ee eco Apare in fiecare marti ATLAS INTREAGA LUME LA DISPOZITIA TA mS HARTI * EVENIMENTE ° CURIOZITATIIN NUMARUL 6: Spania Patria coridei gi a dansului flamenco Jamaica : Rastafarieni, reggae si revolte Austria Tara Alpilor si a lui Mozart Washington Inima unei superputeri MONIC. . .- 2. .ene ee oo sce 5 In tinutul lanturilor muntoase Etna (2). Harta Fizica Dosare Nu pierdeti ocazia de a va procura fantasticele dosare oferite de seria Atlas pentru colectia dumneavoastra. Dosarele vor fi disponibile in chiogcurile de profil la un pret de 7,99 lel De Agostini Hellas va va informa prin intermediul serie Atlas {in legaiturd cu datele la care dosarele vor fi puse in vanzare. Revs stamina EDITOR: Pets Kept MANAGER ECONOUI: ote Fou MANAGER DE REDACTIE $1 PRODUCTIE. Vrpna Koursumbes, ADRESA: Yuan M40, 10873 Aen [MARKETING VANAGER: Mls Koes PRODUCT MANAGER: Ceo Pars ‘SEMOR COOROONATOR DE PRODUCT: eter Galo MANAGER OISTRIGUTIE: Ev Bara MANAGER LOGISTICA 51 OPERATH Dims Pasokecs ‘COORDONATOR LOGISTICA 5! OPERATH CGRAFICK Duran oo & Asociados FOTOGRAFI: Museo Nave (Madi), Teresa Ese INH AGE Flos, AISA. nse GDA Pra {AOAPTARE SPECILK PENTRU LIMBA ROMANE: ARCHETYPON "TPARIRE §1LEGARE: DEAPRINTING, Novara DIRECTOR TIPOGRAFIE: FRANCO PASQUINO |MPORTATOR: Media Sore Zana SLL County Manager: Marina Manan Manetng Menor: Ana Boca ADRESA: Ba Natio Ure 8 0, so, 6, psd soc S Sucre Romana Teton (0) 2 938 7358 DISTRIBUITOR: Haron SA anetng Ohecor Roane Lis FOTOGRAFIE. SPA Dotgcet Pie Leary (Folograa de pe opens dau aren DC ‘forineon Folger Sime Dagon JA Desi Pere Livery trae Ba) A Degen ‘AUT Dotgostn Ptr vary (Sea Spano W. ‘Gereprger, Sh. Egan, Foogran- Se, ‘SUA Detgosin Petre Livery (George Washington ‘Amand: Gr Pen A Sem, Foegren Sine MEX Dedape Prctire Ube (ea, Hon Co Flag Sone = Wood. Foogrm sone, Ch (nora oer" Matis WL" Exper Ka (©2006 De Agostini Li {©1866-2003 Lorry gts erstona re. 1 1004-1988 Eons Als Per rears rae cre teens ay) 010008 Sec sr ant ean in ver re ‘oa. 1800 Pere ma buna eee sl Year lta Grn aaiag pn evar ear Seaver ces compara y aoatie wrlewe ee ‘rene mer var le Sarees Prt ures Proj pir pir 199 LEI NOI 19900 LEI VECHE Proj cel del oa ru al wer cba Drop tor tee ea sb cop Est eran reproduces, depontre, Vases fa acon soe a echo www. deagostini.ro Peniny 0 mai bund deservire, soitairevista de la acelasi punct de vanzare $i informa vanzatorul despre intentia dumneavoasira de a cumpéra urmétoarele numere.EUROPA r % SPA4 DE VesT . rey SPANIA Patria coridei si a dansului flamenco Pueblos blancos, adicé ,,satele albe”, sunt situate de obicei pe coastele muntilor si alcdtuiese peisajul caracteristic al Andaluziei, regiune pitoreascé, situata in sudul Spanici.Putere timp de un sec) — Spania a fost timp de secole victima invaziilor arabe, dar, in secolul XVI, jumiatate din glob s-a aflat sub dominatia sa. ECONOMIA Resurse naturale: zcminte de ‘minereu (zine, fier, plumb, titan) si bauxith. Industria: lectrotchnic’ si electronica, de automobile, metalurgicl, chimici, textili, alimentara. Agricultura: cculturi de vita de vie (locul tei in Jume la produetia de vin), de cereale, de fructe etrice, de ‘miislini, pescuit. Turis. mul 1492 reprezinti 0 dati LA citer Columb » doce perit America iar tara a revenit sub control erestin, dupa ce ultimului rogat maurral Granade’ a fost cucerit. Regatul spaniol a devenit o putere mondiala, dar nu pentru mult timp: in 1588, Anglia protestant a scufundat faimoasa _Invincibila Armada, marcdnd astfel ,inceputul sfargitului” pentru puterea spat Jn decursul secolului al XI Spania a pierdut toate colo ‘America si Asia - ultimele dintre ele (Cuba, Puerto Rico si Filipine) in 1898, in favoarea Statelor Unite. lea, le din in anul 1931, praibusirea monarhiei a fost urmati de un scurt interludiu democratic al cdrui dugman declarat fost generalul fascist Francisco .Contrarevolutia” condusi in 1936, la unui singeros. raizboi civil. Razboiul a facut peste 1,2 CLIMA Subtropical: climat marin (temperat umed) pe coasta atlantic; climat continental in ccimpia centrala (Mes climat mediteranean, millioane de vietime gis-aincheiat, in 1939, cu victoria lui Franco, datoriti sprijinului acordat_de Germania hitlerista si de Hala fascist. Franco @ condus jara ca dictator pind la moartea sa, in 1975, La scurt timp Juan Carlos Ta now monarhia. Din asta se limiteaza la funeti pur reprezentative. Problemele principale ale Spaniei modeme sunt mentinerea sub control a terorii separatigtilor basti si rata ridieata a somajului, care in ultimii ani a ince- ut, totusi, si se reducd treptat at WV Porto Colom este un sat pesciirese tipie. Pescuitul continu si joace un rol important in economia spanioli. CE TREBUIE S 1 1 In anul 1981, forte militare de dreapta au incereat si ristoarne guvermul sf instaureze dictatura militar, 2. In 26 aprilie 1937, avioanele germane din Legiunea Condorul au distrus corasul Guernica y Luna, situat in nordul Spaniei, Accasta tragedie de proporfi a fost imortalizati de Pablo Picasso in celebrul siu tablou. 3. Spania este situat la o altitudine medie de 660 de metri deasupra nivelului iri, fapt care o plascaza pe locul doi in Europa (dupa Elvetia).SPA3 SPANIA HARTA FIZICA Gortul Biscove FRANTA MAREA MEDITERANA rs Lechaot Caan ae Rt oceawue ar ATLANTIC / 2 ane ALGERIA — ey Spania ocupa cea mai mare parte a Peninsulei Iberice gi este asociata cel mai adesea cu plajele insorite de pe coasta mediteraneana, desi in inter jorul tarii iernile aspre, cu zapada, nu sunt o raritate._ = SPANIA Tara traditiilor culturale si a turismului in masa Un sejur in Spania nu se poate reduce numai la vizitarea plajelor. Spania este o fara cu peisaje minunate, cu o cultura deosebitd gi cu o bucatirie delicioasi. ere ‘Suprafaja: 504.782 km? impround cu Insulele Baleare si Insulele Canare) Populatia: 39 de milioane Densitatea populate: 78 locuitorivkm? Cel mai inalt vf: Pico de Tei (in Tenerife, 3.718 m) ‘Lungimea coastei: 3.904 km (ri Baleare gi Insulele Canare) PE SCURT + Denumirea Regatul Spaniei + Sistem polite: ‘monarhie constitutional Diviziune administrativa: 52 de provineii grupate in 17 regiuni autonome + Posesiuni Ceuta si Melilla (in Maroc) + Capitala : Madrid + Limbi: spaniol& (limba oficial, 73%), catalan (24%), galiciani, based + Moncda: euro + Religia:catoicism (97% ania este o destnatie turisticd (,Concha”). Mai departe, inspre _Baeelon, Bilbao, Malaga dese, uri vizteara Ibiza, masivi ai Cantabriei (aprox. 2.700 + Porturi maritime: Cartagena, Majorca sau una din plajele me- — m) ce coboara abrupt spre mare si Bilbao, Barcelona diteraneene dintre Barcelona si Va- Galicia cea verde, cu renumitul _* Aetoporturi: Madrid, Bareslona, lencia, Aceste ,solariituristice” au, sanctuar marin din Santiago de Bilbao insi, foarte pufin in comun cu Compostela, Al doilea traseu parcur- Spania autenticd”. Treitrasee ge Cstilia si imprejurimile faciliteazs descoperirea acesteia. Madridului: merit viztate oragele in sud, aceasta poarti. numeroase Primol traseutrece prin Pirinei citre Toledo, Avila, Segovia si ume ae inluentei arabe, mai ales in San’ Sebastién, probabil cel mai _manea, unde se afli cea mai veche _oragcle Granada, Cordoba si Sevilla frumos port spaniol, cu plaja sa universitate din Furopa. Al treilea celebri in forma de scoicad —_traseu traverseazii Andaluzia. Situat’AMERICA JAM 4 SI (CARAIBELE ‘ JAMAICA Rastafarieni, reggae si revolte Plajele umbrite de palmieri din apropiere de Montego Bay, pe coasta nordicii a Jamaica, atrag anual valuri de turistiZiua cand Dumnezeu si-a facut aparitia in Jamaica Cultura jamaicand nu poate fi infeleasa fir a arunca o privire birbafilor cu par lung, impletit caracteristic, cunoscut sub denumirea de ,,dreadlocks”: ei sunt adepfii rastafarianismului, popular pana in ziua de azi in Jamaica. Acesta a fost rispandit in trecut de urmasii sclavilor fugiti. ECONOMIA ‘Agricultura: culturi de trestie de zahir (In seddere), de banane, de cacao, de uci de cocos, de cafea. Industrie extractivi (bauxitt -locul tre in lume; aluminiu), petrochimica. Pescuit. Turism. A lumii intregi muzica rastafarian’, nparatul Etiopiei, Haile I sellasie, a aterizat in capitala Jamaieli, Kingston, la 21 apri- lie 1966, Peste 100,000 de oameni, printre care 10.000 de rastafurieni, Lau intimpinat cu cfntece. Acroportul semana cu 0 mare in culorile nationale ale (verde, galben, rosu). intre cei prezenfi se afla si tindrul Bob Marley, care avea si facd cunoscuti Etiopiei adicd reggae. Vizitaimpiratului a fost considerati_ cao implinire a profetici clarvazitorilor rastafarieni, care, in timpul unor ploi torentiale, ce au durat citeva siptimani, au prezis: ,Soarele se va ivi atunei cand Dumnezeu va sosi!”. intr- levar, soarele a apdrut dintre nori Rastafarianismul, migcare social- religioasa, si-a facut apariia in Jamaica in anii ‘60 ai secolului al Jea, ¢a 0 continuare a migcarii clntoarcerea in Africa” (Back to Africa), initiata la inceputul secolului trecut de Marcus Garvey (1887-1940), rastafarianism vine de la Ras Tafari Makonnen (numele de botez al prinfului si mai apoi, al imparatului Haile Sellasie - ras” fiind un titlu de noblefe etiopian), exact in momentul in care tului s-a avionul_ impat oprit pe pista aeroportulu Cultul rastafurian, care se Denumirea de bazeazi pe invatiturile Vechiului Testament, considera Etiopia drept patria comund a. tuturor nenilor de culoare iar pe fostul impdrat Haile Sellasie, drept Mesia. = Tatas dain inept Snes am ini96 din Kingston sat mite Cap Kineton (580000 eee locuitori) ea SSS 1. Denumirea de Jamaica provine din limba arawak (vorbita de populatia autohtond): ,.Xaymaca” insemna ,{ara pidurilor sia apei”. Locuitorit de astizi sunt urmasii selavilorafficani adusi aici pentru a munci pe planta 2. Jamaica a fost descoperita de Cristofor Columb in anul 1494. 3. La trecerea dintre secolele al XVi-lea si al XV Ul-lea, Jamaica era un euib al pirailor. Vina o poarté britanici, care ofereau atunci protectie oricui jefuia si Spanish Towa, Montego Bay, seufunda cordbii spaniole. May Pen 4, Jamaica este de neimaginat firé reggae, care isi tage inspiratia din muzica din < Jecipatate Ringpin, Monigs Caraibe si din ritmurile monotone ale sclavilor afrieani (steady beat”) Bay + Sistem politic: monarhie constitutional, in cadrul Commonwealth-ului britanic + Moneda: dolarul jamaican + Limbi: englezi (limba administrativa), spaniol& + Religia: protestanti (55,9%), catolici (5%), rastafarieni (5%) + Cele mai importante orase:O- JAMAICA HARTA FIZICA JAM 3 ~~ ota = oo Ives SRA ATLANTIC. 2008m pi Rut MAREA CARAIBELOR Yalake ora Boy MAREA CARAIBELOR (© pst 20000 ee Port Morant Jamaica, situata in arhipelagul Antilelor Mari, este o tari muntoasa iar cel mai inalt varf al insulei nu este cu nimic mai prejos decat ca indltime fata de varful Moldoveanu.— ~ JAMAICA In inima Caraibelor Jamaica, situatd in arhipelagul Antilelor Mari, este silbatic’, romantic si inconjuratii de plaje magnifice. De aici nu lipsesc contrastele culturale si etnice. CLIMA Ecuatoriaki, eflduroasi si umedi Temperatura medie anual: +25°C Modificari nesemnificative de temperaturi in cursul anului, Din ‘ugust pain in octombrie pot jparea cicloane catastrofale. interiorul insulei este ocupat de terenuri deluroase, lunci si paguni, Din secolul al XVIll-lea, Jamaica traieste mai ales din cultivarea trestiei de zahir. Timp de secole. plantajiile sale au fost stropite din belsug cu sudoarea selavilor. Aici Minuni ale naturii in Jamaica. 1838. Din anii '50 ai secolului parfumul florilor de iasomic. en na eee roma dulce-acrigoara.acampurilor Jamaica ae 235 ce [aro curifate, mirosul puilor la gratar si reprezint varful unui mirosul marijuanei - narcotic ale fant muntos_demult seufundat, Cel mai inalt pise al_insulei L La Blue Mountain Peak Suprafna: 10991 kan? are 2.256 de metri Populatis: 2,7 milioane indltime. Peisajul Ja- Decale popula: maicai este foarte 245 locuitori/km? divers: plajele largi, inconjurate de palmi Cresterea demografica 06% anual Pond Drain edie dain 74 ds wn coaste abrupte iar Dea a Mortalitatea infantilé: 14 x 1000 Cel mai inalt vir eta V0g Blue Mountain Peak (2.256 m) ‘Kingston gi imprejurimile (Grdina Botanicd cu orhideele sale, Port Royal Grupuri etnice: de culoare (77%), {vechile fortficati’), Spanish Town (fosta capitala a colonistilor spanioli), casa ‘mulatri (19%), hindusi (3%), albi de familie a stelei muzicii reggae, Bob Marley, muntii din interiorul insulei, (0%) ‘coastele nordice.EUROPA ti fa AUT 1 DE VEST ‘ ~ ae | AUSTRIA “= Tara Alpilor si a lui Mozart Lacurile alpine solitare si situcurile rizlefe asezate la poalele muntilor fac farmecul Austrieiwumam Peste o mie de ani de existenta statala =m Anul 1996 a fost un an deosebit pentru Austria: toata tara, din Vorarlberg pind in Burgenland, a srbatorit implinirea unui mileniu de la infiintarea statului. storia statului a inceput Ia 1 noiembrie 996 cu un act de sdonatie facut de Otto al Il-lea, imparatul Sfantului Imperiu Roman de Nafiune Germaniea. Regiunea situatd la sud-est de granifele cestuia figura in document sub denumirea de , Ostarrichi”. Trei sue de ani mai tarziu, neamul Habsbur- gilor a preluat controlul in zona Duna si a condus Austria pand in anul 1918. Datorita unei politici de alianfe matrimoniale eficiente si inteligente, Habsburgii au creat 0 Ginastie a caret sfera de influent cuprindea, in secolul al XVL-lea, landurile germane, Tarile de Jos, Cehia, Ungaria si Spania, cu coloniile sale maritime. Dup& respingerea atacului otoman asupra + Denumirea oficiala: Republica Austria + Diviziunea administrativa: now’ Janduri federale + Capitala: Viena (1,5 milioane locuitori) + Limba: german + Moneda: euro (de la 1.01.2002) + Religia: catolici (76%), protestant (5%), altele (2%), ati (17%) + Varfuri eu indlyimi de peste 3.500 ‘de metri : Wildspitze (3.774 m), Weisskugel (3.736 m), Grossglockner (3.796 m), Zuckerhitl (3.507 m) * Cele mai importante orase : Graz, Linz, Salzburg, Insbruck, Klagenfurt + Ape: Dunirea (350 km pe teritoriul Austriei) Inn (360 km) + Lacuri: Neusiedlersee (232 km2), Atter (46,7 km2), Traun (25,7 km2) + Cele mai importante acroporturi Schwechat (Viena), Graz, Salzburg, Innsbruck si Klagenfurt Vienei in anul 1683 monarhia Scoala Spaniola de Citlirie a fost habsburgicd a devenit una dintre — nffinjata la Viena in amul 1572. cele mai mari puteri din Europa Faimosii cai lipitani provin din fostele Central, Moartea lui Franz Josef in herghelii imperiale din Lipizza (in timpul primului rizboi mondial, in prezent pe teritoriul Slovaciei) si sunt 1916, a reprezentat inceputul —_rezultatul incrucisilor selective de sfirsitului pentru Austro-U Suecesorul su, Carol I, a fost nevoit ygaria. cai spanioli si arabi. si abdice doi ani mai tarziu. Austria a devenit republic’. in 1938, Hitler a anexat fara sa nat i Germaniei naziste, aceasta recapatandu-si ind abia in. 1955, suveranitatea dey Austria a aderat la Uniunea Europeand in anul 1995. in mome tul de fat’, este una dintre cele mai bogate tari din Uniune i contribuie abu: pe care le primeste Camas SSL i o alti fari din Europa nu exist atitea functii administrative ca in et cu sume mai mari decat cele Inn Austria, Aparent, unii functionari au recurs chiar la sinucidere dup’ ce nu ‘au reusit si ocupe postul de consilier al satului Milioane de turisti viziteazat anual renumitul pare de distracfii vienez Prater, printre ale clrui numeroase atractii se numara yi ,Moara diavotului”. 3. in anul 1918, imparatul Carol I a semnat actul de abdicare in ereion, ‘pentru orice eventualitate”, Toate inceredrile sale de a reveni pe tron s-au soldat insi cu un exec. 4, Sute de mii de eredinciosi merg anual in pelerinaj la icoana Maicii Domnului din Mariazell, mai ales intre Pasti si Sarbtoarea Tuturor.AUSTRIA HARTA FIZICA POLONIA UNGARIA ELVETIA on g Cv cRoATiA SLOVENIA Desi considerati tara alpina, Austria cuprinde, de asemenea, cémpia Burgenland, din apropiere de lacul Neusiedlersee, precum si dealurile domoale din regiunea Weinviertel (Austria Inferioara), unde crese cei mai buni struguri pentru productia de vin.ao AUSTRIA ™ Munti inalti $i ospitalitate fara margini ‘Avantajele turistice prezentate de Austria nu mai au nevoie de recomandari: jara este renumiti in lume datoritA peisajelor alpine gi ospitalitafii locuitorilor. “Agriculturi modem (culturi de orz, de griu, de porumb, de viti de vie), ‘eresterea animalelor si silvicultura dezvoltat. Industria: chimicd, de masini clectrice, energetic’ si hidroenergetic’, petrolierd, Mestesuguri artizanale, ‘Tarism. torturi de ciocolati servite in hotelul Sacher. Viafa social a orasului se des cramele si cafenclele tihnite, delicioas P= montane fascinante, Salzburg este fermecitorul posibilitatile nelimitate de oray al lui Mozart, ineonjurat practicare a sporturilor de de munfi si cu o minunati jarnd, serile petrecute in ambianta —_arhitecturi barocd. Mii de plicuta a pensiunilor alpine si in melomani isi fac aparitia pe malul raului Salzach cu oca- special farmecul Vienei atrag anual, ca un magnet, mifioane de turisti zia festivalului anual dedicat strdini, Austria este recunoscutd si compozitorului pentru viaja sa cultural infloritoare. 1a fost capitala monarhici nine in conti- ‘Satu! alpin Leichleiten. in fundal se nuare centrul principal al viefii reste impunatorul virf Biberkopl politice, economice si cultu- rale. Practic toata lumea a auzit de palatul imperial Hofburg, de catedrala Sfantului Stefan si de palatul Schénbrunn, de fai- moasele Staatstheater i Burgtheater, precum si de In Tirol, numeroase cabane sunt decorate cu picturi murale cu un stil apart = Tirolului _Acrul pustei ungare se face resimtit STATISTICA este Innsbruck, in regiumea de cdmpie Burgenland, cunoscuta resedingi in apropiere de lacul Neusiedlerse. 2 Habsburgilor, - Munfii Hoche Tauern, cu peisajele Turigtii sunt atrasi lor, i masivul Alpilor Otztal ereeaza de renumitele staji-—impresii de neuitat. in regiunea tuni de schi asezate Salzburg si in Carinthia, turisti pe coastele abrupte combina odihna pe lac eu ale Alpilor. cexperientele culinare memorablea WASHINGTON Inima unei superputeri Tatai semnul distinctiv al Washingtonului: cupola Capitoliului, in varful careia troneaza Statuia Libertajii. Piatra de temelie a edificiului a fost asezata de George Washington, in 1793.SUA 6 Orasul primului presedinte in 1776, cand Congresul Statelor Unite a declarat independenta fati de Marea Britanie, statului nou creat ii lipsea numai o capital pe misuri. Capitala (ri isi trage denumirea de la numele primului presedinte al Statelor Unite, George Washington. upa cativa ani, oamenii politic din now inf State Unite s-au siturat tot riticeasca de colo pand colo: se intruneau cnd la Philadelphia, cand la New York sau la Annapolis. Asa nu se mai putea, Era nevoie de o capitala, cat mai curind posibil. sit rezolvarea in anul dat numele su i oras, a asezat piatra de temelie sub Capitoliu. Geo: Situatia si 1793: omul care Washington, comandantul supret al armatei americane, care a decis soarta rizboiul de independent © CLIMA Temperatil. Veri secetoase gi desea foarte fierbinfi: mereurul termometrelor poate urea pani la +41°C. Terie sunt fo cu temperaturi sub -26°C © seroase, invingandu-i pe englezi la York- town in 1781, nu a apucat ins si guvereze din noul sediu prezi- dential - Casa Alba. Ela murit cu rei ani inainte de constructiei Washington a scipat neatins din izboiul civil american, De aici au pomit, in anul 186: semnale SW Casa Albi (see. XVII-XX), ‘muzeele: National Gallery of Art (care adiiposteste capodopere ale Iu Boticel i Rael, ale ‘maestrilor flamanzi si olandezi, ale ui El Greeo i Gaugain), ‘Masoum of Building “ ea ‘National Museum of African Art, Holocaust Museum, STATISTICA ‘Suprafafa: 159 km? Populatia: 572.000 de locuitori ((dinire care aproximativ 60% afroamericani) Cresterea demograficd: 0.0% ‘Venitul pe cap de locuitor: 28.659 USD de eliber populatiei de culoare. In prezent aproape 60% dintre locuitorii Washingtonului sunt afroamericani in anul 1974, un politician de culoare a fost ales ca primar al Numele sau era Walter Washington. isive in favoarea ii Canine aD 1. In Washington se affi Biblioteca Congresului, Infiinjat in anul 1800, aceasta este una dintre cele mai mari biblioteci din lume: iubitorii de earte au la dispozitie aici 90 de milioane de ttlur 2. Lincoln Memorial atrage anual sute de mii de vizitatori. Figura presedintelui asasinat in 1865 se bucura de o popularitate imensi printre americani. ‘Air Space Museum, Primul aparat de zbor construit de fraji Wright poate fi admirat la National 4, In anul 1963, Martin Luther King a fost in fruntea margului non-violent spre Washington, la care au participat 200.000 de apiratori ai drepturilor ‘omuluSUAT WASHINGTON PLANUL ORASULUI In central Washingtonului sunt situate principalele institutii de stat si culturale, precum sediul presedintelui (Casa Alba), edificiul Congresului, Biblioteca Congresului, dou universitati, numeroase institute stiintifice, galerii si muzee. Cartierele unde locuieste populagia de culoare ocupi partea estica a orasului. Populatia alba locuieste in partea nordica si vestica a Washingtonului, precum si in zonele suburbane. Washingtonul cuprinde totodata numeroase terenuri verzi si parcuri (cel mai mare - Rock Creek Park, cu un amfiteatru $i o gridina zoologica - a fost infiinjat in anul 1890). Pe malul vestic al réiului Potomac (in statul Virginia) se afla cimitirul militar Arlington National Cemetery precum si Pentagonul - sediul Departamentului Apararii si cartierul general al armatei Statelor Unite. O parte din cladire a fost distrusa la 11 septembrie 2001, in urma atacului terorist in care un avion s-a prabusit peste Pentagon.» WASHINGTON - Capitala in slujba democratiei Planul capitalei Statelor Unite a luat nastere la sfarsitul secolului al XVII-lea, pe masa unui proiectant. Astizi, locuitorii Washingtonului nu au nici un dubiu cd proiectul, care a fost dus la indeplinire, a fost bine conceput. tunci edd doi americani se intdlnese pentru prima data prima intrebare se refer de obicei, la statul de unde se trage interlocutorul. Locuitoral Washing- tonului are cdstig de cauza in aceasta chestiune banal, Aceasta pentru c& Washington D.C. nu fine niciunui stat. Statutul aparte al orasului - Districtul Columbia - are ridacini istorice. Parinjii Fondatori ai Statelor Unite au decis ca acest district federal, guvernat de Congres, s& nu intre niciodata sub —_administratia vreunuia dintre state. Pénd in zita de astizi mu a survenit nici o schimbare in aceast& problema. Washingtonul abundl in monumente reprezentative tui si edificit, asa ‘cum se cuvine eapitalei Statelor Unite. Casa Albi, sediul presedintelui Statelor Unite + Capitala Statelor Unite ale Americit + Graniele Washingtonului coincid cu granitele Distrietului Columbia ++ Situare: intre statele Maryland si Virginia + Moneda: dolarul american * Religia: in majoritate protestanti + Acroporturi internationale: Dulles, Baltimore's Friendship Washingtonul, construit conform planurilor lui P. Ch. L'Enfant, este 0 metropoli desemnati si reflecte racterul statal al acestei societifi democratic. Totul are aici dimensiuni exagerate: piete uriase, strdzi si bulevarde prea lungi si prea late, ideale pentru organizarea de marsuri, demonstratii si mitinguri. Pind in ziua de astizi, pregedintele Statelor Unite parcurge distanta dintre Pennsylvania Avenue si Capitotiu pentru a depune jurimant pe constitutie, i fafa impundtorului sediu al Cor subi Construirea de zgirie-nori_ este interzisa in Washington, pentru a nut umbri Capitoliul (sediul Congre~ sului), vizibil de pretutindeni Capitoliul este punetul central al orasului. Intre acesta si Casa Albi se intinde splendida promenada «The Mall”. Pe ambele laturi ale vastei peluze se ridied muzee, asemeni briliantelor dintr-un coliet. Ele adipostese capodopere repre zentand toate curentele artistice imaginabile. Pentru americani, The Mall este pur si simplu salonul natiunii” ECONOMIA ‘Washington: centru administrativ al SUA (fn institutile de stat Iuereazat peste 350.000 de persoane). Important centrs universitar si stiinifie (7 universitati, ‘renumite institute de cercetare si laboratoare). Turism (locul patru in lume ca densitate a hotelurilor): 18 milioane de turisti anual, majoritatea cetiieni ‘americani, Statele Unite, Agricultura: cel mai mare producdtor de cereale si ‘de carne de vit (alturi de China), Resurse naturale: argint, cupru, fier, petrol, cirbune. Industria: de tehnolog ‘moderne, informaticd, cosmied, nuclear’, de automobile, electronied (computere), militar’.AMERICA MEX 1 MEXIC In tinutul Janturilor muntoase Orasul Guanajuto este inconjurat de culmile sterpe ale muntilor, pe care numai cactusii cresc.MEX 2 De la civilizatia Maya la democratie Mexicul este finutul marilor civilizafii ale indienilor mayasi, tolteci si azteci, care au ocupat aceste teritorii pana la subjugarea lor de catre conchistadorii spanioli. ‘exicul_a fost pop aproximativ 20,000- 5.000 de ani ich. Cultura olmec: numita mezoamet sa dezyoltat intre secolele al Il-lea si al Velea in Golful Mexic. Civilizaiile indienilor americani_ au _atins apogeul intre anii 200 si 900. Orasul Teotihu a numdrat la un moment dat 200,000 de locuitori, a fost una dintre cele mai mari ageziri tumare din lume. in secolul al XVI- lea, aztecii au mama culturilor cucerit aproape intreaga suprafaji a Mexic Comertul, —-mesteyugurile si agricultura au inflorit. Civilizatia a intrat in declin in 1519, cAnd tara a fost cuceriti de spanioli, sub cconducerea lui Hernan Cortés. in jur de 12 milioane de indieni si-au pierdut viata in lupta cu spaniolii. In anul 1824, Mexicul s-a eliberat de sub dominatia Spaniei si si-a cucerit independenfa, intre ani 1846-1848 CLIMA in Nord, ecuatoriala: veri secetoase si fierbinf, eri cu temperaturi ‘moderate; in Sud, subtropical: ‘cal si umedi tot timpul anului uusor mai ricoroasit in zona de ‘munte, Temperatura medie in Mexic: in ianuarie +12°C, in julie RC. es romeE ECONOMIA Agricultura: culturi de porumb locul doi in lume), de eafea, de ‘restie de zahiir, de bumbac. Pescuit. Resurse naturale: argint, ccupru, mereur, zine gi plumb, Industria: de masini electrice, de automobile, farmaceutic’, textili, alimentard, energetic’, petroliferi Mestesuguri artizanale. Turism, s-a desfigurat rizboiul dintre SUA si Mexic. infrant, Mexicul a trebuit si deze {fri California si terenurile de la nord de raul Rio Bravo del Norte Texasul, in anul 1876, puterea a fost preluatd de dictatorul Porfirio Diaz, care a fost alungat de abia in timpul revolutiei din 1910-1917. Condu- endar al revolutionarilor a NE Tot atunci a. apirut citorul le fost eroul nap iliano Zapata, ta. picturilor murale monumentale care glorified revolutia. Conflictul rnumeroase urme ale vechilor civilizaii indiene: in imagine, templul din Chichén-tezi 1920 iar in 1929 Partidul Revo- Jutionar-institugional (PRI) a preluat puterea pentru mai bine de 70 de ani i, Ia inceputul mexicanii au © lung pau: iulie 2000. participat la primele alegeri demo- cratice gi Lau ales ca preyedinte pe ceandidatul opozitiei, Vincente Fox.MEX 3 @ MEXIC HARTA FIZICA STATELE)UNITE ALE Amenver! = Sate ad \ OCEANUL MoNoURAS. PACIFIC Local peste 10 mitloane do loc. peste 1 milon doe ste 500.000 de oc. este 100,000 de foe sub 100,000 de oc Mexicul, punte ce leaga America de Nord de cea Centrala, este un adevarat gigant printre farile mai mici care alcatuiesc impreuna America Centrala. — cram mat importante 500 1000. 2000mSAY A pe MEXIC Patria arsa de soare a cactusilor Mexicul este situat la imbinarea Americii de Nord cu America Central. Un procent important al populatiei triieste in siricie. Majoritatea mexicanilor locuiesc in podisurile dintre lanfurile munfilor Sierra Madre de Vest si de Est. Me ‘canal Paitie ia Vest st Golf Mexic la Est. La Nord se afla granifa cu Statele Unite. De-a gul coastei se inalti lanturile munfilor Sierra Madre de Vest si de Est. Intre acestea se afla un platou arid pe care crese numai cactusi. Campiile din Sud sunt mult mai rodnice. In na dintre cele mai mari atraci ale capitalei este Bazilica Fecioarei din Guadalupe STATISTICA ‘Suprafafa: 1,96 milioane de km? Populafia: 104.9 milioane ‘Densitatea populatiei: 33 locuitori’km? Cel mai inalt virf Citlaltepetl (Pico de Orizaba) 5.700 m Granite: ew SUA (3.114 km), eu Guatemala (962 km), eu Belize (259 km) ‘Lungimea coastelor: la Atlantic 2.756 km, la Pacific 3.866 km, in Peninsula California 3.280 km. PE SCURT + Denumirea oficiald: Statele Unite Mexican + Sistem politic: epublica federala + Diviziune administrativa: 31 de state, un district federal + Capitala: Ciudad de México + Limbi: spanioli, dialecte indiene + Moneda: peso mexican %), religii locale + Religie: catolici (97% protestan| * Cele mai mari orase: Guadalajara, Monterrey, Puebla + Rauri principale: Rio Bravo del Norte, Balsas + Porturi principale: Veracruz, Coatzacoaleas, Tampico Hemnin Cortés, cel care acuc Spania, it Mexicul ent + Acroporturi: Ciudad de México, Acapulco, Mérida, Monterrey june trdiesc 80% din locuitorii tarii, dine care 21 de aceastd re} milioane in aglomeratia ul capitalei, Ciudad de México. Abundenta bogatiilor naturale ale Mexicului_nu comp blemele economice ale rit. In prezent, economia subierand repre- zinta intre 35 si 50 la suta din eco- nseaz_pro- nomia mexican Noul guven, cu OECD, a inceput punerea in aplicare a unor reforme economice structurale. Economistii cooperare urmarese in principal si. reduc: dependenta tari de pretul petrolului si si stopeze migratia populatiei de la sat spre marile orase. CE TREBUIE SA STITI 1. Cel mai renumit tablou legat de istoria Mexicului este .Executia {mparatului Maximilian Mexicanul”, tablou pictat in 1867 de pictorul impresionist francez Edouard Manet. Una dintre cele mai primejdioase boli tropicale existente isi trage mumele de Ja un celebru conducitor aztec: este vorba de ,.izbunarea lui Montezuma”. 3, PAnd in 1848, intreaga Californie a aparfinut Mexicului, Acesta trebuie si se ‘mulfumeasc acum cu Peninsula Californici, pe coasta Oceanului Pacific. 4, Jocurile Olimpice din 1968 s-au desfigurat in capitala Mexicului. Multe dintre recordurile sportive stabilite atunci, precum cel al lui Bob Beamon la sfritura in lungime, s-au menginut pani in ani ‘80 si'90 ai secolului trecut.ETNA umm ©) * HARTA FIZICA ES ee VUL 11 & MAREA TIRENIANA MEDITERANEANA Etna, vulcanul falnic care domina tarmul estic al Siciliei, este cel mai reprezentativ clement al insulei - silueta sa uriasa este vizibila de la mare departare. locate © poste 250,000 de oe. ‘© 100000-250 000 ‘6 sub 10.000 do oe rma impotante 200 _500_1000 1500 2000 3000 m aoe ETNA 2a Uriasul care scuipa foc Erupfiile Etnei sunt urmarite de mii de ani. Prima erupfie documentati a avut loc in anul 1.500 7. Ch. De atunci, Etna a erupt de cel pufin 190 de ori. +Cel mai mare wulean acti din ~ Buropa ++ Agezare; pe insula italian Sicilia + Viirsta: peste 300000 de ani amenii de stiinta_ impart \vuleanii in vuleani explozivi (din. care in momentul erupfiei izbuenesc gaze, cenusi si lava) si in vuleani cu activitate linistita (din care lava cu temperaturi de peste 1000°C se seury Vuleanul sicilian face parte din a doua categorie. O parte din frag mentele de lava regisite dateazi de acum 300,000 de ani si demon- streazi ca Etna se afla atunei sub nivelul mari, Astazi, vulcanul misoari la bazi 60/40 de kilometri si se ridicd pani lao indltime de 3.340 de metr. Primi 2,900 de metri sunt formafi din stinci masive iar ultimii 400 de metri sunt aledtuiti dintr-o succesiune de cratere si ravene. Initial, aici se _aflau nenumirate centre vulcanice, Form de astizi a Etnei a fost determinata de doud centre vuleanice principale: ECONOMIA Turism. Agriculturi: cultivarea fructelor si a maslinelor, productia, de vin, Trifoglictto si mai recentul Gibello, Acesta din urmé a continuat si erupa in mod regulat, pana in ziua de Activitatea sa, care s- intensifica in anul 2001, dureaziunvori.cateva luni. Cea mai lunga cruptie inregistrata in ultimii 300 de ani a ddurat din decembrie, 1991 pana in martie, 1993. Agricultura infloreste in regiune, in ciuda permanentului pericol vulea- nic. Cerealele, vita de vie si pomii fructiferi se cultiva pana la o {niltime de 1.400 de metri. Turismul joacd un rol important, nu numai datoriti Einei. C: capitala Lava cu temperaturi de 1000°C sapi STATISTICA regiunii, este situati la picioarcle vuleanului, Ruinele grecesti si r0- mane pe care le adziposteste fac din ‘ras 0 atractie turistica cu nimic mai prejos decdt Siracuza, situata. mult ‘mai la su in roci alli ca de ri