Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice S LIMBA Si) LITERATURA ] ROMANA\ Mirela Mihaescu * Stefan Pacearca Anita Dulman * Crenguta Alexe * Otilia Brebenel = as ity ay : f . yAcest manual este proprietatea Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice. Manualul scolar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice nr. 3053 din 12.01.2016, in urma evalu: at in conformitate cu programa scolaré aprobata prin Ordinul mini nationale nr. 5003 din 02.12.2014. Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice LIMBA $I) LITERATURA\ Mirela Mihdescu © Stefan Pacearca Anita Dulman © Crenguta Alexe « Otilia Brebenel Clasa a Ill-a \ week SSSDisciplina: Limba si literatura romana Clasa: a Ill-a, semestrul al II-lea Tipul programei scolare: Limba si literatura romand, clasele a ill-a - a 1V-a Acest proiect de manual scolar este realizat in conformitate cu Programa scolara aprobat prin OMEN nr. 5003/ 02.12.2014, Anexa nr. 2 Numér de pagini/volum: 80 ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE manualului Anul Numele elevului Clasa_| Scoala |An scolar laprimire | la returnare 1 Z 3 4 *Starea manualulul se inscrie folosind termenit: nou, bun, ingrijt, nesatisfaicdtor, deteriorat. Cadrele didactice vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca niciun fel de insemn&ri pe manual. 11 Copyright © 2016 - Editura INTUITEXT Toate drepturile rezervate Editurii INTUITEXT. MONUL COPILULL TEN en Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatd fara permisiunea artisan sent scrisé a Editurii INTUITEXT. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei Editura INTUITEXT Limba siliteratura romana, clasa a lll-a: manual/ Mirela Mihdescu, | gucuresti, b-dul Dimitrie Stefan Pacearca, Anita Dulman. ~ Bucuresti: Intuitext, 2016 Pompeiu nr. 104, 2vol. i ol ISBN 978-606-8681-28-3 ee eae 4 ‘Semestrul 2. — 2016. ~ ISBN 978-606-8681-25-2 gona. Diroul ne Be Sector’ |. Migescu, Mirela Departamentul vanzari: I, Pacearcé, Stefan Telefon: 0372.156.300 Ill, Dulman, Anita Fax: 021.233.07.63 811.135.1(075.33) vanzari@intuitext.r0 821.135.1.09(075.33) www.intuitext.ro Referenti: Prof. univ. dr. Marin Manolescu ~ Universitatea Bucuresti Conf, univ. dr, Luminita Mihaela Draghicescu — Universitatea ,Valahia” Targoviste Prof. grad did. | Gabriela Florica Catrina ~ C. N. Constantin Cantacuzino” Targoviste Imnul national al Romaniei Desteapta-te, romane! de Andrei Muresanu Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte, In care te-adancira barbarii de tirani! Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte, La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani! Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume Ca-n aste mani mai curge un sAnge de roman, Si cd-n a noastre piepturi pastram cu fald-un nume Triumfator in lupte, un nume de Traian! Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine, Romana natiune, ai vostri stranepoti, Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine, »Niata-n libertate ori moarte!“ striga toti. Preoti, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina, Deviza-i libertate si scopul ei preasfant. Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost’ pamant!Max, Duc $inava cosmicé, dupa Walt Disney. Desteapta-te, romane!....... Prietenii mei, Mara si Radu ... (ove vat cones se aur sport adeoat dn artes poser; —) ag Verbul.. Serres unor ela al lib prin raportare a messje cae —) Verbul. Numérul verbulu Ascultim si comunicém! E-mailul Aurel Viaicu, dup’ Mihail Drumes... 45 Recapitulare Evaluar Exersare, joc siinvatare .. Fram, ursul polar, dup’ Cezar Petrescu .. Adjectivul Descrierea unui obiect. Desci unei activitati Valea cu fluturi, cu pair si cu flor, dupa Fanus Neagu. Adjectivul ~ numérul si genul Descrierea unei persoane .. Pietricica si caracatita, dupa Henri Cornélus. Scrierea unor instructiunie.. ‘Ascultm si comunicSm! Recapitular Evaluare Exersare, joc si invatare Zépada mieitor, dupa Mircea Séntimbreau Pronumel ‘Numarul pronumelui personal.. Proiectul APA Cum s8 creezi un fluturas publicitar Ascultim si comunicdm! Din greseali, dupa Lev Tolstoi Recapitular Evaluare., Exersare, joc siinvatare ok — Imagine cu sau fara sunet in manualul digital = Film sau animatie in manualul digital o& — Activitate interactiva in manualul di ital Matilda, dup’ Roald Dahl . Cum adresim o rugaminte ‘Adaptorea vorbirilsoifertesituanl de comanicarein funcjie de partenerul do dialog: La scéldat, dup’ lon Creanga. Enuntul... Ascultém Doi mari prieteni, Exersare, joc si invtare . Vacanta, de Emilia Caldararu.. James si piersica uriasd, dup’ Roald Dahl . Proiectul Cartea-Curcubeu.. Evaluare finala. Limba i literatura romana ‘Tn lumea cértilor : ‘ :Pentru un start bun Oo »@ Scrie peo foaie cuvantul VACANTA. Pornind @ Realizeazi un blazon personal. Completeaz, de la fiecare liter’, scrie cuvinte care si’. conform indicattilor, un desen asemandtor arate cum a fost vacanta ta. Realizeaza un _—celui alturat. desen potrivit. Variata Prietenii mei_ * A. numele unui prieten; B. titlul c&rtii preferate; C. personajul indragit; D. 0 activitate care iti place; E. desenul unui loc drag tie. @scrie propozitiile de mai jos si completeaza-le cu substantive. © Cnd voi fi mare, as dori sé am meseria de.... ® Daca a§ putea célatori prin lume, ag alege ca mijloc de transport... . © Nu as pleca in vacanta fara ..... ® Dintre animale, cel mai mult indragesc .... . ‘@a) Povesteste in scris o intamplare traita de tine, in vacanta. Eo) AUTOEVALUARE = Ai in vedere faptul ca tu esti cel care povesteste ceea ce a trait. = Ai grija sa scrii corect. Cei care vor citi trebuie sa inteleagai ceea ce ai scris. » Noteaza céteva idei pentru fiecare parte a textului. Care vor fi partile Ce intrebari formulezi pentru fiecare 5 Tras textului redactat de ree pe.cuenite poe folastt INTRODUCERE (And 5-2 Intamplat? Unde 5-2 Intamplat? mai inti, la inceput Cine a participat? | 'CUPRINS Ce intamplaris-au petrecut?Cuce aun moment dat, apoi, | mijloace? Ce lucruri ai vazut? Ce sunete dupd aceea, pe urma | ai auzit? Ce mirosuri ai simtit? | TNCHEIERE [Cum s-au sférst intdmplarile? in cele din urmé, la final Cum te-ai simtit la final? b) Lucrati in grup. Schimbati intre voi povestirile. Spuneti colegilor din grup ce v-a placut $i ce ati imbunatati la povestea lor. ©) Revizuieste-ti textul si transcrie-I pe o coal de hartie. Realizeaza un desen adecvat. Asazi lucrarea ta al&turi de ale colegilor, in Cartea vacangel.@ © Tabelul urmator contine diferite teme sau tipuri de texte. Coloreazé © in functie de preferintele tale: Mg intereseazé foarte mult °° Md intereseazd mai putin 9° _ Nu md intereseazd deloc © | texte | stiintifico- aventuri fantastice povestiri texte istorice _ stiintifice ES | 608 poezii —_povesti copilarie | ae | €6@ | e68 oe *@ a) Observa evantaiul din desenul alaturat.. Pe fiecare culoare sunt scrise tipuri de texte sau de carti pe care ai putea sd le citesti in acest semestru. b) Realizeaz’, din hartie mai groas’, un evantai asemanator. Pe méasuré ce vei citi, vei colora o anumita parte din evantai, corespunz&toare tipului de text citit. Cere sfatul atunci cand nu esti sigur ce parte s8 colorezi. c) Discutati in clasi despre ceea ce v3 place sa cititi, daca aveti preferinte comune. © Lucrati in perechi. Cititi poezia Ninge-n tara mea, dupa Dimitrie Rachici. Continuati poezia cu inca o strofa de patru versuri despre iarna. Realizati un desen potrivit. z OE. 23,02 2S, ae 2 _ Ninge peste tara mea, Ninge-n tara mea frumos » Toate-n alb se-mbraca; Cain nicio tara. ~ Pomiiiau cojoc de nea De pe deal porneste-n jos Si de promoroaca! Prima sanioar’. we - raleria oamenilor de zapadg PORTOFOLIU ‘© tucrati in grup. Confectionati oameni de zdpadé din hartie creponata. Materiale: carton alb, creion, hartie creponata alba si colorata, lipici. Instructiuni © Mototoliti hartie creponata alba. Lipiti pe carton micii bulgdri obtinuti.. * Mototoliti hartie creponata colorata pentru a realiza palaria, ochii etc. Asezati toti oamenii de zipada intr-o galerie a clasei © Inventati si scrieti nume pentru fiecare. Exemplu: Rotunjil. ALF — fu sunt. Imagineazi-ti cd esti omul de zipada pe care l-ai realizat. Cu numele pe care [-ai inventat, fa cunostinta cu alti oameni de zépada. Prezint-te intr-un mod cat mai amuzant: Am o pdilérie cat o pravalie TN LUMEA SUNETELOR S| A CULORILOR Vei extrage informatii dintr-un text informativ sau literar audiat © vei indeplini instructiuni audiate. Vei asculta mesaje pentru a sesiza utilizarea corecta a unor cuvinte: * vei observa numérul si genul unor adjective in mesaje audiate. Vei descrie, oral, un obiect, sau o fiinta pe baza unui plan simplu: + vei identifica si vei numi anumite trasaturi ale obiectelor, fiintelor din mediul cunoscut; “vei descrie diferite obiecte din jurul tu; “© vei descrie un coleg sau 0 colega. Vel extrage informatii din textele literare sau informative citite: formula intrebari si raspunsuri referitoare la continutul textelor; + vei utiliza tehnica $tiu, Vreau sd stiu, Am invdtat pentru a organiza informatiile citite identia cuvinte-cheie gi alte aspecte importante dintr-un text citit: “© vei realiza tabele, scheme pentru a stabili legaturi intre diferite elemente ale textulul citit. Vei sesiza utilizarea corect a unor cuvinte in texte citite: © vei identifica genul si numérul adjectivelor. \Vei realiza scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind de la intrebari de sprijin: vei elabora, in scris, instructiuni amuzante pentru obiecte aflate la indemana; © vei scrie despre utilizari neobignuite ale obiectelor din mediul apropiat.@ Fram, ursul polar dupa Cezar Petrescu Fram era atractia Circului Strutki. De la © vreme, era ca un om deznadajduit. | se facuse dor de gheturile polare. Directorul circului a fnteles c& nu-i mai ramasese decét s3-| trimit& la Polul Nord. Gasise pe cineva care s-a oferit s-| duca pe Fram in patria ursilor albi. Vestea facu valva in circ. in ziua plecaril au trecut cu totii, clovni si gimnasti, acrobati si calareti, s8-si ia ramas bun de la ursul polar. Cel mai de la urma a rémas clovnul August. La spectacole, avea nasul ca un gogosar rosu si parul céramiziu din perucd, asa cum jl zbarlea, ca sa starneasca rasul galeriei. De data asta nu mai era asa. Era dimineata. inca nu sosise ceasul reprezentatiei. August nu-si imbracase inca hainele de paiat si nu-si pictase fata. Era acum un om ca toti oamenii: slébut, scund, imbr&cat in haine saracacioase, cu obrazul obosit si cu ochii rotunzi, tristi. Asa arata August in viata adevarata, dupa ce-si lepada fracul portocaliu cu 0 coada stufoasa, ghetele lungi, peruca roscata si nasul caraghios. Era un om bitran, bolnav si singur. Ca si Fram, se simtea 0 fiinta ostenita. Ar fi vrut siel s8 scape de viata aceasta de paiata nostima, de salturi mortale si de strambaturi caraghioase, care fac multimea s& rada. Dar pentru el nu se afla nicio scapare. Acum clovnul batrén venise s&-si ia ramas bun de la Fram, ursul alb, polar. Sapte ani cutreierasera impreuna oras dupa oras, cu circul. Au fost rasplatiti cu aplauze, s-au bucurat de simpatia multimii. Acum viata fi despartea. August intra in cusca lui Fram. Ursul il privi cu ochii blanzi si buni. Prietenia lor era veche. S-ar fi zis c& ursul intelege si el cu ce pret, in multe seri, paiata se silea sé fie veseld ca sé incante multimea. — Asadar, pleci? intreb& August, trecdndu-si mana prin prul lui Fram Ursul nu stia s8 raspunda. De altfel nici nu stia ca pleaca. Se mirase cd toti au trecut pe la el, c& |-au dezmierdat, c& i-au impartit siropuri dulci, fructe parfumate, peste uscat, alte daruri. Dar nu intelegea rostul acestor dovezi de dragoste. Simtea c& se pune la cale ceva nou $i neobignuit. Miscarea oamenilor facu sa fi treaca gi lui un neastmpar in vine. Priceperea sa se oprise insa aici — Asadar, pleci? repeta intrebarea August. imi va fi urat. Circul ramane gol fara tine. Clovnul tsiingropa obrazul batran si zbarcit in blana ursului alb. Fram il atinse cu un gest usor, prietenos si bland, cu laba, parca intelegandu-i durerea. Omul se smuci deodata de lang animal. Simtea ca lacrimi s3rate il podidesc. Nu voia sa vada alti oameni acest spectacol caraghios: August, clovnul, plangand! VOCABULAR deznadajduit—fard speranta ostenita — obosita valvé —agitatie, framantare paiat — clovn, bufon nostima — amuzanta e DE RA TUL (@ Formuleaz’ raspunsuri la intrebai a) Cine era atractia circului Strutki d) De ce dorea August s& scape de viata de clovn? b) Unde urma sé fie dus Fram? De ce? e) De cea intrat August in cusca lui Fram? c) Cine era August? f) Decel-a intristat pe August plecarea lui Fram? ‘@ scrie enunturile completand cuvintele ascunse sub urme. a) fn ziua plecérii au trecut cu totii, NE si BE, HE i hf , sé-siia rmas bun, b) August ar fi vrut s8 scape de viata de paiaté [JS de salturi [= si de strambaturi c) Fram atinse cu un gest i=, |W si (0s, cu laba, parc’ intelegdndu-i durerea. ©\ce ai aflat despre August? Completeaz’ cu informatii din text un tabel asemanator. uj omul obignuit clovnul infatisarea slabut, .... fas ca Un gogosar TO$u, .... imbracSmintea starea sufleteasca LUCREAZA! ‘@scrie enuntul, apoi subliniaza ce alte daruri a primit Fram, in afara celor mentionate in text. au Impartit: siropuri dulci, un cere rosu, fructe parfumate, peste uscat, o minge oval’, un lant aurlu, sardele s&rate. © observa chipul fiecdrui clovn, apoi scrie cuvantul potrivit. eis clovn serios clovn .... clovn .... clovn .... clovn .... = Cuvinte magice © Continua enuntul: Prietenia inseamné .... . Realizeaz4 un desen sugestiv. . s@ pun bratul meu peste bratul cald al prietenului ) — meu, iar ochii mei sé vada ceea ce vad ochii lui senini. WEL — Descoperd cuvdntull Scrieti, pe cate o fasie de hartie, un cuvant care aratd ce reprezinta prietenia pentru fiecare. Din toate fasiile de hartie realizati Agate prieteniei.@ Adjectivul Descrierea unui obiect. Descrierea unei activitati eo Dey (9 a) Daca tu ai fi cumpér8torul, de la cine ai cump&ra mingea? Motiveaz’ raspunsul. (Da) Citeste textul. S-a pornit o ploaie marunt’. Bate un vant rece. Clopotelul anunta sfarsitul orelor. Ticu, un baietel scund, cu ochii albastri si prul blond, se tot ridic8 pe varfuri, privind spre usa scolii. O asteaptd pe sora lui, Elena. Pe cine cauti? il intreaba doamna Matei. ~Pe sora mea, Elena. -Spune-mi cum arat, poate o vid eu, spune doamna. £0 fatd inalt si subtire, are parul cret, roscat si are ochii albastri. Este imbracata cu trening albastru. Are o geant mare, verde, de sport si o minge galbend. A fost la handbal. | Doritio minge © de handbal? avem ‘mingi mai mici sau mai mari. De care doriti? de diferite culori. Aceasta este o minge confectionatd din piele poroasé. Avem si din material sintetic. Nu are suprafata alunecoasd. Decarece este manevratd cu 0 singuré mand, mérimile variazd depinzand de varsta jucétorilor, mari sau mici side © | tipul echipelor, masculine sau ferninine, ') Identific’ adjectivele din textele de mai sus si precizeaza la ce ajuta ele in prezentarea mingii c) Formuleaza raspunsuri, cu ajutorul informatiilor din textele de mai sus. x Da, avem mingi de handbal. Sunt ly eCuvintele care se referé la = Gata, am vazut-o! Uite-o, e tn pragul scolii! substantive ‘st Indicd thsusin ale © Cum se numeste obiectul prezentat? —_» Ce culoare are? b) Gaseste cuvintele care ajuta la recunoasterea Elenei. UN0F fiinte, lucruri sau fenomene © Din ce material este confectionat? © Lace se intrebuinteaza? c) Observa ilustratia. Precizeaza care este Elena. ale naturii sunt adjective. © Cte tipuri exist’? © Cine foloseste obiectul? ‘© completeaza spatiile punctate cu insusirile precizate in text. Adauga inca trei insusiri potrivite, fniflscarecads tiéhing wash avant ‘®a) Completeaz’ primele dou’ coloane ale tabelului Stiu, Vreau sd stiu, Am aflat, cu informatii despre jocul de handbal. zy b) Cititi in perechi textul Jocul de handbal, apoi completati coloana Am affat. Jocul de handbal este un joc colectiv, cu o tehnicd simpli. Pentru c& imbind alergarea si saritura cu prinderea si aruncarea, este un joc dinamic in care se aplic’ principiul fair-play-ului, ©) scrie fiecare substantiv insotit de adjectivele care se regasesc in textul de mai sus. © ploaie rece, marunté, torentiala; ‘© geant — rotunda, mare, verde; adic respectarea adversarilor si a regulilor de joc. Denumirea sportului vine de la hand (mana) (@a) Deseneaz& un tabel asemAnator, apoi completeaz8-I cu informatii din text. si ball (minge), deoarece jucatorii arunca mingea cu mana, incercand s o introduc in poarta leanings ee echipei adverse. Este un joc ténar faté de alte jocuri sportive. = id Tis a6 ie . Povestea handbalului ainceput demult, cand directorul unei scoli din Danemarca le-a interzis Elena 1 - “ elevilor s& mai joace fotbal, din cauza accidentarilor, Pentru c8 nu au putut renunta la jocul cu mingea, baietii mai mari au inceput sa joace fotbal.... cu mana! Profesorul de sport, incdntat de ideea elevilor, a acordat un cadru organizat joculul inventat, stabilind cateva reguli generale. Tot el a numit jocul handball. (Enciclopedia copiilor) ORM (Otranscrie, din textul Fram, ursul polar, dupa Cezar Petrescu, alineatele in care este prezentat @Formuleaz’ raspunsuri despre jocul de. . socric=a prezenta cu ajutorul cuvintelor. ‘August, asa cum era el in viata reald. Subliniaz adjectivele. handbal: Gia se eis CHIANG Cum senumeste? =» Cum a apérut? loc, un joc, trebuie sa faci referire la aspect, 3 © Cefeldejoceste? — » Cine participa? marie, form’, culoare, miscare, sunete, b) Precizeaza care sunt asemanarile si deosebirile dintre cei doi frati. @AlcStuieste propozitii cu adjectivele care au inteles opus cuvintelor: rece, inalt, mare, veseli. larionete wv © Cum se joaca? (@a) Ascult’ cu atentie instructiunile de pe CD, apoi realizeaz’ o es gust, eee re. Poti prezenta, dupa caz, marionet asemanatoare celei din imaginea aliturat3. renee moculiyeareiaabanib cura fost nvetiats b) Prezintd marioneta colegilor folosind adjective. ‘@ Alege un obiect din camera ta. Descrie-I colegilor astfel incat ei s4 poata avea o imagine cat mai cuprinzatoare a acelui object.@ Valea cu fluturi, cu pasari si cu flori dupa Fanus Neagu Banicd se scula inainte de miezul noptii si se uit’ pe fereastra. Sus, in cer, Luna bucdlata certa o stea verde, cu codite: ~S8 nu te mai prind cé-+ti bagi nasul in copca pe care am facut-o in Dunare! Era o noapte linistita de la sférsitul lui februarie. In noaptea asta o sa se intémple ceva nemaivazut, isi ise baiatul, uitandu-se pe fereastr’. In clipa aceea, Luna se schimba intr-o fat cu un voal alb si lung, care cobora incet prin vazduh. Din copea iesi un pitic dolofan, cu salvari portocalii, turcesti, cu cizme rosii $i o scufie galbena cu ciucuri albastri. = Du-te si adu-l aici pe Banica! Vreau sa-i arat cel mai frumos lucru, fiindca el a salvat de la inghet niste lebede, surorile mele! zise Luna. Piticul veni spre casa baiatului, ingenunche pe ultima treapta a scarilor si spuse: ~ Domnule, va invit s8 mergeti cu noi, s va aratm mai bine primavara. — Sunt gata, spuse Bénica si-o porni la drum. Ajuns in fata Lunii, baiatul se inclina. Luna-si flutura parul blond, lung si il mangaie pe obraji. Stelele se miscaré, sundndu-si cerceii de clestar si incepurd un cdntec minunat. Steluta verde, cu care baiatul vorbea in fiecare seara, inainte de culcare, i se aseza pe umeri si-i spuse: ~ Tu esti prietenul meu, dar nu stiu cum te cheama! ~ Bénicd, rAspunse baiatul! Luna porni in zbor, spre valea cu migdali si smochini si toti trebuira s-o urmeze. — Aici, vorbi Luna, in migdalii si smochinii acestia, sunt inchise bucuriile primaverii, Esti primul om care vede cum le dau drumul sé umple cémpiile si muntii! Se apropie de un migdal, il saruta si trunchiul se desfacu si, din el, ca dintr-o ladita vrajit’ iesi o puzderie de fluturi albi, rosii, galbeni care se réspandira in lumina. Fiecare migdal arunca in inaltimi roti multicolore de fluturi. Banic& privea si ochii lui albastri scanteiau de bucurie. — Acum, spuse Luna, o si dau drumul pasarilor. isi trecu mana peste crestetul smochinilor si pasarile tésnira in vazduh. Erau atat de multe incat stuful se incdlcea la trecerea lor. Stele si pasari si fluturi, intr-un amestec nemaipomenit, se roteau intre hotarele vaii. —Acum sa se deschidé florile! spuse ea. Dintr-o data toti, copacii inmuguriser’ si crengile se acoperira cu flori albe, liliachii, prin care incepurd sa umble albinele. Cat ai clipi, Luna |ua in mainile ei doua nuiele de salcie, il incinse pe Banicd peste solduri si-i zise: = Sa cresti fecior inalt, cu mijlocul subtire si mldios ca salcia primaverii! Apoi, Luna se aplec, jl séruta pe frunte si, intr-o clip, sui cu alaiul de stele in cer, unde e locul ei. Banic se intoarse in pat, rugandu-| pe pitic s8-i trimit& un vis frumos. 7 - - _ buedlata — cu obrajii plini, grasuti ‘coped gaurd facuta in gheata unui rau, a.unei balti, pentru pescuit salvari—pantalonifoarte _clestar — cristal largi, stransi la glezn& mladios — elastic PEs ee ‘@ Alege varianta care continua enunturile date. a) BEnicd privea pe fereastra. © intr-o dimineata de iarna —_ intr-o noapte de primavara_@ intr-o noapte de februarie b) Baiatul a primit o invitatie dela... * o vrajitoare © 07a’ © un spiridus ( Formuleaza réspunsuri la intrebari. a) Ce infatisare avea Luna in visul lui Banicd? b) De ce dorea Luna sa {i arate baiatului cel mai frumos lucru? c) Cea vizut Banic3 fn valea cu migdali si smochini? d) De ce crezi c& Luna a ales tocmai nuielele de salcie pentru a-! incinge pe Banicd? ‘® completeazs, pe baza textulul, un tabel aseméndtor celui de mai jos. me yas @} identifica in imaginea alaturata piticul care @ iesit din coped. Prezinta-i infatisarea utilizand adjective. ‘© a) Gaseste in text cuvintele folosite pentru a descrie: © multimea fluturilor * trunchiul migdalului_» multimea stelelor b) Scrie care sunt bucuriile primdverii. \lustreaza-le intr-un desen. ‘@a) scrie denumitile culorilor ce pot fi asociate cuvintelor date. Exemplu: lilac > liliachiu. »alb&strele »violete »trandafir ~galbenele + viorea portocald « visind b) Alcatuieste propozitiiin care s& folosesti adjectivele: liliachii, portocalii, aurii. i eae — Mnspiratic ‘@scrie enunturi, dupa model, folosind cuvintele scrise cu albastru. * Privese ultimele raze ale Soarelui, aurif co spicele gréulul. Miros parfumul Aud glasul unei pisérele, melodios ca ey, —Luati distanté! Descopers cuvintele, apol transformé-le, dup’ model: panz’—tmpanzit. Limba si literatura romani po ine@ Adjectivul — numarul si genul © copiii pregatesc ornamente cu flori si cu fluturi, pentru mamele si bunicile lor. Unul are de facut un ornament, iar celdlalt dou’: a) Citeste cum procedeaza ei. ‘© Materiale necesare: ‘© Instruetiuni: ‘@ se decupeaz o floare din panzé alba; UN ORNAMENT DBOUA ORNAMENTE || @ se perforeaza in mijloc; ofloare alb3 — doua flori albe se asaz& nasturele pe mijlocul panzei; un fluture alb — — doi fluturi albi ® se trece sarma prin orificiile nasturelui; '® se trec capetele sarmei prin dopul gaurit un nasture galben— doi nasturigalbeni _ si se indoaie fiecare capit al sarmei; 0 buliné galbend — doua buline galbene | ® se introduce capatul unui pai verde’ (tulpina) prin gaura dopului; ‘© se lipeste fluturele peo bulina galben; ‘© se lipeste bulina galbend pe tulpina florii. osrma verde — doua sérme.verzi un dop verde = — doua dopuri verzi b) Scrie o lista cu substantivele identificate in primul chenar: floare, flori,..... c) Realizeaza un tabel asemanator. Completeaza-| cu alte substantive din lista de la punctul b). Genul CG substantivul fadjectivul |= coun [feminin | neutra [singular © Adjectivul are floare alba x x acelasi numar si flori albe x gen cu substantivul fluture _alb x x pe care il insoteste. fluturi albi x ea @scrie, dupa fiecare substantiv, adjectivele ©) Schimb& numarul substantivului si scrie potrivite. Adauga inca trei adjective. forma potrivitaa adjectivuluicareilinsoteste. © copil —_vesel, harnic, a) vant puternic > cui mare, ruginiu, ... b) vale adancé > “carte — interesantd, deschisé ¢) future rosu > ‘@atcatuieste propozitii cu adjectivele date, atat la numarul singular, cét si la numarul plural: albastru, inalta, interesant, grea, pufos. AYE — Un odjectiv din... adjective Descoperd cuvantul care lipseste din enunt! Fata cu ochi negri si fafa oval, acoperita de voaluri fine prin care se intrezarea un cercel albastru cu pietre |luminoase 1! chema cu glasul sau ules pe. ip a ete ee NO Descrierea unei persoane ® DBSERVA! (@a) citeste textul Colegul meu, din chenarul de mai jos. Marin este colegul meu. Este un balat de zece ani, inalt, suplu, cu parul negru si ochii tot negri. Este un dansator talentat, S-a pregatit intens pentru concursul de dans sportiv. A citit si o carte despre istoria dansului. Se antreneaza mult. Este un copil ambitios si ordonat. fi plac legumele si fructele proaspete sirespecta orele desomn. La concurs va purta un costum albastru cu un fluture alb si pantofi albi. » insusirile fizice = insusitile sufletesti © ce stie sl facd mai bine © ce prefer’ s8 faci = ce mancare fi place = ce imbracaminte prefers MUG ~Pentru a descrie o persoana observa cu atentie aspectul_fizic, comportamentul, preocuparile. » Prezinta: = Cine este? © Cum arat’? = Ce fel de persoan’ este? = Celi place s& fack? = Cum se comport? b) Scrie adjective care indica insusirile fizice si insusirile sufletesti ale lui Marin. Wr (a) Gandeste-te la un coleg sau o coleg’ din clasa ta. Completeaz’ un tabel asemanator. b) Scrie un text folosind informatiile pe care le-ai completat in tabel. El (ea) este ..., in timp ce eu sunt EI (ea) stie foarte bine s8 fac -El (ea) prefer sé (ei) ji place..... iar mie ..... Hainele lui (ei) preferate sunt..... In timp ce eu pefer.... . c)Completeazi un tabel asemanator celui de la punctula). inlocuieste cuvintele din coloana @ doua cu numele unei persoane din familia ta. Scrie apoi un text dup& modelul de la punctul b). Va) Citeste textul Lumind si culoare. Deseneaz& tabelul alaturat. ¥ + 2 Completeaza-| cu informatii din text: y pecarelestiai; +noi; ? despre care vrei si afli mai mult. 4 Stefan Luchian, unul dintre cei mai mari pictori romani, s-a nascut in satul Stefanesti, din nordul Moldovei. Oameni il indrageau pentru firea lui deschisd si sincer’. Era un pictor modest, vorbea putin despre creatia lui. O boalé crunté |-a lovit. Cu vederea slabita, a reusit s creeze lucrari nepieritoare. Autoportretul Un zugrav infatiseaza ovalul prelung al fetei si mana osoasS, obositd, care tine penelul intre degete ca pe o comoar’ b) Scrie adjectivele care indic’ insusiriizice siinsusirisufletesti ale pictorului. Manual pentru clasa a ila —semestrul al ihlea@ Pietricica si caracatita dupa Henri Cornélus Povestea este despre un pui de caracatita cu opt tentacule, lungi de treizeci de centimetri. Traia tntr-o casi submarina, scobité intr-o stancd cdptusité cu alge. Avea o gradina cu multi copacei de coral drepti si trandafirii, cu alge albastre, verzi, violete printre care treceau pestisori mici de culoarea curcubeului, pesti teposi, trandafirii sau cenusii, creveti transparenti ca nigte geamuri curate. Erau acolo pesti barbosi, asemeni unor profesori severi, pesti mustdciosi, pesti rosii ca jaraticul aprins, pesti mici, albastri precum safirul. Algele semanau cu niste dansatoare care se miscau in sunetele orchestrei marii. Razele soarelui se strecurau piezis, ca niste andrele care impleteau haine calde ca s& nu le fie frig sirenelor din adancuri. Caracatita nu vedea frumusetile caci se gandea doar la mancare. Prindea cate un crab, fl ‘inghitea si isi spunea: Manéinc, deci sunt fericité! Uneori, ca s8-i treacd timpul, si schimba culoarea dupa plantele marine. Devenea trandafirie precum coralul, cenusie ca o stanca sau bruna cao alga. Dusmanca ei era murena cu corp lung cenusiu si patat, cu bot rapace, urat si prelung. Cand 0 zirea, caracatita arunca spre ea un nor gros de cernealé, apoi se strecura la adapost. ‘Intr-o zi, se isc o furtuna puternica, ce rascoli pestii si algele. Cand apele se linistira, caracatita iesi din ascunzStoare. In fata intrarii, descoperi o pietricica frumoasa si rotunda, roas& de mare, ca un spun fin de toalet ~~ Buna ziua, caracatito! ji spuse pietricica — Si tu poti vorbi? o intreba caracatita. — Afld cd toate lucrurile vorbesc celor care stiu sé le asculte. — Desigur, spuse caracatita, fara sd inteleag’. De unde vii? ~ Strabat marea de sute de ani. Vrei sé fii prietena mea? Caracatita deschise ochii mari si rotunzi: — Ce este un prieten? —E cineva care te iubeste si te apara cand esti in primejdie. — N-am nevoie! Am cernealé ca s3 ma ap3r, spuse caracatita. Deodati, din mijlocul unui morman de alge se ivi capul inspaimant&tor al murenei. Caracatita © tinti din fuga si trimise spre ea un nor de cerneala. Dar, vai! Caracatita nu mai avea cerneala! Sfarsitul fi era aproape. Atunci se intémpla o minune. Pietricica se ridicd pe suprafata ei neteda si aluneca in fata ascunzatorii in care intrase caracatita, chiar cand murena se napustea intr-acolo. Aceasta se izbi de pietricic’, 0 lovi cu coada, dar nu reusi s-o urneasci din loc. Se retrase cu chipul innegrit de ciuda. Caracatita intreba: = De ce ai facut asta, pietricico? — Asa ....! spuse aceasta timid. — Far’ indoiala, pentru cd esti — Prietena ta, ji sopti pietricica. Asas-auimprietenit. De atunci, cand murena incerca s-o scoat& pe caracatit’ din ascunzitoare, pietricica se ridica si astupa intrarea. Caracatita fi spunea apoi toate povestile marii. Were murend—peste cu corpulalungit sifoartelacom _rapace—lacom, pradalnic, rapitor ® Pea: TUL (@ Formuleaza raspunsuri la tntrebari: a) Decenuvedea caracatita frumusetile? c) Cand a intalnit-o caracatita pe pietricic&? b) Cum se apara caracatita de murena? d) Cum s-au imprietenit caracatita si pietricica? ‘© completeaza enunturile cu informatii din text: Crevetii erau transparenti ca... . Erau pesti barbosi asemenee...., pesti rosii ca ...., pesti albastri precum .... .Caracatija devenea trandafirie precum .. sau brund ca ara © Lucratiin grup, Realizati o schem’ pentru a evidentia culorile vietuitoarelor din lumea subacvatic’. ‘© completeaz’ un tabel asemanator cu informatii pe care le-ai aflat din text despre caracatita. eae mediul de viata | adapostul | alcatuireacorpului | _hrana a) Subliniaz’ adjectivul din urmatorul enunt: Murena se retrase cu chipul negru de ciudé. b) Formeaza cuvinte pornind de la modelul: in + negru > innegrit ein+negura > ....5 eint+nor>..; eintnoroi>..; ein+nod>.. (Dtransform4, dup& model: coral trandafiriu > corali trandafirii > trandafirili corali © peste argintiu> ....>....; @crabfumuriu>....>....; © crevete straveziu > .... > SEE ane — Morea canté. ‘PD Lucrati in grup. poezia si creati inc’ o strofs. » Compuneti o melodie potrivita. « Interpretati cAntecul. Orchestra marii si baletul algelor Cant marea inspumat& Cu nisipul, in duet, Vin perechi, perechi de alge Invitate la balet. AL — Puzzte Observa forma pieselor pe care sunt scrise silabe. Descopera cuvintele, Scrie-le. tii ) rans Ori ) Shes sti) [a esas fu < Manual pentru clasa a ila —semestrul al ihlea@ Scrierea unor instructiuni ® citeste fragmentul de mai jos si spune prin ce te surprinde. Un creion, rud& buna a unui pom, s-a cocotat fn buzunarul unui om. L-a Mnsotit la scoal’, jn targ si cu srg, tot ce a vazut a pastrat ca intr-un aparat de fotografiat. (Lectie de desen, dupa Lucia Olteanu) (a) Ce intrebuintéri are un ghiozdan? Citeste variantele urmatoare de raspuns: ‘e echipament scolar; © bagaj cu griji;_® stalpul unei portide fotbal _» parada mod ‘e ascunzétoare pentru pitici; © cufar pentru emotii; « transport rechizite scolare; © cumpardturi. b) Scrie pe o coloana intrebuintarile obisnuite, iar pe alta, pe cele surprinzatoare. a) Citeste explicatia cuvantului piuté, apoi alc&tuieste dou’ propozitii folosind acest cuvant. pluta — material gros, neted, poros, impermeabil, elastic, mai usor decat apa, obtinut din scoarta unor specii de stejar si folosit pentru fabricarea dopurilor, a colacilor de salvare sau ca material izolant b) Observa obiectele din imaginile 1 si 2, apoi formuleaz’ raspunsuri. © Cum se numesc obiectele? » Din ce material sunt facute? » Ce forma au? © Ce culoare au? x¢) Serie intrebuintari obisnuite, apoi intrebuintéri surprinzétoare ale dopului de pluta. 68 i 24 *© Citeste indicatiile. Realizeaz’ suporturi pentru a marca locul la masé al invitatilor tai. Materiale necesare: 3 dopuri de pluta, elastic pentru borcane, funda, hartie, creioane colorate, scobitoare. Marius | Instructiuni: se prind cele trei dopuri cu elastic, se fixeazA funda, se scrie pe un —~y~ carton numele copilului. Se asaza cartonul pe o scobitoare care se fixeazi pe unul dintre dopurile de pluta. rae ‘Qce poti face cu o coala de hartie? Scrie ct mai multe intrebuint&ri. Exemplu: cornet, evantai, .... . Alege 0 idee si lucreaza ceea ce ai propus. ‘observa suportul din imaginea alaturata. Scrie instructiunile pentru utilizarea intr-un mod surprinz&tor a unui cleste de rufe. Pw — Definitit PORTOFOLIU | (Da) Citeste definitiile surprinzdtoare pentru fluture si pentru cérdbus. fluturele ~ 0 sctisoare impaturita in doug care caut’ adresa unei flori; cdrabusul - un mugure intarziat care se deschide si zboara din castan b) Serie definitii amuzante, surprinzAtoare pentru buburuzd si vioard. if ASCULTAM s! COMUNICAM! 6 * *@) a) Stabileste corespondenta intre fiecare text audiat, eticheta si ilustratia corespunzatoare. A. Numaratoare pentru joc | B, Cantec de leagin | D. Oferire de instructiuni EY i 3 4 £33} b) Ascult8 din nou poezia Refeta. Scrie, pe baza textului, instructiuni pentru realizarea hranei stelutelor verzi. ©) Realizeaza un desen folosind trei culori, la alegere, dintre cele mentionate in textul Culorile au temperatura si vorbesc, de Constanta Buzea. Motiveazé, pe baza textului, alegerea ta. *® Lucratiin grup. Discutati, apoiscrietilista ©) Stabiliti, oral, regulile traseului aplicativ materialelor folosite. Observati etapele ilustrat mai jos, apoi scrieti-te. de realizare. Scrieti instructiunile. PORTOFOLIU Limba si literatura romani Manual pentru clasa a ila —semestrul al ilea@ Recapitulare Aciti cu degetele *s 8 tet rata c&ndva, fh Franta, un béletel pe care fl chema Louls Braille. © even ® & ‘intr-o zi, pe cand se juca in atelierul de pielirie al tatalui sau, sa | O U i Ss ° copilul si-a pierdut vederea. Lumea plina de culoare siluminda disparut si i-a luat locul intunericul nesfarsit. Iau mai ramas mirosurile, sunetele, b r a i | | mangéierile, miscarea. Louis era un copil jucdus, vesel si dornic s3 invete. nd a veni timpul, parintii -au trimis la 0 scoala pentru nevaztori ca sa studieze muzica. Pe atunci, pentru ca nevaz3torii si invete indltimea sunetelor muzicale se foloseau un fel de bolduri, unele mai inalte, altele mai scunde. Louis a dovedit talent la muzica si canta la orga jin diferite catédrale. Mai tarziu, Louis a devenit profesor de muzic4 pentru copiii nevazatori Elevii lui erau talentati la muzica, dar aveau dificultati mari la invatarea alfabetului. Atunci, Louis s-a gandit s& foloseasca sistemul punctelor in relief, asa cum erau folosite la invatarea sunetelor muzicale, acele cu gamilie. Astfel, el a inventat formidabilul alfabet braille, pentru nevazatori, care ii poarta numele. WEEE (@a) Scrie adjective care indicd insusiri fizice si insusiri sufletesti ale copilului. b) Realizeaz3 o scurta descriere a copilului Luis Braille, ajutandu-te de intrebarile: Cine este? Cum este? Ce stia sa faca foarte bine? ©) Completeaz3 enuntul: Dacd m-as intdini cu Louls Braille, i-as spune cd. accidentat la ochi. In cluda efortului depus de medicii din vremea aceea, ns BHT SEES e (© Alege un fragment si realizeaza un jurnal cu dubia intrare. © a) Alcatuieste cate o propozitie cu fiecare dintre adjectivele: scund, talentat, formidabil. b) Caut in dictionar cuvinte cu inteles asem&nator celar de la punctul a). Scrie-le la numarul plural *(]) a) Observa imaginile. Scrie pe o coloana intrebuintari obisnuite ale boldurilor, iar pe alta, ‘intrebuintari mai putin obisnuite. Adaugé alte doud exemple ir ini fiecare coloana. b)Observl a treia imagine. Scrie cdteva instructiuni despre modul cum a fost realizat lucrarea. ees lay — Suport pentru birou —Jocul fnerederii ‘© Lucrati in perechi. Scrieti instructiunile a Copiii se ae ms cerc. fn mijloc me i 4 patru scaune. Se formeaza perechi, Un Se realleate epovennatruhih copil inchide ochii, iar celSialt 71 conduce, cu ajutorul unor instructiuni, astfel incat s& nu ating’ scaunele, Se schimba rolurile. Fiecare va relata ce a simtit cind a condus si cind @ fost condus. Jocul continu cu alte perechi. Evaluare ® ne cpio cet > * Am ales teatrul la pahar pentru cé e mai miscator, adica se muta usor. Cu dou’ ramuri albe de cires, inchipuim o ninsoare, 0 ninsoare _y- de floare. N-aveam reflectoare? Cei trei licurici au becuri prea mici, nici iepurasul dardaind de fricé nu-i turbina sa dea lumina, parca voi , copii, la examen cAnd tremurati produceti kilowati? Deci, doar in ziua mare si pe soare, dai spectacol in pahare. Dar ne-am luat cu zorul si am uitat s4 completém decorul. Un n&sturel rosu devine masa, scdunel sau carusel (dup’ cum o cere situatia). Explicatia: scenograful e cusut de el. Cautém apoi un greler subtirel, subtirel si frumusel, tenor pentru fundalul sonor. La alegerea vedetelor am tinut cont de gabarit, ne-am oprit la © furnic’ mica si un ou rotund de randunica. Furnic’, sentimentul tiu e prea mare, nu incape in teatrul din pahare. Ne-am luat cu sentimentele duioase si alunecoase, s-a facut ora patru si am uitat de teatru. Asemenes teatrelor la pahar poti deschide teatre in fiecare buzunar. Acolo vedetele sunt banii si cheile de metal, ndscdtoarele de scandal. Asa-i reteta teatrului din pahar saua celui din buzunar. RAmane secret o alt’ retet’, a teatrului din degetar si mai ales a teatrulul deschis in capul fiecdrui copil strengar. Si acum goniti din geam puiul asta gures de pitigoi. Ce a gasit atat de caraghios la noi? Pitigoiul curios ne confunda cu un teatru in pahar, de jocul de-a viata inc nu are habar. ‘D scrie adjectivele din text care insotesc substantivele: nasturel, ou, pitigoiul, furnica, copil (® Formuleaza réspunsuri la intrebarile urmatoare. a) La ce folosesc ramurile de cies? b) Ce devine un nasturel? “c) Ce rol are greierele? © Realizeaza tabelul. Completeazé-| cu inca trei adjective din text si bifeazd, dupa model. neutru singular plural adjectivul masculin feminin albe x ‘@scrie cel putin trei instructiuni de realizare a ceasului cu nasturi. Trasez un cerc pe carton... . |. Scrie sapte enunturi. Precizeaza: c) Ce stie si facd cel mai bine? _e) Ce fi place sé manance? d) Ce prefera sa facd? f) Ceimbrac&minte prefer’? Cum te poti aprecia 4 Suficlent 3 adjective Ladjectiv | 3instructiuni_| 5 enunturi Bine ‘adjective 2adjective | 4instructiuni | 6enunturi © Descrie un coleg (coleg? a) Cum il (0) cheama? b) Cum arata? Foarte bine 5 adjective 3 adjective | Sinstructiuni_| 7 enunturi@ Exersare, joc, invatare ‘@ citeste textul de mai jos. Identificd adjectivele. oe Lucrati fn perechi. Realizati o descriere intitulat’ Bunicul si bunica. Fotositi $i expresiile: alb C0 =, rrodile-ca.., blénd a * Era un perete mare, alb, gol, gol, gol. De perete era sprijinit’ o scara inalté, inalt8, inalt’, lar jos 0 scrumble afumat§, uscat8, uscat’, uscats Elvine tingnd fn mainile lui murdare, murdare, murdare, Un ciocan greu, un cui mare, ascutit, ascutit, ascutit, Siun ghem de sfoard groasd, groasd, groasa. El urca scara inalta, inalta, inalta, Si bate cuiul ascutit: toc! toc! toc! Pe marele perete alb, gol, gol, gol. Eu am compus aceasta poveste simpla, simpla, simpla, Casi se mire oamenii seriosi, seriosi, seriosi, Sis se bucure copiii mici, mici, mici. (Scrumbia afumatd, dup’ Charles Cros) WUE No) Frente © Lucrati in grup. Observati ilustratia de Identificd denumirile florilor in grla. mai jos. Scrie-le. IMPREUNA@) Vei asculta mesaje pentru a sesiza utilizarea corecté a unor cuvinte: * vei observa numarul pronumelor. ‘Vel asculta un text inregistrat pe CD sau citit de doamna sau domnul invatitor: vei realiza benzi desenate pentru a ilustra ceea ce ai Inteles din texte informative sau literare simple. \Vei descrie, oral, un obiect, sau o fiinta pe baza unui plan simplu: 1 © vei descrie un coleg sau o colega. \Vei participa la discutii pentru gasirea unor solutii: * % vei realiza un prolect, tn grup. / 3 Vel formula pareri despre o povestire citits, despre personajele acesteia: © vei exprima anumite puncte de vedere personale despre persona} @ Alcatuiti un text asemanétor celui de ® ® la exercitiul 1, in care s& folositi cat mai 9 ° multe adjective. x = 1 G Norul plutea in vdzduhul albastru, > 7 albastru, albastru, .... . @ H * N «ley+]iyelay-[¥eyays + * LIAICIR Mi tO) D v + 1 + a P Vinimiale Ole [vlafAlmla b st |®ly + A an | 3 ) ® ) o ® ® Vei sesiza utilizarea corect a unor cuvinte in texte citite: © vel identifica numarul si genul pronumelor. Vei redacta texte simple care contin limbaj vizual si verbal: i realiza fluturasi pentru a face cunoscut un project si pentrua comunica rezultatele obtinute in cadrul acestuia. \Vei povesti pe scurt intamplari imaginate sau traite: * vei rezolva sarcini de scriere creativa. Vel transmite in scris diferite idei personale: ® vei participa la realizarea unor expozitii de afise/ alte produse scrise realizate in urma activitdtilor. &a Zapada mieilor dupa Mircea Santimbreanu * De cu seara, Omul de zipadé, Gerulet, se pregati si-si ia ramas bun de la copii. Se jucasera toat’ iarna, dar c&teva zile de moind si o boare prim&vratic’ fi vesteau c& a sosit timpul s&-si fac’ bagajele. De fapt, aproape ca nu mai avea ce impacheta: doi-trei nasturi de carbune, o rémasi de maturoi si morcovul ce ii slujise drept nas. Spre dimineatd, se trezi leoarca. Batea un vnticel dinspre miazazi, iar Gerulet simtea c& se topeste sic, daca mai intarzie, se va prapadi cu totul. Fara sa mai stea pe gnduri, apuca unul din tSciunii ce-i incheiau vesta si scrise pe primul gard: Prieteni, ma gdsiti la Polul Nord! Facu apoi o sageat, aratand nordul si porni agétandu-se de un nor. La pol erau zpezi albe si ursi albi, dar nu erau copii. Lui Gerulet i se fécu dor de ei. Aga se face c& ori de cate ori vedea un nor venind dinspre miazzi, el il intreba: — Ce fac copiii? Ce vesti imi aduci de la ei? ‘Intr-o zi un nor fi rspunse: — Eu i-am vazut chiar ieri, Zburdau printre straturile de flori. ~ Flori? Cum arati ele? spuse nedumerit Gerulet. — Ca niste bulgérasi de zpada rosii, galbeni, trandafiri... — Copiii se bat cu bulgari colorati? — Nu! Se plimba prin parcul fn care a ras&rit iarba. — larba? Cum arata ea? — Eca un covor de zpadé verde si moale. — Inteleg, fac din ea oameni de zapada verde. Interesant! — Nui asa cum iti inchipui tu, Gerulet. Nu ating iarba, se joaca in nisip = Cee nisipul? — O pulbere find ca o zpada de aur. — Aha, inteleg. isi pun zdpada aurie dupa gulerul paltoanelor, nu-i asa? — Nu! Acum, copiii nu mai poarta paltoane. - Cum asa? Acum, cand au zapada rosie, galbena, trandafirie, verde, aurie, ca o ninsoare dintr-un curcubeu? Dar norul nu-! mai auzea. Fumega din ce in ce mai departat. Gerulet ardea de nerbdare s& vada si el zpezile colorate. Se urca in spinarea unui vant. Ajuns la locurile stiute, vazu orasul troienit de z4pezi verzi, galbene, rosii, mai stralucitoare decat toate zapezile. Copiii alergau, dar nu se atingeau de ele. Erau atat de gingase! Dac le este dor de o bataie cu bulgiri de 2ipada, iat, scutur vesm&ntul meu usor ca 0 blanit alba de miel si-| astern la picioarele lor. Rugé vantul s8-I ajute. Orasul risun’ de bucurie = Zapada mieilor! Zépada mieilor! Copii alergau s8 prinda ultimii fulgi din acel an. Nu banuiau c era ultima joacd pe care le-o daruia Gerulet. Cand z&pada se topi, dintre toate cuvintele scrise de Gerulet, rimaseser’: Adio, imi va fi dor de voi, copii! VOCABULAR moina— timp mai calduros si umed, care boare—adiere placut’ de vant urmeaza iama dupa o perioada de inghet lor — ultima ninsoare Pesca @ Formuleaza raspunsuri la intrebari. a) Cum si-a dat seama Gerulet ci a sosit timpul s8 plece? b) Cu ce a scris Gerulet mesajul adresat copiilor? 6) De cea dorit Gerulet sa se Intoarca in oras? d) Cine -a ajutat pe omul de zipada sé isi astearnd vesmantul peste oras? @ Pentru fiecare grup de cuvinte dat, scrie cuvantul potrivit de pe fulgii de nea. a) un covor de 2épadé verde gi moale > “rispul aia b) pulbere find ca o z’pada de aur > | ae | ¢) vesmantul usor ca o bl&nit’ alb3 de miel > ..... © care dintre s8getile din desenul de mai jos ar putea fi sSgeata desenaté de = Explic’. = @a) Explicd de ce textul are titlul Zapada mieilor. b) Scrie alte doua titluri potrivite pentru acest text, 4 2 LUCREAZ, © completeaz’ enunturile folosind cuvintele din text. a) Ce vesti imi aduci de la... c) Nu e asa cum iti inchipui...., Gerulet! b)..... kam vazut chiar jeri, d) Adio, imi va fi dor de ...., cop! @a) Identificd adjectivele din text care exprima culorile zdpezii. b) Scrie si tu cate o comparatie surprinzatoare: zdpada ca...., iarba ca... . @ Formuleaza raspunsuri la intrebari. a) La ce te duce cu gandul faptul c& Gerulet a calatorit cu un nor cand a plecat? b) Ce explicatie ar putea avea faptul cd omul de pada s-a intors pe spinarea unui vant? Ces — Salut, prieteni! PORTOFOLIU © scrieti un mesaj pe care Gerulet ar putea s&-|transmit8 copillor eschimosi. SP Serie Intrebr la care al dori s8 obtinet rspunsur. ae ees codul de mai jos in care ciftele indic& locul literelor in alfabet. (27 [2 | faa [26 [4 |7 [22 [5Pronumele Nu! Mara nu mé poate ajuta! Ea este bolnavé! Md ajuti tu, Elena? Toma, eu am terminat proiectul! Tu ai scris povestirea fragmentului? Multumese, Elena! M-ai ajutat sd evit repetarea unor cuvinte! Sigur! Cu placere! S Zipada mieilor \ 2 dupa M. Sintimbreanu S Povestirea wut fragment = Ly S rat se pregitestdeplecare Gea fat bag Inante plc, a srs eopitor un bit | Ajuuns la Pol, a simtit cai Upsese copiti. Intreba vantul ce fac copii y DF ®* Thtt-o comunicare, cuvantul care ine locul unui substantiv se numeste pronumi © observa, in imaginea de mai sus, enunturile » Pronumele care indie revizuite de Elena. ce participa la o comunicare sunt Scrie-le folosind in locul substantivelor subliniate, pronume personale. cuvintele scrise cu albastru. Exemple: ev, tu, el, eg, noi, voi, ei, ele. UCREAZA! © Scrie numele persoanelor indicate de pronumele subliniate. Tania si Teo admira macheta Marei. Cateva piese s-au deplasat de la locul lor. ~A, ce-i de facut? Noi le-am deranjat, noi le asezam la locul lor! Jn timp ce ei asezau la loc piesele, veni si Mara. Ea zise: Voi erati! Ce se intampla aici? Eu am muncit mult s& o construiesc! @ a) Citeste dialogul dintre Elena si Toma. b) Scrie propozitia Ea este boinavé. Inlocuieste cuvantul subliniat cu substantivul corespunzator. @ scrie propozitiile inlocuind substantivele subliniate cu pronumele potrivit: ef, ea, noi sau ei. Geo e fratele meu. Sara ¢ sora mea. Sara i Geo sunt mai mici decat mine. Eu, Sara si Geo ne jucdim mult impreuna. © completeaza cu pronume enunturile urmatoare: sunt Ada. Geta e colega mea. .... are un tel pe nume Codi... latr si alearg’ dup’ frunze. .... suntem prietene bune. EY —J0cu! complimentetor Scrieti pe cartonase pronumele =u, tu, el, ea, nici, Voi, ei, ele. Asezati-va in cerc. Extrageti, pe rand, un cartonas. Formulati aprecieri folosind, pronumele de pe cartonasul extras. Exemple: £u, Marius, sunt generos. Vol, Ana si Mihai, cititi frumos. Numéarul pronumelui personal @Alcatuieste propozitii cu ajutorul ilustratiilor de mai jos. O cititi replicile pe roluri: sora, mama, fratele. Soseste intéi bdiatull Ele primal!\ r 5 hte 7 Ba, intdi vine fata! Ea este prima! Tu zici c& Toma e primul, jar tu zici cé Mara... Voi sustineti fiecare cate un atlet! __—! Pare cd fato si béiiatul, sosesc in acelasi timp. Cred cé ei sunt pe acelas! loc! Situ sieu putem fi bucurosil b) | Da, noi avem colegi foarte bunil\ pe de Se ee THY substantival | _numarul pronumele numérul baiatul singular el singular = ETODeTele ate Beale fata singular ea singular numéar cu substantivul pe atletii plural ei ‘plural care ilinlocuieste. © inlocuieste substantivele din fiecare propozitie cu pronumele corespunzatoare. Motiveaza alegerea. Exemplu: Fetita este substantiv de genul feminin si la numarul singular. Nl inlocuim cu pronumele ea de genul feminin, numérul singular. 5 Fetita alearga. (c2, el) = Baiatul sare. (ea, el) uFetitele alearga. —(ei, ele) = Baietiisar. (ei, ele) = @Oscrie propozitii cu fiecare dintre pronumele personale eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele. @ Scrie numaratoarea pentru jocul De-a ascunsefea. Subliniaz’ pronumele personale. Eu, tu, el, ea, Noi, voi, ei, ele, Fuga toti dupa perdea. Du-te la mijit, Pandele! zitille obtinute. Exemplu: Eu alerg > Noi alergdm. a) El participa laconcurs. _c) Tu aicitit cartea? e) Noi aver role noi. b) Ele merg la munte. d) Ei pleacd fn excursie. f) Ea este in parc. @schimbs numarul pronumelui si scrie pr Limba gi literatura romani@ Proiectul APA Ce veti face? = Veti realiza o carte a clasei cu tema APA, care s contina: © texte cu informatii despre apa; ® intémplari imaginare; © intémplari reale. = Veti ilustra cartea folosind formele geometrice si elemente de limbaj plastic: punctul si linia. = Veti realiza macheta Apo cilitoare in natura, = Veti confectiona un pluviometru. De ce veti face? Pentru a intelege si pentru a explica mai bine ceea ce se intampla in natur’, la schimbarea anotimpurilor. Cum veti face? 1. CSutati informatii stiintifice. Scrieti-le pe suporturi de hartie decupate, cu forme interesante: fulgi, picaturi. 2. Organizati informatille culese. 3. Creati texte cu intamplari imaginare in care sd includeti si pronume. 4, Realizati desene folosind formele geometrice si elemente de limbaj plastic: punctul si linia. 5, Realizati colaje cu ilustratii adecvate. 6. Faceti fotografii in natura. 7. Asezati foile in ordine pentru a obtine o carte a clasei, 8. Realizati machete si fotografiati-le. 9. Creati un curcubeu din sticle cu apa colorata Cum veti sti daca ati reusit? = Expuneti cartea la biblioteca scolii, alaturi de un jurnal de impresii. = Pentru a va face cunoscut proiectul sau un anumit produs din proiect, puteti realiza fluturasul prezentat la pagina urmatoare. Sfaturi pentru reusita © CSutati informatii in enciclopedii sau pe internet. Selectati informatiile pe care le intelegeti. Apa asterne cearceafuri albe de zépad | peste lume, ca totul sd fie mai curat. oye pluviometru — instrument folosit pentru determinarea cantitatii de ploaie cazute intr-un anumit interval de timp. © GAnditi-v3 la aspecte specifice apel. * Imaginati dialoguri intre un fulg de nea si o picStur’ de ap’: —Buné, eu sunt....., tu, cine esti? Ma bucur de cunostintd! Eu sunt..... ~ Noi suntem rude? © Imaginafj-va o calatorie cu un nor, in natura. Cum sa creezi un fluturas publicitar ® @ Descrie ilustratia de mai jos. Formuleaza propozitii referitoare la forme, culori, marime. @ Raspunde ta intrebari: a) Ce exprima cuvintele scrise cu albastru? b) Ce mesaj transmite textul? © Alege varianta corecta: Imaginea ocupa un spatiu (mai mic, mai mare) decat textul. en Un fluturas publicitar reprezinta un mod simplu de a face cunoscutd o activitate sau produsele acesteia. @ Este realizat cu scopul de a atrage atentia, de a informa, de a promova un rezultat, un produs. © Un fluturas contine: © oilustratie, care ocupa un spatiu mare; © un mesaj simplu. © Se realizeaz din hartie cretat§, lucioas8. © Are dimensiunea unui plic. Cartea noastra este o picdtura de inspiratie side respect pentru sursa vietii. Elevii clasei a Ill-a C Scoala Nr. 2 Alunis rey @scrie raspunsurile la intrebarile de mai jos. a) Cine sunt autorii fluturasului de mai sus? b) Care sunt datele lor (clasa, scoala)? c) Pentru ce au realizat fluturasul? d) Cui crezi cd este adresat fluturasul? © Lucratiin grup. Acordati puncte * Pentru bunicii singuri!| de la 1 la 10 fluturasilor alaturati, realizati de alti copii de varsta voastra. Scrieti intr-un tabel aseménator celui de mai jos, punctajele acordate. Argumentati-va. decizia, pe baza criterilor date. Criteriul 1 llustratia Mesajul Scopul @ Realizeaz’ un fluturas pentru proiectul APA la care participi, PORTOFOLIU Limba gi literatura roman’a ASCULTAM s! COMUNICAM! a) Ascult poezia Sé-f/ ardt cine sunt eu, de Constanta Buzea, de pe CD. b) Realizeazd conturul unui chip de copil. Adauga detaliile identificate in poezie. a) Ascult versurile din poezia Eu sunt magician, de loan Muntean, de pe CD, Scrie fiecare intrebare din poezie si imagineaza raspunsuri surprinzStoare. b) Indica, pe baza textului, intrusul dintre cele patru imagini. 3. 1 SES — Cortea clasei © Lucrati in grupuri de cate cinci-sase copii. Realizati cartea Animale marine. Materiale necesare: un carton sau o coala de hartie albastra pentru fiecare copil, foarfeca, perforator, culori, sfoar’. Instructiuni a) Asaza cartonul pe lungime. Masoara latimea paginii. imparte {in trei parti egale. Traseazé doud linii pentru a marca partile. b) in partea de sus, lipeste sau deseneaza un submarin. Pe celelalte doua parti lipeste sau deseneaz un animal marin. Exemple: un peste, un delfin, un célut de mare, o sepie, o caracatita, un crab. Desenele tuturor copiilor trebuie sa aiba aceeasi dimensiune. c) Toate paginile se leaga intr-o carte. Se taie cu foarfeca, pe linie, pentru a separa cele trei fasi qa Wee — cu submarinut ‘© Realizati combinatii de imagini, ridicnd anumite fas jumatate caracatita sau jumatate calut de mare, jumatate peste. ‘© Gasiti denumiri surprinztoare animalelor nou create. Exemplu: Caracdlut. Introduceti denumirile gasite intr-un dictionar al clasei. Din greseala ® dupa Lev Tolstoi * Vladimir, un biiat de sapte ani si Tania, o fetit de cinci ani se jucau pe covor. Viadimir era un baiat serios, sdndtos, cu un 2imbet fermecator, ce-i scotea la iveala dintii rari, iar Tania era energic3, cu ochii negri, vioaie, guraliva, pusd pe sotii, vesela si draguta cu toatd lumea. Doamna Ostrovskaia, puse pe farfurie o prajitura, se intoarse catre copii si spuse: Copii, cine-i duce dadacei prajitura? —Eu, mama, eu, spuse Vladimir. —Eu, eu, eu, eu, eu, eu! strigd Tania si se repezi de pe scaun. —Nu, cine-a spus cel dintai. Du-te tu, Vladimir! a spus tatal. PSrintii lau asteptat pe Vladimir. A trecut mult vreme, dar acesta nu aparea. —Tania, da o fuga si vezi de ce nu vine Vladimir de atata vreme! Tania zbura in coridor si de-acolo in odaia copillor, care se afla langé odaita dadacei. Auzi in urma ei un suspin. Se uita inapoi. Viadimir statea nga patul lui, se uita la un cal de jucarie si, tinand in mana farfuria, plangea amarnic. Pe farfurie nu mai era nimic, Vladimir, ce-i cu tine? Unde-i prajitura? Eu... eu... am mancat-o, din greseala, pe drum. La inceput un pic, apoi am mancat tot. Vladimir, uite ce! Nu mai plange! Du-te la d&daca si spune-i c& ai mancat-o din greseald, cere+iiertare 5] mine, noi fl d&im desertul nostru. Stil ce bund este ea! Vladimir tnceta. Isi sterse lacrimile cu dosul mainilor. —Dar cum s&-i spun? zise el. Tania a propus sd mearga impreuna, asa ca s-au dus si s-au intors fericiti. Razand induiosata, dadaca le spuse: Tenia, Viadimir, voi sunteti prietenii mei! DESCOPERA TEXTUL! @ Formuleaza réspunsuri la intrebérile de mai jos. a) Care sunt personajele textului? ©) Cea facut Viadimir? b) Cine a fost trimis s duc prajitura? _d) Ce parere ai despre explicatia lui Viadimir? @ a) Grupeaza cuvintele de mai jos pe dou’ coloane a si b, corespunzatoare imaginilor date. = cinci ani; ® ochinegri; = serios; x = vesel; = zambet fermecator; _* energic; ® ©. » guraliv; = sapte ani; * pus pe soti b) Completeaza cele doua coloane cu alte informatii din text. LUCREAZ, © scrie, pe baza informatillor din text, ce crezi c& i-a spus Vladimir d&dacei. @a) scrie pronumele personale intalnite in text. Indic’ numéarul acestora. b) inlocuieste substantivele cu pronumele personale potrivite. © P&rintil |-au asteptat pe Vladimir. = Tania a propus s& mearga impreuné cu Vladimir.@ Recapitulare +@ a) Reciteste textul Din greseald, dup Lev Tolstoi. Scrie ideea corespunzitoare fiecarei imagini. Eu... eU...am médncat-o, din b) Scrie fragmentul de mai jos inlocuind substantivele subliniate cu pronumele potrivite. —Dar cum sé-i spun? zise Vladimir. Razand induiosata, d&daca le spus ~ Tenia, Viadimir, sunteti prietenii mei! © cauta in textul Apa substantivele care sunt inlocuite cu pronumele ea, noi, tu. © Apa dupé Lucia Olteanu Cd ne potoleste setea si noua si firelor de iarba, asta o stie oricine. C3 tot eae cearceafuri albe de zipada peste lume, ca totul si fie mai curat, asta o vede oricine, C4 turturii de gheatd sau fulgii de zipada sunt jucdrii pe care apa le pregiteste copiilor, asta o intelege oricine. Emam bland cupitrelepe carelenetezeste usr sie maméadevaraté cu noi, oamenit n jurul ei, leaga, ¢ laptele care face fra tea asta ae api, eens modestie, am aflat-o Nu crezi i tu cS e tare frumos numele asta mic: Apa? Tis © Realizeaza un fluturas pentru a promove consumul zilnic de apa. Expune-| a Coftul cititorului. © Subiiniaz’ pronumele din textul de mai jos. Scrie-le pe o coloand pe cele la numarul singular si pe alt coloana pe cele la num&rul plural ~ Eu cred c& putem folosi pentru pluviometru un ambalaj de plastic. Voi ce credeti? — Noi credem cé tu ai o idee bund! Sa vind Ana si Matei si vedem ce spun si ei. Evaluare Fabrica de ciment din localitate trimite in aer, in fiecare zi, cantitati mari de praf care acoperd totul cu o pudr& cenusie. Arborii de pe dealuri s-au uscat, coastele au rmas goale si au aparut rapi ce se adncesc mereu Localnicii nu mai pot bea apa ca o lesie din fantani, ci o aduc in butoaie, din alte parti. Gospodinele nu mai scot rufele afara, ca sa nu capete toate culoarea gti. Aerul este, uneori, greu de respirat, iar cel mai mult au de suferit batr&nii si copii. @ Imagineazd-ti cd esti unul dintre locuitori. Participi la un proiect pentru protejarea mediului. Scrie mesaje pentru fluturasi prin care se promoveaz urmStoarele activitati din project: a) plantare de copaci; b) colectarea deseurilor de pe malurile unui rau; Qc) campanie pentru pastrarea aerului curat. @ observa fluturasul al&turat. Transcrie variantele corecte: © Fluturasul prezint& produsul unel activitati.. © Fluturasul promoveazi o activitate ecologic’. Fluturasul prezint un produs alimentar. Activitatea este propusa de elevi. Fluturasul ofera o informatie despre un spectacol. Activitatea propusa este de protejare a copacilor. © scrie textul. Subliniazd pronumele personale: — Eu nu vreau sa vorbesc cu voi. Sunt suparata. Tu, @p3, esti rece. Tu, sépunule, intriin ochi. Nici cu voi, pasta si periuta, nu vreau s& mai vorbesc! = Nici cu noi? au intrebat pieptenele si forfecuta. @ Scrie enunturile de mal jos inlocuind cuvintele subliniate cu pronume potrivite. a) Magda si Anca vor scrie invitatille. d) Toma va face desenele. b) Dan si Mircea vor face afigul. e) — Maria si Mircea, veti scrie jurnalul. ) Eu, Teo si Dan vom face un fluturas. 4) Laura, ce rol vrei s8 ai? © Alcatuieste trei propozitii in care s& folosesti pronume la numarul plural. Cum te poti apreci 1 2 3 4 5 Suficient Q 1 varianta corec' 4pronume | 4 pronume | 1 propozi Tine | 0.0. | 2variante corecte [5 pronume | 5 pronume | 2 propoa | [roars bine [00.0 | a variante corecte [epronume | ¢pronume_|3 propos |@ Exersare, joc si invatare @ |a) Scrie un text scurt de prezentare si b) Puneti toate foile la un loc. Fiecare semneazi-te. extrage o foaie si citeste astfel: Eusunt.....Am parul....,iarochii.....Cell] El (ea) este .... . Are p&rul... iar ochif . mai bine stiu s8 fac...... Eu prefel Cel mai bine stie sé facd.... . El (ea) prefer’ c) Colegii vor incerca s& identifice numele copilului prezentat. @ 2) Scrie pe o foaie: £u as dori ca voi sé spuneti mai des cé sunt .... . Semneazé foaia. b) Lucrati in grup. Asezati toate foile semnate la un loc. Fiecare extrage foaia unui coleg si scrie astfel: Tu ai dori ca noi sé spunem mai des cd esti . ¢) Cititi-i colegului dorinta lui, cu intonatie. © Lucrati in perechi. Analizati un fluturas de promovare expus la Coltul cititorului. Completati, ‘in scris, urmatoarele enunturi: Noi credem c ilustratia Tuai scris un text ..... Persoanele care il vor citi vor afla ca ... Ele vor intelege c3 .. *@ a) Precizeaz’ ce personaje sunt indicate prin pronumele subliniate in textul de mai jos. Doi ursuleti, Mali si Bali, se plimbau prin padure. Mali lovi cu piciorul ceva rotund. —A, ce bucaté mare de cas! Noi l-am gasit, noi il mancém. In timp ce ei se certau pe bucata mai mare, veni si vulpea. Ea le zise: — Voi faceati gélagia asta? Ei bine, ce se intémpla? — Noi vrem sé impértim casul si nu ne intelegem. N-ai vrea tu, séi ne ajuti? Atunci, vulpea ) Scrieti voi sfarsitul intamplaril c) Scrieti replici potrivite pentru cele trel imagini de mal jos. oases > Ty Continuare Caen PORTOFOLIU @ Realizeaza o band’ desenata folosind imaginile de mai sus gi replicile pe care le-ai scris. Creeaza imaginea si replicile pentru sfarsitul intamplarii. C4ntdm pronumele! DESPRE INVENTII@ Vei asculta mesaje pentru a sesiza utilizarea corecta a unor cuvinte: * vei observa numéarul verbelor. Vel asculta un text inregistrat pe CD sau citit de doamna sau domnul invatator: * vel identifica detalii care apartin textului audiat; * vei viziona o emisiune pentru copii. povesti oral intamplari cunoscute: * vei relata intamplatile dintr-o emisiune pentru copi \Vei prezenta activitati realizate individual sau in grup: * vei formula raspunsuri la intrebari simple de control: Ce ai facut? Ce ai facut mai intai? $i apoi? Dar in cele din urma? \Vei extrage unele informatii din texte informative sau literare: * vei formula intrebari si rspunsuri prin diferite procedee; vei realiza un jurnal cu dubia introre. Vei sesiza utilizarea corecta a unor cuvinte in texte citite: « vei identifica numarul unor verbe. \Vei redacta texte simple care contin limbaj vizual si verbal: * vei scrie invitatil; * vei redacta mesaje in situatii de comunicare electronic’. \Vei realiza scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind ide sp = vei identifica utilizari neobisnuite, amuzante ale unor obiecte din jurul tau. Se @ay Max, Duc si nava cosmica dupa Walt Disney Soricelul Max citea gazeta, cand, deodata, exclama ridicandu-si ochii din ziar: =[-auzi ce scrie aici! Mare intrecere mare! Premiu pentru prima calatorie pe Luna! Vai, Max, nu-ti dai seama cat e de primejdioasé expeditia? se ingrijoré Misi, prietena soricelului, — Gandeste-te, mai bine, ce grozave sa ajungi pe Luna, zise Max, Totul e ca eu si Duc sé putem termina la vreme noua noastra nav cosmica. Féra a mai zbovi, Max si ratoiul Duc se pusera chiar de a doua zi pe treaba. Dadura zor cu lucrul la racheta pe care o construiau intr-un atelier de la marginea orasului. — Baga de seama sa nu scapi vreo vorba despre taina noastra. Stii bine cd sunt multi aceia care ar da orice s8 poata cdstiga acest premiu, ji atrase atentia Max lui Duc. Ratoiul fagadui ca va fi cu ochii-n patru. Dar ce s vezi? Chiar a doua zi, pe cand se indrepta spre atelier, ii iesi in cale cdinele Guty. — Sper cA n-ai uitat. SAptiména viltoare imi serbez ziua de nastere, ti spuse Gufy. — Nu stiu dacé ams pot veni, zise Duc facnd pe grozavul. S-ar putea ca la acea ord si ma aflu {in drum spre Lund, adaugé el plin de importanta. Niciunul dintre ei nu observa individul cu infatisare ciudaté care era rezemat de zidul din preajma. Acesta tresari a auzul vorbelor lui Duc. R&toiul porni tantos mai departe, fluierdnd zglobiu. Individul cu infatisare ciudat’ se lu dup& el, furisandu-se cu siretenie. Max si Duc erau asa de prinsi cu ultimele pregatiri incat nu observaré chipul lipit de fereastra, ce-i pandea rautacios din umbra — Ar trebui ca pana saptamana viitoare sa fim gata cu plecarea, zise Max. Numai de nu s-ar intémpla nimic rau intre timp. Individul pitit in spatele geamului isi ascunse un chicotit si-si spuse in sinea lui: Lasati pe mine! Dacd nu voi reusi, sd nu-mi ziceti mie Pandele Picior-de-Lemn! Max si Duc verificar’ inc o data instrumentele si dispozitivul de lansare si, in cele din urma, ‘incercara combustibilul din nava. in sfarsit totul era gata de plecare. — Maine ve fi ziua cea mare! zise Max. Sa tragem un somn bun ca sa fim in forma! Cei doi prieteni zavorara usile si plecara la casele lor. Indata ce se indepartara, Pandele Picior-de-lemn patrunse in atelier. A doua zi, cand Max si Duc au venit la atelier, racheta ia-o de unde nu-i! Erau turbati de furie. Dar nu-i greu sa aflam pe unde a luat-o talharull zise Misi, aratandu-le darele lasate pe nisip. la priviti ce urme ciudate de pasi! Se pare ca sunt toate lasate de un singur picior. pa ‘@ completeazé enuntul. Personajele care participa la intamplari sui ® Formuleaza raspunsuri: a) Ce veste a aflat Max din ziar? b) Si-a tinut Duc fagaduiala de a fi cu ochii in patru? Motiveaz’. c) Ces-a intamplat in atelier, in lipsa lui Max si a lui Duc? d) Ce sentiment au trait cei doi prieteni cand au observat disparitia rachetei? e) Misi afirma ca nu-i greu s afle pe unde a luat-o talharul. Esti de acord cu ea? Motiveaz’. © Gseste in text argumentele care sustin afirmatia Pandele Picior-de-Lemn a furat racheta. Wr *@ a) Deseneaz simbolurile corespunzatoare imaginilor, in ordinea desfasurSrii intémplarilor. b) Formuleaz cate un enunt pentru fiecare imagine in ordinea stabilita la punctul a). © a) scrie cuvinte cu inteles asemandtor cuvintelor: expeditie, primejdioasd, taing, individ, ciudat. b) Formuleazé cate o propozitie cu fiecare cuvant dat. © Gaseste in text substantivele care indicé nume. Alcatuieste cu fiecare dintre ele cate o propozitie. WR Lescoperti mescjul Pentru a afla cum s-au sfarsit intamplarile din text, descifreaz mesajul lsat de Max si Duc! ‘Tnlocuieste fiecare numar cu litera care ocupa pozitia respectiva in alfabet.ey Verbul “TEE? @ citeste enunturile, apoi grupeaza cuvintele subliniate © Partea de vorbire care pe trei coloane, in functie de ceea ce indica: a)actiunea; b) existenta; c) starea. Misi se afla in curtea atelierului cu Duc si cu Max. Grozav se infurie cei doi prieteni! Misi cauté, cerceteaza si descoperd urmele faptasului. BLUCREAZALA @scrie enunturile, apoi subliniaza verbele. a) Max citea ziarul. El aflé o stire grozava. Misi se temea de expeditia pe Luna. b) Cei doi prieteni zdvorara usile si plecard la casele lor. A doua zi, racheta nu se afla in atelier. ©) Prietenii se temeau cd nu vor mai gasi racheta. Misi cduta urmele. starea sau existenta se numeste verb. *@) Identific’ verbele din enunturile scrise sub fiecare ilustratie. demult acum mai tarziu | ‘Cand avea sase luni, loana se juca |Acum, loana are patru ani Cand va avea noua ani, loana, deseori cu albinutele de plastic. _| si se joacd mult cu papusa. se va juca la computer. © completeaza propozitiile din coloana a doua folosind cuvintele s-a, s-au, dupa caz. acum demult acum demult loana se joacs. loana s-a jucat. Teo se antreneazé. Teo .... antrenat. Baietii se intaélnesc. _Baietii s-au intalnit. Elevii se bucura. Elevii .... bucurat. © Reciteste textul Max, Duc si nava cosmica. Scrie zece verbe care exprima actiuni. (@scrie cdte 0 comunicare in care sa folosesti verbell bucurat, se intristeaza. e afl, au existat, se gaseau, s-au @Scrie verbele pe trei coloane, pentru a indica momentul actiunii: demult, acum, mai tarziu. Demult, oamenii scriau pe o tablitd cu un condei de piatra. Au sctis cu pene de gascd, au scris cu tocul, cu masina de scris. Acum scriu cu pixul, cu stiloul, la computer. Tn viitor, chiar daca vor scrie foarte mult la computer, vor mai scrie si cu stiloul. Invitatia ® @ Precizeaz’ dacd desenul de pe fata invitatiel se potriveste cu denumirea evenimentului sérbatorit. @citeste ceea ce este scris pe spatele invitatiei. Precizeaza: a) cine face invitatia; b) denumirea evenimentului; c) ziua, luna, anul si ora cand are loc evenimentul; d) locul unde se desfasoara evenimentul. © Observa plicul. Spune cui fi este adresata invitatia. GQ Invitatia este un text prin care se solicit unei persoane participarea la un eveniment personal, la 0 sarbStoare scolar8, la o manifestare cultural8, sportiva. «= Invitatia se serie foarte ingrijit, de mand sau la computer, de regulé pe hartie mai groasé. ‘= Textul invitatiei cuprinde: = cine face invitatia (Elevii clasei a treia); ® solicitarea, in mod politicos, a participarii la eveniment (au pléicerea de a va invita = denumirea evenimentului (Bursa povestilor); = data (vineri, 14 mai 2016, ora 9.00); * programul complet al activitatilor (uneori).. PORTOFOLIU Qscrie textul, astfel incat sa rezulte o invitatie adresata unui prieten sau unei prietene. @scrie un text prin care inviti la serbarea clasei voastre pe doamna sau pe domnul director. Limba gi literatura romanaey Verbul. Numarul verbului OBSERVA! +*TEDEy @®a) completeaza propozitiile de sub imagini © Cand actiunea este facuta de cu verbele potrivite. © singura persoana, verbul b) Inlocuieste substantivele cu pronumele este la numéarul singular. personale corespunzatoare. © Cand actiunea este facuta de ¢) Precizeazi ce observi. mai multe persoane, verbul A 4 este la numarul plural. Fetita sare. Fetitele ... { Porumbelul.... Porumbs @a) completeaz’ propozitiile de mai jos cu verbe potrivite: cnt3m, c&ntd, cAnti, cAntati. b) Scrie pe o coloand verbele la numérul singular, iar pe alta, verbele la num&rul plural * | Ewcént. f ie on g i fs Ea canta incet. r tare. Bata. Demy © Akcatuieste propozitii i folosind pronumele date si verbul ee din paranteza: = Eu TW nee Elie. €8 vu. (Seriu, seri, scrie) & Not..Vol.... fi... Ele... (scrlem, scrieti, scriu) Oscrie verbele si precizeazé numéarul lor. a) La trei ani, se juca cu tractorasul. Pufsia Printre gheturi vesnice voi trece, tot timpul. Acum se bucura c& are multe Stropii sdrati vor picura pe frunte vaporase. Si voi lupta cu uraganul rece. WILE — siveta verbetor C&uta pietricele mailungi pentru litere cu talie mare, rotunde pentru cele cu talie normala, pietricele mici pentru semnele literelor. Poti sa realizezi cu ele silueta unor cuvinte. Jocul consta in ghicirea cuvintelor. Descopera silueta cuvintelor: citeste, alerg, scrii, povesteste. ] ae along oiloolla »onaala lo .onoa0 b) Voi infrunta talazul cat un munte © ASCULTAM si COMUNIcAM! ~ Ascult poetia Minuni ale tehnici, dupa Arcadie Suceveanu, de pe ee #@ Scrie denumirile obiectelor ilustrate, in ordinea in care aparin text. © Am reusits8..... Gaseste intrusul. © A fost dificil s8 .. ® A fost usor sa .. , . 7. @arcatuieste propozitii cu verbele: poarta, au, vaneaza, trimit, se plimba. *@ Ascultd textul Magnetii, de pe CD, apoi noteazd literele corespunzatoare obiectelor ale céror denumiri nu le-ai auzit: a) busola; b) casetele audio; c) casetele video; d) benzile magnetice; e) stilourile; f) hardul computerelor; g) cardurile bancare; h) ecusoanele de securitate; i) oglinzi; ) aparatele cu care se fac raze in spitale. ‘@Vizionati, cu clasa, o emisiune pentru copii care va intereseaza, fie la televizor, fie pe computer. Formati perechi. Un copil prezinta, iar celailalt asculta, solicit lmuriri, face aprecieri. Schimbati rolurile, ATELIER DE CREATIE fg 4@ Lucrati in grupuri. Scrieti enunturi pentru fiecare imagine. Alc&tuiti un text folosind verbe care expriméa actiunea. Prezentati textul fn fata clasei. intémplari cu un magnet aw aw® E-mailul Dany TRE @ citeste textul de pe ecranul computerului. E-mail (e = electronica, Formuleaz raspunsuri la intrebarile urmatoare: mail = posta) — posta a) Cui fi este trimis mesajul? electronica prin care b) Cine I-a trimis? se transmit mesaje cu c) Ce sentimente isi exprima Elena fata de Oana? ajutorul computerului, 4) Despre ce intémplare isi aminteste Elena? tabletei, telefonului. e) Ce obiect isi propune Elena sa ia in vacant? De ce? Dela: Elena CStre: Oana Popa Subiect: Vacanta Draga Oana, Atrecut ceva timp de cand nu ne-am vazut. imi este dor de tine. Vestea bun’ este vin la bunici, in vacanta de primavars. A Pregateste bicicleta! Cred ca e cazul si aduc si busols. iti amintesti cum ne-am ratdcit vara trecuta? Astept vesti de la tine. Te pup, Elena © Citeste textele din ilustratiile de mai jos. Precizeaza ce tip de mesaje sunt transmise prin e-mail. Oana, Elena, ‘iti multumesc pentru cartea pe care mi-ai trimis-o. E minunaté! Activitatea va incepe maine la ora 8.00. Te astept la intrarea in scoal. Ana Cu drag, Oana TT © Lucratiin grup. Scrieti intrebari despre computer. Cititi-le cu voce tare in clas sau adresati-le unor persoane care lucreazé la computer, pentru a afla réspunsurile. Cae — Cate le m itor! PORTOFOLIU © Lucrati in perechi. Imaginati-va utilizari surprinzatoare ale unui computer. Realizati un desen, Gasiti un titlu potrivit. Scrieti ce actiuni poate face computerul imaginat de voi. i trec prin minte cof Aurel Viaicu dupa Mihail Drumes * Aurel Viaicu avea ambitia s& construiascd un avion deosebit de toate celelalte, ba chiar sé le intreacd. Era neostenit in straduintele sale Cu toata increderea in maiestria lui, se descuraja cAnd incercarile nu-i reuseau. Dar temerile nu erau de lungé durata sio lua de lainceput, indreptind ici, perfectionand dincolo, totdeauna sarguincios. Strédaniile lui Viaicu erau cunoscute in lume. O fabric’ ungard se araté interesata de proiectul lui, dar pe el nu-| [sa inima sé incredinteze unor straini o inventie romaneasca. Tntr-o zi Fa vizitat pe cel mai bun prieten al lui de la Orastie, Romul Boca. —Tu ghicesti ce-i asta? intreba Aurel asezand pe masa un pachet legat cu sfoar. — Dupé infatisare s-ar parea c&-i o jucarie mare! Dar ce-ti veni s8 mi-o aduci mie? ~ Asta nu e jucarie, ci un model de masina de zburat. —Masina de zburat? se mira Romul. Cum adica? — Cu asta voi zbura intr-un viitor apropiat si o sa bat pe francezi, nemti si americani. — Dar nu seamana cu avioanele pe care le-am vazut eu prin ziare si reviste! — Doar nu era s vin la tine cu unul din acelea, rase Viaicu, ca de-| aveam gata, zburam cu el. Aceasta e miniatura unuia pe care Iam nascocit eu. L-am construit din trestioare, sarme si panze. Pe cel care va zbura trebuie sé-t fac din aluminiu si ofel. In plus are nevoie si de un motor puternic. Dar imi trebuie multi bani si nuam de unde sa-iiau. —Mcai convins! Tu esti un geniu, mai Aurel, cu care noi, romanii, trebuie sa ne mandrim si sa te ajutam. Vite, dau de veste printre ai nostri si vom pune mana de la mana, ca sa strangem suma de care ai nevoie. Sa ne traiesti, mai baietel Romul Boca castigé de partea lui cdteva mii de prieteni. Dar sumele stranse erau modeste, iar Viaicu trebuia sa mai astepte. Pana atunci avea alte indeletniciri, Nascocea placi pentru gramofon si cduta 0 alt’ forma de telescop. Se gandea si la un proiect de submarin ise ocupa side motoarele de automobil. Dar nu uita nicio clipa de avionul su. Paes (@ completeaza in scris enunturile cu informatii din text. a) Ambitia lui Aurel Vlaicu era sa .. b) Romul Boca i-a spus lui Viaicu: Tu esti... . ¢) Aurel Viaicu nu putea s& construiasca avionul deoarece .... . Aurel Viaicu @ fost un inginer romn, inventator si pionier al aviatiei romane si mondiale. ® Formuleazi raspunsuri la fntrebari. 2 a) De ce Aurel Viaicu nu a incredintat inventia lui fabricii ungare? b) Ce solutie a propus Romul Boca pentru a face rostde bani? arse ee @® Alege un fragment din text si realizeaza un jurnal cu dubid intrare. Limba gi literatura romanaay Recapitulare @ a) Reciteste textul Aure/ Viaicu. Scrie ce alte proiecte mai avea Aurel Viaicu, in afara de constructia avionului. b) Scrie denumirea fiecarui obiect ijustrat. Gaseste intrusul, pe baza textului. @ scrie textul de mai jos, apoi identific’ verbele. Precizeaz numarul acestora. Pan atunci avea alte indeletniciri. Nascocea plci pentru gramofon si cSuta 0 alt forma de telescop. Se gandea si la un proiect de submarin si se ocupa si de motoarele de automobil Dar nu ita nicio clipa de avionul sau. © scrie textul de mai jos. Completeaza spatille folosind cuvintele: intr-o, intr-un, dintr-o, dintr-un. Aurel Viaicu I-a vizitat .... zi pe Romul Boca. Aurel a scos macheta .... pachet. Cu aceasta masina va zbura .... vitor apropiat. O scrie, pentru fiecare situatie dat8, ce parte de vorbire este cuvantul vii: adjectiy, substantiy, verb. a) Dac viila noi, mergem pe deal. b) Acolo se affa livezi si vi. ¢) Av inflorit bujorit in culori vil. @ Alcatuieste propozitii in care cuvintele car, poarta, sare sa fie: a) substantiv; _b) verb. EME — Ce poti face cu o stirma PORTOFOLIU ‘© Lucrati in perechi. Scrieti instructiunile pentru obtinerea unei biciclete dintr-un fir de sarma. Folositi verbele: taiem, indoim, realizam, facem, obtinem. primaroats | | ghidonul | [_saua__| | adoua roat& bicicleta Evaluare Citeste, cul atentle, textul Masina timpului, dup§ lon Hobana. * Sonorul aparatului de radio slabi deodaté, p4n& la un murmur foarte slab. M-am ridicat din fotoliu ca sa verific butonul de volum. Facusem un pas, cand in camera s-a ivit brusc un fel de vartej negru-galbui. in centrul vartejului am zArit 0 forma | neclara, transparenta. Cand am deschis ochii, in fata mea se afla o masina ciudata. Unele parti pareau sa fie din metal, altele din fildes, altele fusesera taiate din cristal de stanca. Pe un fel de sa, stétea un om cu un rucsac fn spate si cu un mic aparat fotografic pe piept. Nu incapea nicio indoiala: in camera mea se afla Exploratorul Timpului. Nu voiam sa cred cé totul € 0 nalucire. M-am ridicat si i-am strans mana cu timiditate. El s-a apropiat de masi dupa timpul parcurs. —E simplu. Unde ai vrea dumneata sé ajungi? In trecut sau in viitor? insista el. Am ridicat din umeri, nehotarat, Ma temeam sa dau un raspuns. ~intrecut. — Unde si cand anume? N-am apucat sa réspund. Exploratorul se rasuci brusc, iar eu am cazut pe platform masini L-am urmat siam recunoscut cele patru cadrane care indicau viteza @®atege cuvintele care completeaza enunturile date. a) Cadranele masinii indicau (viteza, lungimea, masa) b) Unde ai vrea sa ajungi (omule, dumneata, tu) ~ c) S-aivit un fel de vartej..... (negru-verzui, negru-gdlbui, negru-auriu) ~ @ citeste invitatia. Precizeaz’: a) cine face invitatia; Lucrati in perechi. Completati versurile. Scrieti-le si puneti-le fa un loc th Cartea clasei. —Hai la pietre de vinzore! Un batran adusde spate Alta parc-arfidelut, _Una-i piatra vinde pietre colorate. dar te face nevazut. Una-ipiatra pentru somn, Alta galbena, usoara, desi ceasurile dorm! te Invat cum se zboar§. Azi udm, fa intmplare numai platra de rabdare. (Piatra Rabdarii, dupa Grete Tartler) ‘Manual pentru clasa alia semestrul al iHlea& Enuntul = = @ a) Asociaz’ fiec&rei piese de puzzle cuvantul corespunzitor (adjectiv > cn © rosii satunci * costume noi ¥avem b) Copiaza pe hartie transparent desenul alaturat. Scrie cuvintele identificate la punctul a) pe cate 0 piesa de puzzle. ¢) Citeste cuvintele intr-o anumita ordine, dupa cum urmeaza: m1,2,3,4; m3,2,4,1; m4,2,1,3; 93,4,1,4, d) in care dintre situatiile de la punctul c), cuvintele rostite impreuna au comunicat o informatie? +H * Pentru a comunica, asezm cuvintele intr-o anumita ordine, alcétuind enunturi, adic’ mesaje pe care le transmitem celorlalti. WT z7) © Lucratiin perechi. ai a) Refaceti textul scris pe bucatelele de hartie. A Neen lee b) Faceti schimb cuo alta pereche. Corectati, daci enevoie. c) Completati enuntul de mai jos, folosind cuvintele o>» potrivite dintre: punctul, litera initial mare, pronumele. = Pentru a descoperi propozitille, ne-au ajuta fuierut | © ordoneazi in mod diferit cuvintele, pentru a obtine dou propozitii: casei, flamand, ajunge, ‘in curtea, parintesti, baiatul. @ a) Scrie sirurile de cuvinte, Taie intrusul. Denumeste partile de vorbire ramase in fiecare sir. * citesc, citeam, voi citi, cititorilor, citesti, cititi, citea, vom citi, veti citi; * noi, voi, ei, ele, ia, tu, eu, ea; * interesele, interesanta, interesante, interesant, interesanti; * poveste, povesti, povestesti, povestile, povestea. b) Alcdtuieste trei propozitil folosind cate un singur cuvant din fiecare sir de mai sus. Foloseste diferite seine de punctuatie. Exemplu: Eu citesc povesti interesante. © Gaseste pentru fiecare intrebare un cuvant potrivit, apoi scrie propozitiile obtinute. Exemplu: Nici a plecat la balt8 pe furis. a)... ; b) ... : (cine? ce a fScut? unde? cum?) (cine? ce fac? ce?) (cine? ce fac? ce? ce fel de?) ASCULTAM si COMUNIcAM! aa WT ® Formuleaz’ rdspunsuri la intrebari a) Cea primit copilul? b) Ce a gisit copilul in colet? c) Ce reactie a avut el c&nd a deschis coletul? +@ a) Alege ilustratille care te ajuta sd explici ce Inseamné cuvintele: confuz, colet, ochean. F 8% Ew @ b) Foloseste mimica si gesturile pentru a sugera imaginea aleasa. c) Completeaza un tabel asemndtor celui de mai jos. Cuvantul Explicatia mea confuz colet Explicatia din dictionar ‘ochean ‘Seas fel de explicay © Alege un obiect pe care il folosesti foarte des. Ilustreazi-| pe o coal mare. * Identific’ diferite insusiri ale obiectului, utilitatea lui etc. © Povesteste intémplari interesante care au legétura cu obiectul respectiv. © Prezint tn fata clasei povestea obiectului ales. interpreteaza ca si cum ai fi acel obiect. Exemplu: Sunt un pantof. Eu sunt pantoful unui explorator. Am tilpile roase de atdtea célétorii. Am {fost in Sahara. Vedeti pulberea aceasta rosiaticd? E nisip amestecat cu sare. Wels — Numele meu vorbeste despre mine Lucrati in perechi. ‘© Pentru fiec3re liter’ care compune numele vostru, gasiti insusiri fizice sau sufletesti care va caracterizeaza, activitati pe care le faceti foarte bine, preferinte pentru anumite obiecte. Exemplu: AURA Ascultétoare; \irmdresc cu atentie pe cel care vorbeste; Rdbddtoare; Ajut colegii, la nevoie. '* Un copil prezint’, celdlalt ascultd. Adresati intrebiri daca este cazul, apoi schimbati rolurile. ‘° Fiecare pereche prezinta, in fata clasei, numele colegului, Aura spune despre ea ca& Doi mari prieteni dupa Mihail Sadoveanu + CAnd a venit la lasi, Eminescu colindase toate olaturile roméanesti. Singura lui avere era un geamantan plin cu versuri. Tn vremea cand se formau ca margaritarele in sufletul {ui neasemuitele poezii, -a cunoscut pe Creangs. Deodaté sau legat buni prieteni. Amandoi au petrecut multe nopti in colturile retrase ale vechii cetati a Moldovei. Aici, pe bancile de brad, in amurguri dulci, stateau la sfat. In una din aceste inserari, Eminescu i-a citit lui Creangai din poeziile sale. Creanga asculta in ticere. Dar in prietenia aceasta mai fericit a fost Eminescu. El a auzit pentru intaia oar’ Amintirile din copilirie si povestile lui Creanga. A fost incantat de limba mladioas, simpla a marelui scriitor al Humulestiului. Prietenia lor le-a adus multe ceasurl de uitare si de mangéiere. ele New lis olatuti— provincii, regiuni, tinuturi margaritare—podoabe de mare pret, perle @ Formuleaza raspunsuri la intrebari a) Care era singura mare avere a lui Mihai Eminescu? b) Unde s-au cunoscut cei doi mari scriitori? c) Cum isi petreceau timpul impreun? d) De ce crezi ca s-au imprietenit cei doi scriitori? e) Prin ce la impresionat Creanga pe Eminescu? © Explica ce intelegi prin expresiile: se formau ca margaritarele, amurguri dulci. © Formuleaza enunturi cu ajutorul cuvintelor: neasemuite, amurg, mlddioasd, mangdiere. is ae — Prietenie QOscrie un text cu titlul Eu si prietenu! meu (prietena mea) respectand cerintele date. a) Scrie cine este fiecare dintre voi. Eu sunt...., iar prietenul meu (prietena mea) se numeste..... . b) Prezint& cdteva fnsusiri fizice si sufletesti ale fiecdruia dintre voi. Prietenul meu (prietena mea) are .... ani, iar eu am...... Amando (améndoud) avem pérul.... . Eu am ochii verzi, jarel (ea) are ochii ¢) Serie aspecte diferite, dar si asem&nétoare, referitoare la: activitati, preocupari, imbracdminte, mancare. Euprefertenisul, iare!(ea) prefer dansul. Amandoi(améndoud) iubim sahul. d) Realizeazi un desen care s va reprezinte. ® Cartea postala = OBSERVA! Q@in imaginea A este ilustraté casa memorial fon Creangd din Humulesti, unde s-a nascut scriitorul. Alcdtuieste enunturi pentru a prezenta imaginea observata. |» Hens aunt 2016 1 fa ee ft [cul este] sins Pint be Hime tt ek Sk fl ti | == eZ = api fin tr a. Fornasa] ie }-—_—_———> fe aed | ped Ngee Cod [NOCAITIATEA oa | Hurmulest Roméo @ observa ceea ce este scris pe spatele cartii postale din imaginea B. carte postald — carton cu insemnari scrise sau tipSrite folosit pentru corespondenta destinatar — persoana careia ii este adresatd expeditor ~ persoana care trimite cartea postala © Formuleaz raspunsuri la intrebari, a) Din ce loca fost trimis’ cartea postala? _g) Ce fi transmite odata cu informatiile? b) Cand a fost ea scrisa? h) Ce este scris in partea din dreapta? c) Ce poti spune despre lungimea textului? _i) Care este formula de adresare? d) Ce afi din formularea Dragd Dana? j) Dar formula de incheiere? €) Cui ii este adresata cartes postala? k) Ce formule ar fi folosit Monica si cum ar fi Cine a scris-o? semnat daca arfitrimis cartea postala doamnei f) Ce informatii ofera expeditorul? invatatoare? Dar daca ar fi trimis-o bunicilor? “TSE. Cand scrii o carte postala, tine seama de persoana c&reia i-o adresezi: © dacd scrii unel persoane mai In varst&, foloseste o exprimare prin care sé-ti arSti respectul sisemneaz8 cu numele intreg; ® daca scrii rudelor sau prietenilor, foloseste o exprimare apropiata si semneaza cu prenumele. ‘Textul cBrtii postale este scurt, are o formula de adresare, o formuld de inchelere, semndtur’. Wea @ Scrie textul une’ cdrti postale pentru o ruda sau pentru un prieten din altd localitate. © colectionati carti postale in care sunt ilustrate diferite localitSti ale tarli. Realizati un album al clasei, Puteti aseza cArfile postale organizandu-le pe anumite teme.& Aniversarea Gretei dupa Sandra Waren A Greta era una dintre cele mai bune prietene ale mele cand eram in clasa intai. Toate fetele din clasa au fost invitate la petrecerea de ziua ei de nastere. in fiecare zi, la scoala era mare insufletire. —Ce fel de tort vei avea? intrebam noi. —Vor i.cu premii? Dar palari stive? Vei impodobi casa? Greta doar zAmbea si dadea din cap. Asosit siziua mult asteptata. Am impachetat cadoul in hartie stralucitoare, m-am imbracat cu rochita cea mai frumoasé si am asteptat ca mama s8 spun: —Etimpul s8 mergem! M-am bucurat 4 am ajuns prima si puteam sa ajut la aranjarea celor douasprezece bomboniere, cate una pentru fiecare invitata. Masa era acoperitd cu o fata de masa pe care scria La mulfi ani! Peste tot erau baloane rosii, galbene, verzi. Holul si sufrageria erau impodobite cu ghirlande argintii. Totul arata ca in povesti. Am iesit sa le asteptam pe celelalte fete. Greta locuia la marginea oragului si colegele nu fuseserd niciodatd acas& la ea. ~ S-ar putea si nu nimereasca adresa! a zis mama Gretei. Ne-am asezat pe trepte si am asteptat, am asteptat. Degeaba, fetele n-au venit. Greta a inceput sa planga, iar eu nu stiam ce sé mai zic. i — SA inceapa petrecerea! a anuntat mama Gretei. Am jucat cu Greta toate jocurile si ar impartit premiile. Am mancat fiecare cate dou’ felii de tort. Am ras si ne-am simtit minunat. in drum spre cas& am intrebat-o pe mama: ~ De ce n-au venit oare celelalte fete? Greta s-a necdjit asa de tare! Mama mi-a zis ingandurata: — Scumpo, cred ca n-au venit pentru ca Greta este de alta nationalitate! Greta nu seamana cu celelalte fete si unii oameni se tem de cei care sunt altfel decat ei. Oamenii au prejudecati. Asa se numeste lucrul acesta: prejudecata. - Eu r-o sé am niciodata prejudecati! am zis hotarata, Mama mi-a spus zémbind: — Ma bucur ci Greta are o prietend ca tine! anny @ Formuleaza rispunsuri la intrebari. a) Cine este Greta? e) Cum este explicata absenta b) Ce eveniment din viata Gretei este prezentat? colegelor de la aniversarea Gretei? ¢) Cine sunt musafiri asteptati? 1) Ce inteles are cuvantul ) Cum sa pregatit familia Gretei pentru aniversarea—_prejudecata? fetitei? @ 2) Citeste pe rand fiecare fragment din textul Aniversarea Gretei. Raspunde la intrebérile dem pentru a intelege continutul fiecarui fragment. Cine? Ce? Unde? Cand?» Cum?-_—‘Dece? b) Scrie ideea principala a fiecdrui fragment. _c) Povesteste, oral, un fragment din text. © citeste enuntul: Greta nu seamand cu celelalte fete si unit oameni se tem de cei care sunt altfel decd ei. Completeazi enunturile pentru a arata care este parerea ta. tn primul rand, eu cred cé .... final doilea rand, cred cd ..... Nuin ultimul rand, eu cred C8... © completeaz’ enunturile de mai jos. * Dacd a5 fi Greta, m-as simti * Dacd as fi Greta, as vrea sé .. Wr © Formuleaza propozitii utilizand cuvintele: aniversarea, ghirlandele, prietenele. * Dacé a5 fi prietena Gretel, m-as simti + Dacé as fi prietena Gretel, as vrea sé © Giseste cuvinte care sa aiba acelasi inteles cu: petrecere, insufletire, bucurie. @scrie verbele din enunturile subliniate tn primul fragment. @ Citeste fragmentul in care este prezentat aspectul casei pregatite pentru aniversarea Gretei. Identificd substantivele insotite de adjective. @ Gaseste in text patru cuvinte care anunté interventia personajelor. Scrie ce parti de vorbire sunt aceste cuvinte. @ Formuleaza propozitii in care sa utilizezi cuvintele: sa, s-a, sau, s-au. @ Lucrati in grup. Discutati despre prejudecitile oamenilor. Argumentati de ce nu este bine ca oamenil s& aib’ prejudecdti. Scrieti un indemn adresat oamenilor care i evit& pe cel diferiti de el. @ Lucrati in grup, Propuneti titluri de povesti, apoi scrieti-le pe biletele. Strangeti toate biletelele la un loc. Extrageti un bilet. Creati o poveste cu titlul extras. Scrieti-o pe o coalé mare. Organizati o Bursa @ povestilor: expuneti povestile la biblioteca sau pe holul scolii pentru a fi citite de alte persoane. Solicitati aprecierea fiecarei povesti cu puncte de la 4 la 5. Stabiliti care dintre povesti a obtinut cel mai mare punctaj. anew — 72ra copilarie’ ® Lucrati in grup. Imaginati-va o tara doar a copiilor. Scrieti un text format din cel putin zece enunturi in care s prezentati: © cum arata Jara copiliriei; = cine sunt locuitorii si cum arata ei; * ce comportament si ce preocupari au acestia; * care sunt regulile respectate de locuitori Realizati un desen sau un colaj Organizati o expozitie cu lucrérile voastre.® Recapitulare * Copii, ma gandisem sa va aduc la Bucuresti muntii, intr-o traista cu povesti. Dar cénd sé-i fac frumos ghem, muntii n-au vrut s& Incapa in tren. Nu stiu cnd au crescut acesti strengari, cici omenirea, cand a venit, i-a gasit mari. Muntii nostri sunt bogati ca soarele. Au aur si argint in toate buzunarele. Creasta aia, care parc se clatina, cred cd e de platina. Sub pietre sunt c&rbuni, cu care deseneaza locomotivele aburi pufosi. Au fier, var, sare. Ca s8 nu mai vorbesc de ape minerale si alte izvoare. Nu mai sunt altii care sa le semene! Vite, ne fac semn s@ intram in ei ca-n cetatea lui Cremene. Cétiva munti Carpati sunt mai inalti decat ceilalti. Cand se uit in jos, uneori, le vine ameteala si-atunci isi pun comprese cu nori. Muntii sunt cei care dirijeaz& ploile: Ce vd ingrémdditi aici, ca oile? Mdi, apd chiord, auzi? Ploud la cémpie, cd ma uzi Am uitat s4 va spun sa respirati, Cica aerul de aici contine nu stiu ce vitamine. Si dacé-I tragi in piept zi de zi, cuminte, te faci sanatos pe sapte ani inainte. in poland, puteti cdlca pe iarb3, ca pe un covor sau pe o bland. Brazii sunt cei mai buni alpinisti. Se suie pana fn varful muntelui fara franghii. Muntii au ascunzisuri, multe ca frunza si iarba, parca ar fi fost facuti pentru Baba-oarba. Te ascunzi colo, dupa un copac si cand strigi: Sunt gata, Chimitd! te gaseste imediat un urs ori oveverit’, Animalele si p&sdrile cu pene stau in munti ca in cartea cu desene. Ele se joaca de-a pitulusul pe dupa stancd si cand se prind se mandnca. (din volumul Unde fugim de-acasd?) @ a) Completeaza enuntul: Muntii nostri, bogati ca soarele, au: b) Transcrie enunturile care prezinta cum dirij @ Transcrie fragmentul subliniat in text. Scrie Intrebéri pornind de la cuvintele scrise pe steluge, apoi formuleaza réspunsuri. © Gaseste pentru fiecare intrebare un cuvant potrivit din text, apo! scrie propozitille. a) Animalele stau .... ca in carte. b) o) (cine? ce fac? unde? cum?) (cine? ce fac? ce?) _—_ (cine? ce fac? ce? ce fel de?) @ Alege un fragment din text si realizeaza un jurnal cu dubia intrare. % eae — Pe cardri de munte © Lucrati in perechi, maginati-va ca sunteti la munte. a) Scrieti regulile jocului De-a v-ati ascunselea printre copaci Gata? b) Scriefi textul unei c&rti postale adresate unui prieten sau unei prietene. : AUTOEVALUARE_ = Am precizat locul si data; |DA|NU] « Am folosit formulele de inceput si de incheiere; | DA|NU| * Am semnat cartea postala;|DA|NU] * Am folosit corect semnele de punctuatie. DA|NU Evaluare ~ * — Intr-o zi, tapul se hotart si se facd fotograf. Intra ucenic la un mester si, nu dupa multi vreme, deveni la fel de priceput in meserie ca acesta. Tapul isi ficu atelierul intr-o margine de padure. Mare a fost mirarea dobitoacelor cand au citit firma agatata in stejar: La foto-Top. S-au uitat la cutia asezata pe trei picioare, dar nu intelegeau ce era. Japul mbes cu ingéduints. Un iepure timid intreba: —Nu va suparati... eu, noi... am vrea sa stim ce mai e gi asta? —Cum sa nu! Cu placere, le raspunse fotograful. Mult s-au mirat dobitoacele afland c& pot sd capete ieftin, un cartonas cu chipul lor pe el. Lupul, mistretul, iepurele, soarecele, ursul, broscoiul s-au inghesuit, fiecare vrand sae fotografieze primul. Tapul i-a fotografiat pe toti si le-a spus ca pozele vor fi gata a doua zi. Animalele se socoteau norocoase cé tapul se oprise tocmai in poiana lor. Sunt gata, prieteni! Au iesit niste poze grozave. Semanati leit. O clipa se asternu linistea. Animalele priveau inmarmurite cartonasele, apoi se isca 0 zarva grozava: Ai venit sé-ti bati joc de noi?! Asa urét ardtém?! Ne-ai tras pe sfoard! Jepul o lua la fugs, iar cutia si firma se facuré fandari. @ completeaza enunturile folosind informatii din text: | + Ordoneaza cuvintele astfel incat Qa) La inceput, dobitoacele erau 's& rezulte trei propozi Ob) Dupa aceea, ele se socoteau Oc) La sfarsit, priveau ... animalele { s-avtnfuriat . “anpoiand }~elbanee. spenat ae ofugit # ‘ ©ce parere ai despre reactia animalelor la vederea oo eet Petep | jon fotografillor? Scrie trei explicatii. or atetogratat ) Fotgraul @ Sctie ce indica sdgetile de pe cartea postala. [TI Mont 1 pat 205 | © Scrie textul unei cSrti postale respectand cerintele: § [Z]}-—>Payatinw Ga) destinatarul este un membru al familiei; nt pe Be ris Ob) expeditorul esti tu; tise e+ ms ft fe citorul est soni nde nae ae. Qc) te afin tabiird. Ne flats grant ie | oar] [LOCAMITATEA Foarte bine oe O00® Exersare, joc si invatare *@ Citeste versurile, apoi ilustreazé-le. Un copil, c&nd jocu-i place, Toat’ lumea joc fi face. lar el toate le pricepe Si cu ele-un joc incepe. Floarea zice: Opreste-ti pasii! Prinde-ne! zic fluturasii. CStelusul siel vine: Hai si joacdi-te cu mine! Patru roti de la trasurd strig’: lute alergaturd! Toate asa, cu drag, il cheama Siel vesel ia de seam’. (Jucérille celui cuminte, dup’ George Cosbuc) © 2) Precizeazd ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele: jocul, jucdm, jucSria, jucdus. b) Alcatuieste propozitii cu fiecare cuvant dat la punctul a). © Scrie seriile de cuvinte de mai jos. Subliniaza cuvintele care au legatura cu termenul joc. * amuzant, dinamic, sportiy, auriu; ® minge, coarda, ocean, sah, cerc; * aleargai sare, prelucreazé, paseaza. © Alege unul dintre jocurile ilustrate. Scrie un enunt prin care sé-ti explici alegerea. GEESE - inventdm un personaj © Lucrati in perechi. inventati un personaj despre care nu s-a mai auzit. © Stabiliti un nume pentru personajul vostru. Scrieti cuvantul si exp! © Reprezentati personajul intr-un desen. Organizati o expozitie cu toate lucrarile. * Faceti aprecieri cu privire la text si desen. igs © Inscrieti personajul intr-un dictionar al personajelor. WLW — Numérdim din doi in doit Lucrati in perechi. ncerculeste literele numarand din doi th doi, apoi completeaz cuvantul. __ INTELEPCIUNEA MEA E__ 4 CURCUBEUL VACANTEI Vei asculta mesaje pentru a sesiza utilizarea corecta a unor * vei observa modul in care sunt folosite diferite parti de vorbire in comunicare. Vei povesti oral intamplari cunoscute: * vei relata intamplari cu ajutorul intrebarilor: cine? ce? unde? cand? cum? de ce? cu cine? cu ce? Vel extrage informatii din textele literare sau Informative citite: '* vel formula intrebari si rSspunsuri referitoare la continutul textelor; * vei utiliza tehnica $tiu, Vreau sd stiu, Am invdtat pentru a organiza informatille citite. Vei evidentia cuvinte-cheie si alte aspecte importante dintr-un text citit: vei realiza scheme pentru a preciza aspecte legate de continutul textelor citite. _ | es) Vei sesiza utilizarea corecta a unor cuvinte in texte citite: * vei identifica parti de vorbire cunoscute. Vei povesti in scris, intamplari imaginate sau traite: * vei scrie un scurt text folosind cuvintele: mai intai, apoi, in cele din urmd; “© vei rezolva sarcini de scriere creativa. Vei transmite in scris diferite idei personale: vei realiza o carte cu insemnari despre vacanta ta.13] Vacanta dupa Emilia Caldararu Vacanta-i un suras de-1 Spre dealuri, munti si spre intinsul mai Copilarosul vis al leganarit {n bratele-i de spuma si racoare. ‘Vacanta, iat-o! Ne desfata vara Cu poame gi culori si stralucire. Vacanta-i marea noastra intalnire Cu soarele. Cu zirile. Cu tara. eee nilucd — flint imaginaré, arétare, fantom’ Pe _ @ Citeste poezia, apoi completeaza propozitia: Vacanta e o...., un dor...., UN SUFGS .... « @ completeaza cadranele pe baza informatiilor din poezie. Ce ai vazut? Ce ai auzit? Cum te-ai simfit? Ce titlu ai da tu aceste! poezii? ® PORTOFOLIU © Transcrie o strofa din poezie. Realizeaza o ilustratie potrivita. ‘© Ce ti-a placut cel mai mult in poezia Vacanta? De ce? Scrie dou’ motive. *<@ Identificd imaginea care nu sugereaz continuarea enuntului: Vacanta vine cu pasi de... iia 999 dp ie 2) Scrie substantivele din prima strofa. Precizeaza numarul si genul acestora. b) Adauga, in scris, inca trei adjective pentru fiecare substantiv subliniat. * ape clare, ....* marea intinsd,...._» vacanta mare, @ observ ce parti de vorbire sunt in fiecare sir de cuvinte. Elimin’ intrusul, transcrie cuvintele rmase si precizeaza ce parti de vorbire sunt. * valuri, nisip, scoici, alge, inspumate, pesc&rusi; « inoat&, frige, vuiesc, plutesc, pietre, zboar’; * sidefil, verzi, aurii, albastre, pesti, racoroase. © inlocuieste © cu semnele de punctuatie potrivite: a) OBine ai venitO vacantaQ ¢) Ode unde vilO vacanyaO b) QvacantaO bine ai venitS d) Oce mult te-am asteptatO vacantaO_ © Lucrati in grup. cititi scrisoarea sl precizat! cine a scris-o. Scrieti si voi o scrisoare in care s& v8 spuneti parerea despre CAST A-CUSCt/BEU, s& adresati intrebari sau s8 solicitati explicatii. Timisoa inle 2016 > i. ; P 9. ‘ , = 1sa lui Radu si a Maret apf Cease — 50 ne bucurdim de soare! @ Lucrati in grup. Scrieti sfaturi utile pentru tnl&turarea efectelor neplacute ale Soarelul. Exemplu: Purtati sapcd sau pélarie hn zilele cdlduroase, la munte, la mare. AW — Destinatie de vaconta Noteaz’ pe caiet cuvintele care completeaz’ rebusul. ‘ncercuieste in fiecare cuvant litera corespunzatoare casutei colorate pentru a descoperi cuvantul de pe coloana AB. 3, 248 aS A Manual pentru clasa a llka—semestrul al I-leaJames si piersica uriasa dupa Roald Dahl James si ceilalti participanti la cdlatorie, Maestrul Greierini, Miriapodul, Domnisoara Paianjen, Viermele de Matas, Rama, Licuriciul si Buburuza iesird din nou pe varful Piersicii Uriase, unul cate unul. Se uitard cu grija fn jur. Luna era la fel de luminoasa si de stralucitoare ca intotdeauna. ‘inca se vedeau in jur munti de nori uriasi si tremuratori. La distant, dar chiar fn fata lor, se vedea 0 imagine extraordinara. Era un fel de arc de cerc, o structura imensa si curbata care se ridica pana sus in cer si care se sprijinea pe doua picloare. Picioarele erau infipte intr-un nor alb si plat, vast ct desertul. —Ce-o mai fi si asta? intreba James. Eun pod! —E un inel gigantic t3iat in dou’! —E 0 potcoava uriasé indreptata in sus! — Stiti ce? sopti James. ~ Ce? intrebar& ceilalti. Ce? ~Arcul acela enorm... pare c& il picteaz3. Oamenii din Nori au géleti de vopsea si pensule mari! Uitati-va si voi! James avea dreptate. Calatorii ajunsesera acum destul de aproape ca sa poat’ vedea ce féceau Oamenii din Nori. Toti aveau pensule uriase tn maini si vopseau arcul imens in mare vitez’. Atat de repede incat, in numai cateva minute, intregul arc fu acoperit de cele mai minunate culori: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet. —E un curcubeu! exclamar& in cor. Ce frumos este! Uitati-va ce culori! C8l8torii Piersicii Uriase erau fermecati de frumuseyea curcubeului. — Mi, mai, mai, zise Miriapodul. M-am intrebat intotdeauna cum se fac curcubeiele. rr! @ Formuleaz4 réspunsuri pe baza informatiilor din text. a) Care personaje participa la calatorie? b) Cu ce au calatorit James $i insotitorii sai? c) Ce explicatii apar fn text, pentru curcubeu? Completeaz’ in scris: un fel de arc de cerc..., d) Ce faceau Oamenii din Nori? Unde as merge in Viz pe coverul @a) scrie o list’ cu obiectele fermecate pe care le-ai putea folosi in célatoriile tale imaginare. b) Unde ai dori sa cdlatoresti pe un covor fermecat? c) Scrie numele unor locuri imaginare, apoi deseneaza. d) Pe cine ai lua intr-o c&latorle imaginara? e) Scrie cinci adjective care sa indice insusiri sufletesti ale persoanelor care te-ar putea insot{ in c&latoria imaginara. ®& ® Scrie un text despre o calatorie imaginara. a) Organizeaza ideile, incercdnd s& raspunzi la urmétoarele intrebari: © Cand se intampla? © Unde se intampla? ‘© Ce intamplari se petrec? —_® Cu ce mijloace va deplasati? © Ce lucruri vezi? © Ce mirosuri te impresioneaz§? _® Ce sunete auzi? Cum te-ai simtit pe parcursul calatoriei? b) Revizuieste textul scris, raspunzand la intrebarile: ~ Lipsesc aspecte importante? = Aiscris cuvinte care se repeta? * Ce ai putea schimba in ordinea propozitiilor? _—_* Propozitiile sunt clare? * Propozitiile se leaga intre ele? « Ai greseli de punctuatie? Completeazé enunturile: AUTOEVALUARE — Prin rezolvarea acestei sarcini, am reusit sa * Dificultdtile pe care le-am avut au fost * Cred céi as putea face mai bine .... © Cine participa? © Lucrati in grup. Realizati un tabel asemanator celui de mai jos. a) Completati prima coloana cu informatii pe care le cunoasteti despre curcubeu. b) Completati a doua coloana cu intrebari despre ceea ce ati dori STU. VREAU SA STIU Curcubeul are aspectul unui imens are multicolor desfasurat pe cer. Este un fenomen care apare cénd lumina Soarelui traverseazi picaturile de apa din atmosfera. Lumina Soarelui pare incolora sau alba. in realitate,eaesteformata ~ din amestecul celor sapte culori ale curcubeului: rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet. * —Lumino olbé © cum se poate obtine albul din cele sapte culori mentionate in text? ‘imparte un disc de carton in sapte parti egale si coloreaza-I in culorile curcubeului. Trece un creion prin centrul discului si invarte discul. Ce vezi? Confectioneaza discul. Scrie cum ai procedat: Mai intéi...., apoi...., la final... AE = Curcubew! Formati grupe de cate patru. Fiecare copil decupeaza sapte cartonase avand culorile curcubeului. Pe cartonase se scriu substantive care denumesc flori, fructe sau legume care au culoarea respectiva. Se introduc si sapte cartonase nescrise. Se asaza toate cartile in centru cu fata in jos. Se extrage de fiecare data o carte. e copilul care realizeaz8 primul curcubeul din ‘E de joc scrise.& PROIECTUL CARTEA-CURCUBEU Ce vei face? Vei realiza CARTEA-CURCUBEU cu jinsemnari despre vacanta ta, despre jocuri, prieteni, evenimente, natura, locuri vizitate, lecturi, inventii sau creagil proprii. De ce vei face? Pentru a avea 0 poveste a vacantei de vard pe care s& 0 prezinti la inceputul clasei a patra. Cum vei face? 1. Vei confer na cartea. © Ai nevoie de coli colorate ROGVAIY, cate © culoare pentru fiecare capitol. ® Pentru ca scrisul s& fie vizibil, foloseste forme decupate din hartie alb8. Lipeste-le pe coala colorat © Realizeaz’ o coperté din carton mai gros, pe care vei scrie titlul, autorul ® Perforeazé foile si copertile si leagé-le cu © sfoara, 2. Vei completa paginile c&rtii. ® Scrie scurte insemnari despre cees ce ai ci * Creeazi texte cu intdmplari imaginare sau cu intémplari trdite in vacanta. ® Realizeaz3 desene sau colaje cu ilustratii adecvate. © Fotografiaza peisaje din natura, din locurile vizitate. Cum vei sti daca ai reusit? 1. Stabiliti fmpreuna cu invatatorul/ jinvitStoarea voastra o fisé de autoevaluare. 2. Realizeaz Buzunarul cu impresii in care cititorii crtii tale vor pune biletele cu aprecieri. La intoarcerea din vacanta, veti realiza un CURCUBEU din toate materialele voastre. siingrijt. Ce cuprind pay Aspecte evaluat © Cartea contine toate temele stabilite, ® Cartea este atractiva si original’. ® Scrisul este corect & titlurile si regulile jocurilor preferate, poezii-numarstori, desene etc.; © o fotografie cu tine la inceputul verii, alta de la o galerie cu portretele prietenilor; fotografi, texte despre anumite evenimente, peripeti, intamplari ‘trite tn famil & fotografi, imagini decupate, desene, informatil, poezii, descrieri; & vederi, c&rti postale, pliante, informatii, trasee, obiective turistice; & galeria personajelor colorate: impGratul Rosu, Verde-Imparat, Armasarul Albastru etc.; & schite, planuri, desene, instructiuni, povesti scrise de tine, personaje create detine. Evaluare finala ®& A. TEST PENTRU CITIT Se povesteste cA a fost odata un melc fara casa. Stiti ca melcul este o faptura care-si car’ mereu casuta in spinare. Dar melcul povestii noastre, caruia i se spunea Bobit§, de la bobitele de rou’ fn care isi oglindea cornitele in fiecare dimineaté, se nascuse fara cochilie. Se simtea golas si fi venea sa plang’, nu pentru c& si-ar fi dorit cu adevarat o asemnenea hardughie spiralata in spinare, ci pentru cé fratii lui, melcii, radeau de el si nu voiau si primeasca in Comunitatea Melcilor pentru c& arta altfel decat el. Chiar seful acestei comunitati i-a zis odaté, la o intrunire: —Bobit8, tu esti un mele foarte inteligent! Ai calit&ti de conductor! Daca al avea cochilie, ai putea ajunge, intr-o zi, s& domnesti peste toti melcii din livad’! Melcul a plecat in lume s&-5i caute o cSsut’ ca s& o care in spate, pe post de cochilie. Mai intai s-a catarat pe trunchiul unui mar fnalt din livada. A dat peste un cuib din paie si nuiele. A ciocknit la us&, lar puil de pas3re care se aflau induntru au intrat in panic’. Cine esti? Mama nu-i acasa! au ciripit ei. — Nu vA faceti probleme! Sunt doar un mele din livad&. As dori niste planuri de constructie ale casei voastre, pentru a-mi face si eu una la fel! Mama-pasére a venit ingreunata de sacosele cu viermisori pentru pui. Nu avea planurile casei, aga c& melcul a continuat s8 se catere pe trunchiul copacului. A ajuns ostenit la scorbura veveritei. Nici aceasta nu era acasa, asa cA Bobita a intrat in scorbur§, ca s-si dea seama cat de confortabil’ era locuinta. —Ai venit sa-mi furi alunele si nucile? striga la el veverita, cu mainile in solduri. —Nu, eu am vrut doar s vid cum arata casa dumneavoastra, a baiguit melcul. —Nu-i de vanzarel urla veverita. Bobitd a tulit-o, dar, in graba sa, nu si-a dat seama cd scorbura se afla la o inaltime asa de mare sia cézut din varful marului. Noroc ca a aterizat pe un musuroi de cartita si n-a patit nimic. L-a deranjat pe domnul Cartita, care si-a scos boticul din pamantul afanat. —Cine-i? Cine-I? a fipat el alarmat. —Nu va speriati, domnule Cértita. Sunt Bobita, melcul din livada, si-mi caut o casa. — Dac vrei, o poti vizita pe a mea! I-a invitat cartita. Bobit8 a primit bucures, iar domnul Cartita I-a condus prin galeriile subterane unde locui —TImi place mult casa dumneavoastra! a incercat Bobitd s3 fie politicos. — Am casi, dar am un mare necaz. ite, aici vad foarte bine, dar cum ies afar, nu pot vedea lumina soarelui, iarba verde, florile. Am vrut s3-mi pun ochelari, dar doctorul mi-a zis c3 nu se poate, c3 aga e felul meu! ‘in acel moment, Bobita s-a decis s&-si Incheie c&latoria si sé se intoarca la boabele sale de roua. Poti avea o sutd de case, dacé nu stil sé-ti primesti oaspetit sau dact nu poti vedea frumusetea florilor, degeaba! Nu poti fi fericit! 2 cugetat el si s-a hotarat sA rimana asa cum era el, diferit de Limba gi literatura romani ceilalti melci. in fond, nu-si dorea s& deviné seful melcilor din livada. Manual pentru clasa a ilka~semestrul al I-lea® ® Raspunde la intrebari a) Cea intainit melcul mai intdi, in drumul su prin lume? Scrie varianta corecté de réspuns. « boabele de roud; © un cuib din paie si nuiele; « scorbura veveritei; © un musuroi de cartita. b) Din ce motiv Zi venea melcului s3 plang? Completeaz4 enuntul cu informatii din text. Se simtea golas sii venea s plang, nu pentru ca ...., ci pentru ca c) Cine |-a invitat pe Bobita sé-i viziteze locuinta? @ completeaz enunturile, pe baza informatiilor din text. a) Dacd a5 fi dornnul Cartité, m-as simtitrist pentru ca. b) Daca as fi veverita, m-as simti .... pentru ca cineva a intrat in casa, in absenta mea. c) Dacé as fi melcul Bobitd, m-as simti .... pentru cA... . @scrie, pe baza textului, cAte un sfat pe care |-ai adresa: © a) sefului din Comunitatea Melcilor; b) veveritel; © c) melcului Bobit’. *@ a) Scrie simbolurile in ordinea derularii intamplarilor din text. + . a ° * b) Formuleaza ideea principala a fragmentului corespunzator ilustratiei cu simbolul ©. oo) Scrie care este invatatura pe care ai desprins-o din text. @ Realizeaza un desen asemanator si completeaza-l, dupa modelul dat. Cum te poti aprecia B, TEST PENTRU SCRIS @inlocuiesteO cu semnele de punctuatie potrivite: La intrareO ghidul a spusO OcopiiO bine ati venit la Muzeul SatuluiQ Sunteti nerdbdatori s4 incepem vizitaD QbdaD au raspuns copiii in corD @ Citeste textul O vizitd Ja Muzeul Satului si rezolva sarcinile de mai jos. Sunteti pentru prima oar& in Bucuresti? Fiti bineveniti la Muzeul National al Satului! inainte de a pasi pe poarta muzeului, vi puteati imagina o casi din lemn cu acoperisul de trei ori mai inalt decat peretii si invelit cu paie? Dar o biseric’ de lemn cu turla inalt& de 32 de metri? Asemenea constructii si multe alte lucruri ‘ deosebite pot fi descoperite fn timpul unei plimbari in muzeu. 1 Pentru copii se organizeazd activitatile: Descoperirea vechilor mestesuguri populare, De Ia arta popularé la arta plastica, SG descoperim satul, Tabere de creatie. (http:/Avww.muzeulsatului.ro/) a) Scrie cum se numeste locul prezentat. b) Scrie denumirea unui program pentru copii, la care ti-ar placea sA parti ic) Folosind informatii din textul dat, realizeaz8 un afis care indeamné cititorul sé viziteze muzeul. ‘© scrie un text cu titlul La joacd. RespectA urmitoarele cerinte: © relateazi o intamplare trait de tine; © scrie cel putin zece enunturi; ® textul are introducere, cuprins si incheiere. anes a) OrganizeazA ideile, incercand sa raspunzi la urmatoarele intrebari: Cand s-aintémplat? © Unde s-a intamplat? ® Ce intamplari s-au petrecut? a im te-ai simtit? b) Revizuieste textul scris cu ajutorul intrebarilor: » Lipsesc aspecte importante? » Ce ai putea schimba in ordinea propozitiilor? = Propozitille se leagé intre ele? Cum te poti aprecia 1 Suficient 4-5 semne de punctuatie © Cine a participat? * Aiscris cuvinte care se repeta? = Propozitille sunt clare? » Ai greseli de punctuatie? Limba gi literatura roman’Descoperd ce poti citi in vacant! Alexandrescu, Grigore — Fabule Arghezi, Tudor ~ Carte cu jucdrii Blandiana, Ana —intémpldri din grddina mea Chimet, lordan — Cele doudsprezece Juni ale visului Cosbuc, George — Poezii Creang’, lon — Amintiri din copildrie ' ® Eminescu, Mihai — Poezii Garleanu, Emil — Din lumea celor care nu cuvanta Kerim, Silvia - Povestiri despre prietenii mei Naum, Gellu—Cartea cu Apolodor Oprescu, Adrian — Tomi. O poveste Petrescu, Cezar — Fram, ursul polar Popescu, Adina — Miriapodul hoinar si alte povesti Sadoveanu, Mihail - Povestiri pentru copii ‘Santimbreanu, Mircea - Recreatia mare Sorescu, Marin ~ Unde fugim de-acasd? Tudoran, Radu — Toate panzele sus Toparceanu, George — Poezii Ce poti face cu doud cuvinte? (juniorii) - antologie & Dahl, Roald ~ Matilda, Vréjitoarele, Uriasul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe Elwin Harris, Gemma —intrebari mari de la cei mic. la care rdspund niste oameni foarte importanti Ende, Michael ~ Punci cu porunci, Jim Nésturel si Lukas, mecanicul de locomotivé Funke, Cornelia - Cénd Mos Créciun cade din cer, Devoratorul de céirti Hawking, Stephen — George s/ cheia secreté a Universului, George fn cdutare de comori prin Cosmos, George si Big Bangul Kastner, Erich — Emil si detectivii, Emil si cei trei gemeni Maar, Paul —_Sémbdita, céind vine Sambo Nosov, Nikolai — Aventurile Jui Habarnam $i ale prietenilor sdiLimba si literatura romana 978-606-8681-28-3 978-606-' 8681-25-2 ll IK Editura INTUITEXT |