You are on page 1of 10
Voltaire, Scrisori filosofice (1734), In Opere alese, vol. 1, ESPLA, Bucuresti, 1957 SCRISORI FILOZOFICE 1794 ste dM Hen Serisoaraa 0 cineca DESPRE RELIGIA ANGLICANA Anglia tora secalor. Multoe sunt mansions in domo pairs mei! Un englee, ca ot liber, 36 uth la oo pe Slew cares place. “Fatusy deg fceare 1) poate slui po Dumnezee ts fotul stu, adevdnate lor religie, soe tu care col un drum, ovte tecta episcopal, Fin nglisond sa Baron pein ox Cipita osu aii fn Anghia Tor mumita "printre erediaoioitanglicenis motivul sooty cane cate o nesreareexerlent, ngonvertit ata Ieconorngthy tnt ani nie nidear & doulzecen parte ‘in nafiune tea rine fn afaeabiseiet dominance, ‘Choral anglican s pistrat multe din coromontite cat lice i mat sles po acees do's ncasa dijmele ew 0 gril heapus de setupeloush, Are i cuvioasa ambitie de fi apin. amulet ath po oft Je tH tm puting tn dept lor un zal cncernic inpotriva neconformtilor. {Zale soar era dental de vin nub olrmuitea conserva tori, in limit ant rginci Ana daw se malumeat JR apangh cftendats gentile biserfil wrtion; eet Tie setelor a afrgit tn Anglia 0 dats en riahositle tivie gi sub tegina Ana ou inal era deel! -agomote funde ale ui mai agitate inet malta vrome dupt fur funk, Atsnel clnd beret coneervatort au tiie ora, oja cum oltdatd ghelfit gt ghibeliait av post Teel’. putea en seigin sh nu se amestece fatze partie, Consarentonit craw pontra episcapat, liberait ola sil Gesflinjere; dex tau matlumit 2) Inox Neesed ofunel elm au ajune stapink ie vremea cind contle Harley de Oxford 4i mylord Bolinghrole ® heaa tn sinataten comigrvatorilor, bis rea anglican H considera opinitorisfinlelor’ priv Tisha Beagued fut 3 ones tata mew fin nb Tain mt ropined Ana Jeg: Adunaren clerolai mtrunt, cate este wn fol de cen acomurelr fort din pasting aes fe atne atecare trecares ea te ucura bel de se intrani do ditcuta In conte hotiot din ind in ctnd <8 a ards clteva er adiod serie impotriva ei. Gaveroul, caret er? Heal, du tng actor domi nisi micar eh fink ade 4 se marginesc, in obteurtaien porokid la es legiite, ‘ita slujbi de a se raga Tui Dumnezeo pentru 0 ‘lt. Imuire pe care nu s-ar supdna to tulbure, Cit deapre piecopi, eare sint tm total dautee e, iaw pate In Senile camerciloreiior, in eiuda These eee ruled obiceiul tau ebusul doi peti en hard eed Sine ae, dar au tt ti de puting puter incomes tf doc} point mh paramental dee Parse Bek o clan in ordinal edt eta care pune indeed Ja Ineecare rabdren ertind aceon Honea Pla aceasta cued jra ai rnpecte bsersce apex 4 fot staterncta de lage, No exets spiop, detene rocopop care 48 nu cad eh crigings ek de eeey vin fserine deci un pile pons da fide fit sentria Fiction srintele Couriyer) nse ie ang crates aceasta a fost inommatt in Ponta, st gavernli Anglia? Nice: sora de liberate pest foarte ‘pscapalt fost say on ttre pth la els daekepispi Barker a fort hyroniit Intro cleiama (au cum spa) nc 7 i preter chiar ee epicopl shyt tagh autertater ak ceurind de te parlament deett de le apostoli, Lendl B. pune of ideca aceasta « dreptului divin nar servi declt sh fack tran eughoga gisutand, dared loges face cetafent, Luorron pirintelui Courayee,apicwt® th £723, wo wimegte Pirate ape validagh sont epacpeh is eget 5 Suinutl Beker, epicop de Onfard,atsut tn 1640, » Ione, Antre ‘to Iuori eobienteriéIntinctis Conant sear ee inenioortimpubat nos, ade amy 256 In cova ce priveste moravurile, clerul anglican este natemancadie ete upgrail cle mee ote Sage lel hee, ict at etm i ald te 2s Ge fenders de coupe Gaile Ss en ee bel de Py aaa ee ae eo Sooner, masa het sehen sv gree ead toed ee rere ot eee oor Samim ea are whi net ane he Rea dsm lag Seem Sees pia enti Sa aft eae ie an te sips topes aati Set ee ee spat een hat Ce ate Fs Soni chet Foe le al Sek eps eae dink competed nei ee ol smiezul aoprit gi de a ez nop sn tise eet! pity), bunt st fie ary rao aya cum spun masta, rangi Raby de accea'nu mi amester in teebutle Servoaren a sasea DESPRE PRESBITERIENL Religia anglican nue riepinditd dectt tm Angl fin Irena, Presitersaismal cst elgin dome In Scopia. Bresbiteriamismal acerta iu este altcva wr 17 =p ator — Vo sot ealvinism por pa cong» fst stator a Fs eum duinute Ie Geneva. Intute preotsacstl ect, Au-capits din partes bserieilor lof dec nite salar ‘esate fi pin urmere, not eth ap Capitan, rma" ropemnat Tie st vdica, leu p tala demniailor taco mus pot ajungesInhipuife pe,rzzlisel igen elcted te pitt erpolel Ia Plato: presbiteieni Seofiei nu se Ueosebese rea mult de acl lear sntndea gi calle Ei saw puriacw rele Gavol al ea tu nl et putin erpet det dare dvodd Diogene faté de"Alenandna™ Che, atieel end tet Inataoiete pent ei, Seopotivn li Camwell care 1 inslase, Fa feu pe aces eirman tego ot otra prodici pe xi; hau intense 0 joace, Late mp UUipedtse canonic, apa inch Carol on pct epee dio ina fi vege acestorpedan 41 & fugit din atl, toy, aga cum un elev 0 taleste deta gest ath den tind vot baealapreot anny care di neat pt etl tine gurn Insole de tes sear Gat St donncl, tn ol agian ete in Gta gi aesst Caton pare un efaiden pe ling in pred ferign dim Scotae Aoeta din uri potrtvste un dich pe gat gi rmuesteprositatd« Babilomata ore biseries in cake live etvieisint desta de ferieii el aibaun vende tineizel de mit de tive gt in cate poporut e desta de bator pontra ai suferig a aunts Afonsonionoy Int fem Vad, Eminefa Vein un weptiny care nu citevs binerii situ Anglia, fu alsin senstd tard soda chipurior grave $i severe ar Ii se datorgte sanctifienrea danmintll In eele red Teyate;« intersit In aceast ist Tueea is te gates, arletindoit de aspru in comparatie cu biveriile calor Tice: ta Londra na exists dustin niet operdy nil eo: iat coneerte; chiar oval de crt! ate att do featogurcintorais, McK. nutai yersoonclensemnate lniogs are: Day doroe © apart dia aatle mt (or Fy 258 ii enmsccade jouck tn aceasti Bi Reac notiuuit merge in predieS, i efretm is fete. \ , ; ‘Ca toate of soca episcopal yi coa prosbiteians sine mindoud dominante in Maven Britente, toate celealto cote sint binevonite vole taigge desta de Linitite Impreond, pe vind saajoritaten.fefelor biseriesli 50 turike uncle po altel, aproape cu tot atfta cnrdalitate felt i blonennh us jantentot po un iezuite Tteaji la Tucea din Londeay agent loe tai vrednie die nonpoct dct tle eri: set ween adunati arolo Sn Telos eatsenilor pe trimigil twturor- najtunior, Neolo,evtoul, mahomedanwl serena teateezs unl forall co qi etm orf de-acetasi Felig st ae memess hocredincioyi decit po acet care daw faltment; acolo Drabiterioaul sr fucede a anabaptst, iar anglicamel rane viata gust, hu stn din wet nice 9{ libore adunari, unit rocrg Te sinagogdyaltit Icrg ri es jal se duce at se hotest ittun, butot travesti Tata, nt Fisiod pal Stintelut Dabs celal tale prepatul findui st si bolboreseste deasapra ‘opilulud nigte euvinte ebraice pe care nu To. Inyeloges Ina di iar pra pe xp ae Jnspiratia divinity 9f toh sine nnaltumi ei Anglia ar exits dee aingurdreligiy nea tee de despotises lack a7 Te dost le ar tie italy ar ane trtzoos gh teens im pace gi forini Sertoarea a papteo DESPRE SOCINIENL, SAU ARIBNI, SAU ANTITRINITARIENT Exist aie © mnicd soot compust din eloriei gi din citiva mireni Toarte favaali,eare nn se nusnese nick friend si nici socinioni, dar care nu slut de lov de plce- ea sftotului Atanaso asupra trinitajit yi care VA spun ara inconjur e8 Tatsl e mai mare deett Fil. ™ 259 1 J Voltaire DIALOGURI Sl ANECDOTE FILOZOFICE {In romfneste de DOINA FLOREA-CIORNET Prefofd gi note de MARIA CARPOV. Bucuresti, 1985 ——— Editura Univers = sFeme, fii supuse birbatlor vostrt # — panes inte” dint tot timpul, doamna maresl. Pavel tata fos un com geostlan re ulin cam opr, oa rhopons abate; gt-t pices grocav ti fle stapin : il trata ce ses pe etek Petra dare era un om desta de bun, De stfes nu tecbute Inate i liters lor teste cele ee pune. Tse represesed havea o foarte mare ‘nclinfie tyre Janene = Misam inchiputt eu et era" un rete, "a spac lamina maress, elinduci toate * xxv RELATARE A IZGONIRM IEZUITILOR DIN CHINA DE AUTORUL CUMATRULUI MATTHIEU ** China, altidaté pe de-a-ntregul ignorata, mult. timp dopa aceéa deformata in ochii nostei $i in fine, mai bine gunoscutd de not decit multe provinell din Buropa, este Jmperiul cel mai populat, oet mai fnftoritor si eel mal yechi al universufui, Se stie cf, 1a ultima numbrdtoare ficuti sub imparatul Kerg-hi, numsi in cele chnelspree eee provincli ale Chinel proprit-zise au fost allalt sa ci de miliomne de birbati capabill sa mearg’ la rizboi, {Tord a soeott birbatil_veteranl, leh Batrinit de "pests smizeei de ant, niet tinerii de mal putin de doudzeci niet Yella, cimsiders tomo supecticiate prin ocupetite st ‘uct lor. "dar capable do ineigentt de Suit A place $8 fe cour pedanior gh dnetorioe shin acet tie ascigh ee ‘etgeauan avanti fe nral, capiital de socieate a do dstencee {Sit in thod abit, gtrbatal Tory so pare ed tnt crease eae 4 Biolog parte baroatoee (Questder sur PEneseionede se troful FEMME. Caiiaten primordial care © epensj ior fad "rl cut Ml moti ene babel Pact OF es) * Dialog beat in 1766 Sub orm de. brosur, Compre taibrw se es Bigeruree de tenpr hutainy Ge Bu Lecrens rey, tones atebuit at Voliare Avesta sdspunde, genbanded In Du Esurins denonien teoushon Aceaslantcioeh arenes {est stat tn ela de Opere (7), soe fn ests de iy Sead Syria dete Chine ef he fle tiglee. Benches se tiie a, Ge fe 27 ‘mandarinii, nici invatatit si, eu atit mal pufin, femeite; lopli acessth sccoteala pare grou de presupus ch ar Pure ‘ea exista mai putin de o sutd cincizec! de malfoane’ de suflete, sau aya-ise suflete, in China, Veniturile obisnutte ale imparatulul sint de dowd sute de milioane de uncli de argint fin, eea ce revine Lao mie coud sute cincizeel de milioanie in moneda Frasiey, ammo sta douszecl si eine de milioane de ducatt de aur Fortele statuful constau, ni se spune, dinte-o militie Ge aproape opt sute de mii de soldat. Imparatul are cinel ‘suie gaptereci de mit de eal, fle pentru soldati, fe pene tu cilatortile eurtil, fie pentra ‘curierit publi Mal sinter esigurati ¢& aceastivasté intindere de pimint nu © guvernata despotic, el prin sase.tribunale principale ce shujese drept friu tuturor tribunalelor inte: Fligia este simp, tar asta e © dovadl incontestabila ‘a,vechimall ei, De mat bine de patre mil de ant Impinatit Chinei sint eet inti pontifi at imperiviul; el adord un Gumnozeu nie siti oferd fructele unui cimp pe eare laut ‘rat eu mtinile lov. tmplratul Kang-hi a seris yi Ehout 4 fie gravate pe frontispicial templulii stu aceste cus Yinte : Changsti este tard inceput gi find stisit: el a Heat total; el eirmuteste totul, e nesfirsit de bun. gh nnestirsit do ‘deept Yong-toking, flu ¢i suecesorul tui Kang-hi,* a pa- Dileat i intreg imperial un ediet ee incepe prin aceste cuvinte : .Exista fofre tine sl om o legatira sigurd, infale HHbila, pentru vésplatd s! pedeapsat. ‘Accasta religie a implratului, a tutaror colao-ilor,** a tuturor invajattor, e et) alit mal frumoasé, ca eft iu @ Intinats de niel o superstifie, ‘Toata infelepelunea ctrmulril:n-a putut s& smpiedice bonsii' si patrund’ in imperiu 1a fel eum toatl atentia + ty capitol 30000% din Siete de Loui XIV, se ve st 0 stove tactintd a aesior do Imodrat [.] Voltaire 'tce til les slot Tei Vongtahing, care ga iteett trea) deagosten fod ‘Gee ai de niete puns Qed Try sf Scala. Minifirw de tot in China, nite, mandarin; tat ta ta de tnseraatt ip Ching prin dorniaten ie paoca ent e ‘01 tins de eat (.) (Dieuonnaive ae Ereveds) Wr elf 248 unui gospodar nu posta sX tmptedicegobolantt 8 se stre~ ccoare'in prvnite gi hambare. Spivthl op tolerant, caraterstio taturor nafinilor aiation Je permis bonzilr si subjuge poperuly dar, Ghiar_dack au pus sipinire pe gloat, ou ose imped So conduck. Au fost trata asa coin sint trata sor- Intent sat lait sist vinds. leacurile In pleteln poo Die ; dar da asmut poporul, sine spnvurate Bonz a0 fost, dec, tolerat st reprimath lmtratl Keng primis ea bunktate deosebith pe bona ienit; sceila, datorita cltrva tere concentrice, hparometre,tormometr, linet, pe care te adusesera Boropa, at oblimut de La Kang hi tolerant publi a eligi ereqine Ee remarcat cA acest impaat a fost obligat sean suite teibunalei, ed soliete ef insus, sore cu propria ink coretea bouton jewit, pentru a olfine, pers: ‘unea ea acuitia sist exerete religia ceea ce dovedeste Jn mod evident. c@ tmparatol mute despotie, aya cum tia autorl prost lnfomnatt au proting, fic opie oat ‘mal puternioe dect el Certurle ingrvenite inte misignsst 94 fiext carina ‘ca noua sectt sh deving odtoasa, Chineall care sint on: iene dea ot il nga oboe lin Baropa Sniese 8 propage in imperial opin Ssipra chrora all fins nial de stor; trounce ‘au ‘prezentat ‘ImpAratulut ‘memoril-impotciva, tituror ‘acestor bonal ain Europa st mal ales tmpatsva Teztlors ‘a cum am virut de cuttnd ef trbunatele ain Pranta aa ‘corut gl apor mu ordonat abolirea acestel sorieat ‘Acest proces nu se juecase inch in China, ind fm- piratul Kang-hi a mut, Ia 20°decembrie 1722, Unul dlicase fi sil, pe nume’ Vong-tching, i-a_utmats tea ‘unal intro o@l mat bunt prinit pe eare durmnezen a slarult oamenilor. Aveo buntatea taal chu, tmpreunk 0 mal mare formate 31-0 mal mare jusiete + speie ful. De tndati ee s-a ureat pe tron, a primit din toate rojele imperifal reelamaiiimpottive.ienuiilr, Era istinfat cd gees boncl, sub pretextul relgle, thcona sun comer} imens, ef propoviduiau 0. decir intoleras 240 BNE, ok foseseré singura caveA a unni rebel civil tm Fepbala, In care pleriserd mat mult de patra ate deat 4g sullte: ek erat soldat pion unrest ‘Apa, despre eae espe char f huevo ler egatelor pimintolui; ef acest preot implctie tegetal Chine! in episcopate ch ste tavinte te Homa te ceiva vechllor ntur le maton Inia a aeea scestefapte nemalausite ni tnt de indath reprimate ar Dtgs bent 9 riseoal, Iempirstat Yong-tehing, iainte de a se hotie, a dort 48 6 informeze el tnsoq amipra eiveate relight @ acces tor’ bone a afat ef nal Gitte nceyte, pe aume’ fa tele Rigoet, conveetise eva cop a! banal a sake Mcoreslor palatului; # at porunct sa Be adue in faa it Acest tate Rigolet mu era an om de cure, cafes Parennin si Verbiest. Avea toath simpltate sf entiaes ‘nul uni om eonvins.* Exists asfel de oumen! th toate secieijlereligiase ck sint necesaeicrdinula kr Oly general al iezution, a fort fntrebat Inte cam ore Posblt sh existe afin pros! into socetate’ ce teoeea rept lumiald; elm raspune: yAvem novole de sft Agadir, stint! Figolet a fost Rdas tn fafa imparatvluk eine Era foarte sigur pe els m se Indole eva avea ono0- rea de acl botera pe Impirat eel mat tii peste dowd ‘le, Dups ce a facut plecilonile cuvente sia atine de oui ort plmintal eu frontea, smptratul penance ise duct cai si biscul i Pa at ih age ean habe Siete ath Sh tad las Gace Shalt oe Ey decrees i metas re 250 — Frate Rigolet, spune-mi cinstt oe este aceasti re- “ile pe care © propovédulestispélatoreselor si hamallor in palatal meu, FRATELE RIGOLED August suveran al celor cincisprezede provineli vechi ‘ale Chinei si al color patruzeel 91 dous de provinell tie tare, veligia mea este Singura adevarati, aga cum mica pus prefectul meu, fratele Bouvet, care aflase acest I seru de la doiea sa, Chineal, japonesil, coreenti, tari Andlenti, ‘persani, turcli, arab, africanil sh americantl vor fi cu totil osinditf. Nu poti s8-1 fi pe plac Tui dam- nereu decit intr-o parte a Buropel, tar secta mea se tas ‘este roligia eatolicd, ceea ce inseamnd universal torAnaror Foarte bine, frate Rigolet, Secta ta se alla izolata Jotun mic colt al Europel, dar o numesti univetsala ! Probab, sperati si cuprindey intreg univercul FRATSLE RIGOLET Sire, Majestates-Voastrd a pus degetul pe rand ; exact aasta avem de gind s& facem. De indaté ce sintem teimisl ‘intro (ard de cdtre*reverendul frate general, In numele ‘Papel, care este vicarul lui dummnezeu pe pamint, no! ads ‘com Ia dreapta religie spiritele ce nu int Incl pervertite do obieetul primejdias al glndiri, Capilt poporoltl de rind find ei mai vredniei de doctrina noastes, Inecpem ct

You might also like