\\\ \\\ \\\ \\\\ \ \ Whee asian a O KOUTATE iN CADRUL FESTIVALULUI” GINTAREA ROMAAIEI” ~ {UU NNANOL TENNDU- @ Indreptar metodologic pentru constructorii amatori © Sursi de inspiratie si documentare pentru cercurile teh- nico-aplicative tori Intotdeauna, sai “aproape tntotdeauna, © nous aparitie editariala nagte cTteva Intrebiir firesti, fie ‘atunel eind 0 gAsest! pentru prima oard fa un chiogc de zlare sau th Nbrarli, fle dupB ce al parcurs deja @ parte sau tntregul cuprins al herb ima $i cea mai naturalé intrebare pe care i-o pul dumineata, stimate cititor, sint convins ca s-ar putes formule, In esenta, prin urmitoarele cuvinte: Era necesar acest Almanah «Tehniums? 6 bine, dal Era necesar, cu att mai mult cu ct nevoia lui ora de mai multi ‘vweme. Sa fim inst mai explici{t, Nu este o noutate pentru cal ce cltegte aceste rindur eA in fara noastra, cu deosebire th ultimil 16 anise dezvolté © grandioasa gi complex operd de edificare a societalii sotialiste Thultitateral dezvoltate. Acest proces conduce inst la situatia ca tinerotul, Inca de ta o virsté frageda, Tn vista de zi cu 2i, #8 vind in contact cu tehnica, cu c adevarata eclrilizalie tehnologict pe cate se stra- duio s& 0 inteleaga of 88 0 foloseascd. Mai tir gcoala, aga cum este ea conceputa, strins lagata hecesitatile economie’ noastre nation: iegte pe tindr In cadrul triadel Invatamfnt-cercetare- productie in aga fel Incft el sf st8ipineasca cit mai bine tehnologiilo necesare exercitiril profesici alese. ‘$i mal tirziv, productia st dinamica ei fara precedent pun pe tindr in fata situatiel de a conduce mijioace ide productio de o din ce In co mai Inalta complexttate, cea ce reclamé in permanent perfectionare profe- sionala gi acomodare ta noi tehnalogil da productie. In coretatie, dar gi cu imense implicatil fata de acest proces complex de tormare socioprofesionals, se dezvoltl 0 serie de pasiuni ce trabuie cultivate cu atontia cuvenita. Yorn stirul, aga cum este firesc, asupra pasiunilor legate de croatia tehnicé. Fard 58 negliiam aspectul tor deconectant, distractly sau lature lor utilitard, 88 zhhovim asupra intluentelor i Implicatilor profesionale ale pasiunilor tehnice. Nu e cazul s& construim tearil sotisticate, © mai simply de tnteles prin clteva exomplificari. Este neindoles faptal cf un pasionat al electronicii va fezolva probleme legate de electronica in vitoarea lui profesie muit mal-ugor si cu mai rmulte satisfacti! docit un altul. Un radioamator pasionat sau un pasio- © Stimutent protios pentru pasiunea constructorilor ama- nat al kartingulul va. event un electronist sau un soter de elité, dar, de ce sf nu o racunoagtem, cunogtinfele lor ar putea # pratioese gi In cadrul activitatii de pregatire pentru apararoa patriel. Un navomodelist sau un aeromodelist talentat cu sigurantd ‘ch poate deveni un strBlucit constructor ‘de nave sau de avioane. Exemplificarila ar putes continua Esential aste faptul cA, Inch de fimpuriu, pasiunile tehnice ii orienteazé pe copil spre crealia stiinfities gl tehnica, de caro lara nomstra are atfta nevoie, Nu aste aya de important 8 el, copilul, a inceput prin a arde un tranzistor sau prin 8 pata covorul cu un «revelatorn foto, ci c&i prin procedeale qi Infelegeroa specifica virstei, odati cu pasiunes pentru @ construl, a faco cu mina lui, copilul sau finérul descifreazS tainele naturil, realmente. igi insuseste 0 seria de cuncgtinje extrem de folost mari raspunsul 8 trecem ia @ doua, care pre- supunem ci ar suna cam asa: De ce aparo acest Almanah «Tehniums acum? Din mai multe mo- tive, dar 88. ne limitam s& enumerim doar clteva. In primul rind, pentru e8 et marcheaza prin anul ‘stu de aparitie — 1982 — aniversarea a 6) de ani de la faurirea Untunii Tineretului Comuni deosebit In viata tinorel generatil a pa Este in’ oblgnuinta erganizatil revalutionare & tineretului s& S8rbStoreasc marilo ovenimente din patria noastrd, inclusiv din propria sa activitate, prin intensificarea educatic! prin muncd si pentru munch rin actiuni care 88 sporeascé efortul la amplul proces. de edi list multilateral a patric! noastre. In acestel activititi, revistele «StiintA si tehnica» gf «Tehniums igi aduc 0 contributie specitica la stimu area creativitatii gtiintifice gi tehnice a tineretulily ia Almanahulul «Tehniums In acest moment irbitoresc vine si completeze mijloacale de culty vare a pasiunil pentru muncd, de orientare protesio- alia tineretuful, Indeosebi a elevulul, devenind stfel un instrument pretios de tucru. util In munca organelor U.T.C. lata gi de ce In prima parta a Alma- nahulul publicdin © serie de instrucfiuni gi regula-EEN | 1 alate FEE Ga MMM iti it ce a ian Te alc Hi if tli i aul Hille HAR ae Ha ssl aie eae it i | HG is eT — : patti (i = FET it fi HH Hl i Hil HH fi : pee eal itech Hie lt ee ee i BHM ca a euilieit HT iG i} AR ise Oi |e eH ei {tit Hit "i hit i, 48 ail ne Hi Pre a Cae ae SS He | is gs OE aE al tit i “ad nit nity We (AEROMODELISM, RAGHETOMODELISM, AUTOMODELISM SI NAVOMODELISM) | ORGANIZARE Concursul de modelism se or- ganizese’ penta tinerii cuprinsi in activitaten de pregatire a tinere- tulul pentru apBrares patriei, in cercurile tehnico-aplicative de mo- delism, constructor ai modelelor prezentale In concurs, care nu au participat ta camplonatele ropubli- Gane sau compelitille interjudetene de modeiism. 1. Etapa 1, lo nivetul corculul tehnico-aplicativ. Participa toti ti neril care activeszs in cadrul cercu- lui cu modetele aj e&ror construc- tori sint. 2, Etapa a tea, la nivelul judetu- lui. Participa minimum 5 (cinci) ‘sencurenti pentru fiecare categorie. 3, Etapa a (lla, finala pe tari. Participé echipela reprezentative ale judetelor formate din cistiga- torii etapei judefene la urmétoarele clase: re — aeromodale de zbor liber pla nor A-2; — rachetomodele, obligatoriu cu cole 3 tipurk rachetopian 25 Ns; rachetomodele cu stramer-pangli- 8 2,5 Ns; rachet& machetd zburé- toare 2,5 Ns; — automodele radiocomandé cu motor electric; Navomodele propulsate clase a Xa IL INDICATH TEHNICE Toste echipele vor prezenia tn concurs madelele In stare de func- onare, echipate complet. Nu se admit dect modele construite de participant, care respecid dimen- siunile categoriilor respective, ill, APRECIEREA REZULTATELOR La probe individuals, Ia flecare categoria In parte 91 pe echipe (cal PARASUTISM (LANSARE DIN AERONAVA CU ATERIZARE LA PUNCT FIX) | ORGANIZARE 51 DESFASURARE Concursurile de paragutism cu lansare din seronava gi aterizare la punet fix 80 organizeazi numai la proba individuala pentru tineril (bAlati gi fete) participanti la activi- taiea de progatia a tinerotulul pen- ni aparares patrial (categoria de virsta 16—20 de ani). Concursurile do paragutism sa desfigoard in doud etape: 1, Etapa ia nivelul asroclubu- rilor. Participa tinerii care se instru jesc in cadrul aerocluburiior exis- tente_in judate. 2, Finala pe fark. Particip’ t- neril_ pr Tn taberele centrale da pregétire a tinerotulul pentru apararoa patriel po protil de pare futism, il, PROBELE CONCURSULUI Concursul se va destgura ta o singurd proba: Precizia aterizAril la punct fix. Proba va consta dintr-o lansare individuald, de fa Indltimea de 860 m, cu declangare individual i pilotarea paragutel la punct fix Fiecare concurent va executa 5 lansari, I, MODUL DE APRECIERE Precizia eterizarilor se masoart fe 0 distanté de ping la 20m de la punctul zero; acordarea punctelor 80 face prin mAsuritori cu ruleta putin 3 categoril), clasamentul va fi fealizat prin aditionares punctelos obtinute, ® Pentru ciasamentul pe echipe, punctajul de echivalare intre cate- Goril este urmatorul: ‘Locul | —100 de puncte; locul |! — 90 de puncte; locul Ilt— 5 de puncte: focul IV— tide puncio 9.a.m.d pind fa locul 20, Concurentii care nu s-au prezen- tat ia start fh timpul stabil, elimi- ‘nati sau rotragi din concurs, nu primesc puncte si nu vor intra in calculares clasamentului po echi- Pe. Th cazul in care dol sau mai mutt! concurenti vor # fa egalitate de puncte, pe primul loc se: va clase Soncurentul cel mai tings. {aceasta avind procizia de 1 em), Lansatile in afara limitel maxime vor fi, din oficiu, eotate eu puncta- {ul_maxim: 20 m, Clasamentul se va intocmi prin adiionarea punctelor obtinute ta fiecare lansare in parte 9i realizarea apoi 2 mediel sritmetice a tuturor calor § lanséri. Th cazul in care doi sau mai multi concurenti vor fi la egalitate de puncte, cistigator va fi dectarat concurontul cel mai tins. IV. ALTE PRECIZARI Tn caz de timp netavorabil, is hotirirea conducerii cancursulul, cu _aprobarea C.C. al UTC. gi ACR, competitia se poate ter mina $1 cu doud lansisi de flecare eoncuret — Inainte de intrarea in concurs, flecare participant va oxecuta cel putin 2 lansari cu paraguta, —Lansirile se vor execiita cu respactarea strict® a tuturor regull- lor 31 conditillor prevazute In regu- lamentul Fadaratiel Aeranautice Roméne.1OSEF PADLAZzO, secreter al Federayiel Romane de Radicamatoriam Preocupin pentrs cunoasterca radioulul gi folosires acestuin sint ‘consemnate in Romania tn ‘da primelor douk decent ale seco- fului XOC In anil 1915—1916, mambrit ‘Cohorte: de cercetasi de la Liceul sdoniti Asano din Caracal tnvitau statia «Radio Bucurestiv, avind stu- dioul pe actuala strada a Nuferilor. Cu aceasti succinta istorle se poate vedea ef, inc deta ineeputul acestul secol, In fara noastra au existat numerogi tehnicieni care au pus bazele radiofoniel. Pe ling’ acest! specialisti, au axistat Ina numerogi alli pasionati dornici nu fnumal 4 cunoasca radioul, dar chiar 38 foloseascd la of Pentru ai desemna mai exact pe acestia din urma, astazi folosim: expresia larg cunoscutl de «radio | amatoris. Interesul pentru aceasta | noastra de aparitia In anul 1926 a primulul radioclub ta Craiova Ra- diociubul reunes pe totl cei inte Fesafi 58 gtie ct mai multe, s& tri ia ec i it te Me te ut i enh aaa Ha Hug! i te i fi a GL LA ted wilh Mah i He Hall tl i iin il 3 eM fttil lis HE A “5 Hide span ET aa a ifn! Hi HH | mith hh te Heatley tl in ie a Hin i i i a call a. ha il ile tila Hees at HAW i! i vd BE]r t ~ Hg fi BRE ti aly Hli [ i [i Ht i i iy privind navigatia sportiva Navigatia civil gi normele pentra raglementarea practicari navigatiel int pravizute In Decretul 431972 st H.CM. nr. 40/1973, care se pot Consulta la cApitinille din porturi, dup cum urmeara: ilor din ierea domicitiue tui solletatorcte b) Pentru judetele din vecini- ‘tatea lacurilor bucuregtene, ta ‘cipltiinia laculul Herdstrau 91 ‘cipitinia laculul Snagov; €) pentru judetele apropiate lacului Bicaz, la c&pitiinia facu- hei Bieaz: d) pentru celelalte judete din Interior, cam aint apropiate de ragul Timizoara, la cipitinia Portulul Timipoara. In spiritul Decratulul ne. 44371972 si HEM nr. 471074, navele ca Propulsie cu o putere @ motorulul mai mare de 45 CP, velierele con struite pentru caldtorii de lunga duraté si navelo cu sau 188 pro- pulsie cu o capacitate de inctreare de peste 10 tone matrice sint nave da categoria I. Toate nave mai mici celolatte Sint de categoria a Il-a i se Inscriu In registrul de evident’ al cApitini- Hlor pe baza unei cereri la care se anexeazA actele de dobindire a tehnice a navel, cu caracteristicile i, iar la cele cu mator 3 fotogratille navel. Detali asupra acester acte, Precum si a taxolor ce trebule Gepuse la autoritatilo de stat so ‘ebtin de la cipitaniile de parturi. Barcile cu motor, bircile cu rame, cu vele gi de sport din categoria a Tea vor avea un acanet de am barcatien, caro aste cliborat de cfipitinia de port. Navole de categoria ati-a care au navel gla motorulul, mutatit privind ‘schimbirlle de proprietari si con- ductori gi vizele anuale obtigatoril. ‘Se mantioneaza c& nu se admite plecarea navolor din porturi fark actele emise de céipitinit Net prevederilor De- ing. UU MAINESCU. erbitru internationalExplozin incontestabiti a informatie’ gtiinitice gi tehnico pe plan mondial impune ritmuri din ce in ce mei accelerate in stocares, cercetares gi valorificaren color mai im- partante realiz8ri In diverse domenii, Canfruntali permanent cu problema afirmari celor mai noi solutii tehnice, cu materializarea idellor novatoare, tinerii specialisti, membri ‘comistilor profesional-gtiinjfice, tinerii din intreprinderi, din institute de cercetare 9 0 sint, paradoxal, nu de putine orl, mai putin familiarizati eu complexa abjogra- tet Invonis Do aceen, I aoseto pagini realzato cu spriinel OWcluis do Stat voc o MACal, vi voin pune Ia diepasiis, stinab tor, cae slerverge ie: veeanie activitai' dumneavoastr, dorindu-v8 tuturer eel putin unui brevet, Mulfumim deosebit de calduros’9! pe aceasta cale conducert| O.5. M, toverdqutel inginer lan Marinescu, director adjunct ai O.S.1.M. care ne-a faciltat documentarca, sferindo-ne un pretios abr, ef tovardaulut inginer Vasile Dobre, cu care am colaborat direct in realizarea paginilor ce urmeazd, GFICIUL DE STAT PENTRU INVENT §1 MARCI Oliciut de Stat ru ra si Marci (0.S.1.M.) Te uaneearan atributil principale: —asiyur’ protectia creatiilor sstintitice 91 tehnice originale pro- ite de la solicitanii romani si strainl, depuss sub forms de ce- reri de brevete de inventie; —examineaz’ cererile de bre- vete de inventie din punct de ve dere al Indepliniri, de clitre aces- tea, a conditillor de bravetabilitate impuse de Legon nr. 62/1974 privind Sree # Inovatille, 9 acorda freee hehybcan ver — controleaza | urméragte valo- icarea inventillor romanesti ty fara gi tn alte tari; —asiguri informarea si docu- mentarea din brevete de invent a unititilor socialiste 94 specialist lor gin economia national —examineazd gl Integistrears mércite de fabrica, de comert 3 de serviclu, In scopul protejarii lor are rovetabilitate i Lag de Legos nr. 64/1974 der din detinitia Invent fore Const inventie, In i tea ated, care ora #1 progres fatd de dil consecut a tehnlell ‘mor- diale, care nu a mai fost breve-i a = ih Hi ii ali He fin ; faitne] i 4 AH if Ht nh uid Gad iia iG Hattie Weta citi cue Ht i + elie Lay ir ue i pi euul: “hs Hyer ene ak day | ee RBH ite au at ail LE ileaililh ile ie Hie Tene ne ie a : “als . aac : ti ae i o a2 = i la ue fe it lite Ui Hn feud ite Hal ii i ih iat ialUNITATILOR: SPECIALISTILOR DIN. ECONOMIA NATIONALA Oficiul de Stat pentru Inventii gi important berries el pe ‘anumite i “ bl rth INVENTILE ROMANESTI $1 APORTUL LOR INAnalizindu-sé miscarea de in ventil in perioada 1950—1980, se constatl c& dup& anul 1968 creati- vitatea romneasc @ cunascut o dezvoltare fara precedent, demon- strat prin faptul c& jumistate din inventiile brevetate In cei 75 de ani de le aparitia prime tegt privind protectia inventillor in Romania Sau depus iy tim 15 an\, con- secinté logicA a faptulul c& gtiinja ‘gf tehnica se bucurd de conditil excelente de afirmare, Rolul inventiiior aplicate in eco- homie a crescut an de an (6) de inventii aplicate in anii 1950—1955, tar in uti ani peste 6.000), ih ultimele trai decenii numarul aces- tora crescind de peste 100 de ori. Avantajele de ordin economic obfinute prin unlicarea inventor in perionda 1950-1980 se ridict a peste 25 miliarde de lei, din care Biblioteca Academisl Repu- lblicli Socialiste Romania Calea Victorisl nr. 125, sec- tor 1, 71102 Bucuresti, tel. 50.3043, Biblioteca Central de Stat a Republicii Socialiste Roma. nla Str. lon Ghica nr. 4, sector 4, 70018 Bucuresti, tel. 141957, 16 12.60 Biblioteca Centrala Pedago- ick Str. Zalornit ton nr. 12, sec~ tor 7, 2074 Bucuresti, tel. 13.48 21 Biblioteca Central Univer- sitard Str. Onegti nr. 1, sector 1, 7OI19 Bucuresti, tel. 16 28 75 Biblioteca Central Univer- sitard Mihai Eminescu» Str, Phewra ne. 4 18-600, asi, tel, 98Q/50700, Biblioteca Central Univer: sitard Str. Clinicilor nr. 2, Cu-3400, Cluj-Napoca, tel. 951/21092 Biblioteca Universitard Bd, V. Pérvan nr. 8, TM-1900, Timigoara Biblioteca Universitari Str. A. 1. Cuza nr. 13, OJ — 1100, Craiova Biblioteca Universitatii peste 22 miliarte obfinuio in ulti- mil 15 ani, Creares de invent din ce in ce mai eficiente a facut ca valoarea medio a stectulul econo- mic anual pe inventi aplicata $4 Crease do ta 23) mi de fo M1065 a 400 mil de fel tn 1980, Ta ukimi 15 ani, Invenio roma: nesti au participat, aléturi de in- ventiile din celelatte tri, Ix majori- tate industrializate, lao serie de saloane si expozitil (Bruxelles, Ge- neva, Nirenberg, Beno ete.), impu- nindu-se prin originalitates solu- tillor $i a modulul de rezoWvare, a scopulul pentru care au fost con- cepute. Cole peste 100 de medalil de aur cigtigate cu aceste prilejuri atosti, In fapt, stima de care se bucura inventatoril romani pe alte meridiane, Bd, Gh. Gheorghiu-Daj nv. 3, BY.2200, Brasov Biblioteca Institutulul_poli- tehnic «Gheorghe Gheor- ghiu-Doj» Calea Grivitel nr. 182, sector 8, 78122 Bucuresti, tel. 8027 92 Bibtioteca Institutului poll- tohnic «Traian Vuia» Str. Piatra Craiulul ne. 8 TM- 1900, Timigoara Biblioteca Institutulul poll- tehnic «Gheorghe Asachin Caloa 23 August nr, 22, 1S- 6600, las! Biblioteca Institutulul poli tehnic Str, Emil Isac nr. 5, CJ-3400, Cluj-Napoca Biblioteca Universititii Bd. Republicii nr. 47, GL- 200, Galati Biblioteca constructi Ba. Republicii nr. 176, sector 8 72282 Bucuresti, tel. 42 42.00 Biblioteca Institutului de pe- trol st gaze Bd. Bucuresti nr. 1, PH-2000, Ploiesti Biblioteca Institutulul agro- nomic «M. Bilcescu» Bd. Marasti nr. $9, sector 1, 7138 Bucurestl, tel, 1822.50, 71720 Institutulul de omer CE con STITT oon DESPRE el NLD? LN.LD. sau Institutul national de informare gi documentare este prin- ccipalul depozitar gi difuzor al infor- matic! stiintitice i tehnice tn Yara foastra. Publicatiile periodice sau neperiodice, serviciile de infor mare documentarl, cercetdrite bi- biiogratice, sinterele documentare, sistomu! informtraducerit sint doar clteva din instrumentele de fucru indispensabile tinerilor specialist, ‘cercetitori, ingineri, economigti etc. pe care 1.N.I.D. le pune la dispozitie in vederea utilizari oficiente a infor- matielexistente pe pian mondial si national. Din pacate, nu rareori aceste servicli sint putin cunoscute si utilizate frecvent in activitatea de zi STIATI GA... Jn lume spar anusl: ‘000 de raviste stiintitice i tehnice cu peste 2.000 000 do articole? © 200000 de cArti stiintifice ai tehnice? @ 450000 de brovete de in- ventie? 300 000 de rapoarte de cer 500000 do cataloage si prospects comerciale? @ 100000 de filme decumon- tare? ‘win timp ce citi un singur articol, In lume sint publicate ‘alte cinci pe aceaagi tema? wen fondul O.SUM, intr a nual cca 450000 de brevete de inventie din care doar 1 000 sint protejate juridic pe teritorlul {ari noastre, celelatte consti. tuind surse de idei co pot fi aplicate direct in activitaten practicé fark ca din aceasta SB rezutte obligatii materiale sau morale.ov ai fh marl litreprindori, institute: de cercetare si proiectare, institutt de_invitimint. superior etc. De-aceea, stimat) cititari, v8 ofe- rim sintetie'o prezentare a princi- palelor sarvicii ale ILN.1.D., consl- derind 8 numal utilizares color mex nol sisteme Informationale In orice domeniu de activitate vi poste a- duce suecesul dort In. munca dv. SERVICII DE INFORMARE DOCUMENTARA LALLD, asigur’ servicit de infor- mare documentara prin semnala- tea ja ii a articolelor de revista, crtilor, rapoartelor de cercetare, comunicaritor la manifestArile st Injifice, tezetor de dactorat etc., publicate In strainatate gi intrate {in fondurile institutului, traducer!- lor efectuate sau tn curs de efec- tuare in tard, precum si a cerceti- rilor bibliografice realizate de inst tut. De asamenes, |.N.1.D. difuzea- zh prin servicii specifice date si in- formatii tehnica-economice, selec- tate din literatura straind, potrivit cerintelor specitice ale beneticia. rilor. La cerere, 1.N.1,D. elaboreaza sinteze documentare $i efectueaz’ corcotie! bibl pe teme tor- mulate de beneticiarl LLN.ILD. ofera beneficiarilor xerocopii gi/sau tra ducerl dup& articole originale aflate in fondul evidentei contralizate. SERVICII AUXILIARE Biblioteca publicd oste Inzes- trata cu bogate fondu! documen- tare din cele mai importante do- moni gi ramuri ale gtlintel si teh- ‘nici. Biblioteca dispune de cata- loage sistematice q/ de © sald do fecha cetera. condi optime pentru consultarea materlalelor do- ‘cumentare. PERFECTIONAREA PROFESIONALA A’PERSONALULUI DIN'INFORMAREA DOCUMENTARA Asigurarea unei informar efi- ciente, complete si pertinente In ‘toate domeniile economie! gi vietit sociale necesita Insugirea unor cu- nostinie teoretice si practice In domeniul informarit documentare. Pentru realizirea acestui obiec- tly, |.NLLD, slaboreazd fuerae cu caracter neperiodic pentru insugi- ten gi partectionaren progatirl pro~ fesionale a personalutul oe lucrea- z& In sistemul national de intor- mare si documentare, precum 4! beneficiarilor acestel activitali specialigti din cercetaro, dezvol- tare tahnologica, Invatamint 9) pro- ductie. La carers, INLD. organi- zeaz’ cursurt de Informare docu- mentara, cu tematica preterata de beneticiari, cu o duratt de 2-4 zie, in Bucuresti gi in provincia, De asemenea, ILN.LO. asigura Indrumarsa metodologica a activi- ‘itil de Informare si documentare prin tunor specialigti la tunitatea benoticiar& gi prin furniza~ fea, la cerera, a unor materiale de recomandare privind organizarea informal, achizitia, prelucraren, Inmagazinarea, reg&sirea si difuza- rea informafillor, organizarea pro- pagan trio tic prin fo~ rea materiatuls documentar. IMPRUMUTURI DE CART! AND, pune ta dispozitia bene: ficiarlor ee 9! Brogurt din fondu- rile documentare propril prin Im- promuturt pe termen limita (15 zle pentru Bucuresti, 20 de zile pentru provinele), In ma&sura In care mate- rialul solicitat éste dlsponibil. Fondurile de documentare o- fera spre consultare directt: 3 000 titlurl de ravists tehnice de — (Bt 000 de calectii anv- 190.000 do c&rti, tratate, manu- ale, ghiduri, tc. aptrute fy paricada’ 19491981 In {ark gi striindtate. Mijloacele tehnice aflate in do- tarea NLD. permit executarea, ia corerea color interest, dupa mate- Figle spartinind institutulul, a ur- mitoarelor lucriri: xerocopil dup8 materiale ori- inal dupd micelles =r —traduceri din literatura stiimti- ic, tehnic& gi economica din pu- blicatii semnalate In lucrarile ela~ borate de specialist LN.D. SISTEME DE IN SISTEMUL PRODOC LNJ.D. pune la dispozitia spe- clalistilor serviciul de semnalare curenta a materiatelor documen- tare po teme stabilito in prealabil, Institutul propune 310 teme, bene- ficiarit putind solicita Informarea si pentru alte profiluri, potrivit pro- ocupairitor or, pentrs care fondul decumentar aj I.N.I.D. dispune de material documentar, La fiecare tema, beneficiarul prt mesto, fn tot cursul anulul, fige bk bliogratice PRODOC, care cuprind _ — datole bibllografice complate_ alg materialulul respectiv; nurni rul de inventar (cota), in biblioteca LNLD., af originalulul ta care se ‘elec pie petiolate Done '@ confinutulul. Codul PRODOC indica tema abordata de benoficiar; C.Z.U. (clasificarea re cimala universaia) incadreazé te- matic materialul tn sistemul gene INFORMARE. fal al cunogtintelor, descriptorii— earactorizeaza subiectul materia lulul prin notiunile-cheie utilizate fn textul acestuia. Ordonate dupa oricare din ole mentele de descriere tematic a continu, Neale PRODOC pot constitu baza cretrll unui fisiee ibliogratic propriu pentru rezol- yvarea cerintolor informationale ale benaficlarului. Efectulnd, po acest finer prove au caret be bi 3i Identitictnd materiale documentare utile, beneficiarul agate obine 09 be LN.LD, ongine ‘materiale sub forma de xerocople sau traducere. SISTEMUL SELECTDATA Sistemul SELECTDATA asigu- 14 difuzarea operativa, pe teme, a unor informatii stiintifice, tehnica i economice privind toate dome- niile gi ramurila economic! natio- 5 Sen? pale. Informatie sint selectate si prelucrate din literatura de specia- litate intrat& tn Institut sf cuprind: date statistice si de prognozi; in- dicatori tehnico-economick pre- zentari de firme, institutti, metode de calcul si proiectara; prezentari de noi produse, materi prime si materiale; descrierl de nob utile i tebnologll; date privind téri oi grupe de far ga. Aceste informatii sint Insotite do grafice, diagrame, schite, foto- formule, tabele etc. gi sint aifuzaia pe fol volante, permitind ‘astiel bonoficiaritor taptce, b&nci proprii de pe_tematica figcaruls. P pentru a voni in sptiinul benef ciaritor, sistemul SELECTDATA fe refara in tome care cupring fr: treaga problematic @ economi nationale. Beneficiarii pot solicita |nformedl de te SELECTDATA wi pentru alte tome in afore cator oferite de |i ate eee Hy ay se il eilieg taleeith tl tj Ea ich i i BR i ap 1 as H tis i! i La = iI iil if S soy at re = A - ' = i th = tt uit | “at ial iAVIATIE Sint bine cunoscute contributiile oamenitor de stint romani I progresele aviaticl. Sint, do a- semenea, tuturor familiare numele lui Coanda, Vuia, Viaicu, autentich pionies al aviatici moder- ne. ‘Mai putin cunoscuta sint olemontele Industrie! neronautice romanestl ee a Inrogistrat Tasemnate succese inca din decenille 3—4 ale acestul secol, ilustrate la Muzeul tehnic de motorul |.A.R., cu care au fost echipate avioane de tabricajie roma. eases In anii 1925 —1940 ISTORIA POLIGRAFIEI © magina manvalé tip Boston, tntrebuintata in tipografille sfirgitulul sec. XIX, ta care s-au tipa- rit, probabil, «Convorbin literares sau «Contem- poranuls, este un convingétor argument pentru a demonstra impactul «Galaxiel Gutenbera», HI-FI Nu, nu esteo instalatie cundrofonict, desi poate fi consideratd 0 combina ad-hoc. Un aparat de radio Baltic eSuper 10», aeen mai ieftina super- heterodingm, cum o spun reclamele epocil, cu lun sunet «clar, puternic, natural, incomparabiln, cul un gramofon al c8rui design stil retro poate inspira pe creatorii nostri contemporani de ape- rate High-Fidelity 17 ‘Aiie Younes eeaia 2Muzeul tehnic din Bucuresti s-a integrat In sistemul educati cla- sic. Astfel, In cadrul Muzeulul teh- hic eProt. ing. Dimitrie Leonida» se fac. prezentiri pentru public, in spocial pentru elovi, co vizeard analiza proceselor de descoperire stiintifica, Se cunoaste cB televi ziunea gi presa de nespecialitate Uneoti, In prezentarea unor des- coperitl, fenomens fizice etc, d formeaz8 tocmal aspectul concop- tual al fenomencior, Pentru 2-4 prezenta obiectiy, muzeul nostra ne la dispozitia celor intoresati in|, aparataj divers, In mare functional, precum g§/ posi unor lucrari practice, gta citeva din elementele pro- vo nostru instructiv-aduca- pus la diepozitia tinerllon: con ferinfe de apecialitate, pe teme do mare interes; expoziti temporare (una-doud, trimestrial); filma gtiin- fifies in colaborare cu LA.T.C: c&rtl 9i brevete In cadrul bibliote- cil; vizite organizate cu ghizi mu- reografl; mesa rotunde, Un rol deosebit in intelegorea expanatelor, leailor gi fenomenelor fizice pre- zentate In muzeu Ml au vititele orga- nitate cu ghizi muzeograll sau cu profesor de specialitate. In ca- drul acestor vizite se prezinté un ‘exponat in sectiune sau functional, Tn vederea realiziril unel {ectii, sau se prezinté un numar de main COMUNICATII Telefonul, ce inventie minuna- 4! Un telefon tip Eriesen, unica in Mureul tehnic, vi poate spune multe despre con- vorbirilo bunict lor nostri. fn evolutia lor functionala, structue ral, urmarindu-se. in acest car realizarea unel lectii de sintezi seu recapitulativé. Se pot prozenta atit aspectul functional al expanatelor, descoperiraa lagiler, teoremelor gi consacintele acestora, cit 9l im- ‘prejurdirilo particulare.cara au gene~ rat constructia aparatului, modut INREGISTRAREA SUNETULUI ind la prime uplicin au oxis- tat nists dligfentarea ‘oxcilatorulul; — intre musé fi Buetele Psi R se conecteazi . die’ om reristéh(s de 500-9 — in punetul 0 se cuplens’ gene- ratorul po o frecveajé din band8 3 ‘cu amplitudinea de 30-50 mV; —ih punctul P sau R se cones ebnectearit oxcilosoopul: —potentiometrul Py s agua cu cursorul pe poritin dinspre + 56 V: —se eupleazi alimentaren rejecteazh seri nalele de 107 MHz (Liss fig 2) gi jung la filtrul: teece-bandi 4 14.5 MHz. format din Ly — Li; (fg. 2) Jn continuare, aceste:semniale si amplificaie de tranzistoarcle Ty si Ty, si ajung In mixerul 3. La weest mincr se aplich si semnalul cu frec- venta variabili de 24,7~252 MHz ce soseste de ta tranzistorul Ty. de peo prizt a bobinei Ly4; acest semnal fe obtine din diferenia & dows sem- tale: a semnalului cu frecventa de 30,735 MHz generat de tranzistorul Ti (armonica a 3a a cristaluul de 10,245 MHz—Q,) si a semmalului generat de oscilaforul cu freeventa variabilt (VFO. fig. 4) cuiprins intre $,535—6,035 MHz Mixaren a: cestor doul semnale si obfinerea diferentei lor se fac cu mixerul 3 (fig, 2) La iesirea minerulad 3 este on filiru trece-bandi in limitele 24,7— 25.2 MHz, jin mixerul 2 se obtine serunalul de freeventé intermediar’ de 10,7 MHz, carceste selectat de filtrul treoe-bandi, format din Ly—L.,,, In continuare, feest_semnal este aplicat unt eta) eu dublu sens de amplificare (7, — Te In regim de receptie funnctioneuzd tranzistorul T,), dupl care travers seaz filtrul cu sristale (Q,~Qyh formator de semnal BLU. # ajunge ly umplificatorul de frecventt inter- meddiari (T,—T.) sare {ung numa in regim de receptie. Semoalul amplificat se aplich la mixerul echi Hibrat (D,—D,), impreund cu sem> nalul de bithi obfinut de ln genera- torul BFO {teanzistorul 7, find osc ator pilotat cu cristal, iar tranzistorul Tp separator-adaptor). Se poate se- Jeeta fe banda laterala, superioara, fic cea inferioard, folosind, prin co- mourare,: fie cristal Q; (BLSI fie Q, (BLU. Semnalul de joust free vent objinut la iesirea mixeruluit echilibrat este aplicat unui amplii- ‘enior formal din tranzistoarele T))— T, , De ls trangistorul T,, semnaleleBal ) REPRRC] e [FurRo} +] #2 : 7 aS ee. ror_}~|(1.5) ARt BLU fol aes “O7MHs i Air | [aor Miner Pate ea) micROrom LEMIS'E RECEPTE RAK. 2. (Bs Je DOM AGr FAL ee Tes] Pare ze] | [ARE] [mice | fose. sexoy | Lara | [ero | | 3 |” [aarasieel ANT. 78a T popsaL| ferro] farro%e| | MEO eyo! Leos | Ler 2) legen! seaplicl In amplifieatornl de ascultare (audio), care mm este fig ‘ml, precum si tt ampli replaj automat al annpliliceei (T, .) eu constanta. mare de aciionaré, spe- cific tuerului ai BLU. Pentmi ascul- tare se poate folosi orice tip de am- plifcator care si poatd permite au: difia fie tn e&yti fe in difazor, dupa preferin i. La acordul fy banda al oscilatora- lui eVFO> a fast folositi 0 secjan de lt un condensator variabil folosit fn receptorul «Albatros», la care sa addugat o demultiplicare mecanica cu raportul 1:20 Tinind seama si de demultiplicarea incorporat a ¢con- densatoruluivariabil, st ajurs lao demultiplicare total de ordinul 1 : 50, ‘care permite un acord foarte camod al semndlelor cu BLU. BREGIMUL DE EMISIE Scmnalul de la, migrofon este am- plifcat de tranzistoarele Ty 1g 38 fesle aplicat mixerului echibbrat 4 (MIXER 1), fmpeeuni cu semnatul BFO cules de pe infigurdrile Ly —L., La icyirea acestul mixer se obtine un seminal eu puriatoares s {cu band’ lateralh dubld Fittrul cu eristale (Q,—Q,) selec: Teazi_una din benzike laterals: Sem- nalul cu BLU este aplicat amplifica- torului cu frecventa de 10.7 MHz (f') si traversind filtrul trece-bandi (Li 1) aiunge te mizeru! 3, undgs im preund cu. semnalul cu. freeven filme riabila de 24,7—25,2 MHz, forniaprin diferent, semnalell necesar Ja tmisie, cuprins tn limitele 14,0— 145 MHz Cules de pe infitgucarca Lie Semnalul crayerseazd un filtru de rejectare a semnalelor de 10,7 MHz (se). gi este aplicat primului_ eta) amplificator al emithtorului (Toh Primele dowk tranzistoare ale emild- torului (Ty_=T,3) sint alimentate cu tensiunca de 12°, iar ultimele dout, final si final, ct tensiunea de. 24 ¥, ranzistorul Ty, (BD139} cane ae un inputsde circa’’3 W, precum si Ty (BLY 94) cu un input de circa 30— 35 W. necesiti radintoare corespun- ditoare acesior puteri. Pentru a nu permite radierea de semnale perturbatoare (armonice ale freevenjel de 14 MHz) le fegirea emi- ‘{Mtorului, in. serie cu antena, se. va conecia un filtru trece-banda (14,0~ 14,$ MHz) cu impedanjele de intrare gi iesire de 75.0. Puterea utili radiatd in antend este de ordinul a 20=25 W (PEP) Curentul consumat de ultime- 42le etaje ale emigitorulul este de pind la 2.A (in egim de virf de modulate), ‘A fost folosit un alimentator ca eet din figura 5, Pentru a evita euplaje nedo- rite inize diferite etaje amplificatoare, fn multe cazuei an fost folosite Ia exe- cularea circuitelor rezonante toruri din ferita. Ih acest cau nua mat fost necesard ecranarea. acestora, ©, REALIZARE §1 REGLAJE Un element important in obinerea unor performanle mulfumitoare este filirul eu cristale formator de semnal cu BLU, Acesta a fost realizat in felul urmator: s-u milsurat freevena de rezonanpl a cristalelor folosind ‘moniajul din figura 6 AU fost selec- tale dout perechi de cristale dupa turmMtorul srileriu; frecrena de re- zonanii a cristalelor fieeiretperechi 2 difere cu maximum $0 Hz iar diferenta de freoventl dintre cristalele din perechi diferite si fie de ordinul eo 14-16 kKHe Dasd diferent este de 1S kHz, se obfine un filim cu ‘banda de trecere (la_nivelil 6 dB) de ordinul a 27 kHz In figura 2 se aratl modul de comectare a cris- talelor: Qs $1 Qe formas una din perechile selectate (indiferent care iar Qs 91 Qp cealaltd pereche; Pentru a Imbundtiti forma fron turilor benaii de trecers, au fost 0- neciate si cristalele rejectoare Qs si ‘Qu, unui pentru frontul anterior, iar celilalt pentru cel posterior, Pentru a putea vizualiza forma benzii de tre- cere a filtrulul oa cristale pe ecrantl unui osciloscop, a fost realizat mon- tajul din figura 7. Tranzistorul T, este un oscilator cu frecvenja ve i (10,7 MHz) modular in frecventf cu autor dio- dei varicap D, de um semnal in forma de dinte de ferdstriu (DF) Genera- torul de semnale in forma de DDF este realizat cu tranzistoatel: T,—T, Frecvenja de repetare a impulsurilor este de ordinul a 5 Hz. In continuare, tranzistoarele T,~Ty_reprezinth un amplificator (pentru frecvenie mici) al semnalului DDE, de la iesirea ci- ria semnalul este aplicat ka intrarea H_(baleiaj pe orizontald) a unui osciloscop. Se poate folosi oriee osc oscop la care 9 aplicl din exterior semnale DDF entra intrarea H. In acest mod, montajul din figum 7 Impreund cu osciloscopul folosit re- prezintt un yobuloscop. In continuare, se realizeazi mon- tajul itrutui cu cristale ca in figura & La incepuat mu se conecteazd cristalele de rejectic Qs si Qy- Ca circuit osc int LF-CF a fost folosit un traf — ide 107 MHz de ba. receptorul «Mamaian, cod 6006. A fost folosita numai infigurarea primark, care este previzuth eu print mediand, Se conec- Teazil si cele doul rezistoare de adap- tare de 680 0. ‘Pe una din intrisi w aplich semna- Tul cules de ta potenjiometrul P; (ig. 7) Actionind usupeamiceulus infiguririi Ly sia condensatorului vvariabil CV, aranjeazA ca pe oxeito: Scop @ apari forma caracteristicii amplitudine-frecvent a fitrulul (for- ma benzii de trecere) 0 imagine ase mifindtoare celei din figura 9 (curbe frasath cu negrub Reglind miezul bobinci, se uniformizcazh (simetrizea i) forma curbei Dact apar neunifor- mitiji de amplitudine pe palierul cx Tucleristled ai mart de 2-4) 00%) se va ajusta valoarea rezistoarelor R si Ry (Gg. 8), de regula, in sensul micgorfirii acesieia, Dupil aceea se conecteazs cristalul Qy, Acesta tre- Due sf aiba o asemenea frecven{a de rezonanta inch sh permith o rejects (Ge in stinga, fie in dreaptal ca ii figura 9, de maniern curbei eoloratFags (Fa) =f (Fag) (Aste) ‘Acces roglaj se face actionind asupra condensatorulai trimer cu care cris {alu respectiy este comectat In serie. Daci, de exemplu, cu ajutorul er: talului Qs am realizat ameliorarea frontului din stinga curbel (frecvenje mai mici, eristalul Q, va trebui Ly) Dupi ce este amplificat (Tj. Ts, Ts) culege printr-un divizor eapacitiv (Cro, Cy) Prin coniaciul 6 (1) ajunge la intra rea mixerului dubli (Lg) Tot aici s0- seyte sf semnalul dé la VFX. Sem- naful de joasi frecventi, rezultat tn rma procesului de mixare, trece prin comutatoral Ky si ajung: ta defazorul de jomsd recventt. Mai departe, prin filtrul. trece-jos (Ly, Cay Cya) $i prin conitactul & (0), se plied li intrarea preamplificatoru- i (Ty, Ty, Ta) De la iegirea aces- tia ajuinge Ja intrarea citcuitulal in- (TBA 790K, lar mai departe, contactul d (1) lu bornele ditu- zorului, Emisie. Contactele comite tatoare (a, b, 6 dy 6) Isi schimba. sta rea. Semnnalil furnizat de microfon trece prin contactel © (11) citre am- plificatorul de joash frecvent. Prin contactul d (11) ajungr ba intrarea SOB Lt 10 Ing. |. MIMAESCU YO ca, filirutui trecesjos (Ly, Ca. C34) Prin efeaua de defnzare’ gi comutatorul K, trove in etajul de mixare. Tot aici sosepte 41 oscilatia de ln VFX. Sem- nalol rezultat la icpirea mixerului apare la intrarea filtrului trece-band (LiCy, L3Cy LyCe), prin contactul b (11) El esic amplificat (T,, Ty T;) i transmis etajului final (T,. T.} Adaptarea cu antena se realizeazi prin intermediul unui Hitrazr (Ce, Ln Cisk PARTI COMPONENTE Filtru! trece-bandi (28-29,7 MHz} aasiguri o protectic a amplificatorului fai de alte posturi din afar benzil de radioamatori. Circuitul rezonant L,C, se acordeazt in jurul frecven- {el de 284 MHz, Circuitele rezonante LiC; i LsCy se acordenzit pe frec- Ventele de 31 MHz, respectiv 27 MELz, Bobinele se re pe. miezuri vecranate de tip FI. (10,7 MHz) din receploarcle «Glorian, Inffigurarca 12a bobinel L, confine 1,5. spire din CuEm ¢ 0,25 mm, Infigurarca 3-4 confine 7 spine, din aceeasi sir- ma. Inductantele L, si Ly au cite 7 spire, din stemit de Cum 0 0.3 mm. Preamplificatorul, Este realizat ¢u teanzistoarcle Ty, Ts si T) si am lfc semnalul de radiofrecventa cu les de la iesiten filtrului de banda. ircuitul sclectiv L4Cjg din colecto- Ful tranzistorului Ty se acordeart pe frecventa de 28.35 MHz, pentru ca, Impreund eu filtrul de la intrare, Si te realizeze o caracteristick de transfer similard celd din figura 1. Schema (cu cuplaj prin emitor) per mite objinerea unel amplificiri mari, fir st existe pericolul unei autor caclagi. ‘Teaselstord "T, ampliion in montaj BC. Bobina L; este iden- tied cu Ly gi Ly. Mixerele sint de tipul comutator inyersor eu transformator diferential, Diodele D, si Dy impreunt cu in- 46 Ing. N. ANDRIAN fagurarea 3-4 a bobinel L. formeaza un mixer, Potentiometrul P, ajuld la echilibrarea schemei. Celalalt mixer ‘confine aceeasi infligurare a bobi- nei Ly diodele Ds si Dy plus poten fiometral P,, Bobina Ly ye reali- geazi pe un for de ferité. Pnftgurarca 1-2 contine 3 spire din CuEm ++ mi- tase 0,25 mm, iar 3-4 confine 2x7 spire, din aceeasi simi. Bobi- areas realizeazd a dubli fir, In- cepulul nei sectiuni, Jegnt ev afir- fitul_celeilalte, realizeazl priza me- dianit (5), ‘Oscilatorul VFX, Pent n aves © stabilitate foarte bund la 28 MHz, s-a ales solujia mixtrii a dou’ sem- rnale, dintre care unul provine de la un oscilator cu euary (Th Se utili- zeazi un eristal de 107 MHz. Cir- suitul rezonant (Ly, Cor, Coad din colectorul tranzistorului Ty» este seordat pe 214 MHz Oscilatin de 214 MHz se aplicl la intrarea unui mixer de tipul comutator inversor, gu diode in incl (Ds-Dy) Lao alta intrare & mixerului vine semnalul de la VFO (66-83 MHz), Oscilataral (Ty2) este de tipul Vackar-uTeslan, ‘Tranzistonul T,, realizeai o sepax rare intre mixer si oscilator. Cireui- tul acordat Ly (3-4) — Cyy tezoncaz peo frecvenja de cca 24,35 MHz Amplificatoral separator T,) hucrea~ 2A in conexiune BC. In colector are lun circuit acordat pe 29,1 MH Bo- bina Ly s realizeaz’ pe 0 carcasi ssimilara celor folosite de L,-L,. Ea contine un numir de 6 spire din ‘CuEm 4 0.35 mm. Bobina L, se tealizeazd pe un tor de ferité. Infa- surarea 34 contine 10 spire din CuEm + mitase 6 0,25 mm, iar 1-2 Sontine 2 spire, din’ aceeagi sirma, Bobina Lyo se realizeaza pe acelagt tip de miez ca Ly Inffisurarea 1-2 ‘contine 7 spire din CuEm © 0,3 mm. iar 3-4 are 2,5 spire din acceasi mi. Ly, se realizeazi pe 0 carcast tip F.L. de 470 kHz, din receptourels«Coram, «Alfan ete si confine 8 spire din CuEm 9 0,25 mm. Defazorul de radiofrecven{a tre: buie 8 realizeze 0 defazare de 90° intre semmnalele din puncte R iS. Rejeaua este de tipul RC gi confine polentiometrul semireglabil P, si con- densatorul Cus Defazorul de audiofrecvents contine dowd celule RC care for- ‘meazl brajele unei punti echilibrate lao frecvent central in banda audio (intre 800-1 1 500 Hz, fn func~ de valorile componentelor) Peo diagonal ‘au conectat icgirile celor dowd mixere echilibrate, Pe ceatnltd diagonal este concctat filtrul troce- jos (FT). Intre semnalele din punc- tele K si 1 exist un defazaj de 90°. Filtrul treee:jos (FTI) confine 0 celui (Ly, Cry, Cre) Caracteristien de atenuiare se di tn figura 2 Bobina trebuie sk aibi 0 inductanl de 100 mH. Numirul de spire depinde de induetanja specific a miezului folosit. Pentru o inductanté specific de 400 nH/sp* tafagurarea 1-3 con: fine 200 de sping iar 2-3 contine 300 de spire, ambele din CuEm « O12 mm, ‘Amplificatorul de putere tn radiofreeven{t (RF) -este realizat foud tranzistoare cuplate prin emitor. Acest tip de conexiune este destul de stabil si asigurl o bund adaptare cu preamplificatoral Tran= zistorul Ty este de tipul BD 136-140, iar Ty) de ti 3375 sau BD (57-138. Botina Ly se vealgench spire din CuEm $ = $ OF vistenth de 2 W. ‘Amplificatoral de joast fr venfi are in componenja sa un Preamplificator (Ts, Ty, Ta) un amplificator de putere echipat ou un circuit ‘integrat de tip TBA 790 K. Pentni a putea regla volumul, po- tengiometeul P, se scoale pe panou. Semmalul furnizat de preamplifica- tor sic suficient pentru a fi preluat de amplificatorul de putere. Auditia se face Inir-un difuzor de 8 £2 cu puterea de 4 W. Din rezistenga Ry, ‘3 poate modifica amplificarea, Nu se Tecomandi 0 sciidere a valorii acestela sub 10 2 Condensator Cy) realizeark o limitare a benz redate, Etajul RAA este realizat ca tran- istorul Ty. Semnabul de comanda csie citles de la iesirea amplificatoru- tui de audiofreevenja (se gtie cl sem- nalul audio este direct proportional cu semnahil de radiofrecvensi tip SSB) Dup& redresare (Dyoh este amplificat si cules prin_intermediul potentiometrului P,. Din Ry Rig Col se regleazA timpul dupi care sistemul RAA intr in actiune sau inceteazA si actioncze, Tot aici st conecteazi si S-metrul Sursa de alimentare trebuie st furnizeze 0 tensiune de cca 33 V pentru etajul final, © tensiune de un. = mitas: 04 mm, bobinate pe o re 6c cca 17 V pentru jlimentarca etajelor preamplificatoargii a oscilatoarelor, © tensiune a V. pentru etajul de 56 ¥ peniny f monteart pe circuit Dupl cones: tarea transformatorului la retem, se misoart tensitinea in punctul’ A. Volumetrul trebuie s& inlice © ten- siune de cca 33 Vee. In punctul B voltmetrul trebuie si arate o ten- siune de 18 Vcc. Se conecteazii tran- xistorul T,, in montaj. In panctul C ve objine o tensiune cu 6-088 V mal mic& decit in punctul B. fn punctul 1 tensiunea trebuie st fie egal cu cea dlgdel Zener Dyy (56 Vi iar Up=Ue— KeplinscGrel. de wodiolise ven{f. ‘Potentiometral P, se reglea- zi cu cursorul spre tensiunca de 546 V. Condensatorul Cy se scoate din circuit, Se alimenteaza preampli- ficatorul (Te, Ts, Te) cu + ITY i + 56 V, iar amplificatorul final cu + 12 V, Generatorul de audio- freeventd s cupleazk intre punctul F gi mash, Amplitudingasemnalui zat trebuie st he de 10 mV virt Ja vir (wv) iar frecvenpa de 1 kHz, in punctul G se conectesizé oscllosco- pul peo bazt de timp de 2-5 ms/div, far etenuntorl pe, 3 Vidi. Se tegte Py pe ecranul o: are semnalal ampli eat. Rotirea se continu phot momentul objinerii unei amplitucl maxime. Punctul s¢_marcheazt Panou) aparatului Depiigires a tui corespunde unor distorsivnl mart ale semnalului, Amplitudinen sem lului furnizat de generator s¢ micgo- ‘eum pind cind in G se obtine anul ‘i amplitudines de con 30. mV¥v. ‘Oscilaxcopul se mut In. punctul H. Se lipeste Cay pe circuit 9! se veriticn ach semnaial apare amplifical, Estebine ca inaintea 01 nou (ace mativi pe care se efectueazt emisial, Filtra trece-jos (FT), Se revire [pe receptie. Generatorul sconce feazi tn punctul J, Semnatul fu zat peacesia trebuie sh fie de 10-mY. Se schimb freeventa intre 0 si 10 kHz (continu). Amplitadinca. sermnaluli in punctul H trebuie s& se schimbe, ‘urmind caracteristica filtrulal (fig. 2) Se trece generatorul in punctul F. iar oscilos: ‘punetul J, Se comutit pe emisie si so variaat frecvenfa in- tte 0 gi 10 kHz Pe osciloscop w va turmiiri aceeasi caracteristich (de la ‘operafia anterioard) Defazorul de AF. Se tree pe receptie. Generatorul rimine conce- tat in punctul F, iar osciloscopul in J. Se regleazi P, astfel incit_ amplitu- dinea semnalului si fie de 3 Yuv. Duupi. nocea, osciloscopul se deco ecteaz din J si se trece pe poritia ‘bara de timp extetioarin. Intrarile X fi Y se Jenga pe rind in J. Se regleaza Atenuatorul (¥) pind cind se obfine aceeas! deviatic pe vertical si pe orizontall. Prin conectares. simulta- ni w celor dowd intrari in punctul J trebuie st se objind 0 dreaptt Incli- nati Ia 45°, Dupl aceastl operatic se cupleazd intrarea Y in K si X in L (cau invers), Se_baleiazl freevenga audio Inte 0 91 3.5 kHz fn jurul frecventel de 13 kHz se obtine o figurd In form’ de cers In stinga gi in dreapta acestei frecvente se obtin figuri in formA de elipsk cu diameteul mare pe verticald sau pe ‘origontald, In fumetie de valoarea frecvente ‘Testarea VEX. Se alimenicart ca tengiune —ofcilarorulvariabil (VFO) In punctul M se conecteazd oxciloseopal Bam de timp.a acestula se fineazt pe 0.2.0.5 sidiv. iar ator nuatorul pe 02 V/div, In paralel cu osciloscopul s conectear frecvent- mgtrul numeric pe pozitia MHz Pe fecran trebuie sh aparl un seminal si- nusoidal, Dac nn oscileazi, se mi opte ¥ ndensatorilui Ca {o cazul unel Himitiri superioare sam inferioate a semnalului, se modifici -valoarea rezistenfei Ry» tn. vederea obfinerii unei limita simetrice. Dupi. faceea xe micsoreazi yaloarea con- densatorului C,, pind la disparitia limitirii, Dack amplitudines semna- fului esie mick, se micyoreaz# val fea condensatorului Cy) gis mi regte valoarea condensatorutul C33. Se controleaz’ daci acoperirea este ea necesari (6,683 MHzl Facto- ul de aeoperire se modifict din C,\. iar limita superioarh (inferiourd} se schimba din miezul bobine. Tot cu eeasil ocazie se etaloneaza si scala. Se deconectenrA —_alimentarea YFO-ului ¢ se cupleazt alimentarea oseilatorulul cu cuar| (XO). Tn. mune: ‘tul N se cupleazi freevenfmetrul qi ‘ostiloscopul. Baza de timp se re- geaz pe 01-02 psjdiv. Pack nu oscileazi, sc micyoreazi valoatea con- densatorului C;,. Dupi aceea se ‘mull ogeiloscopul gi Irecvensmetrul fn puhctul ©. Miezul bobinet Ly se regleaz’ pe maximum de semnal. Frecvenimetrul trebuie si indioe 2. MHz. Se alimenteaz din nou VEO-ul, iar frecventmetril gi osci- loseopul se trec in punctul P. Baza de timp rimine pe O ysidliv. Punc- tul O se scurictrcuiteazh la mas. Py se repleazh astfel incit In iegire (P) si apari un rezidina de purlAtor eft mai mic. Se deconecteasi strapul din O, Se fixcazh VEO-ul pe o frec- veni de 7,1 MHz, Se regleazh Cyy pind cind se obsine un semnal maxim. Freevenja indicath trebule si aiba valoarea de 28,5 MHz. Se reglenzi VFO-ul pe o freeventh de 7.9 MHz. Se mud oscilescopul in punctul R gi se alimenteazA tranzistorul T)» Se regleazh miezul bobinci Ly fa ve- derea obfinerii unui maxim, Free: venja misurati va avea valoaren de 29,3 MHz. Oscilascopul find conec- tat in R, se variazd frecven{a ascila- torului variabil de la un capht In celBlall al domeniului, Se observ act veliniariiatea este mai mare de 3-4B (0,707 din amplitudinves maxi- mi). In caz comtrar, se rectifich re- alajul din Cyy gi miezul bobinei Lyo, pink la objinerea recultatului dorit Reglarea defazorului RF. Mai inti este necesarh 0 ctalonare a osciloscopului, Generatorul de RF se Fepleazh pe o frecven|a de 28,8 MHz. Amplitudinea poate fi de cca 1-3 V. ‘Oscilascopul se trece pe pozitia «taza e timp exterioard, Intrarile X §i'¥ fe leagh pe rind la generator. Se re- gleazA atcnuatorul osciloscopului (Y) pind clad s¢ obtine acceas der pe vertical si pe orizontall. Prin coneetarea simultant a celor doula intriri ale osciloscopului la genera tor trebuie sh se obtini o dreapti inclinaté la 45°, In caz contrat, osc- loscopul preziniti o neliniaritate de faz $i trebuie Riculd o corectie prin- tr-o Tejea exterioart de felul celei ‘utligate in transceiver. Dupa ce et efectuat clalonarea, intrarea, Y_ se cupleaza tn R, iar X in $ (sau invers). Se regleazA valoarea, potentiometru- Tui Py astlel Incit pe cranul osci- Joscopuhi si se obtint 0 Miguel in forma de cere, Reglarea mixerului. Se asaz po- tentiomnetrul (P,) in pozitia cores- punztitonre ampliictrit zero. Oxci- oscopul se cuplead In punctul J, iar generatorel in punctul T. Baza de timp se comull pe 2-5 ma/div, iar atenuatorul pe 02 Widiv. VEO-ul se fixeazA pe 0 frecvenfi Fo in centrul benrii, Generatorul so rogleadt ¢ frecvenys Fo — 1,5 kblz cu ampli- tudinea de 1 Vvv. Pe asciloscop va aplirea un semnal de joast frecventh (1,5 kHz}. Comutatorul Ky x fixeaza Pe pozitia in care amplitudines sem- alului in punctul J este mai mici. ‘Din potenjiometrele semireglabile Py iP, se incearet objinerea unui mix nim ‘promunjat Pe cealalii pozitie a comutatorului K, semnalul irebuie si aib& 0 amplitudine de cel putin 05 Vu Se nchimbil frecrenja_gene- ratorului pe Fo + 13 kHz Comu- tatorul Ky se treoe pe poritia in care semnatul Fo — 5 kHz avea valoarea minimmi, In acest caz se ‘un-maxim al freeyented audio reaultate din mixarea VEO-ulu cu Fo + 15 kHz. Pe cealalth: poriie semnatul are 0 valoare mai mica ¢ cel pujin 20 dB. De aici se poate deduce cf exist 9 separare bunt inire BLI si BLS (banda Iaterald in- ferioard, respectiv. superioart), Se deconecizazi generatorul, Osci- Jascopul se leagk in punctul T. Baz de timp se comuth pe 01 ps/div. Daci pe ecran apare im reciduu de purtiior (semmal de ta VFX), se re~ {ugeazd valoarea potentiomettel 4 P; in vederen objineril nudri maxime Se cuplewz’ torul_in punctul J. Se fixeazi venji de 1,5 kHz, ou amplit de 2 Vw. Pe ecranul oscilose pare un semnal sinusoidal eu ai tudinea de cca 1 Vy So. mils freevenja. Valoarea acesieis este Fo plus sau minus 1,5 kHz, dupa eum comutatoru! K, este pe pozitia BLL sau BLS, Se muti generatorul din J in punctul F. Amplitidines semna: Tului se fixeazt In 19 mVev. Se men- fine fecvenja de 1,5 kHz 41 s0 (recepe emisie. Din Py se roteste pink tn momentul 0! (a. punctual T) 4 unui semnal de RF cv amplitudi- nnea de J. Vwv. Se variazt freevenia intre 0 si 10 kHz, Amptitudinea sem- nalului de radiofrecyenjt va avea 0 ‘ariatie corespunzMoare BA 152 f BAIT uf BA Ia 2 Ba 182 m3 1 BA 22 a fl fs BA 263 2a cupleazi © sarcind artificiald Gene- ratorul se cupleazi fn punctul F Freeventa se regleazt Ia 15 kHy. dar amplitudinea la S mVw/600 0 Osciloscopul se cupleaza paralel ps sarcina artificial. Se tree pe enti sie, Semnalul de radiofrecvenia. tec buic a aibi o amplitudine de cel putin 2730 Vwy, Daci mu, se mil- regte amplificarea etajulai AF (din P,) ‘Se regleard P; ptni cind semnalul lincepe si scadd. Se marcheazh punc- ful, Daci amplitudinea semnalului furnizat de generator se modifich in tre 3 gi 30 mY, sistemul RAA trebuie si mentin’ constant amplitudinca semnalului de RF, Daca la receptic amplificarca este prea micl, se modifict valoarea tui Py Se tree din nou pe emisic gi se schimbt pragul RAA sau se mon YeazA o rezistenti R* in paralel pe microfon (valoarca s¢ stabileste expe- rimental} Dupa citeva treceri succe- sive E-R gi reglaje ale potentiometre lor Py 91 Po. s@ ajunge la un com: promis acceptabil. In cazul In care semnalul in difuzor este prea puter- nic, s¢ monteazi o rezisten{a varin- bila in serie cu acosta, OA 50 AANTT OAs EFD 108 OA 52 EFD 109 OA” 53 EFD 108 OA 54 EFD 108 OA 56 EFD 108 | | OAST EFD 103 OA 58 EFD 108 : | OA so EFD 103 OA EFD 102 OA it ERD 108 | OA & EFD 108 a SA FIM ATENTI! @ Dupa ce atl terminat pasta de dinti din tub, pas- ‘tratl capacul de plastic! O simpld gaurd data eu bur ghiul, doud gaibe puse io capete gi un. gurub trecut prin milloc v8 vor scuti sa mal cautati distantiere a tuncl cind va trebuie aga ceva la un montaj, De ase- eau aruncat! nici tue ‘burile de plastic de la mingle de pix. Curajate cu putin alcool, ele vA vor servi la izotarea guruburilor de prin- dere a unui tranzistor pe ra- diator pentru a nu iega Intre doua tran cind ambele afl pe acelagi rac Cind dezizolat) nu aruncai plasticul rezul- ‘at, Pasteati acaste tubulete, deoarece v8 vor fi necesam la montarea tranzistoarelor pe circuitul Imprimat. Mom tind, de exemplu, un tubulet | fogu pe emitor, unul galben pe bazA ¢i altul albastru pe colector, realizali si o mon tare corecté i o izolare a terminalelor unul faya de ak ful, mal ales atuncl. cfnd uunut dintre terminals trebuie inversat. © Nu aruncati casoletele | de plastic In care ati cumpa- rat trigca, fructe, carne to- cat sau chiar Tnghetats Cind demontati un aparat, punati elementele compo- nente tn aceste casolste gi ‘iu lo. veti mal cAuta apol cu lanterna pa sub masa. De | asemenea, cind realizatl un montaj, plesele care trebuie plantate pe placa de circuit | imprimat le gasiti fa un loc. tot Th casoletl (daca In pre- alabil le-ati pus acolo!), Pentru btine ceara pentru schi se fierbe un amestec format din: 100 ceart, 60g rigind neagra, | 25 q saciz, 25g seu sau un- turd, pind ce se formeazd un sirop. Se toarna Intr-c cutle gi s0 las 58 se 3 | ceasca, Prin rlicire se tor meaza o cearh solida cu care se ung schiurile.Marcarea condensatoarolor se face In clar sau codificat prin inale, benzl sau puncte colorate. Codi cares este reglementatd prin reco- mandarea Comislei Electrotehnice Internationale — publicatia «C.E.|, — 620, La marcare se Inscriu: a) OBLIGATORW: — valoares, nominalé, exprimata In clar sau codificat, — unitatea de masura, exprimata in clar sau codificat; = toleranta valorii nominate, ex- primaté In clar (in procente sau in pF, pentru condensatoarele co- famice eu valoare mai mick de 40 pF) sau codificat, Pentru marca- roa codificata, pe lingd exprimarea in codul culorilor, se utilizeazd gi codificarea literala a tolerantelor. Tn tabelul nr. 1 sint specificate iiterele corespunzatoare tolerant lor, att terete din alfabetul latin, ccit gi din aifabetul rusasc. Astfel, un condensator avind inscriss va- loarea de 470 pF, iar sub valoare gi unitates de masurd litera F, are toleranta de 41%, iar la un conden sator de 33 pF litera F specitict © GONDENSATOARELOR toleranta do 41 pF. Tolerante codificate prin AN, AQ, P, 5, Ty %, Z sint utllizate in special la condensatoarele electrolitice si cu hirti. b) DUPA CAz: — polaritatea bornelor (la con- densatoarete electrolitics), ih ela —terminalul legat la armatura exterioar’, in olar (la condens toaele electrolitice §1 cu hirtie); —tensiunea de lucry (la con densatoarele slectralitice, ou hirtic 81 stirotiex), In clar seu coditicat — coaticientul de temperatura (la condensatoarele ceramice), care Teprezints o variatie pozitiva sau ‘fegativa a capacitatii datorata unel varlati a temperaturii de lucru, Coeticientul de temperatura se 6x- prima codificat in codul culorilor, c) FACULTATIV: — firma producétoare, sau codific —luna $i anul fabricatiel {unele firme prezinia eadificat, prin litere si cifre, anul si luna fabsicatiei); in clar 52 — codul de fabricatie ai conden- satorulul, specific fiecarel firme producsitoare; —norma de referinta, in clar; —frecvenia nominals (la co densatoarele fixe pentru curent ‘ternativ), in clat; — tipul de dielectric (Ja conden- satoarele ceramice) 30 exprima codificat titeral, Litera de cod difera de fa 0 firm& la alta pentru dielec~ trice similare; — categoria climatica (la con- densatoarele cu hirtie), codificata conform normalor internationale, specificindu-se plaja temperaturil de Iver — lichidul de impregnare (la con- densatoarele cu hirtie. metalizata) se exprimd codificat, specific 1 cael firme productitoare; —clasa condensatorulul, prin care se-specitict in clar sau codifi- Cat cosficjentul de temporaturs gi deriva valarii nominalea capacitati, dupa secvenja climatica din pro- Gramul Incercaritor de tip (la con- dengatoarele cu mic& gi ceramice).La condensatoarele cu dielectric polistiren (stirotlex), cind valoaroa Capacitatl este exprimeté In ph; tunitatea de maura nu este marc t8, Condensatoarele ceramice ajus- tabile (trimere) disc sint marcate in clar, lar cele tubulare sint ne marcate. Unie firme, ia marcarea In clar ‘a unitafil de mAsuré, pe ling’ no tarea cu pF, nF, AF, mal folosesc notarea unita{ilor pF cu U savmr Xeadificarea U.R.S.S.), a m0" de pF cu T, K sau 4 (coutlicavea U.R.S.S.) ¢/ a milloanelor de pF cu M, Ih tabalul nr, 2 sint exemplit cate corespondentele acestor no- tal cu vatorile normatizate. Uneor se foloseste codificarsa titerala @ tensiunilor de fucry nomi nala ale condonsatoarelor olectro- litice, cu hirtie gi fixe pentru curent alternatly, In tabelul nr. 9 este pre- Tontatd acoasté corespondanta de cod. La marcare, litera de cod corespunzitoare este imprimats sub valoarea nominald si toleranta corespunzateare, In figurile alatu- rate sint prezentate trei moduri de marearo in clar_mal deosebite, Astiel, un condensator marcat ca Jn figura 1 ara valoarea de 4 7000 pF £5%, adic primele dous cifre re- prezinté prima gi respectiv a doua clfra semnificativa, iar a tres clfra feprezints numarul de zerourl ce urmeazd primelor dou cifre de indicare a vatoril nominale, Indice te c9 so face In pF. Litera J (sau alta) semnificd toleranta codificata, Condensatoarele din figura 2 51 figura au valoarea de 47 pF 2,574 prezintl Sa 313 t 1 m, § % 2 TH! 10 Mw 47 ar=s25 TABELUL 1 TOLERANTA LITERA DE con ‘tera H (sau alta) semnified toleran- — cemnifica litera de cod corespun- ja codificata, iar litera U (eau alta —_zditoare tipului de dielectric specific. TABELUL 2 TABELUL 3 gee raeance 53dictintnchnanins ei =} Fkui fe din figura au urmBtoare- le semnificatli: a — coeficientul de temperatura; b — prima cifré semnificativ’: ¢ —a dova ciffa semnificativa: d — factorul de multiplicare; ® — toleranta; de fuera: Ne vom ocupa tn cele ce urmea- 28 de aplicarea codului culorlior la marcarea condensatoarelor. Tabe- Jul ne.4 reda detaliat codul culoriior utilizat, Dupa cum s@ poate consta- ta, factorul de multiplicare g! ten- slunile de lucru nominate difera | anumite tipuri de condensatoa’ Pentru acoessl culoare de baza (de exemplu, culoarea alb8, atunci cind semnifica factory! de multiplicare, este 10% pentru condensatoarele cu mick gl 10° pentru condensa- toarele cu hirtie, iar 9 tensiune indicata prin culoarea rosie este de 250 V pentru condensatoarele co- ramice, de 160 V pentru conden- satoarele stiroflex gi de 4'V pentru satoarele electrolitice cu do tip «picéturéy). fh — feper pentru indicares termi- nalulul conectat Ia armature exterioarti | —a treia cifra: semnificativas k — gama temperaturilor de tucru (pentru condensatoarele cu mica); m — clasa conde torvlul (epe- La unele condensatoare cerami- 9, cooficientul de temperaturd es- te dat de culoarea corpulul con- donsatoruiul. Condensatoarele ce- ramice care au numal trei benzi co- Jorate sint cu coeficlent de tempe- raturé mare $i cu toleranta In ge- ral cuprinsd intre ~20%, $1 + 80%; fa unelo din acestea (tip CLZ, CLY etc) se indicd prin a patra banda tipul dielectricului. La condensatoarele ceramice disc $1 plachet&, citirea indicatiilor codificata se face Incepind de la terminale, lar ia cele tubulare de ia Inolul mal gros, La condensa- toarele cu mick, sigeala indic& jsul de citire a culorilor, lar la cele cu mick tip buton prin banda neagra se marcheazi tot sensul de citire, La condensatoarels stirofiex culonrea ce reprezinti codificat ‘tensiunea de lucru este aplicat pe una din oxtremitati; ea indica, In acelagi timp, gi terminalul legat la armatura oxterioart. Condensatoarele ceramice tu- bulare se disting de rezistente prin aceea cB ultimele au doar patru Inele colarate, lar condensatoarele ceramics tubulare au cinci inele tubulare, din care cel de margine {da la care se incepe citiroa) este mai gros. In figuré sint prezentate citeva exemple tipice de coditicare pentru conden satoarele ceramics: (1) disc, paleta, tubulare, condensatoarele cu hirtie (I), cu mica (Ii), cu polies- tor (IV), condensatoarete electro litice cu tantal tip picétura (V), condensatcarele stiroflex (VI). Ing. ST, LOZNEANU Fiz. MARTON ENORE crime Tg <10 pF > 10 pF ‘Nebr EF 30% | Vo0es Med, Bor Yay Repuny hy Sd op LDY ME AO aa os ey Poapeanf Ve OA IAN Uo Grea a, TGalbent tia. Pay ae Paw | aoa L toh) me ond Nerds Gf) “Rinnai Valeryghid Te] nite Alaturat este schitata o clasitt cate sumara a condensatoaralor fixe dupa cele doua criterii de baz’, anume dupa natura dielec- tricului (critertul producatorului) gi dupa functia Indeptinitd in montal (criteriul heneficiarului). Din pune- tul de vedere al constructorului a- mator, functia pe care‘urmeaz® s& © Indeplineascaé In montaj con- densatorul este cunoscuts. Cum procedeazé atunci amatorul pentru alegerea tipulul constructiv adec- vat? Th primul rind, @! va trebul 8a alba in vedere caracteristicile ge nerale (eventual gi unele speciale) ale condensatoarelor: — capacitatea (valarea nomi nia), respectiv impedanta lao frecventi data; — toleranfa (abateres maxima de la valoarea_nominala); — comportares elimatica (limi ‘tele de temperatura admise, coefi- clentul de variatie cu temperature a valorii capacitati); = curentul de fuga (sau rezise tena de izclatis), respectiv tacto- tul de pierderi; — curentul maxim admis; — tensiunea nominala (limita) de tucru; — Stabilitatea in timp, respectiv durata, de. viats; — comportarea tn impulsuri (tac- torul dV/at); = aspectul fizie (forms, dimen- siunl, robustete, dispunerea ter- minaielor), Din toate acestea, fa care 58 a dauga, binefnteles, si pretul, ama- torul va trebul s4 decid’ singur care anume caracteristicl au o pondere mai insemnata pentru scopul pro- pus. ll vor ajuta in acest sens datele prezentate In tabelul nr. 1. Se ob- serva cl nu @ fost inclusé aici ten siunea nominalé de fucru (de a ceasta oricum nu witim s& tinem Cont) §i nici prezentarea fizich (de care vom tine cont la magazin, in functie de variantele existente) SB presupunem, de exemplu, ca Produso la ora actualé in lumo in cantitatt co millarde de buedti anual, con: ‘lv 25-30% din componentoto le exist aparat electronic — cit de cit mal complex — care sh nu contind una! sau mal multe condensatoare, De aici i importanta mate po care o ate cunoastorea tipurlior de condansatoare wxis- tenta, a caracteristicilor lor fundamentale (vatod limita), «mo CLAGIFIGAREA CONDENSATOARELOR Reverver se enero Cometaie | ||avem nevole de un candensator de filtra| c@ va echipa un redresor. Schema ne impune valoarea no- minala a capacitatit (respectiv ime pedanta In frecventa data de 50 Hz au 100 Hz, dupa tipul redresaril), jenis|uinea nominalé ds lucru a con- densaiorulul (cel putin egald cu jaloarea de virf a tensiunii redre- sate) $1 — mai putin avizibiln — ‘curentul maxim admis (s& nu uitam de IneBrearea brusch la pomite, cInd_numai rezistenta dlodelor si a Infagurarii secundare limiteaza curentull). Celelalie caracteristici (precizio, stabilitate, aspect tizic) sink mal putin importante tn cazul do fata si vom fine cont de ele sure in care vom aves posibilitaiea de a alege Intre mai multe tipurl existente, Din pacate, atunci efnd cumpa- ram un condensator nu ave po- sibilitatea 88 consultdm fa fata lo- ‘cului listele cu caracteristicile mai importante; acestea tac obiectul cataloagelor de produse, in treacat fie spus, gl ele foarte rare (mai trist ined, nu’ putem nici macer verifica dact piesa este bund sav detecta). i | i [al ‘AWELUL 1 tal fie | i i TABELLL 2 conoessaion | punerie se i [Reve pe Pitan 2 & 3 ELEMENT OF DERAZAL soa) PITRE LAR De REEEPTIE MULTIPLICATOR DE TENSIONE BLOGAD [NTERFERENTE LOCAL TRANZITORN BLOC Ay IMPULSURL COMUTARE: FinRAL RETER. eae red cerawe = er Te or Ifierie PREGMATA Tie METALIZATA HiRrie Fis POLLSTER BOBINAT i sata POLISTIREN POLIPROPILENA FRLIPRSPY TRELON Joust conoioan | CU AL SOLID 5 ‘cL TANTAL KESOLID ELecTROLTIC. |cu aNOD Frtar ‘CUTANTAL NESOUD CU FLIE CeauaTA co Tamm sono |_| mek ure ‘srietk TiPUR| — FRoRTecaN LAC MeTALIzATTABELUL 3 ESS ceves! Ties re a Br oT) mei ia] ers rome ston aio mio] ath m0 ‘hos jaan acre) sos 42 ata] m0) amo saree! soe ates] muas mie ate Smo Rewe| wees Sie) aa aN) AT aT san atts xs same| wai x1] sor won| mi mel sais alte ‘7 [avaceyvon | vivine or nas aii] i oe ere $i wees] ser wi: [user saws ee fae ae SC ee sate ate St xroe[scet 0,6—0,65 Vj) prin urmare putem calcula. rezistenta de protectie R in functie de curantul maxim dorit, Vaan! ¢H Mlutorul reletiel: Ry, (8) =0,6—O,85(V)/1,, (A) Ih cazul, DOSE Imag = 2A, ect R= =0250; "Rs se confectioneazs din constantan ¢ 11,5. mm, prin bobinare in aer (spirala fra su port, cu spirele departate). Tranzistorul 7; (2N3055, TIP905S, MJE3055) va fi montat pe un radi for clt_mal mare. (sute deem iar T, (60137, 8D199, 8O237, BDY 71 ele.) pe Un radiator mic in forms de U (cea 8 cm’). Tranzistoarele Ty 81 Ty (QN2IBA, RNZIDA, ON 3083, 2Ni711 etc.) nu necesita ra- diator, Pentru T, se paate fotosi si un model de putere mai mica, de pilda 2No222A, M. ALEXANDRU1 i; Et Sepeeeirie: aa a i: Sosssese see Sees il i 2 = i tt Ht i i i FE : i Prezentim al&turit constructia. unit stabilizetor ca. tensiunen fh de 6 V qi curentul maxim-de 300 mA,’ scare poate fi utiliza ov rezultate foarte bune pentry alimentaren. de la feled & radioneceptourclor «Albatros, Schema de principiu (lig 1) este slasict. Transformatorul de tetea, Ti, fire secundaral dimensionat pentru 8-9 V/S0) mA. Punter D,—D, ate monolitica (la minimum V/O,S A) sau realizat din patr diode 1 N_4002—1 N 4007. Conden- sitoarele C, 3i Ca, epale (intte 22 100° nF), scurtcireniteazd eventualti MARK ANORES paraziti de radiofreeveny din vecun- arul_ transformacorulul Condensi« toral de filtraj, Cy, este de 2200 iF cel putin. | 500, iF) Ie 16~25 V, "de preferinga cu (erminalele de aseeagi parte, Dioda LED are rolul de indicator de functionare, find mortal pe pe- relcl frontal al cutiel ce va adaposti alimentatorul Rezistenta R, se alege ast(el tnclt 4 limites Ia ‘valoarca maxim admis curental prin LED, De exempli, pentiu un LED de 20 mA, eu o cidere proprie de ten slune de eca 1,6 Vi pentru o lensiune SE (dupa filtra) de cca 12 V, obtinem: Ry (0) = (124-16 V/2010" A= = 520-2 (se inn 560 ami 620, A pentru sigurant). Stabilizatorul proprit-zly gre ca clement de roglare serie un trangistor de tip BD 238 sniontat pe un radiator din tablé de aluminiu de 1 mm, co supeafagr de cca. 8cm* Digda Ze- et, Ds, eare asigurl potenfialul de refering, s sorteard din setille PLEVEZ 68V) sau PLIVSZ (2,5 ¥) in agi fel Inch tensinnea de lefite Mt fle &X mal aproplail Ys pentru un congwn de curent de cca 200 mA. Tn figura 2 este sugeratt o variant de cablare a punjii redresoare, inclu- ind gi condensatoarck C,~C. Pl: cup va ff poritionait: vertical (ou jutorul a doud colfags prinse lit gue ruburi) pentru a asigura © mal bund ‘icine a diedetor, 2 Figura 3-redi'o solutie do cablare a stubilizatorului (incluzind gl gon- densatorul de filtraj. C3) in yarianta utilizirit unor condensatoare Cy —C, cu terminilele de occas’ parte. Imbinarea: componentelar elec tronice si electrotehnice se reall- zeazé prin lipire cu un alla) cositor-, plumb, Operatia const in incdizi- fea concomitenté a metalelor de imbinat: gl a allajului de cositor ia temperatura de lichetiere a aliaju- ul, Incalzires se face cu ajutorul unui clocan electric. de lipit, de putere corespunzétoare pieselor do incalzlt, d Cursirea de oxizi a motaielor 1 4 allajulu’ se face cu calofoniu (saclz). Tn electronica gi electroteh= nich este interzisa folosirea dec panfilor acizt (apa tare, pasta) Raportul Intre cositor gi plumb in aligjele utilizate le lipiturl este ‘condifionat de scopul_urmarit, In industria électroniea se folosegte un alla] compus. din 80"; cositer a 40%, plumb, In industria. electro tehnich slisjul are 40%; cositor gl 60%, plumb, jar lipiroa jevilor de plumb de ta Instalatilie de apd se face cu un alle) do 30%, cositor gi 7%, plumb, Acoasth diversitato de allaje, tn ataré de aspectul economic, are mative tehaice bine justiticate, Se sti c& temperatura da lichefiore a Uni alia) compus din dowd matale diferite are o valoare mai sc&zute deci a metalsior components in parte, Temperatura de lichatlore @ aliajulul depinde de raportul dintre cole douk metale utilizata.Tempera- ture de lichetlene cea mal scétzuth @ unul aliaj se numeste punct eutec tle, La altajul cositor-plumb rapor- tul calor dowd motale utilizete este In acest caz de 63% cositor gi #77, plumb, De remarcat c& prin Incalzire aliajul cositor-plumb nu trees brusc din stare solid’ th stare lichid®, Intro cole dova star exist o stare pAstoasd o aliojulul, In figural se red un grafic sumar_al, tlio allajulul 60%—40% Th raport de temperatura Se observa c& stares. pastoasd este numai Intra 123°C si 18°C, respect un domeniu. de 5 gra Aces! aspect motiveazi folosl- Tea aliajului th electronica unde lipiturile trebule fecute coract, fa 0. Yemperaturd scazutd, tntr-un timp curt, In vederea evitarll supraincal- ini companentelor, : Temperatura de solidificare: a allajulul find apropiata. de tempe- ratura de lichetiere, rigidizarea tt piluril gi riciren se petrac tntr-un timp scurt. In figuta 2 se redid graficul stdin: or la allajul 40/60. Se abservél ca temperatura de lichefiere este mal. ridicaté (234°C), ior domeniul de stare pastoasi este de §1°C, Folo- siren acesiul alla) este contra indicat tw electronics, tot aga. §l eS RE ST RS SH vi‘folosiraa allajulul 30/70, Allojul ulllizet tn electronics se © prezint8, de obicel, ih forma de slr- ma, avind un miez de decapant cu colofoniu. Aceastf sirm& de alia) in limbajul curent so numogte flu- dor, Constructoril amatori care nu pot procura fludor vor folos! atiajul - GO/40 si cadecapant calofaniu dizal- wat In spirt. Dup& curdtiran mece~ nic8 {rézuire) & matalelor de lipit, _ suprafetele se ung cu solutla de decapare mentionata, Realizarea unei lipitul bune cere o.anuntita experienta si tnd emin Gragelile curente cara trebuie evi- tate stint: 1. Folosirea unui ciacan de tipi Bats soie (ines ine ¥a(oea mm re) 2..Timp prea scurt de aplicaw a clocanului de lipit (lipitur! reci), 3, Timp prea lung de incalzir detecteaza componentele, 30-6: foliaza circultul Imprimat). 4, Prea putin alla) pe jonctiunea de lipit (rigiditate mecanioi sca- uta). GO~ 40 49-60 a, COSTTIOR - PLUME costOR- PLUM® 80 Lowe eet e t | eK. Ushi = ey StS beg si%G PRstos = - a : | ee | sould soo pe ; Recistenga (R) eve fn hmk lng moa (I) in eetri, diametrul sirmei (et) jp _milimetri, iar Ia rezistenta speci- fic (ph se introduce ciffa carncteris- fic a metatoha} wiitizat Rezistourcle de procizke nu au voice si se Incilzcasci in timpul folosirit ln vederea evittris schimbarii valor. Sirma:redisivd folosith a aceste ree zistoare este intr-ui alia) special ‘Niknit -manganin, Pe mosoarele ccestel slrme, fabricantul trese dia- meteal sirmel $i rezistenfa"pe metru. ‘Mai rar 4 foloseyte «frmu, neizolata, de obicel sirma este previkcutd cu 0 irolatie de cruail, matase sai, email fi mBtnse Folosind tehnologia de- Ja 10:100 sau ce mu 1 000: Am ‘edal eu title informativ acest tip de mosor. cate nu poate O realizar cu mijloace amatoricesti, dar poate st inspire pe amator. pentru realizar originale. Tipu) de mosor redat in figura 2 poate fl ecalizat dé cone strvetori amatori, Se executi la strung din matetial izolant: textolit, pertinas, lemn etc La nevoie s¢ poate realiza si din subansambluri Hipite, confectionate din tuburi 4 fot de carton, prespan otc. O importants deosebiid’ 9 are montarea.termin felor A-A’ Wi B-B. La yarianta din figura 2 aceste terminale sin din sirma de cupru cu diametrul de 1 mm, Dupt montare, eapetcle pot 6 even tual aplatizate ou un elegte, pentina a ipitea cu eositor gi a Imple- ica migcarea aécidentala in orificiul de phidaj. Bobiniarca se face bifilar. Folosind acest sistem, rezistorul este 2 antiinductiv ¢ totedata tragerca Ie last se face usor gl ex mare pres cizie. Operate de execu jie sint urmil- tourele: ; 4, Se misoatt lungimen sirmel me cesare Lungimen va fl cu siproue mativ 10 cm mul tare declt mede sarul din ealeul Tinind cele dou sapete cu dogetets; s¢ Imparte ung soe nt dows, rd a Fated su a ee sirma. 2 Sc euraft capetele de mnntuse si se cositorese tse poute (olosl aspl- rin ca decapant daca nu pirinde cu fudorot wilizat, 3, Se tree anol separat acesie ear Pele prin orificile ay i, reepscti st in tiga dol ca. sim si trenet de Ji spatiul de bobinat: spre exterior. dn aces tel cele dowd capete sint scoase’ in drepeul terminalelor i I pile cu cositor la cupetble A, respec tiv B Lipirea irebuie sf fie exeour att foarte careet. Nu mai este vole ak umblim niciodath Ja acenstf pitura. 4, Se bobineart apot sitma pe mor sor cit pri, in ay fet cit ages st nit fie tensionaii. Ta terminatea operatiel capital (misc tae!!!) se fixenz cu 8. ath de restul bola) Iui, ‘Se cositoress dou eapele de sim de cupra bh AY gi BY 3, In Vederea protejtirii de umidi- fate, trmearh 0 operatie de impreg» nare, iar detenvionared metalulis seeu un tratament. termic: “Cele doul operatii sini. combinale, inpregnarea sc face scufundind mo “sorul Tn lee siliconie (in Hips aces ui i serach Se scurge:si m lasl st “pice timp de 4-5 ofe in mediul nbinnt; Se introduce~ apo intr-ust ~ euptor, unde se lash timp deo orf Wa 120°C! Se lash 8 se rAtcenscd Incet it medial ambiant Menficnlim ch opcratia deverist ae puragral este necesart numai “a fezisioare de mare precizio, care ‘rebuie st pstrene oni indelungati ~ saracteristicile. Totodata, operaya ésupune ch materiatu) [ojesit per thu mosor suport attt tact de iim “pregnat, cit i lemperatur trata -menwuiud termic 6, Trageres in set @ face cu atorhl unsi pungé de precizie. Sir “face lite in" pcalab Ue termina Tel A’ oi B' se curds la capele si se | fprind de bornele until. Se sconie capital dubli al strmet de manga- hin de pe mosor. gi, prin scuriciresi- © Aired) celor. dows sirme cu o lamk de, “rik 66 tes{euck locul apraximatiy “inde Arsbule lipite, ch) cositor cele oud, sieme dé manganin intre cle: Reamintim ef in cirouital rexistiv ‘intra lungimen sirmei inttucit cape~ fle sirmei de manganin: se cone: jeadd la punte prin terminalele A-A’, tiv BeB Prin scurl cireuitneen hui dbl s scurteaa din fun: ‘gimes lotald, Acest lucra se face cu mute Po curd, so. risy- cexie 51 se conioreste lao distant de aproximativ 1 cm mai spre capit Pash de puurictyl ASit prin scurteireut- -astfel hungimea totald Se lash inrigi tneea de (estare ox lama de ra Se Jash si se riiceascA timp de clteva minute lipirura. Se masoark pei wis Totes 1a punte Dac valparea este mai mare, s¢ cositaress in continuare inere ele cole dou sien scurtind ‘ise riceascl gi se misoark din now. Jn impal, operatic, reristorul este ppeins tot timpal de pontc. Se prose- dear’ age in continuare, in mai multe tape, pink a atingerea valorif exacte. Duck In mod accidental valoarea este mai mich decit trebuie {dack nu Sint diferente prea mari) s Indephir- teal eatSA rin Incdlzire si apot print yuire cu lamm de ras La dife- forte mic ajunge “rizuirea rl : | Dupi atingeren valorii exacte la elisa de precizie eeruifl, se, im- pregneuzt locul dezizolat g lipit ca ‘copitor ou luc, sificonis. Tn prealabil xc tale capatul de sirma nevtilizat, Dupa scare w in- sroduce inte cele dou, sirme banda adeziva dif plastic fi se infilgoact upot in jurul mosorufui (patted. bo- binati) Tn locul behzit udeeive din plastic te poate folos i folie de por lictitenk sau pia ulelati, care se fixeazh apoi ox atk de cusut, Mosoarele se fineazi in momtn) eu ajucorul unct yaruburi inicaduse th orificiul din central mosorulul (vezi fig 1-2h. Conerinnile reristonrelér In mons aj sau inte le se fac prin lipituri i cositor siumal si mural la: termi= nalele AB. Ded se umbll In ork care din lipiturile la care este 00> eetath sieraa de masearvin, se sehim- BL tevistenja rezistorulti. ji se ito geste ustfel munca depust pentro tragerea In clad. Reristoarele i. rezistente de ya Joare mic’ se confectioneai din sir- ‘mA groasi deoarece tragetéa in clas se fice mult mai upor. Clasa de precizic a punt cu cere 4 lucreaad teebuie a fie de cinck oti mai bund deci cea cerull de rezis- torul care se trage In clas. Potosind (ehnologia descrist ae pat executa tugor rezistoare de’ 0.1%, 5 ETAd DE INTRARE Un amplificator cu.o impedan- ta de Intrare-mare de ordinul a peste 1 MO se poate construi cu tranzistoare sau cu circuit integrat. Schemele prezentate lucreazA in banda semnalelor de audiofrecventé (20—-20.000 Hz) | pot fi folosite ca amplifi- catoare de microfon sau dozé ceramic, 1 Nivelul la Intrare nu trebuie 88 depiigeascé 50 mY. 84 2 on EN dine a2 it fe & a.CAUTATOR DE METALE Cilutioarele de metals, sau ecto toarele de metake cum se mai numesc, ‘au Ja baz’ principiul de interferenta a batBilor) a dowd semnale provenite We ls dou oscilatoare: un oscilator cu frecven il fixk gf stabil yun osci- Intor a ctral frecvenih este influen- atti de prezenja’ metalelor tn apro- plerea bobinei sale. Frecventa de lucti a oscilitoares Jor ests, fn general situatd Intre 200 kHlr si ILS MHz, tolust frecvente de cljews sule de Klloherta sint el cventuillzate, nigel 6 teu HA. | eS ne mare Hi slender eae a In figued este prezentnit schema electric a tunui detector de metale, ce poate pune in evidenil metale feromagnetice ou dimensiunes unui pachet de jigiri la adincimen de 1m. Robina cluthioare Ly are forma dreptunghiulark 45% om, realizatt pe un su ‘material plastic saul lemn_avlod $ spire, sttmn find Cum 0,5, Socul de radiofrecventi $, este cOnstruit pe o ould de feritd in care sint bobinate 35 de spire CuEm 0,1. Acest goc de radiqfrec- ven{¥ servegie Ia alimentarea cu ener fie lect engl scltoreaa- eS eae se ae Tosite tranzistoarele ambele de tip EFT 317 san Hera ‘Btajul oscilutor au freeventh sta- bill — oycilatorul de teteringk — are in componenja sa tranzistoral Ty, (ev EET 3179 bobins La Bobina L, s consiruieyte pe o caréast cu diametrol de 8 min, pe care sw bobincazh 9-10 spire din esc Tn acest cneaumaries Ii indo 9 eubaciy dock cele-migi Durata de. ‘abate CuEM. 0,6, spirk Ungh spied, Semnalele de ln cele soul olla toare sint aplicate unui etaj de ames fee conatrult cu tranzistorul Ty. La iegirea acestui etaj apare im semnal de audiofrecvenfi ca rezultat a dife- enjei dintre frecvenicle celor douk oseilatoare. In final_seimnalul ete amplificat de T, i Ty (ambele EFT” 359. san Oticare “tranzistoare de joasi frec- ven{i 4i mic putere), apol siscultat Intr-o casct. Pe teren se luctew astfel: de se gleaza condensatorul variabil de ta Ly. pind th casch nu se aude semnalul sau. un semnel de foarte joast frec vengi (colncidenja.celor out rec } Apro pit 1 Legitura fntre oscilatonre- se face $46 biicath de cabhi coaxial folonit i la antencle de televiziuns (75.0), ay fi a Intra on reset deri eat af ee i ns) iDISPOGITIV PENTRU PROIECTIE Th momentul schimbarii cadrotor [a protectoarele manuale de die- ) ctrora In eearerel colabrelor dlegiv pas (dac& un lucrs poate merg merge foarte réu», va prezentim citeva cprincipil al Fiz. GH BALUTA zitive, 8 produc: mi le Imagini sau Intu te ale lui Murphy, conform iu, atuncl cu siguranté va jografu- ul amatore, pe care le sperm amuzante yi nu tocmal lipsite de J invaqaminte, — Orict afi chibzul nainte de cumpararea aparatutul toto Gtafic, imediat dup achizitio- eres lui veti gsi unul 9 mab interesant, — Sansa dea pletde un apa- rat foto este proportionala cu patratul valorii sale, — Posedind un aparat ultre- complex, puteli gasi mutt mal multe explicatil pentru insuc cesole dumneavoasta, — Aparatele automate dau Grori cu atht mai sistematice cu tt gint mal pertectionate, Aparatela neautomate per mit fotografului 62 Imprimé un specitic personal oregelilor de expunen — Cu aparatele simple se rid alo ectanulul, fenomeno ce: eank duc la senzatit neplicute 9) oboge toare pentru och. Prezantéim 0 metodd ce pernil freceren. treptatii de ta 0 imagiiae ja alta, tara efectele nadorite mate jonate mal suis. Es implica foley sirea a doua prolectoare gi conal frulfea unui titty ti (neutra) cu densitate variabita, din figura 4, te afectueazi alternativ cu cele doua sparate, lar comutarea de la unul la altul se face treptat, prin ‘glisaroa filteulul tn fata fascicuteler de lumina. ‘SA urmarim secventole din figue pot face orice lucrari; daca {i- nem fns8 la calltate, cu ele nu 80 Mal poate face nimic, — Nici un timp de expunere fu este egal cu valoarea In- sctis’ pe butonul aparatulul, daca acest lucry se Intinipla totusi, aveti dreptul si recta mat! defectiunes. — Dac& procurati din pru- dent unele plese de chime pentru aparatul foto, nu vet ave nevole de ele niciodati. Jn compareaiie, ca'sialte ai-ver dofecta mult mai repeda. — Cihd schimbali. aparatul, nici unul din accesoriile pe care le posedatl nu se va potrivi la tipul nou cumparat.m2 Aparatele slot agezate alaturi, | lal cm distanta intre axele optice.. La cltiva centimetri th fata obiect)- valor se alla dispozitival descrie, Tn noziia din foura 2a, ol fu pb tfundo in calea fasciculului apara julul A, care ofactueazd preisctia, dar obtureard complet pe 6 (la care se poate schimba dlaporitivul Jn acest timp). Cind dorim si pro- L lectin imagines urmatoare, tmpin- pem ftrul spre, ange ita, 2b), In fasciculul tui A patrund pe rind — Obiectivele scumpe, cu stratud antireflectante multiple, 4u un mara succes Ia copi, ‘care pun mina cu multa piacere pe lentiin, °— Dintre toate butoanele, primul care este actionat din Dregeald de cAtre prietenll ig- ‘norantl tn fotogratiara asta de- ‘clangatoru!. —Dach procutati un aparat cu piedics Ia declangator, vet wiita piedica pus toldeauna clnd vei dori 88 fotograliatl fvenimente rapide @ Irepeta- le. — Misurati sl regia(l totul cu cea mal mare atentie Inainte de a apasa pe declangator; ori cum, Intre timp subisctul va doveni total neinteresant. piatanmeny ‘he lame Wedere de sus tscaré marita): xonolé cu absorbtie optic’ din ce 1m ce mai mate (25, 90, 75 si 100%), jar fascigulul lui B cregte traptat is intensitate, el trectnd prin conelo cu 75, 50, 25 91 0% absorbtie. In cele aproximativ 2 secunda cit di- roazi vranslatarea {iltrulyl, image risa dath de A este inlocuitd gradat cu cea.a lui B. Cind jus (a capatul curse, fasciewiul tui A este complet obturat of se poate trace la schimbarea diapozitivului in acest projector} apa ciclul sa — Aperatele automate ne fac 88 wild rapid notiuniie ele mentare de expunere gi 54 nu ne mal descuredm cu nici un ‘aparat simplu. — Filetul din objectly are @ xact atitea Inceputuri cite sint necesare pentru ca, la ramon: tare, 88 nu nimeriti pozitia co- recta. — Filtrul pentru ultraviolet 13. {ine perfect pratul: si ploaia; ul travioletele sint oricum absor bite de sticia lentilelor. —Dacd ali depasit 100 de cadre pe un film, s-ar putea ca totus! fabricantul sf nu se fi Ingetat in privinta lungimil, ¢) aparatul 8 fie detect. — Dotarea cu aparatura foto se faca tncet, de-a lungul ank 16 ie neagi fepeta In mod asamanaton. —= tig Careasa se contectioneaza din | textolit sau placa), conform dese nululdin figura. Asamblareasi se face cu suruburl mie! penta lemn, dupa introducerea ‘iltrulul, Fixe: | toa pe postamentul de lem este || asiguraté ptin lipirea cu prenacez | ‘A une bueasty de tabla, pe toata — lungimea, ca in figura 1, Dimanaiu- nile postamentulul se vor alege th functis de Tnaltisiea aparatetor, ast fol Inch fitrul 84 se ageze exact th lor, ctnd veth poseda un sortie “ment complet, va disparea Insa entusiasmul necesar. — Orlelte accesaril veti tua. cu dumneavoastrh in deplasare pe teren, v8 va trobul unul din cole llsdte ac = Numarul zllefor cu timp frumos Intt-o excursie este in- ‘vers proportional cu cantitaten de aparaturd foto pe care o cAratl. * — Sublectela cele mai inte fesante apar abia dupa terri- inarea fitmolor din provizia foto matarulut. — Dacd juati toate precau- tille pentru m face 0 poza ex ccelont&, pierdef! s infima sansa tie @ reugi acest lucru din in- timplare.fala obiectivelor. Piesa glisantd ce eae Wily ofte,fopreenrin in figura 4, Inte doua geamuri <6) x500: mm se afi gase fltre Su absorbile 25% doua bucati de hirtie neagra Cabsorbtie 100%) si 0 plosa de tabla, asambiarea lor 1% = Sciipat din mina, un api fat foto cade totdeauna cu fe “iil pe obiectele cele mai dure — Pind cind fotopratl no atinge culmea enervdril, cop- lul-sublect nu adopta o mimica haturald, plind de voiogle, “= Ori do clte ori tidepartal! fotogratul profesionist de ia o- cazllle nerepetabile (nunti, ari- Vorstel, excurel), un accident jehnic' va compromite ireme- Biabil propriile dumneavoastra fotografi, elndu-ge ca Io desen pin lipire eu pronadez, Prin suprapunerea a aul gi trei filtre rezulth zonela eu absorblie 509! 78%. Lipirea se face numai in regiunes. de. mijloc 4 piesel, pe unde nu trece lumina. Filtrelé gri de 25% so confectto~ near’ din film negati alb-negnu

You might also like

• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  From Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7771)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7503)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  From Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5646)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  

  From Everand

  How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  Dale Carnegie

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2327)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2487)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13228)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5813)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20479)
• Life of Pi: A Novel

  

  From Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13473)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (25893)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  From Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9955)
• Stardust

  

  From Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (8159)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5734)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3045)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6538)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12955)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20099)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9974)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9054)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3310)
• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7866)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2571)
• The Silmarillion

  

  From Everand

  The Silmarillion

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (6405)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9763)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2559)