|. Eseu cu privire la tema si viziunea despre lume tr-un roman interbelic realist, obiectiv Context Ton”, primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman= { |} tealist de tip obiectiv, cu tematica rural, o capodopers a literaturii romane | __interbelice. Considerat de E. Lovinescu ,cea mai puternic crenfe obiectio a lite- |, Tatu romine”, inftigeazd universul rural in mod realist, fir idilizarea din |. Proza sméndtorista. Nucleul romanului se afld in nuvelele anterioare, ,Zes- | trea” si ,Rusinea”, iar sursele de inspiratie sunt trei experiente de viata ale | autorului receptate artistic: gestul fSranului care a sdrutat pamantul, vorbele Jui Ion al Glanetasului si bataia primita de la tatal ei de o fata cu zestre din stuza unui fran sirac. 1. Incadrarea romanului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cul- tural/literar, intr-o orientare tematica Opera literara ,,Jon” este un roman, prin amploarea actiunii, desfésurata pe mai multe planuri, cu un conflict complex, personaje numeroase si realizarea specie uunei imagini ample asupra vietii Este roman de tip obiectiv prin specificul naratorului (obiectiv, detasat, im- f personal), al narafiunii (la persoana a IIa) sal elatiei narator-personaj (narato- ul omniscient stie mai mult decat personajele sale si, omniprezent, dirijeaza tipolagie PD) evolutia lor ca un regizor universal, conform unui destin prestabilit). 4 Viziunea realist-obiectiva se realizeaz prin: tematica social, obiectivitatea | perspectivei narative, construirea personajelor in relatie cu mediul in care aces~ cunent tea traiesc, alegerea unor personaje tipice pentru o categorie sociald, tehnica tera detaliului semnificativ, veridicitatea, stilul sobru, impersonal. , 2.Ilustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/ secvente comentate ‘ “ir'Tema romanului este problematica piimintului, analizata in conditiile socio economice ale satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea. Roma- nul prezintA lupta unui {ran sérac pentru a obfine pamant si consecinfele actelor sale. Tema central, posesiunea pamantului, este dublata de tema iu- birii gi de tema destinului. Caracterul monografic al romanului const’ in surprinderea diverselor as- ||| bpecte ale lumii rurale: obiceiuri si tradifii (nasterea, nunta, inmormantarea, caraoloaut ©.’ hora, jocul popular, portul), relatii socio-economice (stratificarea sociali), re- monegrafic latii de familie, institutiile (biserica, scoala), autoritatile,3. Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru tema si viziunea despre lume (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilis- tice, limbajul personajelor etc.) narator — Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul detasat, omniscient si obieelit, omniprezent relateaza intamplarile la persoana a Ill-a. omniscient Conceptia autorului despre roman, inteles ca un corp geometric perfect, -corp sferoid”, se reflectd artistic in structura circular a romanului. Simetria incipitului cu finalul se realizeaz prin descrierea drumului care intra in si sbucivd jese din satul Pripas, loc al actiunii romanului, Personificat, drumul are sem- = nificatia simbolicd a destinului Descrierea inifiali a drumului, supus’ conven- fici realiste a veridicitatii (prin detalii toponimice) il introduce pe cititor in viata Batu ardelean de la tnceputul secolutui al X%Xlea. Descrierea caselor I Herdelea si Glanetasu ilustreaza conditia lor social. Crucea strmba de la mai incipitfinal 8iN€a satului, cu un Hristos de tinichea ruginit8, anticipeaz destinul tragic al protagonistului. ,Din soseaua ce vine de la Cirlibaba, intovitrsind Somesul [...] se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, [...] ca si dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantiturd de coline”. itlul este dat de numele personajului principal, care devine exponent al {Srinimii prin dragostea lui pentru pamant, individualizat ins prin modul in dul care’ obtine. Singular’ in satul Pripas nu este cdsatoria ,sirintocului” cu o fat cu zestre, pentru ca Vasile Baciu si lon Pop al Glanetagului dobandisera averea j in acelagi fel, ci comportamentul siu: 0 face pe Ana de ruginea satului inainte } de nunté, iar apoi vrea sa se intoarci la Florica, devenit’ nevasta lui George. Tilurile celor doua parti ale romanului evidentiaza simetria compozitici $i, campogitia totodat’, denumesc cele dowd patimi ale personajului principal: ,Glasul pi. méntului” si ,,Glasul inbirii”. Titlurile celor 13 capitole (numér simbolic, ne- fast) sunt semnificative, discursul narativ avand un ,,{nceput” si un o Sfiarsit”. in Mimelnie prima parte apar capitolele: ,lnceputul”, ,,Zoércoirea”, -lubired”,”, Noaptea “-Rusined”, ,.Nunia”, iarin cea de-a doua, Vasile”, ,Copilil”, ,Sarutarea”, Streay gil”, ,Blestemul”, ,George”, »Sfarsitul” Prin tehnica planurilor paralele este prezentata via{a fArsnimii sia intelectu- ‘chnica alititii sdtesti, iar prin tehnica contrapunctului, o anumita tem’, moment esen- planunitor tial sau conflict sunt infatisate in cele doua planuri (nunta firineascd a Anei cu peratele lon corespunde, in planul intelectualitati, nuntii Laurei cu George Pintea, in capitolul , Nunta”; conflictul dintre Ion si Vasile corespunde conflictului dintre contrappunctit i tectualiisatului : Planul fardnimii are in centru destinul lui Ion, satului, pe cei doi ,stalpi” ai comunititii: inva z skinimie Belciug. Cele doua planuri narative se intalnese, | nului, in scena horei, numita de N. Manolescu iar planul intelectualitatii Atorul Herdelea si preotul ; nc’ de la inceputul roma- 0 hori a soartei”.Acti cet Perse seal a hong eepeo zide dumincs in care locuitori satului timp 42 unea). Descrierea jul tele es Vida lu Maxim Oprea(exportie sad memorabila, prin infatisare, thai pomesana, este o paging etnografics #isnea culatantartiee 'sarea portului popular, a dansului tinerilor gia cant Asezarea privitorilor reflect relatile sociale, Separarea celor dou’ grupuri ale barbatilor respecta stratificarea economic. Fruntasii satului, primarul si t- Fanii bogati, discuta separat de fSranii mifjlocasi faa Pepi pe leapt i ditional, lipsa pamantului este echivalenta or lipsa demnitai, fapt redat de “P°##e# patudinea ,sirantoculu;" Alexandru Glanetagut »Pe de laturi, eur ofine usa ets rage Cu urechea si Alexandru Glanetasu, dornic si se amestece in vorba, ‘Ssivtdu-se totusi sa se véire intre bogatasi’ Fetele rimase nepoftite privesc hora, iar femeile cisdtorite vorbese despre Saetoaiitc. Este prezenta si Savista, oloaga satului, piaza rea, Intelectuali lui, preotul Belciug si familia invatatorului Herdelea, vin si priveasca ~petrecerea poporului”, fara a se amesteca in joc. ;_ polul horei in viata comunitati sitesti este acela de a-i asigura coeziunea fi de a facilita intemeierea noilor familii. De aceea in joc sunt numai ficdi fete. Hotérarea lui Ion de a 0 lua pe Ana cea bogati la joc, desi o place pe Florica cea siraci, marcheaza inceputul conflictului. Venirea lui Vasile Ba, iu (latal Anei) de la carciuma la hor’ si confruntarea verbal cu lon, pe care il numeste ,,hof” si ,,télhar’, pentru ca ,,siriintocul” vrea si-i ia fata promisa intriga altui fran bogat, George Bulbuc, constituie intriga romanului. [on se va riz~ buna ulterior, lasind-o pe Ana insircinati inainte de cisatorie, pentru a- de- termina pe tatal acesteia sa accepte nunta Bataia de la carciuma, in aparenta pentru plata liutarilor, in fapt pentru dreptul de a o lua de sofie pe Ana, se incheie cu victoria lui Ion asupra lui George. Incidentul provoaca dorinta de rizbunare a lui George, scena fiind } Construita in simetrie cu aceea de la sfargitul romanului, cand George il uci de pe Ion, lovindu-I cu sapa. Desfasurarea actiunii prezinta dezumanizarea protagonistului in goana desfijura- (Ni dupa avere. Dorind si obfina repede mult pamant, Ion 0 seduce pe Ana 12a acfiunit il forteaza pe Vasile Baciu si accepte cisitoria, La nunti, Ton mu cere acte pentru pimantul ce urmeaza sii revina ca zestre,apoi se simte inelat si ince- peso batii pe Ana, femeia fiind alungata, pe rand, din casa sotului si din cea a tatalui. Preotul Belciug mediaza conflictul dintre cei doi tran, in care , bia- ta Ana nu este decit o victima tragic” (G. Calinescu). Sinuciderea Anei nu-i trezeste lui Ion regrete sau constiin{a vinovatiei, pentru ci in Ana, iar apoi in Petrisor,fiul lor, nu vede decat garantia proprietifi asupra pimanturilor. Nici moartea copilului nu- opreste 8 o caute pe Florica, méritat’ intre timp cu ‘ George. Astfel cd deznodaméntul este previzibil, iar George, care-1 loveste degnadi- cu sapa pe lon, nu este decat un instrument al destinului. George este ares- tat, Florica rimane singur’, iar averea lui Ion revine biser viling in celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator, pentru autoritate in planue inte sat, este defavorabil celui din urma, El are familie -soje, un bliat (poetul eta visdtor Titu) si dou fete de maritat, dar fara zestre, Laura gi Ghighi. in plus, #2¢e# 163 *casa lui este construita pe pimantul bisericii, cu invoirea preotului. Cum relatiile dintre ci se degradeaz8, pornind de la atitudinea lor fata de faptele lui fon, invatitorul se simte ameninfat cu izgonirea din casa, Marturisirea lui Ion, potrivit cireia invatatorul i-a scris jalba, determina conffictul celui din urmé cu autoritatile austro-ungare si genereaza problemele sale de consti- inf& national’. Accept inutil compromisul, votandu-! pe candidatul ma- ghiar la alegeri. x x Preotul Belciug este un caracter tare. Rimas vidduy de tanar, se dedica total comunitat isul sau de a construi o bisericd noua in sat este urmarit cu tena- itate, iar romanul se incheie cu sirbatoarea prilejuita de sfintirea biserici conflictual Conflictul central din roman este lupta pentru pamant din satul traditional, eentsal unde averea conditioneaz’ respectul comunitatii, Drama lui Ion este drama {Sranului sarac. Mandru si orgolios, constient de calitatile sale, nu-si accep- conflicut 18 condita si este pus in situatia de a alege intre iubirea pentru Florica si | exterior; averea Anei. Conilictul exterior, social, intre Ion al Glanetagului si Vasile BX canflictut ciu, este dublat de conflictul interior, intre ,,glasul péiméntului” i ,glasul iubi- rif’. Cele dou’ chemari ISuntrice nu il pun intr-o situatie-limit, pentru ci se manifest succesiv, nu simultan. Conflictele secundare au loc intre Ion si Simi- conftice °° Lungu, pentru o brazdi de pimant, sau intre Ion gi George Bulbue, pentru =, Ana. Conflictul tragic dintre om si pamantul-stihie este provocat de iubirea dinkre om. Patimasi a personajului pentru pamant (scena in care Ion saruta pamantul este Ji pamant Sugestiva) si de iluzia cé-l poate stipani, dar se incheie ca orice destin uman, prin intoarcerea in aceasta matrice universala. Personajele realiste sunt tipice pentru o categorie social, sunt niste ,,expo- nenfi ai clasei si generatiei” (G. Clinescu), fiind conditionate de mediul in care trdiesc. Ion este personajul principal si eponim, realizat prin tehnica basoreliefu- fnieg li sia contrapunctului. Ion este personaj monumental, complex, cu insusiri contradictorii: viclenie gi naivitate, gingasie gi brutalitate, insistent si cinism. La inceputul romanului, i se face un portret favorabil, care motiveaza actiuni- le sale prin nevoia de a-si depasi conditia. ins& in goana sa patimasa dupa avere, el se dezumanizeaza treptat, iar moartea sa este expresia intentiei m5, ralizatoare a scriitorului. Mai multe tipologii realiste se regisesc in constructia protagonistului: tipul tpotogit 'Sranului sérac, tipul arivistului fra scrupule, care foloseste femeia ca mijloc de reatiste parvenire, dar si ambitiosul dezumanizat de lacomie. ,,In centrul romanului se afl patima lui Ion, ca formit a instinctului de posesiune” (N. Manolescu).. Cele doua femei, conturate antitetic, Ana si Florica, reprezinta cele doua pa- timi ale personajului principal: pamantul gi iubirea. in incercarea lui de a le obfine, se confrunti, in plan individual-concret, cu Vasile Baciu si cu George Bulbuc, iar in plan general-simbolic, cu pamantul-stihie, respectiv, cu toati comunitatea, ca instanta moral. De aceea conflictul social este dublat de conflictul tragic. Mijloacele de caracterizare indirect dezvaluie trasiturile personajelor, consemnandu-le faptele, gesturile, limbajul, prezentand relatiile dintre ele. aNaratorul omniscient si omniprezent realizeaza gi caracterizarea lor direct, prin portret sau biografie. Stilul narativ este neutru, impersonal, ,stilul cenusiu” fiind specific prozet realiste obiective; autorul respect autenticitatea limbajului regional. 4, Exprimarea unei opi tema in roman despre modul in care se reflecta oidee sau Relatia dintre f&ran si pamant este infatigata in trei ipostaze simbolice: pentru copil, pamantul-mamé (,.ubirea pimantului a stipénit de mic copil [...}: De pe atunci paiméntul i-a fost mai drag ca 0 mami”), pentru barbat, paman- tul-ibovnica (,Il cuprinse 0 poftt stlbateci sit imbrifiseze huma, s-0 crampofeascii in sirutari”), iar pentru omul cu destin tragic, ucis cu o sap, pamantul-stihie, care spulbera dorintele $i iluziile efemere prin moarte. ne Scena in care Ion siruti pamantul este sugestiva pentru patima lui gi an- a ‘Aipativa pentru destinul personajului. Concluzie Apreciat la aparitie de criticul E. Lovinescu drept ,cea mai puternici creatie obiectiod a literaturii roméne”, romanul Jon” este o capodopera a literaturit romane realiste interbelice. 165| chet oy |. Eseu cu privire la tema si viziunea despre lume dintr-un basm cult studiat Context gue _Iewgu Povestea Ii Harap-Alb” de Jon Creanga este un bast cult, publicatin .Conuorhie terre”, in anu 1877. G, C3linescu afirma despre mesa 4 perei: -Povestea lui Harap-Alb e wn chip de a.dawedi ct omul de soi bun.se ug atibadire. songs teste sub orice Pornind de la mostlul hasmului-foleloric, caraterizat de stereotipie. aus ualizeaza teme de circulafie universal, dar le organizeaza con: form propriei_viziuni_(uziunea dintte real si febulos). inten text naval ‘mai complex decatal basmelor popular, supralictind procedeultripliciit_ 1-Evidentierea a dous trésaturi care fac posibilé incadrarea basmu- lui studiatin specialiterard pe care oilustreazi ‘Basmul-cult este o specie narativa pluriepisodica implicind fabulosul, cu Pentonaye Mumeronse personae purtitoare ale utr vals smbolice ntruchpand bi ‘ndouze Nee ulin diverse lor ipotaze. Persnajeleindeplines. pin pore {a protagonist.o serie de fanci(antagonistul ajutoaree, danatorii uncle avand puter supranaturale. ‘Actiunea basinulu implica prezenga fabulosului (oemente supronatu tale) si este supusi-unor steeatipiactiuni conventional, care intigened fPujeno parcurgerea drumulu: matucizirt de cite erou, Conflictel dintee Binet. feladotsns ruse incheie prin victoria fortelr bine, eperele tomporale spatiale sunt ‘agi nedeterminat, Elemente de compozitietipice vizear& cscs compovits naleormule specifica cife si obiecte magice, procedeultrplicari. 2. llustrarea temei prin doud episoade/citate/secvente comentate ‘Titlulsugereazd tema basmului: maturizarea mezinului craiului.Coneret, eroul parcurge o aventura eroied imaginarS, un drum al maturizirii necesa pentru a deveni impacat, Numele personajului i reflecti conditia dual’: ob, slug’ (Hlarap) de origine nobila (Ally. Motive narative specifice, prezente in ,Povesten tui Harap-Alb", sunt: superioritatea mezinului, cilatoria, sus punerea prin. viclesug,-muncile, demascarea riufécitorului (Spanul), pe- deapsa, cisitoria, Pout. episoade care infatiseazd tema sunt supune viclegug si de- ‘ascarea sGuficitorului, motive narative.care.evidenfiaz§ inceputul gi sfar- situl initieri feciocului de erai. Inepisodul cobocixi.in fantans, navitatea ténarulul face posibilé supy- aneren prin vielegug, Antagonistt (fufGeitoral) i inchide pe tanic fate ‘fantand sii cere, pentru a lasa in viajsifack schimb de identitate, si de- ‘vind robul lui si 4 jure_,pe ascutivulpalosului” (sugestic a uni cod al con- duitei cavaleresti) ivi dea ascultare intru toate, par cid im mur jar a 24 juvia”, condiionare paradoxal 1 capeSp: \ care crede insa Initierea este incheiata, Eroul este invi >-Prezentarea a patru elemente de structura si de compozit ‘extului narativ, semnificative dar care arata si modul de eliberare. intoarcerea le curtea lui Verde-impira, fata fm 4 Harap-Alb a divulgat secretul sii. ul De-faplthutatea” Spanulu’ il dezleagt pe erou de jurimant soma ck eae fata Imy iratului Ros il demas- secretul si ji taie ca~ ale Pentru tema si viziunea despre {ame din basmul cult studiat (de exemplu: actiune, conllic, relat temporale si spatiale, incipit, fi Darativa, registre stilistice, limb: np, Tntamplitile sunt relatate din cualitate, Naratiunea la persoana alla nal, tehnici narative, perspectiva ajul personajelor etc.) wi narator omniscient, care © “Blervine adesea prin comentaril sau reflect caracterizate prin weee ne alterneaza cu dialog. jubrectal basmului uméreste moduli care personajul principal, Harap- AR, Barcurge un drum al inti, la final caruia devine imparet, sega eee intr-un plan superior de existents, care inseamnd modificerea statute |i social gi spiritual al eroutui (caracter ral de Bildungsroman al basmului). —> Sele tei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozifional seep Ratative, elape ale drumului initiati: etapa initials, de pregatire pentru drum, la curtea craiului ilu! (initiatul). fil craiului", ,mezinul” (naivul); pareury {ca gramului initatic— Harap-Alb(novicele/el supus initer) rleplata (Creanga_utilizeazi_triplicarea-(triplarea_situat illor), dar_supraliciteaza procedeul de teh A specific popular, asl cd eroul na ede trecut doar ee probe. ci mal multe seri de prove, rola seen dat de tata: ste fer rm foarte sugubet”, siobiectele mir ‘shapl vie st apa loa: lend re in, [] ed sient Jn basm. stint prezente numerele magice, simbalic: 3, 12,24, spate cite trei(,t =" Simetria incipit= prin cligee comporitionale/formule tipice convent care marcheazd intrarea gi iegitea din aBulos Fuziones eins He seal si fabulos se realizeaza de la inceput, deoarece naratorul inoweaed 2 vind povesten pesos ose naratorul inoveaz’ formula initials, pundnd povestea pe seama spuselor aliculvas dine ‘uciadata”), Formula finala include bulosului sia realului, tr. adicd se spune, fir inst a nega cain basmul popular (,A fost oda ex comparatie intre cele dou lumi ~ a fa- recizate in incipit-reperele temporale si spatiale sunt wagi.nedeterming- {G:Amu cic era odatd intro tard wn eri care ava tri fecior”-Actiunea incepe \a 0 margin a pimantuu” si continua la cealalid margin Actiunea se desf8soas linear, cronologc prin inlanfuireasecvenfelornaro- tush episoadelo respect model seston] oa lui os ial4_de echilibru (expozit fiunea), tulburarea_echilibruluil B De ase- fpecor de quiilihtiana leh retain actiusearejudiciul(intriga), parcun teen acne RCH Un rum cu trees prbelor(destigu- tion {eparatorie(puncil calming ea etl Aig cisplitiea -eroului (deznodimé gy ean laces ech = seated manta rial erporiunes eZinlS o stare de echilibru: un crai avea roan atta capit de lume, un frate mai mare al sfur Verde Impival ae ime, un frate mai mare al i, Verde-Imparal, Tulburarea echilibrul soarea lui Verdesimpsnat ‘ulimpiratut ard ele su sii iim pe (ca sii urmeze la tron, Vrednigia trebuie Ins fo seri de probe, Actiunea de recuperare a echilibrilil (destigurarea actiunii) cuprinde succesiunea motivelor narative ale basmaului. omendete Wile seimbracin pile de urs gi iesefecaruia fal de Sub un pad Co form stractriformale a basmulu, Rul a mic Teagste Wo reusesle si Weacd aceastd ba curajului (motivul superiridti mezinul) dup 0 fap pregi- \oare, in Gare ete ajtat de Sfanta Duminicé, dreptrispald pent cia milu- i proba de la pod, simbol al treceri spre alt etapa vie- i iezin sil sfatueste si se fereasc’ de omul le omul ros (motivul interdictie}) sti dlruieste pelea de urs, n, pentru ci se rtceste in picurealabirint $i crede c& se af i ra spinilor’, ful cet mic al craiulu ii ia drept slugi gi ciliuzs un span (incacatea interdicte). é ‘Coborarea fiului de crai in fantind reprezinté o secventa narativa impor tanta, ° secre perce ens ocd a ded de deal tol: Spal pure na pe carte, pe bani i pe armel ili de eri”. Spal it Fechidentaten, ob tid3 ume de Harap-AlbLkaseszh roiectulexistenf i invieca sige: capeteidenttatea Gursmantul din antina), Rs auates” Spb nator iva supune la probe di in care v9 unui vitor impiratinfelepcune, cura, ‘bundtate. Spin i 4 yall” din Grldina Ursului,pielen cu pies tree prelioase din Padurea Cerbuli pe fata Impicatului Ros. mele-dou rece cu ajutorul unor obiecte magice de la Dumineh : Fra prob cuprnde mal multe sel de probe ipicare) est alt tap inert, mal comple snes nal lle ojonre Eeumulspre inp os casa ec a nor ares oats ee at aamnlicee acai aetna pee ee trentuala slesdecie aes jretnee Cot AnAnala- otis, Ochild si PasdricLat la ae era ep Hear ica Spe. probeszl dobladire calli salstate de probels prin care mpSratal Roy 74linde exe e (cas: foc, ospajul, alegerea ‘macului de nisip), ca si acelea care o vizeaza direct pe fata (fuga nocturnd a past itulmotivul dublului si proba impusé de 7 ap vie gi apa moartd de unde» nul Lichidarea ingelatoriei gi actiunea reparatorie, corespunzitoare punctului culminant, se petrec la curtea lui Verde-imparal, unde Harap-Albseintoarce {Si Jala Imparatult Ros, care dezvaluie adevirata lui identitate. Incercarea Spiinului di-arl veide pe Harap-Alb (0 forma a momentului violenfet) este Jatata_Lichidarea violenfei niri apartine eroului, ca fn basmul popular, ci altui personaj, calul nazdravan. Episodul care cuprinde scena taierii.capulut ppersonajului principal si.areinvieri lui de cite fata impSratuli, cu ajutors! ‘biectelor magice.are semnificatia mori iniiatice. ‘Deznodémantal consti in refacerea echilibrulu si isplata eroului, Elre- ia palostilai si primeste recompensa: pe fata imparatului Ros si imparatia, ceea ce confirma maturizarea, ‘Asttel, conflict, lupta dintre bine si rau, se inchele prin vietria forlelor binelui. Personajele (oameni, dar si fine himerice" cu comportament omenesc) sunt purtitoate ale unor valor simbolie gi reprezintabinele si riulin diver~ sele lor ipostaze. Eroul (protagonistul) este sprijnit de ajutoare si donatori: Shoge eu insusii supranaturale 6fants DuminicS), animale fabuloase (clu nnjadtavan, etiasa furnicilor $1 albinelor), fapturi himerice (cei cincitova 1s) sau ebjecte micaculoase (aripile rdieselor, smicelele de mi, apa vie, dpa moarta) si se confrunta cu antagonistul (Span), care ate i functie de Uuimitator. Personajul ciutat este fata de imparat. Cu exceptia evoulu, al ci- caracterevolueaza pe parcurs,celclalte persona au o tasaturk dominant impératal Ros si Spal sunt vicles, Sfanta Duminici este injeleapts. Povestea esse construts dupa schema narativd a iifiri, care presupune un traseu al devenini erouls, pe parcuesul confruntiri cu un antagonist. Hacap-Alb dovedeste prin tecetea probelor o serie de alti umane nece- are unui vitor impSrat, in viziunea Seritorului (mila, BanStaten, pretenia, respectacesjurimantului, curajub,iasd nu are puri supranaturale ind con- Struit mai degraba pe o schema realist. Exponentul binelui este ajutat de per- onaje $i obiecte inzestrate cu puteri miraculoase Spanul nu este doar o intruchipare a rSului, ci are si roll initiatoruli, teste nit necestr, De aceea calul néedrSvan nut ucide inainte ca Iniierea exoului si se fi incheiat. ‘Mijloacele de caracterizare sunt directe (de fire narator de citre alte per sonaj, prin autocaracterigar) i indirecte (prin fapte, ganduri,relaficu alte pessoal ume) Specie basm eer aia ee et 7oaz3 petsonajele, in primul rand prin limba) (caracterizare indirect). “*STrslajul naratorufl lal personalelr se caracterzeazh prin. umor (dim nutive cu valoare augmen -abuzisonre”,«bauturic cterizair pilo- tu 15, al lui Ochil etc) si oralitate (frecvenfa pros use in text prin expresia ,2orba cea” Vorba cee: «Fri- 75: ii /Dinainte so ~Ginizste bostutrias” versuri populare: ,De-ar sti omul cer pili/Dinnte sa. bist” Registee stlstice popular oral st ‘Tegional conferd originalitate imba~ julut artistic, prin i inegrarea unor termeni si expresii populate, regionalisme fonetice sau lexical 4-Exprimarea unel opinii despre modulin care se reflect oidee sau tema in basmul cult pentru care ai optat in opinia mea, Harap. ‘mele populare, ci pe ace coneeptia ‘Alb nt intruchipeaza tipul eroului vane din bas- la al eroului vrednie, pent ca evoluia fa reflect despre hume a seritorului, prin umanizarea fantasticului, Trecerea Profagonistulul prin incercari dificil, casi experienta conde! umiltoare de rob ‘cdispozitia unui stipin nedrept,contueaza sensul didactic al basmul, care este exprimat de Sfanta Duminick:,Cénd vei ajunge gi tu odatd mare gi tare fi ita a judeci lucrurite de-a fir-a-p Si vei cred celor asuprif i necijiti, pentrn cS stl acum ce e necazul” Conciuzie Bast este 0 ogi. vii in modurfabulonse” (Gal -nestea lui Harap-Alb” este un basm cult a fantasticulut, individ