betMoment istoric si politic deo exceptionala im- portanta, Congresul al XIV-iea al P.C.R. — denu- mit pe buna dreptate drept Congresul marilar vic- torit socialiste, al trumnfulul, principiilor socialis- mului stiingtic in transformarea revolutionara a patriei, “al_independente) depline, econamics $1 politice a Romaniei — ofera prilejul de 3 contura, Pe baza uriagelor realizari faurite in anil socialis- mului, cu-deosebire in perioada ce a urmat Con- resului al 1X-lea al partidulul, un tablou realist al oltani noastre social-gecnamice, prefigurind, prin documentele supuse dezbaterii jului po- por, cAile de desdvirsire 8 sacietatii Socialiste multilateral dezvoltate gi de inaintare a {aril noas- tre spre comunism. © prima concluzle ce se poate desprinde din ampla dezbatere a proiecto- lot de documente ce vor fi supuse spre adoptare Ia cel de-al XiV-lea Congres al P.G.A.. dezbatere ce §-a desfagurat cu acest prifej in Tntreaga (ara, este Aceea CA numai si numal in conditille socia- lismulul se puteau realiza maretele infaptuiri, care marcheazé astazi chipul tari, aceasta dezvoliare puternica ce ne caracterizeazé existenta. .€e se poate spune si ce trebule sa subliniem 1 tiie acum, cind tacem Bilantul drumulu! par ‘curs In. constructia socialismulul, cind privim ou indreptayita mindrie la nivelulinalt ia care a aluns Romania astazi, care, dintr-o lara slab dezvoltata, @ devenit o {ara industrial-agrara in plind dezvol- ALMANAH .TEHNIUM™ 1990 tare, pé baza celor mal noi cuceriri ale stiintel, tebnicii, ale cunoagterii umane In general? — airigea atentia in acest sans secretarul general al partidulul, tovarasul Nicolae Cesugescu Ia Pie- fara C.C. al P.C.R. din 27—28 lunie a.c., sublini- ind Tn continuare: Se poate $i trebule sa afirmam cu toaté taria cA numal gi numa socialismul a asigurat aceste marete i minunate realizéri ale natiunii noastre, Ags cum trebuie subliniat ca, pe ansamblu, socialismul sia demonstrat torta $1 vi- Goarea 28 3 cf ol raprezinta vltoral omenir de bertate, de bundstare, de egalitate si pace” © alta concluzie ce se desprinde cu limpezime este convingerea nutrita de toatl comunistli, di tregul nostru popor ca toate aceste marete reall- zari_infaptuite sub stindardul socialismulul nu s-ar fi putut asigura fara puternice forta ce 0 con- stituie Partidul Comunist Roman, tra contributia determinanta 8 secretarului sau general, tovarasul Nicolae Ceausescu — eminent militant comunist gi patriot Infldcarat, llustru ginditor revolutionar, luptater ferm pentru cealizarea {elurilor su- preme alo clase! muncitoare, genial fauritor al noului destin al tarii gi al cele mai luminoase epoci din istoria patriel, personalitate politica de exceptie a lumii contemporane. lata deci temeiut in baza caruia, to}i tinerii patriei, intregul no: popor au. dal glas adeziunit ferme ta hotarirea Plenarel C.C. al P.C.A, ou privire la realegerea la 3cel de-al XIV-lea Congres al P.GR, a tovarasulul Nicolae Geau: in functia suprema de secre- tar general al partidului cu sentimentul ca acest act Ce se manifesta ca optiune a intregutul partid, @ intregului nostru poper, reprezinta cea mai gure garantie a odificaril cu succes a social Socialiste multilateral dezyoltate, pe baza aplicaril Creatoare @ principiiior generale ale sacialismulul stiinjific Ja conditivle concrete din, ara noastra, a Vviltorulul comunist: al patriei, @ Inaintari neaba- {ute a Romanisi spre cele mal insite culmi de cl- vilizatie $i progres, Se cuvine sa remarcim taptul ca atit in. proiec- tui Programului-Directiva cu privire la dezvoltarea economico-sociala. a Romaniei in_ cincinalul 19911995 §1 ofientarile de perspectiva pina in, anii 2000-2010, in Tezele pentru Congres, cit $i in cadrul ovientarior si indicatiilor formulate cu diverse prilgjuri de catre secretarul general al partidului, se regdseste preacuparea permanenta 4 partiduiui $i statulu nostru pentry cezvoltarea societajli socialiste in ritmuri inalte, pe baza celor mai no} cucerit! al — oblectiv Strategic de © covirsitoare Importanta. Reterin- du-se la ansamblul de masuri preconizate a fi adoptate de Congresul, at XiV-lea al P.CA. in aceasta directie, secretarul general af partidului, fovaragul Nicolae Ceaugesey sublinia la Plenara GC. a P.CR. din junie a.c.: ,Toate acestea im- Pun 94 se actioneze cu si mai multa fermitate pentru dezvoltarea cercetarit suintifice, astfel inci Romania $4 devina, In aceasta perioada, pina la sfirgitul_ mileniului ai dailea gi inceputul miteniulul al treilea, © puternica forta a progresulul tehni- ¢o-stiintific, eu in inalt nivel, tehnic gi. stiintitic, de dezvoltare, in toate domenitle”. intr-adevar, pune de toate conditlle pentru Fealiza acest obiactiv de mare importanta penin dezvoltares noastra viltoare, Ansambiu! cerceta stiintifice, precum si Invajamintul, a caror activi- tate este'strins corolata cu nevoile soci mice, contribuie, in_prezent, din plin la Intaptui- Fea programetor de ‘madernizare §| organizare pe baza celor mai nei cuceriri ale stiinfel. si tebnicii, dovedind elocvent valabilitates coneeptulul anun- fat de catre secretarul general al partidului, inca de la cel de-al IX-lea Congres, potrivit céruia sti- ina este o puternica forta in dezvoltarea sacieta {ii Este meritul napioritor al tovaraget academi- Gian doctor inginer Elena Cemugescu de a fi in- drumat cu staruinta $i inalta competenta activita- tea din aceste demenii cheie ale societatii noas- tre, aducinduesi o contributie deosebita ia inlap- tuitea politici interne gi externe a partidulul §! statulul nostra. Tinara generatie a patrici, mobllizata de organi- zalia $a revolutionara, @ situat in permanenta. in centrul activitatii sale’ problematica educéril_ prin MmUNGa, pentru munca, a insugiri| celor mai avan- sate cuceriri ale stiinfel si tehniell gi a creatici sti- infifice 51 tehnologice. Obiectiv esential al misca- fil uteciste , Stiinta-tohnica-productie", activitatea de crealie tehnico-stiniifica implica if egala ma~ surd efortul de a asimila nol cunostinte protesio~ ale, elt $1 capacitatea de a gasi nar soluti, origi ale Unor probleme concrete ce le ridica cam- plexa dezvoltare social-economics pe care o Ihe faptuim. Traim intr-o'epoca dominata de avintul stlinfei, care se regaseste prin aplicalile sale teh- Rologice in toate domeniile de activitate, Este 1 fese ea tinara generatia, chemata prin staruitoa- rele Indemnuri ale secretarului general al partidu- lui, 8 contribule activ la maretele planurt de dez~ voltare social-economica a patriel, 8a isi concen~ treze infreaga sa capacitate de creatie spre pro- 4 blemele prioritare ale prezentulul, conturate cu atita claritate de documenteéle celui de-al XIV-lea Congres al P.C.A. De ailtiel, este Intru totul lim- pede ca. de modul in care tineretul va sti sa actio~ neze acum, integrindu-se plenar efortului introgu- lui nestru ‘popar pentru Infaptuirea obioctiveler de trecere & farii noastre in rindul ,arilor dazvol- tale, depind insust viltorul su, propriul s4u des tin de impliniti profesionale, de progres i civil zajie Modalitatile de participare-a tinerei generatii |a acest complex proces de edificare socialista a {a- rit Sint multiple, tn rindu! acestora se inscriu gi activitafiie. de autoperfecfionare profesionald. cu aplicatit practice nemijlocite, realizate de catre ti neti in timpul lor liber.,Nenumarate cazuri de ti- eri ce se regasesc In palmaresul Festivalului Na fiona! al muncii $i croatiei ,Cintarea, Romanici demonstreaza ca talentul, iunea 5| daruirea conduc |a realizari cu totul deosebite. Valorificarea acestor disponibilitat! creatoare, generalizarea rezultatelor pazitive constituie dato fli patriotice ale organizatie| reyolutionara a tine- fei géneratil, infaptuite intr-o bund masura gi prin intermediul prezentet edifii a_almanahului Teh nium”. “Intr-adevar, in aceasta publicatie 5-8 in- Cercal si se reunsasca 0 serie de realizari prac- tice ce davedese preocuparile tineritor de a-si in- Susi 91 aplica cele mai recente cucerir’ ale guiintes ‘gi tehnicii. Un capitol elagvent il constituie cel dedicat informaticii, De citiva ani Informatica a devenit si fa noi in fara, prin aparitia calculatoare- lor personale, un bun de larg consum”. in scoli i facultati, 1f Intreprinderi gi institute, in cadrul centrelor dé crealia gi cultura sacialista pentru ti neret, calculatorul electronic este o unealta in- trata in obignuinja. Multitudinea preocupariior cin acest domeniu, precum gi diversitatea aplicatiilor AY ne-au permis insé sa cuprindem in paginils prezentulul almanah decit o parte din realizarile pe care, din diverse motive, le-am considerat ‘semnificative. Aplicatille electronicii, si in special radicelec- tronica, relioteaza, prin materialale prezentate, ni- velul inal atins de cel ce se preacupa de aceste domenii. Este semnificativ sa mentionam faptul ca acesie sporturi tehnico-aplicative dezvotta in paralol maiestria tehnica, ajungindy-se la pert mante cu caracter profesional, dar i calitati spo tive, probate in intrecerile organizate de U,T.C. cu fezullate Ge se situeaza la nivelul pertormante- lor_ internationale, Celor ce se preocupa de activitatea de mode- Jism te-am rezerval un loc special. Imbinind © se fe de aptitudini tehnice cu prolectarea gi realiza- rea la scara redusa a unui ablectlv, aceasta activ tate are in plus marele merit de a cultiva la tineri dorinja de a cunoaste dimensiunile soctal-Istorice in care ay aparut anumite realizar tehnice, Asttel, In eadrul acestet activitati unice in felul el, se im bind inlr-unl mod fericit pasiunes pentru istorie 3i pentru tebnica. Nici celelaite preocupari de timp liber nu au fost omise din cuprinsul_ prezentului almanahi, Tehnica tote sau preocuparile In dameniile auto- mobilismulul, al automatizanior sau tehniciiar au- dio se pot regasi in diverse ipostaze. Prin alcatuirea sa, prezenta editie Incearca sa oglindeasca realizariie tineritor cu preocupari In aceste doment si 84 cultive dorinta calor eu incl Nafil tehnico-aplicative spre aceste zone de inte- res G@ pot conteri in egala masura satisfactii $i ‘impliniri profesionale. JOAN ALBESCU ALMANAH ,,TEHNIUM™ 1990INITIATIVA, ORDINEA $I PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE ~ DISCERNAMINTUL, IMPERATIVELE MUNGI! RADIOAMATORILOR Tn orice domeniu al activitatit umane, oricit de neimportan patea el la prima vedere, est absoluta nevola de o discipiina liber consimtita, de capacitatea dea te detaga de tine insuti, do a judeca la rece”, cu oehi straini", obiectiv, regultatele pro- priel tale activitati. De aici i2vo- Hic, up proves noastit of celsialte frasaturi ale omulul care determina, in final, atingerea te- lulul_propus. Numai printr-o munca pasionanta, prin sletuires profilului moral si profesional, prin sta modalitatiior de ‘autoanaliza se poate ajunge la performantele dorite. Cu atit mai mult 98 cer aceste insusiri unui radiotelegratist. Pentru ca transmisiunile prin radio. au de- wenit marea forta a lumii conte porans, dar, In acelagi timp, 91 wunctul slab al activitatil de in- {ormare a statelor, deoarece ne fespectaroa cu figurozitate a formelor de transmitere a mesa- jelor si de exploatare radio poate aduce mari daune unel ari. Fiecare dintre nei, care am tu ‘crat sau lucrém In radiotelegratie {ce profesionigti sau amatori — viz $1 celor care doresc a intre in rindurile noasive), cunoaste ca drama tegatunior lara fir este marea penuria de trecvente, chiar dacé, de la aparitia sa, ra- dioul n-a incetat sa ulilizeze unde din ce in ce mai scurte ntfu @ pulea recepta un numar jot_mal_ mare de emitatori. Dar nevolle au crescut gi mai mult prin dezvoltarea activitajiior pen- tru care radiocomunicatiile au o importanta tundamentala, activi- {ait in Truntea carora trebuie, eve dent, s@ plasam aviatia. Daca la ALMANAH ,.TEHNIUM™ 1990 aceasta adaugam navigatia mar tima si fluvial, legaturile forjelor ds ording, nevoile militare, taxw~ file, salvarile, santiorele, ‘tara a uita radiodifuziunea 3) foleviziu- nea prin unde, ne putem da seama da compléxitatea probie- molor ce s@ pun in fata radiatela- graligtilor gi raspunderea care le ravine, Disciplina este trasatura defini- torie a fhecarei activin. Puteres Unui colectivconsta in ordine, ascultars §i stipinire de sine, Se javesteste cal un Imparat roman frtrogusese un asemenes. spirit de ordine in armata inclt dupa ce ridica corturile numarul fructelor ce atinau de crengile pomilor era agelagi ca gi in ziva In care se, agezase tabara ‘A fl disciplinat in reteaua radio Inseamna, in primul find, a res- pectd ou toata severitates legile {arll_ gi regiementarile internatio- igoare la care Romania parte. Orice fel de abater anctjunt penste ie. In al doilea sau contravent rind, disciplina obliga pe fiecare radiotelegrafist s& sesizeze auto- Titatile de resort despre receptio- narea unor emisiuni care, dupa parerea sa, Mu-si au locul In Zo- nolo de frecven{a pe care le cer eeteazi sau fe considers pur s) simply suspecte, Este un act de patriotism si de prabitate spor- ‘ia, Cum ar actiona echipi de handbal, de exemplu, daca ci- neva ar chuia 98 ls bruleze calea spre_victorie? Fireste, i-ar de- masca pe intrusi. Aga a procedat un radioamator cu ani in urmé, Era profesor de istorie la o ce dintr-un sat de la poals intilor Apuseni, Qupa termi NASTASE THU fea cursurilor, states ore Intregi in faja aparatului de emisie-re- cept | construise sin« gur, ascultind canal dupa canal, Fectptionind fel de fel de resaje, unele in clar, altele cifrate, incer- cind sa rezdlve enigme, punind frintura lings frintur, ca si atunci cind incerci 88 potrivestt bucaijelele pentru a. reconstitul tabloul dintr-un joc de cuburi. O data, directorul scalli, observin- du-I obosit, il Intreba: ti pl ehiar atit de mult acest’ sport’ 1De placut Imi place o palincd und §i 0 bucaté de sland, radio felegrafia insd nu-mi place, eu am nevole organicd dé ea, este lement esential al vietii ita discutie a itionalul’ concurs {.Ziia_eimpului”) Polni inifiat de radioamatorii cahosto~ Den” yaci. Cu geamantanul in mind. profesorul ‘se indrepta spre virtul Fericeli. Ajuns sus, despacheta aratul si se agezé pe le hiya metri de baliza cu cot m. Scoase antena, ivi: Buto- nul de transmisie si-| résuci pe cel de apel, Se aprinse un becu- Jol rosu, semn ca circuitul de transmisie functiona. Rasuci bu- tonul de receptie, méri volumul, umbia la butonul de acord si prinse o melodia Inceata. Asculla citeva, minute apoi inchise apara tul. ,Pertect!", zise el 9i ig multe staii_din- Ungaria, Ceno- slovacia, UR.S.S. si din alte tari. Band rata" decit jos. ns und stati cu pul i mari, cu an- 5PENTRU CERCURILE TEHNICO. APLICAT|V i tene rototive 9i directoare. Prin intervale de-abla putea lucra 91 el Stabilind legaturi la distante mari, Bilantul primel zile 1 satis facu. Catre seara vremsa se stricd, muntele se invalui in coafé sf Incepu si cada o ploaie marunta care Ingreund mult re- ceptia. Din mesajele ,prinse” afls 8 gi alti colegi, de pe alte ver- sante muntoase, 0 duc ia fel de grev. In stirgit, Goncursul s-a tor- Mingi (ealizase 68 de tegatur) Din obignulnta. mai ascutl putt banda, Linistel Cind vu sa in- toarcé butonul de lnchidere, pe fondul de zgomot obignuit auzi cheva .\"-url, apal un semnal de Spal urna ds expresin Au Ho, rit narcisele" ropataté ‘de doud Fi $i lar efteva ,V"-uri gi semna- lul de apel. Dupé asta se fécu din nou liniste, Tulburat, profesorul coborl de munte $1 se indrepta spre sat. In drum spre casa, se opri ts dus 3 si povesti sefului scestuls 8 ale receptionate, fécind ura cu teroristil din’, Banda aador: care ectiona.pe betoril RF. Germania ¢i care, dupa cum scriseae press noastrd, foloseau, pe lina egaturitor radio, dintre ei, parole de acest Citeva tile mal tizlu, organcla de stat ft Aduceay muljumiri, sesizarea tui 8 ajutat goniomotria. In Jocatiza- fea unui post legal de amisie, CE POATE FAGE UN RADIOTE- LEGRAFIST? De-a lungul anilor, mult! repar- teri occidentall care au po} Piece uncie sie’ gobaka unde isi face simité, Intr-un fol Sau altul, ameninjarea nucieara, dascriu in articolele lor diferite posiblitatt 6e ar conduce Ia de- clangarea. unui atac prin surprin- dere. Ge rol poate juca un radio- telegrafist in deziéntulrea unul jenea_cataclism” in caz d@ rézbol, spun spacia- ligtil, procedura oficiata de lan- sare @ rachetelor este declansaté de un mesa) transmis catre un, submarin (inzestrat cu asemenea arms) din partes suloritatli de Mesajul (Lansati "), insolit de un cuvint-cod, este receptionat de radiolelegrafist care lucreazé Intr-o. cabin izolata; este sin sound care Rt .vede" so- pa receplionare, Ml pred& i de servic si nu com mandantului navel, Acesta, Ia Findul s6u, trimite pe ofiterli cu insarcinarl specials in cabina ra- 6 dio pentru a veritica coreectitudl- hoa mesajului si a descifra cu- vintul-cod. Fiecare dintre cel doi ofijer ara acces ta cite un seif in ne sistemul de coduri, ind. Separat autenticiia iului, (Cuvintul-cod 3 in flecars zh). Apal ra porteazd capitan! care anu Conca se aflé in stare riizbol eae ch anneia Ge pe sub marin urmeaza a fi lansate, Patru ofiferi (servantul, navigantul, lan satorul gi col de serviciu) ris ‘esc fiecare cite o ,cheie". Capi tanul_are ultimul cuvint; © data eu rasucirea ultimal jehel", ra- chetele fisnesc spre oblective. Dar aceasta proceduré se poate eluda, spun expertii, Lan- ‘area nesutorizata a unei rachete de pe un submarin ar ti posibila dacd radiotelegrafistul, cai doi ofijeri Tnsarcinati cu werifceres ae eapitanul s-ar injelege in sens. Lansarea ar fi pen ‘gi dacé _ radiotelegrafistul dezinforma pe ofiterii care ur- thera 58 tecd vorllicaros ca primit un mesaj de lansare, iar acegtia Ti dau crezare, fara a-gi mai. indeplini misiunes, Teoratic, este posibil, sint de parere unii comandani de sub- marine, ca si radiotelegrafistul singur s& posta provoca decian- area rachetelor, Pentru aceasta ar fi necesar 04 el 88-1 convings pe chplian cf a recentional. pe foate lungimile de. un il lansat de Centrala precum ci ‘Statele Unite au fost victima unui tac mas @ 8 autonitaten de a nationalé a fost dis- inte de a putea trimite un mesa) de lansare clive, sub In cazul cind capitanul erede cosa ca | se spune, ol poate foarte bine s& decida ian- Sarea rachetslor de pe submasi- Rul pe caret comandd, Daca varianta ca radiotelegra- fistul ar putea decianga, a! sin- gur, 0 lovituré nuclearé este mai putin. probabita, ih schimb mult mai credibili este considerata varianta potrivit careia radiotele~ Qratistul gi capitanul se injeleg 88-1 convings pe celtalti mambri al schipajulul ¢& Statele Unite au fost distruse §i c4 misiunea In- credinjata lor este sa lanseze ra- hotels aftate pe nava, Din cele prazentate mai sus re- zultd clar ‘ci radiotelegrafistul, considerat un pion important in enajul distrugerit’, ince 34 fac& obiectul unor preocupari serioase in omisfera occidentala, decerece gi datorita lui se poate apis pe buton... In cazul unor Grize internationale deosebi Go grave. De aici masurl de verifl- jebpeearsn ies gernlrat niu a se preintimpina eon fe imput Procesulul” de criptogratiera a textelor cu un Gontinut ‘doo, extrema impor: si seloctarea celor mai buni faclotstegratist in tranamiterea lor. Istoria. criptologie! isiunilor radio cor defic funele. chlor Intentionst (deus), j desigur, cu urmari ce vizau doar marunts interese personale ale unor oameni sau grupuri de oameni, neafectind in nicl un fel securitatea vrounul departament din tara respectiva Astazi insé Fispunderea celui care manipu- lgazi are mai multe carate, daoa- race © grogeald poate crea, pon- tru moment, un dezechilibru In- tte state care 34 produc con- fiicte cu complicati dintre cele mai neprevazut Am considei scoatem in evidenta acest as- pects (desi elo par variante ale unui scenarlu de film) pentru c& acum réspunderea morala 5/ so- cialé ce incumba imbréjisarea nel asemenea, masorii, Una este a een ce mee oes ‘asd Inconjuraté do brazi, vestea 8 femeia unol tBletor de lemne , Noaptea trecuté, o fe- iu aaa primes raspuns c8 ta I grapul Pete at tine H grupul mn pee sau cé It Copenhag paid Mice Siento ela este ah transmit, dintreun centru. mo- dern de radiocomunicsiil, unde simti ca asculti exact bataile in|- mil fell, radiograme care contin secrete palitico-diplomatice, economico-comerciale sau mill- tare ale statului. Radioamatoris- mul este anticamera radioprofe- dionaliamulul, dar nu secon u ol. Este vorba, in primul fd. do orgunizaie sh doles sear teriala si, in al doilen rind, de ca- ractorul activitatii. Oar ambele activitati se folosesc de accengi bazd (unele pentru antrens- mente, altele pentru, indeplinirea ped le aR ‘sceloragi fegull de. discl- lina (binointsles, cu ruantele de figoare), conlucreazé improuna pe calea undolor 9i transmit, ca- tre toate colturile lumii, mesajole de pace ale Romaniel socialiste, ALMANAH ,,TEHNIUM™ 1990Foes ee CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE CONDUITA PREVENTIVA CISTIGA TEREN Conduita praventiva ia circula- ‘1, mai ales, aplicarea precap- jor acesieia in practic’ au In- semnat o stapa nouA In dezvolta- rea clvilizatial rutiere, au modifi- feat in masura insemnatd concep- Via camenlior despre comporta- mentul sutier", Participantil ta trafic au Inceput 54 gindeascd altfal despre drepturile i obliga- Yille tor in circulatie, Agrasivita- tea, lipsa de polite, Iresponsa- bilitatea fata da parteneril de tra- fic Incepamu $8 piarda teren in favoarea Injelegerii_ constiente a maril Faspunder! s omului de ia olen, a tolerantel, a Intrajutordrl ‘ntre partenerii de trafic. La ince- put opiniile erau imparjite. Unil nu prea stiov despre cei vorba, cll erau inditerenti, ,vorbério (goal, far& nici un folos”, apre- Glau 9i, iar_o a treim calegorie manifesta chiar scapticism fata de aceasti .noutsie”. De apt, de cind 4-2 inventat automobilul, ‘rau goleri ce conduceau pro- Vontiv, dar, culmes...!, fard s& ste loteaza in asemenea ma- nigra. Ce inseamnd sa sofezi preventiv? Nimic mai simplu da- Git sa te co la volan astfol incit nu numal 84 nw reprezinti tu un pericol pentru alti cl a8 ev prifijdiile create de ceilalti par- feneri de trafic, cooa ca mai tir- zu. $-a conturat in deviza fil prudent si pentru alti”. Cu tim- pul, mai multe mobiluri au con- ving populatia motorizaté ¢! chiar pe esi co .pilotau” modeste bici- clete, atel ori utiliza doar froprile memore,inteioare 8 @ Interesul lor 84 se ghidaze 3i dupa normele nescrise ale “con dueerii_ preventive. li convinsa- seri Intimplérito nefaste de pe rumari, Instone cu care presa serisé si yorbita pleda. cu argu- mante greu de combatut, cé mo- dul preventiv de deplasare: pe grumurl gi _strézi_ nu inseamna aitceva dack protejares vietli si sénatatii, evitarea unor pierdert irecuperabile pentru societate. Dorinfa fireasca a soterului de a nus! starima magina, de a ‘si familia lui ,Intregi” la dea nu-si’ complica lovind alte autovehi- cule, ori, mai rau, pe alti semeni ai sil sa dovedit mai, puternica ALMANAH .TEHNIUM™ 1990 desit Iresponsabilitatea 9 atte tare aflau si, din pacate, se mai originea accidentalor Geen ce fa inceput era contuz 8 Inceput 34 capete contur, $4 $6 cris mult, condulta preventivé. Cum formal, unit stiy mai mult alti mai putin sau doloc despre Sublectul cu pricing. O realizare meritorie este ins faptul cd max it yenilor care utili- zeaza In diferite ipostaze calle Tutiere_au refinut esentialul din aceasta nojiune, gi anume ca a te comporta praventiy pe drum insearnna 8A faci tot ce depinde dp tine pentru a nu ajunge la ac- cident say micar fa incomodarea partenerulul de trafic, Nici cei ce ato intre cone (cole doua notiuni ng sint identice, a doua fiind de fapt gomentath, (O00, loans oe importanta) a primei, nu gresesc, deoarece in viata, s-a vazut in Sute, In mil de imprejurari, ca un gest simplu de politete a insem- iat, de fapt, evitarea unui eveni- ment rutier. Soferul ce, observa venind. din’ fata un autovenicul angajat Intr-o dublare pericu- loasa, clipind disperat din ochii farurlior Cu semniticatia ,Indura- fiva; faceti-mi loc trec” $i, dind curs apelulul, se. repliaza ugor pe _acostament, creindu-i conditti 88 se strecoare, dA do- vada in primul rind de dine. Gestul lui insa are loare mai profunda, cécl poate insemna salvarea de la moarte nor oameni $i dintr-o magina $i sin Conduita proventiva @ Suscitat multe controverss. wDaca existé reguil de elrcul ‘tit de precise, ce tot ii dati cu sonduita preventiva? SB creat! confuzil, $4 Incurcati oameni?” Fara discutie cé respectares nov melor Ingorise: In regulament r2- prazinta prima i caa mai impor- fant& garantie a sigurantei in culatie, Niciodata Insd requ dg trafle nis vor putea preves toate detallle, nuantele, ami funtele de care trebule sa ini seama _participaniii la trafic. Se stie ci necorelarea vitezel cu conditiile do. circulajie, starea VicToOR sepa vremii, strazilor, a drumurlior, unu ‘a evenimentelor rutioro, la Nol gi aproape in Intreaga lum Sa ludm un exemplu. Pavajul uzat, lustruit, din platra cubica, pe strada unde rul maginile @umed, cu mizga. Intrebi un fer: care 6 viteza maxima admisa pentru autoturismul cel con duce? |i raspunde fara sa cli- Peasca: .60 pe ort", Aceast re plied frizeazé inconstienta deoa- Tece rularea chiar cy 40 so poate dovedi mai mult decit pericu loasa in condiilla aratate, Ras- punsul soferului © insé deosebit a edificator, Da, © dropt, 60 pe F8 ¢ vileza maxima pentry auto- jurisme In localitatl, Insd in. cir cumstantele date utilizarea e poate reprezenta oricind germe- rele unui accident. Toate, aceste Imprajurari (de ordinal zecilor) nu pot fi de bund seama ingorate in reguiamentul rutier. Alté situa- fie. Nicdieri in lege nu sorie ca Cireulatia aula nocturna @ inter- ‘isd 91 nici nu poste fi prevazuta © asemenea aberatie, Nici macar Obligajia de a reduce viteza in de rulaj nocturn nu ein desi_n-ar ti parca rau 38 ‘© asemanea prevodere. Bunul simt, slementara precautie bazato ilitatea"sc&zuth, care ascunde total sau partial 0 Seria de obstacale gi capcane, ce te Impiedicé 8 vozi gis fii vi- it indounn 9. sircumapsclie in ca priveste ea pe pe- dali de acceleralie. Specialist Fecomanda 0 reducere a viteze de circulafie pe timp de noapte cu cca Desigur, au e Yorba de autostrézi iluminate, of de drumuri obignuite cu doua benzi Gind noapiga mai gi plows 5) to- rul maginile negru, vig reducindu-se $i mai ‘Imprejurare. sintetizata in mult, ecuatia .noapte + ploaie = de zece ori “mai, multe. accidents’, cuantumul de 20% ni se pare chiar prea modest. Tocmal de aceea conduita. preventiva. reco- manda evitarea: pe cit posibil a deplasirilor auto noctume, mal ales pentru cei cu experienta re~ 7PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE dusa, pentru goterii in virsta sau ‘ind pilotul poate fi handicapat de timpul netayorabil. Viaja do- vedests cA pericolele circulatiet de noapte, mat cu seama pe 50- selale cu” circulatie eterogend, care traverseaza numeroase lo- Calitat| rurale, unde simpaticil bi- cicligti, cArutagé gi adepiil lui Ba- thus isl mai fac de cap, com- Orta Un rise mult sporit fata de deplasarile dive, cind soarale ne oferd 0 lurnina de 3 000 de ori imal puternica decit in condi de bezna. Conduita preventiva sia extins aria, cuprinzingd 9) alte si- walil ce pot intluenta_asupra s- guranjei circulatiei. Pozitiv sab negativ. Modul cum se prega- testa pentru caldtorie goterul poate fi hotaritar in ceea ce pri- Vesta ajungerea lui cu bine la destinatie. Efectele oboselil_ex- cesive ‘nu se doosebesc prea mult de cele ale consumului alcool, Un sofer extenuat va re prezenta un perico! real pentru ‘el, pentru cei apropiati lui, dar si pe artera Pregatiriis pentru drum, planificarea calatoriei, hal- tele si frecvanta lor, comportarea pasagerilor, ce pot s4-| ajute pe sofer sau, dimpotriva, sint de mult aspecte care intra in stera conduitel preventive. ‘Starea psi- hicd a pilotului inainte gi in tim pul calatoriei a devenit o impar- tanta problema ce sta in atentia specialistiior. De ea depinde in mare masura Jinigtea” celor ¢0-$1 Impart paghic, In majorita- tea cazurilor, panglica de astait. Radiografieréa_unor evenimente de circulatie, concluzille ia care Sa ajuns pun in evident ca multe dintre ele puteau sd nu se fi produs daca pilotil nu plecau Ja drum stresati, nervosi, super preocupati de diverse chestiuni legate de familie, serviciu, de Aindutcare te dominay intreaga infa sau, uneor!, de mici sic acumulata pe drum, co nu meri- tau de fapt nici o atentie, pravo- cate de .agreabilii” partener) de trafic. : ‘© discutie mai aprinsd intre soti sau prieteni, din .n" mative, @ reprezentat nis 0 data dacé nu cauza principal cel putin unul dintra factoril care a umplut pa- harul" gi @ provocat accidentul Un medic care nu gésise alt mo- tiv si-gi framinte mintea decit 58 deseitreze cauzele ce-1 facusera 88 piarda cu 0 seard inainte ta c&rti n-a observat triunghiul cu virful In jos, intrind in Goliziune cu un confrate ce rula pe artera rloritard. N-a rezultat decit tabla doit, dar doctorul a suferit un atac cerebral soldat cu o hemi- je. An de an, apar problem inainte eluate “in seam sau neaprofundate sulicient. ce intra in ,patrimoniul" conduitel_pre- ventlve. Rezultatele cele mai not Ble ceroetaiior fhoute de psino- logi, pedagogi, socialogi, prelu- Bal ‘sintetiate sub forme de je conduitei_ preventive, la indemina oterilor, au pus dascalilor, parinjilor, noua tutu- ror, mijloace eficiar v nite @ accidentelor in care. sint implicati copill, jinind seama de comportamentul caracteristic pe care i au in trafic oe! mici. Cole mai importante realizari ale con- di prevent ica Sti- ina, le reprezinté insa elabora- rea masurilor recomandate sofe- filer pentru a jesi” cu obrazut curat din diverse sit ji-surpriza: Ge le oferd tratloul rutier, ince- pind cu manevrele ce trebule in- treprinse in cazul unor coliziuni pe a se produce, din tat lateral, din spate ion ving altora, desigur), continuind eu modu de evitare a urmarilor dezastru- da preve- ase ale explozillor de pnourl torminind cu sfaturile oterite pl fotior pentru a leg din derapa) gi, mal-cu seama, ce trebuie sa faca ei pentru @ nu ajunge intr-o ‘asemenea postura de neinvidial, Capitole speciale sint rezervate welovilor in clasa inti de gota", Incepatoriiar, pilatilor In virsts, conducerll maginil in conditit de. timp sau de drum neprieinice. La ora actuald specialistii consideré ‘e& una dintre problemels de im- portantél majora ale prevenirii ac- cidentelor consté in capacitates: pilotilor de a anticipa pericolele Se se ivese sau pot spares pe rum, Oeviza a anticipa in- seamna a proveni" cigtiga teren, Tot mai multi oameni de la volan pracedeazé aidoma sahigtilor, gindindu-se nu numai ta migca- Tea ce urmearé sf 0 faca, cl la sirul mutarilor ce se impun a le slectua. El isi pot astfel etabora cu mai mullh precizie tactica de urmat, se pot ferl cu eficienta sporité de potentlalli agresor| Sau macar pol adopta masurl pentru a ameliora cit de elt con- Secinjele unui accident rutier, cind ef a dovenit inevitabil. Azi, adevérat sofer nu @ acola care face totul pentru a nu provoca un accident, ci pilotul case stie Sh se fereasca, $8 ovite porico- lelo ce le creeaza ori sint pe cale a le crea allil pe arierele ru- re. Una din marile rezerve ale torulul in lupta contra flagelu- lui accidentelor, cauza numarul trel_a mortalitatii in lume, dupa bolile cardiovasculare sl cancer, Se prefiguresza cu claritate: asi- milarea-si apficarea normelor de candulta preventiva. Este con- cluzia celar ce au studiat si stu- diaza aceste prableme de insam- natate crucialé in ultimele dece- nil | EL RL I Sa IS Ss POSE NS REET CONDUCETI PREVENTIV! Prin conduita preventiva inje- legem prudenta de care trebuie sa dam dovada in toate situatile ind ne aflam ta volan gi chiar ‘nainte de a ples la drum. Con- duita praventiva cuprinde 51 0 ‘serie de elements neprevazute, dar pasibile, care trebuie rezol- vate spontan. Pentru a conduce preventiv ru ultatl Inainte de a pleca ia deur: a — 84 {it bine odi hit: — si verificati vehiculul din Punct de vedere tennic; — sa cunoasteli_ caracteristi- cile traseului de parcurs; — $4 alegeti traseul’ cel mal Putin agiomerat si sa evitati pe cit posibil deplasarea pe. tum opti — $i verificati tata de re- 2orva; — si faceti plinul de earbu- rant pentru o autonomie de drum cit mai mare; — daca purtati’ ochelart tre buig sa aveti_ © pereche de ro zerva. in bordul autovehiculul Pentru a conduce preventiv nu uitaji pe drum: — sa vi odihniti dupa 2-3 ore de mers, = 8 nu va angajati in depé- siri negigure, hazardata; — 8 va asigurati la trecorile de cale ferata nepazite; — 88 nu asleptali 64 se abu- reasca geamurile. ALMANAH ,.TEHNIUM" 1990 | | IPENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURA REACTUALIZAREA DOZELOR DE FERTILIZANT IN FUNCTIE DE REZULTATELE TESTULUI DE DIAGNOZA FOLIARA D.Seracu Fundulea Operatia decizionalu de stabilire a strategiei ortime de fertilizare a solului se face in functie de o serie de factori agrachimici, pedologici, meteorologici, genetici, etc. Dintre acestea se pot aminti: nota de bonitare a terenului, continutul solului in argila, in elemente nutritive, planta premergatonre, cea -antepremersatoare, productiile obtinte la acestea, fertilizarea lor, daca cultura actuala este irigata, accidentele meteorologice (inundatii, seceta, grindina?, cantitatea medic de precipitatii, temperaturile medii lunare, etc. Dar, repetarea anuala a analizelor agrochinice este o | operatie lLaborioasa si costisitoare. Toceai de acéea, pentru a se putea reactualizu anual, | sau chiar fazial, planurile de fertilizare se efectueaza dour | anumite analize de sol (ex. azotul asimilabil), sau (wai practic) unele teste de diagnoza foliara. In alwanahurile anterioure au | | fost prezentate detaliat medodologiile pentru testarea solului (impreuna cu stabilirea dozelor de fertilizant> [1], testarea plintelor C2]. si. identificarea principalelor tipuri de | fertilizant [3]. In cele ce urmeaza, ca $a incheiew aceasta serie de | agrochimie pentru cercurile aplicative’, prezentam o metodologie sinpla pentru reactualizarea dozelor de fertilizanti in functie de rezultatele testului de diagnoza foliara. Griu de toamna pentru fiecare tona de boabe se consuma din solz 25-28 ka Nz 6-8 kg P si 16-30 kg Kk" Doze pentru corectarea fertilizarii (probe recoltate primavera, la pornirea in vegetatie) Fertilizant starea de aprevizionare a plantei (kg sea.€*)/ha? carenta insuficienta normala (*) s.a, = substanta activa (ALMANAH .TEHNIUM" 1990 gvPENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN acricuLTur i cu fiecare tona de fructe se extrag din solr 2,2 ko iM; @,3 ka P sa 2,5 ko K Doze pentru corectarea sintemului de fertilizare | pseososesusessaescusssWessasnueacenaseseanesssenseeecone: | Fertitizant Soi Starea de aprovizionare a plantei | (kg 8.0./ha) farenta insuficienta norwala N ardei iute fedek sree ness 1 1 ! ' | t 1 | ‘viga de vie Deze pentru corectarea sistemu | secseemesemeees: { Fertilizant Organ | (ko s.a./ha) vegetativ | sasaeccecescees: Lichidul de lo plinsul vitei Cind in s eet eee ce en SSeS Re N Petiol Inainte Frunze Bupa Lega Fronze Bupa lega Frunze Dupa lesa Zn Frunzre Dupa lega | | | | I. | | | | t | | | | SHstchtkone eS i ALMANAH .TEHNIUM" 1990a CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURA Towate pentru fiecare tona de fructe de tomate de cimp, s@ ridica din sol: 2B ko Ns @,2 ko Pr 2,6.k9 Ky it pentru fiecare tona de tomate de t 3.8 kg Ne 0,3 ko Psi 5,2 ko Doze pentru corectarea sistemului de fertilizere fedeensensestewennenennsensenedaenensnshehasesssesscensueseenereneensanrnee| Fertilizont Foza de vegetatie Stareo de aprovizionare a plantei | vhay corenta insuficienta normala I Inceputul infloririi II Fructe de moriwea uned nuci Tif Inceputui coacerii ffructificarea fiind esalonata, in caz de carenta, anolizele se repeta, ior dozele se adapteaza pe parcursul perioadei de vesetatie corespunzator jasigurorii unui echilibru nutritiv) de fertilizare He recoltare Sturea de aprovizionare Observatiil carenta insuficienta | Besssssssseses: SiimaRtReSReSeeeeeeeeses | bne. depaseste 12 ot 75 50 Prin imprast. | timpul inflortiului 73 5 intre rinduri | boabe cu diam. 4-6 mm 66 40 Ja lucr. sol. ; ees scat Ra see Seen oper pag bape sub forma de K2S04 fr. sub Bree s Prin imprast..| si introd. sub| brazda la fiec| 3 ani Prin stropire Nupa taiere, de Z7n$04 0,1 % s@va, se asteapta 1-2 h Samm aimeee | ! ¢u o solutie cind curse | | | Fs are cso: Seas S oe See eR ALMANAH ,TEHNIUM™ 1990: "PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGR curve pentru figcare tona de. tuberculi de ridica din sols 5,6 ko Nr 0,8 ko Pr 4 kg Ks 3,2 KG Cad si 1.7 ko. MgO Doze pentru corectarea sistemului de fertilizare | Fertilizant Soi Starea de aprovizionare a planted tka fhay carenta insuficienta Tampurid se nN Mi jlocia 70 Tardivi 90 Timpurii ae Tordivi se | 1 ! | | \ P Mijlocii 48 | 1 | I Timpor ii 76 K Mi jlocii 70 70 o-49 Tardivi 140 50 6-40 Castraveti pentru fiecare tona de produs se consuma din sol: 1,7 ka Ne @-6 ka P sd 2,1 ky K Doze pentru corectaren sistemului de fertilizare Fertilizent Boi Starea de aprovizionare a planted as insuficienta normal Cornison De sera ‘Carnison Be sera Bibliogratie 1. D.sSeracus Almanah Tehnium, 1986 2. D.Seracu; Almanah Tehnium, 1987 -Seracu; Alwanah Tehnium, 1988 4. D.Davidescu si colab.: "Chimizarea agriculturii”, vel [-U Edit. Academici R.S.R. 5. Velicica Davidescu, D.Davidescus “Teste agrachimice de teren si laborator”, Ed. Ceres, Bucuresti, 1983 4. Be Davidescu, Velicica Davidescu; “Agennda agrochimica” | Ed. Ceres, Bucuresti, 1981 |?» Z2.Borlan, Cr.sHerag “Indrumator pentru stabilirea necesarului de igrasaminte si amendamente la culturile de cimp”, Ed. | Ceres, Bucuresti. 1977 | "2 ALMANAH .TEHNIUM® 1890es Automobilele formula con- HONDA F-1 eerste ants 2h 2 pentru modelisti, atit pentru inbie ; torii de machete statice, cit si pentru cel care prefera modelele MARIN PETRESCU ielecomandate, Gu atit mai mult daca magina al carui, model do- rim s@-| realizam este un produs at sescologilor-de-ulind. od, Me lutil constructive oe ist pts confirmarea sau infir- marea In anil ce vor yeni, pentru a {i aplicate la constructia auto- mobilaior de serie, Unul dintre cele mai reusite automobile de formula din ultimi ani este Williams FW 11 HONDA F—1, cigtigator 2 numeroase pramil In cursele pentru: campio- Aatul mondial in anii 1985—1987. Un an glorios pentru constructo- fil acestui bolid @ fost 1886, cind, in nu mai putin de 13 circuite Grand Prix, pilotil oficiali ai echi- pel au acupat unul din primele rel locuri, Este vorba de cunas- cutii Nelson Piquet 51 Nigel Man- sel, de mai multe ori campion! sau vicecampioni mondiali.ai for- mulei 1. Beneticiind de avanta- jele pe care te ofereau motoarele Supraalimontate turbo, respectiv aproape 200 GP, pulere supli- mentara.faja de clasicele mo- Yoare .aimosiorice" dar # de tn iarea celor dol pilotl de ex- feptla,miasinve._Wiiame-Hons sau impus pentru mal bina de Nima ALMANAH .TEHNIUM* 1990 esMODELISM J ie or| MODELISM (| canon ONDA F-1 do} ani pe cirouite, tara a avea lun fival demn de lust in seam. Amante contracts pe sare intam are la bazé auto- mobliui pliotat de. calre. Nelson Piquet in anul 1986, 998 cum ie descris ef in kit-ul de con- Structie’ panteu machete ‘Tamiya Fotografia de ansambiu-a mode- {ulutreprezinta magion al Nigel Mansel te acelag| an. Constructoril. da mach avon moar aitcalu) to reaiarea motorului daca nu vor monta st Capola eceatula. Lucturle 88 simplified considerael| daca roa practica se va face cu ca- pote essts ‘Cei care doresc. 0 caroserie foarte frumoasa trebuie sa reali- zez0 modelul din amo | spol $81 foloseasca pontra a vacu- uma caroseria sau 38 o obtina prin demulare din fibré de stick. lata gi citeva dintre caracteris- ticile ence principale ale mas+ mils Tipul, tect — Honda RA ae Puterea Cclane —.1000 CP Turajia maxima — 11,000 ture/ — dubla, amortizor ‘Ampatament — rity ou clecurt cubte, tatk 9f ‘spate. ; Nj \ A 5MODELISM McDONNELL DOUGLASS F- 4] PHANTOM Il 27 mai 1958 — Lambert Field, ‘Aeroportul Saint Louis, baza de ‘societafii McDonell, am. rat_intoarce si opreste ta capatul pistei, ineal- zing-91 motsarele Situs! enorma pentru un Iepla: al sailor “83 apainos fotipului McDonell x Fa Phantom. ‘Oficialltatile prezente aveau in on ° ei total noua si ginal’, care folosea creator experienia anteriosré a labora toarelor de proiectare, ducind-o pina ta limita extrema a tehnglo- cadrul programului de cercare. Phantom se daved Superior cu peste 75% preteni lor emise de Navy. Uzinale MAC, sint heights printe-o co- manda masiva, dar, mai ales, isi Gregazd o reputatie fara egal in domeniul projectarii aparatelor de ‘conesplie inarazneais. i Inala porformanta (vee! F 15), Noul era propulsat de doua weactoare J-79, pro- ‘duse de General Electric. O serie de caracteristicl superioare. ale ‘motoarelor vin sa. intregeasca imaginea avionului; — statorul compresorulul este echipat cu ees avind geome- ao veriabili ele prize. de ser cu geometric variablia pentru viteze ‘Ssupersonice, —primele sisteme de control al sectiunii tubului de evacuare montate vreodaté pe un vindtor, Un mare avantaj era laptul c&- necesita mai putin deo ord de i inere tru 6 ord de zbor. erat yameesa aeperar cu. evionul, trapesza am Orizontal ta un unght dlearu ne- Qativ de 25°. Supratetele sale sint complet motile, iar la un- ghiuri mari de bracaj ele intra in Curentul jeturtlor reactive, asigu- rind eficacitatea comenzii, |a ie teze mici de zbor {aterizarl — decolari de portavion). Actualmente, aparatul a fost mult imbundtatit cu sistere de contrama: ‘electronice noi, echipamente de detectie. rma: SORIN ANTONIU ALMANAH ,TEHNIUM" 199018 QUELISM Un pas important in activitates de cucerire a spativlui cosmic i constituie realizarea gi experi mentarea cu. succes ‘a navetel spatiale sovietice, denumita BU- RAN (Viscolul), Prezentata publi- cului larg cu ocazia mai multor @xpozitii aviatice si, In special, ta Salonul_aeronautic din 1989, naveta este o remarc: bilé realizare tehnica de avan- | garda a constructorlior sovietich ‘Dupa mai multe tansari de proba de pe avioane transpor toare special adaptate, primu! zbor orbital incununat de succes. @ avul loc la 15 novembrie 1968, Lansarea s-a efectuat de pe cos- | modromul de la Baikonur, ou ajutorul unei rachete purtatoare | de tip .Energhia ce dezvolté 0 puters de aproape 170 milioane CP. Treapta intl a rachetei pus tAtoare este alcatuité din patru motoare acrosate (pot i utilizate chiar gage), ce au, fiecare, un diametu de 4,5 m $i o indltime de 36 m. Greutatea treptei | este de 1389.2 1, dintre care 1 250,31. de combustibil, respectiv oxigen lichid si kerosen. Dupa o func- fionare de 118 secunde, treapta Inti imprima sistemului 6 viteza de 3 500 m/s Treapta a doua are o masa de 70,8 t, dintre caro 651,8 t de combustibil, Ea funcjioneaza 222 de secunde, viteza imprimata la sfirsitul {unctionarit acestel repte find de 9 140 m/s Nava cosmica cu rutilizar| BURAN are lungimea de 30 m, inaltimea de 16 m, diametrul fu zolajului de 5,6 m si 9 anvergura ALMANAH ,TEHNIUM™ 1990eC ALMANAH ,. TEHNIUM™ 1990 MODELISM de 24 m: Poste transporta pe o ‘orbita terestra o incarcatura utila de 30 t $i poate reveni din spatic eu 20 |, aterigind pa o pista beto- nata de cca § km lungime. Poate Fecupera de pe orbita sateliti de mai dimensiuni 3i chiar o statia ‘orbitala completa de tip MIA Un aspect foarte important in activitatea de prolectare $i re zare a lu! Buran a constitult curitatea echipajului, Astfel, sheta transporioare igi poate continua zborul si in cazul in are unul dintre motoare s-a de- fectat, Utilizarea combustibililor lichizi permite stoparea rapida a motoarelor defecte prin oprirea pompelor de alimentare cu com- bustibil, In cazut unei avarii de proporfil, pe portiunea suborbi- tala a traiectoriei, BURAN se poate desprinde de pe racheta purtétoare $i poate revent pe Pa- mint, In caz de urgenta, echipa- jul poate parasi vehiculul prin ‘atapultare, cosa ce constituie o prioritate absoluta in cazul tangportoarelor de acest tip. © alté Caracteristica tehnica impor- tanta a navel cosmice cu utilizari BURAN consti in posibilitatea de a fi folosita In zbor automat, fara echipaj, ceea ce |i craste ca- acitatea de transport si, in ace~ lasi_ timp. li confera un randa- ment. sparit, 9Foarte mul{i admiratorl ai am- barcatillar cu vele le impart in dou’ categorii: elaborate 31 pri~ mitive. Acestea din urma erau uitilizaie in urma cu multe mii de ani, dar pot i Intlinite gi astazi pe tarmurile Jumii a treia’’. Po- Poarale de veoh navigator de pe intinsurile Oceanulul Pacific gi-au adaptat constructiile de ave la cole mai no} perfection ari gin domeniu, atunci cind au in- {rat in contact eu europenit in secolele XV—XVI. Acest proces a t de atunci gi astazi ALMANAH ,,TEHNIUM™ 1990 existé tipurl de ambarcatii_ ou volo utilizate pentru. transportul de marfuri pe distante respecta- bile (uneori 2—3 mil km) ce au caractetistici comune atit cu ve- ligreie clasice, cit si cu ambarca- fille Indigene. Ele au evoluat entitati proprii si reprezinta. a tazi adevarate ‘tipurl —specitice. Unul dintre acestea este cel cu- noscut sub numele de pinisi find utilizet in apole indonezi Masurind aproximativ 28m, aro o latime a puntea principala de 85 m. Gu un pesca) de 2.75 m gi_un bord liber de 1,8 m, 0 astlel de ambarcatie poate transporte, a un cost foarte sci Zul, cca 200 t de marfurl cu 9 vi- tezif maxima de 9 nodurl (cca 17 kav). Supratata volica, total unei pinisi", denumita SINAR KUMALA, era de 543. m?, Nici un fel de concurenta mo- torizataé. nu a putut elimina din Arhipelagul indonezian cele peste 1000 de ambarcaiii de acest tip, care, avind echipaje de col mult 10 oameni, se dovedesc deosebit de rentable din punet de vedere financlar. Nu au ne- voie de instalajii portuare $! nici mécar de cheluri, putind fi incér- cate gi descarcate de pe plaja. Echipajele lor sint cunoscute si sub numele de .nomazii apelor’, putind fi intiinite pe coastele oe nord ale Australiel, In Malaysia sau_in Marea Chinel. Printre marinaril de pe navele cu vele cel de pe .pinis!” sint po- recliti si_.puturogil velelor" deoa- rece navigatia este foarte simpl Nu sint ye manevre_com- ploxe, 0 simpla manevré a ¢cole- M lor asigurind preluares unor de- jatii ale directiei vintului cu pind 20". Velatura auricd necesité minimum 43 oameni pentru ma- nevre, Navigatia se face | arti, fard sextant, ff cursulul navel, 1 sald $i cunoslintele astronomice ale Comandantului sint sufi- ciente. Constructia se face pe scholal Acesta este alcatuit din triun- ghiuti cloplite de cite 25—30 em. Prinderea fitelor pe coaste se face prin intermediul unor eepuri din iemn tare. Macheta unel asttel de amber- calli poate fi deosebit de atrac- iva in cazul in care este realizata | i piturata carespunzitor, Reco-| manddm constructia unui corp pilin, acopert cu fil de, fun peniru a imita filele bordajulul si scindurile. punt, Modelistii cu experienta vor decupa coastele gi le vor acoperi cu Daghets “intr-o tehnolagie ‘apropiata. de cea 8 constructiel navel reaie, Dacd modelul este suficient de mare, adicé cu 6 lungime de peste 60 cm, se monia la bord o statie d astfel_o machet categorie care ia destul de pujini adept. Culorile_utilizate sint foarte deschise. Exista fotografi unde astfel de pinisi* sint bleu, rz sau verde ‘gilbul, cu dungi albe i late, sau invers, navele find albe si dungile avind culorile mentionate. Pentru a_conieri originalitate machetel, velele ce vor fi cante: jonate din batist alb vor fi fierte al Sau Tn apa OU zat de Ca: Fertele (fisiile) vor fi cusute una fingd alta din bucati cu nuante diferits. Pentru a confer! veridicitate modelului, din toc: in loctse poate coase cite un petic, indiferent de culoarea acestui = « bite oricarul modelist liniilor ‘corpului $i inegalablia a oricdrei nave cu vele, ‘BIBLIOGRAFIE: Golectia revistel ,Modelibau Heute” Solange sie noch segelm’, Heil Hollander, Harald Mertes, Transpress Verlag, Berlin, 1982 aMODELISMNumarul director = diatragma, x distanja blitz-subiect. Nimic mai simplu 61 totusi... nu intat- deauna se obtin rezultate bune eu aceasta formula de baza a fo- togratiel cu. blitz-ull Boua cauze principale stau ia aza_nereugitelor: '8) numarul director nu are va- Joarea indicaté de tabricant, b) insasi relatia de mal sus nu este pe deplin valabila, deoarece condijiile concrete dé totogra- flere diferé de cele standard, Cele doua cauze se pot mani- festa separat sau impreuna. Sa analizam prima situajie: nux marul_ director nu este cel nomi- nal. Sursa acestel inadvertente poate fi: —o erare de fabricatie, —uzura tubului de descar- are, = deteriorarea oglinzii retlec- ‘torulut; ea transparentel wgeamului” protector; —micsorarea capacitayii con- densatorului principal (uneori datorita neulilizarii indelungate), —scaderea tensunii baterit- to FOTOTEHNICA DESPRE FOTOGRAFIA CU BLITZ-UL —tensiunea incorecta a re felel (daca este cazul) Dupa cum se observa, major tatea cauzelor enumerate pro- voaca scaderea intensitatli im Pulsului luminos $\ au ca efect Subexpunerea.peliculel Solujia pentru aceste abateri dupa stabilirea exacta a cauzel 0 constituie fie remedierea deteo- tului, fie stabilirea prin probe a unui now oumar director care va fi luat in calcul ta fotogratile vite toare: A doua situatie 0 reprezinta abaterea de la conditile stan- dard in care a fost determinat numarul director (sublect cu re fioctivitate media, intr-o incapere de dimensiuni medi, cu pereti si tavan de culoare deschisa). CE teva cazuri clasice, impreuna cu recomandarile pentru corectarea expunerii, vor fi enumerate in continuare: — Sublect de culoare deschisa jagma cu de valoarea re- = subiect de culoare inchisi GH. BALUTA — se va deschide diafragma cu 0.5—1 trepte: — tetografie Intr-o incapere mica, luminoasd — se va inchide diafragma cu 0,5 trepte: — fotografie intr-o incapere mare, luminoasa — se va des- chide diatragma eu 0,5 trepte, = fotografie inte-o incapere mare, intunecoasa (pereti afu- Mati etc.) — se va deschide di fragma cu 1-2 trepte, = fotageatie noaptea, th aer li- ber — se va deschide diatragma eu 1—2 trepte: — iluminare indirecta, cu biitz-ul orientat 45° spre tavanul alb — se va deschide diafragma cu 2 trepte fata de valoarea re- zultata. din calcula! in care Considerat distanta blitz-ta van-subiect (pe iraseul razel lu minoase) Rlecomandarile de mai sus sint valabile numai pentru blitz-urile fara computer, ia care impulsul luminos are 0 intensitate si du- rata reproductibile de lao des- circare la alta. SSE ISDST OE SE EE! MACROFOTOGRAFIA Fotografierea 1a mica distanya presupune folosiea inetelor in- termediare sau a lentilelor aditio- nate. In pregant in majoritates cazurilor se lolosesc inele inter- madiare, prin montarea earora se mareste distanja focala initiala a gbiectivului, ceea ce antreneaza ai 0 feducere a luminozitatli Obiectivulul, fapt care conduce ta modificarea timpului de expu- nere sau a dialragmei fala de cele stabilite prin exponometr Pontrus corectia timpului de ox- punere sau a diafragmai, utili- zind inele intermediare de 7, 14 $1 28 mm 9i combinarea lor, al gate 1a un obiectiv PENTACON Sau similar, cu distanja focala do 0 mm, am determinat direct timpul sau diatragma cu care se va lucra, dupa masuratorile fa- cute cu exponometrul. ALMANAH ,.TEHNIUM™ 1990 1 si 2 sint destinate SA usureze determinarea diferite- jor marimi in funstie de prelungi- rea distantei focale. Tabelul 1 ofera informayii pen tru corectarea timpului de expu- nere in functie de inelele folo~ site, de exemplu; utilizind inelul de 14 mm, cu obiectivul fixat pe 0.99 m. (distanta_minima), in urma. citi pe exponometru a timpului de 1/125, 1/280, 1/500, se va lucra cu timpul de 1/60, 1/125, 1/250. De asemenea. in tabel s-a determinat corectia tim~ pului cazul fixarii obiectivulul pesos Tabelul 2 roprezinté corectia diatragmei ‘in functie de inelele intermediare folosite, de exem- plu: utilizind inelut de 7 mm si Oblectivul pe 0,33 m (distanta minima), In urma citiril pe expo- IIE MORAFIU nometru a diatragmei de 16, vom luera cu diafragma de 11, care este coa mai apropiata de 10, cit rezultat din calcul. ta tel se va lucra gi in alle cazuri cu dia fragma cea mai aprapiata reie- sitd din calcul si inscrisa in tabel de asemerea, in tabel s-a deter- minat si coreclia diafragmai. in cazul tixaril oblectivului pee Folosind aceste tabele se por face diferits combinatii de modi- ficare a timpului de expunere sau a diatragmel, imediat, fara nici un alt calcul. Oatele citite pe ‘exponometru pat fi imediat co- reclate si fixate pe aparatul de fotogratiat dupa posibilitatile Aparatului — in ce priveste tim- pul de expunere — gi obiectivu- lui — in ce priveste diafragma (CONTINUARE IN PAG. 26) 23PUBLICITATE LM IRWG O MARCA DE PRESTIGIU <-,[ntrenrinderea pentru Intretinsres gi Repararsa Utlajsior de Cal- cul gi de Electronica Profestonala oferd asistenta tehnica si service pentru © gama foarte larga de echipamente, printre care: comenzi nu= merice pentru magini-unelte; sisteme $i minisisteme de calcul, calcu- latoare personale, aparatura de multiplicat; instrumente electronice de analiza gi masurd; automate pentru dirijarea circulatici; televiziune cu circuit Inchis; radiotelefoane §1 radiacomunicajii navale, aparatura medicala computers, dveree ite echipamente de electronic tn- istriald, Serviciile oferite de |.1.A.W.C. se refera in principal la: — asistenta tehnica |a punerea in functiune, intretinerea periadicd prin revizii profilactice, reparatii ¢1 reconditionari de subansambluri in Isboratoarele proprii gi scolarizarea personalului de deservire a echi- pamentelor. I ‘estorul nat ici 94 Taslorl sie lesinat Cuesta tt ‘ocalizirli detectetor ps TPE Bale, automat, sub controlul progrs- Tubul, $4 apes Hi plac schipate ou elreulte ‘© Testorul foloseste ca metoda de lueru ghidarea automata a operatoru- ul in executarea operatilior de cute- ‘gere a réspunsuriior placii In noduriie Interne. gin stabilirea surselor de de- fect. Software-ul permite testarea | de pldci prin scrieren: testor automat pentru pla-| 42% 92M rat z chete echipate seeces Eacckagiok Wy ee ter woes vate. Dezvolterea de ame de ‘plicape so face cu ajutors pachet- lui de programe SCP 4010, razident pe un minigalculator cu sistory de Operire ASX 11M. Este posibila gi dezvoltarea de programe direct pe testor Procedurile de lucru posibile al testare sint urmatoa ‘= localizarea defectului placii tes- tale prin ghidare automata a sonde: fogice; — Invatarea camportaril una plac bune prin ghidare automata, diagnoza 1a nivel de nod prin to osirea pulserului logic #I a trasorului 42 curent; "—‘intorpretor de program do test compat ATLAS) — biblioteca de companente si in- terpretor de program de descriore @ de comunicatie cu sta ld. de pragramare SCP 4010, echipament de testare au- ‘TPM 4020 este un sistem de testar automata destinat depandiil, pachete- lor din eehipaments cu microproce- ute US|, organizate: eipiul magistraiel. "1820 se poste folosi cu bune jestarea urmatoarolor ALMANAH ,.TEHNIUM™ 1990PUBLICITATE tipuri_ de. plachete: Generatorul de cicl programablli este de 5—B, limbaj de teat specific ‘= plachete cu. microproces: GCP-80 permite generarea cicitor fo- este STIM-B0, nummaral maxim da lini siueturl single board comput losind ceasul magistrale! sau un ceas alo unul program de test este 1024, Tueninehete’ cin microsisteme ‘cv sxlern_avind frecyenta maxima de 8 Facilitli software: sistem de Ops, microprocesor, MHz. Pentru interfata cu unitatea tee rare CP/M; STIM-BO — campilator de Plachete ‘de memoria, {ald diapune de; @ lini de semnal ra limbaj de ‘test pentru GCP. BIBLI pide, 1 inl de comunictie pacaiad, IMG Coron linii-de latch, 6 linit de control ex- —_generart {orm testablle, 9 linle de coas extern, $8, Operoaza, programe Numarul tipic de cicli programabii CP! programe de ghigare aint: ‘soslull de expios- tare foarte mici, datorité lipsat pro- Experi este un echipamant da tes- gramelor de test specifica 9} adapton: tare aulomath de tip 4in circuit", por- relor mecanice costisitoare; in: Tabi “destinat tostaril pldcilor ‘ech+ Genta ta variantele constructive al ppato' cu circuite integrate logice. In- _pleilor testate. pret redus: posibilit ferinjarea cu placa se face prin inter- toa de a fi utilizat de personal cu eall- medio! unul Gispozitv de tip clip". ficare media, Faciitatiie sistomulul permit detec _Programela de test pentru: datecta- tarea (ulursr Upuriior de dotecte inti- rea Tnlreruperiior #1 8 Seurteircultelos, fits peo plac de circulte integrate precum gi pentru testares majoritath de tip TTL, LS-TTL, S-TTL gin Girculialor din. satia TTL sint Inscrise ge Meat Se-delectoaza asitel defects in memoria EPROM a sisternulul, De Se ilps introrupers de trateu, seuricie — memenoa, este posibild exlindaraa cuit, cirouit : cipurl. te8- ‘Avantajele sistemulul EXPERT fata de un sistem de testare functionalé EXPERT testor portabil iru pla- Soe ee ALMANAH ,TEHNIUM™ 1980 6FOTOTEHNICA (URMARE DIN PAG. 23) TABEL PENTRU CORECTAREA TihapLuu! DE EXPUNERE Iw FUNCHIE QE WWELELE irEeMEDiAeE FOLOSITE Nm FOTOGRAFIEREA LA (ita DiSTANTA Timp ce expunere slobitit peoratic Mnele interme sau dups expenometry tare, datioe fp mm ul "fix of pe co Time de exgunere reola | | eo | Pes tso |e |treco] — [ - | — [- 1 — } Pre = [ee Ts eo {eee} eee t+ 28 =| tao | Hes| teso|Aool = - | -_| a> ee SS Pe es eal dese 2 ABEL PENTRU CORECTIA DiaFRAgerE! ww FUNETIE DE INELELE INTERMEDIARE FOLOSITE IN FOTOGRAPIEREA 4A MICA OSTANTA Diofragma stabitit® feoretio sey hele interme. aups expanometru voce, a Tal [sels | @ [FI] 8 [el tdtime iamm Diatrogma _reald j7 Too [ss 25 [es] as | oe | as] ar |) (oe Tas| 4 | eel 2 | we leo ae) 2347 | 8 [ssl a [aslo | ao | 4 | 66 | 46 THs [23 | | ae | na | aa | we | ae | ee | 29 | aa | «| a7 [92 | 2a | ce | ie |= [ar [ee [ee [ eae | 26 ALMANAH .TEHNIUM" 1990 |FOTOTEHNICA EXPONOMETRUL DE ABORATOR ,,FOTON 1-M“ MAXIMILAN IKULIN Pentru fotograful amator sau profesionist, exponometrul de la- borator a devenit un instrument de lucru indispensabil, mai ales in cazul realizar fotogratiel co lor. Din acest motiv au lost create modele de o mare diversitate ‘constructiva, cu performante si preluri acoperind tosta gama preferinielor si posibilitatiior de achizitionare. ‘Dintre acestea poate {i remar- cat, pentru simplitatea construc- tive, costul seazut $1 performan- jele tehnice suficient de ridicate pentru abordarea oricarui gen de fotografie, exponometrul de la- borator .FOTON-1M", prods in URSS. ‘Aspectul general al acestul ex- ponometru este prezentat’ in fo tografie, Se observa ca aparatul are un intrument de masura cu scala foarte mara, ceea ce fi con- ferd suficienta precizie de citire un comutator cu doua pozili, 1 gi 100, pentru selectarea dome- Alulul de masurare, un potentio- metry gradat de la 0 la 6 pentru corectia expunerii in funclie. de sensibilitatea un comuta- tor pornit-oprit, sonda pentru masurare, prevazuta cu un cimp alb in jurul fotorezistenjel pentru a usura selectarea zonel pe care se doreste determinare fil, un toe pentru lumi Ici, plasat deasupra acesteia, si o prizé pentru lampa de laborator, situala pe spatele carcasei ‘Schema electronica 8 axpono- matrulul este prezentata in figura 2. Se observa ca producatorul a gliminat transtormatorul de retea {intoldeauna agabaritic, greu si Costisitor), realizing, in schimb, o carcasa din plastic cu o buna protectie impotrivg #lectrocutari! Prin. actionarsa comutatorului K1, pornit-opr rerupe all- ALMANAH ,.TEHNIUM* 1890 27mentarea prizel pentru lampa de laborator (in acest mod, masura- rea expunerit nu mai este influ- anata de lumina acesteia) sl se inchide circuitul entare 8 divioarelor de tensiune, formate din rezistentele R2, R3. R4 pen- tu alimentarea beculul si rezis- tenjele RS, R6, R7 pentru alimen: larea exponometrulul pro- priu-zis, Tensiunea alternativa asifel di- vizata este redresata {monoalternanja) prin dioda D2 3i filtrata cu ajutorul condensato- Tului. elactrolitic C1. Rezisten RB limitaazé curentul prin diada Zener 01, care menting colecto ful tranzistorului Tz1 tao ton- siune constanta, Tensiunea de polarizare a bazel este variata fin Su ajutorul potentiometrulul P si al rezistentel semireglabile S2; in acest_mod, pe emitorul tranzisto- fulul 721 se poate obtine tensiu- nea dorita, mai mare sau mai mica, in funclie de sensibilitatea hittie!_ fotografice. Fotorezisienta FA. montata in paralel cu rezistenja’ Rt (pentey compactizarea curbel de variatio T= 1(A)), este alimentata prin zisten{a semireglabila St. In functie de iluminarea fotorezi tenjel FAI, acul indicator al in- strumentului de _masura IMt devia mai mult sau mai putin, dicind, de fapt, timpul de expu- ners In sacunde. Dacé iluminarea este prea pu- ternic&, se pozitioneara comuta- torul K2 pe numarul 10, guntin- du-se In acest mod instrumentul de masura IM1 cu rezistenta se- mireglabila $3. Exponometrul de ,FOTON-1M" se poate fn modul urmator: tty tmtule, pn inceredri, 0 ‘corecta plaseaza’ fotorezistenta zona de interes maxim proiectate pe plan: aparatulul de marit (de obicei, fi- gura umand), apoi_ se ajusteazé Potentiometrul P pind cind acul indicator al instrumentului de masura IM1-se opreste In dreptul cifrel care reprezinta expunerea, in secunde, a fotagratiel realizaté prin incercari, ALMANAH ,.TEHNIUM"™ 1990inregistrarea stroboscopica ite descompunerea migcaril feprezentate pe aceeas! imagine. astfel reprezenta diversele pozitii ale brafului unui pick-up automat in timpul functionarii, se poate demonstra descompune- fea migcarii In timpul mersului Unul pieton. Pentru a realiza acest tip de fotografi, mijlocul tel mai simply consta in a lésa ful aparatului fotografic deschis gi de a declanga 0 suc- eesiune de flashuri Pentru a efectua o inregistrare fotografica stroboscopica profe- ssionala nu trebule declangal_un flash de mai multe ori, ci trebuie folosite mai multe flashuri care se vor dectanga la intervale regu- Montajul_prezentat poate co- manda 5 flashuri da studio de 1200 J, fie in secventa de la 2 la §, fie in regim continuv. Montajul permite un interval intre flasnuri Ge "/, 8 pind la 15 s, dar decian- gared acestora se poate face si mal rapid. FOTOTEHNICA SINCRONIZATOR DE FLASHURI STROBOSCOPICE Diferite solutit constructive pot fi adoptate pentru problema ce rezolva declansarea mai multor tiristoare |a intervate regulate. Printre acestea $6 numard: fo- fosirea unui numarator comandat de un oscilator cu trecventa va~ ri ‘sau_utilizarea une ten- siuni inte de ferdstriu", ten- siune liniara care deciangeazi o serie de comparatoare cu o in {rare lepatt a. goneratorul cin- tre de lerdstrau", in timp ce a doua intrare este legata ta un di ‘vizor de tensiun, Aplicarea celei de-a doua solulii permite ca, re- Find potentialul de reterinté al jecirui comparator, dupa do- fina $8 $2 declangeze fiecare flash, deciangare liniard dact tensiunile de referinfé sint egal dispus jonsumul circuitulul este mic: 8 mA Schema de principiu este axaté. pe un circuit integ comparator cvadruplu Me3302P sau LM339 (Signetics). Un comparator este amplifica- . BAN ANTON tor cu cistig mare, tajul sau de intrare este diferential, 0 dife- Tenta mica Intre tensiunea de in- trare si cas de issire fiind suti- clenta pentry ca uitima si treacé din starea jos in starea sus, Dupa sensul diferentei, tensiu- nea de legire va fi pozitva sau negativa. {a acest Ci tensiunea de ali- mantare este 2—36 V, consumul 0,8 mA, tensiunea de intrare de —0,3 la 36 V, eurentul de intr 36 nA. lesirile pot fi scurtcircul ‘tate fara pericol in raport cu masa. Montajul este constituit dintr-un generator de curent constant, folosind tranzistorul Ti tle: pe. ou ofaig. mare, C308, 8C177. etc. ‘Potentialul din baza lui T1 este fixat cu 4 diode a cérul cddere directé to- tala este de cea 2 V. Potentiome- trul Pi, montat ca rezistenfa. va- riabila, ‘ajusteaza valoarea curen- tulut emitorului lai T1. Gum ten- siunea din Daza_tranzistorulul este mentinuté constanta de ¢a- ALMANAH .TEHNIUM* 1990 MC3302P sau LM 339 29pny RI RS RIB. RIP a ° ORS, Tt — | t me 3302 P saul 339 52 st emitorulul va fi la fel. Curentul de cotector tiind aproape de curentut bazei, va fi g! el constant, Condensato- ful G1 se va incarca cu curent constant, tensiunea va fi lini de incarcare a con- este t Paratorului cvadrup! Zistor_T2,montat in calector comun, montaj avind © mare re Zistenta de intrare, care nu per- turbeaza liniaritatea incarcaturi condensatorului. Potentiometrul P2 permite reglarea amplitudinii dintelui de astray” $i cum tensiunile de reterinjé ale com paratoarelor sint fixe, va fl pos bila alegerea numarului de Nashuri care vor fi comandate lesirile comparatorului ataca printr-un circuit de derwvatie por- [ile tiristoarelor. Rezistentele R14—R17 sint sarcina tranzistoa- relor de fa iesirea camparatoa- telor_ (care sint de tip colector deschis). La punerea sub tensiune, com- Paratoareie sint alimentate, Con- densatoru! C1 se incarca cu vi- ‘teza fixata de potentiometrul Pi, flashurila se declangeaza succe- siv, cu exceptia primultut Butonul 12 comanda, prin doud circuite derivate, tiristoarele Tht ‘1 TN6. Rolul circuitului de deri- vatie este de a face comanda in- dependenta de timpul tn care operatorul apasd pe buton, Intrerupatorul |3 va fi inchis 80 va electua folografia cu flasnurile in regim continuu. In acest mod ds utilizare, 12 comanda plecarea trenului de impulsurl, In acest ciclu, o data cu apasarea pe butonul 12, The se declangeaza, C1 se desearca suntat de Th, Curentul de men- linere susceptibil 84 traversez ste foarte slab, Thi se Garcat si .dintele da ferastrau” igi reincepe ciclul. Tiristoarele Ths, Tha, Tha, Th2 declanseaza flashurile ‘respective, ultimul comparator camandind prin C3 descaircarea lui Gi, piedica impulsurile de descar- care ale lui C1 sa parving la arta jul THB, Pentru oprirea ci lului se actionsazé Intrerupa- toarele 13 sau 11 In regim continu, P2 se va fixa la maximum, In caz contear, comparatorul 4 nu va asiqura +| descarcarea periodic a conden- satorului C1. Rezistenta A2 trebuie marita sau micgorata daca se observa intervale neregulate intre flag niu Prin adaugarea unor circuite integrate similare se poate mari secventa de actionare la 8 sau 12 flashurl LISTA COMPONENTELOR: CI = MC3302P sau LM339; Thi—Th6=MCR 106—6, D1—D6 INSi4; Ti = BC308, T2 - BC548 (BC148), C1 = 47 FINO V. O2—C8 = 47 nF_P1 = 220-250 Kil, P2 = 10 kit RY = 4 kL), R23: 4 = 22 1; RS = 220 KO) RG = 27 ki) AY = 100 kA; RB—R11 = 47 ks) Ri2, 13 = 220k S.6KIL R1g—22 = 22 kin. ALMANAH .TEHNIUM™ 1990Esia bine cunoscut impodi- mentul pe care-l reprezinté obtu- t azul fotogra- urile obisnuite, Din~ “hee (oumit timp de sincroy tare), nu mai este posibilé ut area fulgerului electronic, deo: “rece acesta ar produce doar im- piesionarea une! portiuni a ca @tulul, jar restul imaginid — perit de perdelele sau lamella Obluratorulut — nu ar fi llumi- pala de blitz, Faptul constituie o limitare se- figasa in situatia totogratierii ou biitz-ul in lumina ambianta. pu- ternica (iluminare combinata) Mentionamn ca timpul de sinero- nizer€ (ca! mai scurt timp la care “intreg cadrul este descoperit de ciire perdele) are valori diferite “ip functie de tipul obturateruiui ‘si firma constructoare: 1/30 la it, 1/60 ta Canon (perdelele fisindu-se de-a lungul forma- julul 24x36 mm), 1/90 la Prak- ties, 1/125 la Canon, 1/250 Ia Ni- kon (lamelele de-a latul form “iui 24x38 mm), orl 1/15 te Pentacan six (perdele de forma- ful @x6 cm). Figura 1a prezint& graticul 23 53 3 Bo by 28 3 ALMANAH ,TEHNIUM™ 1990 migcarii perdelelor de-a_lungul cadrulul 24x36 mm pentru un aparat avind timpul de sincroni- zare 1/60 & Prima perdea desco- pera cadrul in aproximativ 13 ms, apol, pentru un interval de circa 3 ms, intreg cadrul este descoperit. in acest timp, se pro- duce descarcarea blitz-urilor cla~ sice (fi 19) in continuare revenind la figura 1a —, a doua perdea Ig incepe cursa si aco- pera treptat cadrul in circa 14 ms, Figur 2a prezinta. modul in care se petrec lucrurile in cazul expunerilor scurte (1/125—1/1 000 5}. Perdeaua a doua porneste inca inainte ca prima perdea s8 fi terminat cursa, lasind doar fanta inte perdale. ou lajimea in functie de fimpul de expunere ales. ‘Aceasta este situatia In care blitz-ul clasic nu mai poate fi fo- losit, deoarece pe durata descar- cari (de ordinul unei milise- unde}, ef va lumina doar o por- ps blitz-ului_ cu furnizeaza intensitate tumi- FOTOTEHNICA BLITZ-ul cu impuls prelungit BUGENIA CARBUNESCU, Fiz, GHEORGHE BALUTA noasa constanta pe o durata ex- finsa de timp (cca 40 ms. figura 2b}. Daca aceasta lampa de tip nou este declansata eu putin timp Inaintea Inceperii curset pri mei perdela, ea va furniza lumina pe tot intervalul cit dureaza de- plasarea tantelor prin care 36 alizeazs expunerile sourte, Ast- ‘se obtin cadre Huminate uni- form la orice tip de expunere, Este adevarat ca pe masura co timpul de expunere se sourteaza vom beneficia deo fractiune mai mica din pulsul luminos total {pina 1a 1/4 in exempul nostru). dar impedimentul acesta nu este foarte suparator. Decl numarul ghid al blitz-ului are valori mai Feduse pentru timpl mai sourt Reamintim ca este necesar ca realizeze izare putin inaintea pornirii prime’ perdole (intr-un fel asemanator eagi Becurllor cu magneziu mai demult) si nu la terminarea cursel primei perdele. Deci, din constructie, aparatul trebuie pre vazut cu o prizé speciala do Cronizare pentru a putea util acest tip de blitz, HwPUBLICITATE JECO-o emblema pentru toate virstele Stinularea inifiztivel, @ eapacitayi de creajia, a independentai de ‘dezvol r Jamel de jocuri si jucaril realizate de ENTROGOGP sub emblema JECO. jearlila b protesclar de cuno Perceptie, reprezentare, limba, tie, weniie, urmarind Insusire rsonalitati copilior si, implicit, a nor teiséturi de caracter ca: parse | i. orice #_comenzt odresativé RECOOP, Sir. St. Sietan Ar, 21, ‘sector 2, cod 70308, telefon 19.81 75, 13 62 60, 15 4 10, 15 72. S427, ielex 10888, 32 ALMANAH ,.TEHNIUM" 1990ATELIER SURSA | _ STABILIZATA | 0 sursi de tensiune sau cu- front stabllizata §/ rogiabilé este [geosebit de utila in iaboratorul ropriu. © sursd real de tensiune. (ds empiu, bateria) se simboll- ‘caIn figura 1a si se carac- ec al esta diferita de Ub = E—Ai We | este curentul debitat de yeh pe o sarcind oxterioard. ‘Caracteristica tensiune-curent ‘a une! astfel de surse araté ca in ee 1d 3 observa ca a je cu cresterea curentulul, In ‘azul particular de scurtcircuit ta ne (Ub = 0), curentul ce trece prin surs8 este foarte mare (isc Fvcurent de scurtcireuit) 3i de fmulte orl acest curent este peri- ‘culos pentru sursé. Dezavantajul ineipal. al acestor. tipuri de Gurse este acela cA nu mentin iunea ta borne constant 1a modificarea_consumulul Teoretic exist surse de ten. lune ideale. Aceste surse facterizeaz6 printr-o. rezistenta inema Ai = 0. La acesle surse jensiunea la borne este tot ti | agala cu E. in cazul scurtelr- iulul, curentul ce treco. prin sursd este infinit. Caraeteristica Be, fenekne curent) arata ca im 8. De asemenea exist 5/. surse jdaale de curent. Acaste surse s¢ ‘caracterizeazé prin faptul ca in ‘orice condi!i curentul prin ele “asi constant. Tensiunea la barnele nel ast Yel de suse dopinde de consu- ‘matoru! conectat, Lagat ou bor~ ‘hele in. gol, un generator de ou- rent va “Infinité. Aceasta situatie este un “regim de avarie, la fet cum scurt- ‘eiroultut esta un regim de. et pentru sursele de tensiune. "0 sursa de curent constant se simbollzeazd cA In figura 1c i are pee U {l) ca in fie a ALMANAH ,.TEHNIUM" 1980 vee tansiunea te borne , DUMITRU GALAN in continuare prezantam © va- flanti practic’ de sursé, care este 0 combinatie intra, aceste gous tipuri. FUNCTIONARE Pentru a intelege mai functionares acestei surse zentam mai inti caracteristica so tensiune-curent (fig. 3). Po grafic se observé dreapta Up=constant si ip = ct. Up si Ip Sint tensiunea si curentul pre- sefige,. (Cu ajutorul a doua tentiometre se poats. modifica Up. intra 0 pf 30 ¥, iar ip se'modi- fick intre O al 2 A.) Pentru curenti mal mich decit Ip sursa ara a borne o tensiune ‘consianta Up. Aceasta esta zona In care sursa se comporté ca 6 surs& ideali de tensiune, Rezistenta minima care se poate congeta la bomele surssi este bine ne =e . i, Dac8 rezistenja scade, curen- tul ftinde 68 creasca, dar din ca- racteristicd 38 observl cA surse va. menting in continuare curen- tu! constant gf egal ou Ip si va scade. corespunzétor tensiunea fa borne. Pantry rezistenje mai mici decit Re (rezistenta caracts- ‘se comparta ca o sursa ideal curent Altfel spus, sursa este autoprotejata ia tensiune §i 18 curent. Cu ajutorul potentiometrutul de curent $e presoria un curent maxim pe care sursa fu-| va de~ Bae nici cind apare un seurtcir- cult ia bame, “La fei se Interpreteaza si cind sursa functioneaza ca generator da curent, tonsiunes Ia bernele le nu va depast valoarea ten- nil prescrisa, Up, nici cind va iasata cu bornele In. gol. Pa caracteristica s-a reprazen= tat rezistenta caracteristica Ac. ‘Aogasta este o rezistenta pur 1e ‘oretica gf depinde de reglajul gursei ia un moment dat. Nu sxistd niei un buton pentru comutarsa sursel din generatoru! de tensiune in generatorul de curent gi invers pentru c8 sursa trece singuré dintr-un regim in altul automat, Cole 2 LED-uri semnalizeaza regimul de funcfionare in care fe sursa. DESCRIEREA BLOCURILOR FUNCTIONALE La toate tipurile de surse stable lizata ge pot identifica cheva blocuri functionate de baz’: — elemantu| de reterinta (ER); aATELIER = detectorul de sroare oy 5 comoriatoril st aaelltow: (C, AE): Ie Hemenial de sxe .E) Interconectarea acestor blooun’ este prezentata in figura 4a. tga as dees de referinta ER si marimea data de deteciorul de ar sane amplificatorulut geetiece oe aur ‘in schimb acestul am- ee i ae pun isi de oe in frecventa inal ia comparator proportio- nal cu marimoa ge lesie, ‘Stabilizarea se face cum urmeaza: Dik icine Gath de OE moa li dat de Stemantut de rotorinta, alunel Ik \esirea comparatorulul va fi o Bice oan, tare, ee ala do AE, va ratorulul va fio ersiune none tivd care, amplificata va comanda z i marimil de iesire eaAtlel 84 menting ta isive mi nn tot nor ace conan en: sae schoinerblog © surse) ‘ie Detectoarele de eroare int: unul pentru tenaines are furni- ‘zeaz6 un semnal proportional fensiunea de iene, un detec- care: ee {iteata cu C1 se obting ie g sean a ets ¥. in rmisurs ae cali de_referinta. Pe cursoareie Pace tales Ol Oa ‘din F189) RB Perro sursa urent detector ce eroare ALMANAH ,.TEHNIUM™ 1990siune de aproximativ 8 V. Decl Ti va ice cind pe A10 sau ‘ava fio tensiune de cel putin 8 ¥, Sa facut aceasta divicare ca tensiunea de iesire a oarelor operationale sé asca & V, tensiune sufi jonta. pentru a lace sa se se ecvcahe ents for. " ex - mat din tranzistoarelo 72 si 13 tate in conexiune Darling- ultima mi Jiticatorul operational: Wa Guoa fa lege o tenaiune fo cel putin V, ar AO2 ve. avoa ¥, find biocata calea Avansmisie 2. informatiei pen= Aceasti ‘sursa de tensiune pind ce tensiunea data ‘ge tensiune va dao tensiune ‘cu Up 9i invers. pentru ca- ‘in care surse functioneaza ca de tensiune, LISTA DE PIESE : 80198, T3 Na055; Cl = AM 324, Transtormatorul este de cel 60 W §i trebuie 88 scoatd intea gate SPMOS sau orice tip care duce un curent de cel A integrat BM 924 con- tine 4 ampliticatoare operatio~ nale din care s¢ folosesc numal doua. Se pot folosi | altfel de circuits integrate_amplificatoare Gperationale ca 709, 741, 3900 etc. sau ou colector in gol, la care se monteaza 0 rezistenta de sarcing Ja V4. STABILITATEA SCHEME! La sistemele instabile orice peturbatie produce ‘osciiatil_ la jesira care sa mentin tot timpul dupa disparitia ‘perturbatiei. ‘asemensa, un parametru Important, al sistemulul este. tim- pul de raspuns, adicd timpul in ‘care acel sistem raspunde 1a mo- dificarea marimil de intrare. Pen- {ru un sistem pertormant acest ATELIER timp trebule 88 fig cit mai scurt in cazul practic al sursei pre- zontale $% pun pee deose- bite pentru igura stabilitatea, Condensatoareie C2, 03, C4, 0! rezolva aceasta problems. C2 g1 G3 sint ih bucla de reactie nega- senpilicetoarator ‘operayio- 1 impiedica propagares Semnalelor alternative. prin. cit- cyt owas Ta Tau.gi C4 gi CB felul acesta se asiguré stabi- litatea, in schimb timpul de rés- puns‘creste. Se face un compro- fnig intro stabilitate si timp de raspuns, acest compromis fu, aste critic, asigurindu-se pprintr-o legere atenta a conden- Satoaralor stabilitate sl_un timp de réspuns.suficient de scurt (ConTINUARE IN PAG. 38)ATELIER LUMINI DINAMICE oviniu cucu yosoqw ‘Schema pe, cara 0 propun ate avan- tajul schimbari! automate @ variante- ler de tuminl cinamice ¢eariante ilus- trate tn Tig. 2, Gireuilul Git. de tip MWG 4060, in= clude un oscilator si un rumarator bie 14 biti, Clrouitul Cha (MMC i@ un registry de deplasare i. Sind intrarea PIS 11” logie, #8 Ihearea intormatia ta intrarie PI. Pla, conactate 210,012, 018 41 O14. intrarie Sere J sR aint condctate ia 04, obtinin- astle) un registry de depitaare Vilaza de deplasara @ lumini- regleazt cu ajutorul potenti: motrulul Pi In functie de tipul si numarul becu- ‘ior folosite, se lege tensiunea U2 VARLANTE MMC 4060 (UAMARE DIN PAG, 35) Daca_nu se objine stabilitate CU condensatoarele indicate, se procedeazé |a marirea lor, ince- pind cu ceie montate intre colec- tor si emitor ia tranzist MONTAREA UN! INSTRUMENT DE URA Un instrument de masura poate fi montat pe panoul cutiai in care zeazh sursa, Cum varletates ge inatrumente de masura este foarte mare, pro- 36. punem varianta cu instrument care ara 1 mA pentru doviatla ta cap de scale hema este data in foes 6, Se foloseste un intrerupator cu doua poziil pentru a masura o data tensiunea ja borne pe cealalté pozitie curentul debitat. — Veour ests legirea + (amito- mul lui T3); —~ Vip este legirea — (rezis- tenja R20); — masa este masa sursei, Etalonares se face punind {n- (rerupatorul tn pozitia it ‘Se pune un ampermetru mat in’ lesires sursel ca arcing, se 5 Bact ne doreste-eliminarea vari ‘tal cu toate becurile atinss, ea cones: feazd ieginie C10... Ota ia intrar TG {ca In. figura 3), Tianzistowreia T1.. 14 sint oe ty C107 saz echivalonte, iar tiristose ‘This. Tha oe tio TINd moditic& curentul debitet cu po- tenjiometrul P2 gi se etaloneazd instrumentul dupa aparatul eta~ lonat, La 2 A instrumentul va fi la capat de scala. Acest lucru se Tealizeaza cu 2 (eemireglabll) Dupa aceasta se monteaza un volimetry ea saraind, Intrerup ‘orul sata pe pozitia iensiune™ $1 instrumentul va Indica tensiunea. La 90 V instrumentul va trebul sd fie cu acul ia capat ge scala, Acest uerv s0 realizeazé modifi: ind semiregiabilul Pi. Ri = 25 k0; AZ = 1.5K; P1= = 10k P2= 4 ka; ALMANAH ..TEHNIUM" 1990| In unitatile comer gi | Sese diverse microampermeirs | destinate. magnetofoanstor, ca | indicator de nival al fnregistrarii, | dar care au sensibiliiatea poste 100 4A gi desi nu se pot utiliza | Olrect ca indicator de nivel, | Prezentém un indicator aptic | de acord universal, cu posibilltay | de utilizare ia aparatele care se jalimenteaza de ja retea, Solutia |consta in realizarea unui amy |cator diferential, Impedanta de | intrare este mai mare de 7 MQ. LI- fisritatea este garantata la un | semnat de intrare avind valoarea | maxima 6 v, Instrumentul Indicator utilizat te fi de 35—1 200 ju; In tune ia de instrumental folosit si de | valoarea maxima a tensiunil de intrare se modifica valoarea. pie selor R346 si PASDS Intre valorile | s00n—10 Kn. | “Datorita pertormantelor schema se poate utiliza la oriea tip de aparat de radio cu pro- |gram MF; respectly MA, care ara (G2, gure rejeaua elpctrica da | Schema a fost realizata intr-un. |aparat de radia Maestro stereo, [cu rezultate foarte bune. in cir [eultele aparatuiui de radio se ALMANAH ,. TEHNIUM" 1830 MAESTRO - STEREO INDICATOR DE ACORD ATELIER Ing. LADIGLAU BOKOR, Satu Mare executd Urmatoarele modificari si Completari: — Intre punctele 832 91 326 din aparat se intercaleazé rezistenta #350 si PAO, lar Intre punctele 823 of 200) PAD: intre punctele 601 si $02 se remlizeaza dublorul de tensiune cu diodete D502, D50d — tip FOS; 40T — si.cu condensa- toaiele electrolitica C802, C503, care asigura in sarcina tensiunea —15.V. jesele de mai sus au fost montate pe circuitul imprimat existent din aparat, sfectuind unele modificar' pe placa, Pe o placa de circuit imprimat 88 realizeaza amplificatorul dite rential din. figura (portiunea de iroult din chenar), Tranzistoarsla 7305, T306 pot fl _BC107C, BE0RC, BCI09C sau _achivalente, factori de mapalicace apropiati si de peste ‘Am folosit ca instrument indi- cator microampermetrul utilizat la_magnetofoanele Maiak 203 205 de tip-M 4370 — 300 WA. Mi- Croampermetrul se. manteaza in pozitle verticala in locul instru- mantului vechi Cireuitul imprimat a poate fixa pe radiatorul tranzistoaretor finale, cu dowd surubuti, avin grijé de a nu face legaturi galva- nica cu suportul. Regiaiele se fac ou. alutorul aparatului de radio, PA3O5 $0 ro- teste in pazitin de rezistenta ma- xima (spre capatul din stinga). ‘Se conecteaza aparatul de radio a receptie MA, de exemplu pe UM, si $8 cauté’ o pozitia in care Ny 88 receptioneazé nici un post = deci nu avem semnal MA. Se fegivaza PA303 pind cind acul inatrumentulul coboard la minim (zero), dar nu trace in negatiy, ‘Se cauté postul cel mai puternic & ‘exemplu un post local), Cu "ASO se regieazd indicatia in- strumentulul a. maxim, Cele doua raglajo se. yor r peta in ordinea de mai sus. Se rece la regajele MF (UUS), La cole dous semiregia- bile PASO3 si. 304 cursorul ge In- vine la 0 treime spre masi. Se comuté aparatl ia recoptia’ ME $i Se caulé pe scala o lungime de unda (a care nu se receptio- neazé nici o state. Cu unul din semiregiablle. se aduce acul in- strumentului fa zero (minim). Se cauta prudent postul, care se re~ Geptioneags col mai bine ps MF. avind grllé ca acul instrumentue ul 88 nu deviezs peste maxim. DAB ake EN ee reg te yrATELIER TRANSFORMATOARE STEFAN BUBTEA in activitatea constructorilor amatori, de multe ori apare ne~ cesitatea confectionarii unui transformator de mica sau medie putere, Tolele se recupereazé din transformatoare mai vechi, dar carcasele, fie ci ju deteriorat, fie ca Irebule redimensionate, ‘trebuie confectionate de con- structorul amator. Elementele care alcatuiesc an- samblul unei carcase (fig. 1) sint Cale cunascute gi folosite In ge neral sl nu ne mai ocupam de medul lor de executie, Imbunata- lirea pa care o propun se refers ls cole doua capace. A si Indiferent de mater pentru elementele Dac existh 0 asemenea dinta, atunci, paratel ¢i simultan, cursoarele semireglabilelor sé duc spre -masa. Cind s-a ajuns la feceptia cpa mai bund, prin mi sorarea paralela i simultand a color doua rezistenta semireat bile, se regleaza, Ia indicatls rm: xima, aoul instrumental, Re: jele la minim si la maxim nu dau rezultate satisfacatoere dupa 38 ton, prespan, material plastic etc,), cele doud capace sau unul din ‘ele, In fynctia de numarul terminaleior da ta intagurari, vor 1 canfectianate din textolt pla: cat cu folie de cupru, ssemand- tor cu cel folosit pentru circuite imprimate, Dupa ce se tale cu tratorajul forma capacului conform figurii 2 cu un oblect ascuit (0. pila triunghiularé sau o dalt& mica) se detoliazd cuprul pe fisit in- guste de t—2 mm, formind re. Gletsie in numar nocesar termi halelor, Tot cu traforajul se prac- © téieturé ablica pentru 1a capeteior de la infagu- rari, dupa care se curata supra fata de cupru cu un smirghel fin fi se acoperd ouprafata cu oto: foniu dizolvat in spirt tehnic. O carcasa astfel_construita este deosebit de utilé in cazut iranstormatoaretor cu multe Tnfa- surérl, Se evita, de asemenea, Tuperea sau incurcarea firelor, ‘ele {lind cositorite imediat ce $6 incepe sau s¢ terminé o infagu- fare, chiar pe masina. de bobins La folosiraa conduct terminalelor cu {i}, ele flind imobilizate cu Wun gimi foarte scurte sf deci nu se mal up: ‘Avantajele ce rezulté din prac- tica exploatérli justifica consi mul de material placat gi munca ‘in’ plus, ‘onturi gravee in folie pt sépararea regletelor 2 prima aperatie, de aceea aceste regigje s8 vor repeta de citeve onl, Dupa terminarea regiajetor PASO4 se poate Inlocul cu un dl- vizor rezistiv RQ49, R37, ale ca ror valori vor rezulta prin masu- rarea rezistenjelor intre curser $1 cele doud capete, in gazul aparatulul: Maestro stereo aceasta simetrie s-a real rezisten| In uneie va fi nee Sara decuplarea intrariior cu ¢' un condansator de valoare 11 NF sau a emitoarelor cu canden- satoare de 100 nF. Pentru inte. grerea In schema aparatulul existent, elementele nol de pal schema au fost notate tolosind| sistemul de notatie utilizat | aparat, ALMANAH ,.TEHNIUM™ 19| ATELIE SUNTAREA POTENTIOMETRELOR ing. EMIL MARIAN | In componenta unui bloc elec R =-valoarea rezistontel care acestula. [roacustic existé aproape into. sunteaza potentiometrul: Deoarece un calcul analitic |deauna cel putin unu! sau doua Pix) = valoarea rezisienjel po- pentru majoritatea variantelor de Potentiometre incluse in scopul —tenjiometrulul, dintre unui din guntare este destul de labarios st | obtinaril variantel optime a mari capete si cursor, in momentul in complex, cel mai simplu (gi util ‘mil unor parametr| Pree ety care acesta a percurs distanta x, mod de rezalvare a problemei in Se | De multe ori se Intimpla ca, JA GA functia P,,(x) este realizarea unor diagrame re- | ema efectusrit unor calcule, va i in Gazul_ambelor pentru cate mai | Joarea necesara a potentiometru- f daca functia P (x) uatil de luca, Jul sa nu tie standard sau, in mo- este linlard (cazul potentiometru- Parametrii caracteristici sint: ct |imentul respectiv, constructorul Iu liniar), — legea da variatie 8 potentio- jametor 4 nu dispund de poles In cazul unui potentiomotru to- —metrulul neguntat, ‘9i_anume th |Hemetra! cu vaioarea ‘ceruta. In garitmic, lucrurile se complica si niara, logaritmica sau antilogarit- | med frecvent 8 recurge la solu. mai mult,-valoarea finala P, » (x) mica; ie montarii unei rezistents fixe etenliometrulul suntat find —varianta de suntare & po- i? araial cu potentiometrul (fo- sigur neliniara. In practicé este tentiometrulul; I diverse madalilgti de G0- ~ deosebit de util #8 cunaagtem, [Nectare) in aga tel inch valogrea — cadrul unui montaj in care 5- tf utilizat suntarea unui patentio- de jntrare U1, jentiometrutui; junea de lesire U2, pre ‘matru, legea de variatie 9 para pot [Ioafen ‘nogesars. Acest tip de matiior R iunctio de actiorares “Penin a, evita contuzile, 26 reduce. insa_liniaritatea | caracteristicll de transter actio- gare ceruta de pozitla de tegiaj, deoarece, indiferent de eee tone, at ‘Venta, functia P (x) care ca R Beeeach Vaiceren final F iigh compuse (x rap i Bapetele po- “entiometruluij nu mai este ti ‘nlara. Gonsiderind ca variabita |iistanta x parcursa de cursorul ‘unui:potentiometru, rezulta o de- “pondenta intre valoarea potentio- [Metrulul Py (x) 9i distanta par- ‘Ge cursor ia un moment in cazul suntér\l potentioms- ul in varianta prezentatd in {i- (818, potentiometrul prezinta 1 é matoarea lege de variatie: atx) = —PlPo — Pd S pe = Ta + Pe Piet 1 | Dacs potentiometrul este sun- | * ca in figura 1b, ol prezinta ur- t | R area lege de variatia: Bese Pie's iat) Fog” Pe POO hee = cadrul ambelor ratatii s-au eyuceres-waxina w rete -* : : fer reciente! “a rozisteni i patentiometrulul Sie eee NAM TEMNU IE” toon taprecizenr® @8 tipu! unl poten. fiomotru este caracterizat dous element princl —modul de variatie a rezis- tenjel in functie de curse curso- Fulul, gi anume |iniar, logaritmic sau sntilagaritmic; —modul de actionare al cursorului, definit de varianta constructiva, s! anume circulard sau liniara, referirile is potentiom fre se feo numai Ia modul de vs Fiatle a rezistentel in functie de actionarsa cursorulul, simu la caracterul curse’ macanice. 8 eestula (liniar® sau clreulara). fn figura 2 se prezinta modul de variatie a rezistentel unui poten~ flometru. ta care stratul rezistiv (be care i percurge cursorul) Sete routizat bole trol variante constructive linia antilogeritmic). Pentru claritates aril, dlagramele sau (la toate graticele co s rezinta ulterior) tolosindu: ictrae baci! ordonaia In unitati relative. Waloaraa mi Beda toot potentiometry iste de 100 unitati relative. Con- tructoru! amstor poste adapta, in acest fel, cu upurinta, rezult tel si concluziite pentru otic valoare dorita a unui potentio- imatru, guntat figura 3 sa, prezint&. prima ior da suntare a unul poten- tlomstru liniar. Diagramele. sint fonliata penta diterte valor! ale Fezistentei A (date, de asemenea, tot in unitat) relative) care sun~ teaz4 potentiometrul, Se obsorva ch pentru o rezistanta de suntare cu valoafes de zece orl mai mice dech a potentiometrulul (A=10) caracterul de variajie @ tensiunil U2 se apropie foarte mult al potentiometrulul antitog mic Agemt tucru ate Torte uti in cazul Tniocuirli unui potentio- metry antilogaritmic, sau atuncl eind se doresta a se obt astfal de lege de variatic nil UR. In figura 4 ¢ prezinté verianta a dous de guntare a potentiome- trulul liniar, utllizinduese citeve valor utlla ‘ale rezistenjel A. Se observé Gh pentru 0 valoare R= 40 (de zece orl mai mica decit ea 8 polantiometrulul) tages de variatie & ensambiutul spropie foarte mult de cea a po- fentiometrufui_logaritmic. Acest luer este deosebit de important deoarece cu un potenjiometru |i- niar gumtat corespunzator 58 poate, practic, inlocul un poten Nometru logaritmic, In acest fal 40. | Py ut ay ut Fig. 5: Guntarea poten : oo ALMANAM ,,TEHNIUM™ 11ATELIER foarte bine pro- mnul potentiome- tru de volum défect (care este ogaritmic) dintr-un aparat olec- troacustic (radio, magnototan etc.) folosind un Lewpel iag u iniar, gu uneaHOT. liniar, guntat corespunzdtor. In Pe figura 5 prezentata prima variantaé de suntars potentio- Metrulul togaritmic. Se. observ ut cd pentru o rezistenté R cu va- || uz larea de zece ori mai mica dech * & potentiometrulul P, legea de variatie a tensiunii U2 este aproape. liniara. In acest fel se t + = poate Inlocul (tolasind centigu- { fatia respectiva) un potantiome- tru liniar'cu un potentiometry to- | a0; ee sar aes in figura $ este prezentata va- I nt aten= +4, ‘ 5 Reese oleae a ie = Nerlanta 2 gervd cf, pe masura ce valoarea rezistenter A se micegreses caracterul abrupt" af raportului Peper U2/U1 se ‘keosntusazé tot mai sPOMERRL, goa ye mult. Re E In figura 7 este prezentata va- tha 2 rlanta a treia de suntare @ poten- tiomstrulut linter. De aceasta RI data 30 folosesc pentru guntere 1 dous rezistente, R, si Re Sea 4 ales cazul reprezentaty in care P rezistenta R, este de patru ori os mai micd deck valoarea rezisten- ut jel potentiometrulul. P. Diagra~ ‘mete sint utile in cazul in care se. Re urmareste obtinerea unel legi de U2 variatie a tensiunii similare cu 1 Gea a tensiunii U2 O situalie si- nilard de suntare, din punct de vedere al configurajiel scheme! electrice, este prezentats in fi ‘| Fig. 7: Suntaren poten: gura 8. De aceasta datd s-a im $e 700 flometrutut lintar — va- bus R,=P/4, lar Ry la diverse ve- ante 3 fori. tm cazul fn care A= Ay se MEMORATOR ex, COB 454 HE (@))cos 454 HEM S- cieo : A ¢ D0 € F G GND + APT EET TET ALMANAH ,. TEHNIUM" 1990 . atATELIER 1B cee us Pp oblin diagramele prozentate fn ti- | | RI gura 9 Se observa cA pe masura Ge A, (respectiv A.) scade ca va- | loare, neliniaritatea tensiunil U2 # $9. accentusazd Tr ura 10 este prezentata va- rianta a treia de guntare a paten- RI fiometrului logarit Se folo- vie wipes a2 | observa ca. pe _ pulul magnetic continuu consté’ in magnetizerea pind ta eaturajia 4 iecérsi particule rmagnetice alementare, care. face parte componenta stratulul_terom dispus pe banda magne ticd Fiecare particula atementark ‘car2 are initial inductia reman Bin este magnotizata ping \a sa {Urata Ba In timpul Gh trece ain aie irae copia magnetic. de stergere. Ou rasitea acestel zone, particula | elementard rémine cu inductie remanent constanta 8,, ori ‘ar Ti fost valoerea init | B.... Deoarece o inductie rema nontd constanté determina un flux magnetic constant, la trece- rea prin faja eapulul Ye red AY $6 genereazd nicl o tensiune | electromotoare. | magnetic continu Hi, necesar aducerl In stare. de io a benzll magnetics, s¢ poate realize cu ajutorul unui our Fent continuu cate circula prin eapul de stergere sau prin inter: mediul unui magnet parm oe Gerveste. crept cap de ster: ere. In ambele cazuri se alege 0 | astfel de valoare a cimpulul mag. otic Ing velograe ga maximéi ef magnatizeze banda magne pa ta saturajie. in figura 2 sint Prezentate modul de electuare « stergerli, in curent cantinuu iul_ de repartitie a cimpul magnetic In. zona intratiorulul Stergerea cu ajutorul cimpului magnetic alternativ sa bazeazé pe fenomenul de magnetizare 91 demiagnetizare succesiva a cor- wurilor feromagnatice. Acest 1a. }OMaN apare atunci cind corpul feromagnetic se situeazé intr-un cimp magnetic alternatiy a carul amplitudine creste sl apoi des- onl pind ta eae. Flom ies ment al benzil magnotice care Inte in zona Tntrefierutul cu anu- mité stare magnetica este supus, In dimpul econ, nul sims magnetic aiternativ, Amplitud ALMANAH ,TEHNIUM™ 1990a ee a Fig'4i Tipu dem "a magn bb magnetizarea latorala magnetic cragte maximum, ian rior descraste la zero dator tie! cimpului magnatic intetier (ig. 3), ol at migcBtl continue « bansil magnaites Orla ita acestula. In acest fel, fiscare Particula elementara feroasé pro- brie benzil magnetice este mag- netizaté initial pind la saturatio prin cicluri de histerezis cresca- toare, Ulteriar, parcurgind cicluri de histerezis descrescatoare, particula magnetica elamentara asta demagnetizatd pina la zero, stare In care péraseste intrefierul capului de storgore. Datorita acestul fapt, banda magnetica demagnatizaté nu induce, jentul treceril prin. fata’ capului de radare, nici 0 tensiune elec ‘tromotoars. mod practic apare doar tensiunea de zgomot, dato- cturii benzii magnetice, are foarte redusé Pentru ficienta ast necesar ca descrestersa amplitu- dinil clmpului magnetic demag- hotizant din. intreher 's8 fio oh mai lenté, curba infagurdtoare punctelor'ce marcheaza amplitu: Sinile cimpulul magnetic. variabit avind forma unui elopot. In acest fal se impune ca variatia amplitu- dinli unui maximum elmpului magnetic variabil nu trebule sa depaseasca 1% din amplituc unui punct maxim vecin, gure 3 este. prezentat modul de variajie & cimpului magnetic al- lemstiy, care _gensreazs storge- rea banzii magnetics, In cazul in care condijia de amplitudine a aximelor cimpulul magnetic gi- lornatiy de gtergere nu se pas- jazi, stergerea benzii magne- ice nu se face complet, far ductie remanent. onditia de descrestere lind & mplitudinil clmpulul magnetic JANAH ,.TEHNIUM™ 1990 demagnetizant din intrefierui oa- pulul magnetic de stergere este ugar de Indeplinit daca frecventa Proprie. a cimpulu} este rdicats ic $8 foloseste 0 fr th in Inte: INREGISTRAREA Magnetizarea benzii magnetice 89 poate face in 3 moduri, $i anume transversal, lateral si lon- gitudinal, Magnetizarea laterala 30 obtine: asezind piesele polare ale capului de Inregisirare de 0 parte si de coalalta a marginiior all magnetice (i. dB). Mag- netizares transvel apa Ap a sly halt pulul de Inragistrare sint una in prelungires cel printre els trecind banda magne- fica (ig. 4a). Gel mal simply A ‘ficient mod de magnetizan benzii magnetice este magnet zarea jongitudinala (tig. “, tip de magnetizare so poate rea- liza cu un cap do inregistrare to- roids! prevazut cu intretier, cu doud plese polare sau cu o'sin= gura piesé polara In toate cele tral cazurl se observa si aparitia unor cimpurl magnetica trans- versale, mal ales inspre marginile inerefierul a, 6). tn locut unde liniiis magnatice de tortd ale tli- xulul magnetic intra gi iss din in- trefier (muchiile acestuia), componenta transversala a oim- pulul magnetic este maxima, iar in mijioeul Intretieruiui apare o (fig, 6), 88 @bserva ca lintile flu- xulul magnetic incep 84 ias& In zona intretierulul chiar inainte de muchi stula. Astfel, lung mea efectiva practic a circuity- jul magnetic din intrefier esta totdeauna mal mare dacit lungi- moa fiziea a intrefierviul, Aetiu- ea Gomponentei transversale o pul) magnetic destinat mag- izarli benzii magnetice aste deosebit de daunatoare. inregis- tril datorité urmatoarelor sfecte: ~,magnetizeara transversal intr-o directia nedorita particu- lele magnstice ale benzii magn tice, micgorind energia magn tied remanenta 8 Inregistrart; = modifica repartifia clmpulul magnetic din itratier, cara pan- tru realizarea unei bune inreg Ital trebule s8 scada rapid spre marginite. i ul. Datorita considerente, components transversal a cim- pulul magnetic destinat inregis- ‘twirit trebule s4 fie cht mai re dusé, S-a. constatat cA aceasta ‘component nedorité este cu atit mal mare cu cit intrefiorul capu- lui. da inrogistrare este. mai In- gust. Acest fapl constitule, toto- até, © piedica serioasa ia gerea benzilor magnetics inre 18 supramodulat, cu ajuto- Fig. 8; Magnetizarea longitudinal imp longitudinal imp tranaversalhE —Intrefier tiie NEF — intreieretectiy nul capulul Obisnuit de stergere, Acest caz este intinit frecvent in practica. Atunci cind. banda magnetica este magnetizata prea Buternie, deci in cazul supramo- dulatiei, apare ge ling& magneti- zarea transversal gi 0 magnet. zare longitudinala deosebit de uiternica fata de cazul normal. in momentul in care se reati- zeazé stergerea benzii_ magne- tice, deoarece capul de stergere are un intrefier mult mai mare decit capul de Inregistrare, actiu- nea de stergere (de magnetizare) ‘se manifesta numai asupra com- mental longitudinale a cimpu~ lui magnetic remanent, Acjiuné capulul magnetic de stergera de- Ving insuficienté pentru. sterge- fea totaia a componente! transversale, Cimpul da stergere influenteaz’ aceast nent numai in punctele unde niile de forta ale fluxulul magne- tic de. stergare ies din. intra perpendicular pe suprat Zului magnetic, iar in aceste jocuri el are o valoare redusa, in= suficienté unel_demagnetizar tale, Rezultatul final este rami meres benzii magnetice, dupa slergere, cu magnetizare: rans- versala. Decarece capul de re- dare are o constructia foarte asemandtoare cu cea a capului de inregistrare (unele magneto- foane folosese acelas cap pan- tru inregistrare i, radare) in. mo- mentul redarii se. prela informatia sonora dé pe banda. intrucit |ati- mea intrefierulul si repartif pull magnetic sint foarte asemandtoare. O banda magne- ticd Inregistraté supramodulat se poste sterge complet folosing fumal un cimp magnetic de ster- gere foarte puternic si cu com Bonente. multiple, att. transver- sale. cit si longitudinale S poate folosi o bobina de sterger aiimentata de la retwaua de cu- oa Fig. 6: Cimp! magnntic din tntreli | “f H longitudinal H uansversal ‘rent alternativ. Cimpul magnetic de dispersie, puternic si Indrep- tat In toate directille, realizoara actiunes de stergera totald. Un alt factor care implica repartitia cimpulul_ magnetic in. intretierul eapulul de Inragisteare este per- meabilitatea magnetica a benzil Magnetice comparativ cu cea a eapului magnetic, Daca permea bilitatea benzii nu este mare in faport cu cea a capului magne- tic, liniile fluxulul magnetic, ur- mind un. drum de reluctanta mil- Fima, parasesc Intrefieru! cu mult inainte de locul fizic al Scentila, Ani afer ie trgice suplimentara a intrefierului efec- thy, Gumulat cu un clmp magne- tic cu component. transversald mare, Acast fap! este daosebit de-daunator ta Thregistrarea sem: nalelor audio cu frecventa mare in cazul unei permeabilitati re- duse a benzii magnetice. liniile de forja ale fiuxulut magnatic pa- rasesc intralierul chiar in zona lul fizied, iar ‘inregistrarea benzil magnetica se tace intr-un mad ficient. De aici rezulla ca banda Fig, 2 Diatnbutia fluxulsl magnetic ta Treegistrarea une benz! magnetica magnstica trebule 82 aiba o por meabilitata magnetica retativ re dusé pentru efectuarea unel in registrari de cailtste in ceea op priveste frecventele inalte INREGISTRAREA BENZII MAGNETICE © banda magnetica inregio. trata cu un seminal sinusoidal se ponte considera ca fiind com. pusé dintr-o serie de mici mag- Neji elementari a caror lungime este egala cu jumal mea de unda a semnalulul inre- gistrat (fig. 7}. Acasti rnici mage Neti trebule $4 praduca, in mo- mantul trecerli prin fata capului de: redare, o tensiune electramo: toare care trebule sa fle identicl din punct da vedere al modulul de variatie cu e@a a semnaluly electric inregistrat initial, Acolagh lucru se produce si in cazul Taree istraril semnalulul audio eu 9) forma de und complexd. Inre- gistrarea unul sermal de audlo= recventa Se poate efectua in 4 moduri, gi anume inregistrarea tac premagnetizare (polarizare), inegistrarea cu premagnetizare de Curent continu si inregistra: rea cu _premagnetizare de inalth ‘frecventa. Sistamut da polarizare care fo- ste curentul altenativ de ja_frecventa permite obtine- unei dinamici de cca 60 dB, un faport semnalizgomot de va. loare assmanatoare si un zgomot de fond minim in pauze. Tote data, procentul total da. distor slunl THD scade sub 1% astlel inet inregistrarea sempaluiul au- dio util reflecta, practic, intocmal semnalul audio’ original, in mor ALMANAH ,,TEHNIUM* 19994 Sage ee Fig. a: laregiat aterm ‘mentul redarit. Pentru 9 ugura In felegerea fenomenelor care au Joc ta inregistraraa cu polariza- rea de curent alternativ, se fac initial GReva ipoteze simplifica- toare, ulterior aducindu-se co- rectille necesaro. inijial se prosu- Pune of forma repartifit cimp lui magnetic in intrefier este dreptunghiulara, deci creste de le zero ia Hi peo. gatania Yoana sour, Gi pastreaza valoe- fea maxim: Imes PO tOath tapi~ mea intrefierulul 91 apai revine la oro peo distanté |e fal de scurté. Dacd prin capul de Wire- qgistrare cireula mumai curentul de polarizare, a cirui frecvents se situeazd in afara’ spectrului sonor (60 = 100 kHz) $i a carui amplitudine exte mai mica decit A Curentului de stergere (deci nu 3¢ atinge saturajia), atunci pe banda natica se Inregis- semnal_ultrasonor. xa este distorsionata datorita neliniaritati caracteristi- oli Bom = fH), lar magnetizarea Femanenté Bin este caracteri- zaté de. prezenta armonicii a freia Cupa issirea din zona In tretisrulul, datorita fenomsnulur de demagnetizare, care se mani- fest cu atit mai:puternie cu cit ALMANAH ..TEHNIUM" 1990 e 1 polirizare de fnalta treeventa Caracteristicli Brae = (Hag. Hip) Hye > Hipp frecventa semmalulul inregistrat este mai mare, semnaicie. fnre- gistrate sint-atenuate, In momen- tul redatid-apare 5) tenomenul de fargire a intrafigrulul, care se manifesté mai intens ia frecven- inalte.. Astfe! tulul CA amplificatonul de re- dare ste constrult asifel inci sa creze numai in banda de av- diofrecventi, ca rezultat final se ‘obtins 6 atenuare considerabilé @ semnaiuiul ultrasonor inregis- trat. Practic se obtine o tonsiune de valoare foarte redusa, compa- Fabia eu nivelul 2gomotulul a fond, care nu se poate percepe de_catre organul auditiv. uman. ‘Sa analizim situatia in care ta bornsie capulul de Inregis se Insumeazé curentul de pol zare cu. un curent alternativ. de frecventé situata in banda audio (insumare §i MU modulate, deoa- fece 36 presupune 0 caractoris thea lini: 2 elementulul de in- Sumat), Valoarea instantanee @ curentulul de audiotrecventa ob- nut prin insumarea calor doi Curent! este sgalé cu media arit- metica a yaloriior instantanes ala eurbal infasurdioare: tae = (int HI-FI \)/2 Garactaristica rezuttata nu este simetric’ tal metria Initiala @ telor dol curenti, iar cele doud curbe infasuratoare int in permanenta la aceeasi distanté una fata da cealalté. Gel dol curenti de frecvente: diferite se pot enam relay gor (Gu ajutorul unui filtey trece-jos).. In cazul in care insumarea celor dol Gurent! sa face Be 0 peritune ne- niara @ caracteristicli de tune Ylonare, semnalul total are trei componente principale: semnalul original de Inaitd frecventa, sem- nalul suma f+ fu si semnalul di- ferent f—f,. In acest caz, sepa- rarea componentol da audiofrec- vanté t, 8@ ponte face numai cu ajutorul ‘unui element neliniar (UM detector, discriminator etc } Se observa ‘cd inalta freoventa modulata este in’ permanenta 4i- metrica fata de axa absciselor. Alimentind capul de inregistrare cu un Curent obtinut din combi- Rarea curentulul de audiofrec- venta cu cel de inalta frecventé la © vitez8 da deplasare a benzii magnetice destul de mare, cu: rentul de audiotracventa se Boste considera continuy in tim- pul in cara o particula eleman- tarda benzil_“magnetice trece arin fata intrefisrulul capulul de inregistrare, Pe banda se intagis- treazd ambole frecvente. Datorita alurii caractoristicii de. transter Ginamic® Brew = fH). curentul de frecventé inaité este distorsio- at (ca $i in cazul in care se in- istreaza doar curentul de. po- larizare). Curentul de audioiroc- vents Suprapus este ins nedis- lorsionat, 9828 PS portiunile linisre ale co racteristicil de transfer. Valoarea ingtantanes a inductisi magne- tics remanente da audiofrec- venta se determing din semi- Suma. valorilor intanes ale cteristicil totale (fig. 8}, $1 UMe Bare = (Bsi+Bu:)/2, Daca curentul de_polarizare de Irecventa Ialte presinta ssimetni datorita. prezentel armonicil a dous, deci daca are 0 compo- nenta de curant continuu, aceasta so Inregistreaza po banda si induce in capul da re- dare, datorit’ neomogenitajii un. zgomot: puternic Datorité acestui tapt este oa dorit ca prezents. componentei do curent continuu 8a fie- elimi fata compiet de ta bornsie capu- lui magnetic do Inregistrare. Se sbsarvd ci Tnregistraran cu pole Fizare de inalta treoventa face ca 5HI-FI pe banda magnetica sa fie prac- lic Inregistrate doua semnale, $i anume semnalul de audiatrec- venta si semnalul de trecventa inaltd. Acgsta insé nu s¢ poate auzi, deoarece este situat In banda de trecven|e ultrasonore (80 + 100 kHz), Datorita taptulul lui este de 2 et er putes: Pracuoe delertiarl fee finiare in momentul amplificarit semnaiulul audio util de catre amplificatorul de audicfrecventa Datorit acestul fapt este absolut nacesar 54 sa monteze un filtru pentru tle: care curent do are de inaltd trecventé, care creeazd un cimp magnetic de amplitudine Hy. $8 poste construi o caracte- fisticd de transfor Bay = {{H.), pentru Hy = constant Constructia dlagramei ain fi- gura 9 se bazeazd pe faptul c& Soctiunea clmpului magnetic de audiofrecven|a H.. aro ca rezul- tat mutarea punctalor mijiocil ale Sinugoidel reprazeniind polarize tea de audiofrecvent, la dreapta #1 la stinga, pe caractoristica de transfer Bam = {(H). in figura 10 sini reprezentate ‘diferite caracteristici Bar=t(Hu) pentru diferite valor! ale clmpuiut magnetic de inalté frecvent&, Hir- Se observé cA pentru Hr =0 diagrama rezuitata reprezinta ca- racteristica de transter initiala Bm =1(H), care implic& distor- siunile neliniare maxime, Pe ma- surd ¢@ treste amplitudines cim- pului magnetic da polarizare Hi, Se observa cA va creste si portiu: Nea liniari @ disgramslor Ba, = Fig. & Inrapistrarea ou polarizare de inalta (reevent Determinares caracteristicl! Baye = (Hye, Hg). in situapio Hie > Hag {(Ha7), Pentru o anumita valoare: a. cimpulul magnetic Hi, porte liniar& esta maxima, deci in ‘cAaz $8 pot inregisira sem- nale audio cu amplitudine mare, fara distorsiuni i, totodats, pre- zentind un raport Semnal/egomot maxim. ‘Alegerea punciului de functio- are optim este, in practic’, deo- sebit de dificita, deoarece, in Keior mentionats ia curentulul de influenteazd 91 lactori in afaré de THD, exemplu zgomotul, banda de frecvento transmisa, efectul de copiere a benzii etc, Un ait fac- tor Important il constituie frec- venta curentulul de potarizaze Pentru ca infagurdtosrea carac- teristicll Ber =f(H) $8. urm reasod pracis semnalul de fr yania limita, superioara de sudiofrecventé care se Fig. 10. Cavacteriticte do iransior Bye = {(Hae). pantry diverse Valor Hie doreste a fi inregistrat, este ne cesar Ca frecventa curentulul de polarizare I 38 fle cit mal mara Nu poate lua totusi valor! pro mari datorita faptului ca pierde- file Tn capul magnetic de tnregis- rare crese o data cu mérirea frecventel curentulul de polar: zare iy. REDAREA Pentru redarea semnalulul in- pe bands mi: deruleazd prin fata caput redare, obligatoriu cu ore oh mae cu are 2 it ae culi in fata ului de is~ id Variatiile inductiei rem: mic dech cel al caputui de Inro- gistraré, In momentul redaril, in~ tretieru! obliga liniile de forta ale fluxulul magnetic 84 se inchida prin’ miezul magnetic al. capulul de redare, deoarece reluctant Acestula este cu citeva ordine marime mai mica decit steuctia ‘Webuie semnatelor duc! notice Bras In caz contrar, I dare apar distorsiuni de venta si de ficil de intaturat p asupra parti electrics catorulul de audiotrecventa, ALMANAH .TEHNIUM" 1990AMPLASAREA MICROFOANELOR Tnregistrarile in direct personals, mal vii si adev: Ofer’ amatorilor inconte: antaje de originalitate, fapt permite constituirea_unel auten- tice arhive sonore. lata, i conti- clteva sfaturl, indicali go- i regull ca pot fi adop- tate, Interpretate de ciitre amato- fii do inregistrari in direct. Spe rim cA acestea vor oferi solutil ractice pentru, numeroase pro- 18 68 88 pot intlini In. prac- fica. Inregistrarilor in direct. Microfonul, O Inregistrare de calitate. solicité firesc utitizarea unor microfoane de cal Pentru realizerea Inregistrarilor cu orchestra, cor sau muzicd de camard este necesar un micro- un ras- Gapteze sunetele cele mai va fiate, cole mai bogate. Niciodats un microfon de calitate nu este prea scump pentru a objine inre- ‘istriri de buna calitate, Proble- mele specifice de amplasare a microtoanelor pot ocupa spajiul Fraps at uel nee volum, indurile de mal jos veli géai citeva sugestii utile ce pot con: ‘stitul baza une! Inregistrari de calitate, Datele problemelor ce se_pun in fala amatorulul se axeara po Sorpul songr si spatiet Wr care facesta se destasoara. ‘Cea ce distinge o bund inre- gistats teprazint® gcniorul tr. re Instrumente si cintéreli, Intro reverbaratie §| zgomatul de fond al ail in care 88 destigoard In- Ca jupunind c& un grup de ‘executanti aste in sine echilibrat, Bara problors. ow este. citi inlea obignuita consté in sus- idsrea_microfoanelor Intr-o fporitie deatul de inalté (fig. 1) ‘astiel ca executantii din primul find 84. nu acopere pe cei din ‘rindul din spate gi ca toti sa fie Ja 0. distanj& _aproximativ egala at microfon, Scopu! nostru este bilnersa unel rearoduceri | | »TEHNIUM™ 1990 ¢.STANCIU nore in spatiu, ineglstaren re. bulnd sé furnizeze perceptia fealé a reliefulul sonor. Pentru aceasta trebuie $8 ne inspirém din metodele complexe folosite in. studiourile profesio- nale, Echilibrul intre instrumen- tele muzici ee fi moditicat rin variatia distantelor relative fh raport cu. microfoanele; rapor tu! sunetelor directe cu cale re flectate depinde de distanja mi~ crofonulul de sursa directé de sunet sl peretil dill. ‘Micratoanele bidirectionale au un cimp de actiune in spatio in . Ele trebule plasate @ pentru 8 acoperi 0 HI-Fl erie. mal largé deci modeleie Unidirectionale (cardigide)._Mo- dslels omnidiractionale (sau nondirectionale) acopera, de axomenee, un spay larg, Fo de alla parte, 0 sursa de dificultati in echilibrarea instrumentalor o constituie grupa_alamurilor. Aceste Instrumente genereaza sunele pe 0 axd mai dreapth de- eit alte Instrumente, Daca trom- petele sint indreptate direct spre micrafon, existd riscul ca ele sf fio captate prea puternic tn ra- port cu rupe de instru mente; daca ela Bint indreptate spre un punt pra Indepartat, T3i pol pierde Intreaga stralucire, De aitiel, fiecaré saié are un nivel pro reverberatiel Perspectivd gl row Cind echilibrul compartir sonore este obtinut, trebuie céu: tat un echilibru intre perspectiva sproniatd. i owe Indepartata. Cu cit microfonul @ mai aproape de mal clara Fi executant, cu incta va fi inregistrarea: alta parte, Inregistrarile in