Lucrarea 10 — Utilizarea Matlab in rezolvarea unor probleme practice in inginerie Lucrarea 10 Utilizarea Matlab in rezolvarea unor probleme in inginerie Obiectivul lucrari Lucrarea igi propune sa introduca cititorul in problematica determinarii_ ecuatillor matematice corespunzatoare unor structuri existente in practica inginereasca si sd prezinte modul cum aceste ecuatii diferentiale sunt integrate utilizand mediile de simulare MATLAB-Simulink. Facem precizarea cé primele doua exemple au fost preluate din lucrarea Modelarea si Conducerea proceselor biotehnologice. Lucrari practice. Volumul |, autori: Sergiy Caraman $i Marian Barbu, Editura Fundatiei universitare ‘Dundrea de Jos" din Galati, 2005. Aspecte generale si mersul lucrarii Exemplul 1; Integrarea ecuatillor diferentiale corespunzatoare unui ansamblu mecanic Fie ansamblul mecanic din figura 10.1 in care un corp cu masa M = 7 kg este suspendat prin intermediul unui piston cu coeficientul de frecare B = 5 N*secim si unui resort elastic cu constanta de elasticitate K = 25 Nim. Cu sistemul inifial in repaus consideram ca este aplicata o forta f(t) = 25 N. Greutatea corpului se considera inclusa in forta f(t) M Tn bo Figura 10.1. Sistemul mecanic considerat [1] 131Lucrarea 10 — Utilizarea Matlab in rezolvarea unor probleme practice in inginerie Pentru modelarea matematica a sistemului mecanic vom porni de la observatia ca trei forte influenteazé migcarea masei, si anume: forfa aplicata, forfa de frecare vascoasa si forta elastica. Aplicand legea de migcare a lui Newton, ecuatia fortelor din sistem este: FAR +R =f (10.1) Notand cu a acceleratia, v viteza corpului si x deplasarea acestuia, obtinem: M-a+B-v+K-x= f(t) (10.2) Tinand cont c&: y= si a=, recutta dt dt 2 MoS aE Ke= re (10.3) dt dt Asa cum a fost mentionat in lucrarea de laborator dedicaté metodelor de calcul numeric in Matlab, aceasta ecuatie diferentiala de ordinul 2 poate fi integrata in Matlab, dar ea trebuie transformata intr-un sistem de doua ecuatii diferentiale de ordinul intai. a Pentru aceasta notam x; &ecuatia (10.3) conducéind la sistemul: i x $i x2= or ° (10.4) qq UO- Bra - kx] Pentru integrarea ecuatillor (10.4) vom construi doua programe Matlab: o functie definita de utilizator care implementeaza sistemul de ecuatii diferentiale de ordinul intai (10.4), pe care o vom numi ord't.m, si un program care va apela aceasta functie, pe care il vor numi prine1.m. 132Lucrarea 10 — Utilizarea Matlab in rezolvarea unor probleme practice in inginerie Programul ord1.m: function xd = ordl (t,x) xd=zeros (2,1); F= 25; M= 1; B= 5; K = 257 (2) (M* (B-B*x (2) -K*x (1) ) 7 Programul princt.m: tO = 0; tf = 5; x0 = [0 0]; [t,x] = ode45(tordl', [tO tf], x0); plot (t,x) Apelarea programului princ1.m conduce la rezultatele din figura 10.2. Deplasarea xit) Viteza vit) 0 05 61 15 2 25 88K Figura 10.2. Rezultatul integrarii sistemului de ecuatii diferentiale (10.4) Un sistem de ecuatii diferentiale de ordinul intai poate fi integrat si prin implementarea in Simulink a ecuatiilor componentelor. Astfel, pentru sistemul de ecuatii diferentiale (10.4) implementarea in Simulink este data in figura 10.3 si, prin simularea acesteia, ea conduce la aceleasi rezultate precum cele prezentate in figura 10.2. 133Lucrarea 10 — Utilizarea Matlab in rezolvarea unor probleme practice in inginerie cain >| £ +i "1 2 12 ing 7 negraior F 18 pgegrator Scape condant Scope! xy Graph Figura 10.3. Implementarea in Simulink a ecuatillor corespunzatoare ansamblului mecanic Exemplul 2: Integrarea ecuatillor diferentiale corespunzatoare unui circuit electric RLC Fie circuitul electric din figura 10.4 care include un rezistor ideal, cu rezistenta R = 1.4 , © bobina ideala, cu inductivitatea L = 2 H, si un condensator ideal, cu capacitatea C = 0.32 F. Se considera cA: curentul inductor initial este zero si tensiunea initiala a condensatorului este 0.5 V. Circuitul este alimentat prin sursa Vs si vom considera ca se aplicd o tensiune Vs = 1 V la momentul initial. Se doreste determinarea evolutiei in timp a curentului in circuit i(t) si a tensiunii pe condensator vo(t). Figura 10.4, Circuitul electric RLC considerat [1] Pentru obfinerea modelului matematic al acestui sistem, se aplicd legea a-ll-a a lui Kirchhoff si se obtin ecuatille: Rit Ldi/dt+ve Vs (10.5) 134Lucrarea 10 — Utilizarea Matlab in rezolvarea unor probleme practice in inginerie i= Cav, /dt (10.8) Notand cele doua marimi de interes x; = ve si x2= i, rezulta imediat un sistem de doua ecuatii diferentiale de ordinul intai, sistem care poate fi integrat usor in Matlab: (10.7) Similar cu exemplul anterior, pentru integrarea ecuatillor (10.7), vom construi doua programe Matlab: o functie definita de utilizator care implementeaza sistemul de ecuati diferentiale de ordinul intai (10.7), pe care 0 vom numi ord2.m, si un program care va apela aceasta functie, pe care I vom numi princ2.m: Programul ord2.m: function xd = ord2(t,x) xd=zeros (2,1); Vs=1; Re1.43 L xd (1) =x (2) /Cr xd (2)=1/L* (Vs-x (1) -R*x(2)) 7 Programul princ2.m: t0 = 0; tf = 20; x0 = [0.5 017 [t,x] = ode45('ord2', [t0 tf], x0); plot (t,x) Apelarea programului princ2.m conduce la rezultatele din figura 10.5. 135Lucrarea 10 — Utilizarea Matlab in rezolvarea unor probleme practice in inginerie Tensiunea V(t) oat oe Curentul it) ° 0 2 4 6 8 0 2 4 16 18 2 Figura 10.5. Rezultatul integrarii sistemului de ecuatii diferentiale (10.7) Un sistem de ecuatii diferentiale de ordinul intai poate fi integrat si prin implementarea in Simulink a ecuatillor componente. Astfel, pentru sistemiul de ecuatii diferentiale (10.7) implementarea in Simulink este data in figura 10.6 si, prin simularea acesteia, ea conduce la aceleasi rezultate precum cele prezentate in figura 10.5 ain le tafe 7 »ft v poe ang %2 negro" fa conaant ‘Scope! Gaina % integrator XY Graph Figura 10.6. Implementarea in Simulink a ecuatiilor corespunzatoare circuitului RLC 136Lucrarea 10 — Utilizarea Matlab in rezolvarea unor probleme practice in inginerie Bibliografie [1] S. Caraman, M. Barbu, ,Modelarea si conducerea proceselor biotehnologice. Lucréiri practice. Volumul I", Editura Fundatiei Universitare "Dunarea de Jos" din Galati, 2005, Cerinte 1. SA se parcurga exemplele prezentate in cadrul lucrarii de laborator. 2. Fie un rezervor care este alimentat cu lichid cu un debit fix Q1 si din el se extrage lichid cu un debit fix Q2. Sa se scrie ecuatia matematica care descrie evolutia inaltimii coloanei de lichid in rezervor, H, si s8 se implementeze programele Matlab si schema Simulink pentru simularea acestui sistem. Se va considera: ca rezervorul are o forma cilindricd cu raza cercului bazei egal cu 10 om, initial nu exista lichid in rezervor, iar Q1 =3 lh si Q2 =2 Ih. 137