fey | ae _ i so METODICA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV = EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII * —~s 1 }OCUMENTELE DE LUCRU ALE EDUCATOAREL Legea jovatiméntului ; Statutul personalului didacti¢ ; ‘Regulamentul de functionare §i organizare a invatémintului prescolar, Programa activitilorinstructiv ~ educative tn grédiita de copii: ‘Ghidul de apliéare a programei pentru inva\&mintul prescolar Plana de invayamant gi matoddlogia de aplicaré a planvlui pentru invatiméntul pregcolst ; Scrisori metodiee pentru aplicarea programe instructiv — educative in gr&dinita de copii; = Catalogul arupei ; Caietul de evden a prezentei sia ativitatiieducatoarei(planiffearea); + Fisa psiho ~ pedagogicd a copitului Legea invayaméneului i Tnvattenulprescolar cuprinde insti de stat si panticulare-de profil si se rganizeazd pent capi eu varste intre 3 ~ 6/7 ani in gedulinite de copii cu program normal, prelungit gi sapedminal Gridinifele se infiinjened de catre Inspectoratele scotare ‘Agentii economici si alte persoane jurice, precum si persoanele fizice, por ttlinja gi finan grid ‘cu acordul Inspectoratelor gcolare in condiile legit Statutul personatulet didactic ‘Se aplicd personalulai didactic de predate , didactic: auxilia si de conducere- din in 1 sistem de iwviyarmint de stat gi particuler, personalului didactic care indeplieste functii de indrumare gi control prac si celorlalte extzgorit de personal didacst2 , nominalizate in statut 2) funcjiile , competentele. responsabilititile , dreptutile si obligatile specifice personniutui din iavairaint 1 conditile si modaliatil de ocupare a postunler si functilor din invajamant , ccusdipile st miodaliapile de eleerare iin aceste postu, precum st d2 incetare w aLcivucyi st de yeast , cisternal de perfecjionare gt de evaluare ; inedpimantului pressiversitar socia’, materiald. Fee ees foretionaear3 fn conforntate eu prevederile Lei inajamdotuli gia completilor uterine See te brea prncipilor democraice, a drepturile copifor Ia educatie i proecte,indiferet de contin avonaltae.apatenend politi sau religions a parinllor in Rovdnia ivajgndntal pregeolar de stat este gratuit. Obiectivele generate si particulare le inyatdmdntului prescolar SReASGlet pregcolar asigurd decvoltaea Hiberd, inegral8 si armonioasl a personal ‘tutu fropatrp Wetutetorsele ape force surg §cemS-aseesit Sa ET suis considerst ueapid de pregisve preprimald pottivit programului, edu vamiintult preprioae : Educatia prescolara se adraseazd tutwror ! copitului potrivit ional Organizarea cu cerine Speciale care aunavoie de re! resbilitare gt inegrare . Pent copii ca cernfe educative speciale Totegrafim tnva/Benaul pregcolar, se recpecik in tovalitate legislat ‘vigoare »precum si principe care fndamenteazi protects gi educatia aceste categor:i de copii rigcinile-generate care siau la baza orgeniarii si fonctigniri favayémantul prescolar sunt; pcineipal eucatier gl rf servicnlor — ‘ecucatiei globale tegrale a drepiusilorcopilului , principiul asigueé i sociale pentru copii jal cooperan Sissi comumilatea Tecali si principi ama eae Osi uviaterdecSesid tp iay2tfenderul prescolar sp respect dreptul copitulu ig joc oa formé de activitate,- rmstoda , procedet 3i mijloc de realizare a demersuiloe educational SAT Te tolicarea propramel pentra invdjamdntul pregcolar este un material de sprijin peat elaifcarea ideilor privind noua abordare educationala : indtAmvintul prescolar in contextul politieti educatie! in Roménia . Prt lege, lavitisptul prescolar este inclus in structura'sistemului nafonal de favafiméne eu grupele : mics mijlocie, mare $~ 6/7 ani. = “ ‘Lepea lavatdmdntuui a creat cadrul pentreatingerea unor dbiective educetionale conerefe 2 reform=i eae un tavd{denént diversificat,eare permite gi stimleazd mute individuale de pregitire; oe at, care permite gi timuleers THe ee 99+ uptnvttitr care thous F Init competi ifavorzeas ncirea 1 ublivaunanc aside maint or tt oe ¢ un inysjanssarcompantitrzareu sistemele sursbene sh Teresi : + yminillinintonensraprevator. of Inseet tee Riemann; inf OBIECHVETS CORTSETE reformei Invaymantului romanse este reevaluarea continuturilor de predare — Invatare , deci 8 programelor gcolare 7 Neng obetnme el compares ceo cu pgranele role meee i He eat Reevalusperpréprapelor gcolare a dus ls o clovfineg a teeter eproductic tn — unul Jn Geen a Repaluter poBagelo suas © clanificare a tinalitfilorye trepte de fnvajamAnt,. Fairs syst Find seama de smu propria copilului, de notte sae active sractvitatea gyfundamental joc tmibogatisea capacit8tii copilului prescolar de a intra in relatiesceilalfi copii si eu adulfii, de,a interactiona cu i medial de &Lsanoate dea stip pin cpr, eer, ki, experiment j + deseoperzea de c8tt ficcare expla prop forma unel imegini de sine pozitive ; + Sites copii poeqeoat pent 3 3 niet stadt necesare activi vitoare fr i 60814, precum yi viei sale ulteibere fn Societies Cerin ridicate in fata unitStilor de iavalamant prescolar ‘Unitajile prescolare trebure A aibA in vedere schimbirile sale generale, precum gi cele ow camcter local gomajul, dar gi aparijia de noi profesis.; moditiciri in stryctura clar sobiele 3i aparijia claset de mylOe + impactul fehnologiilor moderne TA via socicti i in procesul de Tavéjamantgterea diverstati culturale in-adeul soviet 5 dezvoltarea culturilor minonitare . Aspectele leuste de cerintele social trebute sf dimimueze cu miiic atenyia acordata individului, in acest cde, coplulu de vars preseolara seleaes $1 SA cespecte in j agonal sc: 9 deconaycere dn ute de vpn petra cmon + © Legea Invajamantulai (ne. 84 / 1995 ) 5 politica educationaltatutus roman : + Documenteteoficiale care reglementeack epicarea obiectivde polities eduv0lé§ + Direcpi generale ale roformei actuate a invatémantului , | + _Caracierisicile psihologice ale perioadeior de virsta specinvatimamslul prvolar 18 Vderea unt ap iferenjate 9 programe = Considerarca, in conde respect diverstai, a continy i reslizaren oblectivelor CUS Ar perioaci de varstd pregcolara * OM es de predare ~invatare la copilul pregcolss Programa actimidjilor inseructiy ~ educative in griiainiga de copii ~- Cuprinde Plamul de invayamant Metodologia de aplicare a plenului pentru invajSmannut polar 1 si Conjinutul programei arcurgerea modular ¥ ace'sistericl, PETITE Pate ere p J. Planul de invagimint pentea nivelul prescolar prézinta 2% Sarina interdiaciplinari a conginuuurilor eategoriilor de activitaf gi asigadaptares schemei orart ‘duratu une 2ile , in functie de regimul grddinitei . Planul de invajamant prezind aay oi nivelul 5 — 6/7 ani ( eet © structurarea pe douf niveluri de varstl : niveful’3 —-i ( wedpta socializari.) st nivelul pregatirii pentru gcoalA ); jnitele cu program norm: * Paria cu grddinigele ou p fs * 0 construcfe diferit, tn funcie de tipul de program arise = une PEO ETS dupa ammiaza tuna pentru gradinifele cu program prelungit si s8ptimanal , are activita © unnumir minim si un numér maxim de activitdji pe sfimin pentru fiecar = program normal : nivel 3 ~ $ ani :‘minim 24~ maxim2G . : 3 nivel 5 6/7 ani : mimin 26 ~ maxi28 fe nivel de varsta in parte = - program prelungit $i stpeimanal : ' : ~ nivel 3~ $ ani : minim 49~ maxini 4 : oe nivel 5 — 6/7 ani : mimin 51 + maxt 53 ese, optionale si extinder © odetimitare pe tipuri de activitayi, respectiv : activitg comune , a0tivitA wane este fix pentre ©” mumérul activitdtilof alese,“precum " gi al celor com fe activitajilor optionale sau al extinderilor este variabil in fungie de nivelul de v organiaaces acesfora ; . fiecare nivel in parte , tar 1 side decizia educatoarei ou p 2. Metodologia de aplicare a planului pentru inyayamintul prescolar Zi se referd la: : z - planul de invaj€mint pe cele doud nivele de varst& ; 5 t - organizares grupelor de copii (omogene gicombinate); . - orarelz grupelor care vor fi definitivate de Consiliul de Admidistratic 100= tempat afectat silnc stivitsilor div grBdinil: nivel 3 <5 15= 20 minute; nivel §~ 67% ani : 30 -35 ) ‘minute . In anumite situatii edvcatoarea poate recurge Ia activitij de 40 ~ 45 minute , mai ales ta grupete cu copiii de 6/7 ani , in Vederea apropiert replat de perioada seolard = ijloscele de realizar a procesulut instruct sau didactic, actvitfi didactice alee gi / sau comune ; ‘educativ in griuinija de copii care sunt: jocul , a joc liber, ditjat - jocul ca activitate fundainertald a copilulus prescolar ; fe sunt alese de cdlre educatoate , tn urma consult parin}ilor 5 - ‘eategoniie de activitsyi opyionale : cextinderi care nu sunt obligatorit activitatea didacticd a educatoarei cate se realizeazA timp de Sore / 21 pentru fiecare turd , respectiv 25 ore / siptimind 3 Conjinucul programei Programa penttu inagindntal pregcolar cuprnde totalitatea activitiitor 1 modal desfagurare a acestora, activity} ce wuidrese nu numal pregituea enplulul penteu scoala, ct fi prezét viata sceiald vintoare Programa incearca o imbinare supla a ideilor pedagogic trdiionale antohtone cu idle pedssegtile alternative din leme. in acest sens, ea inviti cadrul didactic la folosirea celor mai eticiente €81 gi metode in activates ci inditlerent daca ele i au originen intr ~o alternativd moderna sau in pedagogia tradijionald , Schimbul de strategiilor educaionale au poate fi decat benefic atét pentru copil, edt g1 pentru cadnil didactte 3). in mw spre progres erabevio cale gridisige de copit: ‘grédinita de copii sunt m: edtucetive rsasoice pentru aplicarea programe’ instructiv Sctisori metedice pentru aplicarea programei instructiv ~ educative in pentru elariticarea unor idei aparute in organizarea si desfagurarca activitajilor din grAdinita + Orgsnuzarea programului zilnic ; - Evoluyia limhajulut la copitul prescolar, cale spre integrarea scolard ; ridiniyd; = Acces, echitate, calitate in invajamsntul prescolar roménese eriale de prin Catalogul grupet — este document al educatoarei, pentru consemnarea prezentei zilnice a copitlor Ia grupa Caiciul de evidenta a precentei gia activitigit educatourei sauPortofoliul educatoaret, euprind? © provectarca inipal anuald, semesttial’, siptdmdaald a tuturor activitiilor ce se desfigoard in grédinifi, orarul grupei. evaly stsbulirea obiectivetor cadru si a obiectivelor de referintS, acivitatea metodico — gtinjfic8 desligurats de xectiviztes de evaluare continua a copiilor,parteneriatul cu pirinfi si comunitatea locala, evaluerea final Fisa psiho ~ pedagogic a copilului Au fost elaborate diferite modele de figd de observatii psohopedagogice asupra copiilor din gridinih in vedere gf ce se completeazi la sfxsitul grddinife’ gi face parte din dosarul de inscriere a copia ! ¢- ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DIDACTICE IN GRADINITA DE COPH (ACTIVITATL ACTIVITATI ALESE, JOCURI, ACTIVITATI OPTIONALE, EXTINDERI, CLASIFICARE C FORME SPECIFICE DE OGANIZARE.* t Mijloacele principale de realizare a procesului instructiv educativ in grédinije de copii sunt: jocul, ca joc liber irijat sou didactic, activitdile didactice alese gi / sau comune. Numarul acestora, in decursul unei siptimani, diteia de la un nivel de varstd la altul. {In cazul grupelor de varsté cuprinse in nivelul 3-5 ani, in timpul jocurilor i activitailor desfigurate cu copiti se va pune un accent gi marea deprinderilor de socidbilizare, iar in cazul grupelog de vitsti ouprinse jntce 5-7 ani accent eva dela pia spre pedis penn coal Fortes“ activitatea fundamental a copilul personaliatea ig pling formare a acestia ‘Jocurile yi activitifile aleve 7 HE pe-copii s se socializeze in mad progresiv s& se initieze in cunoasterea lumi, fizice, & mediului social si cultural, cérui fi aparfin, a matematicii, comunicdtit orale gi chiar limbajului cits si seri. Jocutile si actvitétile alese se desf¥goard pe grupurl ici gi chiar individuale. Reusita desftguriii acestora depinde de buna organizare a spafiului s8lii de grupa in zone ca “Biblioteca”, “Colful casei, “Constructii” gi altele, care se va face vis save x finde cont de resursele materiale gi de spajiu. Nu e obligatorio sectorizarea sili de-grpdyinsd-esreconcabil sf exist> cel pufin doud zont. fn gridinijele cu orar prelungit si s8ptiménal, in perionda dup’-amiezii, copii pot desfésura o paletd “larg de activitii interesante gi in acelasi timp, relaxante. Acestea sunt: “ prescolar, El influentéaak tnceaga conduitt si prefiguresza o © activitdti recreative gi de relaxare; + activitdfi de dezvoltare gi exersare a aptitudinilor individuale; © activititi recuperatorii (de invajare individuala); Aceste’ activitdti unmfrese ocuperea ___Activitatile desfigurate in perioada dupa-amiezii sunt tot activitdji didactice. timpului copiilor cu activitii utile, stimulative gi interesante in functie de aptitudinile indivi Seuwltore jiduale gi de-ritmul propriu deIS 20 duu ie ay - we be 3 cm — F- Fowr” ey ent oft we Ne comune sunt activi desflgurete, fe cu tenga grup de opi, fe grup mich care reusese = fducd in tenis copiloro tema de interes commun wild evolu sceston Aster pa hobs tuk do acu isnt, tradionale (conogtine dint-un singur domenia)-say sub fori de sebvade gee Ccocentogsap etactet stsciplinar). © activitete comuna cu copii dureazd intrgT5-20 de minute cu copiil de 3-3 ant #1 aclivitay 6 30-95 minute cu coptii de 5-7 ani, In anumite siruayii, educatoares. Poalé Tecurge la activitati de 40-45 de minute mai ales la Zrupele mari = prezhutoue, cu cops de 6-7 an, in vedereaspropertteptate de peioada scolar, das gure atone cd tema permane fi Se constatd dispontiitae dm pares cops 4m planal de invatimant exstdurmtoatle catego de activi cumune: Be cunoasterea fiului; oS Sere, emcee ae ’ Fs educapeplasiics; ff Numan acess crest de ton hve att, functie de gra de cop “Acth ite optionale sunt aise J cur educatoare in urns ensues oanilor. Categonile de activitai opponsie pent invémanul pregcolar sunt insiate u tls orientativ de MECT. Unite de aren pee te pot ore Parintilor categoriile de activiteyi / teme / cursuri opponate. a ei onsilil de admunisratie al grduntes va prezena publi le 1 septembrie oferta de ait optional a ecidini, {osbsle pLjor sb te onemeze, event Seape une spioaal, peNET en cote wee ah nivel ie ahead anja asupra ace! mul Rous 9 Gplionatele pot fi reahite pe parcuSuransrsemestr a linia sou chia, fn uncle cazuri in Und de timp mai mick. Devin pind durata une! eatgo SUIS tem opjonalé sparjne educatoarei este Mata tn rons conser Consd in invdtimintul preycolar, timp afectat unet activi opjonae fa programul nine este acelai cu ect a ceforllte activi din programal captor, ‘cursul ciclulut curricular din eare face de activate / 1S ani, in funcsie de Categoritle de activirti / cursuri / teme optionale pot fi realizate pe clase sau pe gripe de 10 posibiftitile grédinitelor. Pentru categorie de acyittaji optionale desfajurate de educatoare, aceasta va stabili continuturile, obiectivele $1 modalitaite de realizare in functie de : tipul de optional ales, durata de timp pentru care 2 fost xndit optionalui, nivetul grupei, particulartaile individuale ale copitlor. - Activitatile oprionale pot fi realizate si de ecbipe de cadre didactice, conform Ordonanei Guvernului Rov~iniei nx. 103 27.08.1998 privind modificarea normei didactice. Activitatea in eebipd se poate realiza Ia nivelul proiectani didactice, al predisii propriu-zise la grup si al evaludrii, Astfel, educatoarea care nu poste realiza un optional poate forma echip4 ott profesorul care desfigoara oprionalul la grupa Programele pentru acuivitsile opionale pot fi elaborate de MECT, Je inspectoru! de spécialitex ‘educatoarea care desfisoard optionalul respectiv (pentru ultimul eaz este necesat avizul comisiei metodice) sau chiar de PROPUNERI DE ACTIVITATI OPTIONALE, Nea] Ontionatar Tieraura sale eae mb moveme Folelor Limbi ale minoriiiornajionale ‘Matematica diseecavd Prietenul meu, calculator Py Mar descopensi > 7 Calton imaginare (geografi, in cosmos, tn itorie) Ecologist ‘Chabal curator . ‘Elemente de educafie religions Eaivajte pentrasecurate personal Educaie sanitard . 3 Cum ereulam ‘Micul gospodar : . ‘S81 coafecpondm singur juctrt ulizares aparazui gi uneilor de wz casi ‘Muzid vosald Micit mserumentis Fs FI ‘Teatr /Teatru de papusi ici sculproi Picturé “« ‘Tehnica de mode “Grmnasica nowicd Bortmie Mini-jocun sportive Dansur (dans clasic, dansuri populare, dans modem et.) 102, creat apatine 0 anumité petsoan Aces tp de ste eceptinsrea optima a fonemeler(vocale, conoane, semivocle) Activitatilor de tip intelectual). i e ees asa - coe identificarea codului acustic al cuvintelor componente ale limbajului matern; : ‘wusculatura eparatuluifoncarticulator, facind posiila pronuntia cuvintelo. Aceasta, la réndul siu, devine informayic de vorbisii sale. Fenomenul muteniei este determinat tocmai de dificultatea copilului surd (deficient de auz) de a-si controla propria sa emisi¢ fonematica, aparatului fonoauticulator, si implicit promuniia specifica tiniayulur gral, Cireuitol neitdpSibolbgR, tai sts ple ZBAGK, functional al limbajului, care se formeazi la copil. Etapele constituitii limbajului oral la copil marcheaza depisirea treptaté a problemelor cu care acesta se sunetelor yorbirli, unitatile morfologice, integreaza treptat in mediul social, insusindu-si un mecanism (mod: ‘constlingei de sine ct sia intelectului si implicit a personalita(i. 2, DEZVOLTAREA CAPACITATII DE COMUNICARE LA NIVELUL iNVATAMANTULUI PREPRIMAR SI PRIMAR 2.1.Conceptul de comunicare ‘Acumuland un bogat tezaur de cultura gi arté a cuvantului, folosit de marii ginditori gi maestrii ai vorbili, timp de rmilenii, nu putem spune totusi c& omul a invatat s& constientizeze tainele gi focul intern al cuvantului. L. Dimitrev, Cercetdtor al doctrinei Iui Hristos, constat cf omul a umplut spatiul cu o multitudine de cuvinte pustii, nefolositoate gi chiar diundtoare, care in esenta sunt imaginile lucrurilor gi fenomenelor de pe pémant. Civilrzayia noastré este pusé in mare pericol $i prin lipsa igienei cuvantulu, gindirit si sctimilor omului modem, iar muniai dezvoltarea unei culturi comunicarii este solutia ce ar rezolva aceasta problema. - La inceput a fost cuvantul, de aceea, adevirata fateti a umanitafi se bazeaz8 pe omul dialogal, onvul care se aff in relatie cu altul si cu alii, telatie care inteméiez nu mumai o existenté colectiva, ci si realizarea individulu ca stare. Find Considerata starea de gratie 4 existenfei umané, comunicarea ii ofert placerea de a relations comunica “insearnnd 2 ave partea ta de cer”, spunea C. Noics. M. Eminescu observa cf "vorba nit este decit 0 cunealta pentra a exprima o,gandire sen mai téraiu, T. Aighezi si cénsemniézé'cW intotdeaund "cdinuniéareatacepe'cit alegeréa pees “Gelebra sintagm’ a lui ‘Descaites "dacd ma indoiesc, cuget; cuget, deci exist” fundamenteaza ontologic esenfa ngturii umane. Din cele mai vechi timpuri ale civilizatiei, de la Confucius, Isus Hristos, Erasmus, Rabel 8, Comenits, Pavalos, Usinski, Tolstoi, Puskin,’Eminescu gi pnd in prezent, omenirea a constatat ‘cf individul rareori resi ed otiuse pentru aproapele si, Nu intimplitor Platon sat Grigore oe] Mare ne transmit flosofia in om unor dialoguri. Dragostea, cea mai important& diivtre virtuti, cea care di demnitate omului, cum spunea 7 inevitabil comunicarea. 109Btimologic, tennenul provine de I < ic mma oe a npaie n eo eao Cian matt Se may een me som cere ste eyes Pe en a ee Verbul a comunica mere substantivul comunicare santa com sem fusanuvulcomicare cut anbel plist, compartn o pursed eae 1.novoi fizicePbiologice ~ care‘au ea Origine trcbaote supravielui, pentcu agi tsigura o stare de stata het “azieoit de ldenscare pathol = ee Sino doin nin date ely rnevioi sociale - care se refer a : eae ah sole cate err lineal! pia nea near (uprindt) nan rv, evo de ai ae voli de respect gi neveile generate de dorinja de atortate (de & aveaHnfluen(s Din punet de vedere filasofic, comunicarea est judecta de valor altating ae a Din nna biologicd a omului de a se 8 fi mintala corespunzatoare; faciliteaza doringa gi voinja de sup ou semenit sai pentru a n proces prin ca heroes ma geu mai multe persoane transinit © raercanth ak rane oa satan ate emotional. Din pune de vedere al teriel generale informatie comonicarea yemesni on wranste de infommati de eo srs a aia (Ue femora eep.n, iat dn perspecta pslotingisti ee aun de cemmies cu ghlorl semneo, Coniderod ca writ finden ol fel cavinions rept mod de interactiuine psibosociald a persoanelor. De f a shosocialé 8 deschis un cémp larg de ectectin ® i fapt, acest perspectiva psihoso: amp larg de cercetdri pentru diferte categorit de specialist: Iingvgt, prihologi, sociologi, licen informatieni ele. care s-au steAduit probiene dull s& gaseasca limbajul comun care s8 le uneascd eforturile im abordates acestet Din punet de vedere pstlologic, vorbirea este © acivitate comunicaiva ce se tnsugete teptat se Hnvalh § sistematzesl prin nemrndt exereb expen e debuted opi end pe patel ve 2 IE pin comunicare se Intelege contact gi colaborare (nist gi pesoardanimald, cu ajtorl suinctlor 9 al gestrilory; im ens St pa amu fen schimbt ee sa sites de if aj (ew proses Istorc i funefiona, procesele comunicaritwnane au sat la baza unaniciri, a consi psTblogice culture 4 camenior. le au asigorl g asigurd wansihsin pormancsld «-expetien(el sociale, contin tod’ ile, orle Msi eficiente de influenfi educativa, formativa asupra generatiilor, Psihologia urméreste procesul insusita lisubit in CBnditit concrete, eleva formele gi studi la care se ajunge fi semnslenzé dificil intanpinate gi modal de depagie » lor in perfectionarea vorbicii gi in insusirea scris-cittului. In competenfa psihologiei intra gi fenomenal limbajului inter. Dezvoltat din cel exterior ¢i reafizat in plan mental, est un limbaj "pentru noi", de cémuhicai* ov noi ingine. Tustrumentul care faciliteaza si gribeyte dobindicea comporiainsuiuh sputtis 3 spucie cove unui psiwicg?s disponibilitatea subiectului usnan de a prelua gi de a opera cu fimbajul dublu articulatLimbajuf gi comunicarea indeplinese serie de fuctitprintre care aminsim “de integrare a individului in medi stu; de dezvaluite gi autodezvaluite; -de valorizare; de reglare a conduitei altora “torapeutica Limbajul, ca modatitate psiboindividual de wiizare‘alimbii devine mijlocul cel mai expresiv de relevate a personality, a oxiginalitai $i singular subiectlui uman, Tire comunicaionl i cognitiv se insite un raport de eerste; [a un nivel evoluat nu se poate gandi fir mijloacele limbajuli, iar vorbireafirainjeles sau continat cognitiv este ecjmold forma fird conginat.Jucznd in sistem psihie uman un ro deosebit de important, lrabaul este un fel de ex al sistemului psihie care face posibil fenomenul de consis . In psihologia socials, abordarea comunicii ar un statu special deosrece aceasta tem interéctezd cu cee ai multe gi cele mat aiverse discipline. Perspectva psihosociald are specifctatea sa, find preponderent axath pe dimensiunes ecttionald a comonicéit. Comunicare este incdrcatd de dimensiunes social limbsjului deoarece matesilul verbal cx are opereaza in plan interior este rezultatul unor achiifi sociale. : ‘aretepenee, relia de comunicare ge manifest nial sproapeistintual penta ca, ulterior, tebe de comnicare cd choos cde tebuinta de incluziune,(P. Gol, 1974). Ba apae la copiul mie sub forma aptitude comunicae gt de Bene etal dea rage atnia, x orig plicit dea igri, frit dea iat sau nega, Mai rai, saat vie de rela{joare’se rafioeach gi se exprimS fn manifest vate cae neces. stables. aged, jntersubiect}v cu interlocutoru! privind utilizarea aceluiagt cod, ; | . et thu psinooctl jock Tolul unui evra: Hint care adace pe unin dpropierea cela fl face pitagi Fae ee iia acleaitelesu Fina wand no post exis doit n acest contin oscar sie sine gi spre Fran faciitescH nu doat tonsfeu| a ceva, dz Ja unul la alu ete mai pofoundt, etemnindnd g ate adtesat, Nevoia de'a da tin sens identi psihosociale, prin dialogul cu celal; : insusirea integrald sau parfiald a ceea ce-t eae ju ditie tecesar’, dar nu gi suficient. : - umes, este 0 cone ie pethleges eile car ifecfereak cu problemas tte comunicts ee fn, continu itatre, Mnesantt este $i paradigma socilingsicd « comuntet are Porete de la premisa cd limbajul este 0 ilatare. 110 aeinstitute sociala (J.A. De Vito, 1988). Pe linga diferentele individuate,subiccti umani adn into Sierenh de ain clr. Aces poseable afte ap eprops Sect wrt Tacs Procesul comunicri, asupra moduhut in care individul se manifests into interaitine fi asupre modula th care ol valorizeaza comportamentele de tip comnicativ. sr ah aciere EL De Gerando afirma 68 un copil care apartine unui medi bogat injelege mai multe euvint i ce Bees « boat infelege wai multe euvinte gi mai pune actiuni, a tn nur fapante de comes eu tl soca expres, a esi, a deeontaion Bre. Pe remedierea, prin educatie, a acestei situatii, s-a sugerat chiar recurps Ja aga numitele pedagogii compensatori met Propun corectarea caren{elor, in special a celor_verbale, ale acestor copii Pe NEN ENS ste cunoscuta teoia hii B, Remstein (1978) care pune tm evidena dwt feluti de tml) corelate mai mute san mai Putin eu elatle soil de poveniena. Cop los de mle (nites) lized In mod preponevet un eo elaborat, in timp ce aceia care provin din clase muncitoare (working-class) au tendinja de a utils un cod restr ‘Caracteristictle codului restvans sunt: limbaj mai degraba descriptiy, afectiv, centrat pe apartenenia la un grup social, mai redus din punct de vedere sintactic, limbaj if care predomind interjectiile, exclamatile sau formulele rituale, ° Diferenjele lingvistice constatate intre cop la intraren in scoala tind s4 Tie eepeoduse in cadrul acestei insti dato accentului pe care aceasta il pune pe continuturile cognitive ale Invatatii gi, cw deosebire, pe modahtatle verbale de exprimare, Astfel, ise sugereazA scolii st recurgA la strategit comuricative mai flexible, diferenvate. Pentru stabilrea net telaii de comunicare autentice, este necesar ca inleractiunea §4 fugclione7g dupa, principiile ewculartiti, cosa vz ipune crearea unci pernianente oportunitayi de feed-back— fod ci!e fe ong Nd cde ctl ‘ Dp ds aihagiy's sv Ip dgss 4c 2.2.Comny (a este 0 Tord particulard « comuanicanii pedagogice sau edh . itere-asimilare a cunostintelor in cada q f% 9 are gi interactiune didactic ivad/ Comunearer didnt ducliei formate, comunicaten didactic constivie baza procesul de tran inatittionalizt al geo gi are loc inte pateneri cu statu-rolurt determinate (profesor, elevi et). Forma a comanctti uimane, comunicarea didactic’ presupune o interaciune cooperant; actiunea didactic, inteleas ca proces de cominicase sie preocupata de ceea ce se transmite gi de cum se transmite, {indnd seama de particularitatile elevilor. Acttunile de comunicare didactic sunt strategiile de sustinere gi activitatile didactice propriu-zise, subordonate obicctisslor pedagogice. comportd, pe Tanga consens (interactiune bazati pe schimbul de senmificati), intenfionalitatea gi reciprociatea Analiza actului_ comunicat suficiente momente de interogatie: orice interactiune didactica este comunicativa?, “ropreens& deionla syeeifica’a conrumicdrii fayiode alte forme d>-reietiiare? Comupeter|e 20 cea de-a doua indica o'situatie precisé in care se Bagereazt raspunsul exact, Adevaratele dificultati sit acelea care provin din mentalitatea infantila; copilul crede intotdeauna cd infelepe gi e& es ra dupa imagini implicé folosirea unor | suafil_unei povesti, s@ infaligeze o scend si sf cuprind’ un akumit pe accentul cade pe valorifiqarea clementelay cunoasisth-#r-expecieule anteric pe baza unebanalize atente, a int i, exp Literatura este o arfé reflexiva; ea S€ margieste la a inchipai imagini, a gaicli asuapna lor gi a transmite-veceptorilor prin cuvinte acele imagini ale gindirii. Este de dorit ca lectuca dups imagini si-nu-devind silitt sau plictisioare $i s8 fie completatd prin organizarea_unei_dranistizail De pildi, pomind de la trei sau patru imagini care ilustreaza etapel dEsfagurarit unel povesti cunoscute, este util st se treacd la un exercjiu rapid de descriere sau completare pe pe baza ordonatii itustratilor. $colarii mici pot istorisi povestri pe baza unor desene achematice sau pot vorbi agezind in ordine s{ograma care reprezint& 0 poveste & Conversatia reprezinta 0 cale importanté de activizare a vocabularului hostinfelor deja existente , dar gi formauii deprinderii de w exprima intr-o forma corecta gramatical géndurile, cu ajutorul cuvantului. Cuvantul fi ajuta pe copii s&-si formeze deprinderea de a se asculte reciproc, de a vorbi in fata celorlalti copii, de a rdspunde cand sunt intrebati. Conversatiile igi justifica valoaren in masura in care sunt corelate cu celelalte modalitati deoarece coi trebuie s4 dispund de suficiente cunostinfe pentru a putea participa la dialog; de aceea, sunt recomandate mai mult ta grips in vederes tate alizatoare -aceasta etapa este necesarA pentru a serveste consolidarii gi verificarit fegAUHTOATE peniru gcoald gf Ta Clasele mic. Conversavie cuisticd determina elevii st realizeze un efort personal de cautare, de investigare, pe baza valorificarit propriei experiente de cunoastere. Cu toate ck se vehiculeazd termenii de intrebare inchisd gi intrebare deschisi, in invatamdntul primar cea mai eficientl intvebare este aceea care determina un raspuns corect, si succesiunea une! noi intrebari, Nu trebuie uitate valentele formative pe care le au intrebarile euristice: Ce semnificayie are pedepsirea hamului?, Cun motivati atitudinea domnitorului in acea situatie?, oe : : Metoda analizei literare nu se foloseste in invaj&mantul preprimar, formularea fiind pretentioasa chiar pentru inva{améntul primar, Totugi, la clasele a Il-a gia IV-a, se poate recurge la elemente de analizd a textului literar in vederea regitiri elevilor pentru infelegerea textelor din invayaméntl gimnazial. “Metoda exercifiului este aparent o metoda neliterard, ins& exercitiul raméne totugi o forma de stimulare gi dezvoltare a capacititilor creative, a originalitii, 2 spiritului.de initativa gi independenf& in comunicare. La lectiile de citire, exervitiile au un caracter mintal gi.constau in formarea deprinderilor de citite expresiva, de caracterizare a de extragere a ideilor principale, a expresiilor frumoase din text ; i dezvolté memoria gi functile ¢i, imaginatia gi gindirea, precum © injelegere, © imptteatee SCH, Wat Sentiment al liturghiei, Prin 116 nnajelor, ‘Memorizarea exercita Poezie nu este infeleaasi de toata lumea. Ba cere