rhitectura | rimestrial de arhitectura si urbanisticad ABE. f 7) director arhitect florea stanculescu itati lei 500 anual prim redactor ulari lei 250 anual arhitect i. c. rosu bucuresti, str. c, sandu aldea, 73 telefon 3.80/22 —3.03/08colaboratori arhitecturii 1, Antonescu Petre prof. arhitect 26, Tonesen Grigore arhitect 2. Asquini Victor arhitect 27. Irinen Maria Cornelia, 3, Berindei Ton . 28. Liteanu Gh. 3 4, Bolomey Roger . 29, Marcu Duiliu prof, arhitect 5, Barcieila Alex. profesor 30. Moginschi C-tin arhitect 6.-Becu Sterie arhitect Mucichescu N-Tunari 7. Banu Gh. Dr. Manoilescu Mihail ing. prof. universitar 8, Ciortan Statie prof. arhitect Miclesen Horia seulptor 9, Cerchez Cristof arhitect 34. Marculescu Gh. B. inginer 10. Cristinel George 3 35, Nanesen C-tin arhitect 11, Cotescu Maria ' 36. Negoescu Gh. 2 12, Crainic Nichifor prof. universitar 31, Petrovici Ioan prof. universitar 13. Dobreseu C-tin arhitect 38, Petoulescu Scarlat prof. arhitect 14, Davideseu Toan : 39. Rog Toan arhitect 15. Dragu Constantin . 40, Radulescu Vasile ‘ 16. Enescu D. I . 41, Renard Daniel $ 7. Enescu 1. I. inginer 42. Simotta Gh. ; 18. Evolceanu ‘Titu athitect 43, Smighelschi Victor : 19, Furtuni Horia publicist 44, Trajanescu Toan prof, arhitect 20. Goga Octavian prof. universitar 45. Theodora Horia f 21. Georgeseu Nicu arhitect 46. Trancu L. Gr-lagi prof. universitar 22, Grossu Engen : 47, Udroiu Radu arhitect 23. Haret Virginia « 48. Vasilesen Simion 4 24, Hergot D. > 49, Zamphiropol Alex. arhitect urbanist 25. Iliescu Remusingineri merg si impreuna. Jaci e vorba de ce au dat inginerii rhitectii acestui popor romAnesc, care de mult are nevoie de dangii ca s& din poetica, dar inapoiata pastoral ei agriculturi cu mici cladiri medie- satesti, trebuie inceput de departe in ul XIX-lea, ji anume de la cei doi ingineri-arhi- desi fra diplomé, cari au fost Asachi, cu statuia urita la Iasi, de mult, gi , cel cu statuia de ieri, la a cari lire au fost chemati invatatorii, cu itia de a vorbi ,,cinci minute“. in spirit de preciziune matematica e la inceputul insusi al culturii noa- nu unul de desmat verbal gi de ri- retorica. Im fel de inginer prin pregatire a fost Eliad Radulescu, care a gi predat in- ie elementara. $i pentru matematici derea aplicdrilor practice trimeteau (indtate tineri si Eforia gcolard din sti si guvernul Moldovei inainte 1850. * toti Arhitectura isi agtepta creatorii, gi ei au gtiut uni cele doud elemente indispen- sabile: matematica gi traditia. A fost apoi o intrerupere, dar s’a re- venit prin 1880 cind Ion Bratianu, omul dela 1848, gia dat sama in ce directie trebuie s& plece noua generatie gi gi-a facut ii ingineri. E vremea cand la arhi- tecti se formau Mincu gi Petre Antonescu, iar, scormonind iubitor trecutul nostra monumental, Gheorghe Balg lega ingi- neria, arhitectura, istoria. Nu fara folos, c&ei inginereste a Iuerat al doilea Ion Bratianu la crearea Romaniei de astazi gi inginereste a pus Vintilé Bra- tianu piatra de temelie pentru noua viata economica a noastra, in vremea cind se cauta stilul, uitat prea curind, al noii cla- diri romanesti. Azi, eo vreme de confuzie, de dibuire, de rataciri indréznete: in literatura, in art, in politica si in economia politica. Se darama de jurimprejur: ni trebuie ingineri gi arhitecti pentru a construi. N. Iorgas | constatari Chiar efnd lipseste perspectiva in timp. pentru | judecarea unei epoci sau a unui fenomen, totusi o ciitich impartiali este datonre sit descopere calea Tadevirdlui si s& spun Iuerurilor pe adeviratul lor ume, altiel, mai bincie nu sar realiza decat datori numai intémpliri, teorie fatalisti si deci in contra- dictie cu spiritul timpulu Ne minim cu tofii, specialisti si mai ales profani Tocalnici, sai mai cu seam’ streini, de_intensitatea {febrei constructive, endemizati la noi deo seami de ‘ani sub aspecte cronice de o virulenti pe cit de nebinuit’, pe atit de aparent nemotivati in fond Constructia, acest complex rezultat al artei arhi- tecturale, abunds cantitativ Ja tot pasul, miirturie firict a unei gestatiuni prolixe, dar adesea bastard arta arareori putindu-si recunoaste maternitatea. Este 0 constatare pe care suntem forfati so; facem cu toate ci nu avem nici un motiv s& 0 dorim. Ba impune ins examinarea situatiei eu toats migala necesari stabilirii raporturilor de cawzalitate cari se desghioact din fapte si care ne conduce si afirmam, cx deplini convingere, ci azi_constructia realitate economice-financiarl, iat via wna a= Thitecturald. Economicul care pe tirdmul social dito ~eerbii lupe cu politicul, lupti care tinde si devi caracteristict epocii noastre, atunci cind a avut de fadversar 0 arti — arhitectura, — a sdrobit-o impin- gind-o pani citre desfiintare. Constructia de azi nu se face pentru partea de util, bun si frumos, pe care o cuprinde in ea, nu se construeste pentrit constructic, ci mumai ca un re- zaltat al unui calcul pur si exclusiv economtico-fi- nanciar, calcul, care pfint acum, —azi inci, — mai este fn favoarea constructici si deci o mai promoveaz’, Gar maine se poate, sie natural, si se schimbe in favoarea tinei alte laturi de productie. Este momentul fintunecat la care o intreagt breashi a arhitectilor sf tot complexul social legat de ea, ca fabricanti pr ducitori, meseriasi si Iucritori, nu vor si. gindeasc: fie de groaz’ sau ch mu au acum timpul so fac aceasta in ciuda celui mai elementar simt de prev dere, Rectnoastem ck prevederea in aletituirea societt actuale incepe si se perimeze si si-si pi senstl, viabilitatea, tinzind a rimane cuvant de di tionar cu infeles in trecut si tocmai pentru aceast degetul se last mai greu pe aceastii rani ca s& pro voace durerea niscitoare de mintuire. Vartejul unei evidente abundente de luertii, ca adesea este o realitate pentr fiecare, ne da sati factia usoari a momentului si opreste ca inutil giindul citre ziua de maine, cuprinzind in aceasti impiedl care germenul riului care trebue st alterneze stiri infloritoare de azi Pe trim practic si brutal expus, lucrurile se va petrece inti’un mod foarte asemliniitor decastrulié, m se 1a mai’ construy, si aceasta numai si numai pert ci nu avem erciati in opinia publict o ambiang prichnici, receptivi si inteleg’itoare fay de arbi tur si de problemele ei. Arhitectura azi, numai tangential si numai_ st unghiul economic, este priviti si acceptati. Disp rind aceasti perspectivit va dispare si preocuparea d acest obiect, Falst situatie, dar reali in raport mentalitatea general a opiniei de Ia care se incip tineazi a nu face exceptie nici exemplarelede pr tinsi eliti in mintea cirora confuzia intre inging arhitect, constrictor si orice ins in legiituri cu co strictia direct sau indirect, dtinueste fir nici jen. Situatia este aga de cunoscuts neat aparen ‘mult decat banal ao releva, dar tot atat de al este ch foarte putin sa Rent sau se face pentru a combate.Athitectura scoast pe planul prescupirilor actuale opinici publice de clemente in.afari de cuprinsul gare o situatie prea subredi pentra a ne muljum iat daci rezultatele materiale sunt azi satistict. fe pentru arhitecti si cu atit mai virtos schim- ea inevitabilt va fi mai i adanct, Se desprinde de aci, impundndu-se, ideia de rea ne Ia care in primul rand arhitectii au si datoria Dosibilitatea si conlvereze, Munea pe avest tira fe anevoioasit si ineficace, Rr’ cot erent in timp, In epocile istotice de inflorire a arhitecturii, cons- a fost ficult pentru ea insisi si infelezerea Hse cerea de la masse, ci de la putinii potentati ai usturitoare, iar caderea uitate si per- nf, sau snobism, ustirast ar inutili opera de propagandi in fa- parea acestei arte Prefacerile sociale din timpurile moderne imbi- ite de democratic, schimbi aspectul problemei gi tel opera de propagand’ limuritoare, trebue sti se eze massclot largi din toate straturile sociale. Publicatiunile de tot fetul, in_primul rind ala ii de Limurirea prin vin grai, devin forma tiecesarit indispensabili de activitate propagandistici — in fa area ctcerii seusibilititii educatiei si nivelului cul- al trebuitor priceperei operei arhitecturale de citre ft mai multi Iume. Cand infelegerea este complects, adic se ajunge €2 atit pe calea rationamentului, eft mai ales si aceia a simfurilor, arta devine 0 nevoe de ordin telectual si emotiv, nu cum aritam mai sus, pecuniar. Este neindoios ci ne indreptim citre mediul ideal Bit de oricare artist, dar pentru creiarea ciiruia fie- asteptiim eforturile celui de alituri Trebue sine convingem ci arhitectil nu poate dsta ca liber profesionist, decat dact indeplineste 0 mictiane socialk bine distinct si mai ales resimtitt necesari de semenii sti Vrem si insistim — si nici odati nu va fi indea- Ms —asupra legaturei fundamentale si de interes care exist intre insisi posibilitatea de exis ati side manifestare a arhitectului si nivelul de feepere al mediulai in care el activeat. Este axiomatic pentru a mai fi nevoe si fie de strat acest adevir, cu toate acestea pe tirdmul tic nu vedem Ia noi. nici o actiune sustinutit de- find din aceasta credin Avem totus dreptul si afirmam, cu convingerea de o cercetare critic’ impart cf in existenta rominesti chiar de la intemeierca rega- pina azi, avem opere arhitecturale de reali gi stabil valoare, elemente vii de educatie ar- si cari pentru a deveni si active, este nevoe 5 numai si fie Ricute cunoscat, si fie explicate, inter- pretate, poptlarizate. Exemple? Sunt multiple si din toate ramurile arhitecturii, Voi cita numai unul deo covarsitoare si incontestabild valoare intrinsec& si a c&rui strilucire nu este egalatit decit de condamna- bila uitare in care este inviiluit. Mi refer Ia inega- labilele opere de arhitecturi funerari ale profesorulti Ton Mincu, Mirturisim ci in accast caracterizare nu ne mani sentimentul mindriei nationale, care poate at fiscu- zabil si de multe ori necesar si intervin’. Operele funerare ale lui Ion Mincu depigese orice cadru, alcituind direct clasicim t materie si prin aceasta devin universale, fir a pierde specificul ro- minese, dup cum poezia Ini Eminesea, pictara Ini Andreeset si muzica Ini Enescu, desi includ umantil definitiv si universal, nu pot fi rupte patrimoniului romdnese. Sunt celebre si unanim recunoscute ca atare in Europa, cimitirele din Genova si Milano, dup’ cum frumoase opere de arti, cuprind si cimitirele din Messina si din Paris. Nicteri in aceste locuri nu am gisit ins’ opere nu cari si intreaci, dar cel putin si egaleze ca valoare artistic cele patra cavouri ale maestrului roman, ascunse si inghesuite in cimitiral Serban-Vodi. Ne Intrebiim inst cAti roméni cunose aceastii ne- Pretuiti comoari de arti nationali, ce s'a_ scris, ce conferinfe s'au finut, in ce cursuri de istoria artei se vorbeste, cfte albume s'au tiptrit sau cel putin ce se spune studentilor academiei de arhitecturi, despre arhitectura funerar’ in Romania, reprezentat mai mult decat strilucit prin opera lui Mineu? Cate in- trebiri, atiitea negatii — mimic — rispuns rusinos, plat, uniform si general Dac aceste opere de arhitecturk desivarsiti au avut si au aceasti ingrati soart’, ce prete putem avea asupra publictrii si populari rilor normale si curente de arhitectura. Comparatia cu ceiace fac alfii este strivitor de desavantajoast pentru noi. Autoritatea si prestigiu! patrimoniului artistic na- tional, viduvite astfel, apar cu mult sctizute si fark interes, att in interior, c&t si in striinitate, unde poate ciplita locul meritat. © dine cunoscuta si indeajuns de rispinditt pa blicatie de specialitate Moderne Batformen" ne di nisura interesului pe care strdinii i acorda produc- fiunilor de tot felul in materie de arhitecturi, mai iit sat mai pufin artistice, Printr'o technicé foto- grafick si tipografic de o facturi impecabili se di- fuzeaza pe Inga opere de real interes artistic si numeroase produse cotidiane banale ca subiect, re- zolvare yi realizare si pe cari totusi publicul cititor EEL EEN ne6 le accept purtindu-te chiar interes de vreme ce ri mane mai departe credincios cercetitor al reviste. Matura pregitire artistick care poate giisi interes fn cele mai moderne realizi | Intamplator am sub ochi dow volume de ar tecturi ale lui Bruno Moretti: Ville si Teatri, « tate la Milano de Ulrico Hoepli. In ambele giisim si cate un exemplu din Bucuresti datorit inst, fie- Teare, cate unui strain de neam, unica motivare dea considera drept caracteristice pentru arhitectura noastrit piescle publicate Nu vreau s% spun ci cele dow Iucriri publicate si comentate sunt lipsite de orice interes, ci precizez c& nivelul lor este cel al productiunilor normale de care nn le deosibeste decat origina autorilor, dar si mentalitatea acestora cari aci, trebue si recunoastem, este cea simiitoas! Fie 0 autocriticd prea severii fie o neiertatt lips de interes sau poate chiar o neinjelegere a rosturi= Jor mai largi in folosul generalitii, fac, pe arhitectii nostri, si se tin’ departe de orice publicatiune pro- fesional care este altceva decat reclama comercial | adesea admis si sub forme cxrioase si chiar impro- prt prestigiutui. . Aceastit suveran& neglijare a opiniei, se rsbunk si inci sub aspecte in cari nu intotdeauina putem si O intrevedem, creind un avantaj in favoarea streinilor si instrtinatilor. Revista noastra face eforturi nebanuite pentru a servi erentl ci de totdeauna, snferesal! general al Pavilionul Bulgariei la Expozitia dela Bruxelles arkitectarié noastre, adeseori ma numai fir concursul celor in drept, dar chiar contra lor. Incapitanarea de ‘a incerca binele chiar cu sila, este produsul convin gerii cli ne indeplinim o datorie. Ne-am referit pin’ aci la evidentierea lipsei_de publicitate, de popularizare, a operilor de arhitectur’ suntem inst obligati si precizim ci aspectul este acelas si in ceiace priveste difuzarea problemelor, dit ce in ce mai complexe, care trebue si fie frimintate de opinia public’, cu concursul specialistilor, pentru intelegerea ar! timpului gi penten promovarea ei in pasul acestuia. Igiena si confortul, incilzire, aerare, luminat, in- stalatii de tot felul, mobilier, materiale nowi si modul de constructie— cu game bogate variind dupa loc, utilizare, tendinje si posibilitati, — aspecte economice si sociale, cu nesecate si profunde legiituri cu prefa cerile sociale Ia cari asistiim si pe cari arhitectura trebue si le anticipeze si rializati-programe si in aproape total, intruc le dea expresie mate- aginism, in. care nontatea este an aptirut cerinte alteand nici biinuite; si astfel se poate face o larg’ si variata enumtirare de subiecte de cea mai vie actualitate cari trebuesc infiltrate opiniei largi pentru ca aceasta reflectindu-le in cerintele sale, arhitectura st poati progresa clitre nivelul posibilititilor -actuale creind opere ale timpului, utile si interesante, te un im pe care chemiim alaturi de noi, fark deosebire, pe tofi cei cari peste stridania grea de fiece i mai gisese prisosul pentru bincle celor mult arhitect i.e roguArhitectura, comparat’ cu celelalte arte plastice, in Roménia privilegiul de a fi ceruti. Pictura fi sculptura cauti amatori; si acestia se numara pe ete. Intro fark ca a noastrf, unde totul trebuie lit sam recladit, arhitectura e ctiutati. Rarcori rejuririle obiective s'au oferit mai prielnice pentru ta constructici decat in epoca noastra. Trei factori ni se pare c& au contribuit la crearea eestor imprejurari prielnice Trecutul nostru vitreg si in contrast cu el, nevoia tuali de confort modern; Nou! stat al Rom “Momentul economic, In ce priveste trecutul nostru de vile istorice togolite una dupt alta, neintrerupt, peste pliman- I rominese, el e tot ce se poate inchipui mai po- iynic artei de a construi. Palatele Romei eterne si ile Florentei nu s'ar fi putut ridica in acest ,bule- and Iuat in copitele cailor de barbaria asiatic’, de rei, de Unguri, de Lesi side Cazaci. Viata Roma. wilui s'a desfsurat intr’'un provizorat continuy, al- ind intre codrii ocrotitori in zilele urgici si uirele regusite in scurtele rigazuri de pace. Stand mana strasin& la ochi si semuind in zare noile Wviliri, nimeni n’avea libertatea se géindeasci la ate din Tinie monumentala, Clidirea noastra era o proviratie niscuti din siguranja ci a doua i era inditi si fie pradi pSrjolului. Cu rare exceptii, si lea de provenientii relativ tarzie, trecutul nostru ici case boieresti marete, nici fastuoase cu mairimea si mizeria lui; de clidiri se abat dela aceasti fatal i istorict: marile cetiiti militare dealungul lui, mArturii ale indaritniciei romanesti de-a aplira orice pret hotarul dintre Europa si Asia, si ma- tirile. Destinate unor scopuri speciale, amandou’i reprezinti stiluri aparte, ce nu au nimic coniun itectura civilt, Cetitile ficute pentra a tine dusmanului si bisericile, pentru a proclama erspectivele arhitecturii romanesti peste veacur, slava Celui vesnic, nu puteau constitu © traditie de constructie romaneasci in_sensul larg al cuvantului, Sensul cetifii a eizut in anacronism odaté cu transformarea arteimilitare; stilul biseri- cese s'a continnat din veac in veac, in sfera lui, de- terminati de gandul metafizic ce-i sti la temelie, In ce priveste arhitectura civili, vitregia istoric a lsat urme att de adnci in psihologia romineasca incat blestemul provizoratului sufoct aceastit arhitecturi chiar ta epoca modern’, relativ mult mai Tinistiti decat trecutul indepirtat. Departe de a fi monumen- tala, traditia in aceasti directie este improvizatia, In Bucuresti, se mai vad si azi pe Calea Vietorici, ve- chile case boieresti, care nu sint altceva decdt 1 runtele conacuri dela_mosie reaparute in Capital ‘Targurile noastre sint, arhitectonic, 0 prelungire a satelos In aceste conditii, idirea_urbanti, de proport side confort, ¢ de provenienti abia_contimporant Romnul din vremea noastri c&litoreste mult si con- tactul cu marile orase ale Apusului La hotirat s& se indrumeze citre un stil urban. Gustul acesta ¢ 0 aparifie now in viata roméneasci si el a deschis perspective imense artei arhitecturale. Al doilea factor, care creazi conditii prielnice claditului, e statul intregit al Romaniei cu mit si mizeria Tui totdeodati. La noile institugii oficiale de proportiile side tnsemmitatea celor pe care te avem, trebuie sii corespunda palate de aceeasi miisut’ Mirimea si puterea unui stat se concretizeazt in asezimintele lui arhitecturale. Deocanidatt tsi, aceasti preocupare e inexistenti. Marimea statulai nostra se traduce in realitatea arhitectonici prin de- zolanta meschinarie a clidirilor mostenite, cu foarte pujine exceptii. Sediile ministerelor sunt safocant de ici. Diferitele sérvieii sint nevoite sk evadeze i case particulate. In douizeci de ani, statul na cladit_ nimic, Bl se infitiseaz ca un mizerabil chiriag in tot cuprinsul fiirii, Situatia aceasta ¢ o rusine national.sumele fabuloase, cheltnite azi pe chisii, un spi- le initiativt si de organizare va putea face in fa ani minuni arhitectonice, care st spele mizeria al si s proclame pretutindeni in tara, maretia terea statului. O perspectivit uriase se deschide arhitecturii roménest I treilea factor prielnic ¢ momentul economic. financiari, alungind banii din banci in punga ilor, si spaima devalorizirii au determinat 0 je de constructie necunoscuta pani ieri in Romé- ‘Gi firi egal in Europa. Din cate am vaznt in i ani, nu exist alt oras unde si se clideasci t de intens ca in Bucuresti. Peste 30 de miliarde lei au_venit in favoarea arhitecturii dandu-i un ant extraordinar. Si nu sint senme c& particularit jati se vor opti aici. Tn rezumat, conditiile obiective, pe care le-am fntit in treacit, pledeazA toate pentru o mare arhitectonied in Romania. Fark un stil inst nu poate exista epoct mare in jtecturi. Jar stilul arhitectural, oricdte varia le ar avea, e dintre toate semnul cel mai vizibil eniului etnic. In zidurile unui oras citesti carac- gustul unui popor. Niimbergul e ct totul ra dectt Parisul, iar Parisul ctt totul alteeva “it Florenta. Profundele diferente arhitectonice din- fceste trei orase ne vorbese dintr'odath despre ul partictlar al popoarelor care le-att creat. Un as ¢ definitia plastica a unui neam intreg " Capitala noastr’, unde sa clidit enorm in ultimit i, nu poate fi inst definitia arhitectonict a rasei wistre. Dow tendinte contrare se lamuresc din noile j clidiri: una traditionalist-romaneasc’. destal de midi si parc din an in an mai stabi, si_una_in- snationali din ce in ce mai trufasa, mai covarsi- - Bulevardul Britian cu ingrimdirile fantast etaje ale ,sgarie-norilor® lui, eo aparitie care n'ar fost cu putinta intr'nn oras cu traditic si caracter thitectonic. Cand privesti dela Universitate spre Piata Romani, sau din Piata Romana spre Universi- e ai impresia unui antrepozit gigantic unde I taille le imrfuri s'au suprapus pint la imposibil si staw ta si. se pribuseasci unele peste altele intr’o 1 mie catastrofali. Cem poate vorbi un asemenea stil de geniul particular al neamului nostru si cum near pitea el defini ca rast? Clidirile Bulevardului Bri- tianu, desi apartin in mare parte unor capitalisti r0- méni, sunt expresia spiritului democt pantuit dela rizboiu incoace, anonim, international, desorientat, fark caracter moral si, deci, fr caracter arhitectonic, Acest americanism bucurestenizat e toc~ mai contrariul a ceeace trebuie si fie un stil romanese. ‘Marturisesc ci n’ag putea si definesc adevaratul stil romanese, Dar stin foarte bine o& el tebuie sh insemne 0 aderenfa total a sensibititapit noastre | ‘chnice la un anume fet dea clads, care sit corespundé Talal acéstet sensibilitapi. Sensibilitatea woastri, asa cum reiese din creatiile populare, din operele artist Jor de geniu, si aga cum o vid strainii cari ne-au visitat, e de un esfetism aristocratic, ce nu are nimic aface en democratismul stilului international. Ba sti Ja antipodul acestuia. Genialul Ioan Minew, pe cit de autentic roman, pe atat de profund crestin, cule- and dia resturile civile si sacre ale trecutului, ele- mente arhitectonice caracteristice unui stil romanese posibil, a deschis deumul citre accastt sensiblitate “Arhitectii din scoala lui se striduiese si-i dea expresie ‘Trebuie si constatim inst cu tristefe ci aceastit di- rectie a traditionalismului constructiv, singura care ne poate duce Ia un stil arhitectonic autohton, ¢ a- proape inibusit azi de moda cosmopoliti a demo- cratismulai, Cum nu se va putea vorbi insti nicio- dati de o mare epoct a arhitecturii rominesti decit pe aceste temeiuri autohtone, scoala Mine trebuic sk devimi pentru noi o necesitate de expresie_cum ¢ graiul national Un element now s'a ridicat in ultima vreme, ca- red poate veni in sprijin sii poate da amploare & pocali: marele curent nationalist, ce frtminti tara dela un capit la altul, Spiritul nationalist se coneepe in opozitie cu cel democratic. Tendinta. democratic © si diluieze si 8% decoloreze genit! national in for- mulele vagi si inconsistente ale internationalisnmului. ‘Tendinta nationalist e, dimpotriva, aceea de a da forma autentici fondului nostru autohiton, Dack de- mocratia a ignorat scoala traditionalist a arhitecturii noastre, nationalismal mu poate decat so proclame normativig Din acest punct de vedere, € poate 0 fe- ricire cf statul romén se afl inci in situatia mize- rabili de chirias. B cu atat mai bine cu eft totul a Himas si se clideasci deacum incolo, Fiindes in ar- hhitecturi, mai mult decat in oricare alt domeni di- rectiva oficial e determinant. Intr’un anume fel,ar- hhitectura e 0 arti dirijat4. Toate stilurile epocale sunt stiluri patronate si dirjate, In curind, statul nostra va trebui si ajung’ Ia constiimfa de a clidi. Sia tunci, constrins de atmosfera ideilor nationaliste, va trebui si aibi 0 conceptie arhitectonici. Ba mu va putea fi decat cea romineasc’. Lucrurile mari sunt expresia untti mare entuziasm colectiv. Catedralele si domurile sunt expresia en- tuziasmutui religios. Italia toatl, si cea veche si cea Mussolinianii, nu ¢ alteeva decat expresia unei inalte temperaturi artistice. $4 navem nicio indoial’: ma- rele entuziasm nationalist va cipita expresia monu- mental intro arhitecturi de stil autentic romAnes nichifor crainiconcurs de sculptura jonumentala Primaria Municipintui Ploesti a publicat wn ters pentru indlfarea unui monument, care sié sub gloria nepicritoare a M. S. Regelui Brilinand 1, pe ervii dela Maraxesli ai Regimen- Iki 32 Mircea din localitae more Vestea unui astfel de concurs este intotdeauna ucurttoare < pentru public inseamnd o promist b iar pentru artisti o imbiere la speranfe noi st Piigdloare, care le dostantu Wahilindn-le 0 incredere Tn marginile acestei reviste, care puterile de munci adesea sdruncinata. fauna ideca concursului, pentru motive cari au fs tuluror alét de infelese incdt este inulil sit mai repetim, credem cit ar fi nedrept ca rdndu- hoastre vestitoare, sit nu exprime gratitutinen de comitetul organizator Mai ales astizi, cand pe piefele publice apar prin pprindere alitea monnmente st Rai nereusite po cari nick slatui, atitea ine a celafenitor, nu le | linudnd astfel sa infrunte att resenmarea ova Wi care le suport, cdl si patina evemik 1 smulge de pe soclu, Gu riscul dea tutimpina acuzatia ca bruscam intul entuziast cu care sculptorié si arhitecfié ro i si pregittese lucritrile, prin preocupari de un hm prozaic, finem tolusé sit atragem atenfia, et eoncurs np astiptaritor, decal Bel cind este pus sub formula unui contract, ew iin’ 1 gavrantit precise le corespunde Si nici nu ne putem Bi sit yu corbim din now de recultatul negativ al finn’ concurs din toamna 1935, -pentru inal- Monumental M. 8. Regelui Albert Tal Belgici In Paris Lucrare premiatit la Sculptor: M.A. Martiul (prix de Rome) Athiteoti: Gautruche (S.A.D.G.) & Camelot (S,A.D.G Prix de Rome) farca monumentelor Regilor. Niciodata Sala Dalles wa fost cadrul unei mai importante si mai varia productiuni de sculpturte monumentala. Sta presentat 0 ttre iit gama de inspirafit tm pletite cu munca tncordati, si care ne inchipuiam cd va impresiona nu numai pe cunosettorul cultival dar si pe ori ce om de buna credinfi, care-si dit seama cit de ingrat este , atuncé cdnd is cere a lua 0 forma ce place ochiului sé care vorbeste minfii si sufletului Numai, in fie porti a fost chemat sit 1, exporitia brebicia st deschise publicului, care timp de 2 luni iveascil, st infeleagd si sit apre sublila esenfa la care si pre gatirea artistica sé imaginafia trebuie sit contribue Dar pentru aceasta se cerean negresit 2 elemente vonducittoare10 Condifiile concursului, formulate de-cittre juriul organizator si curdntul criticit. Amintim ci a fost un concurs deo singuré reste, condifiune suvfrinsiloare ;i care wu poale tain resullat positiv tntr’o lucrare de asa de mare important Si nu witim ci in Pranfa, patria tui Lan- doreshi, Boucher, Real del Sarte, etc.in anit 1934-35, Pentre monwmentul Regelui Albert al Be Paris, s'a finut un concurs in trei repr rei la e: la prima precentindu-se 120 de tucrivi, la a doua 16, pentri ca ta a treia incercare, din cele 5 machete comandate si se aleagit Iucrarea seulptorului Mar- lial (Prix de Rome) si a arhitectilor H. Gautruche $# Camelot (Prix de Rome). Publicul a participal cw priceperca la aceste ve- pelate tutreceri, astfel ca resullatul sd ating per- fectia, intr'o nobili simplitate, Dar cind spunem publicul, opinia publici, spu- nem critica, a cérei invdurive hotirdtoare nimeni nu 0 froate contesta. La not, incepind din luna Seplembrie, indate dupit preentarea lucritritor in Sala Dalles si ina- inte ca juriul sd se pronunfe, conform normelor fr esti yi cinslile, pentru ca judecata si nu fie influ- enfatt si sit fie primita cu tneredere de concurenfi, critica sia spus cuvdntul férd nici o reserva. Cita abundenfii de prosit si cilé severitate a curs in new numératele articole ce au umplut coloancle siarelor Lyi revistelor, si ce risipit de ivonie incisivd gi de as- prime sentenfioasit ! Sau adus argumente si comparafii nedreple + ea lauda monumentului tui Clemenceau s acea stax tue tnfafisdnd, pe o piatrét scunda ce muchii ascu. ite, intr’o manta bituta de vdnt, cu palaria ine fundatis pe cap si infasurat cu un fular, pe glori- osul Tigru ,,pitrinte al Victoriet, ce sub aceasti ingyatit intruchipare © rititcit parc tn preajma magnificelor palate din Champs-Elysees ; statue de care publicul parisian a fost tot att de nemulfumit ca yi de monumentul Paris pendant ta guerre, ine eredinfat sculptorului Barthelemy, indata. duipit rit boin, ctruia i s’a schimbat amplasamentul in fafa Lucvrului in trei randuri, pana cind insfirsit a disparut din Tuilleries, A fost 0 nivvala de argumente si sentinfe pene tru a se dovedi et resullatul concursului nu este fericit atunci cénd premiza acestei miscitri eritce tre buia sit fic cit : remultatul nu poate fi_definitiv, Care putea ji parerea publiculud intr'un ase menea climat ? Cine sit se mai gandeascd fa atéta muncit istortoare sadarnict, la greselile inerente a- castei rixpantii a curentelor de arte moderna ; la grentatea de a gitsi sculpturit monumentale conten (porane romdnesti, geniul menit sd ciopleasct in gra. nit o stare de fapt, pe care traind-o de aproape, mu 0 vedem !. Asteptam cundntul hotirdtor al eriticei, sustindnd fart reserve aceasta manifistare care, incurajatt $i repetata cu sttruinga de ctre lofi sculptorii vomdni, si ajungi la reaultatul pe care trebuia sil dea, insemnénd desigur, wn succes mai temeinic decat accla pe care, insusi Landowski, invita’ si-si dea firerea, Par putea discerne. Asleptim critica sit covespundi senind marelui situ rol: de a temic’ aspirapiile artistilor concu- venfi si de a cumpini isbucnirile faft de aspivapiile inorente situafiei. Despre sfarsitul concursului pentru monumen- tele Marilor Regi, nu putem vorbis nimeninu it cunoaste inci. Binecurintatas fie uitarea! Bt i se datoreste fap. tul cit sculptorii si arhitectii omni au rasspuns din no, cu aceeas bucurie, chemérié la concurs a Mu- nicipiului Ploestiz ccd nimic nu ne tndreplatfeste sit credem ct cele istovisite mai sus, nu se vor ve pela intocmain arhitect maria irineurecizari_si_ invataminte Prabusirea tribunei la 8 Iunie, pe campia Cotro- ilor, cu. morti, riniti si schiloditi, a fost una dit fle groaznice lovituri, ce cad, din cand in cénd, iupra oamenilor si institutiilor. Lovituri aduse uneori fatalitate, alte ori de un complex de gre: ividuale sau colective. Si cu acest prilej, oamonii in general, sau ariitat lai prejos de orice omenie, de orice sentiment de lidaritate in suferingi si rispundere. Ine i si institu sau servieii, au ci at si arunce unii asupra altora toatt vina celor ine Eimplate. Un egoism de panick in care omul sco- arti la nivelul ceiorlalte animale spre a-si salva Pielea si situatia, prezentand un trist spectacol, E- ism care a trecut dela individ ta grup, la corp fesional, spre ase infajisa si concentra in cei expert", din picate in ineri, nipustiti_asupra Trei bitrani, cari wan prea construit in_viata lor cit poate castele de iluzi ct realititile si con prabusite la primul coa- ile vietii, supairati pe hitectii cari construese prea mult, au gusit, in aceasta fetorocire, prilejul fericit de a-si desciirea veninul, de Bs achita vechi ranchiunuri side a se supra-estima, E socoteala tuturor, dar mai ales a arhitectilor Primarul general al Capitalei, cuprins de panic, explicabildin parte, prin proportiile catastrofei,— a urs la Tumincle celor trei specialist, spre a lie ii cazul si eventual a intoaree macazl, dirijind punderile pe vre-o linie moart imurit cu .tncapacitatea evident — cu universala capacitate a mstructori, trecuti de 60 ani rhitectilor izinerilor irsta, pentru uni, te oferi un capital de experienti, pe care altii il H cu dobinda de cimitari; ins varsta, insuménd mumiir respectabil de ani, cu repetarea acelorasi W tribuna_dela cotroceni ee cotroceni lectii, note, cataloage si formule, poate insemna si oarccari scideri. Realitatile au rim n totdeauna cele cuprinse fn cadrul stiintific al ochelarilor de acum 40-30 ani. Si nici nu pot fi acelea filtrate prin vee n‘nul unor oameni inieriti, A pecetlui, print’o de- cizie grabitt si jignitoare pentru arhitecti, cum a fcut primarul general, concluziile unui raport, in care adevirul a Tost denaturat si realititile diformate, este mai mult decat o greseali O realitate de netigiduit este ci s'a consteuit in ultimii 15 ani, mii de case, cu multe etaje, cari n'au inregistrat nici micar atatea pribusiri, efte sau in registrat pfintre cel> eAteva sute sau zeci de podiri cu deschideri mai_mari, constraite in acelas interval Avem, ca si fim foarte severi, 0 casi. pribusiti Ja 0 mie case construite, $i avem ca sii fim foarte indulgenti, un pod prabusit Ia o suti poduri con straite. Daci am fi profesori, de calibrul celor trei experi, am deduce simplu. si simplist, c& inginerii sunt de zece ori mai nepriceputi decdt arhitectii, No fnsi, neputand ascunde neseriozitatea in spatele unci catedre, fie chiar Ia Politecnici, nu putem afirma astiel de ineptii Allta este cauza acestui raport de pribusiri, in fae voarea arhitectilor, cauzi care are mare inrudire eu acelea cari au provocat pribusirea tribunei de la Cou troceni, Casele se construese de particulari, eu toati srija pe care 0 pune orice om, eaiid’e vorba de avatul Iui, eu tot controlul si cu toat prudenta in angae Jarea antreprenorului. De aceia casele, ori cit de inalte si indriznete, na se pribusesc, Poduile inst, se con. struese de autorititi, cw lipsa de interes a biurocra: i, eu amestecal politicii, eu nerespectul pentra averea publict, cu lipsa de control serios, cu sistemulwului, inliturdnd, prin echilibristica de excroci ai batului, clementele cinstite si pricepute. Am mai fi aritat c& jocul alcituirii bugételor si inerii fonduritor, duce Ia IucrAri ieute in grab, anotimpuri neprielnice, Ia cari se inghesttie toc- ji cei capabili de toate fraudele si incurcitarile Wajele facute in preajma iernei, deci supse in- hetului si deterioririi, dau prile} de cireumstante ftentiante pentru antreprenor; circumstante copios Ce poate face un director de serviciu technic, ar- tect sau inginer, cind rezultatul licitatiei si al in- Hiuentclor politice, fi trimite pe cap un agent clec- foral ca antreprenor? Sau cind seful ad-tiei ii cere © nenorocire groasnici s'a intimplat in Blunie 1936, zi de mare strbitoare #8a prabusit o tribuna. Au fost morfi, au fost un zabranie negrt s'a intins peste tricolo- iitoare. In aceasti imprejurare, serviciul sanitar si cerce- tasii, impictrindu-si durerea si spaima, sikaw pastrat fapul intreg pentru salvarea nenorocitilor. Publicnl instisi, ste de mii de oameni, a avut fn fata catastrofei, tinuta demn& a spiritelor supe- tioare Capul ni Lam pierdut abia la céteva rile dupa enorocire, — tocmai atunci cind sentimentele ris- colitoare de ginduri rele, urmat si se depana si min- tea clari si claseze, si judece si si condamne. $i mai ales mintea clari ne trebuia pentru a scoate de sub dirimituri, ceiace mai rimiisese acolo si ce~ face inc’ zace si ari gemAnd acolo:indreptarea pentru ziua de maine. Patimele ne-au turburat judecata. Vina o poartit tehnicienii, de aci supralicitatie de acuratii: inginerii pe arhitecti, arhitectii pe ingineri side comun acord pe antreprenorii cari nu erau de riniti, rurile £3 ite mai cutezlitoare acuzi o intreagii are si nu se sfiesc a amesteca moral persoana Primarului General, Ministerul de Interne si chiar Siguranta Statului Altii in fine, cu vederi mai largi, mai timid inst, Droecteazi ncnorocirea 3i vina pe fondul vietii noastre e, de politicianism, formalism, rastur- mare de valori, spoialt, pripeali, etc. In atmosfera 13 si execute fn cateva zile o Iucrare de eftteva siptie mani, cit mesteri si furnizori impusi prin biletele politice ? In aceastit atmosferk de_compromisuri, tolerant’, neseriozitate si dezorganizare, in care_virtutea nu poate trai, cum pofi cere colaboratorilor si aibii ceia ce nu se gaseste ? Toate aceste Iucruri nu mai pot fi intelese de cei pe cari anii si obisnuinta ia viduvit de putinfa unei cercettiri dezinteresate. Nidejdea indreptarilor 0 pur nem in cei tineri, al ciror curaj n'a intrat incl la ‘al cu oportunismul. athitect i. d. eneseu tribuna_dela cotroceni_si urméarile ei noastre publice, zi ei, haosul sa desvolta: complect si a dat roadele dela 8 Iunie. Am gisit cfitiva arhitecti vinovati si leam aruncat in spate iutreaga vind si aceia a lor personal si pe aceia a tuturor, pentra ca astfel opinia public a= nesteriatt si mu clatine edificiul de falsi organizate in care triim. Procesul vinovatilor se judect zilele acestea, Pro- babil cAnd rindurile de fati vor fi tiptrite, sentinta va fi dati, Sentinta va fi desigur aspri, — adiogind inci cfteva vietime la numfrul total, pentru usura- rea durerii sinistratilor si mai ales, pentra Tinistea patriarhalé a maltimii, Dar vina? Vina n’o judecim, n’o cauterizsim? O Tsim si infecteze mai departe, pentra ca maine si recolteze noi vietime ? Aceasta era si este treaba capetelor Inminate de ingineri, arhitecti si conduciitori de dregritorii publice, Ce am ficut insi? Am asvaelit ce noroi uni in alfii, am pus patim& unde trebuia si punem intele- gere, ne-am infierat cu uri cand trebuia si ne unim, siampus interese de cast unde se cerea dragostede tar Raul ne loveste deopotrivi pe noi achitectii, ca si pe ingineri, ca si pe antreprenorit seriosi, casi pe Stat, wim lucrurile dela si fara pati’. Era nevoe de un numir de tribune: A, B, C, Ds E, F, G, H, I, KL, M, N si O. Un intreg ansamblu, Primiiria insircineazi Directia arhitecturii cu aceastit treabi. Directorul ia contact cut factorii necesari, sta bileste programul si insircineazit cu plinuirea pe un juddecim rece ceput si“Si hottirim de drumal nostra? Pentra a nu fi siliti 14 arhitect. Acesta se executti si intocmeste proectele. Deasemenea se nstrcineaz ingineral si caleuleze gi St fact planul de constructie. Se tine licitatia si se ucreazz Totul se petrece normal. N ‘un protest, mi risare vazi competinta inainte. ‘Tribuna cade. Nivala de specialisti care cercetea daw sentinge, acuzt. Senzatie. Vinovati sunt arhitectii, Nu numai_ar- hitectii care au facut tribuna fatal’, — ci tot De ce?—Ia, 0 logick romaneasct. Ce mare pacat, Peste tipetele nenorocitilor sau ridicat certurile profitorilor. Or fi vinovati arhitectii Primiiei pentractt inge- nunchiati sub avalansa Inertrilor de pript, li va intu- necat vigilenta de sitpraveghere si cd aw avut neso- cotinja de a considera pe Druta, antreprenor, asa cum La impus licitatia. Isi vor Ina peeapsa. Dar de ce, Doamne?8 Tunie a fost o dati asa de necunoscuti si de neglijati pin Ia 2. siptimani a- propiere, cand stan inceput Inctirile ? De ce, Doamne, nu ne-ai insemmat-o in calendar mai de vreme si poati bietii arhitecti si ingineri Si-si faci proectele in tihni si si supravegheze In- cftirile cum se cade, nu in sfichi de bici, citzind in branei ? Care, d-lor ingineri si arhitecti, mu gisiti,c¥ es ine s& ne organizim astiel ca_noi cei responsabi © suspiciune, nici nici un viteax si-si punk in de altii, a scoate din foc, cu mAinile noastre, casta- nele lor, Ce sta flicut si ce se face cu toate legile noastre modeste, cu toate cerintele noastre drepte? Teme de desvoltat in congrese si memorii, idealuri, 1a care viseazii cei cari mai au vreme pentru asta. ‘Tribuna dela Cotroceni diramandw-se, trebuia st ne dea invatimintele necesare ridicirii technice a Statului sia piri, De zece ani, bugetele Statului comprimate, nu mai previd nimic sau aproape nimic pentru intretinerea _ averii imobiliare a Statului. ‘Technicienii n'au spus nimic si totusi responsa- bilitatea irosirei acestei averi ei o poarti si cuvantul lor trebue sii cintireasca. De cAtiva ani, bugetele Statului nu mai previd nimic, sau aproape nimic pentru Iucréti din now, ‘Technicienii tac si prin tacerea lor oprese in loc o intreagi serie de industri cu aportul lor insemnat Ja veniturile Statului si impristie desnidejdea in o ar- mati tntreagi de mese-iasi si lucritori, contribuabili de Iuat in seam’. Oare nu suntem responsabili acest ticere? Avem niste conditiuni technice de Iueriri din 1892, modificate cu citeva vorbe pentru a introduce ut stit ce categorie de antreprenori in 1927, si att Conditiile technice sunt altele in 1937 dupt 43 ani. Nave tn deviz tip si un caet de sarcini tip, pentru toate serviciile technice ale Statului, fiecare Iuctiim api cum ne pricepem Sait_vrem, 7 Nu € bine Dacii ar fi fost un caet de sarcini gi un deviz tip pentra Iucririle in lemnirie, in care sar fi previizut imbinari, contra vantuire, buloane, scoabe, etc. prin impunere, aa de an, nu star i putut pre- zenta rabatul tribunei, Nar fi cizut tribuna. Navem o salarizare tip, nici athitectii, nici ingi« nerii, eu toate cH avem Iegile respective, fiecare ad. ministratie ne_pliteste cum vrea, ne judeck si tie apreciaz’i dupi norme, care. numai_technice muse pot -mumi Vrem concursuri publice pentru o Incrare oarecare simu se fin concursitri publice Ia numirea tnui arhi- tect sau inginer in functiide Stat, Criteriul de numire 4 eunoastem cu tofi si nu e bun, Avem o lege a licitatiilor, care, daci o fi bunt pentri anumite furnituri, pentru Iucriri e dezastroasiy Oferta cca mai eftini, Si apoi esti responsabil ta, inginer sau arhitect, coti Iuerarea cea mai bun’. Cum? Cu citi jon- elerie technict si luptind cu cate situatiuni netechnice- Si cada aceasti lege pentru ca sii nu cadi tribuna, iar in locul ei selectiunea si fie modu! de executie al Incritii pe baza de pref fix, fixat de oameni com- petinti, Nu ne mai putem permite luxul costisitor de a ne jutea eu lucriri eftine. Si se ingrideasci bransa de antreprenor, fixandi se atributiile si cereal de activitate ale fieciirei meseri SA se ingrideascH chiar titlui de inginer, stabilin- dusse categoriile cw atributiile lor. Sunt multe inci de spus. Ajung si atdtea. Pentru indreptare se cere munci, pricepere si curaj. Munea si lupta cu elementele interesate, trebue © opintire de schimbare si invingerea indiritniciei. ‘Trebue pricepere, intelegerca chestinnei, studi, cercetare si hotirare. Si n'avem teamti ci se impristie un numtir de voturi sigare sau binevoitoare, frict de inov Avem nevoe de o atmosfert technict clar’, Responsabilititi si sanctiuni e bine si se gliseasck preintampinitoare de nenorociri, pentra ca pedeapsa vinovatilor dup@ o eventuali nenorocire sa fie dreaptit si precist, fark barfeli, Pra viteji, fark patimi, doar ext durere, de st arhitect fl. stanculeseu12 de antreprizt fri selectiune si numaifunctie de ra- bat, cu lipsa de organizare si gospodtrire a statului, ete, Deaceia podurile si tribunele publice se prabusesc. La elaborarea planurilor, calcule si control, pentra tribana pribusit#, au participat arhitecti si ingineri. ‘A contesta ingineria inginerilor, pentru ci sunt dela Universitate, nu dela Politecnica, asa cum au ficut expertii nostri, adic ai d-lui Primar, inseam prea multi rea credinti si prea putin onestitate stiinti- fici, Proectul tribune, din panct de vedere al rezistenti, putea fi alcituit de un simpht conductor sau dulgher priceput; atat de clementare era problemele de re- zistenti, ce se cereatt rezolvate. Noi arhitectii nu bagatelizim chestiunea caleu- Ielor de revistent’, dar de acord cu inginerii, cari nu pot fi, din fericite, toti profesori, dar cari formeazii ‘marea majoritate a profesionistilor practicieni, nu ne putem pierde vremea si facem ,teoria chibritului’, ew ost si fiir rost. Ne pistrim calculele numai acolo unde sunt imperios cerute, pentra a infitura peri- colul dar si pentra a evita ridicolul Oameni de realitati, nu putem avea stim’ decit pentra stiinta verificat pe terenul realizarilor. $i nu putem avea nici un fel de incredere in cei cari de citeori an incercat st sito verifice au nimerit ca sleremia cit oisten" Un astiel de Teremia am cunoscut prin 1912 cand se construia clidirea Athenée-Palace,) pe carcasi de feton, Bra prima Iicrare serioasi si mai tndriznea| ‘ce se constraia la noi in beton armat. Unul din cei trei experti de ari, cel mai savant, vizind stilpit si cadrele clidirei, neobisnuit de subtiri pentru vremea faceia, sia dat cu pirerea, de indata si in seris, ct totul se va pritbusi, de Ia o zi la alta. Arhitectii Rollen, Renard si antreprenorul Grand, tot arhitect, nu numai Gin sta alarmat, dar au linistit pe savant, incu- nostiintandul ch vor incepe tmplerea cu cirimid’ a panoutilor, desus in jos, supraincérednd astfel in chip impresionant, stilpii de beton ai etajelor inferioare $i aga au procedat spre marea consternare stiin a savantulti nostro, ‘Alta: in 1921 Ministerul Muncii hotirliste sii dice peste casa din stradela G-l Lahovari, dowt etaj spre a muta serviciile evacuate din localul lexati “Austriei. Lucrarea se face cu destulé grabs (cirea 20 ile), vechea cast cApitind o infitisare bizar, prin raportul intre suprafata de bazi si intltime. ‘Acelas savant vaizind-o, alarmeazi tot ministerul, asigurind ch prlibusirea e chestiune de ore si fiend tun raport seris in acest sens. Arhitectul ministerului, care procetase si executase Iuicrarea este pus in dis- ponibilitate, odati cu ordinul de evacnare a parte- rului si etajului, spre a se evita ingroparea functio- narilor sub prabusirea celor dow’ etaje suprapuse, A trebuit protestele energice si interventiile, pe toate ciile, pe Mang ministral de atunc ca si consimt’ la numirea unei comisiuni de cerce- tare. A fost numit’ o comisie de minister (arhitectii Smirindescu-Ciortan) si alta de tribunal ceruti de arhitectul nedreptitit (arhitectii Berindei, Bolomey si Dobresen). Ambele comisiuni au constatat cd impre~ siunea stiintificd a savantului inginer profesor, este eel putin eronata si ci imobilul nlare deloc gind st se pribuseasct. Intr'adevar, imobilul a rezistat pam’ fn 1934, cind.. i s'a mai adiogat un etaj. Din fericire, la noi in tar, ridicolul, fie chiar al stiintifismului, nu omoari pe nimeni; de aceia nici anul din cei trecuti prin cAldurile sau frigurile unor situatii ridicole, nu-si pun cenusi pe cap, preferdind So pistreze spre a 0 arunea in ochii celor ce se last usor orbit Astfel de personagii, scoase din cind in cind de la naftaling, servese de manta de vreme rea, decite ori vre-o furtun’ se abate asupra vreunei ad-tii pu- lice, spre a acoperi si conserva insuficiente de gos- podiirie, organizatie, sistem si pricepere. Lumea si viata noastri public ar fi cistigat mai mult dack cei trei experti-consilieri technici ar fi exa- minat si aritat, ew pricepere si obiectivitate, cauzele pribusirel de la Cotroceni., Interesa mai putin cdtiva tapi ispisitori, ai unor plicate vechi si conservate cu parinteasct griji de ad-tille noastre publice, decit a- ritarea cinstiti a acestor plicate, spre a se putea trage invlifiminte si a se trece Ia o temeinick organizare ‘gi asezare a mecanismului ad-tiv, prin care se exe- cut Iueririle publice. Cici aga cum se executi azi Iucririle publice, de citre institupiile de stat, judet si comunt, este 0 mi- nune c& prabusirile nu sunt mai dese. In loc de po- lemici, de teorii asupra scoabelor si contravanturilor in deajuns de cunoscute de orice mester, ar fi tre~ uit s% folosim acest nenoracit prilej, pentra a ne strange laclalti, arhitecti, ingineri_si_antreprenori intervenind si cerand, cu totfi, schimbirile de legi si dispozitii, privind exercitarea_profesiei de antre- prenor si modul de acordare siexecutafe a construc tiilor publice "Am fiarlitat ci servieiile technice, aproape in toate audctiile publice, sunt subordonate rutinei ad-tive si influentelor politices si ci rutina mu poate duce cast bund cu progrestl, Am fi aritat ci o lege prea ve. cche a contabilitatii publice si a conditillor generale de Iuertiri publice, ingtduie ca Ia licitafii s& se strecoare nechemafi, incapabili si oameni de alaceri ai regilate _istorice asupra —— astelului_din hunedoara ———— Inscriptiile de pani acum, dovedese ci inca dupi timpul romanilor exista un castel in locul elui_de azi. Acest castel trece ca proprietate a coroanei maghiare sub regii: Bela al IV-lea, (1235-1270) Tndovic cel mare (1342). Regele Sigismund (1387-1437) i daruieste viteazalui Sebre in anul 1409 dela care trece apoi in mostenirea fiului sit Vaik si dela acesta din urma Ia nepotul sin Tancu Huniade. In sala cavalerilor situa ti Ia parter pe colo- mada a doua din mijloc se afla insctiptia: ,Hic opus fecit fiei mag. d. Iahnes de Hunyad regi gi. gubna. a. d. MCCCCLII *) In 1481 Jancu Huniade darnieste castelul fiului Siu, Matia Corvinul, pe care-] numeste ,Conte de Hunedoara’, Acesta ia mai tirziu de sotie pe Beatrix Frangepan. Dupit moartea regelui Matia, Beatrix se mi- ritt cu contele George de Brandeburg. La scurt imp, atat Beatrix eft’ si copii primului barbat mor; castelul trece in posesiunea contelui George, care duce archiva Hunedistilor la Auspach, iar astelul si mos ie Tui, Ie pune amanet. Intre anii 1526-1618 castelul e in posesiunea familie’ Tork de Enying. La 1557 a fost decapitata in curtea castelului, Borbala Balasa, sofia necredincioasé a Iui Ton *) Aceastii operi a ficut-o marele Ianeu Huniade guver. natorul Ungariei im antl Domnului 1452, 15 castelul din hunedoara Tordk. In 1534 principele Zapalya impreund cu Bmerie Czibak incendiaza castelul. La 1605 Stefan Térdk amaneteazi castelul lui Gavrila Bethlen pentru suma de 12.000 fiorini La epoca aceasta castelul este a doua oara in. cendiat. Bethlen find ales principe al Ardealului Ja 1615, reface intre anii 1619-1624 castelul cu ziduri noi, ckidind aga numitul Tract Betleinian' in partea de sud- astelului, apoi etajul de sus a ,Noboisa — fie fried — si bastionul pentru munitie, Dup& moartea principelui, castelul tree in Posesiunea fiului siu, Stefan Bethlen, dupa a- ceia in a lui Petru Bethlen, iar in 1648 in a Stefan Bethlen senior. Dela acesta il _mog- teneste fata sa, Catalina maritata Zalyoni. Aceasta cladeste partea de vest a castelului si a curfii, forma patrata. La 1650 principele George Rakoczy Tul ia It castelul dupit un scurt asediu si atunci ¢ incendiat pentru a treia oar In 1671 posesori ai castelului sunt prineipele Apoffy Tul, in 1705 Mihail Apoffy al U-lea, iar in 1713 Catalina Apoffy, dupa a carei moarte intimplatit 1a 1724 — castelul trece in pose- siunea erarului, Ini astfel se16 La 1817 Impératul Francise T-ul petrectnd In anul 1874 Steindl abzice conducerea Ine lle in Hunedoara, acorda o suma de 30.000 —criirilor. In acelas an pe baza planului si devie fiorini pentru restanrarea castelului mului intocmit de Arh, Wagner din serviciul Mig Pe timpul absolutismului —din 1852 —este _nisterului de Finange se voteizi suma de 66.671 instalati in castel, Administratia teritorialé Aus. fiorini. trei triacd, Aceasta a trebuit insa si se mute curiind dupa La 1880 castelul este trecut mom instalare. mentelor istorice din Ministerul Cultelor, care In noaptea de 13 Aprilie 1854, ora 11,cas- executd 1a 1907 complecta restaurare a castelului telul e din nou incendiat. Dupi acest incendiu conform stilului arhitectonic ce se vede in fotos castelul a rimas fri invelitoare pini in anul grafiile pe care le publicam in textul articolului 1868, cand Francise Schuller incepe, — si dupa de fatii moartea acestuia, la 1871 — Emeric Steindl con- a arhitect i. i, ivageu timwi Inctiirile de restaurare. Thon Ne Hs a Castell din Hunedoarainformatiuni - diverse Institutul roman de betoane, constructii si dru- iri, a cerut Societitii Arhitectilor Romani, sici lihice titlul conferintelor pe cari membrii Societitii, ori stile desvolte in cadrul ciclului de conferinte anizat de Institut. Ne facem la rindu-ne, ecoul apelului adresat de B.C, D, Societitii Arhitectilor Romani, rugand pe itorii nostri sk comunice Seeretariatuli S. A. R. it. Episcopiei 2, conferintele pe cari eventual ar fi ispusi sti le desvolte, Consiliul profesoral al Academiei de Arhi- fectura, convocat pentru alegerea de rector, reales pe 0 noua perioada de cinci ani, cuo ajoritate impresionanta pe d. Profesor Petre itonescu, rector al acestei Academii. Juriul instituitin vederea premierii planurilor pre- Bentate in concursul deschis pentru biserica din Par- Gil Domeniitor, compus din d-nii Dr. Tonescu-Braila rector general in Ministerul de Domenii, prof. ar- tect Petre Antonescu, rectorul Academiei de Athi- Hetur, prof. arhitect Statie Ciortan, decamil Corpu Jui Arhitectilor din Roménia, arhitect 1. D. Enescu Dpesedintele Societitii Arhitectilor Romani si preotul P. Manta a ficut urmatoarea clasificare. Premiul I arhitect I, I. Berindei ay m1 » Toan Trajaneseu » Jean Demetrescn si M. Rici D. V. Croitoru, administratorul revistei noastre, a fost numit pe data de 1 Tulie a. c, secretar al Cor. ‘pilul Arhitectitor din Romania. D. Arhitect Simion Vasilesen a fost delegat de Corpul Arhitectilor din Romdnia tn comisiunea in- ferministeriala pentru elaborarea procctulur de r Tament privind controtud construcfislor Ministerul Muncii si Asigurtrilor Sociale, face apel Ta arhitectii diplomati, si primeasct a fi presedinti ai comisiumilor de calificare a meseriagilor, comisiuni fe se vor infiinta conform Legii Meseriilor din 1936, 17 D. Arhitect Iosif Ivaseu din Cluj, a fost nut- mit corespondent al revistei ,,Arhitectura", pentru Ardeal. La Academia de arhitecturd a avut loc in fafa unmet foarte mare numar de profesori $i studenfi deschiden rea cursurilor, Dupad sfostania ficubit de pirintele St. Popescu, de rector PB. Antoneseu a rosti! o cutntare, limurind studentilor infelesul addne al sfinte? slujbe care sub scutul credinfet tn Dumneceu invock prowia cereaset supra minfilor $1 sufletelor celor cari vor gat fn ae ceasts credinfa, sprijinal sf imboldul cel mai tualt, eer ‘redinfa in Dumneceu tnsemneact credinfa tn bine, eredinfa tu binele apronpelu’, eredinfa in mune gé eredinga tm pace. D-sa aratt apot studenfilor eX tnole Himdntl superior are cu deoscbire mentrea dulld de © ajuta formarea valorilor stiinpitice $i artistice, precum vi! accia a pregittiret elitelor conduettoare $i ca alare lituri de cercetarea senint $i perscuerent® pentru ‘mbogafirea minfet, se cade vittoares elite s atte gi ertia fermitrit valoritor tice ale culturit, imboldind latura umant a individuatitifi, prin acceptarea unet iideologié ce. se inscrie strdns tn formapiunea ideatogics 4 intreget nafiunt. D. rector cheamd la munca pe pro fesori $i elev Dupat d. rector ia cuvdnitul d, coh Zaharesen, care face apel citre stidenfi ca sit se indemne edt mat mul $f etlduros ta pregitirea premilitara D, Ing. A. Rainu a desvoltat in cadrul ciclului de conferinte organizat de Institutul roman pentru betoane, constructii si drumuri, conferinta d-sale tra- ‘ind despre: Tendintele de specializare in in- dustria cimenturilor. Dupi o interesanti vedere retrospectiv asupra evolutici industriei internationale a cimentului, care nua implinit 100 ani, conferentiarul trece Ia timpurile moderne, relevnd progresele acestei dustrii, Nevoile marilor Iuerari de dup risboi, mai ales cele de drumur’ moderne, de mari baraje, de poduri in beton armat, de deschidert record, de cone soliditri de terenuri prin injecfiuns de ciment si de sondaje petrolifere foarte adanci tn terenurt aquifers, aw cerut 0 sfeciadtare tot mai mare in industria clmen= tului, Astfel —spune vorbitorul —in striiinitate ca $i la18 noi, — au aptirut — diferite cimenturi cu destinsii speciale pentru Incririle de mai sus, purtind nenu- mirate denumiri comerciale, fir o delimitare siste- matic’ stiinyfic’, Oamenii de specialitate din strainatate ca sidela noi au cintat si dea o sistematizare stiintificl ace- stor cimenturi, D. Ing, Dr, S. SOLACOLU a fost, printre cei dintaiu cari att determinat campul cimen- turilor portland stabilind 0 clasificare rationala, dupa proportia de Silice, de Alumind si de Calce. D-sa a stabilit astiel trei grupe principale si anume: 1) Fero- portland (patina alumina: tip Michaelis, Brownmiller \si Kiihl: 2) Porttand (slab silicios, normal si bogat filicios): 3) Alwmino portland (bogat in alumin’), ‘Tot aga a stabilit prin diagrame, calititile acestor trei serii principale in ce priveste temperaturile de caleinare in fabricatie, rezistentele mortarului dup 7 ile, ridicarea temperaturei mortarului, actiunea apei de mare tea la un exces de api aritind domeniul de aplicatie al acestor diferite « menturi speciale Ia Iucrarile aritate mai sus. Vorbind despre importanta studiilor d-lui Dr. S. SOLACOLU foniirile de dorit in practic’, conferentiarul aati c& acestea trebuie si fie complectate eu crearca metuilelor not de incerctri pentra tnsusirile specifice ale cimenturilor pentru ficcare domentia de intrebuinfare, Conferentiarul propune ca I.B,C.D. sii destivargeasct studiul caracteristicilor (Astra, Ultra, etc) prin cola- borarea taturor interesantilor. Conferinja d-lui Ing. A. Rainu a fost urmarith ew ‘un vin interes de o sclecti asistenti iar conferenti- ral a fost indelung aplaudat. Juriul de judecata al proectelor prezentate la concursul instituit de Municipiul Bucuresti pentru planurile Palatului Municipal, a ales din 13 proecte prezentate, zece, care sia parte la concursul de gradul II. In zilele de 5 si 12 Noembrie a. c. a avut loc ta Sediul Societitii Arhitectilor Romani doud sedinte extraordinare in cadrul cArora wa discutat si s'au Mint observatii asupra noului regulament de con- structii. ~ D. arhitect Al. Zamphiropol, delegatul S.A. R. tn Comisia de regulament ta Municipiu, a dat limuriri asupra urmitoarelor puncte: 1, Zonele de clidiri, 2. Clase de constructii, 3. Certificatul de alinieri si regim, 4. Autorizatia de constructil, 5. Antorizatia de parcelare, 6. Alinierea clidiritor, 7. Vederi directe, gaborit, inditimi, 8. Calificarea si rispunderea persoanelor cari pro- ecteazi gi exeout Ineriri de constructie, 9. Dispozitii tranzitorii, Consiliul Societafii a dat mandat expres d-lor hitecti Al. Zamfiropol i Gh. Negoescu, pentru a aus: fine modificirile cerute de arhitecti, asupra acestor articole si a obtine adoptarea lor de clitre Comisiane care se ocupa cu definitivarea noulul regulament de constructii, ce nrmeaz si fie votat de cei in drept gi pus imediat in aplicare. Putin Iume stie ci in tara noastra_nu exist lege care si reglementeze profesiunea de antrepre-_ nor de constructie oricine — pregatit sau nepregiitit — poate construi orice si orfunde. Legea conditiilor generale pentru intreprinderi de Iucrani publice, care cere antreprenorului ,,v# fie ine giner sau arheitect — sau sit facit dovada c& a mat con- strait’, nase aplici decit pentru lucririle publice date prin licitatie, Insi multe Iuerari publi toatii tara si de toate autorititile se dau fir licitatie, divizindu-se in grupuri pnd Ia 0 valoare de 300.000 lei, in con. form cu legea contabilititi Numai Municipiul Bucuresti, de la 1931, incearcti Si stabileasci un tablou de antreprenori, pe baza unui regulament din 22/1/1928, © comisie compusi dintr'un delegat al munici- piului, un delegat al scoalei politechnice, un delegat al Academiei de athitecttr’, mul al A. G. 1. Reului si_unul al Societitii Arhitectilor intocmeste acest tablow. Comisia nu poate face altceva decit si aplice sus zis! regulament, trecind in tablow pe ingineri pe athitecti en diploma si pe cei cari dovedese cu certificate ci au Iucrat, Atét Incolo si in restul farli © un haos, in care face oricine ce vrformatiuni - diverse Tnstitatul roman de betoane, constructii si dru- iri, a cerat Societitii Arhitectilor Romani, st-i co- nice titlul conferintelor pe cari membrii Societitii, Mori si le desvolte in cadrul ciclului de conferinge tganizat de Institut Ne facem la rindu-ne, ecoul apeluli adresat de B.C. D, Societitii Arhitectilor Romani, rugand pe itorii nostri sa comunice Secretariatului S.A. R. Bpiscopiei 2, conferintele pe cari eventual ar fi pusi si le desvolte, Consiliul profesoral al Academiei de Arhi- tur, convocat pentru alegerea de rector, reales pe o noua perioada de cinci ani, cuo iajoritate impresionanta pe d. Profesor Petre wntonescu, rector al acestei Academii. Juriul instituitin vederea premierii planurilor pre- entate in concursul deschis pentru biserica din Par- | Domeniilor, compus din d-nii Dr, Ionescu-Braila irector general in Ministerul de Domenii, prof. at- itect Petre Antonescu, rectorul Academiei de Athi fectur’, prof. arhitect Statie Ciortan, decanul Corpu- iui Arhitectilor din Romania, arhitect I. D, Enesen resedintcle Societitii Arhitectilor Romani si preotul D. Manta a ficut urmétoarea clasificare Premiul I arhitect I. I. Berindei Hy Toan Trajanesent » UE Jean Demetrescn si M. Rici. D. V. Croitoru, administratorul revistei noastre, a it mumit pe data de 1 Tulle a. c., secretar al Cor- ti Arhitectilor din Romania, D, Arhitect Simion Vasilescn a fost delegat de Corpul Arhitectilor din Roménia in comixinnea in- Uerministerialt pentru elaborarea provetulus de rogue Mawent privind controlul constructiilor Ministerul Muncii gi Asiguririlor Sociale, face apel Ja arhitectii diplomati, si primeascé a fi presedinti ai comisiunilor de calificare a meseriasilor, comisiuni fe se vor infiinfa conform Legii Meseriilor din 1936. D. Arhitect Iosif Ivaseu din Cluj, a fost nu- mit corespondent al revistei ,,Arhitectura", pentru Ardeal. La Academia de arhitecturd a avut toc in fafa unui foarte mare nuimir de profesori sé studenft deschidden rea cursurilor, Dupit sfeslania fiteutt de parintele St. Popescis d. vector B. Antonesen a rostit o cundntare, lémurind studenfilor infelesul adénc al sfintei stujbe care sub scutul credinfet tn Dumneseu invocd promia cereasci ‘asupra minfilor st sufletelor celor cart vor gitsi tn an coast credinfa, sprijinul sé imboldul cel mat tnalt, eter credinfa tn Dumnezeu insemneast eredinfa in bine credinfa in bincle aproapelu’, credinfa in munca si eredinfa tn pace. Dosa aratt apot studenfilor cit ino fdméntul superior are cu deoscbire menirea dublé de «@ ajuta formarea calorilor stiinfifice si artistice, precum $i acelin a pregativel elitelor conducttoare $i ca ataré alituré de cercetarca senint $¢ perseverenta pentru Imbogitfirea minfer, sc cade wiitoaret elite sé atbe sé arija formarié valorilor etice ale culturii, imboldind Jatura umant a individualitapii, prin acceptarca unet Udrologit ce se tuscric strans én formapiunea ideologica 4 intrege’ napiuni. D. rector cheamd la munct pe pro- Sosori $i elev Dupa d. rector ta cw iniul d. col. Zaharescu, care face apel catre studenfi ca sit se indemne cit mat mult $6 citlduros ta pregitirea premilitard D. Ing. A. Raina a desvoltat in cadral ciclului de conferinte organizat de Institutul romfin pentru betoane, constructii si drumuri, conferinta desale tra tind despre: Tendintele de specializare in in- dustria cimenturilor. Dupa o interesanta vedere retrospectiva asupra evolujiei industriei internationale a nici nu a implinit 100 ani, conferen timpurile moderne, relevnd progresele acestei in dustrii, Nevoile marilor Iucriri de dupi rasboi, ma ales cele de drumuri moderne, de mari baraje, de poduri in beton armat, de deschider’ record, de con- soliditri de terenuri prin injccfiunt de ciment si de sondaje petrolifere foarte addnci in terenuri aquifere, atu cerut 0 specialsare tot mai mare in industria cimen= tului, Astfel —spune vorbitorul —in straintitate ca gi la mentului, care18 noi, — au aptirut — diferite cimenturi cu destinati speciale pentra Iucririle de mai sus, purténd nenti- tirate denumiri comerciale, fir 0 delimitare siste- matic stiintifica Oamenii de specialitate din striintitate ca sidela noi au ciutat si dea o sistematizare stiintifictt ace- stor cimenturi, D. Ing. Dr, S. SOLACOLU a fost printre cei dintaiu cari au determinat cAmpul cimen- turilor portland stabilind o clasificare rational, dupa proportia de Silice, de Alumina si de Calce. D-sa a stabilit astfel trei grape principale si anume: 1) Fero- portland (pusini alumini: tip Michaelis, Brownmiller si Kiihl: 2) Portland (slab silicios, normal si bogat licios): 3) Adumino portland (boxat in alun a stabilit prin diagrame, calitiile acestor trei serii principale in ce priveste temperaturile de calcinare in fabricatie, rezistentele mortarului dup’ 7 ile, ridicarea temperaturei mortarului, actinmea apei de mare si sensibilitatea la un exces de apa, aritind domenial de aplicatie al acestor diferite ci- ‘imenturi speciale la Iuer%rile aritate mai sus. Vorbind despre importanta studiilor lui Dr. S, SOLACOLU, si perfectioniirile de dorit in practica, conferentiarul aati ci acestea trebuie si fie complectate ott crearea metodelor noi de incercari pentra insustrile specttice ale cimenturilor pentru fiecare domenta de intrebuinfare. Confereniarul propune ca .B, C.D. si destivirseasct studiul caracteristicilor (Astra, Ultra, ete.) prin cola- Dorarea tuturor interesantilor. Conferinta d-lui Ing. A. Rainu a fost urmirit’ cu un vin interes de o selectit asistenft iar conferenti- aril a fost indelung aplaudat. Juriul de judecaté al proectelor prezentate la concursul instituit de Municipiul Bucuresti pentru planurile Palatului Municipal, a ales din 13 proecte prezentate, zece, care si ia parte la concursul de gradul I. Im zilele de § si 12 Noembrie a. c. a avut loc la Sedinl Societafii Arhitectilor Romani dows sedinte extraordinare In cadrul cirora s'a discutat si s'au fiiout observatii asupra noului regulament de con- structil. D. arhitect Al. Zamphiropol, delegatul S.A. R. in Comisia de regulament la Municipin, a dat 1muriri asupra urm&toarelor puncte: - 1. Zonele de elddiri, 2. Clase de constructii, 3. Certificatul de alinieri 51 regim, 4. Autorizatia de constructii, 5. Autorizatia de parcelare, 6. Alinierea clidirilor, 7. Vederi directe, gaborit, inditimi, 8, Calificarea si raspunderea persoanelor cari pro- ecteazd si exeoutd Incrari de constructie. 9. Dispozifii tranzitorii. Consiliul Societtitii a dat mandat expres dor ar- hhitecti Al. Zamfiropol si Gh. Negoesca, pentru a sus. fine modificdrile cerute de arhitecti, asupra acestor articole si a obtine adoptarea lor de citre Comisiunea: care se ocupl cu definitivarea noului regulament de constructii, ce urmeazi si fie votat de cei in drept si pus imediat in aplicare. Putin lume stie c& in fara_noastri nu exist 0 lege care si reglementeze profesiumea de antrepre- nor de constructie oricine — prevatit sau nepreg’tit — poate construi orice si oriunde. Legea conditiilor generale pentru intreprinderi de lucrairi publice, care cere antreprenorului si fie ine qiner sau arkitect — sau sit facit dovada c& a mat cone strut’, na se aplica decat pentru luctarile publice date prin licitatie. Insi multe Iucrari publice, in toati tara si de toate autoritatile se dau fara licitatie, divizandu-se in grupuri pln’ la o valoare de 300.000 lei, in con- form cx legea contabilititii ‘Numai Municipiul Bucuresti, de la 1931, incearci Si stabileasch un tablou de antreprenori, pe baza unui regulament din 22/1/1928. © comisie compust dintrun delegat al munici- piului, un delegat al scoalei politechnice, un delegat al Academie de arhitecturi, unul al A. G. I. Realut si unal al Societitii Arhitectilor intocmeste acest tablot. Comisia nu poate face altceva decit si aplice sus zisul regulament, trecind in tablou pe ingineri, pe athitecti cu diplom’ si pe cei cari dovedese cu certificate ci au Incrat. Atat. Incolo si in restul en haos, in care face onProect Arhitect I. I. Berindeiok PIATA 8 IUNIE Arhitecti: Al. Zamphiropol Miia) ie Al. Hempel3 3 £ & 5 é N z‘ha ome [ARHITECT GH. NEGOESCU. ESC’ SDIAIL Coupon’ IESE Spitalal Cotentina Pavilionul de boli venerice PL UL SUBSOLULULPLANUL PARTERULUI Pavilionul de boli venerice dela Spitalul Colentina este o operd de indiseutabild utilitate sanitara si de inalta jinutd morala. Constructia se ridict pe o stransi colaborare intre d. Arhitect Gh. Negoesen rea lizatorul conceptiei arhitectonice si d. Inginer Cesar Epure pentra exeenfie. Pavilionul cuprinde: «) La subsolul II: Sala maginetor, ctloare pentru instalatie, crematoriu, pompe,ete, b) La subsolul I: Btuva, sterilixari, operatii, pansamente, consultajii, laborator, vestiar, bai, toilete, ete. ©) La parter, etaj. I si IT: Saloane, sili de lavabouri si dusuri, bai, toilete, tra tament, sili{de mese, oficii, camere pentru interni si doctori. «) La etajul IIT: Saloane, sanatorii ou toate inedperile accesorii, PLANUL ETAJELOR I si 11lei 75 exemplarul i tiparsl: cligecle institutul de arte grafice atelierul de pm. m. antonesen* foto - cromo - zincogratie focietate in nume colectiv 1m. g. iliesen calea grivitei mr. 59 str, chmpineans, 25: * ‘bucuresti I e ¢ bncuresti IEearhitectura trimestrial de arhitectura si urbanistica noembrie 1936 7 director arhitect florea stanculescu prim redactor arhitect i. c. rogu : bucuresti, str. c. sandu aldea, 73 telefon 3.80/22—3.08/08