TREN CLUBUL ROMAN ~ Asociatia Prietenilor C.F.R. Jnvegistrata a Judecatoria Sectorulu | Bucurest in baza Dosaruiui nr, 1987/PU1990 LLegalizata prin Sentinta nr. 1490 di 15.08.4990 SEDIUL : 78141 BUCURESTI, Calea Grivitei nr. 1938 (Muzeul CFR) CONSILIUL DIRECTOR : Octavian UDRISTE —_- presedinte Dan GARBEA -vicepresedinte Silviu MORARIU - vicepresedinte Albert Antonio BIANCO - secretar - re. internationale ‘Maria Amalia BIANCO. -financiar - contabilitate Serban LACRITEANU — - cercetare muzeistica - ist Dan loan POPESCU - modelism feroviar Tudor ANASTASIU.—-resp. norme NEM Radu MEICU = publicitate - expozitil FILIALA BRASOV — : Virgil LEANCU, Mircea SUTEU, Radu BELLU MEMBRI SUSTINATORI REGIONALI: Florin LUPESCU (Targoviste), loan LUTAI (Arad), SZELES Jozsef (Sf. Gheorghe), Florin NAN (De), Florin DAN (Petrosani) TREN MAGAZIN - Buletin informativ al T.C.R, = publicatie trimestriala - REDACTOR! : Albert Antonio BIANCO, Serban LACRITEANU GRAFICA : Mircea DRAGOMIR ADRESA DE CORESPONDENTA : 78188 BUCURESTI, str. Gala Galaction nr. 43 CONT C.E.C. :45 110.982 Fillala Sector 1 Bucuresti AAsteptam colaborari, sugesti ol informatil actuate din domeniul nostra de activtate pe adresa de corespondenta,EDITORIAL Primavare @ adus un nou sufiu gi in REN CLUBUL ROMAN. Conduseraa fa ‘vai a fost primenité pin “avansarus” clui Octavian UDRIGTE th iune‘ia de pregeuinte gi coopiaiea, ca memibru activ gi vicepregedinte, a Glut Dan GARSEA, director af COPE - Muzeul Clilor Ferate, Aceste schimbiirt BU feaizat apropierea dant’ a fat de conducerea edu ferole 4] fal de Muzoul CFR, eu st3t mal mult cu c&t ne mai desparte un singur an de Jubiloul cin 1994 gi nu 5-a tntrepnins aprogpe nimie in vedere realizSrii Muzeului CFR Gara Fitaret, newes, De aceea, un grup de iniiativa din partea TCR a pus bazele constituim uner Funda} avdnd ee principal scop tocmat reaiizarea acustus Muzeu audienja gi in rinaul fectorilor de deowie cin Ministerul Transpesturilor g: SNCF Sperm cd aoeasta initietiv’ ny va rd R, implniea ei fund aproape de final. ndne singulard gi o8 va avea esoul Aa necesar dectang evenimentult dir 1994 inauguraiea o8i ferste Bucurest Filaret ~ Giurgiu. prima coe ferata consirixté pe tertoriul Pineipatelor Unite ii ofsiale pentru sdrbdtorirea cunt Colectivui redachonat Neva prSsit pentru totdenuna coiegul MARINESCU CORNELIU ... Dumnezeu sB-l odihneasch !2 es ew my g t& Ak nae SI_IN ROMANIA ESTE POSIBIL ! - Prima firma particular’ de turism ferovisr exist& - MIRACOL COMTOURS - Spre bucurie 9i - ds ce a4 nu recuncagtem - surprinderee “fanilor" c&ilor ferate, am aflet de infiintarea ~ la Piatra Neamt - a prine{ firme particulare ronénegti a cirei principal’ activitate este turism! cu specific feroviar. Patronul firmel este dol. Mihai NEGUAA care, tmpreun’ cu doamna Roxena GOREA gi Ana NEGURA, au realizet deja cateva reu- site excursii feraviare pe cdile ferste forestiere (760 ma} din eordul 91 estul Sarit, Succesul acestor tufuri, relatate de altfel gi in paginile "TREN MAGAZIN'=ulut deosebit, telpentit vaniti din Anglia, Austria, Elvetia si Garmenia evind| apreciari foorte dune, att esupm organizirii in aine edt oi a calor vizitate, Revenind 1a aceste div urmd, mantionim cé in paricada 3-11 aprilie 1993 a fost orgenizat un asemenca tur, 1a care au fost invitati gi dod menbri ai TCR. In progren ou fost cuprinse urnitosrele cai ferate forestiere: Vigoul de Sus, Moldo- vita, Fincel, Cémpul Cetatis precum 9 vizitarea Atelierelor de reparat locomotive CFF de la Raghin 9i Dspoul CFR Targu flureg. Le dispozitia turistilor au fost puse in circulatie trenuri speciale, cu o compunere c&t mai apropiatd de cea a trenurilor forestiere gi tractate, bineinteles, de locomotive cu abur. In privinga traseului, au fost alese Liniile cele mal interesante din punct de vedere al peisajului si al conditiilor de exploatare, iar in punctele cele mai spectaculoase s-au organizat opriri pentru fotoorefi si ceneraneni. Transferurile s-au efectuat cu un modern si confortebil autecar IVECO, serviciite incluzand cazore in hoteluri dune, gastronomis apreciaté, inciusiv traditionala romfneascé 9 servicii 1a bordul sutocarului precum gi in trenurile speciale, Urm&torul tur el firmei “MIRACOL" este programat 1a JumAtatea lunii iunie gi ve cuprinde vizitarea cAilor ferate forestiers do la Covasne = Comandéu, Tazldu, Scutaru gi Ragea. Suntem convingi ci si acest tur se va bucura de acelagi succes ce pi cele anterioare 9{ sperm c& 1n curand "RIRACOL" va organiza excureii 31 pe Linii- Je CFR, mai ales c8, de putin& vreme, at&t firma cAt gi del. NEGURA gi dona. COREA au devenit menbri ai TCR. Nod 14 vom aprijint, 11 felleitiim pentru caea ce au facut pentru turiemul feroviar ronanasc gi le dorim mult succes in continuar 765.199 Cr. Holdoviia 704.1995 Foto; Sexban Lacziyeany Serban LACRITE ANI Antonio BIANCG /TA/)CAYLE TEWATE ST MATERTALUL RULANT OIN MO1LOGVA, BASARABTA ST BUCOUINA ENTE aNtY 1940 - 1950 (partes a-ii-s Dup’ tensiunea creatd 1a frontiera de est ca urmare @ ocupérii Basaraties 34 Sucovinel de c&tre sovietici 3i ¢ umilintelor indurate de armata si poporul ronin in ecele tragica clipe, declerarca rizboiului impotrive URSS nu mal putea conet: tui, teoretic, o surprizd. In data ds 21 iunie 1941, te ora 13.00, pleca din gora Hogogosia tren.1 “PATRIA” avand destinatia Piatre Neamt. Cu acest tren c&l&toreau generalul fntcaoscu, sotia se, thai Antonescu gi cei dot adjutenti Eugen Niculescu oi Alexandru Marin. Oegi avea mars de tren rapid, "PATRIA" 2 trebuit 9% dea prioritate in statiile veri Focgant, Rémnicu Strat, Mirkgesti, transporturilor de trupe. Spectacolul co-1 cfereau girile Intesate cu trenuri incSrcate cu trupe gi tehnicd de lupta nu mai putea Jéca nici o indolald - rizboiul era iminent. Trenul ¢ cosit in gara Piatra Neamt tn jurul oret 18. In componenta trenului erou vagsene salon, vormiter gi restaurant, pertru ofiterii Armatei romine din suits. C&tre ora unv din noeptes da sinbits spre duminict, 27 iunie 1941, gensralul Antonescu IntSnpina pe comandentul Armatei a Xl-a germane, vencralul fr. Schove:t. Putin dup sasires generalului german, in vagonul restaurant al garniturii so féceau pregStiri pentru o racep$is la care, spre ora devs din noapte, au fost invitati tof ofiterdi prezenti. In fata unor cupe de gampanie, generalul Antonascu, sfiat in compania gone- ralului german, se adéesd celor prezenti: "Domnule general, donnilos, vi anunt 28 aet8zi a soit ceacul luptei pentru a gterge pete de dezonoare de po fruntea Ta de pe stindardoie frmatei.” In zorii zilei de Ziunie 1941, ofe 4, Armatei romfns i-a fost transmis ce- ebrul ordin care infioars sufletul oric&rud roman $i astSzi: “Ostagi, Veom Pagiduit din prima zi a noii domnii gi a luptei mele nationale 9% vi duc 1a biruints, SB gterg pata de dezonoare din cartea Neamului 9i unbra de umilire de 20 fruntes gi epoletii nostri. osTast, VA GORDON: TRECETI PRUTULI" Zdrobiti ved jmagul din Rstirit oi MlazS-Hoapte, Oozrobiti din jugul rogu al belgevismulus pe fragii vogtri cotropiti. Rolmplinits tn trupul J6rii glie strébund a Sasarebilor gi codrii voievodali ai Gucovinel, ogoarele of plaiurite voastre. Cotagi, Plecati ez pe drumul biruinte lui Stefan col Mare ca si cuprindeti cx Jertfa voastrs ceea ce au supus atrtimogii nogtri cu lupta lor. Inainte! Fits mBndei c& veacurile nevou lsat aici etrojé dreptstis gi zid de e2traro cregtins. Fit veadniei de trocutu2 roménesc..." sh . General Ton Antonosou Ziva de duminic& 22 iunie 1981 a fost o zi sangercae® care a inscris prima fLl& din Jurnalul de r&zboi a2 Romaniei in Est. In anii urmitord, obiectivul final al razboiului fomfniei fusese atins. Intregul teritoriu eflat intre Prut gi Nistru se afla acum sub control-s1 Armated romance, in plus cuceriras (ldessei si obtineres administririi Transnistrisi lnarcau un sfirgit victerios al razboiulus pontru Rominis. x x XN(ee a In aceasté porioad’ intré Yn percul CFR material rulent de linte largé Intre care ef mel mults loceactive cu ebur de provenient® ruseasc&, dupé cum urneazt: Seris CY (s") devenite le CFR 131,971 - 972 (2 buc.) Sorse WY (x) devenita 1a CFR 130.151 (1 bucs) Serie O° (OY) deventte ta CFR 40,951 - 962 (12 buc.) 40,969 = 970 (2 buc.) Serte o (0°) devenite 1a CFR 40,971 = 975 (5 boc.) Seria C (5) devenit& le CFR 131.951 (1 bue.) Serie CO (80) devenite la CFA 150.951 - 952 (2 buc.) Chteve cuvinte privind aceste foarte raspindite locomotive rusesti 91 sovi- Seria C (5) respsctiv varionta "intarita” CY (SY) reprezinté o serie de lo- comotive pentru trenuri da céldtert cu vitez4 mare, tip 1C1-h2, ele cBrei prototipuri dateaz¥ din anit 1908-1909 gi au fast construite de fabrica de locomotive din Sormowo (de unde provine 94 denumirea seriei 5). Seria HY (NY) este verianta“Intérite” (“u"-usilenayizintarit) @ locometive- lor N pentru trenuri de cl&tori, tip 1¢-n2v (compound), construite intre eanii 1892 - 1911 in peste 1000 exemplara. -6- etice: Seria 0° (0) reprezint& o Loconativa pentru trenuri de marf& foarte réspin-| LEA, de tip Den2v nau Onn? (Fiind pravazuté intre anii 1926/27 cu supralncéizitoare), conatruité Intre anid 1901-1909 do c&tre principalele fobrici de loconctive din Rusia, diferitele varlante tnaunand circa 9000 exenplara! Un model al ecestel loconative purténd nonérul 724 este produs In mirinea HO de c&tre fabrica "Scetmas" din Kursk. Serie CO (SO) reprezinté o locomotivi de marf8 moderns, tip 1-h2, prime loconotivs de tipul 1 construits de sovietici in anul 1994, la fabrice de locomotive din Charkow gi purta numele lui Sergo Ordjonikidza, comisar al poporului pentrw indus~ tria grea al URSS. Deasemeni, pan’ in octombrie 1942, fusesers recuperate 5i o parte din loco- aotivele cedate citre URSS, cu excep$ia a trei locomotive seria 230, 1 locomotivs din seria 140,200, 45 locomotive din seria 50.100, 1 locomotiva seria 326 gi Lofi-ul 20,021 Pod de cale farat: distrus in cadul opsratiunilor mi- Litare din 1942 1 Gomee Corntuti. ed Cul. Lace. yeany edoT HER ES -T- Antrenat impotriva vointes sale ‘in continuarea rézboiului contra UASS, waregalul ~ de acum = Ion Antonescu piorde sporenta Legirii din rBzboi. In anul 1944, sub presiunos trupelor sovietice care trecuser’ 19 contraofensivs, frontul ajunsose din nou in Moldova, atwatele ronine rotrfgéndu-ss po linia Facgani - Winoloasa - Galati. Ordon’nd aceastt retragere, aarsgalul despartea liniile de actiune ronéne de cels germane, realszénd astfel gio dorin’ mai veche! iepirea din alianjt. Aceast’ actiune fusese gandit® do mai mult timp, devads Tiind construires - 1a inceputul razboiulul - a liniei forate Cucuregti ~ Faures - Geleti, cao a dove varianth @ liniei oxistente Bucuresti = Buziu - focgani, anbele monite of asigure aprovizionares zonei fortificate. Cu ocazis inavgurarii, 1a 11 noionbrie 1943, a acestei chi ferate, maregalul diopune baterea unei plachete comemorative din aur, ~ argint $i bronz, ce e Tost aterita Rogelui gf altor militard pi civili, — CERNAUTI Gora Gera din Cernauti fin anul 1930. Exploatarea tram volutu tn acast oras a incetet in anul 1965, Fotegrafii din col. Serban LACRITEANU In noaptea de 23 sugust 1944, cdnd @ foot nautrelizet maregelul, armata oe gisea sstfol desprine’ de inamic qi de gersani. Co s-a intémplat dup 23 august 1944 aste binseunoscut, aga c& Au vom mad Ansiste asupra evenimentelor respective. . Trebuia mentionat doar ck, 1a 12 septembrie 1544, Rominia ere ocupats qe cBtre aovietici, tar le Moscova se senna capitulares neconditionats.. Basarable gi ucovina de nord eral astfel din nou ocupate de aerele "Prieten| de la ristrit... In urmatorul numir al "TREN MAGAZIN"=ulut vom Tevani cu aatnunte privind Joconotivele sevietice care au circulet in acei eni pe reteaua CFA, cu date istorice referitoare 1a normalizerea liniflor lergi de pe teritoriul rondnesc precun $i cu unele anSnunte legate de pisrderile de material tulant {loconative gi vagoana) CFR, care au trebuit 9% fie cedate URSS ca despSgubird de razboi.., Gerben LACRITEANY Antonio BIANCO /TIY| NVETERANTT SINELOR" ~ PATRIMONIU - AUtodrezina "REGALA" pentru lindeinguettt Le deta de 04.09.1905 56 deschides - pentru trafic de mart - sf la 01.10, 1905 pi pentru traficul de cilutor{ calea ferat% ingusta cu un ecertamant de 760 am de pe vales Curghiului, raunind, peo distants de 45 km, fierdstraiele ce la Raghin cu oxplosturile forestiere de la Lipugn Ani de zie, pa aceest& linie s-a transportat le vale lemul t&iat din ne- sfargitele piduri din muntii Curghiulut. Au circulat of trenuri de cdlutori, 1 in ceput exploatate de o socistate particular’, spoi de c&tre CFF, pan’ in luna mei 1970 cind celanitSti naturale au distrus o mare parte din traseu. Filnd le “nod8" transportul auto, micuta links a fost demontats treptet, 0 | mare grogeals 2 acolor timpuri, pe cere o resimim gi ast8zi privind evolutia costuri-| lor 1a motoring gi la cauciucurile din transpartul auto. ‘Au moi rimas din lina CFF de la Lpugne doar portiuni din terasament, 0 mich locomotiv’ uitet’ in spatele unei remize gi urmele unei 1inil inguste ce fécea Anconjorul castelulus de vingtoare #2 Casei Rogale do la Lapugna. Se spunea c& Regole Carol al Li-les obignuia s% foloceasc’ 1a vinitoare o mic8 drezin’ de cele ingust’, prin al ciel acoperig donontabil putea 9% ochiasch vSnatul adus de gonaci in bateia pustii "rogele"... Qupt mai multe cButtri intr-o magazie o Sactiel L7 Térgu Mureg, a fost gisi- ti Intr-adevir sceast’ drezin’, fSrt indoiel’ un vehicul feroviar de exceptie, cera @ servit de-a lungul istoriel at&t vanitorilor regale c&t si calor ale membrilor guver- nulut “democrat-popular™, féclind serviciu pans in anul 1990 ca vehicul de serviciu le CFR, cand a fost scoas& din circulatie pi s-e intocmit dosarul de casare nr. 86/1990,E € GH ae In lungime de 5440 mm, pe douS osii de ecartament ingust (760 mm), drezina @ fost construité in anul 1935 le Uzinele “MALAXA” din Bucuregti. Constructie meta Lic’ blindatt, cu 2 posturi de comend%, un salon cu plangeul demontabil, provizuts cu 3 usi de acces $f geamuri Ancasebile, mica crezin’ era propulsatt de dout mctoars Ford cu 6 cilindri tn V, cu o putere de 45 CP flecare 91 un conoum de benzint de 32 1a 100 km. Viteza maxim’ constructiv’ era de 65 km/ord. Orezina avaa un acpect frumos, ora finieat’ in executie "regelé” gi era vopsit® asemingtor autonotoarelor Malaxa din ecea vreme, partea de sus crem, iar cea da Jos (dedesubtul geamurilor) rogu. Prin bundvointa unui colectiv din depoul TBrqu tiureg, acest “veteran al gi- nelor" ve fi resteurat ca pies’ de muzeu, dar este posibil gi de dorit a3 fie repus in functiune pentru a circula din nou ps liniile inguste din bazinul Muregului, spre bucuria punerogilor anatori da turion feroviar din garé gi din etr¥indtate. Vom reveni.., Ang. Redu BELLU /TCR Bragov/ AMINTIRAY FEROVIARE dr. ing, Gebeiel poPOvICIU Intr-0 sear&, Wigcarea 2 cerut o tocomotiv# pentru e remorce un tren le Fetesti. Seful de turd s~a uitet peste gord in "curtes” Mgc&rli, a discutat $4 cu manevrantii si a conatatat c& nu existS nici un tren format. A luat o locontiva "rece" 9i 2 puso le dispozijis Mgctrii. Au urmet proteste wotivate de faptul ca Loconotiva nu este apt’ de dru eful de turd s-a montinut pe "pozitie", infor- mandu-m% gi pe mine! Pant le urmd, Migcarea @ dat cot c& trenul nu se mai Indrumeazt. In cur&nd, pe la inceputul prindverii, em denarat constructia unei instala- f41 de pacurd 1a reniza de autonotoare din Palas, ceea ce a pus baza viitorului depou cere, treptet, va fi mutat $i axtins in novl perinetru. a depoul Constansa aveom un functionar care, printr-o rud’, ne punea la Giepoxitie o ...barc%. Locul de "garare”: 1éng8 santinela, in vecinatatea depoulul. Dupd terminerea sorviciului, cam de trei ori pe eSptémand, tesian in larg gi, dup’ senne de noi cunoscute, deasupra unui recif mai putin adanc, Pars nick un utilej, numai cu o sfoard gi nigte piulite, rougoam s3 prindem peste de umpleam o sorvictt. Piulitele erau nacasore pentru o intinde sfoare $1 a duco cériigul pa fundul opel. Dg multe ori cérligul se agtta de pietre si sfoara sa rupea, motiv pentru care aveon rozorve de cérlige gi de piviits. In aceast& pericadi, eram singurul inginer le depoud Constan§a, iar co'aju- tor aveam un singur mecanic retras, caro unbla prin unitate cu un baston. Oact vre~ un fochist sau alt personel inferior, din cara avean berechst, faces vre-o "traiznoio™ AL diideam in prinire ejutorvlui meu (andreut8) 91 el probabil c&-i “prelucra", decare: ce tohi imi apuneau of foc ce vreau cu ei, dar 38 musi mai dau pe “mana” luk mog Androus8! pepout Constanta era la acea dat un fol da unitate de satisfacere = pedop~ selor, Intr-0 noapte, giisesc pe unvl dormind in post. OupS cs-1 prelucrez, ti spun c& voi lua mMsuri 88 fie mutat disciplinar intro alt& unitate, Imi ruspunde c& foar- te bine fac, decareca sate din Teiug 31 , oriunds lag muta, nu poate fi mai departe do cast dec&t aici. L-am lfsat in plata Domnului! La efargitul anuluf 1947, odat& cu tnceputurile instel#rii regimului comu- niet, s-a dispus Ca toti inginerii de "tip vechi" s& fie inloculti. Cu, tnck din 1965 sram inecris la sociel-democrati, care erau in vederile mele. tncd da la depoul Suc,— Triaj am avut unele discutii cu un "individ" comunist, Mi se reproge feptul cf, in tim pul rizboiului, am fost numai pe frontul de Est - dof ani ~ fart a lupta gi in Vest. Parc’ au ag fi fost de vin’ 8 rugii no-au 3uat prizonieri, eu salvSndu-m3 printr-o inténplare, La Constanta, censtat cu stupaare c& acest "individ" este nunit "mare" le pertid, tind 94 spanzucind. At&t mie cit 9! lui ing, Manuilé ne cerea curent mecari- agi cu scule 91 materiale pentru diferite lucrari le casele pastidului $1 ale sindi- catulut.., (va urma..+)(Fer SY ~10- TREN MAGAZIN INTERNATIONAL = Incredibtl dar... adevirat: locomotive 142,063 renorches2 trenuri speciale in austria! Cees co nu este posibil in Romfnia.., este posibil in Austria! Singure 1o- comotiv’ din Serie 142 aflaté in prezont in store da functionare in curopa oste cea cu nunrul 12,14 , num’r sub care se ascunds de fapt locomotive 142.063, fost a de- poului Aad, acum in proprietates SocietStit Austriace pentru Astoria Feroviar’ OGcG. AcoastS adavirat® aventura ferovier’ a inceput in urmi cu aprospe 9 ani, atuncd cSnd reprezentanti ai OceG au stabilit primele contacte cu oficialititi ale CFAl An vederea cumpirarit unei locomotive CFR sorsa 142, locomotiv’ identi’ constructiv cu seria austriaci 214 (12), care a constituit de altfel gi licenta constructiei ulte-| Tioore romfnesti. In timp ce seria austriscs 214 a cuprine doar un nunér de 13 magini| construite intre anii 1929-1939 la lien Floridedorf, seria rom&naasck 147 a cuprins un runir mult mai mare, de 75 locomotive, construlte de Regita gi Mlalaxa intre anii 1937-1940. Ointra cele 13 exemplere austriece a supravie\uit numal 12,10, aflat expus in ser Liber 1a muzaul tehnic din Uiena. Dorind ds a avea o astfel de locomotiva in etare de functionere, O6CG s-a ertentat c&tra locomotivele CFR 142 care, 1a acea vremo, ac mat giseou in numar mare abandonate prin curtile depourslor romfnegti. Privirile av c&zut asupra celet cu numBrul 142.063, conservat& gi expusti In depoul Arad, prin grija unor pasionati locals Ultima reparatio goneral% a loconotives tusese efectuats in anul 1969, din anul 1970 fiind tinuta conservat& tn depoul Ared, Transportul acestei magini~gigant cfnttrind aproapo 200 de tone, a fost pre- QBtLt dn cursul lunit decembrie 1985, 1a data de 18.12, {ncopénd peripJul de 650 km cate a durat 5 zile 91 4 nopti, locomotive ajuigind 1a destinatie (depoul Amstetten) {in date de 22 .12.1985, le ora 21. De atunct a inceput practic operetiunes da restourare 9i precttire pentru functicnare a “nfindried Westbahn-ului", cun este denunit® adesori aceasté locomctivé Geosebita. Insumfnd aprospe 19.000 de ore de munci, reconditicnarsa 2 condus - din picste pentru nol ~ si la alterarea formes caracteristice a constructiel Malaxe, prin nodificarea aspectului plrtil frontale a locomotive! gi @ tonderulus, pentru a fi osc nBnStoare conotructiflor initials Floridedorf. Loconotiva a primit gf numarul fictiv 12.14, ulterior ultimel locomotive construite pentru O88. In primivara acestui an, locomotive ara gata de functionare, probele ue par- curs evgnd loc tn luna mai, urm8nd ca prezenterea oficial’ sé aib loc in cadrul unei mari srbutori cu Yabur" in Szelzthal, intre 29 si 31 wal. Nu putem docdt si felicitam pe colegii nostri eustrieci pentru reugita de exceptie gi sf ne Intreb§n - in zadar ~ cum de a fost posibil s& pastram nunel trad astfel de megini exceptionale, dintre care dou’ aflate intr-o stare atat de avansat& a de degradare incht 0 ras. ‘taurere @ lor pare inpo- : sibild. — & Ce pacore au fectorii de , ge r&spundere din Mi,7, 31 i SNCFA 7 Antonio BIANCO /TM/ Locomotive GEG 12.14 ex,| CFR 142.063 in tinpud probelor de parcurs. Amatotten, 04.05.1993 Foto: Roland BEIER, WienCLUB 760 este sugastivul nune al unei asocialii auetriace de prietent af c&ilor ferate ingusts, Cunoscut in literatura de limba german& gi ca “Bosne-Spur" {ecartanont bosniac), cei 760 mm au fost raspnditi pretutindeni in zona de influentd a dublei monachii, din $ariie fostei Iugoslevii ping in Ucraina subcerpatics. Fr Indoielé, Austria a r4mas - dup Romania - tara in care supraviefuieac cele mai multe linif inguste cu acest ecertament, chiar daci majoritates lor sunt links turistice. Cy ocazia tyrului orgenizat in luna aprilie de firma “MRACOL” am avut oca~ zia de a IntSini si cBtiva pasionali ei Liniilor inguste, monbri ai unor Cluburi si Acociait Austriece cum ar fiz CLUG 760, TAURACHOAHN G.mb.H., FLORIANER-BAHN, OGEG gi altele care nesau sustinut si Incurajat in activitt$ile noastre de pionierat ‘in fers. Le nullumin tuturor pentru anabilitate gi prietenic, 1s dorim multe succese in Zontinuare gi rSminem cu speranta de a-i putoa vizita céndva, AGENDA T.C.R, La invitatio prictonilor nogtri traditionali de ia “fAvOt", o delegatie @ TCR a participat, tn perioada 30,04,-02.05. 1993 1a Consf&tuiree-intermediors MOROP of Consfatuires Regional’ pentru Curopo risriteen’ si central’, ce au evut loc in loce- litates maghter8 fardony, 1a molul lecului Velenco. GSzduiti de frunoase cas% de odihn’ a ferovierilor, easpebii ven}i din 10 $&ri din cele 17 reprezentate in MOROP au participat la lucrSrile La, TA, Aduntrii Generals 91 gedintat reglonale. Tn afara diBcutitlor tehnice specializate s~a discutet programul celui do ai XL-lea Congres jubiliar MORCP ce se va desfagura in perioada 19-25 septembrie 1993 Ja Mileno, tn Italia. In cadrul gedinte! regionele s-au discutat problemele epecifice tarilor participante: Austria, Cehia, Germania, Romfnia, Slovacie s1 Ungaria. Au Lipsit in nod surprinzStor reprezentantii Rustel. Reprezentantul TCR a prezentat activitates curent® gi de perspectivi, reali-| zBrile privind racuperarea gi conservarea istoriei feroviare g1 a stabilit - do comun acord cu partenori{ rogionali ~ progranul de dasf¥guraro a Concursului "MOCANITA” 193 th a doua s&ptamind a lundi septembrie 1993, respectiv 6-12 septembrie, le Muzeyl CFR din Gucuregti. Programu? a fost completat printr-o excursie in localitates istericd Szbkesfehérvér gi vizitares depoulut de locomotive, tar in ultina zi vizdtarea remizai| speciale pentru autonotoare 91 vagoana-salon din Budapest Nyugati. Cum era de agteptat, trenul special istoric al Regionales de cli ferate Bragov s-2 pus din nou in migcare, pentru a transporte o grup’ de pasiona$i feroviers clendezi, pe ruta Aragov ~ Sfintu Gheorghe - Covasna gi retur. Programul a cuprina si un tron spacial pe linia CFF pani le plenul inclinat, o mast "forestiers* in aer liber, la ceban’ g! ...consultanta de specialitate din partea menbrilor TCR partici- Ponts, care ou reamenajat si interiorul vagonului TF-bar In expozitie de "noctinite". Deta excursiei: 15 mai 1993, Este intaresant de mentsonat faptul of loco- motiva CFF 763,247, celebra Krauss 2C-t se gisea 1a baza plenului inclinet pentru 2 ft transportats 1a Conand&u gi pregititt acolo pentru remorcarea unor tranuri turis- tice! Vom revent cu aminunte, In Cacrul int&lnirilor de lucru ai unor membri ai Consiliului Director al TCA cu factori do r8spundere din Mnisterul Transporturilor 54 SNCFA s-au stabilit cfteva directii de actiune privind participarea SNCFR lz Jubileul 125 ani miAV din luna iulle e acestui en pracum gi programele preliminare da strb¥torire a aniversdris deschiderii liniet ferate Bucuregti Filaret ~ Ciurgiv, in luna septembrie 1994, Sea hotdrét participarea le parada de la Budapesta a locomotivel 230.142 din depoul Arad cu vagoene din "trenul regal” precum gi a unui autonctor special - salon "MALAXA" din serie 700, Sperdm in mentinare: gi Indeplinires acestor hotarSri adecvate.——~ -12- Cova ce vedeti aldturat nu este... "noul bilet CFR" ci o original’ invitatie 1a 0 oxpozitie de modele feroviare organi- zat de neobositul nostcu coleg da Club 9i prieten, studentul Institutulud de Constructii, Facultatea cui ferate, drumuri gi poduri, Mircea OORODANTY, Deschisd in incinta FacuRt8tii ince- pand cu date do 17 al 1993, expozitia « cuprins o parts din arpla colectie de madele feroviere a colegulu! nostru precum gi cateva reugite modele de gSri 9i constructii cu specific ferovier din "praductia proprie". Elementele de diorems pre~ zentate precum 91 parcursul de proba aflat in stare de functi- onare au animat expozitia, sporind atractia exercitaté asupra numerogilor vizitatori. La deschiderea festivé au participat Decanul facultttit, cadre didactice precum si deni Sctavian UORISTE, Dan Ioan POPESC si "reporterul" TD, autorul acestes tubrici. Ag dori #8 mengionoz 54 ajutorul acordat in argeniza-| rea expozitied colegului nostru de d-nul. IONITA Minko’, c&ruia| Ji mulfumim pe aceasta cale. In organizaree Asociatiei Curopene a Feroviarilor (A.E.C.) - Filiala AFEROn| Bragoy, a avut loc gedinta Consiliviui National al AFEROR, desfSguratt in perioada 4~ 6 junte 1993, 1a Targu Murog. Programul a cuprins gi o ctiSteris cu trenul po linia Inguetsé Targu fureg - Sovata, din piicate cu un tron din circulagie 91 locomotive Diese] (dubli tracyiune), OupS vizitarea cochetei stajiuni, # avut loc gi un simpo- zion avind ca tem’ "C&i ferate Inguste din Podigul Transilvaniei", sustinut Je cole- gil nogtri Rady BELLY, Serban LACRITEANU, Antonio BIANCO. Participan}ii gi organiza torii au apreciat calitatea materiolelor infornative prezentate cere au reupit s& trezeascS - spertim ~ intorasul pentru descoperirea istoriel feroviere, recuperarea 9i| valorificarea ei. Adrestin cu aceasté ocozie multunirila nosstre gazdelor ~ celor de ta Megionala de cli ferate Bragav g1 celor din Uepoul Térqu Mure - gi agteptim cu Antares urmitoarels activitati ale AFEROM - speran nai legate de istaria feroviars. Pontru ematorii de statistict 94 istorie feroviers, publicim in continuare pe scurt datele consemnste cu ocazia turului de Linki forestiere fectuat tn perio da 4-9 aprilie 1993, in argantzares firmed particulare "MIRACOL ComouRs": Vigou: 764,313, Sp 4600/21 - defect, cu cilindry spart; 764.351, Bp 5860/49 - casatS, pentru piese de schimb; 764,355, Op 5862/49 = razorvi, aptt da servictu; 764.452,fles 1191/55 ~ cazan expirat; 764.436,Ros 1141/56 - in servictu; 764.457,fles 1956 - cazan “Progresul Briila® 379/56, in serviciu;| Lesh-053 U23A 22179/74 ~ tn serviciu; 764.003 = eutomotor, in servicius CSH'2 Res 1565/60" - lini# normal’, rezerva, aptt de serviciu. Moldovita: 763.193 KrL 1219/21 = in serviciu; 764.448 fies 1167/55 - rezerva’, apté de eviciu; Vorsec: linla industriel pantry transportul epel minerele intre Boreec of Toplite nu mal este exploatat® din tanuarie 1993; loconotivele sunt garate 1a depoul din Borsec; 764.473 Ree 1261/56 = rece, in statie do inbuteliera; Apanini Roa 1125/54 (cazan); 1676/54 (from) - rece, in depou. Rustolita: links demontet& in ianvarie 1993; 764.341 Bp 5663/49 ~ epavs, fErS cilindri, numere etc. in ABstolit: 764.437 Res 1142/55 ~ izolatf in Secu. Fneel: linia demontet& in danusrie 1993; 764.474 Ras 1262/55 ~ aptd de serviciu, incuiatt in remizi.— Liipugna: cSnpul Cobayais Reahan: Targu ture Cele tre Ele provin dintr~o m&iastriei si cape: Fotografia este lu: locomotivele sunt de 2100 CP pentru Heonabit de mark, tre, identificats Locometiva a fost E.R.E.N, Piind co daar c&te o cabint frontale, dispoziti ase 764.348 Op 5859/43 - in servicius 764.354 Up 5864/49 - spavt, firk plicit, tilindri, biele © 764,367 Ros 1185/51 - rezervl, apth de serviciu, Linia denontate po Velea Hirajutui fare (10 km) tn mastic 4 po Valea Nirajului tie 20 va ‘enonta tn anul 7994; Reotitura cu statia CFR Cémpul Cetsyii (Rinks Ty.Ruceges ‘Antrerupts; vat’ este; 2447 Nes} cazan "Progresul Bei 764.487 Ros 1207/86 ~ in ocrviciv. Atelicrele da repacet locomotive CFF - ne sunt Jecomotive tn lucru T.M.CRISCIOR 4 ~ roparatt, an CER Linda Enguot’ - vezi TM ne.7/1992; CFR 50.227 - yenerater de abur, apt prntru corviclu de manc\ de serviciu. } i 4 8 oxpteat, pte oe-seer | i | | | | i | i LOC-uri sin dmaginea de mai sus nu repeozintS adovtirate U.N. rovisté 2 "epecii de aur" gi roprezinta textual..."0 covadt! eLt&gii muncitoriler, @ tehnicienilor gi inginerilor roméni"! ati, probairil, in curtea uzinelor “Electroputere" din Crofovs relativ ugor de identificat: cale doud extrome reprozinta LOC export Polonia, cunescute 1a PKP sub denumirea ST 43 (vezi fo~ Ripice pentru PKP); coa din mijloc constituic subiectul note! ca prototipul unbi Locomotive duble purtSnd seria O6C~0e-001 202) vizut& de semnatarul seestori rSnduri in “tinsrate" la o editis o sigurang’ compusd cin deus unitbt simetrice cuplate, av&nd fia Ge conducera. Aspectul dacsobit i1 confer’ gi cele trei geo. i ie unicS pentiu Toconotivele construtte in Remania. Augtin cititorii nostri care au viizut sau cunose dotalii despre acrast& locomotiv! - unicat 3% ne comunice amtqunte rispund§ la urmitearele intrebSri: = anul constructiel, detalii constructive (identict cu 060-02 ?} = Lorem tiva a purtat inibialole CFA sau a fost do le inceput indus = unde 26 gisegto in prezent ii unde a fScut serviciy acagti ani? = alte fotagrafii, eventual uo ia £-Craiova. i i \ = Nunerotarey 060-089-001 / O12 aste corect’? | | i | 3 Pagini realizate ds: Antonio BARC 9S ain Te Serban LACAL