Nicicind stiina nu a fost mat Importanta pentru dezvoltarea unei societati ca in zilele noastre. Se poate spune, pe bund dreptate, cé acele {arl care dezvolta intensiv pe baza unor programe unitare | $i de perspectiva cercetarea stiintifics si sint pre- ocupate de valorificarea acestei activitati In bene- ficiul national au sansa de a avansa rapid spre culmi tot mai inalte de civilizatie. Dimpotriv acolo unde inteligenta stiintifica este ignor unde cercetarea stlinjificd se dezvolta haotic 3 ] Steril, mai devreme sau mal tirziu se va plati un | grou ‘tribut ¢i se va ajunge in cele din urma intr-o | situatie irecuperabila Este meritul partidulul nos- | tru, al secretarului sau general, tovarasul Nicolae Ceaugescu, de a fi sesizat aceasta importanta | problema. si de a fi actional, inca de ta Congresut | al \X-Iea, pentru a pune in valoare cercetarile sti- | intel si tennicti, implicindu-te profund in dezvolt: | rea. economie! noastre nationale, Revenind asu- pra acestel chestiuni capitale, secretarul general | al partigului, tovarasu! Nicolae Ceausescu, subli- nia cuo deosebité forfa de sugestie importanta } actuala a stiintel cu prilejul deschiderii la Timi- goare a noului an de imint: ,Traim 0 epcod @e mari transtormari ravolutionan noi gl nol descoperiri stiintifice si tehnice, de largire cont Rua a orizontulul cunoasteril umane in toate do- menilie de activitate. lata de ce trebuie s4 spu- nem cu toatd tarla ca viltorul peperului nostru — ~ ca de altfel al oricarui popor — va ti determinat in mod hotértor de nivelul invatdmintului gi al cercetarii stiintifice. Sint pe jume mari puteri, care dispun de multa forjé militaral Dar cea mai puternica forta este aceea a stiinfel, a culturil, a Invatamintulut — sl un popor cu o tnalta cultura, inarmat cu inalta stiinta in toate domenille va deveni o putere mare pe pamint! Trebuie ca si | Romania, poporul nostru, sa devind, in domeniul stlintel, invajémintului, culturii, un popor put stiintel si culturiif™ Aceasta 1a valoare teoretics i prac fost in permanenta urmarita in cadrul artidulul g!statulu! nostru, find concratlzata masuri adecvate. Astfel, Congresul al xi f partidulul sdopts, ta Initiativa sl eu Contributa hotaritoare a secretarului general al partidulu| tovarasul Nicolae Ceausescu, programe-directiva de © covirsitoare importanta pentru dezvottar Creatie! stiintifice si tehnologice. La nivel national s-au creat o structura si un cadru de orientare pentru cercetarea stiintificd co inléturé paralelis- mele 9i confera o inalta eficienta acestel activitati. | Activitatea Comitetulul National pentru Stina si | Tehnologis, a Consilivlui National al Stiintel si | invijamintulul, congresele si simpozioanele stiin- ‘fice, atit 1a nivel national cit si cu participare in- ternationala, contureaza 0 efervescenta actiune de valorificare a rezultatelor creajiei stiintitice, nic, & mare pulere tezi da a inestimal ticajonstrind totodaté amploarea preocuparilor slintifice din Jara nogstra. Importanta pe care o acor artidul si statu! nostru stiintel a fost su- bliniaté din nou gi la recentul Congres. National de Chimie in cuvintarea tovardsei academician doctor inginer Elena Ceausescu, membru al Co- mitetulul Politic Executiv al CC. al PCA. prim-viceprim-ministru al Guvernutui inte ale Consiliului National al Stiintel si tortie jul: ,Un rol de importanta Geosebita in dezvolia- ea economico-sociald, deci si a industriel chi- ‘mice au avut-o stiinfa, Invijémintul, care, in anil socialismului, au’ cunaseut 0 puternicé dezvoltare ji au avut 0 Contributie determinanta in realizarea tuturor planuritor si programelor de dezvoltare sconomico-sociala. Putem afirma cu tarie ca ren lizarite pe care le-am obfinut nu ar fi putut fi In- tuite tard dezvoltarea puternica a invajamintu- cercetarii stiintifice in patria noastra”. laté deci auspiciile deo: de favorabile care caracterizeazé 5/ activitatea de crealie tehnica a tinersi generatii. Este de eles ca in acest context Uniunea Ti- ‘Comunist, ca organizatie comu- neretulul nisté, revolutionara a tineretului, actioneaza pentru stimularea, prin diverse cai si mijioace, activitajii de cercetare stiintifica a tinerei genera- {H, pentru implementarea cit mai telor acesteia in viata economico-so misiune incredin{ata Uniunil Tineretului Comunist de ciitre partid este Gu allt mai importanta cu cit, dupa cum bine se stie, capacitatea de creatie, in particular de creatie stiintitica si tehnicé specifica tineretului, este deosebit de a In beneficiul economiel fatea unei optiun| fundamenti jocietapi. noastre socialiste multilateral dezvol- jesigur, s-au realizat importante progrese @ aceasta linie, incepind cu razultatele ta nivel judetean, din ce in ce mai substantiale in acest domeniu, pe linia intrecerii uteoiste sau in cadrul migcaritfiint-tehnicd-product” termining cu roallzérile individuale, obiect al unor activit de petrecere utild si deconectanta a timpului Ii ber, Este important de subiliniat ofortul organiza- ei ravolutionare a tinerel generajli de a diversi- ica, de fa an la an, formele si metodele de ac- tiune, mijloacele de indeplinire a angajamentulul de a antrana © masa cit mai mare de tineri in Grandioasa migcare de stimulare a, create stin}. fice gi tehnice incadrata in Festivalul Nations .Cintarea oméniel". © mentiune deosebita s- Cuveni facuta la adresa reprezentativelor si de ‘acum tradifionaletor sesiuni de comunicari stiinti- a precum gi ce privesta tabereie dedical unor domenii ale stiintel 31 tehnicil organizate in principal cu elevii. In acest context, experienta acumulata, indeosebl_ in domeniul informatici prin taberele profilate: In acest sens organizate cu ajutorul |.T.C.l, gi al Centrulul Judetean de Calcul ja Tirgu-Mures demonstreaza, Inca o data, daca mai era navoie, atit disponibilitatile tinerlior in ceva ce priveste creatia sliintifica 9 tehnica, clt si efortul organizatiel revolujionare a tinerei gonera~ {il de @ aborda cele mai avansate domenit ale cu- hoasterii umane intro maniera curajoasa, 14rd tals complexe. In acelasi context se inscriu si preocupitrile Uniunii Tineretulul Comunist de a stimula 51 ca- naliza activitijile de timp liber spre zone de inte- res conexe creatiei stiintifice gi tehnice. Fis cd se numesc sporturi tehnico-aplicative, fle cd se nu mesc pasiuni tehnice seu hobby-uri, toate au un punet comun: acumularea unor cunostinje gl de- prinderi tehnice in cadrul timpului liber cu reper- cusiuni pozitive pentru activitatea profesionala desfasurata. Toate aceste indeletniciri tehnice de timp liber, desfasurate in grup sau individual, la centrele de creatie $1 cultura ,Cintarea Roméniai” pentru tineret sau in propria locuinté dezvoiti in mod precumpénitor ingeniozitatea tehnica $i spl- fitul_ pragmatic, adicé acea disponbilitate realiza in mod’ economic cu mijioace fo: verse, uneori chiar susprinzitoare, lucruri, meca- nisms, aparate, instalatit de diverse tipuri gt cu di- verse destinatii, in cadrul eoncursurilor sau expozitiiior ou re zultaie din aceste domenii organizate de U.T.C, Tu rareor! se Intimpls 4 se prezinte realizéri de-a dreptul extraordinare, exemple de virtuozitate tehnica si de profesionalism, care pot constitu: puncte de plecare pentru industria noastra in rea- fizarea unor produse noi, cu performanje supe- rioare. Tata, asadar, cf, degi ta eu totu! lipsit de importanya, domeniul preocupa- filor tehnice de timp fiber ale tinerilor este o pro- biemé serioasa, asupra céreia organizatia revolu- fionard a tingre] ganerati se eplescs cu multe grija si atentie. In acest context se inscrie si Al manahul .Tehnium”, care ge vrea o culegere de sugestii si un indreptar pentru aceste preocupari. Actuala sdife @ almanahulul respecta structura devenita traditionala. in prima parte sint en- jemente legate de activitatea competitionala organizaté de Uniunea Tineretului Comunist in domeniu! radiogoniometriel, precum gi activitatea ima vedere ar pares unui centru de pregatire tahnico-aplicativa a tine- filor, In continuare am prevazut un grupaj de ma- toriale de modolism care pot servi drept punet de plecare in activitatea cercurilor de profil din cen- rele de creatio si culturd ,Cintarea Romanie\” pentru tineret. Rubrica Laborato" prazinta, ca de obiesi, scheme pentru aparatura necesara in experimen- tele spacifice lucrarilor de laborator. In plus sint prezentaie tipurile de rezistoare fabricate in Ro- méinia. ‘ Rubrica destinaté aparaturii de Inalta fidelitate, sugestiv intitulala HI-FI", prezinté diverse sis~ teme de ampliticare gi redaré a sunetulul, precum 3i dispozitive pentru reatizarea unor efecte sonore deosebite. (© mentiune specialé ar trebui acordata rubrici- lor dedicate informaticil $1 radioamatorilor. Aso- clerea acestor doua nofiuni nu este intimplatoare deoarece in ultima perioada am constatat 0 apro- piere a radicamatorilor de calculatoare $i aplicatii pentru radioamatori ale tehnicii de calcul. Contu- crarea este, dupa cum se vede, deosebit de ter- {ild, si revista noastra, ca gi actuala edijie a alma- nahulul, nua ramas insensibila In a prezenta aceste realizdrl. ‘Ar fi dificil sf comentim fiecare rubricd. Pentru cititorul avizat acest lucru este deja inutll. Am vroa Insa s& subliniem dorinja dea impaca ten dina dea @xpune lucrari cht mai noi, mi dere, unele disponibile pentru anil viitori, cu ne- cesitalea de a prezenta slementele ge stricta utili~ tate, Ia Indemina 9i pe intelesul unor categoril largi de tinen. In co masura am reusit acest lucru, vom afla prin intermediul acrisoritor de la Dum- neavoasira, stimati cititori IOAN ALBESCU ALMANAH ,TEHNIUM* 1989REGULI PENTRU CAMPIONATELE DE RADIOGONIOMETRIE text sefectiv) Radiogoniametria_ de _amator, denumita in continuare AGA, este © activitate tahnica sportiva cuprinsa in limitele serviciulul de amator. Ea cuprinde activitatea de determinare a directiei $i des- coperirea emi{atoarelor ascunse, constructia echipamentulul co- respunzator $i antrenarea amato- rilor angajati in organizarea acestul sport gi in alte actiuni so- ciale. Suprafata sau terenul pe care vor avea loc competitiile trebule 84 fle in mare parte impadurita. M nu trebuie sé si sa alba in vedere ‘rice posibilitate care ar putea fi ALMANAH ,TEHNIUM” DE AMATOR daundtoare integritaii concuren- Wor sau orice instalatie care ar putea produce perturbajii in go- Hiometrarea normala (de exem- plu linia electrica de tren, liniile de inalta tensiune, ape, stinci abrupte vor fi evitate). Un ren care a mai fost folosit ja un con- curs IARU de RGA — internatio- ral nu va mal putea fi utilizat. Emitatoarele nu vor fi ampla- sate la mai putin de 400 m de- partare unul Gel_mai fe altul. operatoril; operatorul si arbitrul respectiv vor fi bine ascungi si ta Nd aproplata de emifator, ma triunghiulard din car- ton, plastic etc, colorata in rosu 91 Alb va fi plasata lao Catania de cal mult 2m de fiecara it respectiv si banda de frecvent: pe care se lucreaza. Cinci emiétoare ascunse vor functiona in fiecare banda de frocvente — de exemplu 3,5 $i 144 MHz — in urmétoarea sec- venta temporala: — in primul minut: emitatorul nr. 1, transmifind semnaicie MOE; "Ia minutul dol: emigatorutnr, 2 transmitind semnatele MOt: "in minutul trei: emitatorul nr, 3, transmitind semnalele MOS: = in mi nr 4, | patru: emitatorut transmitind semnaiele minutul cinci: emifatoru! nr. 5, transmi{ind semnalele MO5. ‘Aceasti ordine se va repeta dupa minutul al cincilea cu emi- (tore! nr. 4, care va transmite in minutul al gaselea §.a.m. ‘care func- ‘Acest emijator va transmite som~ nalele MO. in mod permanent. Emitatoarete pe 3,5 MHz folo- esc emisiuni de tip A1A. Emitatoarete pe 144 MHz folo- sesc emisiuni de tip A2A. Viteza de transmitere a semne- leleor va fi cuprinsa intre 8 si 12 cuvinte pe minut (cca 40—80 semne/minut), ‘Toate emijatoarele lucrind in banda de 35 MHz vor folost frecrente cuprinss mitre 3 610 of 3600 kHz, Toate emijdtoarele lu- crind in banda de 144 MHz vor folosi frocvente intrre 144,500 si 14,850 MHz. Toate emitatoarele, atara do col de-al gaselea — ba- liza —, vor emite pe aogeasi trec~ venta emitktoru! balled va func, jiona pe o trecventa semnificativ diferita de cea a celorlalte emita- joare. Stabilitat mai bund sau tor va fi intre 3 9i 5 W. GL AGA recomanda ca emita- toarele s& fle comutate $i manipulate complet automat, de frd 34 fie asistate de ator, ca transmitere si existe cite un emititor de rezervé care sé 14 fl instalat si pus imediat in junctiune in cazul defectaril em\- tatonulul_ principal. Daca toate emijatoarele sint comutate secvential cu ajutorul unui c@as, alunc! nu este permis 84 existe ‘diferente mai mari de inci secunde Intre perioadele de transmitere. ‘Antena flecdrui emitator_tre- ule $a asigure 9 dingrama de radlatie omnidirectionala in orizontal, Se vor folosi polariza- rea verticalé In banda de 3,5 Miz sl polarizaree ortzontald. fa banda de 144 MHz. Emisiynite vor incepe, imediat dupa co toate receptoarele au four oglectate’ Ia locul”startulu Emisiunite tuturor_emitatoarelor — in afard de balizi — vor inceta imediat dup8 ce timput limita 5 pentru ultimul grup de- coneu- Fon{) a luat sfirgit. Baliza va ra ming in functiune pind ce s-au jolat tofi concurentii, Toate misiunile vor fi inregistrate, pentru control si in. orice alt Scop, de catre societatea organ- zatoare, Operarea i auzivea tuturor ‘emitaioarelor vor fi controlate Is startul fiecdrui concurent, folo- sindu-se un cu o antend nedirectionala. Semnaiul de fiecare emitator ascuns va fi au- zidil_concurentulul numai le Bunctul de start, La locul de start al fiecdrui concurent, pe un panou, vizibil, vor fi afigate ur ale Infor- mal 3) impul lita; 3 frecventele_emitatoaretor, ©} legenda simbolurilor hart lista startulul cu timpul de jecare al fiecdrul_ concurent 8) 0 mostra a prismel si a poritivelor de inregistrare Numi coneurentii si oficialti autorizati pot intra In terenul de: concurs, cu exceptia loculul de asteptare gi adunare anume de- somnat pentru acele persoane & c&ror ndatorite reclams acest ucry, Pentru mentinerea tegaturli in tre locul de start gi sosire 3i arbi- tril de la emitatoare organizato- rul va asigura 0 ,relea de servi- ciu" folosind radiotelefoane adecvate. Rejeaua de serviciu nu va. produce perturbatii In recep- toarele concurentilor. Masurarea timpulul timita la start 9i linia de sosire se va face cu © acuratele de o secundi cu ajutorul cronometretor mecanice sau electronice. Fiecare concu- rent va avea posibilitaten 98-91 veritice timpul_ inregistrat de el eu_cel_notat de arbitru, Pe durata fiecirel competitil societatea organizatoare ya asi- gua. permanenta unui serviciu medieal. (Jn post de, prim-ajutor va fi instalat linga linia de sosire, Tn timpul concursului, precum i 24 ore Inainte de inceperea Jul, Concurentii_ nu vor consuma dro- guri care er putea 88 afecteze jantele for, Juriul interna- tional este imputernicit sa orge- nizeze controale medicale inopi- nate inainte sau dupa concurs, Succesiunea ia start a unei achipe va fi hotéri de conduct, torul echipei si anuntata juriulul international cu 24 ore Inainte de concursulul. Organiza~ ‘intocm! lista de start §1 i numerele de start con- curentilor. Primul grup care ia startul este compus din: Senior din prima echipa de- din a doua echipé de- demele" din a treia echipa de- semnata; weteran” din a@ patra echipa desemnata. Al dolles grup care ta start este compus. din: senior” din @ cincea echip’ desemnata; junior” din a gasea echipa de- semnata; wfomeie" din a gaptea echipd desemnata: weteran” din a apta echipé de- semnata s.am.d. Nu se admite startul in doua grupe consecutive al unor con- Suen din, acoeae! scnips. in cazul in care numarul con- curentilor din flecare categorie nu este egal, s@ permite ca ur- méatoarele grt ite din unul, doi rent Numérul de. start atribuit con- curentilor de cétre juriul interna- fional va fi yalabil pentru ambele competiti, 3,5 gi 144 MHz. Clasamente 51 diplome Clasamentele s@ vor intocmi pentru urmatoarele categorii in- dividuale: banda 35 MHz — senior banda 3.5 MHz — junior! banda 3.5 MHz — femel banda 3.6 MHz — veterani banda 144 MHz — seniori banda 144 MHz — junior! banda 144 MHz — lemel banda 144 MHz — veterani Pentru echipe, se vor intocm! clasamente similare, Clasamentul pe echipe sé va face daca oxista cel putin tre echipe intr-o categorie individu- ala de compotitil. Locul unui concurent dintr-o categorie depinde de timpul pe care a realizat in concurs. Cel mai mic timp va reveni primului clasat. Concurentil care vor gis! toate ‘emitétonrele vor i clasat primi, apo! cat care nu ou gas Un emifator etc. Concurentil care nu au gésit nici un amitator sau au jit timpul limita nu vor fi clasificatl. ‘Locul ocupat de o echi ja fiacare categorie va depin: suma timpilor celot mai buni doi membri ai echipet clasificati cu scorul cel mai bun din seria res- pectiva, La Inceput vor fi clasifi~ cate echipele al céror concurentt ay descoperit toate emitatoarele, apoi_cels care nu au gésit un ifétor g.a.m.d. In eventuaiitataa o& doi sau ALMANAH ,TEHNIUM" 1989mai multi concurenti sau echi auvante ala el vor impart tocul coneurentitor ia to- La sos ful de destagurare al concursu- i, vor une receptoareie lor Ja iogul indicat de arbitru. Emita- toarele ascunse nu vor functiona | Pind cind nu s¢ vor colecta re- rele concurentilor. curentii vor primi recep- toarele lor, harta si tichetul de start cu zece minute inaintea propriului start. Concurentii vor Incepe cauta- rea _emitatoarelor ascunse, in Qrupuri de cite patru. Aceste grupuri vor incepe receptia (cdu- tarea) 'a intervale de cine! mi- ute. Fiecare grup va lua startul cu un minut inainte de intrarea Tn omisie a primulul emnifator. Fiecare grup va fi compus din un senior, un junior, un veteran 3i 0 femeie. Flecare persoana din Grup trebuie sd facd parte din echipe diferite. Grupul de iucru RGA reco- manda societatii_o1 atoare (corr doare) de start. Fiecare .culoar | de start” poate ayes intra 50 i 250 m lungime, Gapatul fiecdrul culoar nu va fi vizibil din punctui | de plecare al respectivulul culoar | niel_ din punctul colulait ou foar. Un culoar va fi folosit pen- tru plecarea senioriior @l femai- | Jor, lar celdlalt pentru plecar. Junioriior gi veteranilor, ] ‘Cu toate acestea, daca confi- guratia terenulul_ de concurs nu permite instalarea a dowd ou- | joare, societatea organizatoare | poate instala un singur culoar | are va fi folosit de tofi concu- rentil, La ‘comanda arbitrulul de start, concurentii vor alerga de-a tun gul coridorulul. Cind concuren- tul a ajuns la capatul coridorulul | ‘el sau ea va porni receptorul si | va ineope chularea emiatoarelar | ascunse, Ciutarea emijatoareior se va | face astfel: ‘senioril vor cauta toate cole inci emitatoare; Juniorii nu vor cduta emiatorut m. 3 femelle nu vor cut ‘emiitoru ier veteranii nu vor ciuta emijato- | rul_ ne. 5. Ordinea de descoperire a emi- Jétoarator este 1a libera: alegere a Soncurentilor. Descoperires fiecarul emitaitor | va ti inregistrata pe tichetul de start al concurentulul cu ajutorul | Un dapeditiv de. inregistrare ind concurentul a descoperit toate emitatoarele nacesare cate- | ALMANAH ..TEHNIUM" 1989 ] goriei sale de participare, el sau 8 va alerga spre punctul de so- sire ajutindu-se de harté $1 de semnaieie emitatorulul baliza. Emitdtorul baliza nu este obliga toriu de descoparit $i nu este ne- q | cesard marcarea descoperirii (ui fe ona de start al concuren- lu, Ajungind in zona emitatorului | J baliza, “concurentul va intra si alerga prin culoarul de sosire, | care va avea intre 50 si 100m Circultele MMC 340/341 sint rogie- tre de. aproximatii succesiva wanda care asigura togica 9 coffe a zona de nut ie oer util ajo ta Bu eproximatii succesiy Suracerati i | lunctionare sincrona, acflandhi ‘ont pozitiv lepit CMOS. standard pm alimentare dintr-o singura sures de alimontare intrare de trunchiore (Fkjwm MMC S40 pentru scuraron cimansi- © Intrare de reset general (MR) — « « " « a n 2 ct cS * © we * ch Me wy fe ie 0 a 4 anode successive roe nf FON REE 90 as. £ teat Hn ‘ " ™ ” ‘seen .08 * o m o » 0 = 19/0) <9 DneaT wo conventen i ut tal rebate iungime. Timpul final al concu- rentulul va fi masurat la linia de ‘sosire dela capsitul culoarulul de sosire si acest timp va fi anuntat imediat. Oupa trecerea Jiniei de So8ire, concurentul va Inmina ar bitrului tichetul de start 5i numa- ul siu de start. Pierderea tiche- tului de start sau @ numarului de start poate duce la descalificarea concurentului. sfirgitul coridoru- MMC 341 pentru cofectares ‘in C a ome invertor A/D da 16 bili In rogim ‘eorwersie continud (ig. 1) rimul registry este trunchiat ta 4 (23 conecia te Fr) ranziia Inireregistre (Au Intreruperi ta topiroa SOUT. Fonvertor ao de 16 biti controtat aaorn, ful trunchist este iniiat de wnalul SC '@ registrul do extensie este initiat de semnalul EOC al primului registruUn centru al pregatirii tehnico-aplicative a_tinerilor YO9KPM Radioclubul judefean din Alexandria © (CALIN STANCULESCU De la infiintarea Radioclubului YOOKPM se vor Implini, nu paste multé vreme, 25 de ani. In curind deci, radicamatorii din Aloxan- dria vor srbatori un frumios jubi- Jeu, astizi radioclubu! judejean — YOSKPM devenind locul obis- nuit de intiinire al pasionatilor practicanti ai unuia dintre cele mai frumoase sporturl tehnico-a- plicative. Preocuparile constante pentru ee radioamatorismu- iui in rindurile tinerei_generati pentru o pregatire de inalt nivel @ radioamatorilor, pentru creatia tehnico-stiintificé s¢ traduc aici, la YOSKPM, In sporirea numaru- ful de radioamatori clasificati (astazi peste 150, in urma cu pu- fink ani doar citiva), in realizares de aparatura electronica de emi- sie-racoptia, in trumosaete rez tate obtinute la concursuri najio- nale 91 internationale, in numarul mare de diplome romanesti si de peste hotare: obtinute de radica- matorii din oragul agezat pe riul Vedea. Cursurile de initiere in traficul radio, de invatare a tolegrafici, de depanare a aparaturil din do- tare sint conduse de radioame- tori competenti, cu experienta si talent didactic, cum ar fi Qumitru Soare YO9DIA, jon Tudorache YOSFET, Cezar Coatu YOOCUF, Joan Fedeles si Dorin Mocanu Printre inifiativele radioamato- rilor din Alexandria merita a fi consemnate organizarea Cupei Toleorman (in acest an ajut coa de-a 8 oditie, cu peste 140 Ge panicipantt dln toate judetele (aril), Expozitia anuald a realiza- rilor ‘tehnice, Ia care p cel _mai tiner| radioamatori — pionierii_ (Expo. Tehnica Teleor- man}, Concursul de telegratie ALMANAH .TEHNIUM" 1989ROMANIA COMISIA JUDETEANA DE RADIOAMATORISM ALEXANDRIA 150 CWEF.S TELEORMAN DIPLOMA JUBILIARA CLASA__—— Se acordd statiei de radisamatori _ care a alae an . punete eu statié de radioamatori din terticip ied cllecdn den. wi judetul Celeorman in banda ide... MA z. et oearia aniversdrii a 150 de ani de latestare doeumentard a muniecipiului Alerandeia. Mod de tweru ... PRESEDINTE C.L.E.F.S. INF, neem DATA ‘tc. Locurile fruntage obtinute ta Concursut lican de creatie fehnicd (Marin Badea YOSDHY Se Piles is trangosiver pentru toate benzile, iiteana, YOOSU pontru re: duesrea choltulelior valutare cu fealizarea_ unui echipament eae ee trun. pate in concursul dotat the ue state ¥ YOOPM, Youo\tz, ‘YOOKXD), izarea. prin autodotare real 4 aparaturll de entatoare, utere, freeventm jorea Flo” fescue 'VOSBVG., lon Pope . Liteanu YO9SU, Nicolae Bunescu YOSOBC) oferd i sustinute sic de ii teleorma- neni, mobilizati de exemplui coos cu pena ‘severenté, cu daruire $i com {anid db ire Flore lonssou, ALMANAH .TEHNIUM* 1989 getul_radioctubulul, un autentic animator al radioa SECRETAR AL COMISIEI JUD, DE RADIOAMATORISM aie radioamatorilor din intreaga Dup&_ cum afirma si tovardsul Horla Cloabé, prosedinte _ ailulul judstean a an ‘el ai mai nol cuceriri ale volujiel tehnlco-gtlinttice, cu e benefice In orlentaren f munca gf visti, iS Pregitires amelie onl Duck rincurte de a! sun n-au Putut schifa decit extrem de suc- cint citeva din coordonatete muneil depuse cu pasiune de rx din Alexandria, re- Sutatte lor vitonre, siniem si guri, ne vor oteri certitudinea ¢/ Prilejul unei revenini.Magazinele de specialitate ale comertulul de stat va oferd un sortiment larg de radio a, ceptoarele portabile permit audiera conditii a programelor radiadifuzate, dat rita calitatilor tehnice de care dispun: sen: bilitate, selectivitate, claritate. Pentru autoturisme va recomanddm ri diore aes rul LIRA cu 3 game de unda 1 330lei, cu antend. “10 ALMANAH ..TEHNIUM™ 1989i ; i Ll i fs ; i Mm i il : i ! ; i a if Hi i I i alt & VOPSIREA IN CARAMIZIU _ carimisia cu arin de ar itd de pe Go fowea map pind Gblinefeaintonsitp in solutla caida, strecurata se intro- duce materialu! gi se las $A se $e, fagn, proba dau loara, Bacd dupa usca nul nu este suficiont d coloat 20 continud fncalzirea tte (nu 36 fier! clateste si se Vopeirea finel cu arin negru coarja de arin se reoaae thease intensitatea maxirha in solutia calda si se tine ta ae : wanted €°C pina la objinerea doe a0 coal al mate enn ‘a, Cu ates ipa ‘mentinere@ VOPSIREA CU COLORANTI NATURALI ‘obtin nuanje tot mai inchise, VOPSIREA IN PORTOCALIU Fi ches pate! es sent uscate de iu, in functi Centratia decoctulul st timpul de tratament. ype Palres final ou Grobitl $40- Florile de drobita ve sovirt se uscd bine la umbra, dupa care “ ane aun o caenee aa cit_ mai care s@ introduce. si materialul. Se fierbe 80—120 minute, se Chimist DAN |. SERACU apol se sued. VOPSIREA IN GALBEN Vopsirea finei cu dud Frunzele proaspete de dud se {ieee in a pine rated 9 solute rea fibrelor naturale ce’ oe Plantele de alior ea as | rand) sau aoe Senet tesie 31 se usucd. ae fibrelor naturale cu i tarbad spk phos a coanered se pina |a objinered Gulorii dorita. In solutie strecu- rata se introduce material si se {asd pind ia intonsitaten dor Goris de pa care se clateste gi se usuea, Vopslrea fibrelor naturale cu Ramurile decojite se taie in coara salcla= re na j final Letts ane i i ai Ate ii i mpal tiethe- s@ clateste cu apa gi 58 Nina so. i gi se usUCa. Vopsirea Iinel cu coji de nuct pind @ doua zi (24 de de 3—4 ori in ti matorialul 2 ae din baie ajuns 150 de minute, Din cind in cind, (pentru aerisire) f rile Cind s-a fe9te cu ap ree ine fa Tel ee ah ae eck acra, de cu- se introduc , dupe Se in- erea in~ ‘obtinerea culoril eee prortck de mar domes- a conji Beineree inet sot , dupa care se la sees ‘sp8 pi i 3 & = ii E i m i ne nh a i a fiorb tonsit ‘de nue 8@ la intensitates el. ‘oaspete pina | ro im ap sol a i RE s a ae,MeBe.tSM ALION de le 1600 CRISTIAN CRACIUNOIU Constructia_unei nave de epoci poate f uth eu 0 dotars tehnica minima, Nu ne trebuie decit un ferast un Gufit sau clteva dai, hirtie sticiata, citeva tuburi de tempera si un petic de pinzé alba, Un ac cu ata, o pa- piota neagra, o bucaté de scin- dura §i multé... rabdare. Rezulta- tele vor fi pe masura acestela din urma. Pentru confectionarsa corpulul ne alegem © scara de lucru. Va Tecomandém marimea din alma- hah sau dubiul ei. Dupa ce ex- tragem conturul corpului in cele fret vederi, alegem o bucaté de lomn de tei sau chiar brad de marime convenabila. Trasam pe bloc, cu ajutorul indigoului, forma corpulul 3io decupam eu ajutorul unul ferasteau. Ajustam cu ajutorul unui ragpel ai refi Cem. trasajul, mareind pozifia coastelor, Cu ajutorul unui foar- fece decupam gabloane din car- ton cu forma corpulul si trecem la modelare cu o dalta. O data obtinuta forma corpului, finisam ou ajutorul unei bucati de hirtio sticlata. Lacuim ou lac nitro sau cu emailité. Navomodatistii_incepi~ tori vor finisa si wor adduga deta- Hille exterioa corpulul, Cel Y avansati vor trece la decuparea din furni¢ a unor fle de 2 mm 1a ime si vor acoperi Intregul corp, Dupa lipire gi uscare se confec- jioneaz detaliile exterioare $1 9¢ lipase pe Corp. Puntile se confectioneaza se- par 's¢ traseazi sl se aco- pera sau cu file de furnir sau pur ‘gi simplu se deseneazd cu tus negra ee @ imita scindurite je. Este metoda cea mai uzu- al pentru incepatori. Ele nu vor fi lipite dectt dupa ce se face: vopsirea finala. rua evita: aparitia unor pete, dar si pentru @ lucra cu adezivi ugor de gasit, va recomandim utilizarea arace- fulul. Dupa uscare, acesta nu Jasa urme gi locul poate fi bine sctfertlel La prepararea, culo jet La prepararea culori- lor v8 recomancém st introdu ceti In tempera 51 putin aracet i Juet. nate oe asigura o bund etd ALMANAH ..TEHNIUM" 1989Es hese. aderenté a culorii pe suprataja fomnului, Volumul cel mai mare de munca il necesita realizarea vela- turli, Pentru a o executa cit de cit Corect, va trebul sa stim ca manevrele sint_ de doud! foluri: cele fixe, care asiguré 08 gmtargolor, 31 cele mobile, utlit zat pentru actionerea diverselor lo. Gatargele se vor contectiona din cozile unor _pensule Sau din baghate do'tol returiia, Fiecare catarg se eompune, dupa cum 88 poate observa Blanuri, din cel Pan doua ued ibinarea resend cual aoe storm de forma rotunda (gable). Catar- colorate cu tug sau in zeama. de zat do Ia o cafea re- Senth st esti, Duph vactre eo reteaz’ ugor gi se calch. Se tag lige ia maging do ciusut pe oor pe ferje (de-a ae ito veal de pe se 008 pe voral a! anol se monteazh pe ce- atargele far vole se_mon- teaz in locagurile special desti- nate lor si se fixeaza intinzitoa- rele din ala de culoare neagri. In momentul in care se ofectuoazi aceasti operatic, corpul trebuie 88 fie gata vopsit. Pentru parte imersi gous vie) recomandam negru. y Va fi de culoarea lomulul aatur, cu mai multe briie de culoare pe parapeti, de exemplu alternanje de alb §) rogu, We [N, aS ALMANAH ..TEHNIUM" 1969FLORIN CRACIUNOIU Comechonarea macnent: umn autor agel engin Carorans, dou! fmator care doveste ad SEE TE BS Coal oe macheté statica gi acela ai unui sportiv cu experiené care vede In ea caroseria ce il acopera mo- delul de indeminare sau curse. a Jesessir 2 / aatilese doar pe cei dintii, intrucit ceilalti acorda mai multa atentie meca- nicii_ si propulsiel Pentru @ obtine o caroserie de calitate, vom confection in prima faza un calup de len de tel avind forma masinii noastre, in acest caz ultimul tip de SKODA. Calupul se finiseazd foarte bine, Se trasoaz’ ramelo geamurilor, barele antigoc gi se modeleazé ca in plan. Calupul, 0 data terminat, scopera cu un ‘strat de chit gi se finiseazi din nou Cei care au posibilitatea vor acoperi calupu! cu un strat sub- fire de fibré de sticla sau fi vor da la vacuumal, obtinind carose- ria direct din folie de ABS, poli- vinil etc. Se decupeazd ramele geamurilor si se monteazd din Plexiglas de un milimetru gro- ‘sime parbrizele 5i geamurile late- alo. Col mai avantsjos este ca oighite de plastic vaccuumata sa he jeje. nevopsite. Pentru cei cu. posit deste recomandim o moto Sp acopera calu- parchet In strat Subtire gi continuy. Se uda hirtie de ziar 3i se aplica un prim strat, Dupé uscare se aplich cu pen. sula un strat de lac nitro sau de emailita gi un nou strat de hirtie, Se poate utiliza in acest scop 91 eleiu! de oase, apticat cald. Oupa dowd straturi de hirtie se aplica unul de tifon, bine pensulat cu adeziv, dupa agezarea pe calup. ‘Atunci cind stratul acoperitor a ating. circa 1—1,5 mm, se prale- veaza cochilia astfel objinuté. Ea nu este recomandabila pentru automodelele de vitezi deoarece este casanta gi relativ fragila, dar este perfecté pentru cele de vi- trina. AS ALMANAH .TEHNIUM” 1989Pentru extragerea de pe camp ‘se vor decupa contururile exte- fioare si se va tensiona coaja uniform din ambele capete, pen rua evita ruperea. Farurile si stopurile se contec- Nioneazé din plexiglas transpa- rent 3i colorat conform necesité- Wor, ele fiind montate dupa ce se ofectueazd vopsirea carose- Hiei .Coaja" caroseriel se acoperd ‘cu chit gi se slefuleste numal pe calup, pentru a evita detormérlle ulterioare, de finisarea ei depin- zind calitates machetel noastre. Sasiul automodelulul se va confectiona din sticlotextolit, la dimensiunile caroseriel. Partile Mecanice se vor executa con- form desenelor din revista ,.Mo- delism", numersia 1/1984 gi 4/1985. Pentru propulsie se poate uti- liza un motoray de stergator de biz sau unul de ventilator, fo- josind ca sursa baterli de acu- (ters de 12 V cu gabarit re- lis. Rotile pot fi proourate de ia L.P.L.-Tiegu Mures, la dimensiu- nile anuntate in revista ,Mode- lism". Pentru transmisit se pot utiliza roti dinjate de la diverse masini casate sau de la magazinole de plese de achimb. Pentru transmi- sia de la motor la puntea spate se poate folosi o curea de transmisie de tipul celor utiliza Ia casetofoane si fofoane, ele fiind 9i foarte silentioase.WIJ VEDETA RAPIDA TIP fu a ALMANAH .TEHNIUM™ 1989Be MEET pLA COMBATTANTE IL Ing. FLORIN CRACIUNOIU ALMANAH .TEHNIUM" 1989 elCare istici ale: Geplasamentul maxim it — 4 rachste tip ,Exocot” —2 tuburi lanstorpile de 533 mm — Btunuri de 76 mm Breda gi 4.de 30 Emeriec Motoare .. 4 diesela MTU do (000 CP cuplate fa 4 arbori Viteza maxi 95,7 noduri * Raza de actiune .. 760 mile ta 82,5 nodurl $i 2 000 ia 15 nodurl Anul constructiel ... 1977 Ia Cherbourg. in Franta. Pentru navomodeligti realiza- rea machetel unei vadete rapide este foarte avantajoasa. eo fi utilizaté att pentru clasele de machete statice, cit si pentru te- Tecamenzi sau autopropulsate, in toate cazurile avind bune carac- feristici de concurs. Asttel, find rapide 5 totodataé stabi sint modele ideale pentru autopro- pulsatele liber lansate, prezen- find foarte bune caracteristici manevriers, pot fi ideal intrebu- dys la clasele de telecomanda. ntru realizarea_modelulul navigant va recomandam scéri de constructie de la 1:50 le 1:30. Dupa marirea ia scard a planul de forme, vor alege tehnol de lueru in funciie de, consi i datarea tehnicé disponibila. Eon mai uzuall este tennologia de construstie pe coaste din pla- ¢aj de 4—10 mm, acoperite cu carton pregpan sau placa) de ‘umm: Dun scoperia, coasts: lor cu primul strat se a cu fon st tac Incolor sau email. Gelor care au posibilitayi teh ica reduse le recomandim realizarsa_unel_ machete fa 1100 sau 1:200 cu corpul piesele de suprastructura realk zate din lemn masiv (preferabil tel). Pentru propulsie se pot utiliza patra motorase stectice din oo mer{ (28 lel) fa un model de ma- ximum 1,2 m g1 motoare mai pu- ternice lao navé mai mare. Pen- tru asigurarea sursel de tare, un acumulator de motaci- lech sau chive: zinc-arginy! af Vedeta prezinté caracteristicl foarte bune pantru a evolua la clasele F6 si F7 de demonstrat Astfel se poate concepe un me ‘anism simplu: pentru rotirea tu- relelor gi a fevilor de artilerie, re~ utilizind angrenajele dintr-un eeas desteptitor vechi. Se pot imen- TAA rot! turelele do calibru mic si ra- darele cu ajutorul unui minimo- torag de lao jucarie mai veche, 8 pot monta becurl de tipul ce- lor ‘utilizate la jucérille feroviare din comert, pentru a face lumi- nile de pozitie jonale, 9i se poate realiza un circuit olactro- nic pentru simularea zgomotului motoarelor diese! gi altul pentru alarma de lupta. Navomodalistii din cercurite tehnico-aplicative ale casslor de ulturé sau cluburilor ce au si cercuri dé rachstomodelism pot olabora pentru realizarea unor lansatoare de rachete functio- ale gi a unor dispozitive fumi- gene. In acest caz trebuie luate masuri speciale de protectie a modelulul contra incandieril, alt- fel riscati s& rdmineti si fara: mo- del 1 fara statie de telecomanda. Gulorile de piturare sint urmé- toarele: corpul sub apa — rogu, iateralcle corpului 9i suprastruc: turilor — gi deschis; puntite — verde Inchis, gri inchis sau maro: inchis, dupa preterinje, Se monta pe punte o bucata din material plastic din cele puse in vinzare in librarii pentru protec- fia meselor de lucru (folie de 0,5 mony. BE 585 este un circuit integrat monolitic cu ca- fare pe fazd. Circuitul contine un oscilator con- frofat in tensiune (OCT) stabil, a carui frecventa depinde liniar de tensiunea de comanda pentru demodularea semnalului MF, si un detector de ALMANAH ,,TEHNIUM™ 1989 faz& (DF) dublu echilibrat, care oferi o bund su- primare a purtatoarei. Freevenja OCT este stabiliti de o reristenta si un condensator, exterioare circuitulul, Gama de| acord de 10: 1 se obfine cu acelasi condensator. Caracteristicile sistemului In buck inchisi, si anume largimea de banda, viteza de raspuns, limpul de sincronizare, pot ii rglate cu_sjutorul tunel rezistenje $i al unui condensator, exterioare circuitulul, ooque EHH ER livlidhALMANAH .TEHNIUM™ 1989MASINI AUTOMATE DE SPALAT RUFE 1, Cassta pentru detergent! — do- tergentil gl aditivil ss introduc In com- Partimenisle cesatel, dupa incicalibe Preserisa la flecare ‘program. 2. Bulon Intrerupstor pornit/opat = dach butonul este in poaifla .ap8- auton jor — servogto pentny selectionares programelor. Se va rofl numal In sent ‘ore. ATENTIEL In Hmpul. functiondeil mapinil, butonul programatorului se rotegte’singur de Ta programul. ales ping la prima pare de stop 0" 4 pila ei programe (12 pro- ame penins AUTOMATIC", 19 pro- pane entra, ,AUTOMATIC SU- Pentru exploatarea corecté gi obtinerea unei eficiente maxime, se recomanda respectarea stricta a celor ce urmeaza: —Instalarea gi punerea in functiune a maginii se vor face numai dupa studierea instructiu- nilor de tolosir . — Alimentarea cu energie electricé a maginii se va face nu- mai de ia o prizh cu contact de protectie. Inainte de prima folo- Bire se verificd corectitudinea le- garil la pamint a prizel de catre un electrician autorizat. — La introducerea figel cordo- nului de alimentare in prizd, bu- tonul pornit-oprit nu trebuie s& fie apisat, iar butonul programa- torului trebuie 88 fie pe una din pozitiile .0" — Este Interzis a se umbla In 1 interiorul masinil cind fisa cordo- nulul de alimentare este in prizal Se interzice orice improvi- zajie — innadirea sau modifica~ rea cordonului de alimentare! interzis demontares ficarea echipamentulul — Butonul programatorului se roteste numai in sens orar, in pazitia, ,jegit” a butonulul por- nit-oprit. — Este interzisa spalarea rufe- lor in magina cu benzind sau alte produse inflam: a — Este interzisé. manevrarea maginii de cdtre copii sau de ci- tre persoane care nu au studiat gi cunosc instructiuniie de folo- sire! In conditiite unei utilizari gi in tretineri corecte, masina este ga- rantaté pe termen de un an de le data vinzaril. pentru et railener 1h feeBlon deol Pentru incireitunl de 5 kg rule ate, deci in condijl| normate feru, butonul ‘rebate m nut la poritian Jogl” sat", maging ¥a'Rinch do apa, dec pentra canlitati recuse de rute, ALMANAH ,.TEHNIUM™ 1989LOCUL SISTEMELOR DE CODIFICARE iN ACTIVITATEA _ RADIOAMATORILOR NASTASE TIHU i sise iin scone efactuate de Popov Rusia §i Marconi in Anglia, aproape de ‘sfirgitul secolului a! XIX-lea s-a izbutlt realizareaprimelor transmisiuni cu it telegra- fiel fra fir (pe. distanje de pind 5 km}, iar in anu! 1899 Gu- 10 Marconi trimitea colegulul ‘eiu francez, Edouard Branly (in- ‘ventatorul detectorului de unde selactromagnetice), cel dintii me- Be Pe nceaath eae, Ont mai tirziu, Londra intra in te- lurii_ cu Washingtonul, iar in 1907 se inaugureaza primul ser- vielu radiotolegrafic Intre SUA. qi Anglia. Problema a suscitat ‘atunel tot atit interes oa gi satell- tul ia vremea sa. ‘Aceasid grandioasa descope: fire, conceputa de loventatorl 138.0 ontribute 18 binete Iniveq umanitéti, a intrat imediat ‘miontia autoritatior militare (care jindeau putin altfel), devenind, scurt timp, un instrument din- tre cele mai pretioase in desfasu- area ri Dar tot atit de inventia a intrat si in pre~ Scuparea camenilor, pasionati ‘afit de noutatile tehnice si apti- ame fot practice, 8 i de: post: alile pe care acestea le oford activitatiior sportive de perfor- ‘manta. Asa se explicit faptul ca numai dupa trel ani de la darea ‘In exploatare a primei lini radio~ rafice din lume, au si aparut de emisie-receptie constru- fis 1 manipulate’ de racloama- tori, Desi fe tipseau piesete, ma- ALMANAH ,TEHNIUM™ 1989 ualela si 0 documentatie mi- ‘activitates acestor pionieri ai sportulul pe calea undelor se desfasura intr-o atmosfera de ‘entuziasm, specificd marilor pa- siunt umane, iar spinoasele pro- Bleme tehnice ca se iveau pe parcurs Je rezolau tn funcile. de tezia gi spiritul de improviza- i¢ al fiecdruia dintre ei, Nu erau ins rare nici cazurile cind auto- ritayie din unele jari, netlind inca lémurite pe deplin cum stau tu crurila, au fiicut, Ia Inceput, mari groutaji acestor temerari ce se aventurau pe cararile vazduhului, Gu toate cA distanjele acope- rite in timput radiolegaturilor eran foarte mici (de ordinul kilo- metrilor), numérul_radioamatori~ lor omitatori a crescut extrem de repede si foarte curind a apérut necesitatea reglomentiril acestei activitail. Astfel, Conferinta inter- national de telecomunicai qi muti ia Londra tn 1912 a adoptat hotérirea ca radioamatorli sd. se foloseascé doar de spectrul frec- vonjelor mai mari de 1 MHz, considerat pe atunci de nefolosit pentru eomunicatit la mari dis- tante. (Exista pareres c& bataia nei stajii este cu atlt mai mare cu_cit frecventa este mai mica Dupa aceasta prima intrunire, io mai multe tari s-au publica a se eliberaze py functionare si au apérut precizdri privind lungimile de unda gi incl cativele folosite. In 1914 se infi- inteaza prima asociatie de ra- dioamatori in Statele Unite ae ‘Americii — American Radio Re- lay League. Rapida dezvoltare a fenomenu- lui radiotelegrafic, care in pe- rioada primului razboi_ mondial sia dovedit marea sa utilitate att In activitatile de campanie cit si In cole economice, a determinat prima Consfatuire ‘international a radioamatoriior (Paris, 1925), care a pus gi bazele Uniunil in- Temationale a Amatoriior de Ra- dio. Un an mai tirgiu iau fiinja noi asociatii nationale de radioa- matori (REF. — 1 Franta gi RS.G.B. — in Marea Britanie). recunoscindu-se astfel caracterui ‘ficial al acestel activitati, iar ta Conferinta internajionala de tele- comunicatii din 1927 de | Washington reprezentantii dioamatorilor au obtinut dreptul de exploatare exclusiva a benzi- lor de 1.75, 35 14, 28 si chiar $6 MHz, dind ‘astfel dovada de pre- vedere pentru cé in acea pe- fioada cea mai solicitaté trec- venta era de 16 MHz, In fare ngaaten primele racicle, gaturi au fost realizate in_anul 1926 de inginerul, Paul Fopes- cu-Mildesti cu stafia sa BF Tot In agotes| an, (18 martioy intlinfoazé, la Craiova, primul re- dioclub din Romiinia, ‘avindu-l ca pregedinte pe doctorul A. Savo- pol, dupa ce anterior, in 1925, aparuse prima revisté din acest domeniu (,Radio Roman", cireia 1 urmpard, mal tire, Radio nia’). In 1929, Romania adera la aeConventia de ia Haga. privind au- torizarea radioamatorilor, lar a 1 martie 1936 la Bucuresti ia tii Asociatia Amatorilor de Un Scurte, fara noastra situindu-se astfel prtee, Primele {ari euro- pene in care radicamatorismul s-a dezvoltat avind materializate forme organizatorice, radioclu- buri, publicatii de specialitate. Paralel cu aceste activitati s-au fonat, pe plan Internatio~ fal, gi sistemels de codificare, care sint de o importanta vitald in traficul radiotelegrafic, 0 mare atentie acordindu-se_cunoasterii gi insugirii Codulul Q, fara de care nu poate fi conceputa nici un fal ire" pe arterele de arcu cosmosului, Pe inga expresiile din cod — o ade- ane limba internationala —, pentru imbogatirea fondulul de idol exprimabile s-a convenit si asupra unui sistem de codificare compus din numeroase cuvinte, Indeosebi sub forma abreviats, provenind din diverse limbi, dar in mad. special din limba en- giez8, Cu ajutorul acestor doud Godurl, ‘folosits cu pricepera gi mult inventi’ pot for mai co’ expresil, imti_ insé .apasatoarea povara a gramatic Din cele 1 195 de expresil cite are codul de proscurtari, 36 pro- vin din. Himba rusa, 21 din fran- ezi, 17 din germand, 6 din spa- niols, 4 din lating, 3 din italiana, 2. din cena, 2 din’ poloneza, una din romana (Pal), una din’ sue- era, una. ain japoneza 91 una din maghiara, Restul de 1 100 int englezesti, Iata un argument care indeamna pe fiecare radioa- maior si-si Indrepte atentia spre ingusirea ‘elementelor de bazd ale acestel limbi, mai cu seama ‘c4 gi alfabetul fonic international ‘este exprimat tot in englezd. In trafic se mai pot auzi_ folosin- du-se 51 alte sisteme de zentare tonic a literelor, foarte bine daca toti radioamato- ii g-ar famillariza cu cit mal multe din ele, de folosit insa nu-| ‘vor folosi decit pe cel racoman- dat da Uniunea Internatianalé de Telecomunicatii si devenit obli- Qptoru prin legulamantul de ra- jocomunicatil privind activitatea radioamatorilor din Republica Socialjsta Romania, adica: = Alpha (alfa) = Bravo. (braavou) = Charlie (coaali) = Delta (delta) = Echo (ekou) = Foxtrot swat Hotel Se at India. (india} duliett (aiuliet) —-sa-e0ece 25 & > (folo daitouy \ = Lima (lh ea m = Mike (mali) nh = November (nouvemba) ° Pan ee Pp a (papas| & = Guebes faupbek) f = Romeo (Roumiou) 8 t u v w x y z = Sierra (siera) = Tango {teangou) = Uniform (iuunitoon) Motor (vite Whiskey (uski = X-ray (exrei) = Yankeo flank) = Zulu (eulu) Tot In engiezd sint redate si unele expresil referitoare 1a cif care I importanfa lor bine definité in jargonul radigamatori- lor gi care trebule falosite ca stare, nepermitindu-se_niménul 38 le dea un alt injeles sau 58 le foloseasca cu alt injeles dectt cel precizat In regulament. De pildé, 2nd (second) inseamna al d lea, a doua" pe cind 2nite (to- night) vrea #4 spuna ca ,se vor intiini 1a noapte"; ard (third) are somnificajia de\ al trell trela", dar 29 inseamna cordiale” atunci cind legitura se face intre doua radioamatoare; cind legdtura are loc Insa intre dol radioamator|, scenes! expre, sie (.salutini..") capata insemnul de 473% citra 4 In- cadificat seamna 9i peniru (for) dar 9 is tru Hour} pe ind Apel target) .a uita, a omite ceva". losin- Gu} pe 51", amatorul transmite .Salutari familiei" partenerului de jegatura, iar prin ,55° ti ureaza acelulasi partener “mutt succes” in activitate. Cind se discuta cu lun cofespondent dints-o tard In: dephrieel eats bine ca aoe pa cy e2", pace 1 prislenia [are ira aia Yooh: cups file de rigoare, col mal potrivit ar fi semnalul 77" (.sper sf ne in- {lini si personal"), lucru ce este valabil de ambele parti deoarece © excursie in Bulgaria or in URSS. (sau din aceste dova tari In Romania) este o chestjune do zile, lar realizarea ei nu poate decit 84 contribule la o mai buna cunoastere dintre radioamatari. Daca cifra 8 inseamna ,a minca, am ‘mincat* (eat, ate), dublatd (88), ea capaté semnificatia de cu ste 31 sdrutari’, De Unde radioamatoril (si profesio- nistil) care. lucreazi' cu acelag! corespondent vreme mai inds- lungata incheie, de regula, 0 le- jaturd cu 72/88 sk ar. Mai arse intrebuinjeaza 99, care Tn limba- ju! codificat telegratic_inseamna sdispari, fugi, du-te", (Este oare- cum echivatent cu ase” sau .gase sae" folosit, Uneori, de ‘Grupurl de oameni’cind vor sa semnaleze aparitia cuiva inopor- tun 3i trebuie sii Incetezs © acti- vitate sau 0 discutie pe care nu trebuie 84 0 cunoasca col care vine) 99 se folosaste, de obicei, cuplat cu 0 din codul G * QAT 99 = ,[ncetati transmi- junea", ,Dispéreti de la lega- ture", (leew, nu vreau s8 mal ‘lucrez cu dv.", ,Pericol” etc.). Dar se intimpla” ca din cauza unei proasie auditii sau a unel defectuoase cei dol recepti 9 si fie luati drept doi 8 (ori un 8 gi un 9-care nu inseamna nimic) 3i,atunci lucrurile ieu 0 intorsae turd tragi-comica, Aga 's-a Intim- plat in timpul celui de-al dojlea Fazbol_ mondial Tn cadrul unel r= tele de spiona) ce iyera in favoa- fea aliatilor. Era vorba de un bar- bat si 0 femele care actionau intr-un mare orag. Pentru a 38 preveni asupra_unor eventuale pericole, stabiliserd. 31 © legitura bilateraia (desi foarte riculoasa). La un moment dat, Fadiotelegratistul primeste vested de blocul unde se afla parte- nora sa do spionaj se apropiay hteva goniomatfe ale Gest lui, El fransmite, scun, deo or seraals Gone BH i! Pericolt Ne intiinim la ibe stabi Agee x ceete nat insa ragosto 9 sari. tari aper 8 te tntfnese curing) si a inceput ,s& se bucure mult” {i qld moroy"do ‘cele tranarisa, jar la ora de legaturd cu centrul @ Inceput sa-si transmit, mesa jul. Agentii Gestapoului, dup ce ‘au localizat blocul, cu aparate speciale de recente ascunse in buzunarete pardesislor, au inco- put s& asculte in fata flectrul apartament “Alunging ia mane sarda, unde era instalat postul de emisie-receptie, au arestat-o chiar in timpul transmisiel. O micd neatenjle in receptionarea unui cod | rezultatul a fost cd a dat peste cap o rejea formaté cu atita truda $i eazul nu este sin- ular. Col putin din cova ce se Sunoaste din episoadele ranpin- dite in diferite publicali 31 cari, deoarece o istoria a erorilor (si gafelor) radiotelegrafice Inca nu a redactat, Cova asemanator petrecut in vara anulul 1925. ‘Vasul japonez Raifuku Maru” naviga undeva in Oceanul Paci- fic. Deodaté nava este amenin- fala cu scufundarea. Radictele- GTatiatl Incepe sf transmit gray it seminalsle SOS urmate de ex- presia DAGGER (purnal). Un alt yas aflat in apropiera, receptio- nind mesajul ,Salvati-nel Ne ameninja un purnall, a crezut, ALMANAH ,,TEHNIUM” 19891a Inceput, cf este vorba de vroo ftrah Dar nicl vorba de aga covel Radistul in panicé si In i) transmi- ger (n= linia, 9 = doud lini, De modul cum un radiotele rraugeste expresifa din cod (expresiile din codu- le de serviciu, de corectitudinea franemite i ieenta cu care le va receptiona va Int calitate a mun- ‘acum, mn faza de initiere, special mai tirziu, cind avea nevole de serviciile ntru cA radioamatorismul it in zilele noastre si un instruire gi educare ten le prepa tingretulu epirarea patriel, de tor- ‘@ apecialistiior ca oameni ‘de nadejde In procesul de pro- a im I celui de-al doitea | mandi! englezii -au pus treba pe tot radiotelegratisti samatori nemobilizabili (avocat, : comercianti, medici, ti- ionigti, alovi), tormind “serloase echipe de interceptare a traficulul radio inamic, turnizind Astfel_ materi prima” serviclilor de decriptare britanica, Unul din tre acestia, fost _mecanic de bord, a primit chiar misiunea de 8 nsofi un avion militar sovietic Beste Atiantic tn scoput de si juta pe radiotelegrafistii sovie- tici sa se descurce in traficul ra- dio aerian american cu ale carui coduri nu erau inca familiarizati aie nm ej ae (intervenisera niste_modificari oo inca cunoscute pu- ic). Avionul decolase de mult, dar fu inrase inca In legatwra ou Gomandantul folosind co- nici un aeroy ‘ordana radistllor c: dul international, contactul cu pamintul pentru a $@ afla ce vreme este In Groen- janda. .Daca in zece minute nu fuati legitura, transmiteti samna- $0S" inch comandan- Radiotelegrafistii, cu castiie Ja-urechi, roleau butoane, cautau frecvente, scri figcare cine) minute transmiteau cite o radiograma scurta, aratind pozitia avianulul gi dind indicatit Feferitoare la zbor. Nici o reactie de_nicaiorit Radiotelegrafistul englez, uitin- du-se pe feraasira avionului 9i vazind 0 eat laptoasa, a lasat la o parte harjile gi ustensilele de mésurat $i incepu 84 se roage prin cad, In numele a tot ce avea int, SA 1 se comunice ce td 1a aeropi indreptay, Dar ALMANAH ,TEHNIUM™ 1989 cine ait ijaleeg? Cons! miter american fusese schimbat, far alu! international | se acduge- Sera niste codificéri noi care da- deau posibititatea oparatoritor de la 901 $4 recunoascd aeronavele amice de cele inamice. Avioanele amice_trebuiau, in mod obligato- riy, 88 cunoascé aceste modifi cari si 84 1 foloseasea pentru a primi un rispuns adecvat. Neno- rocirea a facut ca englezul si plece tard aceste Insemnari. de unde 9i inouredtura. Cind se ho- tirise 38 lanseze SOS-ul, a fost receptionat un mesaj ce continea rei cuvinte rusesti transmise In alfabetul fonic international: OCHEN KHOROSHCHAJA PO- GODA (mp foarte trumos). Co- andantul @ rasuflat upurat, La rizare @ atiat ce se intimplase. jotelegratistii din turnul de control, dindu-si seama ca: avio~ ‘nul este sovietic, lar echipa lui de radisti nu cunostea sistemul de parois-coditicate, au apetat la un coleg de-al for, roman de or ging, care stia ruseste, rugindu-} 86 scrie aceasta radiograma pe care el au transmis-o. Astle! echipajul s-a linistit, iar aterizs- toa §-a facut fara emofil, Vremuri de rizboi! Acoust Intimplare ne-a amintit deo alta, petrecuta pe teritoriul farll noastre, In toamna anulul 1944, si tit de un martor ocular, Un tind do 18 ani, eara Invéjase radiotelegrafia singur, pe agcUNs, CU ajutorul unel ynu- Zieute" (fra 8 lasa in eter) cule- {gea, In toamna aceea, cluperci Intro padure din zond Muresu: Jui. Frontul trecuse, dar, din cind in cind, prin imprejurim|, se mai auzeau Impuscaturl razieje. © bubuiturd scurta fl flicu s& se arunce Ia pamint. Cind ridicé ca- pul, vizu ci de pe coama impa- durita a dealulul se rostogoleste militar eu un aparat de radio ‘in braje. Ostagul murise (il lovise @ schija Ia cap), dar emijatorul era inca in staré de functionare $i s@ auzea foarte clar apelul Gentralistulul, care cerea detalii in ce perimetru sa afl 9} dacd a mai descoperit grupurl raziaje de fascisti, Balatul, care in lungile lui nopti de receptie Tnvatase co- duri militare si clvile, identificase semnale de apt gi multe alte asemenea lucruri ce se transmit Intr-un trafic de radio intens, @ intrat imediat in legaturd si a ra- portat ce s-a intimptat. Inainte de a termina legatura este surprins do 0 patrula germana, Lasa apa- fatul $1 88 ascunde Intr-un chet. ‘Dar nemtii n-aveau fui, ei disparind pe o poteca in inima_paduril, Revenind la apa- rat, adolescentul reia legatura $1 ‘explicd cauza intreruperii, comu- nicind si despre prezenta color Goi fascist 1 directia in care au dispérut. Este sfatult 34 ramina pa loc gi sd agtepta. Pesta o ora 8@ apropie de el un sublocote- nent si dol soldati care-| ridica aratul sii multumese pentru vitelie. .De unde stil indicativele statiel ‘noastra si jargonul de conversatic?” Ml ‘afijerul, sIndicativele de apel le-am gasit aici (si araté un compartiment al aparatului unde se alla. insem- nare codificat), iar jargonul Fam ‘tnvajat ascuitind noapte de noapte radiolegaturile efectuate da armata noastra in sporanta ci voi fi si eu de folos cindva..” faté un. exemplu. de persevo- renta $i disciplind @ ara in activitatea de radioamatorism. Verigile de fier ale discipline’ au aicatuit si alcat ic taria fiecd- rel activitati. Superioritatea unui radioamator nu vine din faptul cA el ar avea calltati deosebite faté de ceilalti, ci din faptul c& fn tot pea ce face este disciplinat, dis- ciptina flind pentru ef piatra de Incercare In confruntarea cu -ne- prevazutul muncii. de radioama- torism. Tot de disciplina apartine si un ‘att aspect al muncii amatorilor 1a gloria acestui sport. Este vorba de a sa respecta ortografia ro- maneascd (4, A= 4, 1=1,5=5, 1 50!) ‘smiterea_denumiritor de localitit) deoarece este ridico! 8A se transmita Galatz, Jassy, Braschow etc, cind chiar pe nar- {ile tiparite In strainatate putem ‘citi Galati, lagi, Bragov... De asc- menea gi in ce privesia numele de persoane trebuie sd se adopte © {inuta sobra si cit se poate de roméneasea, So poate tranemite Dem in loc de Dumitru, Ticu In loc de Constantin, Gil sau Geo In loc de Gheorghe... dar este de-a dreptul jenant si ne juam fume stein (John, Pierre, Earl..). Ce impresie ne-ar face daca am auzi pe un radioamator japonez cael cheama Miticé $i nu ‘Tekuda? fata, pe scurt, numai citeva as- pecte In legatura cu importanta pe care 0 prezinia pentru activi- tates fiecdrui radioamator siste- mele de codificare cu care reaza. Fard 0 cunoastere temei nicd a acestora, precum 5i a te- gislajiei care reglomentoaza in- treaga_activitate de radioamato- rism in Republica Socialista Romania, nu poate fi vorba de Ham Spirit* in rejea. “A sesiza si contribul ta Vchi- darea lipsurilor din refoaua de radioamatorism, maAMPLIFICATOR VIDEO + ing. SANDOR STEFAN Pantry imbunatatirea calitatit Invegistrarilor realizate dupa o alta banda video, propun calor interesa{i construirea _amplifica- torulul prezantat mai jos. Aparatul are o constructie sim- pit, nu prazinta lieu in rea. lizare, schema este adaptati in aga ca sa nu conting plese mai greu procurabile. Are o functionalitate multipla $1 anume: — adaptare de impedanja 75 © — 5i distribuirea semnalulul Ia mai multe videocasetofoane 2 sau 3 —, fra afectarea ealitayii ‘imagini — asiguraé © amplificare a nive- lululsemnalutul de lesire prin ‘care se poate compensa inrduta- ‘rea calitatii copie. Prin intercalarea amplificatoru- Jul pe linia video si reglarea co- fespunzatoare a nivelului de semnal prin P, se pot abtine co- pi la fol de bune ca si Inregisira- rea originala. Poate fi utilizat cu succes §I la interconectarea cal- culatoruiui cu videocasetofonul Pentru inscriptionarea _ filmelor. Prin rezistenta semiregtabita P;, 8@ regleaza punctul optim de functionare a tranzistorului T, — cu pozitia Ia valoarea minima a potentiometrului P, —, iar prin Boleriometrul Ps 2 poate regia amplificarea intre 0,9 si 4 ori. gl le se efectueaza ,pe viu™, AdicA urmarind calitatea imaginil pe televizorul monitor al inragie- aril. La un raglaj Gorect, pe re- zistena Ry se poate masura o tensiune de 7,5 V fird semnal de intrare. Tranzistorul T, lucreaza ca amplificator in clasa A avind impedanta micd la lesire. Daca amplificatorul se construveste ev 0 singura iesire, valoarea re- zistorului Ry este de 150 0/3 W, pentru doua iesiri are va- loarea de 82 11/5 W, iar pentru trei iesirl de 56 {1/5 W. Cir- cuitul imprimat s-a reatzat cu ‘rel iesiri posibile dintre care pot {i utilizate cite sint necesare. Fi- ind mat greu de gasit rezistoare de 75 0. s-au locasuri ru doua rezistoare de 180 1) egate in paralel — Ps. Rio, Ris Rip Pe acelasi circuit’ imprimat 5a reaiizat si alimentatorul de ten- Siune stabiluata de 12 Voc. Alk mentarea api face de la_un mica putere de 220/13 V, care poate ft de exempiu un transtor- mator de soneri jorat numarul de spire dar in mod ecorespunzator pentru so iurrane Cireurtet snprimat pertru amplif VG ait vitater (Scare $14) @ ab{ine tensiunea necesara. Carcasa aparatulul se confectio- meazi din tablé de ojel sau alu- miniu care si asigure o ecranare ‘sorespunziitoare, Intrarea i iesi- calor tile 98 fac cu cablu coaxial de 75 1, cu mufe tip TV. ‘BIBLIOGRAFIE — Elektor nr. 12Aga3 — Radiotechnika nr. 12/1986 4LMANAH ,.TEHNIUM™ 1999SELECTOR ANTENE TV VIRGIL EPURE Gu mutta ateotie be pot _am- Mf majoritatea oazurilor, co- hectares si daconectarea_ mai multar antena la un Singur re- y TV 0 realizeazd manual, prin schimbarea mutelor cablu- fllor de coborite & anteneior in mute cablulul (prizel) TV. sau | prin Inermediu) unul: Intrerupa- {or Spécializat in montaj. ecra- ‘nat Dezavantajul principal al a- cestei practici se limiteazd la ne- cesitatea etectuarl| unor mane- wre succesive, schimbarea ca- alulul din rotator sau progra- ‘ator s/ implicit schimbarea an- jenei corespunzatoare canalu- Wul.si programulul ales _Eliminarea acestul inconve- fhient sa poate face prin ‘faa selectorulul de canate, indi~ ferent de ce tip ar fi el, Gu un altul ‘de antena, sincronizate_mecas hig, electric sau elactronic, ‘in cele ce urmeaza se va rada Un mod de realizare a unui si lector de antand TV asociat un tor TV Electron = echipat cu componente ce fa giliteaza programarea a ase aoe ore TV, In FIF Say UIF cu gase taste. Prin schema aleasa ure ‘marit realizarea comutari, ia ‘ul TV, @ sase antene pos ia, simullan prin alegerea_ pr gramului, fespectiv prin apasa- | faa. tastel_corespunzitoare pos- TV dorit, © Schema pe care o sugerez ci- | Mitorilor, experimentata pe un re- “ceptor TV Sport’, poate fi apli- I la toate tipuriic de recep- toare echipate cu rotactor sau peeeaeeescoolc de: an OF itatea care intervine la un re- TV cu rotactor este cd se ine amplasarea pe axul ro- pass une! game eu , are $4 atace contac- tale ND ale selectorului de an- fond, Este posibila renunt -eesie contacto si la cama re | pectiva daca solectorul permite ificariie posibile la selecto- | nul électronis. | Schema —propusi _foloseste i te ND corespun- i fiecdre| taste a progra Ulu, IP. — f, pentru inchi- | oes cicultelor de teleco- leulul corespunzator fantenel respective (fig. 1 lzolares tensiuni! de comanca ze... eniru reteeie de antena se face in. aceasta schema prin interme di! uner diode obignulte, ori- care din seria N sau BA, fala de cele rel barete_ corespun- zatoare B.), BAIN], UIF. Prin intre- fuperea circuitulul imprimat si inserierea acestor diode (~) de eontactele unul Thtrerupatar Greeaza imposibilitaten. cir de. curent de ta un intre= Fupator Ia altul gi posibilitatea sfectuarli comenzilor dorite de Ja etajul flecarul intrerupator, Ca tensiune. operativa, Voc. sea folosit pentru receptorul TV Sport’ Garece |, este fixat de valoarea: Veo = Vae i, == a Rene! Vor = 0.6 ‘Pe tot durata de incarcare, somnalul RESET filnd OL", dioda By este blocata, Tot pa aceasta durata poarta P, este Bs fedeschisa _deoarece lesirea, cir cuitulul Cl, se aflé in’ AL", dar impulsurila’ deta baza ‘de timp (8 slung la By si Py unde sint_numarate si afigate. Yn: mo- mentul cind U devine egala cu jesiraa iui Cl, twece in OL", paarta Pe es biodiened iol ee de ta BT nu mai ajung Notind cu perioada’ impul- surilor date de BT, cu ty perioa- da de timp din momentul initial ‘al procesulul de incarcara a citatil st pina in momentul ogari orl Pi, gu 9 numérul de impulsuni inregistrate de AN Puen serie: 1 tor a neTon: in figura 3 este data diagrama de semnale, de intrare si jesire GT; Bin event: figura rezu =U,=t90-h (3) lass ineirearea_capaci- Vatil G $8 face la curent constani, relatia dintre tensiunea de pe condensator (U,}, curentul de incdrcare |, i\ timp este de forma: 4. ot Ut) =— ft ith= : Was fy let = a ty, (4) Din relafille. (3) gi (4) (In mo- mentul blocarl portii P,) rezulta tg asst sat (8) Relatia (5) araté_principiul conversiel_numerica a tensiunit pentru acest tip de voltmetru. Ea constituie gi relatie de proiec- fare pentru rampa liniard. Stind of pe irae. ralvoreoar a cireuitulul pentru fiecare oii ds cca ee, ees maxima de 1 ¥, putern spune cd U, va fi egala’ cu aceasta. ten siline In mamentul blocarit porti P, daca fa Intrarea atanuator ul AL svar tensiunea de oe de scala corespunzatoare. dite de stemensa, ch ‘te vena nazei de timp aoicat la este de: fay = 100 kHz, din a (8) rezulld = Ip Tinind seama de retafia (1) S| reialia (6), putem serie ca: 100.¢ = Han Vor m Ry +R, Relatia (7) permite catculu! re- zistenjelor Ry si R, in condijille Ging stabilim urmatoarete valori: Se ‘Schema electronics a bloculul CTT Veo = 5 V, Vas = 0.6V gi capacita- 188 ©. statlind-o. la valoaree: = 100 nF Cu ateste valori introduse in relatia (7) objinem: bk e 100 + 100 Diagrama serinalelor In blocul CTT multituré) ow ajutorul caruia pu- tem regia inctinarea rampel |i- niste, “Bermitinduse. ast ota lonarea voltmetrulul Cind semnalul RESET este egal cu dioda D, se des- ‘hide, ‘déterminind descarcarea 44-1090 Pentru a usura etalonarea volt metrului se stabilesc pentru Ay LR’, urmatoarele vaiori stan: on 990 K0), iar Fy = 100 KEL. R’, va fi de fapt ue ere pa gencouine preterat copacitatii C astiel Incit atunc) cind RESET este egal cu Procesul deseris mai sus si boata relua, Pentru stalonarea voltmetrulul s@_trece comutat ral Khis pe pozitia callbrare. aceasti pozitie Intrarea neinver- soare a circuitulul ly este co- Hectata la o tensiune de 07 ¥, ALMANAH ,.TEHNIUM™ 1989 atansiune stabilizata cu 0 diodi de tipul 1N4001 polarizata i- tect. In acest moment pe afisejul multimetrulul trebuie 88 apara Giirele: 0,700. acd au aparut alte cifre pe display, atunci din tentfometrul Fy se regleazd tones fampei liniare pind Clfrele mai sus mentio- trece comutatorul Ki, jz a multimetrulul 0 tensiune scutd, Pe display trebuie $4 por agatt_ marimea to iu in_general, tn cazul acestor th puri de voltmetre digitale (v metre numeric cu rampa nian), erorile de masurare care apar ‘sint datorate Instabllitati frecventel aplicate CTT-ulul, eliniaritatil rampei tiniare si ne- sincronizarii — Inceputulul ine reli eapacita Ca ramp N- iar sputul numardnil im ulsuritor. In’ eazulvoltmetrulu digital mal sus prezentat, aceste: Gauze de producere a erorilor de mésurare au fost minimalizate Iny esta obtinuta de fa un oscila- for cu cuart, sincronizarea celor doud mamente mentionate se face. automat, lar | linieltates tampel este asiguraté prin fepe une scheme packru fans liniara ee asigura o finiaritate ex- colenta). MASURAREA CAPACITATILOR Pentru masurarea capacieati- lor s¢ foloseste un converior ca- acitare- time ealizat cu citcul- I integra Clyde. tipul Schema electrica de principia este dats fn figura in continuars se va da prol tarea olamentelor de circuit rente lul Cl, Pentru a intelege bine condijila de prolectare 38 urmarim functionarea acestul Blge functional in_-momentul initial semnalul de RESET determina trecerea teil ul Ch in IL" incoperes Inedredril capaci prin Ory catnemie ae ‘Siisbnie RAR 2, AyA) sau AYR, Din moment porta’ P; este deschisa, lar Impulsurite “de la baza de time tee. prin numa ratorul AN. Cind pe ~ fenelunen do 66 Vy iegitaa Ml Cl, trece Th OL", iar poarta ge blocheazd. Timpul de in- carcare a condensatorulul C, ‘este dat de relatia: Ta 11 A Oy ®) ALMANAH ,TEHNIUM™ 1989 MATT Schema slectronicé a bie CCT (e) gt clegra ‘mele tensiunilor in blocul CCT (b) Considerind, spre axemplu, eapul de scald de 100 uF In mo- manu ermal Ind Gx pacitall C (Ci = 100 uF) pe die play trebuie “sé apard ‘cifrale 100.0, Deci numaratorul RN a numaral 1000. de impulsuri Frecvenla bazel de timp solicaté ‘convertorului acitate-timp find de 10 kHz i, tinind seama de re- intla (a putom sare: TH11-G,-R= 18) unde pr reprezinté frecventa bazel de ‘timp, n — numarul de impulsuri Inregistrat de AN, lar Al aste egal cu suma color doua Tezisten{e din gruparile RAs, lat Fis, RaR's. Pentru capul de Seale’ ogal cu 100 xt $1 valorle mentionate, {ining seama de relatia (9), rezulta: a Fy 1 Ag = 90,08 stabilesta : 4 kG. Bea ae Rs Galo, de fapt, un’ poten|iometra ou sjutor! odrula se va tace ota Tonarea capulul de scala de 100 uF. Pentru aceasta scalé durata de rumarara a impuisuriior de catre numéarator va fl egwla. cu: =n (10) for Folosind relatia ia) rezults ining seam: ca T. este de 0.1 3, mnalul RESET apare dupa = mal susbABOBAT OL Aaproximatlv 2 8, rezultd c& ope Fatorul are timp suficient pentru citiean informatie! de pe display, Beoarecs T, este foarte mic. 56 masura pe scala di capacitati mai mari d cit aceasta valoare, Singura res- trictie care va impune va fi seeen de asigurare a timpuly! de Gitire a informatie! date de afisa), analog ae cilcleash 3 orp file de razistante yA, Peel's Calculul etemantelor G, $i R, (cre cuitul de derivare necesar co- monzii CCT datorita faptulul ca Gurata impulsului RESET este mare}. se face inind seama de ea Ry este un lelectrica 8 testerului care este LED care va semnaliza daca cir- BESSSE E555 ME : 9 ” oe a f TONG 5 ,baterla este incd bund. Dacd la SBSNN BE SSSMH 5 2 6 no 1 ° °° 8 ° 2 @ * ° ° MP AB 1099 Ing. KAZIMIF RADVANSKY cuitul testat este bun sau nu. Atit timp. cit terminalul ALO {pin 4) se afi pus la masa prin butonul B, oseilatiie sint intrerupte. Alls mentarea ‘se realizeaza de la 0 baterie de 9 Vv. In figure 2 este prezentat cablajul imprimat la scar 1:1, Se utilizeaza un soelu cu 14 picioruse, In figura 4 este prezentat ‘modul de pozitionaré 8 clreuitului de testat iv socly, In furictie de tipul capsulel. Modul do utilizare este ure matorul, cu Intrerupatorul K deschis se introduce eircuitut de testat in soclu, dupa care se inenide K, jar daca circuitul nu prazinta intreruper! la pinul 3. LED-ul va: [umina ‘continuy, fapt e constituie un prim indiciu ca circuitul este bun (etaj final de Iesira, comanda de aducere la zero) §i, de asemenea, arata cit apasarea pe butonul B oscilato~ ul demareaza si LED-ul va-gern naliza puleatoriy, inseamna ca circultul tesiat este bun si poate i utitizat, 555N —_ BESSSH ALMANAH ,.TEHNIUM" 1989Penicu_masursrea_tensiunii ih microsistemele: lagice ou cir quite integrate se poate folos! Woltmetrul Indicator a carui Achoma este data in figura 1. in dicatia se face In domontul 1,2 42.¥, cu o orestere pe fiecare Weapta de indicatie de 0,6 V. tn strumentul se allmentoaza ts 0 urs continua de 5 V, Rezis- jenta da intrare a aparatulul este Th Jur do 100 kit, iar consumul de proximativ 60 ma Indicatorul foloseste _ gapte tranzistoara din seria BC{07 Peniru marirea rezistentei de in- tyare, tranzistorul T, lucreaz ca repetor pe emitor Trangisioa- ele Ty ~ 7; lucreazé ca ampliti- Saloare ale tensiunilot de prag ale diodetor D,, Dy ¥i ca ele mente dé comands pentru LED- utile indicatoare, Pentru obtine- Ta unor rezultate bune trebule th tranzistoarele folosite 88 fie sortate cu (i> 50 + 60. Practic indicatorul se poate realize In corpul unui stilou scos Win uz (fig, 2). Montajul se reali- 20ar4. pe o placuta din sticiotex- tolit cu grosimea da 1 mm gi di Menslunile de 145 x 10 mim, car se fixeazi apo) in corpul stilou- lui. Corpull stiloului sa prevede eu ¥ase gduri cu © 2.5 mm in Pateptul catora se pozitioneaza la monta| cele sase-LED-uri Indi catoare. In partea de jos a cor Pull stiloulul se monteaed virful de méaura realizat, prin strun- fire, din alama sau bronz 1 pe fare se cositoreste firul din Schema notat vil de masura" Jn dreptul fiecarei diode \umi- nescente se Inscrie a pantograf au prin alta metoda vatoarea [ALMANAH ,TEHNIUM" 1989 MODUL BE LUGRU Prin atingerea pinulul @ carul tensiune dorim 34 0 cunoastem eu virlul de masura, pe corpul stilowlul se va aprinde LED-ul corespunzator tensiuni —ekis~ tente, VOLTMETRYU ‘Student DANIEL BADESCU Instrumentul este util tuturor celor care s@ ocupa cu Intrejine- rea 9] exploaiaraa sistemeior in- gice cu Cl LISTA _COMPONENTE: Tr = BOIO?, BC108 (8 D.—D, = 1N4001; A, — = 15 kit; yp = 90 0. ti tr 60)DISPOZITIV DE PROTECTIE LA ELECTROCUTARE SI DEFECTE DE Electrocutares conata in treeere uunul curent prin eorpul omenesc, lar ‘dofectul de lzatalia consta In trace- ‘rea unui cufont prin substantele izo- fatoare ‘care s-au deteriorat(dntorita dopasiri|-durato| do tunclionare, ex- ploataril necoraspunzatosre, ume ‘ral 8.) ‘Conform —prestriptiiior, valwaraa ‘maxima a cureniviut suportat decor ul cmonesc este de 10 mA: dispock fivulprezentat In continuare. res- ‘goeestd conditie, deconsetind fitia unl curent’ mai mare do liaqlor menjionia 1,, deci detectul do Lotatie sau alsétracttarea se poate sesiza com: fparind curentii 1) si ta 4". 2). Matto, 4 $1 by vor da. nagtore la doud Muxurt magnatice 2) 91 Cp, opuse ca sens. in Shuma in cane 1, = ty fhaxul rezultat va avea valoaraa null. Daca}, oO atuncl @, # @y gi in infagurarea cu W, Spire sé va induce o tanslune electro” care, amplificaté, ya co un element do uxecuiie ce va pa alimentarea cu energia electrica ‘Tranaformatorul prazentat nu so slzeaza curentul care 9 inehids intra fazd 9) nul, deci va actiona mural in cazul defeciblor de leolajie si elec: trocuteri Mntre fazé 9} mesa. Daca WW, ¥aapaea un flux magnotie tezultant, diterit de zero, 91 a In cara y= fy, putlnduse folos! 41 ca releu maximal de curent, Pentru reslizares practical se poate folos! un raiez magewilc tip ou unea 28 x 2,5.cm® ‘Seva bodiAd infaguraroa Wo 2.000 de spire cu un conductor de 0,18 mm sau 0,2 mm. Dae’ transfor. matorul a funciionat la 220°V, alunel Sh poate tolosi Ws ca Intdpuraron. pk mara a acestuia infagurariia W; = 30 de spiro $i Ws — 23,5 oplre 80 vor resiiza eu uncon duolor da 1.5 mm sau mal mare, tn functie de curentul din citcutt ‘Numarui de spire W; se va ragia in aga fal incit disporitivur sa daconec- jeze la curentul maxim aamisibil al ‘Infigurariior W, 51 Ws (peru d= 1,5 fms tL # ‘Avmm, curantu| rani 7 Tensiunes objieuté ta Infésurarea ‘cu Wy spire va fi dubiata cu grupul Di, Dg C,, Gy-$l wa fi aplicath tranzistoru- IZOLATIE Ing. GHEORGHE TATARU Aparat electric 1b 7 fig. 9), Reistontote Ay st Ry aw WT dO Bucs Mondale aprespe de. teesrea in conductie. Gu © vezjsterya Fi, ciferenia find roa fiesta cu R, (daca e posibit sl R, se va inlgcl cu 0 Fezistonta ' fixdy Prin trecerea in conductie a tran- lotorulul Ty, datoriia tenaiunilIn- dause in. inidgurarea Wp, be ve menta bobina rojeviul Fe roleu ce ‘deschide contactale mortata pet Sn serie cu Bocul indicator L, Dw ALMANAH ,.TEHNIUM™ba BOWBAPTOW 4h ou (ise contact da muto- inere: in parblat cu franzistori | Ty Prin spasarea ‘butonulul 89. cu -revenina automat o- | Folosind un releu do timp, Hes taralioarele Ty ol Ts a | posts cor reise imato- q up un a eres da ne resis: Dill, fara interventia noastra, | nate, la punerea in tunctiune a reo- | ibcee marae oN 20r0 Sinaia In cnte,'b8 6, perce | na. eae alimenteaza un consuma- mare, Ia care Inffigurd- wstormatorulul, Lampa frets ae a" indien funcfionarea in wceet alate conform [inches cee toil a'os pet octet apart ite, io tal de distr Butie, dupa sigurantele tuzibile. »TEHNIUM™ 1989bABOBAVOB ©. data cu. aparitia masiva tn actica amatorilar a amplifica- toarelor operationale, "a circulte- Jor integrate CMOS, precum §| pentru alte aplicatii, se rasimte tot mai mult necesitatea unor surse duble. ‘Aplicajla pe care o propun mai jos se referd fa o Sursa dubla abilizata de 15 V, pentru un rent de aproximativ. 79 mA — 80 mA, ‘© particularitate foarte avan- tajoasa a schomei_ prezentate este faptul ca nu necesita un transtormator cu pried mediand in secundar, cl doar cu o infagu- rare. Redresarea _ blalternanta folosita, fata de cea monoslter- nants, utllizaté In acest gen de scheme, prezintd avantajul ca Tu necesita condensatoare olec- trolitice de valori mari pentru file tra. Oi mau ona tasancuake rului s@ objine o tensiune alter- nativa de 30 Y, filtraté cu con- ensatorul de 200 LF, care se aplica circuitului realizat’ cu 723 in vederea stabilizaril, Nu ‘se poate utiliza AA720C care are tensiunea de alimentare mai eyo scazuta (doar 30). La iesirea din stabilizator se va abting 0 tensiune continua de 0. reglabila din. semireglabil. Dupa _ajustarea tensiunil se poate thlocui semiregiabllul cu © rezistanta flea Condensatorul conectat intee pinit 4 gi 13 ai cj, HA723 (220 pF, Ceramic) fealizeara corectia am- plificatorulu: de eroare (din structura interna a stabilizatoru- jul BA723),. eliminind autoosci- latia stabilizatorului, care repre- 2 tiva. 3 Tensiunea de 30 V obtinuta este divizata de cele doua rezis- tenje de 10 kil si aplicata Ja in- trarea neinversoare a_ampillica- torulul operational ROB709. Este Recasar ca cela dou rezistenje 54 fle riguros egale (se mon- teaza rezistente cu pelicula me talicd cu toleranta de +:0.5%). ‘Amplificatarul operational dia tip ROB?09 (din productia 1.C.C.E) este montat in conexiunea de Tepetor. El produce o impartire exacta in doua tensiuni de ali- mantare simetrice fala de masa Componentele mantate Intre p+ nil 812 gl 910 reprazinta cl cuitul de compensare in trec- venta, Capacitatea de nearcare de lesa a. amplificatorului _ope- raional find timitata gi daca sar- cina © nesimotrica, cu rezistenta da 2.7 KO (montata intre iesirea 10 8 AO, si -15 Vi se simetrizoaza sarcina si deci AO, va debita numal diferenta de curent S-ar putea pune Introbarea da ce $-a mai introdus AO. ROB709 cind se putes diviza fonsiunea in mod rezistiv. Datorita Impedanielor foarte mari de in tare @ A.0, {R\,AOB709= 400 ki) sb pot folosi tezistente In divizar de valori ridicate (zeci, sute da ki), tard a afecta stabilitatea tensiunilor de iesire cum s-ar th intimplat’ tn cazulunei. dlvizari rezistive, Ambele circulte intes grate A723 51 ROB709 sint. In eapsulé de plastic 14 (T0116) Daca s¢ utllizeaza A723 In cap= sula rotunda metaliea (TO. 100), se va fine cont de echivalenta unolelor: 1218), 11). O18, 2(10), 3(1}. 1948). 412), 519), 6 (4), 715). btmlie meh coke‘de Inala freevent pat cu sirma de bobina), cu halt frecvent’ sau folosing ‘ln cupry argintat, aceasta ex- ‘prin aparifia‘efectulus pe- ‘despre care voi prozenta -ci- ih De weemenea un para i it de important "CW [pare fo cazul bobinelor ee fucreaza r frecventit esto. ‘capacitatea [parsziid a scestora. marine. da cara [fWebule Fa 88 {ink seama in proiecta. es Peace scheint & scene Jucreath (a freceonte mai mari de | 300 Mita a capacity pare. ae ot a) acitate a datora Hibere inten oun spiro. sintue IL conatiuind dalectrlcul, “tlind chiar cee dud ‘Consecutive, La bobinajeio rat a rare in Gomeruul toe~ nails) Aceasth capitate Hi Inte dup “stratrt Axtfom de simpla cu Hate foarte bune de determinare cal eset eigg Sear Eely caniat tr vei ar"oot bli eoanatar’ Gees mica (10-60° pF) si aa i de tiecare datd frecventelo ‘circuitelor acordate astfel formate. Ponstrulegte appl un grafic, no eA athe Tata tee iidare ai patstter” lange undid, Dreapta co trece pi ie Mmasuriatoriior (M,N, Rs ea st oe “ert Of et Pirie ats tpobinel. In exernplut stra. ‘Y aceasta canacitate este de | 2 Btectul peticular _ Sora doosebire de curentul. conti- ni alternativ nu este dis= form ne intronge ac{iino a terulul, Gensitatea da cur tupitai aceet ao: produce ula (96 prodkice [a deplasara a curentilor de inal (spre supratata conducto- fr). Epc paticuiar este cu ace intena ou cl trecvanta curentu- ul Gonductorutul gi per- materialulul din care leat conductorul sit mat Het Tostsvitaten acon este mal mich eimea de patrundere o a cu- i In conductor la frecvente ‘poate fl calculata cu aproxi- ‘eu formula: 4 = 50,3» E o 5 = recistvitatenmatrlaluiui tn CRISTIAN APOSTOL Pentru canduactorul rectiliniy de sectiune circulara, din cupry, celatia 4a fracventa exprimati in Kc Heeriatenta unui conductor de cun pry. (roevenia tral, pent cm eaicula folosind ra [te 10! cen p Ih Gare p = perimatrul expeimat tn cm al conduetorulul (id) 3. Migsurarea inductanjel prin me- toda rexonanjei Motoda. se utilzesid doar pentiu misurarea ‘bobinelor de. tna trace vant si se folosesta mentajul din ti- a 2 Circuitul acordat. compus din inductanta L, care trebuie mas 1 din. capaciatea C, cunoscuta (etalon), cata euplat slab 20 un gare ator de. sarnnato. (eupial prin Fezis- tenia) care se ncordemea pe trec- “venja de rezonanti chroultuhal onnnja se determina dud indica ‘raxima a voltmotrutsectronie: 2.9310 lak) = , Mutt) = Faiuite) Shak) 2.53104 thee) Cope) eee hia) CF) capacitates C, trebuie sa fie mutt mnal_mare deci ‘capacitatea prope Gy, a bobinel. determinetd. in punct "0 ahh modaltnte do masurae 2 ha C,, ee ponta face folosind noun apa- elfay! etalon Cay $1 Cog! folosing ve iat N6e~ Gor haf Se poate ultoriar vonfica razuhatel ‘obtinut conform graticulu! prazenitat Ja punewut 1 ByLAGO ATOB REZISTOARE _ FABRICATE IN KSR Rezistoarele sint elemento pasive fara de care electronica fw poats oxlsta, Astézi rezistoa- rele se executa intr-o gama Jarga d6 tipurt cum ar fi: razistoare fixe; — razistoare variable; — rezistoare de volum, — tezistoare cu pelicula de carbon; — rezistoare babinate; — rezistoare etalon; - recizie; rezistoare neinductive. Rezistoarele care se tabrica in prezent pot fi caracterizate, In Baer de urmatoarale ma- imi 8) Rezistenja_nominalé (in) reprezinta valoarea rezistenfei electrice masurata in ohmi, ‘ohmi, megaohmi, gigachmi sau ferraohm, ce este marcata pe I rezkstoruls oa Telerente. reprezinta ote tere) maxima admisibilé. a rezis- tenjel nominale masurata in procente. c) Puterea disipaté nominalé (Pdn) reprezinté puterea_ ma-- ximé oe poate fi dezvoltata in re- gim de functionare indelungata, fc) Ing. LIVIU ARCADIU BELLU la 0 temperatura ambianta data, fara ca rezistorul s&-si modifice caractoristicile, ) Tenstunea nominal (Un) reprezinta tensiunea contin sau valoarea eficace a tensiunil alternative aplicat la bornele rezistorulul gi dedusd din retafia Un = | Pdn-Rn, @} Tenshunew nominal timita (Unlim) —reprezinta tensiunea maxima ce s@ poate ‘aplica rezis- toruluiIa_temperatura__mediulul ambiant, fara ca el sa so deterio- ree. f) Rezistenja criticd (Rio) re- prezinté valoarea maxima a re- Zistentel careia i se ‘aplica tensiunea nominala fimita. 9) Tensiunes olectromotoare de zgomot in sarcink (Ezg) re- prezinta valoaren eticace a ten- siunii aleatoare ce apare Ia bor nolo unui rezistor (nisurata In AV), atunci cind la bomele aces- tula’ se aplica o tensiune conte nua U. 1h) Factorul de zgomot (F sau Ezg/U) reprezinté raportul. mi- surat in JB dintre tensiunea de zgomot in sarcind $i tensiunea continua aplicatis. wise pe Brit vena oaana « Rebiee {ol reat raportata ta dfereni de Temporaturd care a determinst aceast® variatia gi se masoara In ior |) Temperatura ambi copresith temperatura "aru din imediata vecinatate a rezis- eka cind acesta nu disipé pu- Hh) Demet nerinal se. tee: reprezinta intervalul de femperaturi_ambianto in. limitele Garuia sé asigura functionarea do tunga durata a oe diclectricd ) prezinta valoarea tensiunii con finue care, aplicaté timp de un minut Inve terminalete’ rezisto’ rului si corpul sau, nu produce deteriorarea a epic retitonia: cts aa minaieie rerisiorulei gt corpus roprezinta nue 1} Plabiltates ini oo or apa i tn imp deo mm rul total de rezistoare ce disip& Puterea nominali. Pentru ferisioarele ce se fa bried In tara noastra, tole nominal, toleraniola si pu- in STAS. Mra Pent jele nominale An sint stabilite giruri_de valori ce sint corelate eu tolerantele, fiecare sir find, notat cu litera E gi un numa’ care indica numarul de vatori date intr-o decada. ree de valor sint E6 (20%), eee Ee eres eae (ory E80 U1). gh E1s2 ( oy indicate in) tabelur 1, valorile fling valabile cu mutti- ii gi submultiplil ior zecimall- ‘eniru Gazuri apeciale ae pbt fa (CONTINUARE IN FAG. 80) ALMANAH , TEHNIUM" 1 4 Tenntum 1905‘soerer awe) ee taf 6 [2b 2 Bae a a a oe z we [ites SS ena] ae lean ee ae | z x = }ee-az]a os leon os 3 200 Gy 9y/z0uDEyLO ” ayuiawin} : i i L ee ee ee dad 4 aiouces s200i8204 £ eae ee Paine vee sus A 3 syouaeG | supoiszae ‘oruwre | “ae nea zia| os few so _ i os Ley SaaS Os = [2 a] OS fee | ass Sjouigeg sroosesy ea a | 00. om Jee te) fees | ms ie oo ae ah 20a] ajowsw'> ajougag susaynZdy or = Ee alone so sen |b SO 3D o8isy SITS) SiRIRH - as | oo om Bari nt aies eae ale = — > Bg ee ‘O00: ave a ne ene Conese) Seiad Fivamenntel z ona! ee Ea SL bo | peut da auoroned aecblt zen Whe c OO yc oho 1s Oy oa pce S$. $2 gay "ity sonmiad acmscay 5 3 Tha Hoch) Oy yaulHinNNsG usu Ul sjowigs) asorsizay fu uiMay mun deci orice an eomponenta. a unui lant el {roacustic Hi-Fi, difuzoarel Bint in general alese dupa ureche", ‘Cauzelé sint multiple, Dégl o s8- fie de firme: producétoare pu. blicd unele caracteristici, cum ar {i raspunsul in frecventa, distor- siunea armonicd, altele retuza publicarea acestora, oferind amar torilor doar dinisnalunite, impe- danta nominala si, eventual, ni- ‘velul de putere racomancat, Ghiar 31 firmele care étectu- ead testele necesare se ba- teaza mal mult pe Impresia de Sscultara decit pe masuratorile de laborator. Compararea difuzbarelor re- prezinta 0 problema dificila do- parece Incercarile tehnice pre- Supun un mare numdr de teste gd laborator, iar masuratorile universal acceptate nu sint stan- dardizate, Dificultatea comparatil difu- zoarelot este ganerati si de tap- jul c& estimares calititilor este profund afectaté de conditille amblantai i care se face test ‘rea produsului. Dituzosrele au un oarecare rispuns in frecventa fntr-o ca mera mn un altul intro camera fara mobile. Ce trebule ciutat Intr-o- sala de demonstratle de incercare a Difuzoarelor pe care doriti si te cumpérat), sala care trebuie amenajata in med abligatoriu in flecare magazin care comercia- Mapazi acest tp de produs? Oscizia finala a cumpératorului ‘nu trebule Ivata dectt dupa o seria de audit cu diterite tipuri de in- inte, Bouli tipurl de difuzoare pat fi ascultate pentru a alege pe cal mal bun, care va: fi la rindul, bu comparat cu Un alt produs in con sifii cit mai apropiate de amplasa~ fea lor in apartamantul cum- iparatorulul, Astfel, pot fi ascultate 4—6 tipuri de boxe pe baza mae more auditiva care la un individ normal este foarte scurta, Un muzician antrenat poate {udeca sunetul gi calitatile ful in Faport cu altul ascultat la. un in- terval de 5 minuto, dar auditorul medi nu va fl in masurd #8 sesi- zeze diferenele inte sunetele emise prin dituzor decit daca |trece Imediat ta audierea_ ace- Iulag fragment musical. Evi ident, diferentole mari se pot se- [Size si dupa un timp mai: mde- Jungat, dar dacé vi intereseazd cu adovarat o marca buna de |ALMANAH , TEHNIUM" 1989 CUM SE ALEGE UN DIFUZOR boxa, mi nuante isi au impor- tanta’ lor 9i acestea nu pot ft [u-- decate decit lao comparatie imediata. Amplificatoru! utilizat trebuie $4 fie de acelasi tip cu el pe care I aval), dar aceasta TU ssts. o conditié primordiala acd puterea amplificatorulus din magazin este egala cu aceea @aparatului utilizat acasa, Este evident faptul ca, de pilda, nu trabule cumparat_ un sistem cu o putere de 100 W, cind amplificateru! ny are decit 20 W. Pozijla celul ce alegé o pere- che de boxe trebule sé fie in zona ofectiva de ascultare ste- feo, boxela trebuie asezate la aceeasi indifime, de proferinga, Gu Gea ulllizata 41 th apartamen-= tul cumpardtorulul, Difuzoarele fu un sunet diferit dupa pozitia in care sint plasate, De pilda, su- netele grave se aud mai bine dacd boxa este asazata jos docit daca en af plasata po o etajora Sau suspendata. Asezarea in unghi poate mari intensitatea sunetelor grave, Acustica sili In care sint prezentate difuzoarela — - CALIN STANCULESCU poate intluenta sunetul aces- tora. Moabilarea silii de Incer- care este tot atit de imporianta pentru acustica, Un sistem de boxe ale ciror sunete inalte se ‘aud. normal poate emite sunete ridente si metalice intr-o sala cu reverberatie. Pe de alta parte, 9 aceeasi incapere poste ame- liota sunetele fnalte ale unui sis- tem care ny le reda bine. Solutia Ideald consti. in: py barea unei perechi de boxe in Gonditil cit mai aprapiate de cele pe care le avem acasa Pentru a tealiza 0 comparajie buna intre doula sisteme A gi B este preterabil de ultilizat discur de cea mai bund calitate pe un pick-up da cea mai buna cal- fate, acd dorit! 54 proball bo- xele cu un disc care Tl aveti casa, acesta trebuie $a fie. In jat in Su it icale exacu- tate la orgé nu sint o sursa ideala de semnal, asa cum cred multe Chiar daca banda de frecventa a orgii este destul de larga, sure ei Pater is‘tul, prin natura sa formeazi si ‘cade lent. Un difuzor al cérul raspuns la semnaléle grave & fost artical exagerat prin feb nici do rezonanta poate parca ‘excelent pentru reproducerea ‘orgil, dar nu va reda deoit intr-un mod nesatisfacator timbrul unui violoncel, Deosebit de dificil este reda- fea sunetulul de tba cind per- cuilonistul actioneazé maturl- cilé, Conservarea claritayll in prezenia cymbalelor cere un réspuns excelent la sunetele as- cutite. Un alt test bun pentru sune- tole Tnalte il reprezinta_ sunetel trompetel cu surdina. Structura armonica a acestula merge din- colo de limitele audibilitayi, Sue netele clopotailor si triangulul care pot parea ascujite sint in fealitate upor de redat. Chiar dach frecventa lor tundamen- tala este ridicata, ale n-au Oo structuré armonicé energicé $i tree- obisnund ete bezath pe ventele fundamentale ale note- lor si-nu se ridica ping ja cele mai Inalle frecvente. Trebule 98 fit! stent! ta elarita- tea §/ usurin{a cu care puteti dis- tinge si identifica, instrumenteie in registru! superior, Acesta oste un indiciy de joasa distorsiune in réspunsul ta Inalte. trecvente. © ait importants caracteristica a prestafial sau a redarii sunste- lor inaite. de catre un. difuzor unitormitates — raspindiril in’ incapere. In trec- jase sunetul este ditu- este zat uniform (in unde concen- trios) in spafiul inconjurdtor, {recventele inaite, dimpatyiva, tind s& se concentreze Intr-un cere cu deschidere mica, deve- nind puternic directive". ‘Un di- fuzor care nu disperseazi uni- form sh ,naltele” poate fi bun daca punctul de ascultare. este situat pe axa lui, dar dafectuos in ceea ce priveste ,inaltele” daca ascultiterul este ‘situat in wen ta te fi luatia poat gi inwersa: dix fuzorul reda_ bine Inaltele” In afar axei gi prost pe axa. Uni producitor utilizes cornete gi tentile acustice pen- tru a dispersa ,inaltels" cel putin pe plan orizontal, Staba disper- Sle a aoestora produce nu numal un raspuns neuniform In treo venta In raport cu pozitia audito- rulul, dar detormeaza gi imagi- nea atereotonica pentru cei care Nu se agazé echidistant tata de difuzoare. Acest ofect este dato- rat faptulul c& frecventale joase ale unui instrument ajung 1a au- gitorul plasat prost_mult defa- zaia Tn raport cu Thalia frec- von}a. Ascultatorul tinde sa situ- ere frecventele joase__Intr-un punet din spatiu si cele Thalte in tr-altul, avind astfel 0. impresia deformata supra Imagini ste- r90. Pentru @ controla dire bule 88 va plasati mal intil alaturl de un difuzor care redé o bucaté bogata in sunate Inalte, Obser- vali daca nivelul acestora se di- minueazd cind va indepartati do axa difuzorului Succesiv, deplasayi-va in sala de ascultare si \apreciati daca imaginile stereo sint clare si dis- tinete, daca ele sint stalionare sau mobile. Muzica neclasica este optima pentru astel de teste, Muzica pop, in general, proving din. mixajul_unei benzi principale cu 8 sau 16 pista so- nore, Rezultatul nu este poate tun adevirat stereo", dar prin ‘acest proces "se obtin Imagin| Stereo foarte clare si precise. Un al treilea test pentru directi este sscultarea raspunsulul di- fuzoarelor la .zgomotul alb" care contine componente din toate trecventele. Utilizati un re- ceptor pe unde madil ca sursa de program $1 acordafl-l_Intre doua ‘statil, Zgomotul confuz care se aude este asemanator cu zgomotul alb. Ascultinds-t, deplasativa in jurul difuzorulul, fiind atenfi ta schimbariie even: tuale ale racteristicilor zg0- motulul, Asttel, puteli compara doud. sistema’ care reproduc zgomotul alb (ard a avea probla- mele ce se pun in cazul ascul tril unor bucali: muzicale. dife- rite, QO data familiarizati cu aceasta tehnici, va vati putea d seama de calitatea sunetulul gi daca raspunsul unui sistem este plat sau prezinta ,virfuri". Va veil putea da astis! seama dacd raspunsul este bun sau defec tuos echilibyrat. Sint ditiell de descris caracta- risticlle acestui zgomot El poate Hi comparat cu. zgomotul vintutut $4u_ al apel care curge, neavit caracteristicl tonale distincte: concentrare dé energie tonald fegiune onrecare a spec trulul sonor indica un virf al réspunsulul. Dacé sunetul este surd, raspunsul ta trecventele Inatte este probabil insuficient. Studiind comportarea la trec- vente joaae, trebule 38 fit} atenti {a requiaritatea gi extensia réspunsulul la sunetele grave. Fragmentele de muzica bogate jin. sunete grave produse de in- Strumentgie cu coarde ciupite sint excelente teste. Pasaje cin- fate (a toba sad plan sint de nse meénea recomandate pentru_in- ‘gercarea sunetelor grave. Cau- tati_un pasa) muzical unde linia melodica este descendent. Vai putea stabil cack raspunsul este plat sau exist dublarl Due | biarea (prin acest efect difuzo- ful feproduce armonicele mai mult deoit freeyenta fundamen- tall) este cauzath de o distor siune in joasd frecventi. ALMANAH STEAM 068 éUn bun difuzor trebule s4 alba un fispuns care scade regulat (fara dublare) pind la Inaudibil. Cu cit distorsiunea esto mai ‘mare cu atit se va resimti 51 du- blarea (care nu esta autenticul ‘sunet grav) Comparatia cu un alt diftizor araté deseor! acest fas sunet grav. Nu. sint_ multe reguti ger ae de care trebule sa-{i arnintesti cind se asculta difuzoarele, Sis- jemul sonor trebuie ascultat la nivelul preferat, Asigurati-va de PICK-UP ALMANAH ,,TEHNIUM* 1989 calltatea Iu ascultind difuroa- rele gi la_un nivel mal puternic. Trabula sf fit/ atenti ia eventua {ole vibralll s} zgomote care pot indica o constructie slabs sau un defect particular al sistemu- luk Aseultind [a un nivel sonor mal inal, va putetl face 0 idee despre posibilitatiie ascunse ale difuzoarelor, ds extensia dina- micii (posibilitatea de # suporta schimbarl puternice si naprevé- zute in volumul sonor), Compa find dowd boxe trebule 9a fit} si- ampll a ampll @ gurl c& au aceeas! putere. © ul- lima precautie esta acceaa dea ny asculta mult timp un acetagi dituzor sau sistem. Dupé o {: matate de ora da auditie sensibi- Matea se micsoreaza, ‘Trebuie fealizate gedinte scurte do as- cultare si, daca este necesar, ra- veniti In ‘alta zi. Rdbdarea vin- zatorulu| joaca un. fol Important si prin acoasta se distinge un au- tentic magazin specializat!Principata unitate producatoaré a echipamentsior de telecomunicafii cu fir din Romania - ,ELECTROMAGNETICA™ - a objinut in ultimif ani rezultate de seamd ce se regasesc in dotarea economie! nationale cu produse ale indus- } triei electrotehnice $i electronice, din care va prezentém: sl Resolverele decapolare AD-0 si bipolare sint convertoare electromecanice dé pozi- jie de tip semiabsolut, capabile sa trans- forme o informatie de tip deplasare unghiu- lara propriului rotor intr-un semnal de tip tensiune electricd pentru codificarea po- © | zitiel rotorului. Modul lor de lucru este sin- croresolver receptor, ceea ce permite cu- plarea directa la lantul cinematic al maginilor-unelte cu comenzi numerice cu gurub conductor. Resolverul AD-0 este utilizat la magini-u- nelte echipate cu comenzi numerics, roboti industriall si servosisteme, Caracteristici tehnice: — tensiunea de alimentare: 2 ~ 10 V; — gama de trecventa: 2 + 10 kHz. Amplitudinea erorii de baza: —clasa A: max. 1 um (2,16 min. arc); AUT NYY f/ENTILATO Miniventilatorul MV (6.1.2. este destinat faciril echipamentelor de. calcul si altor échipamente electtonice din cele mal di- verse domenil. MV 5.1.2. functioneaza in orice pozitie: temperatura ambiantd la tunctionare este de 0 relativa a mediulul @wW 20 + 10% V/— 15%) frecventa fn = 50 Hz: turatia nominala Nn = 2700 + 5% rot/min (sutlind in gol), uf TT RESOLVER, DECAPOLAR RD-O — clasa B: max, 2 um (4,32 min, are); — clasa G: max, 3 um (6,48 min, arc), —clasa B: max. 6 wm (12,96 min. arc).ERU Este un traductor de pozitie de tip sinero- | BIPOLAR T RU resolver receptor iolost servoaction ari. } t i R | > mplitudinea erori| de baza: ; 8 ‘OLAR TALIA 21 Glasa A: max. 7 min, ar RB/S — clasa B; max. 10 min, arc; — elasa C: max, 14 min. are, ® RESOL\ @ REDRESOR REMA 1207 — 12 V/7 A Acest tip de redresor este destinat incdrcarli baterillor de acumulatoare din dotarea au-) wehiculelor cu 0 capacitate de pind la 70 Ah si tensiunea nominala de 12 V. Redresorul te fi folosit gi la bateril de capacitéti mai mari, timpul de incdrcare marindu-se corespun- ator. REMA 1207-12 V/7 A este construit pentru alimentare de la rejeaua de curent alternatiy |monofazat de 220 v/50 Hz. Schema electrica a redresorulul este alcatuita din transformator de refea, punte redre-) leoare monofazata $i element regulator serie, Schema redresorulul asigura incarcarea bate lriei cu curent prestabillt. Prin intermediul unui cititor de curent se comanda elementul regu- Histor serie astfel incit tensiunea de iesire a redresorulul 84 fle automat reglata la 0 valoara ne~ pout care sa pete curantul prestabilit, in momentul incarearil bateriei, curentul (citit de un instrument) tinde catre minim, i ftensiunea tinde 4 creasca, cel mult pina la tensiunea redresata in gol, valoarea el fitni freglata in fabricd la coa 2,45...2,65 Velement (14,7...15,9 V). Schema redresorului asigura incarcarea unel baterii, oricit de descarcata ar fi, precum i fevitarea supraincarcaril acesteia, datorita tocmai inearcaril la un curent prestabillt, asigurin Isi'o protectie de supracurent si scurtcircult. 1 } ‘ALMANAH . TEHNIUM™ 1989)Siri descris este com- oe patru module: preampli- joru| pentru deza-magne- mplificatorul corector fe tors eta final gl ptabiiato- ful parametric. A nratreracterterg ja un_singur cané fiecare ined find projectat_ cir- cuitul” imprimat ‘in varianta stereo. Arsamblul esto conceput pentru intereanectarea opti Peduieior a pentru, Obtinerea unul randament maxim, Date tehnice. — impedanta de sarcina 4—8 11; — puterea 2x95 Wi — distorsiuni sub 0.5% —“‘caracteristica de. frecventa 20-20 000 Hz} — raport sem- Rai/zgemot minimum 70 dB, Preamplificatorul pentru doz magnetic’, prezentat in figura ‘1a este realizat cu dous tranzis~ toare de zgomot redus BC413 si renctii negative, una selective (ova dripotul R3, C3, Ra, C4), co de- termina caracteristica A’ (a) co- Fespunaitoare normei RIAA, STE Avo” Student FLORENTIN LUCACI Seeeessve0e00000000: Alimentarea se face la 20 V de la stabilizatorul parametric: din t= ura 4a. Circuitul imprimat pen- ru acest modul $i amplasarea compenentolor sint date, in scara 1:1, Tn figure 1b, Ca. detalii constructive: G5 sint slectrolitice cu tant C3, CA sint de tip stirofiex, toat pamaniaig ie Hes oe sau 0,5 W. Nu necesita r Conexiunile intre acest Tule” 90" OSCE: CO CRD Boxee nat de lungim| cit mai scurte. Sistemul trebule amplasat chiar Hoge intrarea de pick-up rmag- netic si gventwal soranat cu tabla de 0,5 mm. Caracteristici: —_sensibilitates 2 mV, abateri foarte mici de la A (u) standard, De la legirea PAT 36 poste scaate lesire pentru In- fegistrare pe magnetofon (cu regia) de nivel rae sau auto- ‘mat al inregistrari), Preamy = corector de ton, prezentat in figura 2a, ‘este realizat_ cu doud tranzis- toare de tip BCYSQVIIP, speciali- zate in etajele de intrare de au- Gintrecventa, prezentind carac- teristic! superioare. Datoritd eficiontel foarte ridi- cate a corectorulul Baxendall, Preampliticatorul nu este pre- azul cu regla| fiziologic, acesta neflind: necesar in cazul de fata, nicl chiar Ia niveiuri foarte mich Astiei, din P2 se regiesza samnaidie de frecventi joss, jar din P3-oele de frecven|a nalts. Alimentares se face la 24 V de ALMANAH ,,TEHNIUM® 1989fabillzatorul parametric Circuitul imprimat pentru ‘acest modul ¥ amplase Ponentalar sint dat 4:1, In figura 2b. Betalii constructive: C7, CB, 8, C11 sint electrolitice de 4,7 #F/25 V fabricate de IPRS cu ¢o- dul EG6315; C13, C14 sint mylar PEE Cis, C16, C17, C18 stiro- hex, Toate rezistenjele sint RPM, montajul — functioneazi—insd foarte bine gi cu razistente peli oula-carbon.” Nu necesita re \e Pe sractoratc; senalilitaten ‘aproximativ 200 mv, lesirea per~ fect adaptatd etajulul final, re- glaje ton foarte eficiente. Retpaua "de corectie a fost projectati pe acelasl cabla) cu Preamplificatorul, flind preva zule gdurl de acces pentru co- nexiunile cy potentiometre, Intrarea PA poate primi sem- nal si direct de ta pick-up cara- mic, tuner sats magnetoton. ‘Eipjul final, prezentat in figura 3A, este realizat cu urmatoarele componente active: eta} _pilat 2xBCYSQVIIP, tranzistoare com plementare 80139. si BD140, franzistoare finale 2x2N3O55H $1 tranzistorul BD139, montal pe Acoli! radiator cu | tranzlstow- rele finale, cur rolul de compen- sare termica a montajului. Alimentarea se face direct de la redresor (punta + filtral cal pujin 4 700 uF) cu 35 V, Circuitul Imprimat pentru. mo- dulul final si amplasarea com- ponentelor sint_ date, fa sca 1:1, In figura 38. Acesta este prevazut cu gauri pentru conec- tarea_celor ire! tranzistoare de pe_radiator. Detalli consyuctive: rezisten- jele R25, R26 Sint la 1.W, RPM sau policula-carbon, G21 este Selectionat in privinfa. curantului de fuga, card trebuie sa fio foarte mic; Ax este ales astfa! in- cit In emitorul tranzistorulul BD140 84 avem potentials) de aproximativ 17,5 V fata de masi in conditiile alimentari ia 36. Vv, Dacé redresorul tumizeaza o alté tensiune (apropiata insa de 35 Vj, masurala Up, valoarea Fix se. stabileste experimental astfel incit In punetul mentionat sa avern poteniialul Uy/2 fafi de masé, masurat cu un. voltimetru Gu fezistenta interna de cel putin 20 kN/V. C22 este optio- nal. G20 este mentat in extorio- ful montajutui, atenfie deci ta ALMANAH ,.TEMNIUM" 1989 SCARA 1:1 FIG.ib ioscurteireuit (a lesire. Din semire- glabilul $1 se. regieaza curentul prin tranzistoareie finale 242055, avind intrarea Ai in sourtcirouit I masa. Acest ourent trebule sa fie de-oca 80 ma. Intrarea A1 se foaga la iesirea Ala. preamplificatorului (deci cursorul potentiometrulul P) Fiind prevazut radiator unic pentru trel tranzistoare electrice et seoarate, acestea se monteazA prin. mtermediul unel toll! de fica gi pasta siliconica, folosind ‘suruburl metalice cu gaibe cera- mice. Stabilizlorul parametric. ore- zentat in figura 4a (capiajul 4b) turn gua rensiun pentru preamplifica- toare si o tensiune pentru un LED de conirol, Allmentarea $8 face de ia redensn ftrato. ounte si condensatar tiltrayj. Reco: fnand transtormatorul de refed Beleanto, puntes 3PMOS i 2x4 700 i:F/50 V. ‘Am optat pentru aranjarea modularé’ a intrequlul sistem, aceasta sporind Intelegerea. lo- lea a functillor fiecdrula, cit $1 jabilitatea ansambkulul ALMANAH ,,TEHNIUM® tay+20 Nee, L 3x PLI2Zpoet (tz @ ALMANAH ,.TEHNIUM* 1969hi-f base ‘DEFAZOR REGLABIL Ing. VASILE CIOBANITA Ti, 12,73,75 = BC 108 Th= 2N3819, BFW 10 Cirouitul bregentat in figura. 1 oan a ca foglabie, te fazei_ semnalelor icate Ia Intrare. Gircultul = gura_amplitudinea constants Semnaleior de egire 31 tunetio: neaza pin recvente de kHz. Distorsiunite introduse (masurate pein tian de deyine egal cu 1 V) niu depasesc 0.1%. Semnalete din colectorul i emitorul tranzistorului Ty sint defazate cu cea 180° 5, prin In- termediut repetoarsior realize anzistoarele T, $i Ts, ea 8 pupal RC. Modif ng valorle componentaier MAGNETICA| |) 4% Ing. C. VASILE cei Preamplificatorul este reallzat 7 dupa 0 schema clastcé 3) folo- | Sesto tranzistoare cu zgomot re- us i BC TORE. cuplat Primul tranzistor (T;) are cu- fantul de colector egal cu ct 100 uA, polarizarea hazel asig findu-st prin rezistenta de reac We ®;. Pentru componenta con- wa tranzistorul Ty luereazé ca fepetor pe emitor. astfal incit variatille de tenslune in cols jorvl Wranzistorulul Ty $e re" qisesc in emitorul Ill T>, Se ‘Sbiine o bund stabllizare a puncieior de functianare ta fiaiiile temperaturi st tensiunil de alimentare, Gurentul de co- tector al_trangistorulul T,. este ‘egal cu cca 3 MA, Prin elemen- le R,, Ry; Gy, Cy $1 C; cuprinse ina dous bucla de reactie se asi- guri caracteristica de trecventa corsspunzatoare normel RIAA, Etalul se alimenteaza cu ten= siuni cuprinse intre 18 si i24 Vv, prezinta o-amplificare de cca 35 AB sl azigura la lasiro un nivel de cea 20° mV. Distorsiunile neli- »niare mayurate la 10 kHz, pentru un semnal de’ jegire de 1 V. nu depasese 0.025%. eid be ana tenes sebiiaissedeen eae“Gorectoarele de ton sint_ cir is active (reactic negativa: s0- va) sau pasive (divizoare Eeondente de trecventa), inse- = intrun sistem de redare a Joretulul, in scopul _tealizaril “a caracteristici de trecvente “epale adaptata la exigentele Sutatorulul Gorectoarsle de ton pot co- jeje garacteristca de trecvonya \omplificatoarelor sau a traduc- intrare on RY Co Pa log. R2 eee Oa emit st Oa ia racteristicile acustice ale spa- {iutul in care so face auditia De asemenea, corectoarele de ton fac posibila modifi carac~ feristicli de. frecventa dupa. unele erterli sublective; este gtiut c& nil prefers ,joasele’, iar ali winaltal cots scares core. 8 jon, care permi larea se BOI a rw ‘oase si Inalte, este circuitul pa- vv din figura 1a, a cérui caracte- istica de transfer este indicat jn figura 1b, (Mentionam ca in te graficele din acest articol gate reprazontaté caracteristica ‘Ge transter corespunzatoare po- Bilei de maxima accentuare.) Componentele acestel schems ‘au urmatoarele valor! orienta: iva: Pt, P2 = 50 kit + 100 kn log Ri = 10 kn; Re = 1 kn, RS = Egaxn;c1= (a= 22 nF Ca = E aro oF, R3 asi doula se i separarea celor juni ale corectorului, Ri, Pt, R2, C1, C2} ea (C3, P2, C4); va- ei poate fi modificata in ALMANAH ,,TEHNIUM” 1889 a fel inclt din réspunsul com- binat al celor doua. sectiuni sa se obting un transfer convenabil. Go este inclus in schema pentru 8 bloca o evantualé compo- enti de curent continu si a evita astfel zgomotele care ar apdrea la actionares cursoare- fntrare RE CORECTOR (CATALIN LAZAROIU A OS 1 2 § 1 20 Han lor calor | daua, potentiom tr, datorita incarciri condensa- a pera de. valoril In functie de valorite compo nontelor utilizate in acest caree- tor accentuarea trecventelor si tuate la jimitele domeniulul de 20-20 000 Hz poate atnge 15 + 20 4B, uneori cu tendinta de restore in afar acestul dome- niu. Ford @ in amanunte, precizam cA accentuarea exce- Siva a frecvenjelor sub 40 Hz $i 15 KHz nu numal ca ate nutila, dar poate crea unole si- tuatll ‘da Instabllltate (riscul de aparitie a oscllatiilor infra gi ul céae tern orsiunil . in cele ce urmenzd prezentam unele modificari care pot fi Aduse la un corector de ton siv, existent intr-un amplificator Schema complet este indicata In figura 2; Fold de achema din igura 1a, varlanta propusd se redlizoazd prin adbugersa a oud condensatoare, trei_ rezts- tente $i cine comutatoare cu doud pazitil. in varianta stereo, ‘numatul camponentelor se du- bleazd, comutatoarele _folosite ‘vor avea 2 x 2 pazitil, de tip push- futon cu retinere sau glisante. In situatia in care comutatoa- A,B. C.D si E s@ afl in po- ia Indicata in figura 2, corec- torul are configuratia siandard, cu reas In frecventa. pre- zentat fn igure 1 valoritor corny enalet, ttodiee supliment cu mentiunea c& ele nu sint ori tice, se vor folosi relaiille de mai 5 = 262; 4 = 1 $00/G2; = 3A3, RB = 15/03, CB = C92. Th aceste relat, valorile con- densatoarelor $i _rezistentelor sint_exprimate tn nF gi, respec- tly, Tn kf, jar valorile componen- telor C1, G2, C3, C4, Fi, AZ, RS, P1 gi P2 sint cele indicate in fe gura 1a, ‘Avind in vedere relatiile de mai sus gi valorile standardizate ale componentelor —pasive, rezulta rmatoarete valorl: 4 = 88 kN; AS FE = 6,8 C6 = 1 nF. (Daca apar ten- dinte de instabilitate, se inseriazti cu cele doua extremititi ale po- tentiometrulul P2 cite © rezis- tenja de 270 ~ 470 £1) om face: in continuare cieva precizirl referitoare la folosicea acestel variante de corector, in- dicind, in figurile 3 = 5, risticile de transfer ale circuitu- lui, corespunzatoare diferitelor pozitii ale comutatoareior si pentru pozitia de. maxima ac Contuare a eelor doud otenti metre, (Caracteristica fof a eorectoruiu! pe poziia de atenuare tor jose si Inet t & foot indice to gra fica, deoarece ea nu diterd de aceea a corectorului standard, jar folosirea in aceasta pozitie se face foarte rar.) Introducerea_in circuit a con- densatorului C5, prin interme- diul comutatorulul A, are drept BS 002 of of urmare deplasarea spre frec- venfe joase a punctului de a incepe accentuarea cu roximativ © octava. Un efect similar 11 are introducerea con- densatorului C6 in circuit, prin eres comutatorutal | E, care ‘spre frecvenié Inaite punctul de ta care incepe accentuarea_cu aproximativ o oclava. Caracteristica de trans- fet a corectorulul cu comutatoa- rele A si E actionate este indi sak Sate ‘pra bnia plod, compar cu caracteristica inlaid. "reprozentata “prin ina punctata, Folosirea corectorulul In a- ceasti pozitie este indicata In cazurile In care elamentele com- ponente ale. sistemulul audio sint de calitate; in aceasta si- tualle este necesard numai o usoard. aecentuars a freevente- lor joase $1 inalte, Suntarea condensatorulul_ C2 cu’ rezistenta Rd, introdusa in circuit prin intermediul cormuta- torului 8, are drept rezultat limi- tarea accentuarl excesive a frecventelor foarte joase; in mod similar actioneazd {a frecventela inalte rezistenta AG, introdu: siroult rip. intermedius corte torulul 0. in acest fel sub 100 Hz gi peste 10 kHz, se formeazd doud paliere (linia plina) fata de: fronturile abrupte initiale (linia punctata) din figura 4. Se vede ctar din aceasta ura si trebuie subtiniat ca nu esta vorba do o inidturare a troc- ventelor sub 100 Hz $i peste 10 of 4 2 8 4 ac KHz kHz, ci numai o limitare a aces tora, Folosirea corectorulul in aceasta pozitie are drept rezul- lat imbundtatirea raportulul sem- nal/zgomat prin reducerea_par- fees en Ss ee jeasa (rumble), provenite de ta mecanismele nor | pick-tp-ut ieftine si a zgomotelor de freo- ven|& inalté (fist), provanite de la unele discuri si benzi de tip vechi. ‘De asemenea, I cazul redari unor inregistrari care favor zeazi aparitia oscilafilor de frecventa foarte joasi a mem- branei difuzoarelor, —limitarea accentuarii acestor freevente duce fa evitarea distorsiunilor, de intermodulatie. Limitares a¢- centuaril excesive a frecvente- Jor joase si inalte diminueaza riscul aparitiel oscilatilor intra $i ultrasonore in amplificateare imicroto- St a reac{lel acustice micro- hia) intre difuzoare foane sau pick-up-url, Caracteristica de transfer a corectorului de ton din figura 1 pune in evidenta faptul cA ace Gentuarea frecventolor joase i inalte incepe de ta aproximativ o octava in sus si in jos fata de frecvenja de 1 kHz, Ia care aie- nuarea este maximd, Aceasta. si- tuajie nu. corespunde cu one dare adecvata a spectrulul sem- nalelor varbirii, din punct de ve- dora al intafigibilitayi. Se stie ca par Imbunatafirea inteligibi- vorbirii, fedata prin sis- — ie de amplificare, se folosesc | circuite de prezentii, care cre- oS 4 2 5 4 to kHz ALMANAH , TEHNIUM* 1989.eard improsia de percepere a sunetelor intr-un plan . sonor propiat. De obicel, circuitele de prozonid sint fre selective, cu venta dé rezananta in dome~ niul 2+ 4 kHz, realizind © accen- tuare a acestor frecvenfe de 6 1208. ‘Varianta da corector prezen— tata poate oleri 0 caracteristica adeovati redaril Hh intro- duceres in cirouit a rezistentel RS, folosind comutatorul C._ In aceasta situatie, zona do ma- xima atenuare se deplasearé |a fala de zona cu plus, prezinté $i. impedanya r+ Gioaia de intrare, pentru a nu afecta parametril traductoarelor ia care se Cue pleaza corectorul. etajelor sau ‘Componeniele folosite in sche ma din figura 6 au urmatoarele 1, 63, CS = 2.2 wE/15 Vi We cd = 47 uFh Vv RI, Re = 470 ki $0 kn: fi; AB i AZ = 120 RB, RG = 33k; R10 = 270 0 Ril = 2.2 kf; TI, T2 = BC107, 8G108, BC171 5.8, Cele doua sje, repetorul pe ‘emitor si amplificatorul de ten- siune in montaj bootstrap, sint ao2z o,f pring intre 100 = 150 Hr in care 30 afd fundamental Golor mai mul{i vorbitor! este accentuata cu cea 5 + 6 4B, jar zona cu- prinsa Intre 3 = 4 kHz este ac- contuatd cu cea 10 = 12 08, Ca- racteristica de transfer a corec- toruly| in seaaatl poritle este in dicata Tn figura 6 (cu linie plina) si ofera voci cAldurd ¢! pene- tranta. ‘Aceasta coreciie este Intfinitd uneori sub denumirea FOR- MANT, deoarece ea accentu- (eara formantil de ordin superior, care mareas inteligibilitates_ vor: In cazul in care corectorul de ton 58 va realiza ca unitate inde- pasieh, reamintim urmatos- = atacul corectorulul trebuie si se facd pe o impedanta relativ mica (cijiva ki); —sarcina corectorului tre buie sa alba o valoare relativ mare (zoci de k’ “Teste necesaré compensa- rea atenuarii introduse de co- ectorul de ton, care in general este egald cu raportul A1/R2 Pentru valorile indicate mai sus, acest raport este al cu 10, ceea ce corespunde la o atenu- are a 20-48. Schema din figura 6 réspunde conditiiier formul mai sus, in ALMANAH ,,TEHNIUM™ 1989 ealizate dup scheme clasice. Intre aceste dou’ etaje este in- fercalat corectorul de ton, Co- mutatorul S1 si divizorul rezistiv, format din R4 si RS, permit elimi- narea corectorului dé ton, pen- tru a asculta sunetul direct, tard. corediil. Degi nu este absolut necesari, aceasti funclie exist in multe amplificatoare mo- dere HI-FI, eunoscuta sub ou mele de DEFEAT sau CANCEL. Eficientaacestel_ tuncyil consti, de fapt, In posibilitatea de com- parare rapi cp comutare) & Sunetulul ,inainte” gi dupa” oo Tectie, evidentiind pregnant. mo- dificarile introduse do. $i, in ultima instanjé, utilities acestula. ‘Varianta ‘do corector propusé mareste versatilitatea corecto- Tulul standard prin combinafile multiple Ge se pot obfine din cele cinci comutatoare, corelate cu diferita pozifii ale celor doud Perens, te fi'p ‘acestul eorector pow usd In evident fie prin v- qualizare pe un vobuloscop de 4 frecventa (20-20 000 Hz), \@ prin miisuratori obignuite, fo- Josind un generator de semnale sinusoidale. gi un milivoltmetru, sau prin ascultare. In acest din Urma eaz, este necesar sa 30 asi- gure un nivel de intensitate 90- hora > 90 dB. (Acest nivel este practic obtinut pantry © putere blectricd de 1 W pe difuzoare de randament mare, sau de 5 W pe difuzoare ou randament plasate la 1 m do ascuttator.) Prin asigurar acestui nivel of 18V RE de intensitate sonora, se poate conta pe ,liniarizarea” caracta- risticii de raspuns @ aparatulul auditiv uman. In caz contrat, adicé la niveiuri micl, conform curbelor Fletcher-Munson, _sint dezavantajate puternic tocmai frecvenjele joase si inalte, unde ncfloneaza corectorut de ton. 6COU PE id Neyo ru ION Cluck Sint bine cunoscute efecteie de reverberalle 9i ecou, ‘in pre- zent cunoscindu-se mai multe principii de realizare a acestora: ecou electronic cu memorii, banda magneticé etc. Montajul propus foloseste princlpiul ban- 2ii_magnetice, care cansta in In- registrarea semnalulu| pe bandé si culegerea lui cu un cap supli- mentar dupa un timp ,t" variabil functie de viteza de deplasare a benzii si distanta de montare a capulul suplimentar. rsonal_am folosit un mag- netefon MAIAK 205, dar se Paste utiliza orice tip, condita lind sa functionaze in’ regim de Inregistrare. Capul de citire suplimentar so monteaza In locu! sesizorulul de cap de banda, care se Indepar- teaza. ~~ Capul se lipeste cu cositor pe © 0 fisie de tabla, prinsé cu surub Pe place magnetafonului, in una din gaurite existent, Prima operatic consté. in sin- bilirea inaltimit capului $1 a po- zitiel fata de banda Pentru aceasta se desfac pro- vizoriu legaturile de la o pista a eeu ae a feaga fa noul “cap. Programul de pe banda: in« Wregistrata bine tret sa se . fara nici diferenta pa am- bele capers. Dupa aceea se trece la realizares preamplifica- torulul din figura 1. lagi preamplificatorulul se cupleaza printrun eondensator do 470 AF la intrarea de microton a magne— tofonului corespunzitoare pis 181 folosite Potentiometrul de -regiare a lungimit ecoulul se monteaza In locul, mufei REMOTE CON- ‘TROL, ‘Am folosit pista 2-3 cu regta- rea nivelului de ecou din poten: iometrul de regiare a nivelulul nregistrarl. PUNEREA IN FUNCTIUNE $1 REGLAJE Se cuplesza noul cap la intra: roa preamplificatorulul si 3e pune ‘magnetofonil pe _inregis- uate. kop eee stop eee (ear nt amplit= care maxima, fdrd cistorsiuni, 1a alingerea capulul_cuo. gurubel- nia mata in. continuare se Inregistreard cu ajutorul unui. microfon un Semnal pe banda. Acesta’ tre ule sa fie auzit In difuzoare te- verberat. Preamplificatorul se alimen- teazd chiar din _ magnetofon printr-o rezistena da 33 kit si in condensator de 100 uF/16 V. ALMANAH ,TEHNIUM™ 1969 |prezentat rial jos con {ine un modulator cu patru ca- hale, dintre care unul invers. Pri- ‘mele trel canale sint identice cu canalele: unui madulator clasic. Primul se aprinde a _notele veal, ‘doiles (a medi, al tel a Canalul negatiy se stings masura aprinderii celoriaite, 5 cazul fate) sint mai marcate. jul joculut de lumini este asigu- ‘rat de un transformator clasic de legro al cara) primar are 5 0. secun 00 tela sonal oat facut de un po- tentiometry liniar bobinat Telondial Sat negate te ma) 3 ea indopon: jen GANALUL DE Pan és eet ‘este apoi legat la un. circuit AC trece-jos, Compus sintico ceeistena de 100 11/0,5 W si un condensator \NAH , TEHNIUM™ 1989 MODULATOR PENTRU LUMINI DINAMICE Mr/400 ¥, Semnalul din acest 22 art este aplicat unl triad de “ GANALUL DE MEDIE FRECVENTA nal are UN Fegial de cu Sener cuit RC. de tip y wece-bendd com pus _dintr-o ree ae, de 120 00.5 _W $l un condanssior “de oa vi'Semnatul din. ire ‘este aplicat, ca fol ison tae dea terea_disponiblla acest i canal este de 1100 W. CALIN STANCULESCU CANAL a a ae LTA penetra tinier de 1 “eo 1 Curse: tal este conectat ta un filtry aa cameos inti-9. eT zistent pt wy Cs deni tu wet este ee ta un tne oe a nal, ‘aes Be legite | och c (oan cut CANALUL NEGATIV cite @ temporiare de 0. Mo lul negatiy este conectat intr Bunctoe asl ay ale trical cin eanalul de joes frecve| 6 GS ahi] #44646 $6.4 | 10s | | | | ik aatehibietit | pit Posie ALMANAH ,,TEHNIUM" 1989Tet sus on ihe E or. Gg sae Be JOS) | | | rose cee ate —44— oe a7. SS —289 —— —-— i Peer 2 MODULATOR: ALMANAH ,,TEHNIUM" 1989 cohi-fi PREAMPLIFICATOR PENTRU DOZA MAGNETICA ing. EMIL MARIAN Preamplificatorul pentru doza _electromagne- tied a-carui schema electric& este prazentata in Hulk oe Ipsaiconeh cli pace nich, In categoria mor lor |, El deyine ui matoarele perlormante: — tensiunea de alimentare U, = 12.V = rajecila egomatulul de hd & tensiunt ¢e limentare = 90 dB faportul semnal-zgomot S/N = 70 dB impedanta de intrare Z,= 47 ki. tensiunea de intrare U, = 3 mv tensiunea maxima de intrare Uy banda de frécventé t= 10 Hz" caracteristica de transfer: RIAA — TLD. = 0.09% = TID. = 0,01% Semnalul audio provenit de la doza electro- magneticd se aplica la intrarea montajulul, prin intermediul condensatorulul C1, grupului A2 C3 AS. Acesta reprecinté un filtru T, amplasat in sco- ul suprimaril Initiale a frecvenjelor inalte inutite, Situaie in afara spectrulul de audiotrecventa (t= 20 000 Hz), Prezenta lor ar putea deranja amplifi- carea genefalé a semnalulul util, cauzind, nu de Puline off, Intermodulatii nedorite Ulterior, semnalul audio se aplica la intrarea primului, eta) de amplificare, care conjine tran- zistorul T1. ‘Analizind configuratia electricd a acestuia, se observa oa s-a folosit un etal de amplificars cu dubli reactie negativ’. Rezistorul RB reprezinta © reactie Megativa de curent, liniarizeaza amplificarea etajulul in toaté banda de audio- frecventa. Efectul de lnjarizare este sport @! prin prezenja reristorului A7 care, alaturi de rolul de polarizars in ‘curent continuu al tranzistoruiui (impround cu rezistenta Ri), reprezintio a doua Feactie negativa. Aceasta este de tipul reactiilor nogative de tensiune. Ea imbundtéteste substan- tial functionarea liniara a etajului amplificator. In scopul. realizirii unui raport semnal-zoomot cit ‘mai ridicat, ¢-a utilizat un tranzistor cu zgomot propriu minim, situat In zona de functionare {tensiune-curent) optima din acest punct de ve- oobi) 0 spariio © pertubaitor aparute pe pesibilitati de aparitie a jor aparute pe fraseul de alimentare al stajulul ampliticator, 3-2 Py e prevazut un filtraj suplimentar, cu ajutorul gru- pului RS C2 C4, Din colectorul tranzistorulul T1, Semnaiul audio amplificat este aplicat, prin Inter- mediul condensatorulul C5, unel rejele pasive de coreciie ampltudine-frecvants, formatd din pul RQ C6 C7 R11 RIG Riz In acest m sbting ceraciesticn de transier RIAA necesara rediril corecte Inregistrarii imprimate pe discurl. Ulterior, prin intermadiu! condensatoru- iui C8, semnalul util se aplicé unui al doilea ata) de amplificare, care contine tranzistorul T2. Si la ‘acest eta] se observ prezenta unei reactii_ nega- tive da curent, care regiementeaza amplificarea faré. distorsiuni (rezistorul A117). De asemen ‘pare decuplarea suplimentara a sursel de al mentare, realizata de grupul AS C10 C41, Din colectorul tranzistorulut T2, semnalul audio am- plificat se aplicd unut etaj de isgire, de tip repetor pe emitor, care contine tranzistorul T3. El a fost prevazut In scopul fealizani unui tampon intre al dollea etaj de amplificare 31 tea montajului. In acest fol se abline o impadanta de iegire scazuta a montajului, propice adaptaril ja Intrarea unui amplificator de audiofrecventa de pi Grupul R20 C12 C13 realizeazi ace- lagi’ filtro} suplimentar al sursei de alimentare, prozont Ia toate etajele functonale ale prearl ficatorulul, REALIZARE PRACTICA §1 REGLAJE Montajul se tealizeazi in varianta stereo (sau gvadro) (p00 placuta de sticlostratiion placa! cu folie de cupru. Se vor lua toate precau{iile nece- sare acestui tip de montaje (traseu de masa gros de minimum 4 mm, lipsa buclei de masa, trasee seurte, respectarea configuratiel de cvadripol al fiecirui ota) funclional etc). Pentru obtinerea performanjelor specificate Initial, este obligato- tle ulilizarea componentelor electrics de cea mai bund ealitate, Se folosesc rezistoare de tip APM, Condensatoare ou tantal, mica sau multistrat ate. ‘Tranzistoarele de inteare (T1 gi a, we lec: feazd obligatoriu pentru zgomot minim, Jar fac- torul de amplificare in curent Naie = 600, Tranzis- toarole T2 si T2 af Nae = 400. Dupa realizares Bractica ‘a cablaltul Imprimat 5! amplasares componentelor, se veritica montajul, In special polaritafile condensatoarelor electrolitice. Intre- gul monta| se ecraneaza obligatoriu intr-0 cutie de tabla de fier cu perelli gros! de_minimum 1mm, Legarea a masa a cutiel-eoran se face, din punct de vedere elecric, Ia lesirea, montallul ate conexiunile ca primesc semnalul uti realizeaza obligatoriu cu cably ecranat Se allmenteazi montajul (tari cutia-ecran, cu inirarile conectate fa masa} 91 se verifica valorila tensiunitor continue indicate de schema elec rica. Se foloseste un voltmetru ou impedanté maro do intraro (Z = 1 Mi) in cazul aparitiel, in. punctele de functionars ale flecarul etaj de’ amplificare, a unei. diferente de tensiune mal mare de 2% fat de cea indics ‘se pot face mici modificarl In privinta polariza lor, Pentru etajul care contine tranzistorul T1, se modifica in limite mici (5%) valoarea rezistorulul Fa, tar pentru etajul care confine tranzistorul 12 valoarea rezistorulul Ria. La etajul de iesire nu ALMANAH ..TEHNIUM" 198986 {ac modificéri, decarece punictul sdu de func- | MEMORATOR Were nu eat criti. Precizate anterior, se introduce noni icp fretalee te rigicizeazl. cores- pungitor din punct de wer mecanic. Realizat i montat, ificatorul va eon firma pe deplin performantote inifiale, 73 Bervac Cacrese) TCA 150 T Acest circuit este un amplificator de putere de joasé frecventa coe oe in radiore- Ceptoare, _ radioreceptoars televizoare, magnetofoane ea Th multe ee ea in care pur terea utita nu, ircultul prezinta 0 provects termicdlinrsa. Datorita configurajiei interne a ojrcuitulul inte- “> |) grat, acesta prezinta urmatoarele avantaje: we ‘istigul In bucld. deschisd permite o bund Re reactle’ (dstorsiun nioh 9 Ge ssemene. pre wat |) Zinta un cigtig suficient in bucia inchisd (0 sensi hos bilitate ridicat a = preamplificatorul diferential, alimentat suisd de curent constant, prezinta @ bund Imani tate la rejectia sursei de alimentare, ss 3 Rez S ALMANAH ,,TEHNIUM™ 1989 apeAMPLIFICATOR 60W ‘ANDRE! KGCS Chitarigtii — imputé _—_deseor| amplificatoaralor —_tranzistorizate jatacul" prea lent of lipsa basilor plini, dar totusl moi”, iar iubitori de auditii HI ‘sunetul metalic, dur, in comparatie cu cele cu tu: burl electronice. Atacul insuficient rezida din valoarea mica & vitezel de cres- fere & impulsului (siew-rate) i din subdimensionarea etajulul ge alimontare, mal ales trans: formatorulul de retea, implini- rea celorlaite deziderate se rea- lizeaza prin teconsiderarea unor concept despre amplifi- catoarale tranzistorizate de pu- tore. A devenit clasica formula: eta] de intrare diferential, etal de ‘atac (driver) cu ampiificare in jensiuno cit mal mare, etaj final icomplementar. {in tipsa tranzistoarelor de putere pnp cu siliciu}, alimentare simetrica. Cu posibilitatile Gconstructori- jor amatorl garantarea perfor- manjelor in domenii tatgl de frecventaé nu se poate realiza far o reactie nagativa puter- nick, cu toate ca aceasta este sursa principalé a distorsiunitor de intermodulatia de. tranzitie (TIO), al caror mecanism a fost ‘explicat In paginile revistei Teh- nium, Impotriva acestor distor- siuni se folosesc diferite motode, dar regula de baza este liniarizarea ta maximum a fie carui etej, chiar si cu pretul re- ducerli amplificarii. Un ampiifi- cator cu mai multe etaje, tara reactie negativé locala in tlecare parte realizat cu. tranzistoare jente. cu bucla de reactie glo- bald, are toate sanseis sa devind instabil la samnale rapide, cu = TID fidicate, deci va suna oribil La amplificatorul props eta- jul de intrara. (172) este de tip diferential (prin. rezistentele din emitor), curentii de colector dé cea 0,5 mA, dictat de generato- Tul de curent T3, D1,.02. Semna- Iu se aplicd fa intrars, printr-un filtru ‘trece-jos (Rt, C2) tert prevenirea unor Impulsur prea Sbrupte da semnal — mijioc re simplu Reactia aplic si éficace impotriva TID, negativa gigbala se prin AI2, Ais, C3 C4 ld Intrarea_inversoare, rezisten- fele A12, R13 stabilind amplifi- barea necesara (de 38 de or! cea 92 dB), Amplificarsa AS «= #11 orl i og ag 1 0rl (21 8) in ultimil ani etajele da atac } aus sutect posts cole rl bstantiale. modifieari, In majo ritatea cazurilor -ele | asigurind amplificarea maxima in ten- siune in cadrul amplificatoare- lor, determinind de obleei. gi vi- feza de crestere @ imputsulul, Montajela cu sarcini bootstrap au disparut, cedind locul gene- ratoarelor de curent mai_mult sau mai putin complicate, even~ tual montajetor in contratimp. Driverul este realizat in mon- taj super — G (76, T7) In oxe- cutie da integrator rapid (R7 si C5) eu sarcina activi — gonera- torul de curent 74, liniarizat cu R15. nedecuplata. “Se remarcé valoarca relativ mare a curentu- lui de colector (20 mA) pentru asigurarea ataoulul etajutui final Sin conditi mal. pulls tavora- bile. Amplificarea etajulul este mal mare de 240 de ori (cca 48 dQ). Valoarea aceasta este mi- ima, depinzind de factorul beta al tranzistoarelor din etajul final Etajul final este clasicul cvasi- complementar, completat cur dioda DY, care Incearcd imbund~ tatjreasimetriel, Subliniez faptul cf solutia ideald ar f) fost utiliza rea tranzistoareior complemen- tare in etajul final, In ultimul timp -a analizat comportarea difuzoarelor sia filtrelor de separatia_din_ incin- tele acuslice si s-1 constatat ca acestea, in majoritatea cazuri- for, absorb, din amplificator un curent de 34 ofl mal mare de- ci cel nominal —(bineinjeles, dac8 amplificatorul. era capabli ‘$8 debitezs...) in regim de impul- ‘suri, perturbind serlos functio- area amplificatorulul. S-a tras concluzia cd un’ ampiificator bun, chiar daca este speciiicat peniru o impedanta de sarcind ajulul de 8 0, trebule sa lucreze peo sarcind de 2 f% ()), bingintetes ny jn regim permanent, Tranzistoarele finals sint ds tipul, KD502 sau KD503 (cu acestea tensiunea de alimentare poate fi maritd ta 2x35 ¥, puterea de iepira ajunaind la, 80 Wis 1) Cu 2N3085 nu se obtine viteza de crestere a impulsulul specifi- cata mal jos, datorita frecventel de taiere mai scazute, T, 79, D3, DS realireact pro- tectia la seurt, 04, DS. protejind jonotiun a. tranzistoarelor de mai sus Impotriva tensiunilor inverse. F23, GB este circuitul Beucherot, pentru modificarea fazel semnalulul la tracvente inalte, in scopul prevenirit auto oscilatilior. Acelag) scop ‘are si babina Lt (12 spire, sirma 21 mim -CuEm, bobinate pa R25), Transformatorul de retea va fi de cel putin 150 A (mono): gt 250 VA (stereo), puntea redresoare | 10 BM 1 ga patru diode Sie = 8110, tn nicl intr-un caz.8 PM. Electroliticll de tira) minim 2x4 700 uh/40 V. (se recomanda 2 x 10.000 uF), in paraiel cu | 0.1uF/250 ¥ tip PMP, = in ansamblu, avem un amplifie — cator cu amplificarea in bucld Se ou pull Se de orl (cca , cu o gatlvd de 68 ~ 32 = 38 dB. raspuns foarte bun ia 6 dreptunghiulare de 100, 1 40.000 Hz, Conform une tode relativ noi de testare, i2aza in paralal pe sarcit iclalé. de 4 0. un condena i 1.4 aF sl go ataca ampliicgor cu un semr ireptungl i 1 KHz In asa fol Ineit la i a se ob\ind puteréa. nominal. Ps scranul oscilescopulul gemma jul dreptunghiular nu are vole * rezinte numai_un mic cloc Ia ntul anterior, fara oscitayil Dispozitivele_ semiconductosre utilizate: 11, T2 = BG174a; T3 BC174, BC171; T4 = BD148: TB = D195" (fixet lzolat dar cu oon tact termio bun pe radiator nalilor), TS = BC2s6s, T7 = BD149; 78 = BCI71; T9= BCA. TiO = BD199, T11 — BOAO. Dio= dele D7, DB, 09 = F207, 1 ALMANAH , TEHNIUM!™etc, restul diodaior 1N414B. Este deosebit de importanta calitatea semireglabilului PT (curentul'de repaus), mai ales In cazul folosiril amplificatorulul fact imperfect ea §| deteria- loarelor —_ finale, se recomandé un radiator de cel putin 500. cm2, Pentru reglajul curentului de. repaus se w1 li¢a la intrare un semnal de 10 m¥ ia 20 kHz si se va regia Pl (incepind cu curso- ful dinspre colectorul lui 15) pina ta disparitia totald a distor. siunilor de neracor i ‘OSS- Over). Cel pretentios! pot mari Gurentul de‘ repaus pind 1a 120 Ae urmarind temperatura fina- oF. Performantele — amplificstorulul: ree, de iegire 60 Wa 0 sal w/8 2 in gama de 20 Hz — 21 KHz; = banda de trooventi 1a Pies = = 5 W, 16 Hz — 90 kHz: iteza de crestere a impul- 5 V/s; slunea da mn 485 mV pentri: puteres nein = Faportul semnal/eyomat 6B ALMANAH .TEHNIUM" 1969 = distorsiuni armonica < 0.5% iterea nominal in gama de BIBLIOGRAFIE 8. Barbat ga. — Ampiiice toare de joask frecventa, Bucu- opt), 1972 Hi-Fl Magazin, 18/1985 Anuar Rladiotechnika, 1862-1969 Colechiils revistelor Tehnium, Radio (UASS.), Radio Televic ia Electronika (R.P.B), Radio vechnike (R.P.U,),hi-fi ORGA DE LUMINI mi faa] ing, MIRCEA Circuitul a fost conceput nr turad de’ pemral de. hivel mic, (mireion, dozi de chitara tte), necesitind deci o proam- pplificare Initiala 2. Dat biilizatorul ar diapoaitie Surse de semnal cu nivel mare, dar maximum 300 mVef, pream- lificatorul general se poate Fansforma In miver. cain figura 4, eral {potentiometrul P,) chet onte el canale sa' tie ae cate cu un nivel de maximum 900 mVet 31 rogtal de nivel pe fie- care canal. Ceea ce Sant ate faptul ea acest Ula regia] (pe fiecare canal) se face in avalul circuitulul, gi nu. in amonte, cele trei canale find complet independents, A12— BM 281Tengiunea do AF necesara atacirii unul_ modulator de. lu- mina, numit din e@ in ce mal des ,orgi. de lumin'’, este objinuta, jin cole mal multe aplicatii de acest gen, de la bornele difuzo- rului unei instatafii de amplifi- care. Pentru separarea celor doua cirouite (lant de ampliti- care — orga de lumini) este ne- cesar un transformator, in gene- ral, ridicator de tensiune, Cuptarea_transformatorulul_ pe bornoia sarcinii (difuzorului),. Care are o valoare mica (4+ 8 11), apare ca un inconvenient major, prin fearaterares une part a pu fegire, Mai mult, infasu- primaré. a transformatoru- {ul d® Separare trebuie 84 siba°o- rezisunta suficient de mare nif anu Inearca etajul final al ul slectroacustic. Pe de “ats parte, intonsitatea luminii AUMNAH .TEHNIUM* 1989 Gorespunzitoare canalelor este Gependenta de nivelul sérnnalu ui ‘Apare astfel_necesar ca intra- fea _modulatorulul de jumina sé se faci — renuntind ta .servici- transformatorulul. — Inain- a potentiometrutul de voluin al lantului de redare, adica la i fea preampiificatorulul de re- dare. Acesta din urma confine 1 corectiile de redare ale unor surse de semnal, cum ar fi capul magnetic. doza magnetics, la ie sirea lui rezultind un rispuns «plat in frecventa. Decl un nivel constant pentru intreaga banda de trecvente AF. Acest lueru sa reel’ penitra clcultal de tata (fig. 2), prin cuplarea sursel semnal AF I un preampliticator pedani mare. de PREAMPLIFICATORUL Pentru preamplificarea _sem- nalului de intrare (de nivel mic) $-a.folosit unul din cele dou Emeliicmoare | operiionaie | a eompun L381 (6M361), Preamplificatorul tat ° me pesana mare de intrare (100 1). astel _cé nu se Inearca ‘sursa de semnal. Cistigul, pentru o tensiune de intrare'de § mVef, a fost calculat Pentru valoarea de 40 dB, dar, in lunctie de nivelul de intrare,’ se Poate ajusta_semireglabilu! do 10 kf din reactia, pantry o ten siune do legire de maximum 300 mV Daterité particularitatilor de constructie, oe se proteaza aplicatilior de semnal mic $i amen redus, Citi prea pliticatorului general (40. dB), datorité caractoristicli foarte bune de frecventa la semnal mic ru M361, implica o banda de fe foarte mari (> 100 kHz), astfel ca in aplicafille de zgomot mic, unde se cere oliminarea zgomotului de IF, aste necesara limitarea benzil superioare de frecvente ta valoarea de 20 kHz. Acest |ueru se realizeazé prin Cuplarea in paralel cu cor satorul de compensare interna a unei capacitayi C, = 3.9 pF Cuplarea surséi de semnal la intrarea: Fe een Be va face ot ligatoriu_printr-un ca- @ Care 86 va morta finel) de ferita, AMPLIFICATOARELE DE CANAL Raspunsuriie in frecventa, dupa care # fost calculat modu: latorul de lumina prezentat, se afla_in figura 1. Sa considerat ca 0 pant de 20 dB/dec pentru fiecare banda de lucru este sufi- Gienta §i acoperitoare, Mai mult, cele trei réspunsuri in frecventa se intersecteaza doud cite doua la 0 atenuare de 3 dB fata de ni- velul general de 40 dB — care nu trebuie si depiyeasca aceast’ waloare —, asiguting astiel gi 0 compunere corecté a culorilor, 7a5‘Cale rel amplificatoare de ca- nal vor actiona numai pentru banda de trecere la care au fost calculate, atenuind destul_ de puternic semnalele de frecventa Btraina, Canform figuril 1 sint in- dicate cele trei benzi de frec- vente: = ampiificatorul de joasa, treo- venta prezinta. unt réspuns de tip troce-jos pentru o banda de lu ‘IN; 40 => 200 Ha; amplificatarul de frecven- medie. are un raspuns de tip rece-banda pentru. frecvente intro 00" 2 000 Hz —amplificatorul de _ inaita freeventa prezinté un rispuns de tip trece-aue pentru © band de {recvente: § + 20 kHz. Deosrece raspunsurile in trec- vonta din figura 1 sint aproxi- mate prin asimptot 28 benzila de frecvent punzitoare celor trei amplifica- toare se vor micsora si mai mult, cfstigul la marginile benzilor de lucrs indleats anterior scazind cu 3.dB pentru fiecare tracventi de tringere, Irn ante pentru cele trei ampiticatoare "sint” irecventste cemrale ale fecdrei benzi de lu ra, ff snus: 100. Wie, THe of Cale tel amplificatoare de ca- nal sint atacate de acolagi ser- nal_(maximum 300 me), fiind calculate pentru acelasi 'cistig (40 d8), Circultele de reacfie asi- guia, ddpa frecventale de frin- gere ale figcarel benzi de lucru, © atenuare a amplificari| in circuit Tnchis cu o panti de = 20 dBvdec. in. cazul cind utilizatoral do- roste mai DUA Separare a ‘tecvenjolot Jeane 9 Thal, fata de cele medi, in sensul unei cres- teria atenudrii cu o panti de =40 dBydec, se preferé Inlocul- rea blocurilor de canal pentru frecvante ease: el Tnale cu c= -cultul din figura 3, Nulurile elrcuitelor de co manda si fort sint comune, ast- fol c& inainte de conectar mentaril se va detecta faza craion de tensiune. Rezistoare fabricate in R.S.R. (URMARE DIN PAG. 50) brica si rezistoare cu tolerante thai mich, st anume 025%, 0.2% 0.1%, 0.05%, 0.02% sau 0.01%. . Sirul de’ puteri indicate in STAS esta indicat in W) 0,05; 0,1; 0,125, 0,25 0,5; 1: 2: 3 4 5 6; 7; 8 9; 10, 16,26; 40; 50, 75, 100, 160; 250; 500. Rezistoarele. se marcheard in a in rezistenta_no- minalé gi toleranta si, in mod fa- cultativ, firma’ producatoare, data iabricatiel, codul firmei producaioare, norma tehnicé de Feforinta, tat de 2gomat. Sint, de exemplu, rezistoare ta care s@ vor nota in mod abliga- forlu sl puterea disipata, coefi- cientul de temperatura, ‘tensiu- B80 ea nominalé limita. In normete STAS 9108-74 se Indic codifi carea_literala a unitatilor de mésura, a toleranjeior $| & valo- filor rezistontai nominate a re Zistoarelor, Unitatile de masura se codificd cu A pentru ohmi, K pentru kiloohmi, M pentru me- gach, G pentiu gigaohmi si T entre tarraohmi. in notatie lie era {ine loc de virgula, de exam- lu 1K5 reprezinté 1,5 kt, Codl- icarea literal ' tolerantelor este indicata In tabslul 2, lar co- dul culotilor pentru rezistoare teste indicat in tabelil 3. in ara noastra rezistoarcie se fabrica la IPEE ,Electroarges", Tipurile fabricate” sint prezen- tate-In tabelul 4, unde s-au in- dicat rezistorul si modul de no- tare a tipulul constructiv, dome- niul de valori ale rezistentel no- minale, toleranjele rezistoarelor ain executle, seriiie de fabric: sirurite do valori ce se executs). factorul dé zgamot, tipul rezis- torulul, puterea disipaté nomi ala, fiabilitatea, domentul_no- minal de temperatura, tensiunea Rominaid, © schita a rezistorulu! cu indicarea dimensiunilor si ve~ foarea acestor dimensiuni. Cu fajutorul, acestul tabel sa pot identifica toate rezistoarete de fabricatie romaneascé (dupi di- mensiunile acestora) gi stabil tof parametrii Inscrigi ‘in tabel, BIBLIOGRAFIE Riad Ovidiu — Compornsgte electronic pasive, Catog, Editura Tehnica, Bucuet | ’ NN, Dragulanescu — Agend:ra- Gloslectronisulul, Gdtura "sh nica, Bucuresti, 1963 ALMANAH ,TEHNIUM" 189) —Ca integrat TDASB410 a fost elaborat de firma Philips pentru Schipsmanteie sucio de Iarg io um, Circultul indeplineste urmatoarele ro- = functionarea in regim stereo normal: — objinerea dintr-un semnal stereo a unel Imagin! sonore re laraite (Spatial Stereo); inere semnal monotonic a nut somnal pesudo weafonic se 88 reperti zeaza pe cele doua can -drpapta. a Cicculel comands doud LED-Utl pontru ata rea madulul de I ‘Girouul 9 rvelulofectulul peaudostereo > determinate de calitatea componentelor exto- flosre clrcultulul, care formemza.rejeaua (itl) fe separare, oaent circuitulul gh schema de ai zare sint prezentate mal jas. Gircu te Asal biat in capsula DIL cu 14 ‘orrninal ain plastic, tip SOT — 10203, 5 intMEMORATOR TDA 1046 este un amplifica- demodulator MA BiDN0 ce 82858} joarele etaje: 1 FI i a “4 eee re aude, TV We Ar. 14 Indlestor¢ a 48 Inte AR. 18 intrare RE, orCUM PROIECTAM O Ing. EMIL LUT Pentru orga de lumini reali- zaté sau utllizat urmatoarele configuratii de filtre cu amplini- eatoare operational 4. FTJ cu 12 dB/octeva (pen tru freoventale joasa) Reamintim pentru cititorit_ mai tineri co octava reprezinté un interval de reas Th, fe] pen- tru care frecventa 1, = 2f\. lar 12 dB atenuare de tensiune’ repre zinta © micgorare @ tensiunil la 0.25 din valoarea Iwata ca rete- rina, deoarace: a (dB) = +20 log a(V), unde: a (dB) = atenuare de tensiune, ex- primata in. dB. Decl pentru un FTJ cu free- venta de tdiere fo (adicé acea frecventa la care se Introduce 0 atenuare de 2-48), vom avea Ia 20 0 atenuare de 15 dB a som- faluiul, S-au notat in figura 2 va-~ lorite tensiunii sienuate, in voli, entr © tensiune de 1.V maxima banda. Rispunsul ta FT din figura 4 este de tip Butterworth de ordi- i a2 aA Aplicatie numerica: pentru fo, = 120 Hz, alegind C = 47 nF, se obting R= 20 kt 2. FTB cu supratensiune ridi- cath {pentru fracvenjele medil) Evident, un FTB foarte bun se poate objine prin utilizarea unul finru treee-ioe urmat de un tru trece-sus, llecare cu 12. d8/oc- tava atenuare in afara_ benzil (vezi 31 .Tehnium" nr. 3/1982). Binginjelés, se va Impune ca aceste doui fillre si alba 0 por- lune comuna de banda de tre- cere tfig. 3). Cu un singur _amplifiemor operational, utllizind _ configu- ratia din figura 4, s@ objine un {i tru trece-banda’ avind caracte- ristica din figura 5. jfeiatitie de calcul ale ‘titrului aint: = pentru trecve alia: geet | / Put Ry * 2aGR, Ay ALMANAH ,.TEHNIUM™ 1989 nul 2foy =