N-ar fi nevoie de atat de mult ,cui cazul in care copiii n-ar avea nevoie de un spirit aparte pentru a gandi singuri, in opozifie fafa de cele mai inalte autorita biectele delicate care sunt in parte negate si in parte interzise. Desi se observa frecvent c& opozifia dezvolta puterile activate pentru invingerea ei, acest lucru nu este in niciun caz valabil in cazul dezvoltarii psihice si intelectuale a copiilor. Dezvoltarea in opozifie fata de cineva nu inseamna deloc mai putin dependen- 4 decat supunerea necondifionata fafa de autoritatea acelei per- soane; adevarata inde dent intelectuala_ i cele 55 lubice, vinovaties reparatie + Dezvoltarea unui copil1ido2 nun esseyjorzag « ayfesedas yf aignousn‘aqny pp aunty © uy ‘eyseane nd yanyeay us aunds pnaxy “aeyLOINe 9p FiNospUUT BloAdu aIs9 [NUTTEY “adwaya efs0] jUeDTeUT pour UT EZ -PozHOARy If EMAIN] Bop ¥9 nuyuad safe reur ‘yido> najuad aro} ~89Idoo 2380 ayua!osnuuo 18 ayrajodrmwo ‘apiqyziaut Heytez un veapy ‘arpuy8 naquad josted nou un aonpe apemyeuesdns 40 “Yue ap [rq:sodur apt ap varejuszaud ‘urjnd reur nes yur eur SSUTAUT }S0} ne a[eyUsUTEpUNY azeoLTAyUE aTfIqIyUT puL> DUNye sul TIPTOPUT euizoy qus UNA aS FARUSIO O psurrdanur y a ~eod vroryo eidnse oeje ap aysund euneapjosut grajo TopI aySa0e ‘areuLm e299 9 | axed Hype aug ap “1SI6U 1 vy yeOdes ‘pu ~tumy 1Seaaoe ur eunvapyonU ayratid jus nu ayeasape I$ a}Da109 ‘oung ‘néory pury eo in] eaized upp ayeydayse jums aze> apsmuony a -P0} yo jmidey edeos r-nu yuaze reur mynpidoo “auauout ap [ajise Uy “1S [Rugaape [euoIZeD0 azaxjsuoWAp 18-"s aIngay Tapt aL} aysaze “gxede 9] ayejuazard ysoy ne aze> ur preyoyne BroruwUr Sap “ped ‘sovons urind reur nes yn yeur no ‘aja nd aydny as ys 10asap areod ‘eyeuryipa urind reus 3503 v pfuaysizar ap ayepedeo mapo “doo ap yensezuy peur payaqut un — apiqytreyur ydazp ayeyuazard juns 1 op — ese 16 seryD “my TEIpueS Mpyraqy efey ut azazeq aqpe 403 asomagoze area 1S wyojduuroa euLIO} 0-39 “eyur quns r-areo ayesour 16 aoqa Joyfapr eseut ap “UL 9382 To [nya “Tur Muted anurp exejar — mfyy130) one v pfustiadxo peuumasuy teu vao 1 purtid yyseaoe gzeq B[ ne pond Teur nes areur peur pren}Dajaqur arena] 16 efepuadap eau -euniad ‘teq1r0mne [nydiourd ap pfey aroundns euaueunray ouayn eUpuegop vazaysvound ap yye}DoFe © pugs ‘artpuy$ ap ngs mmmnpour v 1 ugar nBaqUt ezeq auEUL “82 9] Y ze areoti0 ‘apensajaqur Lupynumy] affadosd no — pouy und nes azepys ulid — yyunajuoo as aze> ur exoquun ‘ede 1S reryD “Tid -00 ap afes FEpUPS efey ul asnd ajaraueq yoseasedap ys “pfuarede eT r ‘rea! ap ou few nes uew es pigue> aun elvan 6959 \aheanp9 es -gyorzap ajgsenau anup eun geporor i guqeainaut 9p [aj €7 =Ier}LI9j ap pF “rue un aundnsaid a uawou up ‘aaundns p anjaod apayeyaue> eynue cee wrap en sore ajluy Jew 99 1e,4> owen e aiates> ap pou a2u0 'IBOPUL RE at uy ‘qqedeo ays0 ypnpe paprarpur rorray youp zery> ‘2dazv0—p ey -seaoy “pfueyodur ap yisdy guysap gs adey o nu Pru 1s mnyEdos IpueS vareyusy] 1$ny0} BZeaTAUE NU nuONy ysaIe — are[Njar ¥[ ayeuuTepuod ‘seprse “juns are9 — apundser ayeod as nu yuax | -pyome jezoyep 18 snar03} ‘oHeUEZop aysa yn ap je ‘efuarede ut zeop mynpiarpur ourfrede 1 niadoad yenyoojayur myuouredry>o | utp qyaur ap 325 “fa tenance apnyndaouy vy areoyeynuy 1é A120} -gungp afuanyjut ap eeaye BSUL 150} Y eA NU greNVDeTaNT AED -edeo vaoe ‘ep ayeoynuapr y yod a2 Mfiqryut ap LunygTe gpENyDey | -aqur ayeymedeo azeur 0 r0asap 1se8 ajeod as Kagg@yEiatseq O &9 1$ areyury oe pzvauorioe yopury ‘areorpurgrea sap Teur Jao rep “enyradns urjnd jao aysa prequaumtdns pusayxa efuaystzar e010 ’ | Saroundns eo ay ‘orftzodo vo ay — aurypidoo ur yiéedap aman, TTENpueqop omaay eaie}SeOunD ome UI Tnsasdrd ‘axernyar vy einosguuy efurpuay no Rare [-Rs Amgan ‘are -Joazap UL qeBR ‘MM eiTeas nuns azeo ad ny>1yUOI-SUISANS EOP uiayy auerewyse Melanie Klein vedere biologic, religiozitatea se explicd prin nevoia de sprijin a imicului om, care este un neajutorat, iar cA} da mai tarziu, el rea- dorde protectie infantile,” Intrucat copilul repeta dezvoltarea aceasta idee a divinitafii vine in sprij care, aga cum am aflat de la Freud si din lucrarea ,Stages in the Development of the Sense of Rea- lity’ (1913) a lui Ferenczi, are radacini atat de adanci si, ca ur- | mare, este permanenta la om, sentimentul propriei omnipoten- i Je, primeste cu brajele deschise ideea de Dumnezeu. Propriul | sentiment al omnipotentei il determina pe copil s& presupund ci | aceeasi omnipotenta este valabild si pentru mediul lui. Prin ur- mare, ideea de Dumnezeu, care inzestreaz autoritatea cu omni- | potenja cea mai deplind, vine in intampinarea sentimentului de _ omnipotenfi al copilului, ajutand la consolidarea acestui senti- ment si, totodata, la preintampinarea declinului lui. Stim cd gi in | aceasta privinja este important complexul parental si c& manie- ra in care sentimentul omnipotenfei este intarit sau distrus de / ima afecfiune serioasa a copilului ii determina dez prinz&tor sau scepticismul anormal de limitator al mentalit3tii l dezvoltarii s& nu fie gandirea utopica ite, ci optimismul, gandirea trebuie si si fantasmatica far I + Opere, vol. 1, p.183. Staci ale dezvoltri simul cealityi. (Wet) — administreze o corectie la momentul oportun. ,,Puternica inhi- bifie religioasa a gandirii”, cum o numeste Freud, impiedic& co- rectarea fundamental a sentimentului omnipotenjei de catre gandire, la momentul oportun. Se intampla astfel deoarece gan- direa este coplesita prin introducerea unei puternice autoritafi insurmontabile, iar declinul sentimentului omnipotenfei, care poate surveni doar timpuriu si in stadii, cu ajutorul gandii este afectat si el. Dezvoltarea deplina a principiului realita gandire stiintific’ depinde ins in mod intim de aventurarea timpurie a copilului in demersul de a decide intre principiul realitAtii si principiul placerii, demers pe care trebuie s8-] intre- prinda singur. Dac acest proces de decizie este realizat cu suc- ces, sentimentul omnipotenjei va fi plasat pe o anumita baza a compromisului in ce priveste gandirea, iar dorinfa si fantasma vor fi recunoscute ca aparinand acestui sentiment, in timp ce principiul realitafit va guverna in sfera gindiri sia faptelor dovedi Idea de Dumnezeu joaca ins rolul unui foarte mare aliat al sentimentului omnipotentei, aliat aproape invincibil, fiindca mintea copilului — incapabil& sa se familiarizeze cu aceasta idee prin mijloacele obisnuite, dar, pe de alta parte, prea impresiona- 18 de coplesitoarea-i autoritate ca sd o respingd — nu indraznes- te nici macar o lupta sau o indoiala la adresa ei. Faptul c& min- tea poate eventual sa invingi ulterior, la un moment dat, chiar si aceasta limitare — desi mulfi ganditori si oameni de stiinfa n-au depasit niciodaté aceasta barier si, ca urmare, munca lor s-a oprit la ea — nu anuleaza totusi vatamarea produsa. Ideea Freud pre ous prin in exemplde le functonari 38 Tubire, vinovatl sreparatie» Dezvoltares unui copit[ido> snun eozenonzaq « afenedas x aiprou ‘angny, Behe] nuit “ezyeueuisg ap euowieuseiuts2iBu09 e25e8 jy yon vad ‘Ue s 2p; Tet ayensqay uy uyiag up aoaueueuiss aurayeUr UT exaJO 95 “yferA ap Ue vapases Te ap ayUTeUT p>Ipe “epad ~Pyj ByTeOY HISILA O BT ayTUBAINS tHfMjona nes Hysardun ‘ayvauTGAD Joun jnyeanu ef areuryypa ap asins 16 aumey amnyeazep 10[azora ou ajazqTeue "> INAS oUng a a> juaWOUL UIp “Tue ases qns sopNdoD Tromytsd vy voyde wand 16 doo 16 ympe no ajazyeue utp efyau uurajnd a9 e900 v vaumysayp oxfnostp uJ psu aonpe oa My “que aseé ajsod vyszea no rdoo nquad reumu pyeidepe ayse ezfeue ‘a varaigd ydnp ‘p> yeoreurar v 1$ myrsajese> v pfiqeioaeyap nes piqiour areyjoazap o neyuazard ares r1doo 10un zyeue ap red =no0 v-s vq “mmnpidoo mun ajjoaau vj o-jeidepe v axe ut aparon ~eur 18 rojTdoo yozzqeue eopyay Uy snporUT v-a| arvo ad purand meuzoyur aseoroumu yajo v z_sax8u0D nuTHIN ey Sap ‘ap ap eyeyuazard panonysur 1S yyuesarazUt are0; waren] fe ap 1 rep “yuNT|aq]-BnFy Ip op qasoapuy ‘Brey ad rew y -e1ojdxa 1S pyeusn aye 0 ‘eape> — afutatid aype wayeye Ut B> [3j | —yeypre bau pang ‘ gsuep] moon eztfeuP Uy ‘aEenido> un as-np -uppe v2 110g ajazne> prep ares9y ap YYAUEP! ald ‘ToHOIADU Jop[npe sojaztfeue sopayeyINzax ezeq ad wnoBS eTIqemnyax axfanp 9p 0 piurzaidar sojrdo> texpzrreue wayeysas0U IS areITTIqISOg oeluunuag] ej injnyido> eauwnynoduyy 9 aundwy ezyeuy ‘T iii | -ur nu ajenprarpr S Band eur EA MT FoouT Ie TON UT Ine “TaN Sp Tere 3459 SUNTSAYD BSED! UT TT “19 ofey uy sopupndou i$ ajeyuomne naquad yenyajaqur meSardou ays9 pd ud yyseaoe ut ayewaqy] mynytdo> ep 1-e Zea unorU Uy pues gyfoazap BUTeAS UI va ND waTEWUMFUOD vsyI v ode 1 ayfeanpa uy nazauumg ap aap! aonposur y “*ySre] eur er “vos ad aynosounsox juns 1TpuLs vidnse axvoytqryUT 10] 2[9122F9 op ‘mydo exeonpa uTp InIn[euoTsafUOD sopapo}aw v 1S YUE “Sop e aroyrwo ejdwis oBunfe nu ‘areutm ung “efuejsodusy are 30} nezouumg ap vaapr ap 101a}{N YwMeysut erqryUT ‘aed -09 ppaSeyy Teur vad UT TIpuR OTe afejuaUEpUTY ‘areUad apRUE -giga ednp 16 seryp “Tepesy “preotsayn weuTUMy eHfeoMpa ap FI -p[nue ze> unroru uy ays@ NU Ba “yorur Teur Nes areur Teur pinsput es aurysuouup up peed nes eu Jeo mes BHU w wOL =r azarae ys ayvod v9 ‘PUT eS deop yeunurur ays 20 vaad 1¢ sep ‘nydusis aysa a9 vad 1é eydanoe v “Joe}sqo UNPTU apy tafuazayur 18 T1ra}Seound je nipeys wid ysaow a8upe v Y PSUT yao aysq ‘apunyoud teur arrpue8 ap ajasezoad no pumaidunt eyny -o1 9489 afeRIDaTAHUT aTTUNSAYP UL ,aIUaptAd” siz-ese JOPLIN] Su 2350 a0 vad v vaia}4eouNsar yeOUT ‘INU ap were azooaze [-ps ayvod 1$ ‘Teast yy v axed a9 vaad ‘TIqIpax DUT ‘ayso a0 vaao pSurdsar es yosvauzpxpur nu ys eIse0e IOUT “THRNTE -o1 njumts pinspur vauatuase ut aurezgjs ys aeod nezeuuING apPrimul si cel mai firesc rezultat al cunostintelor noastre va fi, mai presus de toate, evitarea factorilor pe care psihanaliza ne-a invafat si-i consideram deosebit de vatamatori pentru mintea copilului. Vom cere, asadar, ca necesitate necondifionaté, ca inca de la nastere copilul si nu impart dormitorul cu parinfii lui; vom fi mai ingaduitori cu cerinfele etice obligatorii la adresa mi- cii fine aflate in dezvoltare decat au fost oamenii cu noi. i vom permite si ramana mai mult timp neinhibata si fireasc’, cu ames- tecuri mai pufine din partea noastri decat s-a intamplat pana acum, ca si devina constienta de diferitele sale migciri pul: nale si de placerea pe care o gaseste in ele, fara a-i starni imed’ tendinfele culturale impotriva acestei ingenuititi. Vom urmari o dezvoltare mai lenta, care las loc pulsiunilor si devina parti constiente si, alaturi de aceasta, s4 poata fi sublimate. in acelasi timp, nu-i vom refuza exprimarea curiozitatii sexuale abia des- teptate si o vom satisface pas cu pas, chiar — dupa parerea mea — fir si-i ascundem nimic. Vom sti cum s&-i oferim sufi- cienta afecfiune si totodata s& evitim excesul diundtor; mai pre- sus de toate, vom respinge pedeapsa fizica si ameninfarile fizi- | ce si vom obfine ascultarea necesara educatiei prin retragerea ocazionala a afecfiunii. Totusi, ar putea fi stabilite si alte cerinfe de acest tip, mai detaliate, care decurg mai mult sau mai pufin firesc din cunostinfele noastre si in care nu trebuie si intrim ne- aparat aici. Limitarile lucrarii de fafa nu permit nici s& discutim mai amanunfit cum pot fi indeplinite aceste cerinfe in granifele educafiei, fara a-] vitéma pe copilul aflat in dezvoltare in calita- tea sa de fiinja civilizata si fara a-l impovara cu dificultafi apar- te in interactiunea sa cu un mediu cu conceptii diferite. Aici ma voi mulfumi s4 remarc c& aceste cerinfe educationa- le pot fi aplicate in practicd (am avut in mod repetat ocazia de a Melanie Klein ma convinge de acest lucru) si c& au drept urmare efecte deose- bit de bune si o dezvoltare mult mai liber in numeroase privin- fe- S-ar realiza multe daca ar fi posibil sa le transformam in prin- cipii generale ale cresterii copiilor. Cu toate acestea, trebuie si-mi exprim neintarziat 0 rezerva. Ma tem c&, chiar si acolo unde in- tuitia si bunavoinfa ar implini bucuroase aceste cerinfe, posibi- litatea interna de a le da curs nu este prezenta intotdeauna in ca- zul unei persoane care nu a fost analizata. intre timp insa, de dragul simplitatii, ma voi ocupa doar de situatia mai favorabila in care atat constientul, cat si inconstientul si-au insusit aceste cerinfe educafionale si le indeplinesc cu rezultate bune. Acum, si revenim la intrebarea noastra initial: in aceste circumstanfe, pot aceste msuri profilactice sa preintampine aparifia nevroze- lor sau dezvoltarea defavorabilé a caracterului? Observatiile per- sonale m-au convins c&, chiar si astfel, obsinem doar o parte din cea ce am urmiarit, ins deseori am utilizat de fapt doar céteva cerinfe pe care ni le pun la dispozitie cunostinfele. Caci aflim din analizele nevroticilor c& doar o parte din vatamarile cauza- te de refulare pot fi puse pe seama condifiilor de mediu nepotri- vite sau a altor condifii externe daunatoare. O alta parte, foarte importanta, se datoreazi unei atitudini a copilului, existent de la cea mai frageda varsta. Pe baza refularii unei curiozitafi sexu- ale puternice, copilul igi dezvoltd adesea o antipatie de neinvins fafa de tot ce este sexual, antipatie pe care doar o analiza minu- fioasd o poate invinge ulterior. Nu e intotdeauna posibil de des- coperit, din analizele cu adulti — mai ales intr-o reconstructie — ‘ince masura sunt raspunzatoare de aparitia nevrozei condifiile suparatoare si in ce masura este rispunzatoare predispozitia ne- vrotica. in aceasta chestiune avem de-a face cu cantitafi variabi- le si nedeterminate. Un lucru e totusi cert: in cazul dispo: lubire,vinovatie si reparatie + Dezvoltarea unui cop!| tudo> nun easeyoxzag « axeredas 1 aignous ‘sgn no eaund a] xo mynide; epnp uy uarestput dey ap exo usund “Sex 10289 ape ap vfey ‘aTuRqanuy eaund ao dury ut juasqe “usr Thyusureyodutoo upzd 1$ naan] ysade eVRrY “TeNI>D9IaRUT JaUTD} waAE nu x0] eazejadax yo 16 uupqanut aysaoe vy pnsundsex ujdap ad asas -ojafuy ‘n[quresue ur ‘yo yfeIopur o1TU eYSPe NN “979 ,,Zede auTA apun ap ‘ejanaid ura apun aq” “, guured qns eyse myupured 30} a8unfe win” nese aaneoypuUasoU ays up apap ,,gqmun -es DEJ a UMD’ /,,ZEPHS ade} as uM" “, [MUI] avy as uM" «,aloyed mnogy a a0 uc” “zen RMDBy a ao UI” :njdutaxe aq ‘and -Ry 380} NW UND 1S ayDaIGO ayLTAyTp aynoey yUMs ad UTP ISeser 1S TET er eganur Zug ‘ayeoUIB]UIBU juarede 1S ayppuRBau ‘aperryzadns quarepuodaid regaqur erfrrede noyy nv-16 dump wejane uy anel -noads jueuntopard sayoeze9 un yeyedeo ne 1g snpar ne-s e8nsaa -Ure ap quapraa mynsindurr ayesoyep vajace 29 duzy ur 4nagdear ne ‘adoazays neauaaap aze> ‘ajaype 1S zep ‘aqeuoHjuaws apiaeqaz}ut Tedourd ur sarequmyps 0 yruaains v ypeouad yseaoe ednq, squaysu0 pour uy ayesaxpe IOLRGaNUT areoyezundsai0D ‘ayeydax HaLMUTE] Inidpurid joadsax ps amgaxy yo ypupS wre-ur 1S qgoytsey> eazent “Wuo> pre—d ys TIqeITAdUT a yO yerap|suOD we ‘1M}>9]a}UT 1S BBASA
e7e9 ys05 nv axed ‘axvoyyULM JeIpauIT AM] Jan nes pop 9190 ut 1$ rTMuTE] epeortad ut yeyadax pour Uy yRu9A -a1 ne BAa}ED ayye 1S EIRGaNUT ayseoV ,, 2008 ay ys aBune uM>" uaureo ad vajaid agax9 win" “, zeoswaoumu ps ayeod umo ‘umuDA] poe; ps opeod wand ‘ayStur as ps wo un ayeod uM>" aye | | | | wap) ae -a[90 aye0} 1$ ns0Sdy> 1$ voR IG UTA apun ap ‘Box ay ‘eurEY" ‘ad -uraxa eaaye> ByeT “Tiqisod perTeiap Teur Yd BraTIeUT O-UT ape P| vapundsgr as p> 180} nd “juaadaxy nvauaAaT axed UB|TIUT afoUN neyspeq Jere ad uaysuosuT yzeaaze | LBgaMUT a1Sad" YO TAL -ed ap wee pansadsax eauraza ef 16 reryD esut ‘2201p LEqaHUL snd v nu yesaued uy jenxas [moe audsop 16 arayseu UT INTHE) [HOI audsaq “yesaraquy nv-| axed aqifeiap aye0} No “taySeu Tnsa20zd | oureus pndioo ur mmnagy eareyoazap P| artatid no yeuLIORT Puy “1 ‘emspur eyumMue o-HuY MUNG] wT TnTEdo> ‘mprpTdod v ayeny -sayanut Tgyjoazap wadnse iqasoapuy ‘aung ayeypnzas Nd oH150}0} 4ys0y nv sns feu ayeyuazard aoyauag aaqeonpa ayLNspUL ‘UBION] 1} | save v ayred eud uy yereiap ywinostp wre-] axed ad [ze Uy "EdasTe apes i SP He) vese[dap SomoTaT iT Pun; qns aiede Tlosuy] “HS & ap inyosqe [nznyar ey eUEd ‘pupSiout ‘unos ayLiaytp yeur ajao avexquy ys aywod yanesou au “ipnyge pisvaoy sql] pout uy pyeurtdxa ays9 nu aroaau y}seIIe oasap ‘afenxas mifeyizoumno v aarazar ysRy BTOIESHRS ‘a[aITe ax -uud Ssarguim 29 aaneonpa s0pmsyut roMyNy epnI> UT yo “mjd -uraxa ap ‘ared ag ‘zonpord as a0 dump uy xeryp ax{njoaa eysea7e rnp ezueTTurey au v ap BIzeDO BIAYo au are ‘ropdoD vareArasqo ‘und sopanorsau ezzqeue uy unpyge a0 waao v vareuuTUOD WrUTIGO -yesaua’ ur yorursd eyinyysuo naquad azeoyyrpaodun ap Ats9> -x9 areynyad 0 1S pjenxas varesyETep ap aur! a9 303 ap wey wrefunU -ord anatjodun o eurmzajap e nguad ajuapyns yo amu ap juns mnrpaw eayred urp axour ajtrensnun ‘aoposaau ouxaynd66 vehemenfi. Numarul nea bine-cunoscuta a copilului care-si chinuie mediul cu intre- barile sale, ce par de multe ori fara sens gi la care niciun réspuns nu ajuté cu nimic. Dupi aceasti perioada recent, ceva mai scurti de d ‘are, De asemenea, se juca deseori de-a vi- zitial sau soferul ore intregi folosind o cutie, o banca sau scau- ne ce reprezentau feluritele vehicule. insa jocurile si ocupafiile de acest gen au incetat, la fel si dorinfa tovarasiei altor co} care nu mai stia cum si se poarte cand ajungea totusi in contact cu ei. in cele din urma a ajuns si dea chiar semne de plictiseal& in compania mamei sale — lucru care nu se mai intamplase niciodata. De asemenea, isi exprima neplacerea cand aceasta in- cerca si-i spuna povesti, dar era neschimbat in raport cu ea ince privea tandrefea si dorinta intensa de afectiune. Atitudinea ab- can intrebai nea intrebri a devenit Feat de privire atenti, starea nu putea fi descrisa drept omAUT FT starea Tui generala de sanatate erau obignui- te. Oe ‘acut si, ca urmare a lipsei de ocupatie, mai obrazni rest a ramas prietenos, putea fi tratat ca de obicei si era vesel. In ultimele luni, pofta de mancare a baiatului lésase si ea categoric de dorit; a inceput sa fie mofturos si vadea un dezgust puternic fata de anumite alimente, dar pe de alta parte consuma cu pof- t& cea ce-i placea. Se agata mai patimas de mama lui, desi, asa cum spuneam, se plictisea in compania ei. Era una dintre acele Melanie Klein | “spuni povestt, Ta pol schimbari care, de regula, fie nu sunt remarcate in mod deosebit de cei responsabili, fie, dacd sunt remarcate, nu li se acorda im- portant. Adultii sunt, in general, atat de obignuiti si observe la copii schimbéri trecdtoare sau permanente fara a le putea gisi vreun motiy, inct au obiceiul de a considera ca variatiile de acest fel din dezvoltare sunt intru totul normale, si aceasta pe buna dreptate intr-o anumita masurd, fiindca nu exist aproape niciun copil care si nu prezinte unele tras&turi nevrotice si numai dez- voltarea ulterioara a acestora si numarul lor constituie boala. Pe mine m-a izbit in mod deosebit faptul ci nu-i mai plicea siise— Opus fafa de plicerea grozava cu care le asculta inainte. ‘Comparand ardoarea puternic stimulata de a pune intrebari, ce a urmat lAmuririi partiale i ulterior a devenit in parte rumi- nafie, in parte atitudine superficial’, cu dezgustul ulterior fafa de intrebari gi chiar refuzul de a asculta povesti si, in plus, amin- tindu-mi cateva din intrebarile care deveniserd stereotipe, am ca- patat convingerea ca impulsul foarte puternic de a investiga al copilului intrase in conflict cu tendinja lui la fel de puternica spre refulare si cd aceasta din urma, respingand explicatiile dorite de ce pusese inlrebari numeroase si diferite, ca substitute pentru sele pe care Te refulg rior al dezvol ‘Ajunsa aici, ag vrea s& revin la unele remarci despre traseele refuldrii pe care le-am facut in prima parte a acestei lucrari. Vor- beam acolo despre bine-cunoscutele efecte vatamatoare ale re- fulrii asupra intelectului, datorate faptului c& forfa pulsionala o lubire,inovities reparatie + Dezvoltorea nu! copllydo> nun eareyjonzag + agfesedas i aignouye ‘ag, cy ‘areo urp asta yoayo ydaup jnae ne ‘timpe ap asnds ajao ad ay-npuyy nu ‘10] afeurseg ut ydoo ap yezaua8 Ut pHSoTO; RanTWHd eu UEP zeopUT Pru STUTY neaAe NU are ‘Hgaaod aysaoy “a[tEfdaoxe p95 45008 ap H1poraout array asnoey 1S tsrojst e ap poruraind pfurpuay o astpea mMeondxa raurd your -in v 20 wpeourad ur go yexgaape g “von{ as v ap vaad" 1S v ¥sNp -argy sasry yseaod aunds v ap innyidoo erfeuypout ‘punye puvg “eluapunge up spreue jepoyeur yezTuLMy ne ate |S aeaTsIO TOsqe ‘11 ayNUE teur ajo ap ‘Twp ‘asnds prasasny t-areo ajao ad ayeraurayut toaum ‘aymos teu nes Suny rewr aoeuseueS son -od yeypyar v ojoouy punye ap 1$ uejuods yoseaquoa vs indaout e Jody ‘Tp mmnfos efutop ej jeusgo un vaygard seu raugo ye ad vrour -2} audsap vaysoaod axequgout no yeynose e ares pdnp ‘eyejadar Fe ap efuLop Ho aynur teu ap yeumtdxa e-té 16 azaogyd areut MMaerEg INdBy e-1 BSW "PUIA} PISeaOe ad aysaaod YON O yEUaAUT v 18 yur ap pideaise pr empilyid go snds e-1 enytferd o t-npueq, vareqoude a8nseo t-ps 1S nou utp erfuaye azoideo Ips ‘aisanod gor o e8aj as are ap puny o-yund ‘ysut y1Snax v In] CUTE “sns reur estos ep plejuaw varequiryas fay uNIITU Uy aza}aze Ps yrupd -u TIED -guep pe saxSord ysaav ‘snyd uy “pBeayafuy o-s vazop nu prt y 16 gnou arfeurioyuy yyseane Dopap injosqe eBeajafu ws yISMiaN v-U BD BI -ep ersardut vapyq “euopuege |-v ap Pliqizia efuLzop mpga 1S v go ‘ImDaIqns yeuoHfUoUT e a> wiqe ‘sénjO] “eno Yoey PS CUTES vO ny -uad $0909 un ap 18 atoaau a ¥> tidoo sffertaa eT ap ayzne v yo snds apy aueew $ ‘payoadsar epeorsad us ares ap yee apes aptRqanU! UIP UP, spumje pued asunose prasasny 1-09 sopnfeunroput yrysax mynyidoo ap 8 | ps [Jqepuemodar vero Jound fade ul p> ywrapIsUOD UT “gua}oymsur ye yxpeaop b-s ajuonsuod 10TERqaNIUT varepIOge AeOp yO “g}II03 BIB TH] ETL ido po ysur eureas nep RUT wD “‘TeAyUOD suas UT J0Oy~3UTAUOD AD Nu 7¥9 duny yey ‘ayuaNsuod apLeqaqut ap wd ‘vou varared ednp “yo sundsgr ure payoadsax vowrara e7 ‘auaRsuodUT apao ad 1S nu ‘ayuaNsuoo apeganuy reop Tapes Uy Waseny vonqUT ‘vaur vareardsayuT 1S mu su ‘aoHTEUE PIeIOpUY pry] UNS ajaur atROYISeP 16 opfearasgo yo qwuDLINS -av b punayy uoqUy Ip ‘arenyBepy aontfeueytsg MEPs efey UT oanutfsns ure ares ad niaSajaud yeuum v 29 er{nosip uy ymnuap ‘nu pmogy 3905 -Tur a9 sans foun vaurpnyNoaio> ap wEUTFUOI 380} & PIE [RYT pfeRXas wa}eYZOLIND ut BISsUOD dod e| apeIuaU JOT -quiyps ape azne> ajaqediourid urp eun yo areur peur yo} vour wax -o8utauioD ‘aumisaiSrp piseaoe vdnp perffut fmy>atqns B UIAIY TMIZUNJOIM SIGS PATSH|NO CAVITO TY Is 1opasaraqut od -ure b 16 rpfayeadns vareyjaa vy aonp mynd y se “gpne ps vIOA NU 1 Bpganuy vaund nu ares uy ‘ye_ose InIpeig “quNzuNyord TruNIS -uaup [hjaaTU v| Ams mynd y ze epenyoajaquT warEUIBRPA ‘ape -qrodns 16 aymnur eaud trgqanur gund ps yndaout v njidoo ‘apenx -28 rfp uzoumo Turypryar v areuLM v9 ‘ered ur AIpEIS UT JeXY Y Te-s areyjoazap ap [asen yoeq ‘atfeunye giseaoe azansntt ys vaynd ae yearasqo ure-| area ad [nzeo utp apeouad ynop aja ¥9 aod © pep Bil STHEDP ele © op PUNO OAT Tmjosqe WHSpuM BHU S PUCATPIT areqanut EYE O ND eieodxe jdnuaqur e ‘uae “OUTS jusgE BSUT ISO} VY “larfdaouoo mynyoe efutatid ur MUTE fe ap 1S piueures utp Sen as ysouawro azafumy 1S y [ydey voydxa r ap faqud ydaup preny ys0j e ‘afurwias up asa arueid ares awmue “FRUTZUTOIA e-bay Ur 1S HUTpH| dae ESUTISUSUM UTS ESTE ar SBYORZSp op WSSCT Mungo TASMaIed joy 3d [MIDST SZaDSTE Fayed ware PaT yo ezayodr yesueav wre /}xaquoo ysaDe uy qUANS -uoouT wi ayepuNyM9 apa 18 UNS Yopr ap aptHepose ‘axaydusoD wBUEy ad ‘go 1$ areurtygns naquad epiqruodsipur 1$ pye8aj asa Reyer 970 lipsea elaborarea scinfmon incepeau cu un vis din noap- tea precedent si continuat ca povesti, dar atunci cand le ince- pea din capul locului ca povesti erau exact de acelasi tip. Le spu- nea cu o placere uriasi; din cdnd in cdnd, pentru cd apareau rezistente — in ciuda interpretarilor atente —, le intrerupea, dar le relua in scurt timp cu bucurie. Prezint cateva fragmente din unele fantasme de acest fel. ,Doué vaci se plimba impreuna si una sare in spatele celeilal- te si o calareste, iar pe urma cealalta sare pe coarnele cel se fine bine. Vifelul sare si el pe capul vacii gi se fine bine de frau.” (La intrebarea cum le cheama pe vaci rispunde cu nume- le servitoarelor.) , Dupa aceea merg impreuna mai departe si se duc in iad; diavolul cel batran e acolo; are ochi atat de intunecati, incat nu vede nimic, dar stie c& acolo se aflé oameni. Diavolul cel tana are si el ochi intunecafi. Pe urma se duc la castelul pe care l-a vazut Tom Degefel; intra induntru cu barbatul care era cu ele si urca intr-o camera gi se injeapa cu fusul. Apoi adorm si dorm o sut& de ani; pe urma se trezesc si se duc la rege, ele foar- te bucuros si le intreaba — pe barbat, pe femeie si pe copii care erau cu ei — daca nu vor sd rimana.” (La intrebarea mea ce s-a intamplat cu vacile rispunde: , Erau si ele acolo, la fel si vi Face referiri la cimitire si la moarte, dupa care spune: ,,.Dar cand un soldat impusca pe cineva, omul acela nu e ingropat, ci doar _| zace acolo, pentru cé vizitiul dricului e si faca.” (il intreb: ,,Pe cine impugca, de exemplu’ neaza in primul rand pe fratele lui Karl, dar apoi, un pic alarmat, da diferite alte nume ale unor rude si cunostinfe.) lat in cont 2 Cu putin timp inainte remarcase: As vrea si vid pe cineva murind; nu cum arat end ‘e mort deja, ci cind moare, si apol as ea s& vad si cum arata cand e mor.” Melanie Klein nuare un vis: ,Baful meu a ajuns pe capul tu, si pe urma a luat fierul (fierul de calcat) si te-a cleat.” Spunandu-i buna diminea- fa mamei sale, dupa ce aceasta l-a mangaiat, a afirmat: , Voi urca pe tine; tu esti un munte si eu urc pe tine.” Ceva mai tarziu a spus: ,Eu pot si fug mai bine decat tine, eu pot s& fug la etaj si tu nu pofi.” Dupa inca putin timp a reinceput si puna cateva in- trebari cu mult& ardoare: ,Cum este fécut lemnul? Cum e pus laolalté pervazul? Cum e facut& piatra?” La raspunsul c& aga au fost dintotdeauna a replicat nemultumi In paralel cu toate acestea, a inceput sd s ‘a de-a spanzuratul, declara cA si-a decapitat fra- tele si sora, c& a dat cu pumnii in urechile capetelor taiate, afir- ma ,,Poti da cu pumnii in capetele de felul asta, pentru c& nu pot si loveasc’ inapoi” si declara c& e ,spanzurdtor”. Alta dat& Lam observat jucdind urmatorul joc: piesele de sah sunt oameni, unul e soldat, celalalt e rege. Soldatul ii spune regelui , fiar& murda- 18”, la care e bagat in temnifa si condamnat. Dupa aceea e batut, ins nu simte, pentru ci e mort. Regele mareste cu coroana ga- ura din postamentul soldatului si atunci soldatul revine la via- J; intrebat daca igi va repeta fapta, spune cd nu si atunci e doar arestat. Unul dintre primele jocuri pe care le-a jucat a fost urma- torul: se juca cu trompeta lui si spunea cd e ofifer, purtitor de stindard si trambifas, toate in acelasi timp, si: ,Dacd tata ar fi si el trambifas si nu m-ar lua la r&zboi, mi-as lua trompeta si pus- ca si as merge la razboi fard el.” Alt joc: se joaca cu figurinele intre care se afl doi cdini; pe unul |-a numit intotdeauna ,,fru- iar pe celalalt, ,murdarul”. De asta-data, c4inii sunt doi domni; cel frumos e Fritz insusi, iar cel murdar, tatal lui. Ibi, vinovatie si reparatie« Dezvoltare2 unui copildoo nun esseijonzoq « atevedsn i aeroun ‘angry efupurys pian ad ‘ojos pfugurys aoey tS roureur pnidid uy jnidid und 1S ve} poe “yine$ o eo a joureur jnidig” :neIaY , pjsv NYE (adnaanuy ey) ,-""e1e} mY [e ap yO a reurew [midig “yu ap [ej e[ nu sep ‘tdid aoey uno ede aovy o ‘efupurys pureayp as 6 ajajdey no pupureas arvo vaso my tnidid no poey ps ayeod wey” ‘MUNUOD , ese nyg” :adnuajut eur no RIAU No vaxaUDsap net -21 pug (2odxo Pps axa TuH-IS yuaye ayreoJ a uMDY) , PUBL UL 3 aze> [Mo UIp If eye} adeZ ad waaD Ip rnd" UMS “UY” , ade] up Hnogy quns ‘nyg” :1g_,areouewr utp Hfnoey juns nu rferaape idoo ‘oresuput urp andes uns aTYPLD” :muNUOD ‘pzeasaraqut [BD PuvarEsqO ,{2eUIO}S UT Dsa19 ated Indo pap yuns ensaDy” sganut [[ (@ideou ap peo yejadax pour uy eaumu umd) eUrpes ur p81eour ps Joa nu 1S feqa ef Serer Eng ne ‘UosTeq ad elap uns arrype> wnoe go tmdey vayidxa 16 aydeou ap veo ad waygys [a ‘aut -araap efvourmp ery sX9AUOD 9DS9P [0A areNUTUOD UT “are ap eye a 1S yaouT ap yeTe aUTA pO Ny -uad ayeq va [-29 pupunds ‘iny ,nppeo” no j1qIOA e PIP O my Md -o9 nvsa jes ajawuseyuey utp euN-nUY sof ur 1S sns Uy IuR>s ad ne ~raye are Tunquy> aygqu yo varejardzayur yerpaust aseydazoe 3x9}U00 480d uy nur eur ‘puta ys JOA nu ared Foruzeago nidoo aystu aids -9p wo aes ,apyseo” audsap asiquoy “2TaTe9} NO PAUP! uns 16 at -eoueur utp Ynogy jus trdoo vars yLatnod ‘sof reur ap erfesi9n -U0d UL TEP RIEHSUOUTEp “es vLIO9} efop ProseOTpUT a}e[OZI DreWAT 219uN “K6nsur Ja ‘ezdnsvap set ‘my aptos 1 rfexy ‘eureur — nf -Te aysad wun 1S dum wejaoe ut yasop> ey TOI nd ,,1yD~O Bes” Bs ajes roureur sndoud e-1 nyzzey rew az eaaye> , Tye ap wines 1$ Inidid pga H-gs 18 ‘THs ys my vo papy ‘Jasop> ad yso pugd yn pur Bs (appa) vaaa Sy “Typed ap vy eine 1S ney jnIdid a UMD” :sundsgx vans ps ynur ap ee aySauop jst uu a9 vareganUT eT ,auM| ad jmioy nus ys waza $e ‘sora ayrv0y jung” sjeorewor v nyZIey tay awuejayy eur vaap ,-o]o0e pidoo un a eauino mu y2ep pga es 1S ng} [ndeUT -o78 UL IM pur ps vara Sy jeq” seoydar e ‘, <1 1805 Te avd UT [NO] P| aya a” so vareqanUt &7 ,, "ney [NIeUIOYS UY 9 are> vouTseUT 1S Inoewoys 1s ppa tf-ps waza Sy” qeoreurar v vaase xdnp JeIpaUT i$ prespaqzap yo[dwoo eurew vapaa Kv ap eazeytzoqmo ywurrd =x v-1 ppeotiad pysvaoe ut wre} “ar areoUpUE ap ENIEF ayLTaP ap piey anedque ara o eéye ‘vausurase aq “par tade ezne> utp 2 po exepap IS , 2eUIOYS UT BUF” ap rasaut exo vj va8uyld as ‘sap nu Wap ‘osu ,, NE} [NOeUIO}S UY’ “RYE Nes Joatqo uN a apuN neqax “UT [] pugd ‘ZOjaTeoytAsas yejadax pour ut eapundser aj yO nQUad ensnur no eaBape ag "ney ;noeUIOYs UT ay-nq” suMdser v fa “,2U -1ppi8 uy ay-nq” snds v-1 j1doo ye puyo ‘njduraxa audg -a1z¥20 29 “Ho uy suas prpy quarede prorueur o-nUT ,2euI0}s” no eapundspy -ofuraud aye ut i ja nauad ayrede panoaye arfeayiuusas o waar TneUIOYS ‘JoureUL [noeUIO}S Uy 2s—I9 t1FdoD ¥: preurtidxa ‘eaapt ap efeSe as ‘aejadar tuyjoaioo i s0[0 epnip uy ‘Tidoo ysaoe nquad ayrede pfuvyodw o vaae noeUTOYS =nuony un zouorfuaur ys aman ‘pueyodurt raprsuod o arvo ad avfesiaauo> 0 onpordar es ayureur ‘rSnjoy,“einseUr pITUMUE O-UL *pjuraad gyseaoe us uiftuds wo xeop qaros nv ayuapnid ‘apeuorz -¥00 yjadayuT ajaur afeuyind ‘ayes jawuseyuey Hapiaqre [RyeyNzZar Soy B arequTTIps Piswade ‘ETeTOpUT BRT “AIsmMdusoo ‘dyoarsys [N39 -pere ynpsaid ne-1$ my apeqanuy ‘aoooard advorde eared yest seseaoe no pimyp8al Ut ayeyIpIae vauauTase Oo eIgITY TOIN(e Und ayrvoy no 16 dury yunos ayrvoy uy yoseayp> ys yeiyauT w your “TINY, -Rigaur 16 r1aySeound ajumurer ay20} ap pfey areur ap yee EfUTIOP ‘ope v auraza vumA[A ut 14 tido> Hye n> afaz0 no advol as es va} -nd ‘Jason argquoa yruaaap v dum 1epeoe uy "pureur ap pfey sep ‘weoiput efep vauntsed ‘aysazy ‘yyepozo} IS yye} ap wiey BIeUTPIO -BNRA ayeytatsaxSe O nvapeA my ajoursepUEs 16 ye ‘ATENIOL IY74 patrunde mai adanc in corpul ei gi cnd se intalneste cu unul dintre micile oua care exist in mama, acel mic ou incepe s& creasca si devine un copil.” Fritz a ascultat cu mare interes si a spus: ,,As vrea att de mult si vad cum e facut induntru un co- pil in felul stat” fi explic c& acest lucru e imposibil pang s& ajun- ga mare, pentru c& pani atunci nu se poate, dar c& atunci face el insusi. ,, Dar atunci ag vrea s&-i fac asta mamei. poate, mama nu poate si fie sofia ta, pentru ci e sofi atunci tata n-ar avea sofie.” ,Dar am putea sd i-o facem aman- doi.” Raspund: ,,Nu, asta nu se poate. Fiecare barbat are o si gura sofie. Cand ai sa fii mare, mama ta o sa fie batrana. Atunci ai sa te insori cu o fata tanara si frumoasa, care va fi sofia ta.” El (aproape plangand si cu buzele tremurand): ,Dar nu vom putea locui in aceeasi casi, impreund cu mama?” Eu: ,Sigur c& da, si mama te va iubi mereu, dar nu poate si fie sofia ta.” S-a intere- sat apoi de diferite detalii, cum e hranit copilul in corpul mamei, din ce e facut cordonul ombilical, cum iese copilul; s-a arstat plin de interes si n-am mai remarcat nicio rezistenfa. La sfarsit a spus: Dar ag vrea sa vad, doar o data, cum intra si cum iese copilul. {in contextul acestei conversafii care i-a elucidat teoriile sexu- ale intr-o anumita masura, Fritz a manifestat pentru prima oara un interes real fafa de partea pana atunci respinsa a explicafi pe care a asimilat-o abia acum. Asa cum au aratat ocazional remarci ulterioare, a incorporat cu adevarat aceste informa| ansamblul cunostinfelor sale. Tot incepand de atunci, interesul | su extraordinar fafa de stomac* s-a redus mult. Totusi, n-a | 24 Doar parte a simptom turd customacul. Uler de felurle de mancare ec pers erite preparatec care apéruse in ultimele luni a rimas in general neafectaa de analiza, oar obiectul | MelaieKen | vrea si afirm c& acest organ a fost complet deposedat de carac- 75 terul lui afectiv si cd baiatul a renunfat de tot la aceasta teorie. ince priveste persistent parfiald a unei teorii sexuale infantile, in ciuda faptului cd a fost facuta constienta, am auzit o data de la Ferenczi parerea c& o teorie sexuala infantilé este intr-o anu- mit masurd o abstractiune derivata din funcfii cu tonalitate afec- tiva plicuta, astfel cd, atat timp cat funcfia continua sa aiba to- nalitate afectiva plicuta, teoria prezintd o anumita persisten{’. In lucrarea prezentata la ultimul congres*, dr. Abraham a aré- tat c& originea formarii teoriilor sexuale trebuie cdutata in aver- siunea copilului fafa de asimilarea cunostinjelor despre rolul ju- cat de parintele de sex opus. Roheim indica aceeasi sursa in ce priveste teoriile sexuale ale populatiilor primitive. in acest caz, pastrarea parfialA a acestei teorii se poate sa se fi datorat si fap- tului cd interpretasem doar un fragment al materialului analitic bogat si c& o parte a erotismului anal inconstient rimasese in continuare activa. Oricum, doar prin elucidarea teoriei sexuale a fost invinsd rezistenfa fafa de asimilarea cunostinjelor despre procesele sexuale reale; in ciuda unei persistenfe2® parfiale a te- oriei lui, acceptarea procesului real a fost facilitata. Baiatul a ajuns intr-o anumitd masura la un compromis intre teoria care rmisese fixatd partial in inconstient lucru do- vedit cel mai bine de una dintre remarcile sale. A relatat 0 alta Varia ocazional,intestinele lu inctioneaza de obicei cu regularitate, dar deseorilent st te. raliza nu 9 adus rel tn aceasta privn oschimbare permanent, ci doat luneca pe drum, 14 marmelada se numara prntre 2n- Iubire,vinovati sl reparatie* Dezvoltarea unui coptlido> nun eaveijoxzaq « oxesedas i aignouyn‘angny eduans ‘804 naus inoue ws-9unds tu ep 'iejonnvad ysnod eu 9 ouuy nes au in eSnd 1 3}-2unds" eaydou e ‘jeau esndgd”|-npugunds enue e- nj ewews pus © Biep areoay ap uren’] “Stiadove ad sns era ‘pseoumnay 242005 exo wurpery” (ayrede ayeymoytp o1snu prRy “o19 ayeuTULZD}aU 19s eo rarfeoyrumas rarejardrayur eydaooe runt umy) ,,easdyy a9 E38 “WHS Tou jnogy uy “yseOUNLY a}Ie0§ vIa Zep ‘snd B19 Mu Mstadose 18 Hn nvysIxo nU ‘peu; BIO NU ‘mMja8or sed nd eUpUT 9s preyeup ad ‘eseoumy yseo o urwaae I$ rout ido neza (my pst -oms 16 ajayey) euury 1S auaq “rey 1S “(mynsa{yo efos BIEp avo yen] ne-1 1 yeULM ne-w fo} ode 16 “ese wrejqum (dap araW) | SeOUMLY puLZOFTM UeaAy NIafyo uTeZa na 1S Hepjos neza fo} uum ad 1S -aungaeo esa 1$ en} &-1 vaaae ap 1 ‘Ins “pUBoquiog o 2 89 ynzanD v [a (JO]HSTUTT) “en UT auNgTyD BBeq 1-18 auMaAED nD befey asafupur 1-16 3eq 1-8 [nyIgowome dsaqospz 1S Wo} ‘sof Yo} ad younze w unSou tepjos pun ad x “ng” sg (aay 9 bra aUID qanUT) ,-«jtdyD Te ye> ureryp 3} “yam asad aumnd raza “nSo 09 ypiqeraznm prety» snds e-t s9jo$ peyg|aD" (‘emu -huod RengMyou pur-npuezeA rep ‘JOyeqaxyUt aunt v| EI 96 grey) ,, MoTUNg wx vase “*EAyUTOquA v-s vjaDe MI2}0$ “(efuep) Seonser Fares ad jry2argo [nuoraid no srypsop v 3eTETIO -1d no apién stypsap v sajo$ up, ‘punardunt ‘apes vy ayumi ad no ynuiod nv rode 1 (‘enuguoo gyeuorsardumau upwaps y> puezer zep ‘aut e| eM ag) ,,"yHeoUT Bra va (UTa|Os JP UM Nd ‘ut{nd ar ~PA08) *“-er9 va ‘ojode BiB NU Borg “e}e} TBO BIO ITETRIND ‘ton -nq ex9 [UN] “eur aqowome gnop yuDA ne PUNY ‘areUt Ayre} Hepjos nex | wea8 un via ‘wea’ ad yeyIn ne-s 10] ese UT nesa Weo—jd ne stu 16 are Jao [ATEgowome ody" jerpaurr ynuAUOD rep “pda ov areyizo yorus o gdnq ("poy ys a10a are Bye XEOP aD Bad a>ey najuad ‘eureur no anurs pupurps es 1$ ya[duzoo eye) ad amyey Lut [-¥5 a1ey a}reoy war ze yo nuyuad eureUr 1S wyey aNUT yezase e-s so 16 insur ja ‘One jnyqowromne ser “My PuTeUT “TrreAUTE} ‘My |Z) 2} 9 areur [a9 [NyiqowKoyne yD a1dxo 1) ,Todeut yerpaunt neapep as (Infexq no areosiw) ee vaagy aye anutp [nun goep 1S “ojo3e-2p nay 9 1 neaaoy aj ‘areaureN neauaA pue> ‘aideou aysad o| -o08 seus ne ajafiqowomy ‘todeut apadar yrogoo ne 1 yeuT a} mur un ad yeam nv tody areur [njjgowoyne 1S eaurey anu B10 fu J9D “PRU a8 TAPS prop vo Baad eaAR ITU [99 EF “OY UTP “ -uiSre ‘ezeur ‘soumuy yporgo um vane areur [99 INTLqoWOINY ZI—Far UI a9 e] Mg ‘aresrowrar ap yaut uN 1s eaav [TAURI], -afIqouIO} -he gnop 9729 #8 qnreaureN ‘fax ayv0} appumpsBut nv-s rode 16 Jo gdnp orur Jao ad 16 sexy e-| 1$ reauteny ad yeom v-s areur Jao II -owioyne rody ‘surdug ne-1 1 weaurey un ap yuo. ne-s ‘ayredap reUr STOUT Ne ajafiqoulomny “eno[d pued styout rode x srypsap vand 20] nsuadooy ‘areur ja yBuyl ad wa8rou areo ‘smut [Lqout -oyne un 18 esa reur 1S unos If aay “TeAUeN UN ed JexE BIBIE axe JOJOUF Nd are [IqowoyNe UN emg” :sTA NUN vaIaLDSap No adaouy ‘jerired o-yeyordiaqut ure-t area ad 1$ sns yeur ap erfesiaa -uoo ednp apiz fay e| o-yeyE[ar e-TuT are ad youTUO PUISeWUEy 0 nYd -waxe vo neq "yeoreur pour ut uEjd-wLd ur yIS9x e dypao |nxojd woo ‘ajeax sopasaoord v arayumpe 1$ arepronya wisvaoe pdng M2 PRA vege sep “Jexgaape no eée a nu go nyg” :purseyurey piseaoe aidsap xSnsurt [2 yeoreurar y “yroqundgs o 1$ ppvo o vane sep 1S amgan, a 10} nd 3e]op esa Saye TeUT |NIeUTO}S ‘vyETIGoUK ya[dusoD eseD o > vargde usayn ares uy — nize} reur tun] gnou psuy — puuseyUEyscar ca si ajung la ea. Reuseam totusi si urc pan’ la ea foarte bine, dar trebuia sa-i ajut pe Karl, Lene si Anna. Sufrageria era si ea foarte frumoasi, cresteau in ea copaci si flori. Nu conteaz, e foarte usor, pui pe jos niste pamant si apoi cresc tot felul de lu- cruri, Pe urma bunicul a intrat in gradina fara zgomot, aga (imi- t& iarsi mersul acela aparte), avea in mand o lopata si voia si ingroape ceva. Atunci soldafii trag in el si (isi ia din nou un aer foarte solemn) el moare.” Dupa ce vorbeste mult timp despre doi regi orbi, despre care spune acum singur c& unul e tatil lui, iar celdlalt, tatél mamei lui, relateaza: ,Regele avea pantofi lungi cat de-aici pané-n America, puteai s intri in ei si era loc din belsug. Bebelusii in scutece erau culcati in ei noaptea.” Ulterior acestei fantasme, placerea jocului a sporit si a devenit permanent’. Acum se juca ore intregi cu aceeasi plcere pe care i-o daduse re- latarea acestor fantasme.* De asemenea, uneori spunea deschis: Acum am s& ma joc de-a ceea ce fi-am spus” sau ,,Asta n-am si povestesc, ci doar am sa-fi arat jucindu-ma.” Asadar, cum fan- tasmele inconstiente sunt exprimate prin activititi de joc, in acest az prea probabil — la fel ca in alte cazuri similare, fara indo- ial — c& inhibarea fantasmelor a fost cauza inhibarii jocului, am- bele inhibifii fiind inliturate simultan. Am observat cé jocurile si ocupatiile anterioare au trecut acum in fundal. Ma refer in spe- cial la nesfarsitul joc ,de-a soferul, vizitiul etc.”, care consta in general in faptul ci impingea banci, scaune sau o cutie una intr-alta si se ageza pe ele. De asemenea, nu renuntase s& dea fuga la fereastra ori de cate ori auzea un vehicul trecand si era foarte nefericit dacé-i scipa vreunul. Putea si petreac ore intregi Melanie Klein stand la fereastra sau la usa de la intrare, in principal ca si se uite la trisurile care treceau. Vehemenja si exclusivitatea cu care-si desfasura aceste ocupafii m-au fcut sA consider c& au na- in ultima vreme, cand vadea o plictiseala atat de pronunjata, renunfase gi la acest substitut de joc. Odat&, cand, pentru a ise gsi o ocupafie, a fost indemnat sa construiascd o trisurd intr-un mod nou, caci ar fi foarte interesant, a replicat: , Nimic nu e in- teresant.” Atunci cand, simultan cu elaborarea fantasmelor, a in- ceput si se joace — sau, mai corect spus, a facut primul pas adec- vat in directia jocului —, unele din jocurile sale, pe care le niscocea de cele mai multe ori cu ajutorul figurinelor, al anima- lelor si oamenilor de jucairie, al trésurilor gi al cardmizilor de con- struit, constau, e drept, din plimbari cu vehicule si mutari dintr-o casi in alta; dar acestea formau doar parte a jocului, pe care-1 desfasura in cele mai variate moduri si cu o puternica dezvolta- rea fantasmelor, cum nu mai prezentase niciodata. De obicei, se ajungea in final la lupte intre indieni, hoti sau jarani, pe de o par- te, si soldati pe de alta parte, acestia din urma fiind reprezentafi de fiecare data de el insusi si de trupele sale. La sfarsitul razboiu- lui, cand tat? a incetat si mai fie soldat, s-a menfionat faptul c& si-a predat insemnele regimentului si echipamentul. Copilul a fost foarte impresionat de acest lucru si mai ales de ideea de a preda baioneta si pusca. Imediat dupa aceea a jucat faranii veneau si fure ceva de la sold. teaza cumplit si fi omoar. A doua zi dupa fantasma cu automo- jee a jucat urmatorul joc, pe care mi l-a explicat: ,,Un indian e culetor a rémas puternic 5 exclusi astfelc4 nici n aceastd Tubite,vinovities reparatie» Dezvoltares unui copitdoo inun eaveionzag « apesedas i aiprouna‘ongny ‘lua 4 m9 Dw $$ Bunjepus nu sep ‘uewied nes disiu no azajepow gs awain. anoeid et one PUED 2jueeigo 3d esdeapad a eise ‘uu {-ny teaunds 'eano| 95 g>ep "epeoyod n> Y.€ ap agen umioja aoe, 49 Je/> expe ‘ula Sefade Ue ok) 9 aivod nu “oruiaind reur 1s are eur narour auyaag oHeAde [ewe tun e9 aysnu ps ayvod 29 pond 0 ourfap zeryp 1é myaBar 0 srureut miniofyo ‘mynjoaerp equir| eI & nes TUDO soDs v WIND easape ausoq ‘ayred wire ap ad “tny eureur no aye_ose ajafutzop 16 wins -aad ‘azeoytfosur apzmsof ut 18 32> ‘awusequey UL Jee TNUISIPes sep Papa 9s Yaze> ap pfey ‘eonegrys apeustue 16 oy ‘tuarpur ‘ued “Paudsap 1S zep “joaetp aidsop vasape 91200} ‘ojdure yeu 14 aseor “SUM TeUT 30} awUsEUE] eIPDY|_, D0/ UL | 4espaape no nu yas lure ‘nu “-yexpaape no sep ‘nu 20f dedeafuy ig un” ta “edeafuy azeo naony yooe a 30 qanut jf ,"n9 juns vjace “ydeat “UE ATED vAdD Sof Ojos” are are 2°)" ssundspa v ‘f9.9 10p 109 anup are [-npupgaquy ‘my eureur is Ja “my apazey ums vo snds eyes {APAUT RIOS O 16 HepIOS Yop yeypTe e-Tu ‘eon as a0 dumy UN ‘IEP (ates apun2of uy ay$9s0j05 0 axe ad “gmyouype 0 9 “uoHIe> 9p ROWE BND O 9 [MY980TD) ;¢'39S0]9 ut areouBUE aDey yO aumds eu “aseyd no aovof as ps amnur ayre03 aoeid y umoy. (/ SOREBUE 3805 Se ‘fodeur yep y $e-4 nur yoeq ‘Ja ad sorupur ys0y Your wre-1 vaode dnp 1$ “16 yo anoyy e-rur 29 e920 todeur yep wey” pSnepe 16 P Ro Umd a1T8O} 180} © wade Bdnp ¥9 aySoySenod ‘ojayInsuT 1 wang 20 are> aU “LagIeNTeUr deLTeA Tour ape ednp “proruvUT ISeanTE ur “efera ey ouraar rueyidy> are uy “pwiseyuey pipe onnyy 20 poo a gS wen 9} “e) HS “ey” (epULTG ayreoy auTAap Zh12y d ayzeoj utaap Yor “esse ey ‘9389 au [2 Baregaqu ey sund ‘spn a orureur zafyjo un are uy apy aUeI9% em i836 sHlenasqo ap epeouad gise222 Ul oe sof um-qut — pgaruansuosut aaisar8e apes z0patuop erfooroad ye paaop 8-8 BOILy “PIBOL}IN PUISEAUDY O-n|UI ‘aded UT ese] E-| ae 2 dnp seop any es 8 youods yap eu 8 Hed woes eareoyasos seo} ad wy a8 2 dary uf ror -pidys eaaye> no erjurede asnogy 1$-a1eo (Jo naqued yu! oon) gzvoi8 o oqdho ws nay e-na gsneeyy stony amu © rode i$ ensearay ad surdwyy v-1 18 yepyos un wre ‘vaurf JH PABUID so = -aj ad ye]IN v-s BRP O AeT “EMU e yO Nvapax uaUILO pu 7m : urapad yen ys sind yu muy es oP wend TION -ap umay pnd areopid ana 05 ye ep eum SY ps mand y ae pnye ‘ajazeoroid 14 pmyes ayergy yS05 Ne-1 ED tox iP ardsop ynsaaod v Byep BiTV ,,1Snj0} aySose8 o puLN sp a9 Uf ‘yur ary o-eing> e eens mpd wp UN” zEoRE 3 ep IV “Noes oougERN MGA ATE ‘HYOsRIP 2 PN enue xo aunds azegonuy oof sundsee> 30 ouFURS 1 Ta -eure Ty ‘uwop naw ;ASeIq” sumeDs Bane ao ydnp wares as ruaySt taney ‘10 ayfmut Tews ap ‘axapeTOp Ut yesaxpe P-s BA -qoadsaz vaurais v7] ‘pu ap arado 9ey are TuauTeO Top yuns re “ojooe snd 3503 v aze> stuzeigo [nwo PSUR] ad ‘aso Ut yO ve) -vjau azenuquoo uy ,-ojode wade] es 16 yasopp vy waBrOUr Ys ese] v-au ny uzeaqo S05 V"sundser 8 ‘aso auur 2° ru are -anjuy © , fe Us ounze 1 redo 0 ad did a0ej ruzexq0 | JRUIC «pp aysad sumue |-¥s ¥ seSaqeq Ned PS» «{1B19UT aman wary} Puy wey “poeayd pIos up “es ut amp st gds edit 1g 19a pmjon 205 16 aso wr und po ad Wp: > vidas ed “os «otureigo yur sep oe ww nds 7 MOH -zeigo 1805 8 ¥> aySeounsax [q “HEpIOs aNBD ap areosnppUT eT 1e3EG 082 fi omorat in niciun fel, afirma in mod repetat c& tunul de mare, incat ajunge pana la cer. Nu am considerat necesar si fac si alte interpretari; prin ur- mare, in aceasta perioada, am adus in constient doar ocazional simai mult sub forma de aluzie o chestiune individuala sau alta. In plus, tendinfa de ansamblu a fantasmelor si jocurilor sale si remarcile ocazionale mi-au dat impresia c& o parte din comple- xe fi devenisera constiente sau cel putin preconstiente si am con- siderat ca att ajunge. Astfel, o data a remarcat, in timp ce statea pe oala de noapte, ci va face chifle. Cand mama lui a replicat, intrand in joc, , Pai atunci f& chiflele repede”, el a remarcat: ,Esti mulfumiti daci am aluat destul”, adaugand imediat: ,,Am spus aluat in loc de cachi.” Dupa ce a terminat, a comentat: ,,Ce des- tept sunt, am fcut un om atat de mare! Dac mi-ar da cineva aluat, as face din el un om. Am nevoie doar de ceva ascufit pen- tru ochi si nasturi Dupa aproximativ doua luni de cand incepusem si-i ofer in- terpretiri ocazionale, observatiile mele au fost intrerupte pe 0 perioada de peste doud luni. in acest interval si-a facut aparifia anxietatea (frica); ea fusese deja prefigurata de refuzul baiatului de a da curs, atunci cand se juca cu alfi copii, jocurilor de-a ho- fii si indienii, foarte iubi in ultima vreme. Exceptand 0 perioada intre doi si trei ani, cand avusese groaze nocturne, se prea ci n-a suferit niciodata de frici — sau oricum, indiciile acesteia nu fuseser& observate. Anxietatea devenita acum mani- festa poate si fi fost, asadar, unul dintre simptomele pe care le-a facut vizibile progresul analizei. Probabil cd se datora si incerc’- rilor lui de a refula mai puternic lucrurile care deveneau con- stiente. Descatusarea fricii a fost prilejuits probabil de asculta- rea basmelor frafilor Grimm, de care se atasase foarte mult in eatat Melanie Kiein ultima vreme si cu care frica se asociase in mod repetat-22 Fap- tul c& mama lui nu s-a simfit bine timp de cateva saptimani si na putut sa se ocupe prea mult de el, lucru altfel foarte obignuit pentru ea, a facilitat probabil transformarea libidoului in anxie- tate gi se poate sa fi avut o contribute. Frica se manifesta cu pi cAdere inainte si adoarma, lucru care acum dura adesea mult timp, comparativ cu perioada anterioara, si prin ocazionale tre- ziri din somn cauzate de spaima. Se putea observa ins 0 regre- ie si in alte privinte. Jocurile de unul singur si istorisirea poves- llor se redusesera foarte mult; arata atata ardoare fata de invajarea cititului, incat parea ci face exces de zel, caci deseori voia sa invefe ore in sir si exersa constant. De asemenea, era mult mai obraznic si mai pufin vesel. Cand am avut din nou prilejul de a ma ocupa de copil, chiar dac& doar ocazional, am objinut de la el — ins, contrar celor pe- trecute anterior, doar cu rezistente foarte puternice — relatarea unui vis care-I speriase foarte tare si de care continua sa se tea- ma chiar lumina zilei. In vis se uita la o carte cu poze, cu ci- larefi in ele, si cartea s-a deschis si din ea au iesit doi barbafi. El, fratele si surorile lui s-au agatat de mama lor si au vrut sd fuga. ‘Au ajuns la usa unei case, unde o femeie le-a spus: ,, Nu va pu- tefi ascunde aici“. Ei s-au ascuns totusi, ca si nu-i poata gsi bar- batii. A povestit acest vis in ciuda unor rezistente foarte mari, care au sporit atat de mult cand am inceput interpretarea, incat, pentru a nu le stimula excesiv, am faicut-o foarte succinta si am lasat-o incompleta. In materie de asociatii de idei n-am obfinut mare lucru, doar c barbafii aveau in mana bastoane, pusti si 2 Ine de inceperea analizeiavea oantpatie transformat intro preferinta pronunjat ric Fa de basmele fratilor Grimm, fat cu aparitia schimbirilf bine. Tubire, vinovati si reparatie + Dezvoltarea unui copiloo nun eaeyjorag «aeedas aigoun ‘ong se salaquy 5928 uy ganze efap 19 e101 -ajrue 9 14eg04g 2puy>y Hapyos suns aje;Daigo e> 2224 25 wind '/es2U9B UL gp ede g> 2004 as uno eareqanujuud vysajiuews 1U3D2,ynnsaiaqy ezne> ye DIEU ESEODY ee -ardraqut jnpxoquod uy “ea uy gies ps ¥9 punseN o ad jnuo‘id snd eg pugo ‘urzeSeur mun reunnta efey ut ‘zatry ‘Ja ad vaatad |-ore ‘arens yepyos un gout 16 ‘yeplos un v[ ap 16 eAeNO rurIzd eA yo vvowia} as yo Serax e rarfesiaauoo tnsmazed ad ‘snjd uy “pardid no s0vol as ys sIZI9yUT v-r yseaae pug va ad yexpdns v-s po ‘vauDU “258 ap “¢nDsoUNDaY y “FRIEGEISzTU PUTO” TH COLES UW asTPURT os (RUT Pope Up Aer ap Tee FAOHT Un ap auIDy Dea ap GSH WE] PUES py"ePHYPT] Nes EpHOs 9 "Dep ‘ALO rere uno ané ps yur ayreO§ vara ze [a er ‘azeoyyfera 1Sn}0) UNS area 16 aseoumyy juns are auifar pyspeg ‘areoyfera yexeAape Ne -six9 nu go ‘asasnds as tao yemeaape ayy nu ps [IqUsod a “1Sn}0} "> -puy areoytleza ap away as go snds v mnjido> ‘tuyouRUI ezneD WIP a1vour aze> ‘nys mpryes pp O-t BySAde PSUT “PIARNO areDUEL 12g -39q mun pi9yo t-areo areonfera o ardsap vxo RUuseg “RUAN 0p yrumue un vauseys 0-1 are> ad ezeor8 audsap y1qu04 oewoys ut 18 ey UT sMAysTP Y eA [N}O) DUNE pOeP Bo (uTeU 1S outa} as yo amdryout 1S ud vse) UZa} as ze, "9 ND ade} ad Baad Ja ND PRT vs [LIE wD yLIOp e-1g 1S my TUTE IN -o] UL eurSeur v-s po snds wre-] -vour varejardiayu ap pies afuay -siza1 2079p advorde nav e nu ze ysao" Ul , HeUIOYS UT ‘oJODe ad 48 ung ut idid urd yenut e z0sifaq un” :apundser ,, znzungut sunfe & wind 18 eAauD [aoe @ au” eaur vareqanut ey ,aygosngerd 98 seo ‘va 16 aySosngerd as eseur ‘eapod ad apes nueavy ‘pwier “Ep 96 vse gyeO} uNYE 1S pseu ad jndeo aund 1-16 uneds um ad api pzese a8 eaautD ‘auneas 1 asour yuns va ut 1S pIOUIED 0 a DEUIO}S :RwUSeyUR; BarvOIPULM JePP|Ar v ‘guNg 1S deuTO}s audsap axes oAUOD O-UY xa]UOD ysade UT *, PUN UT Bey" “zy eY PAUCITY rex ayre0y umoe ‘eisaadxa yyzne we vase ednp dug amos ey sm] tnidid naquad vauray as go ayseour -ngau ‘guzm urp afa9 uy ‘16 BRIng UL yoseauRE [-ps ‘[2 ad a0qe> Bs ayn re eros no [nyeqreg BD eauta} as ¥> ayapanop as JOTI -ose qnfortid n> “preye asar Wt epvod 1 aqos [nUIOY UT apes THJoa Ip 9 Eep O-RUIp apaa vq “PUUTEOP O PIE as My BIaUTED UT :9]a1 voypwuan azod no ase o-nuy nzBA v yO ynseAod Y “Taqos TMUIOY ur nu nes pis TnIoaeyp Boep TmIdey aidsap 1$ y1qOA teu Y “Eres O no ‘Suradooe ad va uid aomn ys eaynd se yeqreq un 16 yme8 09 oF ope 1$ yo eisarduay vapyp ueayy ad psunfe p> nuquad “(arzpeour ny -uad ajarad ut pimypziypsap 0) eurumy emaans as apun ad aya1od upp eme3 aseziads |-29 eyseane no pinye8y ut snds e ‘TuLOpe v 9p aquTeUT OL NOU UIP Mozy v-s + puRD ‘BIEP O "Hdny no avez e-oP aya 1g nae ne areorsayin ajauseyuE ‘T yap Opuramnd yeur eID po naquad ynusay e-S nyy yMUE ne po vse ‘fo ad qeosnduar et 1g ‘puyurgye e8uny equiz| no idnj nea — 39 J0[n Pe TO[EZUNRo apa} -eds uy — wapunnyarg "Pou ap ayuaumuas n> yepose v-s Nu YSU are ‘Sta ye arenuNUOD WI EIR “rBOTIA}TN ajawuseyUey 1S apastA ap 1$ veypre nuony ‘ue|d-wrd uy ypnur reur wunde easor oqsa}UE ~yED -reuzai urjnd ay7e03 prenxasouoy eyuauodusoo “eperopuT BIE equeg murs un swop w1o yo 16 TRIED UT adyuT e-s HHeqreg anuip [nun po esau eaae yoaUn yo WyEI—H Your e Tody “afuay -syzat treur prey earejaidiaqur yeidaooe w 18 “ténsuy j9 ee) ys 94501 -op 1$-29 B909 v TRyXayLLOD UT TeUIDO} ‘aysarpIUT as [hurd 6 yO wsUT yeoydxo we-] *,a[eour a nidid sep “ue neza ajourse” y> yeoridax b “auia} as ByEPO}O} are> ap 1S aysar0p [+S ares ad ‘ays MTB Te ‘areur ja0 Thidid pyurzardaz eaysaoe yo ywordxo wre-t pug) “a}au0!eG pr v886 tari mele cum ca soldatul e tatal lui, care il va pedepsi pentru intentiile obraznice de a sari in trasura — mama —, s-a interesat de actul sexual in sine, lucru pe care nu-| mai ficuse pana atunci ‘Cum poate barbatul si-si bage pipiul? Oare tata ar vrea si mai faca un copil? Cat de mare trebuie sa fii ca s& pofi face un copil? Matusa ar putea s&-l faci cu mama? ete. Rezistentele se reduc din nou. in primul rand, inainte de a incepe si relateze intreaba vesel daca ceea ce-i pare ,,groaznic” va redev pentru el dupa ce-i explic acel lucru, asa cum s-a intamplat i pana atunci. Spune, de asemenea, ca nu se mai teme de lucruri- méacar cand se le care i-au fost explicate, ni le, visele si povestirile ulterioare explicau de regula si comple- tau ceea ce se petrecuse inainte. Astfel se explicd si interpretirile mele foarte incomplete uneori. in acest caz am avut un material deosebit de bogat, care a ri- mas in cea mai mare parte neinterpretat. Pe lang teoria sexua- 1 dominant& a lui Fritz mai puteau fi percepute alte cateva teo- rii despre nastere si curente de gandire si, cu toate cd aparent mergeau in paralel unele cu altele, din cand in cand c&pata im- _Sevenitrecent vizibild lag]. In general, atitudinea Tut fata de fe- imei, ca si fafa de barbafi este foarte buna, dar cateodata observ c& priveste fetifele si femeile adulte cu o antipatie irafionala. aa Melanie Klein ‘Aceasti a doua imagine feminind pe care a clivat-o din mama iubita, pentru a o pstra pe ea asa cum e, este femeia cu penis prin care trece, aparent si pentru el, drumul spre homosexuali- tatea clar indicat acum. Si in cazul lui, simbolul femeii cu penis este vaca, animal care nu-i place, fiind ins foarte atasat de cal. Voi da un singur exemplu in acest sens: arat dezgust fata de spuma de la botul vacii si declara c& aceasta vrea sa scuipe oa- menii, dar calul vrea s&-| sarute. Faptul cd, pentru el, vaca repre- zinta femeia cu penis este dovedit fara echivoc nu doar prin fan- tasme, ci si prin diferite remarci. Urindnd, a identificat in repetate randuri penisul cu vaca; de exemplu: , Vaca di drumul la lapte in oal&.” Sau, descheindu-si pantalonii: ,Vaca se uit pe geam.” Otrava pe care i-o da vrajitoarea se poate sa fi fost determinata side teoria procrearii prin mancat, pe care o avea de asemenea. Cu cateva luni inainte inca nu se putea observa practic nimic din aceasta atitudine ambivalent’. Cand a auzit pe cineva spunand cA anumita doamna e dezgustatoare, a intrebat de-a dreptul uluit: ,O doamna poate fi dezgustatoare?” Fritz a relatat un alt vis asociat cu sentimente de anxietate si, iardsi, cu indicii puternice de rezistenta. A explicat imposi tea de a-l povesti spunand ca e un vis atat de lung, incat i-ar tre~ bui toat& ziua ca sa-I povesteasca. Am raspuns ca in acest caz poate si-mi spuna doar o parte. ,Dar tocmai lungimea a fost groaznica”, a replicat el. In scurt timp i-a trecut prin minte fap- jungime groaznic&” era pipiul uriasului despre care era vorba in vis. Acest pipi a reaparut sub diferite forme, ca avion pe care oamenii il aduceau la o cladire ce nu avea nicio usa a pare 8 fie un simbol mas 18 nu ive foarte claré semnificatia clu laralteori, un simbol femiin, 87jdo> nun easejonzoq « agesedas i axigroun ‘aygny ‘pinyfe e Hes Wo;duiys MUN [OHTEUSTp [ZS Ul easape eArosqo a eo aS UM fH wareTOO FAP TAIT Tneynzar reop —niziey OT Saat 13 -e1OAvyop areqUITIDS o astuaas BMUpD ef “urs era vysaoe “Snyo0} ‘rojauuseq wareyN> ap piey ourusraae o 1S yareue ap pies ere onedque o (jaw ap ‘aur9) Tew as nu umoe yo ayspupUI nD yemnSise v-ww — azeD—apUTA -omne ap pryaze0UL fa}s09" v areULM vO a) vopea ‘aured ire Fanp dui yams “adTRUENT TPF Wy BIgoy SRaEE aU gabe 180} & aisardurt yiseaoe ‘now ‘UIp pea [res P1ze00 nae wre pupo ‘nyzze) Teur Tuy eAayed ‘eyUapsoxe aysaud ~urto eapey injidoo ‘ysur ea ap prEZe Ul “arqoy Byseade ezTTeUE 3M -ad ure nu ‘oquadar HaoyeTED Foun ezne> UIC] “nuONy sae yD] ws surauoo y vaind nu 16 mSu1s epens azasioaty ps yetrods wypre as zqurg yeradax pour ut proseyrt 48 prosefuruoure [J ppens ad ap nf -o1eq po madey ‘aeyeTeax Ur ‘ep as viaysaoe ezeq ey “pens ad ap idos ap aigoy yreosn o 16 aseysrxa ayejarxue ap EMAyTY “urind ap -spai ne vamuope If jruwog ‘aurBanur ut jnugdsyp v vayeyonx -ue “— ayeyarcue ap sopasta e ea pedoutid ut — yyerose ezzfeue 9 “tifeaesqo tou ap rrpuryidys ases ayeumporde asaze ednq, (giepnip gseo o-suy nes feiaeo uy a}Samd0] njoavtp areo ut “Joaetp audsop awuseyuey 62 ajaseoxoumU Ut TUTAroputal fuazard) yenxasowoy 199 16 apeue tary tuejayy Honore ye jruzamnd ayreoy uBuurayap "103984 ezvouorfoe TE 1 ‘eau varargd pdnq “Ja ap fey ayewatsauSe eadord mpgyey ead -nsv pzvajoo.0id 16-p9 Jayyse “niony ysaoe aygagnar nu go reumnu “ey -saoe a9vy 1 29 vaad ‘e}P} ND UeYNUTS ‘fureUr aDey -e ap efuLIOP ‘agpaey — aysnur aug ad ea utp meager 1S nesqut are> ‘oyeory>ut “pn ajouo$en asf neysixa eo ruquad asnoeyd tareo ‘rayjaye mun vaymo yeo0aa y “Truajyo no punardum asiéar apun ap wareqanut no panqeSa] UL ayUTUL UL TUAA e-1 are Ny{eIp UN IOP -qns 10a pyep-pIse ap aToapung ap y}LLaJO v-9] axed ad ara -P1DOse UIC] ‘299 DIP as BS aswSRT |-nU “efs0J No asnuTf ff ‘asefunL nsta asasny noyjdau ao yrep o-nUIp eumvas yep ns tdid un aysazop 16-9 fmadey no 16 ry [prey no aovy v-ap tSprer nav e axed ‘areyaudzayur ydng "ynz~9 e 1$ suounuy eg “punadux ‘fopugure eaapun ap yar ny “areUL ap [95 &] RureY ap 29n8 un fa If snd w-1$ po 16 axeur puTeY ap san un voae are> safyo un espe Ja ut vo [mde reunu aqeod 16-o sep “nogid ysoy v go ye]UaUIOD v SIA 3[e axdsaq ‘349 aar[dxa at ps od m[npe Ho} Bep ‘JP Uy ,U"PE ayreoy” pye as ours adsap ens aj nu area ad apemuony av0y vp -up8 area ut [noo] goep eqanu 1S ynus ayswoy esaayUT [f vareyard “toni ‘Teroua uy ‘autur no pumardu ‘sta mysaoe v ayred areur 0 nurs yeyardroyur v-1g “epoyp no preogz 1S areosrur ut yep [UAH uy geuin ad amour jf ‘wan UIp elap yerOqoo ne axed “tua -toJ@9 jruojnfe no “1 Burs areogz vs aygasnar mst yTsrey: ©] 'pleur 9peo'ad (eureur tzo9ype 18) pye9 aySeu 16-16 adaou0> 14 92 eaapr ‘arayseu aidsap my e109} 1$ sur pzeauor{oe sta 35998 UT "get ap pfey elutop aidsap 16 wunoaud ‘mnyeyey fe [29 1$ rourewr [nd -100 audsap puiseyuey o exo vysvaoy “20ejSut [-Ps JwT2DU v 1S 10} aysad [2 ap HefeSe juaureo ap yLradooe va nSeuip “TuauIeo ap a} 2809 exo afoxysez95 1Snyo} ep “To [runl UT NEUE DTU KS PEGA asMai mult, as prefera si nu folosesc expresia ,,tratament com- plet” in acest caz. Aceste observatii, cu interpretri doar ocazio- nale, nu pot fi descrise drept tratament; ag prefera si le descriu drept un caz de ,educafie cu trisituri analitice”. Din acelasi mo- tiv, n-ag vrea s& afirm c& ea s-a incheiat in punctul la care m-am oprit aici cu descrierea. Dupa parerea mea, afigarea unei rezis- tenfe atat de active la analiza si refuzul de a asculta basme fac ca educafia viitoare a lui Fritz s& ofere, din unor masuri analitice. Asta ma aduce la concluzia pe care o voi trage din acest caz. Sunt de parere ca ajutorul analitic n-ar trebui s& lipseasca din cresterea niciunui copil, deoarece analiza ofera un sprijin foarte valoros, iar din punctul de vedere al profilaxiei, incalculabil deo- camdata. Chiar daca pot si-mi intemeiez aceasta afirmatie doar pe un singur caz in care analiza s-a dovedit foarte utila ca ajutor in educafie, pe de alta parte am sprijinul numeroaselor observa- ii si experiente cu copii care au fost crescufi fara ajutorul anali- prezenta ca dovada doar dou’ cazuri de dezvoltare a co- 35 care-mi sunt bine-cunoscute si par potrivite ca exemple, trucat nu due nici la nevroza, nici la vreo dezvoltare anorma- putand fi asadar considerate normale. Copii in cauzd au o dispozitie foarte buna si sunt crescufi intr-o maniera foarte ra- fionala si iubitoare. De exemplu, un principiu al cresterii lor a fost acela cé toate intrebirile sunt permise si li se rispunde cu bucurie; si in alte privine li s-a permis un grad mai mare de na- turalefe si de libertate a opiniilor decat se intampla in gener ins au fost indrumati ferm, chiar daca tandru. Numai unul 2 Copii sunt frate i sora, dintr-o familie pe care ocunosc bine, astfel cle cunose amé- runtit dezvotarea, Melanie Klein dintre copii a facut uz (si doar intr-o masura foarte limitat&) de intreaga libertate de a pune intrebari si a obfine informafii in scopul Jmuririi sexuale. Mult mai tarziu — aproape la varsta adult —, baiatul a spus cd rispunsul corect primit la intrebarea sa despre nastere i-a parut complet inadecvat si ci aceast& pro- blema a continuat si-i ocupe mintea in masur& considerabila. Probabil c&, desi corespundea intrebarii puse, informafia nu fu- sese completa, deoarece nu inclusese rolul jucat de tat’. Chiar si aga, este remarcabil faptul c& baiatul, desi preocupat in sinea lui de aceasta problema din motive de care nu era nici el constient, nu a mai pus niciodata intrebari corelate, din moment ce nu a avut niciun prilej de a se indoi cd i se va raspunde cu draga ini- mA. in al patrulea an de viat, acest baiat a facut 0 fobie de con- tactul intim cu alfi oameni — mai ales cu adulfii — si, in plus 0 fobie de gandaci. Aceste fobii au durat cAtiva ani si treptat au fost invinse aproape complet cu ajutorul afectiunii i Dezgustul fafA de creaturi mici n-a disparut ins niciodata. In plus, ulterior, baiatul nu a aratat niciodata dorinfa de compania fora, chiar daca nu mai avea nicio aversiune directa fafa de ea. {n rest s-a dezvoltat bine in plan psihic, fizic, si intelectual si este normal de sanatos. insa lipsa marcata a sociabilitafii, rezerva i retragerea in sine marcate si ele, precum si alte céteva tris&turi asociate imi par sd fi rimas ca urme ale fol Itfel invinse gi caelemente permanente ale formarii caracterului sau. Al doilea exemplu este o fata care s-a dovedit a fi in primii ani de viat& ne- obignuit de inzestrata si de dornicd de cunoastere. Incepand cam din al cincilea an de viafa insa, impulsul de a investiga al copi- lei a slabit®® foarte mult si treptat a devenit superficiala, fara 2% Acestcopil nu acerutniciodatclarificst sexuale, a bir, vinovitie sl reparatie + Dezvoltarea unui copit1ido> nun easexjorzaq « axesedas aignousn‘angny, “aqueyp yopdtuo> asiuaid oun ezeq ad gs -Beanpa ajtuuas afauyidapuy indo wo ene ase laze yuoane en pty zyeue 9 sun ne 97 2p jewasqo iH9,94>U Ep e| ap un areza.dsido aRewKoude InDa1} ny a (JU LeqUIIYDs yas nu gs aed JOUaLX ego YVeYSUOD Wie eau elvauodxa iyisd PSO Uy ys0j © Touray > ad njduraxa ey uiruaaar ¥g deiepopru nav ne-3y mu Yo — aBajafu e rej — gosvoundax ys amgan area uy axfengis 0 no ayeydayseau ad yyumayuod as 10] 10[1d 09 earaparouy 6 vaysoSezp ensed v ap aace a ayeyeuUasut pUIIx “Cul 9p apepEns Jom e Hunted Wjnur ap yD ‘vares1a2uy azau0p “urge Bs eHOAaU 9 1 ‘prezo;nfeau PIU as Bs 2ey 0 1S zeaISUI aze> ‘osi{g zngor 1S pjuaysizar no ysut pyumayuod ag ‘afenxas ayru “hysoyp ef axratad no yosvarnungy rps ‘Hzaydeu eazapaa uy ara8ex -24 eyerdoide aruxod ap jpund vo 1$-npueny ‘eaz20U & va “(pan ‘que avazardstop ‘apoadsax ‘6 a0az ap anf ut ayszga no Yorgq 10p) Santa sopTy varoparour 1s enedums eBnsyo v ap vareaza0ut Uy “um> yo uneag ATV] I] & UNS!/EIZOg JowIa aLOMayy a\ze> eseoUMY, Ul ‘Terfaed seasons n> rop nes sasonsut nd yeplos v-s sroUl -9P 18898 BOR PUTA ap 3S0J Ne 19 ap an1S0I05 aJamuaTPadxa 19 “1 -oSepad ny “uoduT — nduiy FOP Sar TET ‘Aap MI TBOSEPAT .<'31231 -0 puny v> juozaud wy pued ayeidaooe aryjaury asumeau pupsy upp awe /— areyayduzos 0 v> — gyuaysise eo vifeonpa yosvalnys ys inqan ea ezyeuryisg “quazaid uy eued ayeqosde 16 aung avfeonpa ap dioutd voremyerur aundnsaid nu wsease ‘so[rtdoo earayse19 euvyisd aonpoxut v ap woaau ura}seoundaz yop ey “ozoragU aUTADIA ped nz <1) four aze9 TuaUIvO Jase ardsap uNTQOA nu gs e9 ‘aFEIRUMUDE jums vareyoazap pzeayaye a> aHiqryuT 1S aUEEA “efuLIayns: amu ef ur{nd Jao nes ysvoarau araped oe aonp jod ares ‘aq -eUOULINSUT “treUr feyMoYIp sOUN eULZOY qns nue asad quBA2aI5 sedeax ‘azanuaje as ps [0 ay[hur ap aovy af sopffuted eaunyfooze azeo ad ajao ‘axourur anejar aTHpHNOUEP Rsuy “sasons no aysed ap ayy Bs [aj ysede ap axeyoazap ap apffeymnoytp vo 1é vasape yd upqut as ‘inSisaq ‘tudosd aja{ioy ut vazpaiuy 16 jnfemnd prod 1 pun ad 1$ pjunspur puroses o el Loasep yzvanda Hesysezut ridop “sey ut eyénqeut eyEp O-NUTp 9 eISLAdR ‘ILO, Inzeo uy “Heasozar 1S yqeisosau utaap Kouajard 16 tase. sae 1$ rjaqar jmdaup v-ap nes yuedyys ap nax8 16 raput yfununo punye ued neza ares 120 anurp ea fe> “umpour aytzayIp reur a[a> ut 14 yzneo ore tradoosap wivod 28 BS PAR ‘pep O-NUIp pzeanga nidoo rfensazut teu 120 ‘yOIsap ¥e9 ans ro[H|pe [nsa}Dezed ap yeryeIap Teur ednso as v ap 18 s0pHId 09 vareyfoazap eazasqo & ap Thfoytd are auDUO “Weayozar ap T1q jsoduat advoade purayqoad o ‘rung eur tao 180Sepad nns 16 ns ne uno ege “1$nj0} seUNET v |NPLAIpUT varaygarD ‘tLATUSUIO v BL -emyno vareyoazap aygaatid ao uy ayfnur yezyqear ne ayeqorde 1$ ung umoe pued arfeonpa ap amridiourid yoep ery “nupaur jaar ap 399[9]U UN Zeop {Ipaaop v “uLfnd Jao “(rue avazardstourD axe) yuazard uy gued ‘aung arenyajaqut Heapedeo yrelopul ARF NeISPO 9 a]to} nd “TojasazayuT e auMIZuNyord eres 1S efgaut e ap ararz[d 6in privinja ascultarii si istorisirii povestilor. De aseme- nea, era tot mai taciturn, hipercritic, absent gi nesociabil. Desi tea fi descrisa drept ,,boal cem, prin analogie, supozitii cu privire la evolufiile posibi Aceste inhibifii in privinta jocului, a istorisirii gi ascultarii poves- tilor si, mai mult, atitudinea hipercriticd fafa de lucruri minore si purtarea absenta s-ar fi putut transforma ulterior in trasdturi nevrotice, iar purtarea taciturna si lipsa sociabilitatii, in trasaturi de caracter. Trebuie si adaug urmatorul fapt important: trasatu- rile indicate aici au fost prezente intr-o anumitd masura — desi nu atat de vizibil — inca de cand copilul era foarte mic; abia cand dezvoltat si cand s-au adaugat si altele au creat impresia itoare care m-a determinat sa consider recomandabila in- terventia psihanalizei. inainte de aceasta insa si, de asemenea, ulterior, avea 0 expresie neobisnuit de ingandurata a fefei, care atunci cand a inceput si vorbeascé mai fluent, nu avea nicio le gaturd cu remarcile normale, dar nicidecum frapant de inteliger- te pe care le rostea. Sporovaiala vesela a baiatului, nevoia lui pro- nunfata de companie nu doar a copiilor, ci si a adultilor, cu care converseaza la fel de bucuros si de liber, formeaza un contras pronunfat cu caracterul Am putut invaja insi gi altceva din acest caz: anume, cat de avantajos si de necesar este si se intervin’ cu analiza de timpw- riu in cresterea copilului, pentru a pregati o relafie cu inconstien tul sau imediat ce putem intra in legatura cu constientul l Atunci probabil ca inhibitiile sau trasdturile nevrotice pot fi in laturate cu usurin}a, chiar cand incep sa se formeze. Nu existi indoiala c& un copil normal de trei ani — si probabil chiar mai Melanie Klein mic —, care vadeste adesea interese atat de vii, este deja capabil 95 din punct de vedere intelectual sa infeleaga explicatiile ce i se dau la fel de bine ca orice altceva; probabil este mult mai capa- bil decat copilul mai mare, care este deja limitat afectiv in aceste e mult mai aproape de aceste lucruri firesti, cu condifia ca edu- catia sa nu-si fi extins prea departe influentele daundtoare. Aceas- taar fi agadar o crestere cu ajutorul psihanalizei, in masuré mult mai mare decat in cazul acestui baiat deja in varsta de cinci ani Oricat de mari ar fi sperantele ce pot fi asociate cu o educatie general de acest tip in cazul individului si in cazul celor mulfi, pe de alta parte nu trebuie si ne temem de un efect prea amplu. Oti de cate ori ne confruntim cu inconstientul copilului foarte mic, ne vom confrunta totodata, fara indoiala, si cu toate com- plexele lui, in forma completa ince masura sunt aceste comple- ‘SeTetic? Potrivit lui A. Starcke, complexul carina Ta sugar, oradacina ontogenetic’ reprezentati de dispariia periodica a sanului mamei, despre care considera cA ii apartine. Respinge- tea fecalelor este considerata a fi o alta ridacina a complexului castrarii. fn cazul acestui baiat, in care nu s-au folosit niciodata ameninfari si in care plécerea masturbarii era ardtata deschis gi fara teamd, exista totusi un complex al castrarii foarte pronun- care fara indoiala ca s-a dezvoltat partial pe baza complexu- dip. Oricum insa, in acest complex si, mai mult, in forma- rea complexelor in general, ridacinile sunt prea adanci ca si putem ajunge la ele in profunzime. in cazul descris, fundamen- beasea, Ar fi fost posibil, desigur, s& fie depasite mai devreme si bir, vinovatie s reparatie« Dezvoltarea un’ copildoo nun easeyorzag « ayevedas# aignouyn ‘sgn ‘auedap 150) ne isjnduo> so] rusy2e1e9 40] easraBex9 lewny "09 38928 Uae ap ateoua5uy opru rey psu Zz ND Iz ap wfera ut yefunuord pow ut aisopya as gureur ap pfey Seumed njuaureseye ‘quansuos ur myn ~P1eg aye asvON)sadUT JO[afuLIOP HrINpe v areuLN e> ozteue efurared uy aye aprpsap va ‘ganod -euorfovax ajrmHfeurioy ‘optrypnyar eaye eA nu amd ezteue piu go Bjuaumsre wand yo Japisuod ‘azeuum ydaug “youytdure ay 1p ‘pour NPA ur ayisnar TunrfeuTI07 aysaoe ezeayaye NU po storHmpe ezyfeue ump 1S eye ure ao vaad tore 1S wpa, *, NTU vayeygunq” ap pjudIsisuoD yzop o are 1¢ 11 ad quaureo nquak argornagq ‘gienumps eur a “painodunp 1 “efutatsd ore ut snp “1 e-s nu mmyerq & Ung Y B ap FIEYOAzap aug vayeDede> “snagde ne are> ,apourosur’ 1opumyps “24 epnpp ut ‘ayrede ayeyMyTp o1ru yjutzard nu my var}sap ‘n]q -luesure Ut jen] “E>e} 0-5 nax8 auTA tf Loasep BO 9}e0} no “wurEUE vyerope poseaumfqnur 1S-ps vO JOWEINOse ap JUD!YMS 9 “TeI8Uas uy i$ aung rewr tnzony pfutmén no esut peau ‘sndns ay ys nai’ 989 H “giepo}0} “6 afuLZop 1S waxed apdoad vaak e ap eayenTig’s -od gnu ay3e0j aygomfarg “tuned no appear ur 16 eyequmypsou yisajrueur as auvo ‘ayrapezeure> ap 1S pseouajauid my eauTpraye ur ediound ur apaa as myytsoqne paurppac] x0;>aj0xd 1$ zoLadns aged naqUy ‘@AROU aye UIp ‘ESUT aRUIS as IsaraUtay [MXas ap fe ime pow sie. 7) araSeounsai epioze v ap vajeyoedeour no oAUAP! Ze9 UNIT UT ays nu axed ‘oj NPE TYME v alapeds o snpoud v-s BySeaIe no pUBUT U-pUR ‘aqeINTeAN UT 1S 1 “AUUSRURZ UT Teo nu IS arp) 120 ‘ajsauSe yfuaaap b ayeylatsarSe ap afeuoyze20 tapysayrueU Nd sop 18 pugiq founge gued mmyeteg *,apouroour” LnyRseN ap 1S BI vue yaxfuanz9yut fnsmored ad yefumuoad reus 403 #6 apereantdxe nd pupdaout ‘vo yexeaape 2483 “Jostiad untonu pavy edurgyut as nan] idoo vy 16 ‘rararmpe [MZB9 UL Wo >f V] EXD YO ‘aTCUOS .qo vzeq ad “psuy puLTye joq “@yuaRsuo> 9f-npue> y ayeod ayeuorstnd sopurgosnun v 1g r0jafutzop ware) 9ja un ap awa} au v ap aNOUT UNIOIU BySTxA NU ’p|eT -oput grey “vau/Siz0 neaae 1é-are> ut rojaxaydwios aytenanse yald -wo> auTUNa as Bs 1$ nu sep ‘ye{durgyUy e-s yeoap Jos yeur NUT sayy uejayy 968 a incalca limitele consacrate altfel decat se intampla in general cu baiefeii afectuosi. Relafia cu tatal este excelent, in ciuda (sau sive. Si in aceasta situa- fie, e mai usor de controlat o emofie care devine constient& de- ct una inconstienta. Simultan cu recunoasterea dorintelor inces- tuoase, el face deja incerciiri de a se elibera de aceast& pasiune si de ao transfera asupra unor obiecte corespunztoare. Dupi pa- rerea mea, acest lucru poate fi dedus dintr-una din conversatiile nun earejonzag « afesedas aignoun “uygnt (0002 ‘811 e1mp3'z"jon 21809 eonys ‘dipao [nxetduros ap pugurf ajao saye peut ‘apenjounsut soins -induar v ayred o eqryurou ‘auisequey 1S MD0l wt aysaren 16-p>eP amunad oysyuep urdep ad ezvarunse 1S vyseae nd pIn}E39] 1qryur O1oTu eyere mu E>ep ‘eoeysHES O-s sed n> sed pores: doo ‘sazaqut ase puntrdxa 18 ous ap fe THsaxOIUT Je[MUMAS ays H areD UL epeoLiad ‘POUC] "PULIOU ap Jo¥ UN TEGLIS ayvod as auNLySAYP PISeADE Ut ED Pau "eINJosqe ByeyS=D9u 0 aUTAap astz-nudosd razyfeuR e ‘TeUOIZ iqisod arfuaazayur auindwy teu mye “wangeTur 9] Bs 1S LNyESEN aysaze ad arruedy}s waund pS WHOp ysUT eaep ‘oyUaIdioUr asnoraaU JOPMyPSRN aHuayE WEP Tairad ayamnunsuoD ds ype Mun & PZOIANT SIO po wage ps snd -SIp jung 3yuaaautg 3469 [ryuaLuNSze req] “eIqojoo7 nes areo}EIaN TOTTACUTOG & BaD WT TOTSOIPUPS ese UIP eS TUTST TIN “Hina gapestos uy epeoq ~19} affues3 sexy wraynd ny” :ounds pnasg ‘yn Tey ,*,ezorA90 aids arftzodsrpard o nu yoep ‘ajeua}sere> LpuOyap ayruMUe aus dnp onpe azeo ‘nyzzey reur ap efera ut pfueyodwy ne euneapiowa spy auelayy (0002 ‘214 eimip3 ‘1409 | e70uN0N"'Z Y0N°32240 oy areo ‘aye|nyar z0jaxayduwoo ye juauza’ fave Ja UE RUwOd your NU p> nfejueae ndoo ye ap pley” HaY0 Y L-ps aywod as wswaDE yO LI ere 1g "preaasqo 3s05 B yD [madey utad zwop tdoo soype are a}UAA ->ayy ap TeUTpIOKNX@ artigo} ap arsaqasoap as SUH M|NoTUT wrGOy > wiapysuo> pnary “dipag [mxejdwo> ap juaysuos unjdap ad yu -anap v po mnpnydey eunm ad ap ye8qseo ap xeop 1 4HIMS ap 20} -ap ynae e nu sUeL [Mon pO yoHdxe Pou UT ezeauOYfuaU prary ‘opadute UD ap [afareq mun rorgoy ezTTeULY” UT “TULINd anepar RMS sns your ap exfeumye porde as are> v midoo 16 wfnpe yo euLTE 9} -eod as yonreue efuauiadxa uig “eureyea y v prey ySedap ne-ay are) nes aoqozaau rinyysen Dop=p EjuIZard nu axe> ‘te i piso so plueandis moi sferyonzap ayers ‘soyeuS umdap Tada a7 [OUR Youn WUMEAE EATOTED ore> [doo UF B ap ‘par “pfuariadxa purind no aygedap y 10a auzayxa apsieyno -UIp ‘@poyaur faysaov vafaysn{ ap ‘pASvOU BAUIS UT ‘ISUFALOD [n}0} naqUy WayMs YRC] JOLLayUT UTp “uaTsuODUT yzaUOL{2e areD a[99 ye>9p port reur ereaod o fidoo nayuad pyurzaidas ro1aquT axds 1011 -a1x9 ardsurp pzvouoyfoe areo vayaoe vo perOpUT BIRy 1S HENNY ap Brgy prqisod a nu mynpidoo varaygax> “unuony aysaoe no pNyPS -3] Wy peur vard nérujau ap afoaau a nu yo ‘Tepese “JaprsuoD, -ponperd uy asnd y yod s0jafurtop 1 sojunpues v ayred o seop ‘aou0 yosea1op 1-ys 1$ poseapue8 es yod gap “vo 10gn efuemnSis nd efeaut JOA yout ‘qeanyino Hensezut ap yee 1S umypigaut vj tandaoar ap eye JUS oot102 daca, de exemplu, asculta cu placere basmele frafilor Grimm fara manifestari ulterioare de anxietate si, in gener: omis’, desi chiar si in aceste cazuri nu prea frec- vente ar putea fi folosita in mod benefic, caci prin ea ar fi depa- site multe inhil de care suferd ori au suferit chiat cu cea mai buna dezvoltare. Am ales in mod special ascultarea basmelor frajilor Grimm. fard manifestari de anxietate ca indiciu al sanat: ssihice a co- piilor pentru c&, din numerosii copii pe care ii cunosc, doar foar- te pufini fac acest lucru. A apSrut o serie de versiuni modificate a.acestor basme, probabil, in parte, din doringa de a evita acea t& descarcare a anxiet8fii, si in educafia moderna se prefers alte basme, mai pufin inspaimantatoare, care nu ating atat de mult — plicut si dureros — complexele refulate. Totusi, sunt de parere c&, avand ajutorul analizei, aceste basme nu trebuie evitate, ci pot fi folosite in mod direct, ca standard si ca expedient. Frica tenti a copilului, dependent de refulare, devine mai ‘Cum poate fi desfaisurata in practic’ cresterea bazata pe prin- cipii psihanalitice? Cerinja atat de ferm validata de experienja ca parintii, dadacele si profesorii sa fie ei insisi analizafi va r’- méne probabil o dorinta pioas’ inc mult vreme. Chiar daci aceasta dorinta ar fi indep! lizei timpurii — desi probabil c& am avea un grad de siguran{i c& masurile utile menfionate la inceput vor fi aplicate. As vrea s& fac o propunere care este doar un sfat nascut din ne ins care ar putea fi vor aduce alte posi Melanie Klein rintre aele cl astiel copiul ar f despasfit izic de mama into anumita masur, de la o varsta foarte frageda. Cred totusi cA un copil are atat de mult de castigat pe aceasta cale, incat in ultima instan}a mama ar castiga in alte directii ceea ce a pierdut, poate, ‘in aceasta. [Noti, 1947. Concluziile pedagogice cuprinse in aceastit lucrare con- cord in mod necesar eu cunostinfele mele psihanalitice de la ora res- dacit ar fist avansez in acest moment sugestitprivitoare la educaf ag extinde si as. sa in mod cons ‘aceasti Iucrare.} tS DNA ree f je Kpee, ala i : Tubie, vinovitie sreparatie* Dezvoltarea unui copil